Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

Rafflesia Arnoldii

Profesor coordonator:

Student:

Arsene Gabriel

Kirly Monica
1

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

Cuprins
1.Genul Rafflesia
2.Specii
3.Rafflesia arnoldii
3.1 Origine si distributie
3.2 Descoperitori
3.2.1 Sir Stamford Raffles
3.2.2 Dr. Joseph Arnold

3.3 Hranire
3.4 Planta gazda
3.5 Reproducere
3.6 Rol/Utilizari
3.7 Denumiri variate
3.8 Provocari privind studiul florii

4. Flori nationale
4.1 Flori naionale din Indonezia:
4.2 Alte flori natinale
4.3 I choose you, Rafflesia arnoldii!

5. Bibliografie

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

1.Genul Rafflesia
Rafflesia face parte din increngatura Magnoliophyta, familia Rafflesiaceae.Este
originara din Indonezia, Malaezia si Filipine, unisexuata, parazita lipsita de frunze, tulpina si
radacina, nu are clorofila, astfel fiind incapabila de fotosinteza.
Genuri de plante din familia Rafflesiaceae sunt Apodanthes, Bdallophyton, Cytinus,
Mitrastemon, Pilostyles, Rafflesia, Rhizanthes i Sapria. Unele specii de Rafflesia pot msura
ntre 90-107 cm n diametru i cantaresc ntre 9-12 kg.
Rafflesiile au 5 petale imense de culoare maro-roscata, stropite cu pistrui albe.Staminele si
pistilul contopite intr-o coloana centrala, formand o coroana. Organele sexuale sunt situate la
marginea discului format in central florii. Mirosul asemanator cu cel al unui cadavru atrage
muste care realizeaza polenizarea.Durata inmuguririi semintei dureaza aproximativ 9 luni,
florile avand o scurta durata de viata: intre 5 si 7 zile. Este lipsita de clorofila, astfel fiind
incapabila de fotosinteza.
Mamiferele, se hranesc cu fructele florii( cu un diametru de 15 cm), cu pulpa fina cu mii de
seminte mici si tari.
Genul Rafflesia a fost numit dupa aventurierul si fondatorul coloniei britanice din Singapore Sir
Stamfor Raffles care a descoperito pe 19 mai 1818 impreuna cu Dr. Joseph Arnold.
Rafflesia este o floare foarte rara, dificil de reprodus n laborator i planta uscata este dificil de
pastrat..

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

2.Specii

Genul Rafflesia are aproximativ 26 de specii:

Imagini

Specie

Poate fi gasita in:

1. Rafflesia arnoldii

Borneo, Sarawak,
Malaysia
West Kalimantan,
Indonesia
Benkulu ,
Sumatra, Indonesia

2. Rafflesia aurantia

Provincia Quirino,
Luzon, Filipine

3. Rafflesia azlanii

Malaezia

4. Rafflesia baletei

S-ul Luzonului,
Filipine

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

5. Rafflesia
bengkuluensis

S-ul Sumatrei,
Indonezia

6. Rafflesia cantleyi

Malaezia i Insula
Tioman

7. Rafflesia gadutensis

V-ul Coastei Sumatra

i Benkulu Indonezia

8. Rafflesia hasseltii

Centrul Sumatrei,
Indonezia

9. Rafflesia keithii

Borneo, Sabah,
Malaezia
E-ul Kalimantanului,
Indonezia

10. Rafflesia kerrii

Thailanda i Malaezia

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

11. Rafflesia
lawangensis

Parcul National
Gunung Leuser, N-ul
Sumatrei

12. Rafflesia leonardi

Insula Luzon, Filipine

13. Rafflesia lobata

Insula Panay, Filipine

14. Rafflesia manillana

Insula Luzon, Filipine

15. Rafflesia meijeri

N-ul Sumatrei,
Indonezia

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

16. Rafflesia
micropylora

N-ul Sumatrei,
Indonezia

17. Rafflesia mira

Insula Mindanao,
Filipine

18. Rafflesia patma

Java, Indonzia

19. Rafflesia
philippensis

Insula Luzon,
Provincia Quezon,
Muntele Banahaw,
Filipine

20. Rafflesia pricei

Borneo, Malaezia

21. Rafflesia
rochussenii

V-ul Ins.Java, Sumatra

Indonesia

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

22. Rafflesia
schadenbergiana

Mindanao, Filipine

23. Rafflesia speciosa

Insula Panay, Filipine

24. Rafflesia tengkuadlinii

Borneo, Sabah,
Malaezia

25. Rafflesia tuanmudae

Sarawak, Malaezia

26. Rafflesia verrucosa

Insula Mindanao,
Filipine

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

3.Rafflesia Arnoldii
3.1 Origini si distributie
Analiza ADN a artat c acum 46 de milioane de ani, planta a nceput s evolueze
intr-un ritm accelerat, crescand de la 2 mm pn la dimensiunea lor gigantica actuala.
Rafflesia este o plant parazita, care crete pe plante inferioare din munti, n
anumite zone din Asia de Sud-Est (Malaezia, Indonezia). Primii europeni care au descoperit
aceasta floare au fost Sir Stamford Raffles (fondator al Singapore) i Dr. Joseph Arnold n 1816,
lng oraul de Bencoolen (Bengkulu) n Sumatra numindu-se Rafflesia arnoldii n onoarea
acestora.

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

3.2 Descoperitori
Prima descriere a Rafflesia arnoldi a fost realizata de Robert Brown (1773 - 1858),
botanist britanic de origine scoian (paradoxal, el este cunoscut n istoria tiinei universale mai
ales pentru noiunea de micare brownian i nu pentru meritele sale de mare botanist).
Primii europeni care au descoperit aceasta floare au fost Sir Stamford Raffles
(fondator al Singapore) i Dr. Joseph Arnold n 1818, lng oraul de Bencoolen (Bengkulu) n
Sumatra numindu-se Rafflesia arnoldii n onoarea acestora.

3.2.1 Sir Thomas Stamford Raffles

Sir Thomas Stamford Raffles s-a nscut pe mare la bordul unei nave Ann pe 6 iulie, 1781 pe
coasta Jamaica. n 1795, tnrul a acceptat prima lui slujb la East India Company ca funcionar.
A studiat din greu n timpul su liber i n 1804, a fost trimis la Penang i promovat ca secretar
asistent la la preedinia respectivei insule Malaysiene.Stapanind limba maleziana deosebit de
bine a devenit indispensabil pentru guvernul britanic, i a fost numit mai trziu traductor pentru
guvernul Indiei. n 1811, el s-a ntors ca locotenent guvernator al Insulei Java i curnd a fost
promovat ca guvernator al Insulei Bencoolen (acum Sumatra). Pe 19 ianuarie 1819, Raffles a
fondat Muzeul Raffles pe aceasta insula.
n memoriile sale,soia lui, Lady Sophia Raffles, menioneaz colec iile zoologice, printre care
au fost frumoase specimene de tapirs, rinoceri i caprioare muntjak. Ea menioneaz c acestea
au fost trimise n Anglia. Raffles pstreaz, de asemenea, unele animale de companie. Un pui de
urs este crescut alaturi de copiii lui adesea prezent la cina familiei, mnca mango i bea
ampanie.
Abdullah, principalul asistent a lui Raffles, si de asemenea tutorele lui de limba malaezian, a
fost angajat in ambalarea tuturor pieilor umplute i scheletelor care numarau la unele exemplare
in jur de o mie. Mai devreme, pe parcursul perioadei sale de la Java i Sumatra, Raffles a trimis
acas mai multe loturi de creaturi conservate n spirt.

10

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

3.2.2 Dr. Arnold Joseph

Dr. Arnold Joseph s-a nascut in 1782.Este un botanist englez care in 1818 a descoperit cea mai
mare floare cunoscuta de pana acum, la Pulau Lebar, Sumatra. Planta, de aproape un metru care
cantarea aproximativ 7 kg, fiind numita mai trziu Rafflesia arnoldii de botanistul sco ian Robert
Brown.
Arnold s-a nscut n Beccles, Suffolk. El a artat interes n botanic inca de mic copil i si-a
publicat descoperirile sale n diferite reviste. Dup ce a absolvit n medicin n 1807, la
Universitatea din Edinburgh, a intrat Marina n 1808. El a navigat la Botany Bay ca medic pe o
nav de detinuti de sex feminin n 1815. n aceast cltorie a fcut o vast colecie de insecte, n
special cele din America de Sud i Australia, cu toate c multe au fost distruse de un incendiu la
bordul navei sale, pe drumul de ntoarcere sale. El a vizitat Java cu guvernatorul Stamford
Raffles, care ulterior l-a invitat pe Arnold s-l nsoeasc la Sumatra ca un naturalist. Arnold a
murit de o febr n iulie 1818. Colecia sa de cochilii i fosile au fost donate de societatea
Linnaean.

3.3 Hranire
n timp ce multe parazii apar ca plante normale, Rafflesia este lipsit de frunze, rdcini si
tulpini fiind adesea comparata cu o ciuperca. Floarea se hraneste cu ajutorul unor filamente
haustoare care patrund in tesuturile vitei de vie Tetrastigma. Acestea nu ucid planta gazda, ci
doar absorb substantele nutritive si apa. Ea se ataseaza exclusiv la acest tip de vita de vie, fapt
ce explica partial raritatea speciei.

3.4 Planta gazda

Intreaga planta, cu excepia inflorescenei, este lipsita de par. Tulpinile uneori sunt tuberculate,
frunzele de obicei 3 foliolate, uneori 5 foliolate, foliolele sun fine la atingere, alungite, eliptice,
uneori obovate-alungite, ntotdeauna la scurt timp caudate-acuminate i marginile cu dinii
superficiali, peiol de 2-5 cm lungime, 6-10 perechi de nervi principali, lungimea 11,4 cm-15,2
cm, 4 flori, stigmatul are 4-lobi. Fructele sunt sferic-ovoidale, la fel de mari ca niste ciree, albe
atunci cnd sunt coapte, crnoase, una sau doua sunt nsmnate; seminele sunt comprimate,
concave pe o suprafa, rugoase.

11

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

3.5 Reproducere
Ajunsa la maturitate, in timp de 9 luni, se formeaza un mugure de forma si marimea unei verze si
se deschide. Floarea const din 5 petale de culoare roie, cu pete albe inconjurand o cavitate
bombata, i o coloan central care este acoperita de un disc cu epi. Ea poate germina numai
dac se depune n esutul de vie Tetrastigma, care se tarasc de-a lungul selvei, motiv pentru care
Rafflesia arnoldii se gaseste la suprafata solului. Dac este polenizata floarea de sex feminin
produce un fruct spongios de aproximativ 15 cm , care con ine mii de semine de aproximativ 1
mm.Fiecare floare produce doar o smn. Floare se inegreste dupa 5-6 zile de la
inflorire.Florile sunt unisexuate, cele masculine fiind intr-un numar mai mare.

In plin floare Rafflesia arnoldii emite un miros neplacut care atrage mute i alte insect care cel
mai probabil transfera polenul de la o floare la alta, nsa oamenii de tiin deasemenea sunt de
parere ca mamiferele mici care mnnc fructele plantei distribuie seminele (prin intermediul
excrementelor, gheare i pr facial) la alte situri gazd ale padurii. Pentru ca polenizarea sa fie
eficenta, florile de sex masculin trebuie s fie n imediata apropiere a unei flori femeiesti sis a
infloreasca deodata astfel nct mustele (sau orice alt insect)sa poata transfera polenul de la
12

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

una la cealalta. Dei Adesea din cauza cantitatilor foarte mari de apa rezultata din precipitatii,
mugurii putrezesc, neajungand la inflorire.

3.6 Rol/Utilizari
In Thailanda este folosita ca aliment, mugurii tineri sunt considerate o delicatese.
n peninsula Malaeziana, mugurii Rafflesia sunt utilizati de catre femei pentru a opri sngerarile
interne i pentru micorarea uterului dup natere. Oamenii obtin din floare o bautura energizanta
si afrodisiaca. Preotii Thailandezi utilizau mugurii pentru a face fierturi pentru diferite
scopuri.Compoziia chimic a flori Rafflesia nu fost extensiv analizat nc.insa putinele analize
realizatenu au artat nici o dovad a proprietilor medicinale. Dimpotriv, bobocii de florii au
un coninut ridicat de tanin i fenoli care pot fi toxice atunci cnd luate n cantiti mari.
Alte utilizri: n Sabah, Malaezia, s-a considerat a fi o floare din care se obtin buturi spirtoase
sau o floare tabu din cauza miros neplacut i aspectului gigantic. n Thailanda, se crede
despreaceste flori c au puteri mistice, ajutand omul sa atinga Nirvana.

3.7 Denumiri variate

Nume comun: Rafflesia
Denumirea tiinific: Rafflesia arnoldii
Denumirea malaeziana: flori patma, Yak-iac, Patma raksasa, Patma kemubut, Krubut, Pakma
(Sarawak), Kukuanga (Sabah), Wusak-tombuakar (Tambunan), Ambun ambun, Kemubut
(Sumatra).
Denumirea mandarina: Da wang hua
13

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

Alte nume comune: Devil's betel box, Sun toadstool, Stinking corpse lily

3.9 Provocri privind studiul florii

Exist mai multe motivepentru care Rafflesia a rmas dificil de studiat desi a fost descoperita
acum 180 de ani. n primul rnd, pentru ca uneori mugurele creste n ntregime ncorporat n
cadrul organismului plantei gazd pe care il paraziteaza. Astfel, Rafflesia este vizibila doar cnd
acestea erupe din organismul gazd ca o floare. Dei mijloacele clasice de studiere a Rafflesia,
cum ar fi anatomo-ntreruperea, aceast metod ar duce probabil atat la moartea florii parasite
cat si a plantei gazda. n al doilea rnd, Rafflesiaapare rar, in locuri greu accesibile, de exemplu
in pdurile Bucht, Asia de Sud-Est. n aceast regiune, o mare parte a habitatului su a fost
convertit de catre om i, n unele pri, mugurii sunt recoltati i vnduti pentru calitilelor
medicinale pretinse. n al treilea rnd, chiar i dup ce florile Rafflesia devin vizibile, aceste
traiesc doar cateva zile pana la descompunere. Toi aceti factori fac dificila treaba de a gsi chiar
i siteuri Rafflesia, dar hiar i atunci cnd acestea sunt cunoscute, ele de multe ori nu sunt
protejate astfel nct nu exist nici o garanie c acestea vor mai exista n anii urmtori.
Spre deosebire de ali parazii Rafflesia este importanta deoarece are un beneficiu economic prin
ecoturism: mii de oameni se duc annual la Sabah (Malaezia, Borneo) n sperana de a vedea
Rafflesia.

14

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

4. Flori nationale
Florile nationale sunt simboluri care reprezinta o tara, avnd diferite semnificatii.

4.1 Flori naionale din Indonezia:

Pentru un interval de timp destul de lung Indonezia nu a avut nici o floare nationala, ins ape data
de 5 iunie 1990 tara a schimbat istoria avnd trei flori naionale. Pentru a onora Ziua mondiala a
mediului, guvernul Indoneziei a declarat oficial Moon Orchid (Phalaenopsis Amabilis), Melati
(Jasminum Sambac) i Rafflesia (Rafflesia Arnoldii) ca flori naionale ale rii. Rafflesia mai este
floarea oficial a statului Sabah n Malaezia, precum i a provinciei Surat Thani, Thailanda.
Fiecare dintre flori este inzestrata cu diferite caliti: The Moon orchid este una dintre
orhideele cu cea mai mare durata de inflorire, iar Jasminum Sambac simbolizeaz frumusetea
unei fete, este frecvent utilizata n ceremonia culturala sau religioasa, n special n Java i Bali,
iar Rafflesia este remarcata pentru producerea a celei mai mari flori individuale de pe pamant.
Unele flori naionale au rdcini culturale sau religioase, care merg napoi sute sau chiar mii de
ani i au fost sau nu adoptate official.

4.2 Alte flori nationale

Trandafirul este floare naionala a Statelor Unite, a Regatulului Unit i a Insulelor Maldive. Este,
de asemenea, floare oficial a mai multor state i provincia Alberta. O dat trandafirul a servit ca
floare naionala si in Honduras. Floarea oficiala a Chinei este floare de prun, a Romaniei este cea
de maces , iar a Rusiei cea de musetel.

4.3 I choose you, Rafflesia arnoldii!

Rafflesia poate fi adesea zarita in seriile anime japoneze precum si in diferite jocuri video.
Pokemonul Villeplume are cea mai mare floare din lume, iar Gloom este o un mugure de
Rafflesie surprins in procesul de inflorire. Ambii Pokmoni au culoarea corpului violet nchis ca
si bulbii de Rafflesia i nu conin pigmeni verzi. Asemanarea celor doi Pokemoni cu Rafflesia
arnoldii face ca arma lor principal sa fie mirosul ingrozitor pe care il emana atunci cand sunt in
atac.
Faptul c ea a inspirat doi Pokmoni de prima generaie, de asemenea, ar putea fi luata ca dovad
a importanei culturale a florii.

15

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

Bibliografie
http://homepages.wmich.edu/~tbarkman/rafflesia/Rafflesia.html
http://www.theflowerexpert.com/content/aboutflowers/largest-flower
http://www.theflowerexpert.com/flower-blog/default/2006/06/10/Rafflesia-Largest-FleshyFlower.html?page=comments
http://www.theflowerexpert.com/content/flowerbusiness/flowergrowersandsellers/nationalnative-popular-flowers-of-indonesia
http://www.theflowerexpert.com/content/aboutflowers/national-flowers
http://infopedia.nl.sg/articles/SIP_38_2005-01-22.html
http://www.simplygreen.com.sg/sabah/r1.html
http://unix.cc.wmich.edu/~tbarkman/rafflesia/Rafflesia.html
http://gardeninggarden.com/2009/11/03/the-largest-smelliest-and-most-bizarre-flowers-in-theworld/
http://www.hear.org/pier/species/tetrastigma_leucostaphylum.htm
http://rmbr.nus.edu.sg/history/raffles.htm
http://encyclopedia.farlex.com/Joseph+Arnold
http://bulbapedia.bulbagarden.net/wiki/Vileplume_(Pokmon)
http://bulbanews.bulbagarden.net/wiki/On_the_Origin_of_Species:_Gloom_and_Vileplume
http://www.parasiticplants.siu.edu/Rafflesiaceae/RafflesiaGallery.html
16

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului

17