Deponeul ecologic Ghizela

Groapa de gunoi de la Parta a fost deschisa in 1967, pe o fosta caramidarie.

In anii 80, acolo nu ajungea foarte mult gunoi, insa dupa 1990 lucrurile s-au
schimbat, pentru ca in 1995, autoritatile sa constate ca deponeul iesise din
perioada de uz. Dupa ani si ani de proiecte si discutii, odata cu reusita atragerii de
fonduri europene, autoritatile au decis inchiderea gropii de la Parta si deschiderea
unui deponeu ecologic modern la Ghizela, a carui construire s-a incheiat in acest an.
Exista un proiect pentru construirea unui deponeu ecologic in satul Covaci, la
sapte kilometri de Timisoara. Coordonatorul investitiei era Consiliul Judetean, in
colaborare cu Primaria. Finantarea a fost blocata insa la Bruxelles, intrucat era vorba
de fonduri europene. In jurul proiectului s-a declansat, inca de la inceput, un imens
scandal. Primul demers a avut loc n 1999, cnd autoritile timiorene au stabilit un
amplasament la Snandrei, comun aflat la 10 km de Timioara. Consiliul Local
Snandrei s-a opus demersului, astfel nct Primria Timioara a fost nevoit s
gseasc o alt locaie, la 7 km de ora, la marginea satului Covaci. Terenul de 64
de ha, concesionat la acea vreme unei firme a controversatului om de afaceri Ovidiu
Tender, a fost trecut n teritoriul administrativ al municipiului Timioara. Autoritile
au fcut ns o eroare. Pe lng amplasamentul de la Covaci, era obligatoriu s fie
propuse alte dou locaii de rezerv.
A existat o opozitie atat din partea societatii civile, cat si din mediul politic. Sau prezentat argumente pro si contra. Cert este ca Uniunea Europeana a blocat
finantarea tocmai din cauza protestelor impotriva amplasamentului de la Covaci.
Din punct de vedere politic, PSD, PD si PPCD au sprijinit construirea
deponeului in aceasta localitate, in timp ce PNL si UDMR s-au impotrivit, mergand
pana la actiuni de strada, ca demonstratia din fata Palatului Administrativ.
In mod curios, proiectul pentru refacerea gropii de gunoi de la Parta a fost
prezentat intr-o conferinta de presa comuna, de catre trei consilieri de la PNL, PD si
PPCD, partide care s-au confruntat de mai multe ori in ultima vreme pe marginea
initiativelor din Consiliul Local.
Primria a demarat procedurile pentru obinerea unei finanri externe n
vederea ridicrii deponeului. A fost obinut un grant ISPA n valoare de 23 milioane
de euro, bani nerambursabili. Cum costul total al deponeului era de 33,7 milioane
de euro, s-a negociat un mprumut la Banca European de Investiii (BEI), termenul
de rambursare fiind de 25 de ani. Bani muli, care nu puteau fi lsai n gestiunea
primarului rnist Gheorghe Ciuhandu. Astfel c, la nceputul anului 2002, Guvernul
condus de Adrian Nstase a transferat coordonarea proiectului de la primrie la
Consiliul Judeean, condus la acea vreme de PSD-istul Dan Ioan Sipos. S-a ocupat
personal de acest transfer ministrul Integrrii Europene, Hildegard Puwak. Proiectul

a declanat un adevrat rzboi ntre partizanii amplasararii deponeului la Covaci i

cei care se opuneau acestui demers. Cei din urm erau susinui de mai mai muli
samsari de terenuri cu interese n zon. Asta pentru c deponeul de gunoi, ct ar fi
de ecologic, ar fi blocat proiectele imobiliare din apropiere i ar fi determinat
scderea preurilor la terenuri. n aceast zon, preurile ajung chiar pn la 100 de
euro/mp. n timp ce, oficial, se vorbea de construcia deponeului la Covaci, bieii
detepi cumprau de zor terenuri n zon la un pre mult mai mic, din cauza
ameninrii gropii de gunoi. ntr-o informare fcut de SRI Timi se arta ca n
zona s-au fcut multe tranzacii imobiliare, dei oficial se tia c aici se va face o
ramp de gunoi. Potrivit aceluiai document, consilierul judeean PNL, Ionel Patrichi,
adversar declarat al proiectului, ar fi avut intenia amenajrii unui teren de golf n
zon. La sfritul lui 2004, se vorbea deja c deponeul nu se va mai face la Covaci,
din cauza numeroaselor scandaluri. Ajuns preedinte al CJ Timi, n vara anului
2004, Constantin Ostaficiuc a amnat proiectul pn s-au pierdut banii europeni.

Afacerea Chevereu Mare

n 2006, Ostaficiuc a stabilit o nou locaie pentru deponeu. Este vorba de un
teren aflat pe raza comunei Chevereu Mare, la 25 km de Timioara. Proiectul a fost
votat n plenul Consiliului Judeean. Toate bune i frumoase, problema este c
terenul aparinea unui cunoscut afacerist imobiliar, Adrian Luca. El a oferit acest lot,
evaluat la aproximativ 0,5 euro/ha, contra unui teren evaluat la peste 50 de
euro/mp. Ce-i drept omul de afaceri se angaja s suporte costurile proiectului pentru
deponeu. Proiectul nu a fost ns finalizat deoarece locuitorii comunei Cheveres s-au
revoltat mpotriva amplasrii deponeului pe teritoriul localitii. Dezbaterea public,
obligatorie la dosar, a fost un fiasco, stenii fiind pe punctul de a-i lua la btaie pe
cei care prezentau proiectul.

n acest moment gunoaiele Timisoarei i ale comunelor din zon sunt

gestionate de RETIM, o societate la care Consiliul Local Timioara deine 50% din
aciuni. Restul aciunilor aparin unui concern german. RETIM folosete o procedur
foarte scump de gestionare a deeurilor - respectiv uscare, mpachetare, ambalare
i depozitare. De altfel, autoritile din Parta au surprins noaptea autospeciale ale
RETIM care descrcau gunoaiele n vechea groap.
Dup alte negocieri si amnari s-a decis construcia unui deponeu ecologic la
Ghizela.

Societatea care a castigat licitatia de construire a deponeului ecologic este

S.C. Confort S.A. Aceasta a depus o oferta de 71 978 530 lei, suma la care se
adauga TVA. Deponeul de la Ghizela este construit de S.C. Confort S.A. (firm
patronat de Georgic Cornu), iar valoarea lucrarii este de 71 978 530 lei plus TVA.
Constructia a inceput pe banii CJT, urmand ca apoi sa vina finantarea prin Programul
Operational Sectorial Mediu.
Depozitul de deseuri de la Ghizela face parte din Sistemul integrat de
management al deeurilor n judeul Timi. Are o capacitate total de 5.131.300 mc
i este constituit din 5 celule de depozitare. Numrul de locuitori care vor fi deservii
de acest deponeu se ridic la 700.000. Vor exista 3 centre de colectare a deeurilor
n jude i o staie de transfer n Timioara. Pn n prezent costurile se ridic la
aproape 18 milioane de euro din cele 21,8 milioane de euro ct este valoarea
contractului de execuie.
Durata de via a deponeului trece de 40 de ani. Deponeul de la Ghizela este
unul dintre cele mai mari proiecte de acest gen din ar, cu o capacitate de peste
350.000 de metri ptrai pentru depozitare dintre cele peste 7 hectare totale ale
deponeului.
Deseurile intr pe linii de sortare semiautomate, asta nseamn c un magnet
extrage metalul, iar restul hrtie, plastic, sticl e sortat manual.
Acum ns, autoritile trebuie s goleasc i s ecologizeze cele ase
depozite de gunoi care au fost nchise recent, la cererea Uniunii Europene. Lucrrile
de sigilare a celor ase gropi de gunoi vor costa aproximativ 25 de milioane de lei.
Datorit costurilor suplimentare generate de transportul gunoaielor pretul
pentru colectarea, transportul, depozitarea i neutralizarea deeurilor menajere de
la populaie, cu pubel n comodat, cost 8,21 lei dup majorare tarif nou fr
TVA, respectiv 10,18 lei pe lun cu TVA, de la 7,81 lei fr TVA ct costa nainte de
mutarea deponeului la Ghizela.
Pentru instituii i ageni economici tariful pentru colectarea, depozitarea i
neutralizarea deeurilor menajere i asimilabile acestora a crescut de la 80,4 lei/
mc la 84,10 (fr TVA), respective 104,28 lei (cu TVA). Mturatul mecanic al
carosabilului cost 11,92 lei/ 1.000 mp, tarif nou cu TVA, 9,61 lei fr TVA, de la
9,20 lei fr TVA.
Este vorba despre o majorare de la 24,09 lei pe ton fr TVA la 107,35 lei pe
ton fr TVA, respectiv 133,11 lei cu TVA.
i colectarea, transportarea i depozitarea deeurilor vegetale se va scumpi,
tariful ajungnd de la 24,08 lei pe ton fr TVA la 118,41 lei fr TVA, respectiv
146,83 lei cu TVA.

n aceeai ordine de idei, tariful pentru colectarea, transportarea i

depozitarea depunerilor clandestine de deeuri a crescut de la 24,08 lei pe ton fr
TVA la 121,46 lei fr TVA, respectiv 150,61 lei pe ton cu TVA.
Reprezentanii Retim justific modificarea tarifelor pentru ultimele trei servicii
avnd n vedere c nu au fost luate n calcul ca elemente de cost transportul i
depozitarea deeurilor rezultate din activitile de salubrizare stradal la deponeul
ecologic de la Ghizela, pentru c din martie 2013 a nceput nchiderea definitiv a
gropii de gunoi de la Para, iar n plus trebuie pltit un tarif de depozitare ctre
Salprest Lugoj, operatorul deponeului de la Ghizela.