Proiect - Instalatia de aprindere

Cuprins:
1. Constructia si functionarea instalatiei de aprindere.
1.1 Consideratii generale.
1.2 Partile componente.
1.3 Schema instalatiei de aprindere cu baterie de acumulatori.
1.4 Constructia si functionarea: bateriei de acumulatori.
1.5 Constructia si functionarea bobinei de inductie.
2. Tehnologia de reparare si verificare a elementelor componente a
sistemului de aprindere.
2.1 Diagnosticarea bateriei de acumulatoare.
2.2 Reparatii curente la bobina de acumulatori.
2.3 Prescriptii tehnice privind exploatarea si intretinerea bateriei de
acumulatoare.
2.4 Verificarea bobinei de inductiei si intretinerea bobinei de inductei.
2.5 Starea bateriilor de acumulatori cu placi de plumb determinari
practice.
3. Norme de tehnica a securitatii muncii si P.S.I.

1. Constructia si functionarea instalatiei de aprindere.

1.1 Consideratii generale
Curba tensiunii inalte a bobinei de inductie, in functie de turatia
motorului, caracterizeaza in mod evident functionarea echipamentului de
aprindere.

Intrucat practic nu se masoara tensiunea inalta, ci distanta maxima intre

electrozi la care se produce scinteia electrica, caracteristica de functionare
se reprezinta in functie de distanta intre electrozii la care se produce
aprinderea si de turatia motorului.
fig.1 Caracteristicile aprinderii de la baterie
Se observa ca la turatii mici ale motorului, tensiunea este suficient de
mare ca sa asigure pornirea motorului.
Turatia de pornire nu trebuie sa fie foarte mare. Alegerea bobinei
trebuie sa fie bine facuta pentru ca sa faca fata aprinderii motorului
respectiv. Daca bobina este prea mica si puterea aprinderii este insuficienta,
pornirea este ingreunata si temperatura bujiilor scade favorizand si mai mult
formarea unor straturi de impuritati si funingine pe electrozii bujiei, ceea ce
face ca pana la urma aprinderea sa nu se mai produca.
La turatii mari se constata o tendinta de aprindere slaba si o
functionare defectuasa a bujiilor datorita formarilor de impuritati intre
electrozi si scurgerile de curent prin ele.
Siguranta de functionare a aprinderii cu baterie-bobina depinde si de modul
de functionare si starea bateriei de acumulatoare, precum si de conductele
de legatura. Acestea sunt in mod normal mai sensibile la defectiuni decat
bobina de inductie sau distribuitorul.
Avansul de pornire poate fi reglat cat este necesar, tensiunea de
aprindere nefiind influentata. Distanta intre electrozii bujiilor poate sa fie
diferita, fara ca aprinderea sa fie influentata.
Pentru ca sa se asigure o functionare normala trebuie sa se cunoasca
valoarea minima a lungimii scanteii si stabilitatea de producere a scanteii
care da o aprindere suficieta. Exceptand motoarele speciale pentru curse sau
cu turatii foarte mari, scanteia cu lungimea de 7mm si cu stabilitatea de
1,5S este considerata ca suficienta pentru aprinderea amestecului
carburant. Dupa cum se observa in figura de mai sus, la pornire, cand bateria
de acumulatoare are o tensiune mult mai scazuta din cauza consumului
mare de curent al motorului electric de pornire, lungimea si stabilitatea
scanteii sunt foarte mari, avand un coeficient de siguranta mare.
1.2 Partile componente
Echipamentul de aprindere necesita efectuarea intretinerii urmatoarelor
elemente componente:

bateria de acumulatoare si sistemul de incarcare;

bobina de inductie;

conductele de joasa tensiune, de aprindere (de inalta tensiune) si

conductele la masa;

bornele si piesele de legatura terminale ale circuitelor;

izolatia conductelor si aparatelor;

ruptorul distribuitor, contactele fixe si mobile;

sistemul de fixare si antrenare a ruptorului-distribuitor;

condensatorul;

bujiile

Bateria de acumulatoare este suesa de curent a autoturismului; este

plasata in compartimentul motor pe traversa din fata, la loc usor accesibil.
La bateria de acumulatoare, barele conectoare intre elemente sunt
plasate la interior intr-un strat izolant (bitum), evitindu-se prin aceasta
pierderile de curent intre barele de legatura si masa, precum si coroziunea
prematura a lor. In figura urmatoare sunt prezentate elementele constructive
ale bateriei de acumulatoare.

Fig.2 Bateria de acumulatoare

1- bac; 2- placapozitiva; 3- placa negativa; 4- separatoare perforate; 5dopul elementului; 6- capacul elementelor; 7- mastic de etansare; 8- bara de
conectare intre elemente; 9 - borna pozitiva; 10 - borna negativa
Bobina de inductie este de 12V Ducellier tip 3920 este IEPS tip 3130;
Are rolul de a produce impulsuri de inalta tensiune in momentul intreruperii
curentului in infasurarea primara. In figura de mai jos sunt prezentate
elementele componente ale bobinei de inductie.
1- infasurarea primara; 2- infasurarea secundara; 3- miez; 4- bornele
infasurarii primare;5 - borna de iesire a infasurarii secundare; 6 - carcasa
exterioara; 7 - carcasa interioara; 8 - material
izolant.
Caracteristicile tehnice principale sunt:
1. Rezistenta infasurarii primare

mi

2. Rezistenta aditionala

far

3. Rezistenta desuntare a infasurarii secundare

1M

4. Rezistenta izolatiei

mi

Ruptorul distribuitor , de 12V Ducellier tip 3920 este IEPS tip 3230,
este prevazut cu contacte platinate autocuratitoare si cu regulator de avans
vacuumatic si centrifugal.
Functiile principale ale ruptorul distribuitor sunt:
-

intreruperea curentului in infasurarea primara a bobinei de inductie

in scopul creerii de impulsuri de inalta tensiune la bornele infasurarii
secundare ale bobinei de inductie;

distribuirea impulsurilor de inalta tensiune spre bujii;

reglarea automata a avansului la aprindere, in functie de turatia

motorului si de depresiunea din galeria de admisie;

Caracteristicile tehnice principale ale ruptorului distribuitor sunt:

1. Avansul initial

020 masurat pe volant

2. Ungiul camei sau unghiul dwell

5720 sau 613% dwell

3. Apasarea pe contactele ruptorului

350 la 350 grame forta

4. Distanta intre contactele ruptorului

0,4 la 0,5 mm

5. Sensul de rotatie al ruptorului

invers acelor de ceasornic

6. Turatia maxima a arborelui ruptorului distribuitor

3500 rot/min

7. Tensiune de alimentare

max 14 V

In figura urmatoare este prezentat ansamblul ce compune un ruptor

distribuitor:

Fig.4 Ruptorul distribuitor

1- capacul ruptorului distribuitor; 2- distribuiter; 3- pasla de protectie
antipraf; 4-cama ruptorului; 5-capac protector antipraf; 6-ruptor; 7- platou; 8condensator; 9-dispozitiv de avans vaccumatic; 10 - corpul ruptorului
distibuitor;11 - clema de fixare a capacului; 12 - dispozitiv de avans
centrifugal
Condensatorul este de forma cilindrica cu o carcasa din tabla in care se
gasesc doua armaturi subtiri din aluminiu de circa 0,01mm grosime
si care este izolat cu ceara in interior.
O armatura este legata la corpul din tabla al cilindrului condensator in
legatura cu masa, iar cealalta la firul central care se leaga la ruptorul
distribuitor, la platina izolata de masa.
Capacitatea condensatorului este de 0,2 la 0,25 picofarazi, iar
tensiunea de strapungere 1700 V. Condensatorul, legat in paralel cu
contactele ruptorului, serveste la inmagazinarea momentana a curentului de

inductie produs in infasurarea primara in momentul intrerupeii circuitului

primar. Aceasta mareste tensiunea in infasurarea secundara si contribuie
totodata la micsorarea scanteilor ce apar intre contactele ruptorului in
momentul ruperii scanteii care conduce la degraddarea si oxidarea
contactelor.
Bujiile sunt de tipul sinterom M14-225 sau echivalente de tipul AC43F;
Champion L87-Y Eyquem 705-S.
In figura urmatoare sunt aratate principalele parti constructive ale bujiei
sinterom M14-225.

Fig.5 Bujie
1 - electrodul central; 2 - electrodul lateral; 3- corpul metalic exteriorl 4 izolator ceramic;5 - garnituri de etansare din praf de caolin presat; 6 - corpul
electrodului central; 7 - piulita de contact.
Caracteristicile tehnice bujiilor sunt:
1. Distanta dintre electrozi

0,5-0,7mm

2. Diametrul filetului exterior

14mm

3. Valoarea termica a bujiei

225

Se considera ca o bujie afost bine aleasa pentru un motor, din punct

de vedere al valorii termice, atunci cand varful electrodului central lucreaza
intre 5000-limita minima de autocuratire si 850 0-limita de aparitie aprinderilor
premature (autoaprinderi).
1.3 Schema instalatiei de aprindere cu baterie de acumulatorifunctionare.
Energia necesara scanteii de aprindere este luata de la bateria de
acumulatoare a autovehiculului. Primarul bobinei de inductie este conectat la
minusul bateriei prin contactele ruptorului a carui parghie mobila este
actionata de o cama, care in rotirea sa, urmareste o lege bine determinata in
functionarea aprinderii.
In momentul intreruperii curentului din infasurarea primara L 1, in
secundarul L2 al bobinei de inductie ia nastere o tensiune inalta care, prin
intermediul ploturilor distribuitoruli, se aplica succesiv bujiilor, la electrozii
carora se produc scanteiile de aprindere. Din cauza curentilor relativi mari
(de ordinul 45A) ce apar la circuitul primar, ruperea unui astfel de curent
provoaca intre contacte o flama; aceasta in afara semnalelor perturbatoare
pe care le produce in intreg spectrul frecventelor radio, uzeaza si materialul
contactelor.
In sistemul clasic acest neajuns este ameliorat prin montarea intre
contactul mobil si cel fix conectac permanent la masa, a unui condesator de
decuplare.
Subliniem cateva inconveniente ale ecestui sistem de apridere clasica
pe care electronica in dezvoltarea ei multi directionala incearca sa le
rezolve:
- contactele ruptorului sunt supuse unui regim termic ridicat, din cauza
curentului relaiv mare ce le strabate. Condesatorul de decuplare nu reuseste
sa inlature complet acest efec;
- uzarea contactelor provoaca modificari ale unghiului Dwell, astfel incat
energia acumulata in primarul bobinei scade, inalta tensiune se reduce
determinand micsorarea energiei scanteii. Reglarea distantei dintre cele
doua platine (contacte) ale ruptorului trebuie facuta relativ des, avandu-se in
vedere si refacerea planeitatii contactelor;

- tensiunea primara (aplicata infasurarii bobinei de inductie de la bateria de

acumulatoare) fiind redusa, ridicarea tensiunii din secundar este limitata de
dificultati constructive, precum si de pretul de cost ridicat(intrucat sunt
necesare masuri de asigurare a unei izolatii corespunzatoare);
- energia de aprindere cedata bujiilor este relativ mica (aproximativ 20mJ);
- de aici si pornirea dificila a motorului pe timpul anotimpului rece. O data cu
crestere turatiei motorului (peste 4000 rot/min), aceasta energie incepe sa
scada ducand la un randament scazut al aprinderii (consum crescut, ardere
incompleta, poluare ridicata);
- la viteze mari (pentru motoarele in patru timpi la viteze de peste 6000
rot/min), apar vibratii ale contactului mobil care vibratii produc o reducere
importanta a energiei imagazinate in bobina primara. Toate aceste deficiente
au ca urmare functionarea motorului cu un randament scazut in special la
turatii mari.
Schema instalatiei de aprindere cu baterie de acumulatori este
prezentata in figura urmatoare.

Fig.6 Instalatia de aprindere cu baterie de acumulatori

1 - baterie de acumulatori; 2- contact cheie; 3-rezistor;4 - contact ;5 - bobina

de inductie; 6- condesator deparazitarea;7 - contact ruptor; 8 - distribuitro; 9
-bujii
1.4 Constructia si functionarea: bateriei de acumulatori.
Un bun element de acumulatori trebuie sa aibe o tensiune electrica cat
mai mare, o greutate cat mai mica, un volum cat mai redus, un randament
bun, siguranta in explotare si durata de functionare lunga.
In mod curent se folosesc acumulatoare cu plumg si acumulatoare
alcaline.
La acumulatoarele cu plumb (acide), materialul activ din placi este
plumbul la electrodul negativ si bioxidul de plumb la electrodul pozitiv iar
electrolitul este o solutie apoasa de acid sulfuric.
La acumulatoarele alcaline (bazice), materialul activ este format din
metale si diferiti oxizi, iar electrolitul este o solutie apoasa a unei baze. Cele
mai intrebuintate acumulatoare alacaline sunt:
-cu fero-nichel, care au electrodul negativ din fier si electrodul pozitiv din
oxid de nichel;
-cu fero-cadmiu-nichel, care au electrodul negativ din fier si cadmiu, iar cel
pozitiv din oxid de nichel.
Acumulatoarele cu plumb sunt cele mai indicate pentru conditiile de
functionare pe automobile. Ele sunt folosite in primul rand pentru pornirea
motorului iar in al 2-lea rand pentru alimentarea in paralel (montaj tampon) a
celorlalte receptoare cu un generator electric in conditii foarte variate de
clima si de exploatare.
In exploatare bateriile de acumulatoare au urmatoarele regimuri de
functionare:
-de scurta durata, la alimentarea motorului electric de pornire pe timp foarte
scurt si la temperaturi joase; in functie de pornire se alege si capacitatea
bateriei; masurarea capacitatii nominale, a capacitatii la descarcare rapida la
temperatura normala sau joasa, a tensiunii la borne dupa 5-6 sec de la
pornire (de care deepinde putrea deezvoltata) si numarul de poriniri posibilie
fara reancarcare, indica daca bateria de acumulatoare coresundee sau nu
automobilului pe care este montata;

-de lunga durata, la alimentarea lampiilor de iluminat a aprinderii si a

receptoarelor pe timp indelungat atunci cand motorul nu functioneaza sau
atunci cand functioneaza in conditii grele si generatorul de curent nu le
poate face fata singur (iarna in timpul noptii). Aceasta este foarte important
si precumpanitor mai ales la autobuzele urbane.
Bateriile de acumulatoare au urmatoarele caracteristici de functionare:
-durata de functionare a acumulatorului, este limitata in special de
distrugere progresiva a placilor pozitive si de placile care sunt mai putin
rezistente din punct de vedere mecanic (cele de grosime mica);
-tenisunea (forta electromotoare in gol E 0), este tenisiunea dintre borne
masurata cand prin acumulator nu trece nici un fel de curent;
-tensiunea (forta electromotoare in sarcina E), este diferenta de tensiune
dintre borne, masurata in sarcina, cand concentratia electrolitului si reactiile
chimice nu mai sunt la fel de intense in intreaga masa activa a placilor si
cand concentratia electrolitului nu este uniforma in intreg electrolitul ca la
mersul in gol;
-tensiunea la borne Ub, difera de tensiunea E prin valoarea cadedrii de
tensiune produsa de curentul Isi prin rezistenta interioara Rb a bateriei de
acumulatoare;
-incarcarea bateriei de acumulatoare, este operatia prin care trecand in
curent electric in sensul generator-baterie de acumulatoare, se produce o
transformare a energiei electrice in energie chimica prin reactiile care au loc;
-curentul nominal de incarcare, este curentul cu care trebuie sa se procedeze
in mod normal la reancarcarea bateriei de acumulatoare in atelier;
-supra-incarcare, este prelungirea incarcarii peste limitele normale, care
conduce la defectarea bateriei de acumulatoare.
-tenisunea finala de incarcare, este tensiunea dintre electrozii acumulatorului
peste care curentul nu mai incarca bateria, ci produce reactii chimice
secundare, nedorite;
-decarcarea bateriei de acumulatoare, este operatia prin care bateria
cedeaza energia electrica inmagazinata catre un circuit electric exterior;
-capacitatea unei baterii de acumulatoare, este cantitatea de sarcina
electrica masurata conventional in Ah;

-capacitatea nominala, este capacitatea rezultata la o descarcare, in timp de

20 de ore, cu un curent constant Id = 0.05 C20 ore;
-randamentul unei baterii de acumulatoare, este raportul dintre cantitatea de
electricitate cedata in timpul descarcarii fata de cea primita in timpul
incarcarii.
1.5 Constructia si functionarea bobinei de inductie.
Bobina de inductie are rolul de a produce impulsuri de inalta tensiune in
momentul intreruperii curentului in infasurarea primara. Deci asugura
transformarea tensiunii joase (6-12 sau 24 V) in tensiune inalta (12.00025.000 V). Bobina de inductie are un miez confectionat din tole de table
izolate intre ele, acoperit cu un carton, pe care se gaseste infasurarea
secundara.
Peste aceasta infasurare se introduce un alt carton pe care se pune
infasurarea primara, care se acopera apoi cu un strat de hartie si totul se
incapsuleaza intr-un tub metalic de forma cilindrica. Miezul cu infasuratorile
si izolatorile se introduc in corpul tubului metalic, dupa care un capat al
infasurarii secundare se leaga la contactul central, iar celalalt la infasurarea
primara care are doua borne pentru alimentare.
Capacul asigura evitarea strapungerii spatiului dintre contactul central si
bornele infasurarii primare.

2. Tehnologia de reparare si verificare a elementelor

componente a sistemului de aprindere.
2.1 Diagnosticarea bateriei de acumulatoare.
La bateria de acumulatoare in procesul exploatarii este necesar sa se
verifice 3 parametrii: nivelul electrolitului, densitatea electrolitului si
tensiunea in sarcina a fiecarui element.
Verificarea nivelului electrolitului se face cu ajutorul unui tub din sticla
sau din material plastic transparent, care se introduce in fiecare rezervor cu
electrolit al elementului, pana la marginea superioara a separatorilor. Apoi
astupandu-se cu degetul partea superioara a tubului, se ridica tubul si nivelul
electrolitului ramas in tub trebuie sa fie de 1015mm.
Daca nivelul este mai mic bateria se poate autodescarca, fie datorita
cresterii concentratiei electrolitului, fie datorita oxidarii materiei active de pe
placi, fie datorita micsorarii suprafetei active a placilor.

Daca
nivelul
este
mai
mare,
in
timpul
proceselor
de
incarcare/descarcare gazele ies sub presiune prin orificiile de aerisire
determinand astfel corodarea pieselor metalice din compartimentul motor.
Verificarea densitatii electrolitului din baterie se face cu ajutorul unui
termodensimetru respectandu-se urmatoarele conditii tehnice:
-

electrolitul sa prezinte un anumit grad de omogenitate

nivelul electrolitului sa fie normal

temperatura electrolitului in timpul masurarii sa fie 200

verificarea densitatii se face pentru fiecare element

Daca densitatea electrolitului este mai mare sau egala cu 1,26

grame/cm3 , se completeaza numai cu apa distilata pentru obtinerea
egalizarii densitatii electrolitului.
Daca densitatea electrolitului este mai mica sau egala cu 1,26
grame/cm3 atunci se inlocuieste partial electrolitul cu un alt electrolit.
Verificarea tensiunii electromuotoare a fiecarui element al bateriei de
acumulatoare se face in sarcina, folosind o furca voltmetrica cu scara 3-0-3V
si rezistenta de suntare de 0,0180,020 pentru baterii cu capacitati pana
la 70 amperi/ora.
Valorile care caracterizeaza starea de incarcare a elementilor,
respectiv a bateriei sunt: 1,85V/element, incarcat 100%; 1,35V/element,
descarcat; tensiunile sub un volt pe element, descarcare rapida. Pentru o
incarcare uniforma si o stare tehnica buna a elementilor valoarea tensiunii
intre elementi nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,1V.
2.2 Reparatii curente la bateria de acumulatoare.

Defectele bateriilor de acumulatoare se inlatura in majoritatea

cazurilor numai dupa demontare. O data cu demontarea se stabliesc definitiv
si defectele interioare, astfel ca se poate face si trierea bateriilor de
acumulatoare.
Procesul tehnologic de reparare a bateriilor de acumulatoare cuprinde
operatiile urmatoare:
-primirea, curatirea si verificarea preliminara a starii ei;

-decarcarea;
-golirea
componente;

electrolitului,

demontare,

spalare

si

uscarea

pieselor

-staablirea defectelor, repararea, asamblarea succesiva si incercarile

dupa reparatii.
Verificarea etanseitatii elementelor, se face pentru a stabilii daca
vasele au sau nu crapaturi sau neetanseitati. Masticul trebuie sa acopere
etans capacul si garniturile de inchidere ale elementelor. Se incearca fiecare
element cu un aparat compus dintr-o pompa care se aplica la gaura de
umplere a elementului, acest aparat are un indicator cu mercur. Daca sunt
neetanseitati nivelul mercurului scade foarte mult din pompa.
Verificarea electrolitului, care se completeaza cu apa distilata pentru
ca in mod normal apa se pierde. Daca se constata si scaderea denistatii, se
mai completeaza cu electrolit. Iarna completarea cu apa se face numai
inainte de pornire, pentru ca sa se evite inghetarea apei inainte ca ea sa se
amestece cu electrolitul acumumlatorului.
Curatirea capacului, a bornelor si a legaturilor inlatura praful , apa si
alte substante care conduc curentii de suprafata. Gaurile capacelelor se
curata pentru a evita explozia gazelor degajate la incarcare. Verificarea
legaturilor si a contactelor inlatura caderiile de tensiune si pierderile la
contacte. Fixarea se verifica pentru a nu avea joc. Bateria de acumulatori se
fereste de lovituri si de socuri care dauneaza placilor.
Verificarea bateriei de acumulatoare prin masurarea densitatii
electrolitului, da gradul de incarcare a bateriei, dar defectele nu pot fi
observate. Densitatea anormala a electrolitului poate conduce la concluzii
gresite.
Verificarea bateriei de acumulatoare in mers, se face pentru orientare
astfel: se aprind farurile si becurile de la tabloul de bord, se inchide circuitul
motorului electric de pornire si se observa filamentul becurilor care daca
ajunge la culoare rosu sau stins, bateria de acumulatori este descarcata
mult.
Inlatuarea sulfatarii, se face prin incarcarea de lunga durata cu
intensitate mica de curent si concentratie redusa de electrolit. La
temperatura de 400 C se intrerupe incarcarea si se lasa sa se raceasca.
Incarcarea se opreste cand greutatea specifica a electrolitului ajunge la 1.15
kg/m3; se inlocuieste electrolitul cu apa distilata sau cu electrolit cu

densitatea mai mica si se repeta ciclul pana cand tensiunea ramane

constanta timp de 4 ore.

2.3 Prescriptii tehnice privind exploatarea si intretinerea bateriei de

acumulatoare.
Pentru marirea perioadei de exploatare a bateriei de acumulatoare, se
recomanda urmatoarele:
-bateria de acumulatori trebuie sa fie bine fixata pe autoturism si
numai in locul rezervat acesteia
-sa se curete periodic partile exterioare si cele metalice in locul
rezervat acesteia;
-sa se curete periodic partile exterioare si cele metalice cu apa si
amoniac diluat. Se desfunda orificiile de aerisire ale dopurilor. Bornele
bateriei si clemele cablurilor se curata de oxizi, se ung cu vaselina neutra si
se fixeaza bine;
-la bransarea bateriei, intotdeauna sa se lege mai intai cablul + apoi
cablul -;
-sa se verifice nivelul electrolitului care trebuie sa fie cu circa 10 mm
deasupra placilor separatoare in fiecare element al acumulatorului. La fiecare
1000 km, cel mai tarziu la sase zile vara si 15 zile iarna, se verifica nivelul
electrolitului si daca este nevoie se completeaza cu apa distilata si nu cu
acid. Numai in cazul in care se constata ca s-au produs pierderi substantiale
de electrolit, se adauga acid la aceeasi intensitate cu cel ramas in bac. Se va
evita sa se filoseasca pentru adaus apa de oras, care contine foarte mult
clor, precum si apa de izvor, care contine multe saruri minerale, toate
acestea in solutia acida din bacul acumulatorului conduc la atacul placilor de
plumb.
-pentru a controla starea de incarcare a bateriei, sa se apeleze la una
din urmatoarele metode:
-

controlul cu aparatul special 'Batery tester': se supune bateria la

o decarcare corespunzatoare de trei ori capacitatea, adica in 5
secunde la o intensitate de descarcare de 135A pentru o baterie
de 45 Ah; tensiunea la borne nu trebuie sa coboare sub 8 V.

controlul cu demarorul; inainte de a se actiona demarorul, se

scoate fisa centrala pentru a nu porni motorul. Se branseaza la

un tester sau la un voltmetru si se pune in functiune demarorul;

pentru o baterie bine incarcata, scaderea de tensiune nu trebuie
sa ajunga sub 9.6V;
-

controlul prin masurarea

densitometrului:

densitatii

acidului

cu

ajutorul

- 1.28 g/cm3 baterie bine incarcata;

- 1.20 g/cm3 baterie jumatate incarcata;
- 1.12 g/cm3 baterie descarcata;
-sa se evite supraancarcarea si subancarcarea bateriilor, verificand
periodic instalatia electrica. Tensiunea releului regulator trebuie sa fie reglata
astfel ca bateria pe autoturism sa atinga la sfarsitul incarcarii 2.3 - 2.4
V/element.
-bateriile scoase temporar din exploatare nu se lasa sa stea niciodata
descarcate sau cu acidul sub nivel. Numai dupa incarcare ele pot fi
depozitate in incaperi uscate si racoroase.
Pentru bateriile cu acumulatoare uscate care se livreaza in comert se
dau urmatoarele recomandari:
-depozitarea se face in incaperi inchise si racoroase, ferite de caldura si
radiatii solare directe.
-umplerea se face prin scoaterea busoaelor si umplerea fiecarui
element cu o solutie de acid sulfuric
- nivelul de umplere va fi astfel incat sa depaseasca cu circa 10mm
marginea superioara a separatorilor. Dupa 3 - 4 ore de repaus la o
temperatura sub 300 C, se verifica din nounivelul si, daca este cazul, se
completeaza cu solutie de aceeasi densitate;
-Incarcarea se face prin legarea polului + al bateriei polului + al sursei
si reciproc.
2.4 Verificarea bobinei de inductiei si intretinerea bobinei de
inductei.
Scurtcircuitul in infasurarea de inalta tensiune, se datoreaza
defectiunii izolatiei intre spirele bobinajului ca urmare a supraancalzirii
bobine.

In situatia in care scurtcircuitul a avut loc in apropierea capatului de

legatura cu infasurarea primara se mai introduc scantei, mai slabe, care nu
opresc motorul, dar il fac sa functioneze neregulat; cand scurtcircuitul este
spre borna coductorului contral de aprindere, scanteile sunt foarte slab, iar
motorul se opreste.
Descoperirea defectiunii se face astfel:
-

se pune contactul, dupa care, se scoate conductorul central de

aprinderede la capacul distribuitorului si se apropie de o piesa
metalica la o distanta de 5-6 mm. Se desfac apoi repetat
contactele ruptorului astfel ca ruptorul sa aiba contactele
inchise;

daca se produ scantei la contactele ruptorului, dar nu se produc

intre conductorul de aprindere si chiulasa, defectul se afla inspre
borna centrala;

cand se produc scantei intre coductorul de aprindere si chiulasa,

dar pe masura cresterii distantei intre acestea scanteia nu mai
are loc, defectul se alfa la bobina de inductie inspre
capatul legat de infasurarea primara;

daca se produc scantei la distante mari (10 - 12 mm) intre

coductorul de aprindere si chiulasa, inseamna cabobina de
inductie este buna, iar defectul se alfa la distribuitor sau la
conductoarele de aprindere;

cand la inceperea incarcarii prin desfacerea contactelor

ruptorului nu se produc scantei intre ele, defectul se afla in
circuitul primar al aprinderii.

Remedierea: cand infasurarea este scurtcircuitata, iar oprirea

motorului s-a produs din aceasta cauza , defectiunea se inlatura numai prin
inlocuirea bobinei de inductie; daca dupa oprirea motorului se constata ca
scurtcircuitarea are loc la capatul dinspre infasurarea primara, se poate
continua deplasarea cu viteza redusa, deoarce la turatie mica a arborelui
cotit, scantia ce se va forma va fi ceva mai buna, motorul va functiona insa
neregulat.

Intreruperi in infasurarea de joasa tensiune, duce intotdeauna la

oprirea motorului, iar pornirea nu se mai poate efectua.

Localizarea defectiunii la boinade inductie se poate face si fara a folosi

becul de control, astfel: se verifica daca contactele ruptorului sunt inchise,
dupa care se desface dela bobina capatul conductorului electric care vine de
la ruptor; se atinge scurt cu acest capat masa automobilului, daca a aparut o
scanteie inseamna ca defectul se afla la bobina de inductie.
Remediere: se inlocuieste bobina de inductie sau , in cazul ca
rezistenta este defecta, se monteaza un conductor in afara bobinei, intre
borne.
Slabirea sau desfacerea contactelor infasurarilor suntarii de joasa
tensiune. Defectiunea poate avea ca urmare fie functionarea neregulata a
motorului, fie oprirea lui. Descoperirea se realizeaza prin verificare exterioara
a legaturilor.
Remedierea: inlaturarea defectiunii se realizeaza prin strangerea
piulitelor, a suruburilor de prindere a legaturilor, prin curatarea
conductoarelor la prin inlocuirea acestora.
Intretinerea bobinei de inductie se face tinand cont de urmatoarele:
-pentru o buna functionare a bobinei de inductie, este necesar ca
amplasareaacesteia sa fie exact cea prescrisa de constructor si anume:
-

ferita de intemperii directe atmosferice;

in pozitia verticala de functionare;

la temperatura mediului de lucru de maximum 600 C;

-respectand o distanta intre borna de inalta tensiune si partiel

metalice de peste 50 mm;

-bransamentul bobinei se va realiza intotdeauna astfel: borna1 spre

ruptor si borna 15 spre bateria de acumulatoare;
-este interzis ca tensiunea de alimentare masurata la bornele 15 sa
depaseasca valoarea 14 Vc.c.;
-nu se va lasa bobina de inductie cub tensiune
-se interzice verificarea functionarii bobinei de inductie prin scoaterea
conductorului de inalta tensiune si producerea de scantei la masa mai mari
de 2mm;

-dupa fiecare spalare interioara a motorului se sterge bobina cu o

laveta curata;
se verifica la 5000 km starea fixarii si starea tehnica a bornerlor de
tensiune, precu si fixarea bobinei pe autoturism, strangandu-se daca este
cazul.
2.5 Starea bateriilor de acumulatori cu placi de plumb determinari
practice.
Rezultatele masuratorilor efectuate
Voltmetrul cu furca
Tensiunea scade cel mult
pana la 1.7 - 1.8 V pe
elemente si se mentine
stabila 5sec.

Concluzii

Densitmetrul
Densitatea electrolitului
circa 1.285 kg/dm3.
Diferenta maxima intre
elemente 0.01 kg/dm3.

Bateria de acumulatoare este

in stare buna si complet
incarcata.

Densitatea electrolitului
este cuprinsa intre 1.21 1.22 kg/dm3. Diferenta
maxima intre elemente
0.01 kg/dm3.

Bateria de acumulatoare este

buna si complet descarcata;
trebuie sa fie incarcata.

Densitatea electrolitului
este cuprinsa intre 1.11 1.17 kg/dm3. Diferenta
maxima intre elemente
0.01 kg/dm3.

Bateria de acumulatoare este

probabil buna si complet
descarcata, necesitand
incarcarea imediata.

Diferenta maxima intre

elemente 0.1 V.
Tensiunea scade la 1.4 - 1.7
V pe elemente si se
mentine stabila 5sec.
Diferenta maxima intre
elemente 0.1 V.
Tensiunea scade puternic in
timp de 5sec pana la 0.4 1.4 V pe elemente.
Diferenta maxima intre
elemente 0.1 V.
Tensiunea unui element
este mai mica decat in
celelalte.

Densitatea electrolitului in
Elementul respectiv al
elementul respectiv este
bateriei are probabil un
mai mica decat a celorlalte. scurtcircuit si trebuie sa fie

Diferenta intre elemente

este mai mare de 0.1 V.

Diferenta este mai mare de

0.01 kg/dm3.

reparat.

Tensiunea scade la 1.3 - 1.4

V pe elemente si se
mentine stabila 5sec.

Densitatea electrolitului
este mai mare la 1.26 1.28 kg/dm3.

Bateria de acumulatoare este

probabil descarcata si are
densitatea electrolitului prea
mare; trebuie sa se
concentreze densitatea si sa
se incarce.

Tensiunea scade anormal de Densitatea electrolitului

repede.
este mai mica de1.21
kg/dm3.

Bateria de acumulatoare este

suflatata; trebuie reparata.

3. Masuri de protectia muncii si P.S.I.

1. Masuri de protectia muncii si P.S.I., n procesul de reparare a sistemului
de alimentare a motorului Diesel:
2. camerele pentru executarea lucrarilor de reglaj vor fi prevazute cu
ventilatie artificiala;
3. se interzice fumatul sau incalzirea cu flacara deshisa a camerelor n care
se lucreaza cu produse petroliere;
4. legaturile electrice si conductoarelor vor fi n perfecta stare pentru
evitarea unor scurt-circuite care pot provoca incendii;
5. nainte de nceperea lucrului la bancul de proba se va face o verificare a
legaturii la pamant a instalatiei electrice si a cuplarii corespunzatoare a
pompei de injectie cu bancul de ncercari;
6. n caz de incendiu se va interzice folosirea apei la stingerea foclui;
7. controlul si tararea injectoarelor se vor face ntr-un dispozitiv prevazut cu
geam;
8. la Inceperea lucrului, muncitorii se vor spala pe maini si se vor unge cu
pasta protectoare pentru evitarea exemelor.

ANEXA:

Fig. Schema instalatiei de aprindere cu baterie

Bibliografie:
1. ANDREI CIONTU - Electronca Auto - Teora 1996
2. N. DRAGULESCU - Eghipamentul electric al autoturismului - Editura
Tehnica Bucuresti 1989
3. A. BREBENEL - Autoturismul Dacia 1300 - Editura Tehnica Bucuresti 1975
4. V.RAICU - Intretinerea si repararea echipamentului
autoturismului. - Editura Tehnica Bucuresti 1971

electric

al

5. V.PARIZESCU - Intretinerea penelor de automobil. - Editura Tehnica

Bucuresti 1970