1.

Asemanarea dintre compozitia urbana si cea de arhitectura privesc urmatoarele aspect principale:

2. Deosebirile majore se refera la:

3. Principalele elemente de compozitie ale unui ansamblu, amenajari urbane, sunt:

4. Ele determina un mod concret de ocupare a spatiului prin:

5. Criteriile principale de analiza a unei compozitii urbane sunt:

6. Schema unitatii de vecinatate (neighbour put unit) propusa de Clerance Perry in 1927, se refera la:

Conceptul a fost reluat dupa 1990 de reprezentantii noului urbanism in SUA in propuneri ce urmaresc:

7. Alegeti doua dintre proiectele prezentate si analizate in materialele de la curs si prezentati pentru fiecare dintre
ele cate 5 elemente compozitionale specifice:

8. Prezentati prin scheme sumare 3 spatii urbane celebre tip piata realizate dupa principii artistice.
9. Prezentati printr-o schema sumara un spatiu urban tip piata realizat dupa principiul urbanismului modern.

1 Compozitia urbana si cea arhitecturala:

Asemanari:
1---intre cele 2 razboaie mondiale se dezvolta o scoala franceza de urbanism dominate de
arhitecti.Urbanismulpromovat este cel culturalist, care va vi inlocuit de cel modernist
2---pt. oras, comp. urbana reprezinta ceea ce comp de arh reprezinta pt o cladire.
3---compozitia duce la o forma care va avea relatii cu alte forme, alaturandu-se celor existente, mai vechi sau mai noi, si
va accepta si alte forme. Aceasta conceptie este comuna atat arhitecturii cat si orasului.
In comp de arh exista si componente urbane
4---obiectele si ansamblurile de arh au reguli de acelasi ordin cu cele ale orasului traditional.
5---arhitectul si urb doresc sa realizeze opere originale, in care pe primul loc sa se afle orasul traditional.

6---circulatiile, aliniamentele, decupajele si limitele sunt prezente in ambele compozitii

2 Deosebiri
1rolul arhitecturii se restrange progresiv la infrumusetati punctuale
2fenomenul Haussman, apare in sec XIX ca un fenomen in partajul dintre arh si ingineri
3in compunerea unei cladiri se tine cont de:-- raportul partilor cu intregul
--raportul intregului si a partilor cu contextul urban
-in comp urb relatiile contextuale sunt mai numeroase
4arh si orasul nu au acelasi ritm temporal. Arhitectura se reinnoieste destul de repede, pe cand structurile urbane
dureaza perioade mult mai mari de timp
5--Scara spatial. C.U implica viitorul mai mult decat C de Arh
3 Principalele elemente de compozitie
1) Traseele : instrumente majore ale compozitiei
-sunt linii care unesc sau despart diversele spatii urbane, asigurand coerenta si regularitate
-liniile sunt materializate prin cai de circulatii
-pot fi:-virtuale/generatoare-supuse unor procese de transformare(decalaje, abateri)
-concrete/rezultante-reprezinta elemente material cum ar fi cai de circ.
2) Decupajele: diviziuni ale spatiului urban dupa modul de ocupare a terenului
-materializate prin linii de separare
-asigura coeziunea dintre trasee si limitele spatiilor construite
-separa spatii omogene
-pot fi: - la scara mare(fragmente de oras)
- la scara mica(parcelar)
-spatii private si publice
3) Aliniamentele si limitele cadrului constuit: reprez proiectia pe sol a modurilor spatial concrete de ocupare a terenului
-materializata prin linii de separare
- separa spatii eterogene
5 Criteriile principale de analiza
1) topologia pozitionarea elem formale si legaturile dintre ele(liniare, circulare), constituind un nivel structural general
2) geometria- cea mai vizibila parte a formei urbane, fiind usor de identificat

Contribuie la ierarhizarea spatiiilor

-se pot determina limitele si directiile, se pot regal dispunerile pana la detalii
3) dimensionarea- priveste marimile, proportiile, gabaritele intregului si ale partilor component
-stabileste cele mai simple ierarhizari
4) simetria- reprezinta o operatie prin care un ansamblu de figuri se ordoneaza intr-un tot ce devine regulat
-dezavantajul il reprezinta forma impietrita, repetarea de forme egale pe cele 2 laturi ale axului principal
Nivele de interventie
1) circulatii- cel mai sigur si simplu mijloc de interventie. Usor perceptibil
2) parcelar- forme particulare relative indepentente de circulatii. Rare si limitate
3) cadru (mase) construit- modul de ocupare a terenului cu constructii este stabilit cu ajutorul unui plan de ansamblu
Modalitati de realizare a compozitiei:
1- prin diviziune- realizarea unei trame ale carei spatii sa aiba calitati comparabile sau egale
2-prin aditionare- modalitatea cea mai raspandita de extindere a oraselor
-asamblarea de forme diferite ale caror moduri de articulare prezinta o mare diversitate
3-prin multiplicare elaborarea unei forme geometrice care este repetata de cateva ori pe o suprafata.

7 christian de portzamparc Atlanpole - nantes

-

plecand de la un plan de colonizare a teritoriului se urmarea realizarea unui oras tehnopol, cu o suprafata de 470ha
cu functiuni de invatamant cercatare si industrie
traseele sunt esentiale in proiect denumuite strada europa , liniile atlantice si axa bretegne
sistemul virtual de trasee elementele structurale (axe si directii) precum si elem tesutului urban sunt concepute
ca un sistem uitar de trasee ce formeaza o trama ortogonala redusa la o retea de tip pieptene
trama cartierelor se inscrie in trama formata de axa si linii , spatiul dintre linii este impartit in cate patru fasii
paralele cu acestea
cartierele sunt alcatuite din moduli rectangulari , iar latura mare este paralela cu axa Bretagne
Existenta unor tasee care delimiteaza cartierele , acestea sunt de trei tipuri
o trasee subordonate geometric tramei definite de axa si linii
o trasee diagonale ce se inscriu tramei de baza
o trasee curbe ce traverseaza liber trama de baza
nu exista decupaje propriu-zise , decupajul zonelor nu este definit in mod clar si nici in totalitate
programul unui tehnopol nu se bazeaza pe decupaje parcelare
nivelele de interventie sunt definite de caile de circulatie si masele costruite
sunt puse in evidenta strazi si insule , definirea lor se face intr-o maniera specifica

Ricardo Bofill port de la lune bordeaux

-

rezultatul unui demers urbanistic initiat de orasul Bordeaux , se cerea o amenajare pentru cartierul La Bastide
la baza sta un plan de inlocuire a zonei industriale dar si ideea de extindere a orasului vechi pe celalalt mal al raului
Gironde
o importanta deosebita se acorda traseelor , modul de organizare fiind de tip clasic
sistemul virtual al traseelor usor de observat , axele principale realizate prin circulatii, aliniamente construite, forma
spatiilor libere si dispunerea obiectelor
prezinta o trama dubla construita ditr-o tarma ortogonala cu moduli variabili si o retea de diagonale ce conduc spre
punctele importante ale compozitiei
trama ortogonala construita pe directia principala din patru axe , iar pe directia secundara sunt dispuse 5 axe ce
formeaza 4 travei
legatura dintre cadrul urban situat pe celalalt mal se face prin intermediul unui ax principal diagonal ,iar o axa
secundara ce traverseaza un spatiu plantat intersecteaza axa principala in punctul central al pietei semicirculare
orientate spre rau
cu exceptia decupajelor existente din spatiile construite , nici un fel de decupaj nu este indicat
aliniamentele construite sunt determinate de circulatii
la nivelul de interventie se disting masele construite si caile de circulatie neavand parcelar , funciar sau operational
elementele compozitiei sunt insula piata si turnurile.