Acte Administrative .Notiune, Clasificare, Trasaturi.

CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I NOTIUNEA ACTULUI ADMINISTRATIV
1.1.Terminologia folosita pentru determinarea actelor administrative
1.2.Sfera actelor administrative
1.3.Definitia actelor administrative
1.3.1 Opinii doctrinaire
1.3.2 Definitia legala data de legea 554/2004
CAPITOLUL
II
CONDITIILE
DE
VALABILITATE
ACTELOR
ADMINISTRATIVE
2.1 Conditiile de fond
2.2 Conditiile de forma
2.3 Legalitate si oportunitate
CAPITOLUL III TRASATURILE CARACTERISTICE ALE ACTELOR

ADMINISTRATIVE
3.1 Opinii doctrine
3.2 Trasaturi
CAPITOLUL IV CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE
4.1 In functie de intinderea efectelor juridice pe care le produc
4.1.1.Acte administrative normative
4.1.2. Acte administrative
4.1.3. Acte administrative cu caracter intern
4.2 In functie de natura sau valoarea lor juridica acte administrative de autoritate
si acte administrative de gestiune
4.3 Dupa competenta notariala administrative publice care le adopta/emite
4.3.1.Acte administrative cu character general
4.3.2.Acte administrative de specialitate
4.4 dupa competenta teritoriala a organizatiei de administratiei publice care le

adopta emite
4.4.1.Acte administrative cu efecte pe intreg teritoriul tari
4.4.2.Acte administrative cu efecte in unitatea administrative teritoriala in care
are competenta organele administrative care lea emis/adoptat
4.5 Dupa forma organului care le adopta /emite
CAPITOLUL V STUDIU DE CAZ
CONLUZII
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Actele administrative constituie forma principala de realizare a activitatii

executive. Actul administrativ constituie o categorie de acte juridice adoptate sau emise,
in principal de autoritatile administratiei publice, precum si de institutiile publice si
celelalte structuri organizatorice constituite in coalitiile legii, prin care se asigura
realizarea sarcinilor care revin administratiei publice.
Intr-o formulare generala, actul administrativ poate fi definit ca: forma juridica
principala de activitate a organelor si autoritatilor administratiei publice, care consta in
manifestarea unilaterala si expresa de vointa de a naste, modifica sau stinge drepturi si
obligatii, in realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instantelor
judecatoresti.
Actul administrativ are urmatoarele trasaturi caracteristice:
Reprezinta forma principala a activitatii autoritatii administratiei publice,
celelalte forme fiind faptele si operatiunile administrative.
Este o manifestare unilaterala de vointa, prin care autoritatile administratiei
publice se comporta ca subiecte de drept speciale investite cu atributii de putere publica.
Aceasta caracteristica distinge actele administrative de alte acte juridice, care sunt
rezultatul acordului de vointa a doua parti, dintre care una este reprezentata de un organ
al administratiei publice.Caracterul unilateral al actelor administrative determina, in
principiu, revocabilitatea acestor acte.In literatura juridica s-a aratat ca au caracter
unilateral si urmatoarele acte administrative:
-actele emise in comun de catre mai multe autoritati publice, intrucat
manifestarile de vointa ale subiectelor participante converg spre producerea aceluiasi
efect juridic, realizandu-se, astfel, o singura vointa juridica;
-actele administrative emise la cererea unei persoane fizice sau juridice au
caracter unilateral, intrucat vointa solicitantului constituie doar o conditie pentru
3
emiterea actului administrativ, si nu pentru realizarea unui acord de vointa intre

solicitant si organul emitent al actului.Prin urmare, renuntarea beneficiarului la
exercitiul dreptului continua sa produca efecte juridice pana la revocarea sa de catre
organul emitent;
-actele administrative emise cu participarea mai multor persoane fizice, membri
ai unui organ administrativ colegial sunt acte unilaterale, intrucat aceste acte apartin
organului administrativ, fiind fara relevanta numarul de persoane care participa la
adoptarea lor.
Actul administrativ este emis in temeiul si pentru realizarea puterii publice,
organul emitent avand calitatea de subiect special investit cu atributii de putere publica.
Manifestarea de vointa unilaterala a acestui organ trebuie sa se exprime in raporturi
juridice ce presupun vointa de a naste, modifica sau stinge drepturi si obligatii in regim
de putere publica.
Actul administrativ este obligatoriu atat pentru persoanele fizice sau juridice a
caror activitate intra sub incidenta unui asemenea act, cat si pentru organul emitent
insusi.Aceasta trasatura a actelor administrative izvoraste atat din prezumtia de
legalitate de care se bucura aceste acte pana la proba contrarie.
Actul administrativ este executoriu (executio ex officio), prin el insusi,
adica se executa din oficiu, fara a mai fi necesara vreo investire cu formula executorie,
ca in cazul hotararilor judecatoresti.Caracterul sau executoriu decurge din calitatea de
putere publica a organului emitent.
Actul administrativ este emis in baza legii si pentru organizarea executarii si
executarea in concret a legilor si a celorlalte acte normative.Aceasta trasatura este
consecinta ierarhiei actelor normative in functie de forta lor juridica, legile fiind in
varful acestei ierarhii.Prin urmare, prin actele administrative nu pot fi modificate sau
abrogate legi, dupa cum nu pot fi anulate, revocate sau suspendate acte administrative
cu forta superioara.
Actul administrativ este supus unui regim juridic special, de drept

administrativ,compus dintr-un ansamblu de reguli speciale privind forma, procedura de
emitere, conditiile de valabilitate si controlul actelor administrative.
CAPITOLUL I NOTIUNEA ACTULUI ADMINISTRATIV
1.1.Terminologia folosita pentru determinarea actelor administrative
n activitatea practic se folosesc diferii termeni pentru desemnarea acestui tip

de aciune juridic pe care l denumim act administrativ.
Astfel, se folosete termenul de decizie, ordin, instruciune, hotrre,
regulament, dispoziie, autorizaie, permis, not de relaii i alte asemenea termene.
n literatura juridic, pe lng termenul de act administrativ, se folosete i
termenul de act de drept administrativ.1 Acest termen n mod judicios scoate n eviden
caracteristica acestui tip de act juridic, regimul juridic care este aplicabil, regimul juridic
administrativ. ntr-adevr, este un act juridic, cruia i sunt aplicabile regulile dreptului
administrativ.
Socotind ns c termenul de act administrativ este cel care trebuie folosit i n
sprijinul acestei afirmaii vom enumera mai jos cteva argumente.
Legea
contenciosului
administrativ
nr.554/2004
administrativ ca activitatea de soluionare, de
definete
contenciosul
ctre instanele de contencios
administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor n care cel puin una dintre
pri este o autoritate public, iar conflictul s-a nscut fie din emiterea sau ncheierea,
dup caz, a unui act administrativ, n sensul prezentei legi, fie din nesoluionarea n
termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept
sau la un interes legitim (art.2 alin.1 lit.f).
1
1Tudor Drganu, Actele de drept administrativ, Editura tiinific,Bucureti, 1959, p. 44
1.2.Sfera actelor administrative

1. Actul atacat sa fie un act administrativ in forma tipica sau un fapt material
asimilat actului administrativ.
Cu privire la actul administrativ, acesta reprezinta o manifestare unilaterala de
vointa ce apartine unei autoritati publice in vederea executarii ori organizarii executarii
legii, dadnd nastere, modificand sau stingand raporturi juridice. In acest sens, actul
administrativ poate fi atat individual, cat si normativ. Aceasta prevedere are rolul de a
clarifica disputele intre partizanii si adversarii ideii ca numai actul administrativ
individual, fiind producator de efecte juridice concrete, poate vatama drepturi
subiective, iar nu si actul administrativ normativ, intrucat contine reguli juridice
abstracte, nesusceptibile de a fi cenzurate in contenciosul administrativ, practica
judiciara, de altfel, osciland in aceasta materie.
Legea nr. 554/2004 asimileaza actelor administrative unilaterale refuzul
nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim ori, dupa caz,
faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul legal (tacerea administrativa si
tardivitatea). Comparand cuprinsul alin.2 al art.2 din Legea nr. 554/2004 cu dispozitiile
art.52 din Constitutia revizuita, observam ca faptul refuzului nejustificat de a satisface o
cerere nu are consacrare constitutionala, acest demers procesual fiind lipsit de protectia
suprema conferita de Constitutie.
De asemenea, actuala legea a contenciosului asimileaza actelor administrative si
contractele incheiate de autoritatile publice care au ca obiect: punerea in valoare a
bunurilor proprietate publica, executarea unor lucrari de interes public, prestarea unor
servicii publice sau achizitiile publice.
In al treilea rand, fac parte din categoria actelor administrative supuse
controlului
instantelor
de
contencios
administrativ
si
actele
administrative
jurisdictionale, acestea fiind emise de catre autoritatile administrative cu atributii

jurisdictionale
in
solutionarea
unui conflict,
dupa o procedura
bazata
pe
contradictorialitate si cu asigurarea dreptului la aparare.

In ultimul rand, ca o noutate a prezentei legi a contenciosului administrativ, in
7
consonanta cu dispozitiile art. 126 alin.6 din Constitutie, pot face obiectul controlului in
contenciosul administrativ ordonantele sau dispozitii din ordonante ale Guvernului
neconstitutionale. In acest caz, persoana vatamata va introduce actiunea sa impotriva
ordonantelor Guvernului insotita de exceptia de neconstitutionalitate.2
In concluzie, se constata ca nu pot fi atacate in contencios administrativ simplele
adrese, circulare sau unele masuri luate in vederea emiterii, adoptarii sau aplicarii unui
act administrativ, intrucat toate acestea reprezinta acte preparatorii, ele nefiind deci acte
administrative sau asimilate lor. La fel, simplele fapte materiale sau operatiuni
administrative, care nu produc prin ele insele efecte juridice, nu pot fi atacate in
contenciosul administrativ. Totusi, instantele de contencios administrativ vor fi
competente sa se pronunte si asupra legalitatii actelor preparatorii, a faptelor materiale
si a operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii doar
odata cu solutia asupra actului administrativ propriu-zis.
2. Actul administrativ atacat trebuie sa provina de la o autoritate publica.
Spre deosebire de Legea nr. 29/1990, care mentiona ca pot fi atacate in
contencios administrativ numai actele care provin de la autoritati administrative, actuala
lege foloseste formularea de "autoritate publica", facand astfel posibila introducerea
unei actiuni in contencios administrativ impotriva oricarei autoritati publice care emite
acte administrative.
Potrivit intelesului legii, autoritatea publica reprezinta orice organ de stat sau al
unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru
satisfacerea unui interes public. De asemenea, sunt asimilate autoritatilor publice
persoanele juridice de drept privat care, conform legii, au obtinut statutul de utilitate
publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public (de ex. universitati, colegii,
spitale private etc.).
3. Actul atacat trebuie sa produca o vatamare unui drept subiectiv sau a unui
interes legitim.
Fata de Legea nr. 29/1990, care prevedea posibilitatea introducerii unei actiuni in
justitie numai in cazul in care se producea o vatamare unui drept subiectiv, Legea nr.
2
Legea 554/2004
554/2004, respectand dispozitiile constitutionale din art. 21 (potrivit carora pot fi atacate
in justitie actele prin care se aduce atingere drepturilor, intereselor legitime si libertatilor
acordate prin Constitutie si prin legi speciale), permite introducerea unei actiuni in
contencios administrativ nu numai in situatiile in care este incalcat un drept subiectiv, ci
si in situatiile in care se aduce atingere unui interes legitim3.
Cu privire la notiunea de interes legitim, pentru prima data in legislatia
romanesca se face distinctie intre interesul legitim public si privat.
1
Interesul legitim privat consta in posibilitatea de a pretinde o anumita conduita,
in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.

2
Interesul legitim public reprezinta interesul care vizeaza ordinea de drept si
democratia
constitutionala,
garantarea
drepturilor,
libertatilor
si
indatoririlor
fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei

autoritatilor publice.
Drept urmare, nu sunt admisibile actiunile in justitie prin care s-ar solicita
apararea unor simple interese.
4. Conditia indeplinirii procedurii (plangerii) administrative prealabile
(introducerea recursului gratios si a recursului ierarhic).
Indeplinirea procedurii prealabile presupune ca, inainte de a se adresa instantei
de contencios administrativ, persoana vatamata sa se adreseze cu o cerere autoritatii
emitente (recurs gratios). Refuzul de a indeplini procedura prealabila va duce la
respingerea actiunii in contencios administrativ.
Conditia procedurii prealabile constituie un beneficiu acordat autoritatii
administrative emitente, in virtutea caruia aceasta isi poate repara greseala prin
revocarea sau modificarea unui act administrativ.
Plangerea prealabila poate fi exercitata, potrivit legii, si direct la autoritatea
administrativa ierarhic superioara autoritatii emitente, daca aceasta exista (recurs
ierarhic).
3
Legea 554/2004
Atat recursul gratios, cat si cel ierarhic trebuie exercitat in termen de 30 de zile
de la data la care s-a comunicat actul administrativ ilegal. In anumite situatii, temeinic
justificate, recursul gratios poate fi exercitat si intr-un termen mai mare de 30 de zile,
dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului.
O alta modificare vizeaza si posibilitata exercitarii recursului administrativ
(gratios si ierarhic) de catre o persoana care a fost vatamata intr-un drept al sau ori
intr-un interes legitim, prin emiterea sau adoptarea unui act administrativ individual
adresat unui alt subiect de drept. In aceasta ipoteza, persoana vatamata poate introduce
plangerea prelabila din momentul in care a luat la cunostinta, pe orice cale, de
existenta actului, in limitele termenului de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul
de 6 luni este termen de prescriptie.
Exista si situatii in care plangerea prelabila nu este obligatorie, anume in cazul
actiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, ANFP, de cei
vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale, in
cazul exceptiei de nelegalitate si a actului administrativ asimilat sub forma refuzului
nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori,
dupa caz, faptul de a nu raspunde solicitantului in termen legal.
5. Actul administrativ sa nu faca parte din categoria finelor de neprimire
Finele de neprimire reprezinta acele cauze sau conditii care sustrag o categorie
de acte administrative de la controlul in fata instantelor de contencios administrativ.
Absenta finelor de neprimire constituie una dintre conditiile de admisibilitate a actiunii
directe in contenciosul administrati4v.
Finele de neprimire sunt de 3 categorii:
1
Fine de neprimire rezultate din natura actului
Fine de neprimire rezultate din natura organului emitent
Fine de neprimire rezultate din existenta unui recurs paralel

Datorita prezentei finelor de neprimire, nu pot fi atacate in contencios
Merl Gheorghe, Regimul juridic al proprietii publice, Ed. Universitar. Danubius,Galai, 2010
10
administrativ urmatoarele acte administrative:

- actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu
Parlamentul;
- actele de comandament cu caracter militar;
- actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede prin lege
organica speciala, o alta procedura judiciara;
Actele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii
de urgenta, al starii de asediu, precum si cele care privesc apararea si securitatea
nationala ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum si pentru inlaturarea
consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epizootiilor pot fi atacate numai in
cazul depasirii limitelor puterii de apreciere a autoritatii administrative, adica pentru
exces de putere.5
6. Conditia termenului de introducere a actiunii
Potrivit art.11 alin.1 din Legea nr. 554/2004, modificata prin Legea nr. 262/2007,
cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual, a unui contract
administrativ, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate, se pot
introduce in termen de 6 luni de la:
- data comunicarii raspunsului la plangerea prealabila
- data comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii
- data expirarii termenului de solutionare a plangerii prealabile, fara a se putea
depasi termenul maxim de 1 an, respectiv data expirarii termenului legal de solutionare
a cererii
- data expirarii termenului prevazut la art.2 alin.1 lit.h, calculat de la
comunicarea actului administrativ emis in solutionarea favorabila a cererii sau, dupa
caz, a plangerii prealabile
11
- data incheierii procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii, in cazul

contractelor administrative.
In
cazul
ordonantelor
sau
dispozitiilor
din
ordonante
considerate
neconstitutionale. Acestea pot fi atacate oricand.

Termenul de 6 luni constituie regula; se admite ca, pentru motive temeinice, in
cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusa si peste termenul
prevazut la alin.1, dar nu mai tarziu de 1 an de la data comunicarii actului, data luarii la
cunostinta, data introducerii cererii sau data incheierii procesului verbal de conciliere,
dupa caz.
4. Critica reglementarilor actuale privind contenciosul administrativ
A. Unele aspecte cu caracter novator ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ, in forma initiala, precum si cea modificata prin Legea nr. 262/2007
1. Art.1 stabileste calitatea de reclamant in contenciosul administrativ pentru
orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim,
care poate atat privat, cat si public.
Discutabila este prevederea in temeiul careia actiunea in contenciosul
administrativ prin care se solicita anularea unui act administrativ, individual sau
normativ, poate fi promovata de orice persoana sub pretextul vatamarii unui interes
public.
Aceasta dispozitie este criticabila sub aspect constitutional. O actiune in justitie
tinzand la anularea unui act administrativ normativ, bazata pe vatamarea unui interes
public, ar fi neconstitutionala si in lumina dispozitiilor art.52 alin.1 din Constitutia
republicata, corelat cu art.21 alin.1. Astfel, art.21 alin.1 prevede ca "orice persoana se
poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale
legitime", dispozitii din care rezulta indiscutabil ca este vorba despre interesul privat si
nu despre interesul public.
2. Reclamant poate fi inclusiv autoritatea publica ce a emis actul administrativ
unilateral nelegal, aceasta putand cere anularea sa in cazul in care actul nu mai poate fi
12
revocat, intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice.

Legea nr. 554/2004 creeaza o competenta speciala Avocatului Poporului,
Ministerului Public, Agentiei Nationale a Functionarilor Publici si prefectilor, in temeiul
careia pot initia actiuni in contencios administrativ atunci cand apreciaza ca a fost
incalcat un interes public sau privat.
3. Art.1 alin.1 garanteaza persoanei nu doar drepturile subiective, ci si interesele
legitime care ar putea fi lezate prin eventualele abuzuri ale administratiei publice.
4. Art.2 stabileste semnificatia unor termeni si expresii in intelesul Legii
contenciosului administrativ, prevederi care nu le regasim in legislatia anterioara. Unele
definitii sunt criticabile fie prin faptul ca nu reflecta realitatea, fie nu corespund sensului
general acceptat in literatura juridica si in practica CEDO.
Potrivit art.2 lit.c, prin acte administrative sunt asimilate si contractele
administrative.
5. Pentru prima data, in legislatia post revolutionara, este consacrata expres
tutela administrativa, in art.3.
6. S-a reglementat cu mai multa claritate cercetarea legalitatii actelor
administrative pe calea exceptiei de nelegalitate (art.4).
7. Sfera actelor administrative exceptate de la controlul judecatoresc exercitat
prin instantele de contencios administrativ a fost mult restransa (art.5 alin.1).
8. Art.7 clarifica chestiunea procedurii prealabile (obligatorie), problema
constituind subiect de controverse doctrinare mai ales dupa revizuirea Constitutiei.
9. In ceea ce priveste termenele inauntrul carora se poate introduce plangerea
prelabila, noua reglementare stabileste:
- un termen de 30 de zile de la data comunicarii actului (regula);
- un termen de 6 luni de la data emiterii actului, pentru motive temeinice
(exceptia).
13
10. Cererile de chemare in judecata prin care se solicita anularea unui act
administrativ individual, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate se
pot introduce, conform art. 11 alin.1, intr-un termen de 6 luni (vezi cuprinsul art.11 din
Legea nr. 554/2004, cu modificari !!).
11. Actuala lege a contenciosului administrativ clarifica si natura juridica a unor
termene procedurale (vezi art. 7 alin.7 si art.11 alin.5). Din pacate, legiuitorul nu a
stabilit natura juridica a termenului de 30 de zile inauntrul caruia trebuie introdusa
plangerea prealabila.
12. Legea a instituit termene mai scurte, care sa asigure celeritatea in
solutionarea cauzelor si redacterea hotararilor (vezi art. 14 alin.5, art.17 alin.3).
1.3.Definitia actelor administrative

1.3.1 Opinii doctrinare
n ceea ce privete actele administrative, exist diferite definiii date de autorii
romni.
ntr-o prim definiie, prin act administrativ nelegem acea form juridic
principal a activitii organelor administraiei publice, care const ntr-o manifestare
unilateral i expres de voin de a da natere, a modifica sau a stinge drepturi i
obligaii, n realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instanelor
judectoreti6.
Dac ar fi s dm o definiie "general" n accepiunea structural organizaional,
vom reine c actul administrativ este acea form juridic de realizare, ca activitate
principal ori secundar, a faptului administrativ, de ctre organe de stat sau, n baza
legii, de organe nestatale, ce concretizeaz manifestarea unilateral de voin a acestora,
ntr-un regim juridic administrativ, tipic sau atipic, dup caz. 7
6
Antonie Iorgovan- Tratate de drept administrativ, vol. 2 , Editura ALL BACK, 2005
14
Din literatura juridic elaborat dup intrarea n vigoare a Constituiei din 1991,
mai reinem urmtoarele dou definiii:
Actele administrative pot fi definite ca manifestri unilaterale i expresii de
voin ale autoritilor administraiei publice n scopul de a produce efecte juridice, n
temeiul puterii publice .8
Actul administrativ constituie o categorie de acte juridice emise, n principal, de
autoritile i persoanele care i desfoar activitatea in administraia public, precum
i n instituiile publice i regiile autonome, fiind o modalitate de lucru a acestora, prin
care se asigur realizarea puterii executive n nfptuirea sarcinilor care revin
administraiei publice. 9
Ne raliem opiniei potrivit creia actele administrative pot fi definite ca acte
juridice unilaterale de putere public, obligatorii i executorii, prin care se organizeaz
executarea sau se execut n concret legile i celelalte i celelalte acte ale organelor
statului sau ale colectivitilor locale.10
1.3.2 Definitia legala data de legea 554/2004
Contenciosul administrativ reprezint, sintetic, ansamblul de reguli juridice

privind soluionarea pe cale jurisdicional a litigiilor administrative. Etimologic,
noiunea deriv din latinescul contendo, contendere, care evoc ideea unei nfruntri
prin lupt, n sens metaforic ns, adic ntre interese contrarii.
Antonie Iorgovan- Tratate de drept administrativ, vol. 2 , Editura ALL BACK, 2005
10
Emanuel Albu (coordonator), Cristina Banu, Traian Popescu, Bogdan Georgescu - Dreptul
administrativ, Editua FRM, 2008
Emanuel Albu (coordonator), Cristina Banu, Traian Popescu, Bogdan Georgescu - Dreptul
administrativ, Editua FRM, 2008
15
Legea
contenciosului
administrativ
nr.554/2004
administrativ ca activitatea de soluionare, de
definete
contenciosul
ctre instanele de contencios
administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor n care cel puin una dintre
pri este o autoritate public, iar conflictul s-a nscut fie din emiterea sau ncheierea,
dup caz, a unui act administrativ, n sensul prezentei legi, fie din nesoluionarea n
termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept
sau la un interes legitim (art.2 alin.1 lit.f).
Putem aadar observa c definiia legal a contenciosului administrativ,
formulat n concordan cu opiniile exprimate de doctrina de drept administrativ6, este
structurat pe mai multe paliere:
a)
este o activitate de soluionare a unui litigiu dintre o autoritate public i alte
entiti publice sau private;

b)
activitatea este realizat de instane de contencios administrativ;
c)
conflictul juridic soluionat de instanele de contencios administrativ se
poate nate fie din emiterea sau ncheierea unui act administrativ (1), fie din
nesoluionarea n termenul legal a unei cereri (2), fie, n fine, din refuzul nejustificat
de a rezolva cererea (3).
Astfel, n art.21, Constituia recunoate accesul liber al persoanelor la justiie,
statund c: Orice persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a
libertilor i a intereselor sale legitime. 32 Art.48 din Constituie prevede c : Persoana
vtmat ntr-un drept al su de o autoritate public printr-un act administrativ sau prin
nesoluionarea n termenul legal a unei cereri este ndreptit s obin recunoaterra
dreptului pretins, anularea actuluii i repararea pagubei.11
Condiiile i limitele exercitrii acestui drept se stabilesc prin lege organic.33
Art.1 din Legea nr.554/2004 prevede c orice persoan fizic sau juridic, dac
se consider vtmat n drepturile sale, recunoscute prin lege, printr-un act
Legea nr. nr.554/2004
11
16
administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoriti administrative de a-i rezolva
cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adrasa instanei judectoreti
competente, pentru anularea actului, recunoaterea dreptuluii precum i repararea
pagubei ce i-a fost cauzat.34
Deci, aceste trei articole reprezint substana contenciosulu administrativ.
Fa de cele menionate, contenciosul administrativ reglementat de Legea
nr.554/2004 se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi:
-Este un contencios de plin jurisdicie (trstur ce reiese din art.11 din Legea
nr. nr.554/2004-termenul de introducere a actiunii)deoarece instana de judecat,
soluionnd aciunea, poate nu doar s anuleze total sa paria actul administrativ ilegal
ori s oblige autoritatea admkinistrativ s emit un act administrativ, ci s i hotrasc
n legtur cu daunele materiale i morale cauzate.
n temeiul acestei legi, pot fi atacate n faa instanelor de contencios
administrativ doar cazurile n care actele administrative de autoritate au fost adoptate
sau emise i refuzul autoritii administrative de a rezolva o cerere referitoare la un
drept recunoscut de lege a intervenit dup trecerea unui termen de 30 de zile de la data
publicrii n Monitorul Oficial, al Legii contenciosului administrativ nr.554/2004.
n acest sens, sunt i prevederile art.19, potrivit caror prezenta lege nu se aplic
actelor administrative emise anterior intrrii sale n vigoare.35
O a doua trstur are n vedere reglementarea unei proceduri prealabile .
Astfel, reclamantul, nainte de a introduce aciunea la instana de contencios
administrativ, trbuie s se adreseze autoritii administrative care a emis actul (sau
autoritii ierarhic superioare acesteia) pentru ca aceasta s nlture actul ilegal i s
repare eventuala pagub(prin recurs graios).
Raiunea reclamiei prealabile const n a obliga administraia s se pronune cu
privire la anularea actului sau s ia msuri pentru emiterea actului administrativ de
reclamant.36
17
Persoanele fizice sau juridice lezate au dreptul de a pretinde autoritii

administrative s-i exercite controlul asupra actelor emise n cadrul ei i de a reveni
asupra acelora pe care le consider ilegale.
Revocarea actelor administrative ilegale, trebuie efectuate de ctre autoritatea
administrativ cu espectarea acelorai reguli de form avute n vedere la emiterea lor. n
cazul actelor ilegale, efectul revocrii nu se produce doar pentru viitor, ci i pentru
trecut(ex tunc) de la emiterea actului pn la anularea lui.12
Contenciosul administrativ are dou grade de jurisdicie:n fond i n recurs,
ambele date n competena instanelor de contencios administrativ.
Pot fi atacate cu aciune n contencios administrativ i actele administrativjurisdicionale (n afar de cele din domeniul fiscal i contravenional) dup epuizarea
cilor administrativ-jurisdicionale.
Aciunea n justiie poate fi formulat i mpotriva funcionarului autoritii
administrative prte, care poate fi obligat la plata daunelor n mod solidar cu autritatea
administrativ(art.13 din nr.554/2004).
Textul articolului 13 (nr.554/2004 )prevede posibilitatea plii daunelor de ctrre
persoana vinovat solidar cu autoritatea administrativ. Se consacr dreptul persoanei
care se consider vtmat n depturile ei printr-un act administrativ i creia i-a fost
cauzat o pagub, s se ndrepte cu aciune nu numai mpotriva autoritii administrative
sau funcionarului acesteia n mod separat, ci s pretind obligarea la despgubiri n
mod solidar, a funcionarului cu autorittea administrativ. n acest mod, reclamantul
care a obinut o hotrre de obligaie solidar, poate s cear oricrui dintre cei doi
executarea integgral (in solidium), fr posibilitatea pentru codebitorul obligat s
opun beneficiul de diviziune; n acest fe,plata efectuat de unul dintre debitorifunciionar sau administraie-elibereaz pecellalt de obligaie.13
12
13

18
Aliniatul 2 al aceluiai articol 13 prervede c: PerSoana acionat astfel n

justiie poate chema n garanie pe superiorul su ierarhic de la care a primit ordin scris
s semneze actul, a crui legalitate-total sau parial- este supus judecii.
<<Chemarea n garanie>>se face potrivit art.60 i 61 din Codul de procedur
civil. Aceasta trebuie depus la dosar odat cu ntmpinarea sau cel mai trziu pn la
prma zi de nfiare sub sanciunea de a fi judecat separat, dac prile nu convin ca s
se judece odat cu aciunea principal. Funcionarul superior ierarhic introdus n proces
pe calea chemrii n garanie devine parte n proces i se poate folosi de toate mijloacele
de aprare prevzute de lege.
O alt trstur a contenciosului administrativ este aceea c instana de
contencios administrativ poate hotr att asupra daunelor materiale, ct i asupra
daunelor morale, fiind pentru prima dat cnd se consacr n legislaia romn
rspunderea pentru daunele morale.
Reclamntul poate ins, pentru motive care l privesc, s solicite numai anularea
actului administrativ ilegal i s-i rezerve dreptul de a solicita daunele materiale i
morale pe calea dreptulii comun. Sub acest aspect, considerm c persoana care se
consider vtmat printr-un act administrativ are un drpt de obtiune ntre aciunea n
daune prevzut de Legea contenciosului administrativ i aciunea n despgubiri
conform dreptului comun.
19
CAPITOLUL II CONDITIILE DE VALABILITATE A ACTELOR

ADMINISTRATIVE
2.1 Conditiile de fond
Actele administrative sunt emise n scopul de a produce efecte juridice, adic n

vederea crerii, modificrii sau stingerii ( ncetrii ) anumitor raporturi juridice.14
Referitor la momentul de la care actele administrative ncep s produc efecte
juridice, n principiu, este acela al publicrii pentru actele administrative normative i,
respectiv, cel al comunicrii pentru actele administrative individuale. Numai din acest
moment, subiectele iau cunotin de coninutul actului administrativ i, drept urmare, li
se pretinde o anumit conduit. 15
n consecin, intrarea n vigoare marcheaz momentul producerii de efecte
juridice de ctre actele respective. Acest principiu i gsete consacrarea n nsi
Constituia Romniei care, n articolul 15, alineatul (2), prevede c legea dispune
numai pentru viitor, cu excepia legii penale mai favorabile.
Publicarea poate avea loc prin Monitorul Oficial al Romniei n cazul legilor,
ordonanelor i hotrrilor Guvernului ori prin alte mijloace de publicitate, n cazul
celorlalte acte normative ( publicare n pres, afiare ). Potrivit articolului 107, alineatul
14
Virghinia Vedina, Drept administrativ, Edi ia a V-a revzut i actualizat Editura Universul Juridic,
Bucureti, 2009
15
20
(4) din Constituie nepublicarea actelor normative ale Guvernului atrage inexistena
acestor acte.
2. Excepii n materia intrrii n vigoare a actelor administrative de autoritate
Dei, de regul, data publicrii unui act adminsitrativ de autoritate este i data
intrrii acestuia n vigoare, adic data la care ncepe s produc efectele juridice pentru
care a fost adoptat sau emis, exist i excepii n care aceste acte administrative de
autoritate intr n vigoare, produc efecte juridice la o alt dat.
Aceste excepii sunt:
actele administrative care prevd o dat ulterioar pentru intrarea lor n vigoare (
n cazul celor normative ) sau de la care produc efecte juridice ( n cazul celor
individuale );
Astfel, potrivit articolului 3 din Hotrrea Guvernului privind transportul
personalului romn care se deplaseaz n strintate pentru ndeplinirea unor misiuni cu
caracter temporar i folosete ca mijloc de transport avionul, prezenta hotrre intr n
vigoare dup 30 de zile de la data publicrii ei n Monitorul Oficial al Romniei, Partea
I. De asemenea, potrivit articolului 4 din Ordonana nr. 2 / 2001, actele normative prin
care se stabilesc i se sancioneaz contravenii intr n vigoare dup 10 zile de la data
aducerii lor la cunotin public, dac n cuprinsul acestora nu se prevede un termen
mai lung.
actele administrative cu caracter retroactiv, adic acele acte care constat sau
recunosc existena sau ntinderea unor drepturi i obligaii, ce au luat natere anterior ori
inexistena lor. Aceste acte se mai numesc i acte declarative sau recognitive.
Din aceast categorie de acte fac parte:
actele de anulare ( revocare ) a unor acte administrative care produc efecte
juridice de la data intrrii n vigoare a actului desfiinat;
21
actele administrative normative interpretative emise de acelai organ sau organul

superior celui care a emis actul interpretat care au efect retroactiv de la data aplicrii
actului interpretat;
acte adminsitrative care produc efecte juridice la o dat anterioar publicrii;
actele administrative jurisdicionale care au efect retroactiv deoarece se recunosc
prilor situaii juridice preexistente emiterii actului.
Actele administrative de autoritate individuale produc efecte juridice din
momentul n care persoana interesat a luat cunotin de coninutul acestuia, fie c i-a
fost nmnat direct, fie c i-a fost transmis prin pot.
De la aceast regul fac excepie actele administrative de autoritate emise de
Preedintele Romniei n realizarea atribuiilor cuprinse n articolul 94 din Constituie
care, n temeiul alineatului (1) al articolului 99 din Constituie se public n Monitorul
Oficial al Romniei, iar nepublicarea atrage inexistena decretului; de asemenea,
hotrrile individuale adoptate de Guvernul Romniei ce se public, conform alineatului
(4) al articolului 107 din Constituie, n Monitorul Oficial al Romniei pentru c,
potrivit aceluiai alineat, nepublicarea atrage inexistena hotrrii, precum i actele
administrative de autoritate adoptate ori emise de organele colegiale sau unipersonale de
conducere ale unor autoriti administrative autonome pentru care legile lor de
organizare i funcionare prevede obligativitatea publicrii lor n Monitorul Oficial.
n ce privete actele administrative de autoritate a administraiei publice locale,
articolul 50, alineatul (1) din Legea nr. 215 / 2001, prevede c actele normative devin
obligatorii de la data publicrii, iar cele individuale de la data comunicrii.
Unele acte de autoritate individuale pot produce ns efecte juridice chiar din
momentul adoptrii lor, dac persoana vizat particip la adoptarea actului i din
cuprinsul actului nu rezult altfel. De exemplu, hotrrea consiliului local prin care se
alege viceprimarul produce efecte din momentul adoptrii ei, dac persoana aleas n
aceast funcie a fost prezent la edin i a acceptat nvestitura. n asemenea cazuri,
22
momentul adoptrii actului coincide cu comunicarea sa, ntruct persoana n cauz ia

cunotin, n mod direct, despre existena actului.16
ns i fa de organul emitent actul poate produce efecte tot din momentul
adoptrii lui. Astfel, consiliul local va plti salariul viceprimarului din momentul
adoptrii hotrrii de nvestire, dac hotrrea nu prevede o dat ulterioar pentru
nceperea mandatului viceprimarului.
n concluzie, actul de autoritate este valabil i poate produce, n anumite
situaii, efecte juridice din chiar momentul adoptrii sau emiterii lui, dar el nu poate,
potrivit legii, s creeze obligaii valabile fa de teri, nainte de aducerea lui la
cunotina acestora.
Cu alte cuvinte, momentul n care un act de autoritate produce efecte juridice
este diferit, dup cum urmeaz:
fa de organul emitent, actul produce efecte juridice de la data adoptrii
( emiterii ) lui sau la o dat ulterioar prevzut n acel act;
fa de teri, actul creeaz obligaii valabile de la data publicrii sau comunicrii
ori la o dat ulterioar prevzut n acel act.17
Dispoziiile articolului 50, alineatul (1) din Legea nr. 215 / 2001 ofer
posibilitatea de le interpreta n sensul c actele de autoritate ale administraiei publice
locale pot da natere la drepturi subiective valabile n afvoarea terilor, chiar din
momentul adoptrii (emiterii) lor. Prin urmare, data naterii dreptului este aceea a
adoptrii (emiterii) actului i nu data comunicrii lui, ntruct acest de lege prevede doar
c actul nu este obligatoriu nainte de comunicarea lui.Astfel, dac dreptul nscut este
garantat prin lege, prin stabilitate, organul emitent nu mai poate revoca actul nainte de
comunicare, ntruct actul a devenit irevocabil din chiar momentul adoptrii (emiterii)
lui.
16
Bucureti, 2009
17
Bucureti, 2009
23
De reinut este c legea nu prevede un termen pentru punerea n executare a unui

act administrativ de autoritate fa de teri, lsnd la latitudinea adminsitraiei s
stabileasc acest moment. Legea prevede termene maxime pentru comunicarea i
publicarea actelor adminsitrative de autoritate, acestea fiind de 10 zile de la adoptare sau
emitere, n cazul celor individuale i de 5 zile de la comunicarea ctre prefect a actelor
normative.
2.2 Conditiile de forma
Pe lng forma scris ordinar, n practica administrativ se ntlnesc i forme

speciale (acte-tip). O diplom universitar ori de bacalaureat, un paaport, un titlu de
proprietate emis n temeiul legilor fondului funciar sunt imprimate pe o hrtie special
(carton colorat), sunt nseriate i scrise cu diferite tipuri de cerneal. n ce ne privete
credem c aceast form scris special nu reprezint, n sine, o condiie de valabilitate
a actului astfel emis ci doar un mijloc de prevenire a infraciunilor de fals. Dar, tocmai
de aceea, de facto,18 un act emis fr respectarea acestor condiii va fi ignorat (chiar
contestat) n practica administrativ i, prin urmare, n fapt nu i-ar produce efectele
juridice.
A. Avantajele formei scrise

Avnd n vedere c forma scris condiioneaz nsi existena actului
administrativ, este impropriu s vorbim de avantajele 19" acesteia i nu despre
necesitatea" ei. Totui, dac ar fi s comparm un act administrativ scris cu unul dintre
puinele cazuri de act administrativ valabil emis verbal, vom conchide i noi c forma
scris nltur orice dubiu care ar putea plana asupra coninutului actului, asigur
posibilitatea publicrii ori a comunicrii sale, constituie o prob n litigiul de contencios
18
Bucureti, 2009
19
24
administrativ, delimiteaz clar actul nsui de simplele opinii exprimate n edina de

adoptare a acestuia (n cazul organelor pluripersonale).
Avantaje, dar pentru cine? Pentru particulari, desigur, absena formalismului
fiind ntotdeauna recunoscut n profitul acestora i n detrimentul administraiei, cci
aceasta din urm nu ctig nimic dac nu se pliaz pe exigenele formale. i asta
ntruct forma, inamicul jurat al arbitrariului" i sora geamn a libertii" dup
formulele lui Ihering este, ntr-adevr, garania unei aciuni raionale, egalitare,
previzibile i vizibile.
B. Excepii de la forma scris care nu atrag nevalabilitatea actului

Exist anumite situaii n care chiar legea (ori alte izvoare ale dreptului)
reglementeaz posibilitatea emiterii unor acte administrative fr ca forma scris s fie
respectat: le vom analiza pe rnd.
1. Actul administrativ verbal

a) Exemplul clasic oferit de ctre doctrina noastr este cel prevzut de art. 38
alin.1 din OG nr. 2/2001 privind reglementarea i sancionarea contraveniilor:
Avertismentul se adreseaz oral atunci cnd contravenientul este prezent la
constatarea contraveniei i sanciunea este aplicat de agentul constatator". Trebuie
precizat ns pentru claritatea expunerii: nu avertismentul (care este o sanciune
contravenional) ci actul administrativ de aplicare a acestei sanciuni (care, aplicnd
art. 15 alin.1 din ordonan, se numete proces ... verbal"!!!) reprezint excepia de la
principiul formalismului. Iat, aadar, cum stau lucrurile cu adevrat, n viziunea
doctrinei noastre: actul administrativ poate fi emis i oral dar numai atunci cnd un text
de lege prevede expres acest lucru.
Importana practic a recunoaterii unui act administrativ n form oral, existent
n aceast situaie, am evideniat-o i cu alt ocazie: avnd n vedere c acesta produce
25
efecte extinctive (stingerea raportului juridic de contravenie), este ilegal revocarea lui
i nlocuirea cu un alt proces verbal care s conin o sanciune mai grav (ex: amenda).
b) Dintr-un alt punct de vedere, nu exist viciu de form (ori de procedur) dac
respectarea acestor reguli ar fi imposibil pentru administraie. O aplicare a acestei idei
ar fi aceea cu privire la forma actelor administrative emise n circumstane excepionale:
calamiti naturale, de pild. Este astfel evident c dispoziiile unor primari ori ordinele
unor prefeci (autoriti care au competen n domeniu), aflai la faa locului, nu pot
respecta forma scris dat fiind situaia.
2. Actul administrativ tacit

Potrivit art.2 alin.2 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, Se
asimileaz actelor administrative unilaterale i refuzul nejustificat de a rezolva o cerere
referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, dup caz, faptul de a nu rspunde
solicitantului n termenul legal (s.n., Ov.-L. Podaru)". Fr a intra n polemica (aparent
fr sfrit, fr o concluzie cert i fr o finalitate practic) asupra naturii juridice a
tcerii administraiei i reinnd c suntem n prezena unui act administrativ negativ,
fr ndoial c acesta nu respect forma scris. De fapt, nu respect niciun fel de form,
ntruct, n aceast situaie, voina administraiei nu este exteriorizat, semnificaia
tcerii fiind stabilit de ctre legiuitor: ca regul - refuz de soluionare a cererii, prin
excepie - acceptare a acesteia.
3. Acte administrative emise ntr-o alt form

Prezen stranie n peisajul administrativ, aceste acte formal atipice sunt
semnalate de ctre doctrina noastr nc de la mijlocul secolului trecut, ntr-o lucrare de
referin: indicaiile agentului de circulaie (act administrativ emis prin gesturi), culorile
semaforului
ori
indicaiile
barierelor
de
administrative prin semnalizare).
26
trecere
peste
calea
ferat
(acte
Dar care este importana practic a calificrii acestor manifestri de voin ca

fiind acte administrative?
n primul rnd, incluzndu-le n aceast categorie le recunoatem caracterele
actului administrativ, n primul rnd cel obligatoriu i executoriu; nerespectarea lor
justific astfel sanciunea care poate fi aplicat.
n al doilea rnd, va fi aplicabil regimul juridic contencios specific actelor
administrative. Astfel, calificnd semnalizrile semaforului ori ale barierei de trecere a
cii ferate ca fiind acte administrative normative, n situaia funcionrii defectuoase a
acesteia, particularul interesat (bunoar contravenientul care a fost sancionat pentru
nerespectarea acestor semnale) ar putea ataca acest act n contencios administrativ
pentru nelegalitate, urmnd ca plngerea contravenional s fie suspendat, n temeiul
art. 244 alin.1 pct.1 C.pr.civ., pn la soluionarea aciunii n contencios administrativ,
urmnd a fi admis la rndul su n eventualitatea anulrii actului administrativ emis
prin semnalizare".20
II. Alte elemente de form

Analiznd aspectul exterior al diferitelor acte din practica curent a
administraiei, vom observa anumite constante" ale formei acestora: semntura (uneori
i contrasemntura), tampila, antetul cu numrul de ieire, coninutul divizat pe articole
numerotate etc. n mod frecvent actele administrative (n special cele defavorabile
particularului) sunt i motivate. Vom analiza pe rnd aceste elemente de form.
A. Semnarea i contrasemnarea
B.
20
27
1. Semntura reprezint numele patronimic al unei autoriti administrative,

scris cu mna autorului la finalul textului actului; ea are ca scop stabilirea originii
actului i certificarea coninutului su: aplicnd semntura, autorul i apropriaz, n
principiu, coninutul nscrisului, atestndu-i sinceritatea i asumndu-i rspunderea.
n consecin, semntura este o condiie de existen a actului administrativ, n
lipsa acesteia nscrisul nefiind dect un simplu proiect. Cu alte cuvinte, un act
administrativ nesemnat este inexistent. i, dei o alt semntur dect cea a organului
competent s-l emit ar trebui s echivaleze cu lipsa semnturii (i s atrag, deci,
aceeai sanciune), am putea vorbi, totui, de nulitate atunci cnd actul ar avea o
aparen de legalitate. Actele complexe (conjuncte) trebuie s poarte semntura ambilor
emiteni, care, fiind co-semnatari, vor avea o contribuie egal la producerea efectelor
de ctre actul n cauz.
Uneori - n mod cu totul bizar i nejustificat - actul trebuie s fie semnat de ctre
mai multe persoane. De pild, potrivit art. 47 alin.1 teza a II-a, n cazul n care
preedintele de edin lipsete sau refuz s semneze, hotrrea consiliului local se
semneaz de 3-5 consilieri locali". De ce 3 sau 4 sau 5 semnturi? i cine anume
stabilete exact numrul acestora? Din formularea lax a acestui text legal se pot
desprinde, n opinia noastr, cel puin dou concluzii:
a) n cazul n care semneaz 4 sau 5 consilieri, una, respectiv dou dintre acestea
sunt formaliti neeseniale[, a cror nerespectare nu poate atrage nicio sanciune, de
vreme ce, n viziunea legiuitorului 3 semnturi sunt suficiente;
b) n cazul lipsei unei semnturi dintre cele 3 minime prevzute, sanciunea este,
n opinia noastr, nulitatea actului (dar nu inexistena - sanciunea obinuit n aceste
situaii) ntruct, pe de o parte, o aparen de legalitate exist de vreme ce actul a fost
adoptat n mod legal i exist cel puin o semntur pe acesta; pe de alt parte, date fiind
aceste constatri, nu se poate susine nici c actul este nc n stadiu de proiect.
Alteori, legiuitorul prevede expres valabilitatea actului administrativ nesemnat.
Bunoar, potrivit art. 38 alin.3 C.pr.fisc., Actul administrativ fiscal emis n condiiile
alin. (2) prin intermediul tehnicii de calcul este valabil i n cazul n care nu poart
28
semntura persoanelor ndreptite potrivit legii i tampila organului emitent, dac

ndeplinete cerinele legale aplicabile n materie". S-a apreciat, probabil, c, n
condiiile dezvoltrii informaticii, semnificaia semnturii (n special ideea de nsuire a
actului administrativ i delimitare a acestuia de simplul proiect) este suplinit cu succes
de nregistrarea coninutului actului ntr-un sistem ordonat, dublat eventual de
imprimarea acestuia i comunicarea ctre particular.
n practica noastr administrativ, n condiiile exploziei fr precedent a
activitii organelor administraiei, s-a conturat o uzan a crei legalitate pare
ndoielnic: confecionarea unei parafe care imit semntura olograf a unei persoane
care ocup o funcie de conducere, paraf care, cu tiina acesteia, este aplicat de ctre
un subaltern pe diferite acte. n ce ne privete, credem c un act semnat" n aceste
condiii poate fi valabil numai dac:
- exist o delegare de semntur valabil (cci numai prin acest mecanism putem
explica, legal, aplicarea semnturii-parafe" de ctre o alt persoan;
- sunt respectate limitele delegrii (n ce privete persoana delegat, actele
pentru care s-a fcut delegarea, termenul delegrii).
Sistemul, dei are ca avantaj rapiditatea, este periculos pentru delegant, cci un
eventual abuz n utilizarea parafei, de principiu nu-i poate fi opozabil, ulterior,
particularului care ar profita n urma emiterii actului n acest mod.
2. n ce privete contrasemntura,21 aceasta a fost definit n literatura de
specialitate ca fiind semntura aplicat de ctre o autoritate pe un act deja semnat de
ctre o alt autoritate - autorul actului - pentru a autentifica aceast semntur i a
marca colaborarea autoritilor semnatare. n primul rnd ea este aadar un element al
nscrisului, aplicarea ei material pe act fiind necesar; un acord verbal sau chiar o
scrisoare separat a autoritii competente a contrasemna actul nefiind suficiente.
Pentru a nelege mai bine aceast formalitate este necesar i o scurt privire
istoric asupra acesteia(a). Vom face apoi o trecere n revist a unor situaii n care
21
Oliviu Puie, Contenciosul administrativ - Vol. I si Vol. II, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2009
29
dreptul nostru pozitiv o pretinde (b), urmnd ca, la final, s determinm consecina
nerespectrii sale (c).
a) Cea mai veche semnificaie a contrasemnturii, secular, este aceea
de autentificare a semnturii Suveranului. Astfel, strmoul ndeprtat al acesteia l
constituie pecetea, ncredinat de regul unui Cancelar care, aplicnd-o pe actele
semnate de suveran, alturi, eventual, de propria (contra)semntur, i autentifica
proveniena, jucnd astfel rolul de martor al actului" i mpiedicnd (sau, cel puin,
ngreunnd) falsificarea acestuia.
O semnificaie mai nou a contrasemnturii se ntemeiaz pe ideea
de publicitate: prin contrasemntur desemnndu-se deja astfel ministrul nsrcinat cu
aplicarea actului i care, n acest mod, devine constrns de acest act. Ideea de publicitate
ns nu se raporteaz numai la contrasemnatar, ci i la teri, crora li se aduce astfel la
cunotin persoana nsrcinat cu punerea n aplicare a actului.
Ambele semnificaii sunt formale. Pe lng acestea, mai exist i o a
treia, substanial: asocierea minitrilor la emiterea actului implic de asemenea ideea
angajrii rspunderii acestora pentru aplicarea actului, rspundere care este exclus n
cazul efului statului, emitentul actului.
b) Potrivit art. 100 alin.2 din Constituie, Decretele emise de Preedintele
Romniei n exercitarea atribuiilor sale prevzute n articolul 91 alineatele (1) i (2),
articolul 92 alineatele (2) i (3), articolul 93 alineatul (1) i articolul 94 literele a), b) i
d) se contrasemneaz de primul-ministru". Apoi, potrivit art. 198 alin.4 teza I din
Constituie, Hotrrile i ordonanele adoptate de Guvern se semneaz de primulministru, se contrasemneaz de minitrii care au obligaia punerii lor n executare i se
public n Monitorul Oficial al Romniei".
Fr ndoial c posibilele semnificaii ale contrasemnturii, evideniate anterior,
se regsesc i n aceste texte constituionale. Ceea ce ne propunem noi s stabilim este
sanciunea care va fi atras de lipsa contrasemnturii. Pentru aceasta ns va trebui s
rspundem la ntrebarea: lipsa contrasemnturii evoc un caz de necompeten sau un
viciu de form?
30
Doctrina noastr analizeaz aceast problem n treact, doar din punctul de

vedere al sanciunii, fiind susinut att ipoteza inexistenei actului cruia i lipsete
contrasemntura, ct i aceea a nulitii acestuia. Jurisprudena francez majoritar o
consider o simpl formalitate administrativ, n principiu neesenial, care urmrete s
marcheze asocierea diverilor minitri la emiterea actului i s fac public numele
ministrului nsrcinat cu executarea actului. De asemenea, contrasemnatarul atest, prin
ndeplinirea acestei formaliti, c a luat la cunotin despre coninutul actului pe care
urmeaz s l pun n aplicare. ns, o analiz pertinent ne va conduce la concluzia
contrar]. Astfel, reinnd faptul c, prin competen se nelege puterea de a determina
coninutul unui act juridic (a) precum i facultatea de a-i da acestui coninut for
juridic (b), vom constata c semnatarul i contrasemnatarul sunt coautori ai actului care
se emite astfel. i, rmnnd la ipoteza hotrrii de guvern, este adevrat c ministrul de
resort, primul interesat n cauz, este, de regul, i redactorul acesteia, deci un autor
intelectual" al ei. Dar este i mai mult dect att. Cci contrasemntura aparine
ministrului care are obligaia punerii n executare a hotrrii. Cu alte cuvinte,
trdnd o competen exclusiv n acest sens, vom concluziona c, n mod legal,
hotrrea nu poate fi pus n executare n lipsa voinei ministrului contrasemnatar.
Deci o hotrre de guvern creia i lipsete contrasemntura nu este
executorie.Facultatea de a-i da actului for juridic este, aadar, partajat ntre primulministru i ministrul de resort: suntem, fr ndoial ntr-o situaie de partaj de
competen (sau, mai exact, scindare de atribuie), cei doi fiind co-autori ai hotrrii.
Cci ministrul are puterea de a se opune intrrii n vigoare a hotrrii.
n concluzie contrasemntura este o formalitate substanial. n lipsa ei actul nu
poate intra n vigoare, aplicarea lui forat fiind doar un fapt juridic ilicit.
Potrivit art. 47 teza I din Legea nr. 215/2001 (republicat) Hotrrile
consiliului local se semneaz de preedintele de edin, ales n condiiile prevzute la
art. 35, i se contrasemneaz, pentru legalitate, de ctre secretar". Am analizat textul i
cu alt ocazie; n realitate ns, nu este vorba despre o veritabil contrasemntur, ci de
un aviz consultativ. i, dac analizm situaia, vom observa c formula cuprins n art.
117 alin.1 lit. a) din Legea nr. 215/2001 (republicat): Secretarul unitii
administrativ-teritoriale ... a) avizeaz (s.n., Ov.-L. P.), pentru legalitate, dispoziiile
primarului i ale preedintelui consiliului judeean, hotrrile consiliului local,
31
respectiv ale consiliului judeean" este cea corect. Cci, avnd n vedere semnificaia
interveniei secretarului n procesul decizional - aceea de a informa organul emitent cu
privire la legalitatea actului care urmeaz a fi emis - este absolut necesar ca aceast
intervenie s fie anterioar emiterii actului (pentru c altfel nu i-ar putea atinge
scopul), deci anterioar semnrii sale; nu are cum s fie, aadar, o contra"-semntur
de vreme ce, la momentul avizrii (prin semntur) a proiectului de hotrre ori
dispoziie, acesta nc nu este semnat.
n concluzie, contrasemntura veritabil, purtnd nc n sine reminiscene ale
semnificaiei sale istorice, nu se mai regsete astzi dect la vrfurile ierarhiei
administrative. Pentru c la baza piramidei, aceasta a fost nlocuit cu o alt formalitate,
mult mai pragmatic: tampila.
B. tampila
Ignorat complet de doctrina francez, marginalizat de literatura noastr de
specialitate i de practica judiciar, tampila reprezint, fr ndoial, regina de facto a
formalitilor ndeplinite n viaa i practica administrativ. Orice funcionar de la noi
tie" (?!) c valabilitatea unui act administrativ este direct proporional cu numrul de
tampile aplicate pe acesta.
Fr ndoial c tampila are aceeai origine nobil ca i contrasemntura:
pecetea Cancelarului Suveranului, care autentifica proveniena semnturii de pe act.
ns, n lungul su drum descendent spre baza piramidei administrative, i-a pierdut
mult din solemnitatea iniial, fiind azi expresia unei birocraii dezgusttoare: peste tot,
orice ef local" are un secretar care redacteaz actul, l semneaz pentru a atesta
proveniena scrierii" (deci a redactrii) i, dup ce eful l semneaz, aplic faimoasa
tampil.22
Trecnd peste aspectele ironice ale situaiei, prezumia de veridicitate de care se
bucur actele administrative, i datoreaz mult tampilei, poate chiar esena existenei i
recunoaterii sale de ctre practica administrativ. i de aici trebuie s pornim atunci
22
32
cnd vom ncerca s determinm sanciunea aplicabil actului administrativ cruia i

lipsete tampila.
Mai nti vom observa c un act semnat nu poate fi inexistent cci prezint
aparena unui act legal. De altfel, la o analiz mai atent, vom observa c tampila nu
afecteaz nsi valabilitatea actului emis (deci, din acest punct de vedere ar trebui s fie
o formalitate neesenial), ci doar prezumia de autenticitate (deci de provenien) a
actului. Altfel spus, actul fr tampil este, cel puin de facto, contestabil i, prin
urmare, fora sa executorie ar putea fi afectat.
i rmnem la aceast opinie chiar dac, n anumite situaii, din interpretarea
textelor legale s-ar putea desprinde ideea c lipsa tampilei atrage nulitatea actului emis
n aceste condiii. Astfel, potrivit art. 38 alin.2 lit. g) C.pr.fisc., Actul administrativ
fiscal cuprinde urmtoarele elemente: [...] g) tampila organului fiscal emitent [...]";,
iar potrivit alin.3 Actul administrativ fiscal emis n condiiile alin. (2) prin intermediul
tehnicii de calcul este valabil i n cazul n care nu poart semntura persoanelor
ndreptite potrivit legii i tampila organului emitent, dac ndeplinete cerinele
legale aplicabile n materie". Per a contrario, dac un asemenea act n-ar fi emis prin
intermediul tehnicii de calcul s-ar deduce c nu ar fi valabil dac i-ar lipsi semntura i
tampila organului emitent. De acord, n situaia n care lipsesc, simultan, ambele. Dac
lipsete ns numai tampila, soluia ar trebui s fie cea la care ne-am oprit noi anterior.
Ca variaii ale tampilei regsim n practica administrativ parafa i timbrul sec.
Ele difer doar prin form[ sau prin imprimeul n relief, ns lipsa acestora de pe un act
administrativ nu ar trebui s conduc la alte consecine dect lipsa tampilei.
C. Prezentarea exterioar i nregistrarea actului

Formaliti fr ndoial neeseniale, nerespectarea lor nu poate atrage nulitatea
sau, dup caz, anulabilitatea actului", aa cum s-a susinut, pentru simplul motiv c lipsa
lor nu poate nici afecta voina intern a administraiei nici vtma, prin ea nsi,
33
drepturile i libertile particularilor. Vom analiza, succint, aceste formaliti care au ca

scop o mai bun administraie: claritate, coeren, operativitate, ordine.
Antetul. Alturi de semntur i tampil, rolul acestei formaliti este acela de a
confirma proveniena actului, ntrindu-i astfel caracterul de act oficial. De regul
antetul conine denumirea persoanei juridice precum i a organului administrativ (ori
chiar a serviciului public) din care face parte semnatarul actului. De pild, antetul unei
dispoziii a primarului ar trebui s fie Comuna X/ Primar"; al unei decizii de impunere
fiscal Municipiul Y/Direcia Impozite i Taxe Locale" etc. Evident, n niciun caz lipsa
acestuia nu poate atrage vreo sanciune. ns importana sa practic nu trebuie s fie
deloc de neglijat: ntr-un ipotetic litigiu de contencios administrativ, antetul l poate
ajuta pe reclamant s determine organul administrativ care are calitate procesual
pasiv.
Denumirea (titlul) actului. De la decretele Preedintelui Romniei, trecnd pe
la hotrrile de Guvern, ordinele minitrilor ori ale prefecilor, hotrrile consiliilor
judeene ori locale i ajungnd la dispoziiile primarilor, toate actele administraiei au o
denumire legal. Unii autori utilizeaz denumirea ca un criteriu de clasificare a actelor
administrative, ceea ce, desigur, este criticabil, cci denumirea - uneori dat prin
tradiie, alteori (mai ales la organele administrative nou nfiinate) atribuit aleatoriu nu poate constitui un criteriu tiinific.
Fr ndoial c lipsa denumirii ori un titlu greit nu poate atrage nulitatea
actului, cci nu-i afecteaz efectele, punndu-se doar problema interpretrii actului i a
ntitulrii sale corecte. Dar, cu siguran nu-l pune ntr-o lumin tocmai bun pe autorul
nominal al acestuia care nu cunoate exact nici denumirea corect a propriilor sale acte.
Preambulul i numerotarea pe articole. Fr ndoial c rolul acestora este de a
da coeren, logic i rigoare actului administrativ, sistematizndu-i coninutul. i dac,
de regul, preambulul conine expunerea motivelor care au determinat emiterea
actului, mprirea i numerotarea pe articole este o operaiune caracteristic
dispozitivului actului, de regul fiecare asemenea articol producnd efecte juridice
distincte.
34
Evident, nerespectarea acestor formalisme nu pot afecta valabilitatea actului

administrativ.
Numrul de nregistrare (intrare/ieire) reprezint de asemenea o formalitate
neesenial, a crei lips nu credem c ar putea conduce la nulitatea actului. Totui, n
situaia n care actul nu este nregistrat la autoritatea emitent ntr-un registru inut n
mod regulat, data emiterii actului ar putea fi pus n discuie, cu consecinele care vor fi
artate n continuare.
D. Data i locul emiterii actului. Alte meniuni

De principiu, nici data[, nici locul emiterii actului nu sunt condiii de valabilitate
a actului administrativ. n ce privetedata, cum legea leag toate efectele actului de
momentul comunicrii ori publicrii sale, dup caz, iar nu de acela al emiterii lui, ea
este pentru valabilitatea actului, o formalitate neesenial. Data emiterii actului prezint
totui, o dubl importan:
- determin curgerea anumitor termene pentru comunicarea actului ctre
destinatar ori alte organe administrative, nerespectarea acestora putnd angaja
rspunderea funcionarului vinovat ori, n anumite situaii, chiar eficacitatea actului
administrativ legal emis, cum se ntmpl n materie contravenional;
- determin curgerea termenului maxim de 1 an pentru atacarea actului n
contencios administrativ, termen prevzut de art. 11 alin.2 din Legea nr. 554/2004.
n fine, cum data nscris pe un act administrativ este o dat cert, dovada
contrar nu se poate face dect urmndu-se procedura nscrierii n fals (art.180 i urm.
C.pr.civ.).
n ce privete locul emiterii actului administrativ, de regul acesta este sediul
organului emitent, dei semnarea actului nafara sediului nu ar trebui s fie un motiv de
nulitate a acestuia, att timp ct competena teritorial a fost respectat23.
23
35
E. Motivarea - condiie de form?

Fr ndoial c, dintre toate condiiile de form (altele dect forma scris),
motivarea actului administrativ a suscitat cele mai vii discuii. i, dei n prezent nu
avem un text de lege care s consacre expres obligaia motivrii tuturor actelor
administrative, doctrina critic vehement aceast stare de fapt: cum se poate ca astzi,
cnd decizia ar trebui s se bazeze mai degrab pe convingere dect pe impunerea unei
supuneri pasive, s fie meninut vechea regul n sensul c, n principiu, administraia
nu trebuie s-i motiveze actele?" Cci actul motivat nlocuiete afirmaia cu un
raionament i simplul exerciiu al autoritii cu o ncercare de convingere". i, ntruct
deseori refuzul de a-i motiva actele reprezint una dintre formele cele mai exasperante
ale arbitrariului administrativ, s-a ajuns pn acolo nct s-a susinut c viitorul Cod de
procedur administrativ ar fi neconstituional dac nu l-ar prevedea expres. Departe de
noi ideea de a critica aceast susinere.24 Credem totui c problematica motivrii actelor
administrative ar trebui analizat mai nuanat, fiind mai mult dect discutabil un
eventual text legal potrivit cruia orice act administrativ trebuie motivat formal, sub
sanciunea nulitii. Prin urmare, dup ce vom stabili actele la care este necesar
motivarea (1), vom analiza relaia dintre motivul actului (condiia de fond) i motivarea
sa (condiia de form) (2), urmnd a pune n final concluzii cu privire la sanciunea care
se impune a fi aplicat n cazul lipsei motivrii (3).
2.3 Legalitate si oportunitate

Aceste consecine juridice reprezint sanciunile juridice aplicabile actelor
administrative de autoritate normative sau individuale care au fost adoptate sau
emise cu nerespectarea condiiilor de valabilitate prezentate mai sus.
Sub aspect juridic, aceste consecine se concretizeaz n urmtoarele sanciuni:
anulabilitatea actului, nulitatea actului i inexistena actului.
24
36
Teoria nulitii, care i trage originea din epoca roman, cuprinde dou grade de
nulitate, nulitatea absolut i nulitatea relativ. n prezent, autorii adaug un al treilea
grad de nulitate i anume inexistena. Astfel, se recunoate astzi, n doctrin, trei grade
de nulitate: nulitatea absolut sau de plin drept, nulitatea relativ sau anulabilitatea i
inexistena.
n dreptul administrativ, ramur a dreptului public, problema nulitii actelor pe
care le adopt sau emit organele administraiei publice i conductorii acestora se pune
n ali termeni dect n dreptul privat.
Aadar, susinerea unei teorii a nulitii n dreptul administrativ trebuie privit
din perspectiva faptului c, n aceast materie, exist mai multe categorii de interese.
Astfel, exist interesul general reprezentat prin stat, interesul judeean, comunal,
orenesc i municipal i interesul individual, adic interesul particular, al
administraiilor.
Legea este obligat s in seama de aceste interese i s le concilieze. Uneori,
ea declar inexistena actului, alteori numai nulitatea actului, alteori numai
anulabilitatea fa de anumite persoane.
Anulabilitatea este acea form a nulitii actelor administrative de autoritate care
se aplic, atunci cnd legea o prevede, actelor administrative adoptate sau emise cu
nerespectarea legii. Aceasta se deosebete de nulitatea relativ deoarece, pe de o parte,
voina organului administraiei publice care l adopt sau emite nu se poate manifesta
niciodat prin eroare, dol sau violen, iar pe de alt parte, organul administraiei
publice care l adopt sau emite nu o poate face fr a avea capacitatea juridic de a
adopta ori emite acte administrative de autoritate lovite de o nulitate relativ. Nulitatea
relativ ar putea fi nlturat prin aciunea intentat de organul administraiei publice a
crei voin a fost viciat ori s fi ncetat incapacitatea pe care organul administraiei
publice o avea la data adoptrii sau emiterii actul administrativ de autoritate.
O chestiune pe care o ridic n doctrin actele administrative de autoritate este
aceea a termenului n care poate fi cerut anularea actului care, potrivit legii, este
anulabil sau poate fi anulat.
37
Soluionarea acestor cereri de anulare a unui act administrativ de autoritate

anulabil sau care poate fi anulat este de competenainstanelor judectoreti de
contencios administrativ.
Termenul n care poate fi introdus cererea de anulare este de un an de la data
publicrii sau comunicrii actului anulabil, n acest sens, articolul 5, alineatul ultim al
Legii contenciosului administrativ nr. 29 / 1990 prevede c, n toate cazurile,
injtroducerea cererii la instan nu se va putea face mai trziu de un an de la data
comunicrii actului administrativ a crui anulare se cere.
Nulitatea actelor administrative de autoritate const n adoptarea sau emiterea
unor asemenea acte cu nerespectarea condiiilor de validitate, indiferent de faptul c
aceast sanciune este sau nu prevzut de lege.
n sistemul nostru legislativ, nulitatea se pronun de instanele judectoreti de
contencios administrativ la cererea celor care se consider vtmai ntr-un drept al lor
recunoscut de lege sau la cererea prefectului judeului sau al municipiului Bucureti,
precum i de unele instane judectoreti de drept comun - judectorii i tribunale, dac
au primit, prin lege, aceast competen25.
Nulitatea poate privi un act administrativ de autoritate n ntregime sau numai
unele articole ale sale.
n ceea ce privete efectele juridice care s-au produs pn la constatarea, n tot
sau n parte, a nulitii unui act administrativ de autoritate, se aplic principiul quod
nullum est ab initio nullus producit effectus.
Inexistena actului administrativ se refer la acel act adminsitrativ de autoritate
care a fost adoptat sau emis cu nerespectarea unei condiii de validitate prevzute n una
din cele trei faze ale procedurii administrative de adoptare, emitere i intrare n vigoare.
Spre deosebire de actele administrative anulabile sau nule, a cror nulitate
trebuie pronunat de o instan judectoreasc, inexistena actului administrativ de
autoritate pentru a fi constatat sau stabilit nu are nevoie de intervenia instanelor
25
38
judectoreti, ea poate fi invocat de partea interesat sau de oricine are cunotin de

faptul c un act adminsitrativ de autoritate este inexistent.
Actele adminsitrative inexistente nu prezint nici cel puin aparena de
legalitate, deoarece nclcarea legii este att de evident, nct oricine o poate
sesiza.Tocmai de aceea, n cazul actului administrativ inexistent nu opereaz aparena
de legalitate i, ca atare, el nu poate fi pus n executare, spre deosebire de actul lovit de
nulitate ( absolut i relativ ), care, n baza prezumiei de legalitate, continu s
produc efecte juridice pn n momentul constattii, cu efect retroactiv, a nulitii
actului.
Importana categoriei actelor administrative inexistente trebuie privit i prin
prisma excepiilor de la controlul judectoresc exercitat asupra actelor administrative n
condiiile Legii nr. 29 / 1990. Astfel, dac instanele judectoreti nu pot s se pronune
asupra legalitii acestor acte, ele pot constata inexistena lor. De altfel, viciul de
inexisten poate fi stabilit i de alte instane judectoreti dect cele prevzute de Legea
nr. 29 / 1990, de alte autoriti etatice sau chiar de ceteni.
39
CAPITOLUL III TRASATURILE CARACTERISTICE ALE ACTELOR

ADMINISTRATIVE
3.1 Opinii doctrine
Doctrina a fost intotdeauna consecventa in a sustine necesitatea ca actul administrativ sa

imbrace, de regula, forma scrisa, argumentele fiind urmatoarele:
a) necesitatea cunoasterii exacte si complete a continutului actului
b) necesitatea executarii si respectarii de catre cei care cad sub incidenta actului
c) necesitatea de a constitui mijloc de proba in caz de litigiu
d) necesitatea verificarii legalitatii lui in vederea sanctionarii celor vinovati
de eventualele vicii de legalitate a actului sau a celor vinovati de nerespectarea actului
legal emis
e) realizarea rolului educativ al actului administrativ respectiv26
In
ceea
ce
privefte
forma
scrisa, trebuie
facuta
distinctia
intre
actele
de
regula,
administrative individuale si actele administrative cu caracter normativ.

Actele
administrative
cu
caracter
individual, desi
imbraca,
forma scrisa, ele pot imbraca si forma orala (ex. avertismentul).

Actele administrative normative imbraca numai forma scrisa, deoarece se
prevede obligativitatea publicarii lor pentru a produce efecte juridice.
26
40
Forma scrisa reprezinta o conditie de validitate a actului, ea fund

impusa ad validitatem si nu ad probationem.
Actele autoritatilor AP sunt emise si adoptate in limba romana .
3.2 Trasaturi
Din cuprinsul definitiei se desprind urmatoarele trasaturi ale actului administrativ;
a/ actul administrativ este forma juridica principala de activitate a administratiei

publice. Rezulta deci, ca actul administrativ nu reprezinta singura forma de infaptuire a
administratiei.
In activitatea lor, autoritatile administratiei publice incheie si alte acte juridice,
desfasoara operatii administrative si alte fapte materiale;
b/ actul administrativ reprezinta o manifestare expresa.

Caracterul expres este determinat de regimul de putere publica in care se emit actele
administrative. Vointa juridica se exprima in mod expres , neindoielnic, in scopul de a
aduce o modificare in realitatea
juridica existenta, de a da nastere, de a modifica si de a stinge drepturi si obligatii
juridice.
c/ actul administrativ reprezinta o manifestare unilaterala de vointa juridica;
41
Este o trasatura care deosebeste actul administrativ de alte acte juridice, de

operatiile administrative si alte fapte materiale.
Aceasta trasatura exprima calitatea actului administrativ de a reprezenta
concretizarea unei singure vointe juridice, anume a autoritatii emitente.
Caracterul unilateral al actului se pastreaza si in cazul actelor adoptate cu
participarea mai multor persoane. Ex. Actele adoptate de organele colegiale-Guvern, consilii
locale, consilii judetene.
Acest caracter se pastreaza si in cazul in care actul administrativ este emis in comun,
de doua sau mai multe autoritati administrative, precum si in cazul actelor emise cu acordul
, confirmarea sau autorizarea altei autoritati.
In aceste cazuri, vointa celor care participa la adoptarea actului nu reprezinta mai
multe vointe juridice, ci modalitati procedurale care concura la exprimarea in conditiile
legii a unei singure vointe juridice.
Caracterul unilateral al actului se pastreza si in cazul actelor administrative emise la
cerere, intrucat aceasta cerere nu are semnificatia unui acord de vointa in ceea ce priveste
emiterea actului.
Vointa, si in acest caz, apartine doar autoritatii emitente, iar cererea reprezinta doar
o modalitate procedurala necesara pentru emiterea actului.
d/ actul administrativ este emis in regim de putere publica;
De aici rezulta caracterul obligatoriu al actului administrativ si executarea lui din

oficiu.
42
Principiul executio ex officio semnifica calitatea actului administrativ de a fi

executoriu prin el insusi, nemaifiind necesara emiterea unui alt act care sa constituie titlu
executoriu.
e/ actul administrativ este supus controlului de legalitate al instantelor de

contencios administrativ;
Prin art. 52 si 126 alin. 6 din Constitutie este consacrat acest principiu, iar prin Legea
nr. 554/2004 a fost dezvoltat.
Exista insa unele acte care, desi emise de autoritati administrative, sunt sustrase
controlului de legalitate prevazut de Legea 554/2004- asa numitele fine de neprimire.
De asemenea exista acte care, desi nu sunt emise de autoritatile administratiei
publice ci de alte autoritati publice, sunt supuse controlului de legalitate al instantelor de
contencios administrativ.
f/ actul administrativ emana de la autoritatile administratiei publice, de la alte

autoritati publice sau de la structuri autorizate de autoritatile administrative sa presteze
anumite servicii publice.
Deosebim;
acte administrative tipice care emana de la autoritati ale administratiei publice;

acte administrative asimilate, care emana de la alte autoritati publice sau structuri
autorizate de autoritatile administrative.
43
g/ ca orice act juridic, actul administrativ da nastere, modifica sau stinge drepturi si
obligatii correlative.
Deci, actul administrativ este o manifestare de vointa care are loc in scopul de a
produe efecte juridice a caror realizare este garantata prin forta de constrangere a statului.27
CAPITOLUL IV CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

27
44
Actul administrativ constituie o actegorie de acte juridice adoptate sau emise n

principal de autoritile i persoanele care i desfoar activitatea n administraia
public, precum i n instituiile publice i regiile autonome, fiind o modalitate de lucru
a acestora prin care se asigur realizarea sarcinilor care revin administraiei publice.
Noiunea de adoptate se folosete pentru actele juridice care sunt rezultatul deliberrii
ntr-un organ colegial iar noiunea de emise, pentru cel care provin de la o autoritate82.
actel administrative sunt acte juridice, adic manifestri de voin fcute n exerciterea
funciei executive a statului n scopul de aproduce anumite efecte juridice, a cror
realizare este garantat prin posibilitatea de a recurge la fora de constrngere a statului
n condiiile prevzute de normele juridice n vigoare.28
Actul administrativ este principala form prin care se realizeaz administraia
public i const ntr-o manifestare expres de voin, prin care se creaz, se modific
sau se sting raporturi juridice de drept administrativ.
Trsturile actului administrativ (ce l deosebesc de alte categorii de acte
juridice: lege, contract, hotrre judectoreasc etc.):
Actul administrativ este forma principal a activitii autoritilor administraiei
publice(celelalte forme sunt faptele i operaiunile administrative);
Actul administrativ este o manifestare de voin unilateral ce aparine autoritii
administraiei publice care l-a adoptat sau emis.
n legtur cu aceast trstur este de precizat c uneori actele administrative se
emit de organele adminstraie publice la cererea celor interesai(ex- emiterea unei
autorizaii de exercitare a unei profesii) iar alteori se emit fr consimtmntul
persoanei creia se adreseaz
Actul administrativ este obligatoriu fa de persoanele fizice sau juridice crora
li se adreseaz dar i fa de organul care l-a emis, trebuind sa-l respecte el nsui pe
parcursul valabilitii lui. Aceast trstur rezult din faptul c actul administrativ este
28
45
dat pe baza i n executarea legii, bucurndu-se astfel de prezumia de legalitate. Astfel,

actele administrative nu pot conine dispoziii contrare legilor, legea putnd ns
modifica ori anula oricnd un act administrativ.
Actul administrativ este executoriu imediat dup ce intrat vigoare, fr nici o
formalitate, fr a fi nevoie de intocmirea unei formaliti ulterioare( cum e cazul unei
hotrri judectoreti definitive).
4.1 In functie de intinderea efectelor juridice pe care le produc

4.1.1.Acte administrative normative
acte administrative normative, care produc efecte cu caracter general si
impersonal (decrete ale Presedintelui Romaniei, hotarari si ordonante ale Guvernului,
instructiuni, regulamente si altele asemenea ale ministrilor si ale conducatorilor
celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate, hotararile consiliilor
judetene si locale, precum si unele ordine ale prefectilor si dispozitii ale primarilor).
4.1.2. Acte administrative individuale

actele administrative individuale, care produc efecte numai cu privire la
persoanele fizice ori juridice determinate. Dupa continutul efectelor, actele
administrative individuale pot fi:
acte prin care se stabilesc
drepturi sau obligatii determinate pentru subiectul caruia i se adreseaza - eliberarea

unora dintre ele depinde de aprecierea autoritatii emitente, in schimb emiterea altora
este obligatorie, daca sunt indeplinite conditiile legii.
actele de atribuire a unui
statut personal - recunosc o activitate anterioara a persoanelor in favoarea carora se

46
emit si se confera un complex de drepturi, in conditiile cerute de lege, de exemplu: o

diploma de absolvire, un permis de conducere, o decizie de pensionare.
actele
de
aplicare
constrangerii administrative - se caracterizeaza prin faptul ca instituie constrangerea

administrativa sub forma sanctiunii, de exemplu procesul-verbal de constatare si de
sanctionare a unei contraventii.
actele administrative cu
caracter jurisdictional - sunt actele administrativetipice, intotdeauna motivate, care, in

cazuri riguros determinate de lege, solutioneaza cu forta de adevar legal si dupa o
procedura bazata pe principiile independentei si contradictorialitatii, litigii aparute la
nivelul administratiei active.
Importanta
distinctiei
intre
actele
administrative
normative
si
actele
administrative individuale, consta in faptul ca niciodata actele individuale nu pot incalca

actele normative.
4.1.3. Acte administrative cu caracter intern

Actele administrative cu caracter intern, sunt cele care se aplica in interiorul unui
organ al administratiei publice, producand efecte doar fata de personalul acestuia,
functionari publici sau angajati contractuali, fiind vorba despre acte numite regulamente
de ordine interioara sau circulare.
4.2 In functie de natura sau valoarea lor juridica acte administrative de

autoritate si acte administrative de gestiune
- acte administrative de autoritate emise de organele administrative pe baza i n
vederea excutrii legii, cu scopul de a nate, modifica sau atinge unele raporturi
juridice;
47
- acte administrative de gestiune. Aceste se incheie de serviciile publice

administrative cu persoanele fizice i juridice i privesc buna gestionare a domeniului
public al statului sa al unitilor administrativ-teritoriale (jude, municipiu, ora,
comun).
Aceste acte sunt bilaterale (cuprind dou manifestri de voin: a serviciului
public administrativ i a unei persoane fizice sau juridice).
acte administrative jurisdicionale care se emit de organele de jurisdicie
administrativ i se ocup cu soluionarea conflictelor aprute ntre servicii publice i
particulari84.
n legtur cu aceast clasificare a actelor administrative, Tudor Drganu
preciza: O distincie important n snul actelor administrative, de care depinde n
multe sisteme de drept crui organ i se atribuie competena de a soluiona litigiul dintre
cetean i organul administrativ, precum i reglementarea consecinelor hotrrii
pronunate, este cea care se face ntre actele de autoritate i cele de gestiune. Aceast
distincie pleac de la constatarea c organele statului pot aciona n raporturile lor cu
persoanele fizice sau juridice n dou caliti deosebite. Pe de o parte, aceste organe pot
aciona ca organizaii nzestrate cu puterea de stat, putnd, n aceast calitate, s creeze
drpturi n favoarea sau obligaii n sarcina indivizilor prin manifestri unilaterale de
voin. De exemplu: printr-un regulament comunal se stabilete obligaia de a respecta o
anumit aliniere a construciilor ce urmeaz s fi ridicate ; prin procesul-verbal al
organului competent , o persoan este obligat la plata unui impozit etc..Aceste acte,
prin care organul administratiei publice acioneaz n calitate de organ cu puterea de
comand a statului se numesc n mod curent<<acte de autoritate>>. Pe de alt parte,
adeseori organele de stat intr n raporturi juridice cu persoane fizice sau juridice n
calitate de titulare ale unui patrimoniu, recurgnd la aceleai acte juridice cai simpli
particilari. Aa de exmplu, organele de stat pot ncheia contracte de vnzare-cumprare,
contracte de nchiriere, de arend, de munc etc.. Toate aceste acte, care iau natere pe
baza principiului egalitii ntre pri, iar nu a dreptului de comand cu care sunt
investite autoritile administrative, formeaz categoria <<actelor de gestiune>>
48
4.3 Dupa competenta notariala administrative publice care le adopta/emite

4.3.1.Acte administrative cu caracter general
aceste acte se adopta sau se emit de autoritatile administratiei publice care au
competenta materiala generala. Din aceasta categorie fac parte: decretele Presedintelui
Romaniei, hotararile si ordonantele Guvernului, hotararile consiliilor judetene si cele ale
consiliilor locale, unele ordine ale prefectilor si unele dispozitii ale primarilor.
4.3.2.Acte administrative de specialitate

aceste acte sunt emise de organele administratiei publice centrale de specialitate
si de autoritatile administratiei publice locale de specialitate. Din aceasta categorie fac
parte: ordinele si instructiunile emise de ministrii si conducatorii celorlalte organe ale
administratiei publice centrale de specialitate, precum si cele emise de conducatorii
serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale
administratiei centrale de specialitate.
4.4 Dupa competenta teritoriala a organizatiei de administratiei publice

care le adopta emite
4.4.1 acte administrative de autoritate care i produc efectele pe ntreg
teritoriul rii, cum sunt: hotrrile normative adoptate de Guvern; ordinele,
instruciunile, regulamentele, normele metodologice,deciziile emise de minitrii i
conductorii celorlalte organe de specilitate ale administraiei publice centrale i ale
autoritilor administrative autonome;
4.4.2.acte administrative de autoritate care i produc efectele pe cuprinsul

unui jude. n aceast categorie intr: hotrrile consiliului judeean, dispoziiile cu
49
caracter normativ i individual ale preedintelui consiliului judeean, ordinele

prefectului;
4.4.3.acte adminstrative de autoritate ale cror efecte se produc pe

cuprinsul unei comune, ora i sectoare administrativ teritoriale ale municipiului
Bucureti, cum ar fi hotrrile consiliilor locale, precum i dispoziiile primarilor
acestor uniti administrativ teritoriale;
4.4.4. acte administrative de autoritate care i produc efectele pe ntreg

cuprinsul municipiului Bucureti, respectiv hotrrile Consiliului General al
Municipiului Bucureti, dispoziiile primarului general al municipiului Bucureti i
ordinele prefectului municipiului Bucureti.
4.5 Dupa forma organului care le adopta /emite sunt

1.Acte adimistrative adoptate de organele colegiale
2.Acte administrative emise de organele unipersonale
CAPITOLUL V STUDIU DE CAZ
50
Anulare act administrativ emis de o autoritate publica. Revocarea actelor

administrative, a caror anulare se solicita, de catre autoritatea publica.
Nr: 106/CA/ (18.02.2010)
Instanta: Curtea de Apel Constanta - Sectia comerciala
Este cunoscut ca revocarea reprezinta operatiunea juridica prin care organul

emitent al unui act administrativ sau organul ierarhic superior desfiinteaza acel act, stiut
fiind ca, atunci cnd revocarea este pronuntata de organul emitent, ea mai este numita si
retractare. Revocarea reprezinta, deci, un caz particular al nulitatii, dar, n acelasi timp,
si o regula, un principiu fundamental al regimului juridic al actelor administrative, ce
rezulta din art.21 si art.52 din Constitutia republicata, ct si din dispozitiile Legii
nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, care mentine caracterul obligatoriu al
procedurii prealabile. Astfel, potrivit art.7 al.1 din Legea nr.554/2004 cu modificarile si
completarile ulterioare nainte de a se adresa instantei de contencios administrativ
competente, persoana care se considera vatamata ntr-un drept al sau ori ntr-un interes
legitim printr-un act administrativ individual, trebuie sa solicite autoritatii publice
emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, n termen de 30 de zile
de la comunicarea actului, revocarea , n tot sau n parte a acestuia. Prin aceasta
procedura prealabila, legiuitorul a fundamentat dreptul administratiei de a reveni
oricnd asupra actului emis. Principiul revocabilitatii actelor administrative apare ca un
efect firesc al trasaturilor administratiei publice, al ratiunii nsasi de a fi a actelor
administrative, n conditiile n care, structura organizationala a administratiei publice se
bazeaza pe anumite reguli, ntre care si subordonarea ierarhic administrativa si astfel,
revocarea actelor administrative apare ca fiind o regula, un principiul al structurii
functionale a administratiei publice. n doctrina recenta, se sustine ca, revocabilitatea
actului administrativ este un principiu general al activitatii autoritatilor administratiei
51
publice care, si gaseste aplicabilitatea datorita dinamicii activitatii administratiei

publice, iar principiul revocarii actelor administrative a devenit o constanta a dreptului
public romnesc. Este totusi necesar a se retine ca, spre deosebire de actele
administrative normative care sunt ntotdeauna si oricnd revocabile, actele
administrative individuale sunt, n principiu, revocabile, cu mai multe categorii de
exceptii, printre care se regasesc si actele administrative care au intrat n circuitul civil
si care au produs efecte juridice, situatie n care nu ne regasim n speta retinuta, ntruct
aceste acte administrative contestate de recurent, nu au produs efecte juridice.Prin
actiunea adresata Tribunalului Tulcea si nregistrata sub nr.937/88/ 14.05.2009,
reclamantul S.V. a chemat n judecata pe prtii C.L AL COM.M., judet TULCEA si
PRIMARIA COM.M. prin PRIMAR, pentru ca prin hotarre judecatoreasca sa se
dispuna: - anularea Hotarrii nr.21/31.03.2009 emisa de C.L al comunei M., judet
Tulcea; - anularea Dispozitiei nr.153 din 7 aprilie 2009 emisa de Primarul com. M.rencadrarea reclamantului pe aceeasi functie si acelasi grad n cadrul Primariei M.,
ncepnd cu 10 mai 2009;- repunerea reclamantului n situatia anterioara emiterii
Dispozitiei nr.153/2009;- obligarea prtilor la plata sumei de 1500 Euro cu titlu de
prejudiciu moral. Motivnd actiunea, reclamantul nvedereaza n esenta ca, prin
Hotarrea nr.21/31.03.2009, s-a aprobat organigrama si statul de functii si planul de
ocupare pentru functiile publice n aparatul de specialitate propriu, prin care se
desfiinteaza Serviciul Public de Asistenta Sociala, iar n baza acestei hotarri s-a emis
Dispozitia nr. 153/07.04.2009 de catre Primarul comunei M., judet Tulcea, prin care s-a
dispus ncetarea raporturilor de serviciu si eliberarea sa din functia publica de
referent.Considera reclamantul ca, au fost ncalcate prevederile art.31 din Legea
nr.47/2006 ce reglementeaza nfiintarea serviciilor sociale, art. 46 alin. 1 din Legea
nr.215/2001 pentru ca un consilier local avea un interes patrimonial n problema supusa
dezbaterii; art.107 si art.100 alin. 4 din Legea nr. 188/1999 ntruct planul de ocupare a
functiilor publice nu a fost transmis si nu a fost avizat de catre A.N.F.P , neaplicndu-se
nici regulile privind redistribuirea functionarilor publici; art.65 alin. 2 si art.74 alin. 1
din Codul Muncii pentru ca nu s-au precizat motivele care determina concedierea si
aceasta masura nu are o cauza reala si serioasa; art.10 din Legea nr.54/2003 pentru ca,
pna la 1 ianuarie 2009, a ndeplinit functia de organizator al grupei sindicale din cadrul
Primariei M.Prin ntmpinare, prtii precizeaza ca actele administrative contestate au
fost revocate, fiind anexate si nscrisuri n acest sens, dar si state de salarii, foi de
varsamnt si chitante relative la salariul nencasat.La termenul de judecata din 7 august
52
2009, reclamantul a nvederat ca insista n judecarea cererii, cu toate capetele de cerere

formulate.Prin Sentinta civila nr.1687 din 14.08.2009, Tribunalul Tulcea a respins
actiunea ca nefondata, cu toate capetele de cerere. Pentru a pronunta aceasta hotarre,
instanta de fond a retinut n esenta ca, prin Hotarrea nr. 21 din 31 martie 2009 a C.L
com. M., judet Tulcea, s-a aprobat organigrama, statul cu functii si planul de ocupare
pentru functiile publice n structurile Administratiei Publice Locale si serviciile din
subordinea acestora, conform anexelor 1, 2 si 3, decizndu-se ca ncepnd cu luna
aprilie 2009, Hotarrea C.L nr.28/30 aprilie 2008 sa si nceteze aplicabilitatea.In baza
Hotarrii nr.21/2009 s-a emis de catre Primarul com. M., Dispozitia nr.153/07.04.2009
prin care s-a stabilit ncetarea raporturilor de serviciu, prin eliberarea din functia publica
de referent, clasa a III-a treapta I, a reclamantului S.V., referent cu atributii pe probleme
de autoritate tutelara si asistenta sociala, fixndu-se un termen de preaviz de 30 zile de
la comunicarea dispozitiei, nlauntrul caruia functionarul public sa predea lucrarile si
bunurile ncredintate n vederea exercitarii atributiilor de serviciu.Retine instanta de
fond ca reclamantul a solicitat ambelor institutii prte revocarea actelor administrative
emise, nsa s-a apreciat ca, acestea sunt conforme dispozitiilor legale, si astfel
reclamantul si-a ncetat efectiv activitatea la data de 10.05.2009, potrivit mentiunilor din
carnetul de munca.Ulterior, n cursul procesului, s-a probat ca, prin Hotarrea C.L. com.
M. nr.63/04.06.2009, s-a revocat Hotarrea nr.21/2009, Hotarrea nr.48 din 22 mai 2009
privind aprobarea Planului de ocupare pentru functiile publice pentru anul 2009, si
Hotarrea nr.49/22.05.2009 privind reorganizarea Serviciului Public de Asistenta
Sociala si Autoritate Tutelara.Drept consecinta, prin Dispozitia nr.192/09.06.2009,
Primarul Com. M. decide si revocarea Dispozitiei nr.153/07.04.2009, cu reintegrarea
functionarului public reclamantul S.V. pe functia publica detinuta si plata drepturilor
salariale de care ar fi beneficiat, dispozitie care sa devina executorie la data
comunicarii.Conform registrului de corespondenta, institutia emitenta a realizat
comunicarea n aceeasi zi.In aceste conditii, retine instanta de fond ca, desi reclamantul
a insistat n verificarea legalitatii acestora, prin revocare, actele administrative n
discutie nu mai exista, efectele lor au fost nlaturate, asa nct nu se mai poate proceda
la o analiza a mprejurarilor de fapt si de drept ce au impus luarea masurii contestate.In
acest context, instanta de fond arata ca, Legea nr.554/2004 permite revocarea propriului
act administrativ (art. 7), cu exceptia situatiei n care a intrat n circuitul civil si a produs
efecte juridice, nsa, n cazul dat, ct timp Dispozitia nr. 192/09.06.2009 nu a fost
constatata nelegala, nu se poate considera ca cele doua acte administrative atacate
53
exista.Drept urmare, retine instanta de fond, ntruct s-a dispus si reintegrarea

functionarului public pe functia detinuta, capetele de cerere viznd anularea Hotarrii
nr.21/2009 a Dispozitiei nr.153/2009 si reintegrarea au ramas fara obiect, fiind respinse
ca atare.Relativ la drepturile salariale, s-a constatat ca, pentru intervalul 10 mai 2009/10
iunie 2009, n aplicarea prevederilor Dispozitiei nr.192/09.06.2009, Primarul com.M. a
ncercat plata sumelor datorate, nsa, conform consemnarilor din statele de salarii
anexate, s-a refuzat ncasarea de catre reclamant.In cazul de fata, institutia prta nu
poate fi obligata la plata, pentru ca nu este incident un refuz al acesteia n ceea ce
priveste achitarea drepturilor salariale cuvenite functionarului public, pentru intervalul
mentionat, de numai o luna, ci, dimpotriva, dupa cum s-a nvederat, s-a ncercat plata,
nsa reclamantul a refuzat ncasarea, putndu-se discuta chiar de un abuz de drept n
aceste conditii.De altfel, nscrisurile anexate au relevat si ca, ncepnd cu 10 iunie 2009,
cnd s-a produs rencadrarea, reclamantul nu s-a prezentat nici la serviciu, fiind
declansata cercetarea disciplinara.Retine Tribunalul Tulcea ca, pentru daunele morale
solicitate, reclamantul nu a produs un probatoriu care sa evidentieze impactul pe care
masura dispusa l-a avut asupra sa, suferinta ncercata sau alte asemenea aspecte care sa
permita cuantificarea unui atare prejudiciu care, n lipsa unor minime elemente
dovedite, nu poate fi considerat produs.Astfel, capetele de cerere relative la plata unor
despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi
de care ar fi beneficiat, si respectiv plata de daune morale au fost respinse ca
nentemeiate.mpotriva acestei sentinte, n termen legal, a declarat recurs reclamantul
S.V., criticnd-o pentru nelegalitate si netemeinicie, fara indicarea temeiului de drept
aplicabil recursului, cu urmatoarea motivatie, n esenta:- instanta de fond nu a tinut
seama de mprejurarea ca hotarrea a carei anulare s-a solicitat a fost emisa cu
ncalcarea prevederilor art.31 din Legea nr.47/2006, art.26 al.1 din Legea nr.215/2001,
art.23 al.5, art.100 al.4 si art.107 din Legea nr.188/1999;- se arata ca, n baza Hotarrii
nr.21/31.03.2009, a fost emisa Dispozitia nr.153/07.04.2009 privind ncetarea
raporturilor de serviciu ale recurentului, prin eliberarea din functia publica ocupata, cu
ncalcarea prevederilor art.104 din Legea nr.188/1999 republicata, precum si ale art.10,
art.65 al.2, art.74 al.1, si art.223 al.2 din Legea nr.53 Codul Muncii, aspecte de care
instanta de fond nu a tinut cont;- instanta de fond nu a avut n vedere ca actele a caror
anulare s-a solicitat au intrat n circuitul civil si au produs efecte juridice, astfel ca
autoritatea emitenta nu mai putea reveni asupra hotarrii luate, invocndu-se exceptia de
la principiul revocabilitatii actelor administrative individuale cu indicarea prevederilor
54
art.1 al.6 din Legea nr.554/2004.Prin cererea suplimentara depusa la dosar la data de
14.12.2009, recurentul a nteles a invoca exceptia de nelegalitate n conformitate cu
prevederile art.4 din Legea nr.554/2004 a Hotarrii C.L. nr. 21 din 31.03.2009, n raport
cu HCL nr.63 din 04.06.2009, de revocare a celei dinti, si a Dispozitiei nr.153 din
07.04.2009, n raport cu Dispozitia nr.192 din 09.06.2009 de revocare a celei dinti.Prin
ntmpinare, prtii au solicitat respingerea recursului ca nefondat si lipsit de obiect, cu
motivatia n esenta ca, potrivit art.7 din Legea nr. 554/2004 li se permitea revocarea
propriului act administrativ, cu exceptia cazului n care acesta a intrat n circuitul civil
nsa, n speta, Dispozitia nr.192/09.06.2009 nu a fost constatata nelegala.Fata de
mprejurarea ca, primarul com.M. a ncercat plata sumelor datorate pentru perioada 10
mai 2009 10 iunie 2009, n aplicarea prev. Dispozitiei nr.192/09.06.2009 se arata ca,
n mod legal si temeinic, instanta de fond a procedat la respingerea capatului de cerere
privind acordarea drepturilor salariale, ca de altfel si a daunelor morale pentru care nu
au fost produse dovezi n sensul art.1169 Cod civil.Prin Note scrise depuse la dosar de
recurent, la data de 11.02.2010, se arata n esenta ca, la data de 10.05.2009, Dispozitia
nr.153/07.04.2009 si HCL nr.21/07.04.2009 au produs efecte juridice prin punerea n
aplicare a acestora, respectiv prin nchiderea cartii de munca a recurentului si bararea
pozitiei din condica de prezenta din dreptul mentiunii Numele recurentului, ca de
altfel si prin depunerea dosarului nr.370100901238728.05.2009 la AJOFM TULCEA
pentru a beneficia de ajutor de somaj n baza Legii nr.76/2001.Se nvedereaza de catre
recurent ca Dispozitia nr.196/09.06.2009 este lovita de nulitate absoluta, dat fiind
exceptia de la principiul revocabilitatii actelor administrative individuale.Face
recurentul precizarea ca Primaria nu a solicitat ANFP n perioada de preaviz, lista
functiilor vacante si, mai mult, acestei institutii nu i-a fost comunicata Dispozitia
nr.153/07.04.2009, n vederea redistribuirii recurentului n conformitate cu prevederile
art.104 din Legea nr.188/1999.Prin Concluzii scrise, prtii solicita respingerea
recursului ca nefondat, cu motivatia n esenta ca, n speta, nu poate fi avuta n vedere
exceptia de la principiul revocabilitatii actelor administrative, recurentul facnd o
confuzie ntre nulitatea actului administrativ si revocabilitatea, care este o specie a
nulitatii.Exceptia de nelegalitate privind cele doua acte administrative este necesar a fi
respinsa ca lipsita de obiect, deoarece vizeaza doua acte administrative care nu si-au
produs efecte juridice, au fost revocate, iar situatia pe care o reglementau nu mai exista,
astfel ca nu se poate aprecia asupra legalitatii ori nelegalitatii acestora.Examinnd
criticile aduse hotarrii pronuntate de instanta de fond, prin coroborare cu probatoriul
55
administrat n cauza, Curtea dispune respingerea recursului ca nefondat, n conformitate

cu dispozitiile art.312 Cod pr.civila, pentru urmatoarele considerente, n esenta:Sub
aspectul situatiei de fapt, Curtea retine ca, prin Hotarrea C.L.al Com.M. nr.21 din
31.03.2009, s-a aprobat Organigrama si Statul de functii si Planul de ocupare pentru
Functiile publice n structurile Administratiei publice locale si serviciile din subordinea
acestora, conform Anexelor nr.1,2 si 3.Prin aceeasi hotarre s-a dispus ca, ncepnd cu
luna aprilie 2009, sa si nceteze aplicabilitatea HCL nr.28/30.04.2008, pentru ca n baza
acesteia, sa se fi emis de catre Primarul Com.M. Dispozitia nr.153/07.04.2009, prin care
s-a stabilit ncetarea raporturilor de serviciu, prin eliberarea din functia publica de
referent, clasa a III-a, treapta I, a recurentului S.V. ce ndeplinea calitatea de referent cu
atributii pe probleme de autoritate tutelara si asistenta sociala.n contextul dat, s-a fixat
un termen de preaviz de 30 zile de la comunicarea dispozitiei, nlauntrul caruia
functionarul public urma a preda lucrurile si bunurile ncredintate, n vederea exercitarii
atributiunilor de serviciu.Curtea retine ca recurentul a ncetat efectiv activitatea la data
de 10.05.2009, potrivit mentiunilor din carnetul de munca, chiar daca a solicitat ambelor
institutii intimate revocarea actelor administrative emise.Ulterior, C.L. al Com.M. emite
Hotarrea nr.63/04.06.2009, prin care ntelege a revoca HCL nr.21/31.03.2009 privind
aprobarea Organigramei a statului de functii si Planului de ocupare pentru functii
publice din aparatul de specialitate al primarului pentru anul 2009, precum si revocarea
HCL nr.48/22.05.2009 privind aprobarea Planului de ocupare pentru Functiile publice
pentru anul 2009 si HCL nr.49/22.05.2009 privind reorganizarea Serviciului public de
Asistenta sociala si autoritate tutelara.Ca si consecinta a masurii sus-expuse, primarul
comunei, n temeiul prevederilor art.63 al.5 lit.e, cu referire la art.68 al.1 si art.115
al.1 lit.a din Legea nr.215/2001 republicata, privind administratia publica locala,
emite Dispozitia nr.192/09.06.2009 prin care revoca Dispozitia nr.153/07.04.2009, cu
mentiunea reintegrarii functionarului public S.V. pe functia publica detinuta, cu plata
drepturilor salariale de care ar fi beneficiat, dispozitia devenind executorie ncepnd cu
data comunicarii sale catre recurent.Retine Curtea ca respectiva comunicare a susmentionatei decizii, conform registrului de corespondenta, s-a facut de catre institutia
emitenta n aceeasi zi, astfel ca, desi recurentul insista n verificarea legalitatii HCL
nr.21/2009 si a Dispozitiei nr.153/2009, aceste acte administrative nu mai exista,
efectele lor fiind nlaturate de nsasi emitentul acestora. Este cunoscut ca revocarea
reprezinta operatiunea juridica prin care organul emitent al unui act administrativ sau
organul ierarhic superior desfiinteaza acel act, stiut fiind ca, atunci cnd revocarea este
56
pronuntata de organul emitent ea mai este numita si retractare. Revocarea reprezinta,

deci, un caz particular al nulitatii, dar, n acelasi timp, si o regula, un principiu
fundamental al regimului juridic al actelor administrative, ce rezulta din art.21 si art.52
din Constitutia republicata, ct si din dispozitiile Legii nr.554/2004 privind contenciosul
administrativ, care mentine caracterul obligatoriu al procedurii prealabile. Astfel,
potrivit art.7 al.1 din Legea nr.554/2004 cu modificarile si completarile ulterioare
nainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care
se considera vatamata ntr-un drept al sau ori ntr-un interes legitim printr-un act
administrativ individual, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii
ierarhic superioare, daca aceasta exista, n termen de 30 de zile de la comunicarea
actului, revocarea, n tot sau n parte a acestuia. Prin aceasta procedura prealabila,
legiuitorul a fundamentat dreptul administratiei de a reveni oricnd asupra actului emis.
Principiul revocabilitatii actelor administrative apare ca un efect firesc al trasaturilor
administratiei publice, al ratiunii nsasi de a fi a actelor administrative, n conditiile n
care structura organizationala a administratiei publice se bazeaza pe anumite reguli,
ntre care si subordonarea ierarhic administrativa si, astfel, revocarea actelor
administrative apare ca fiind o regula, un principiu al structurii functionale a
administratiei publice. n doctrina recenta, se sustine ca revocabilitatea actului
administrativ este un principiu general al activitatii autoritatilor administratiei publice
care si gaseste aplicabilitatea datorita dinamicii activitatii administratiei publice, iar
principiul revocarii actelor administrative a devenit o constanta a dreptului public
romnesc. Curtea retine ca, n mod legal si temeinic n ce priveste conditiile n care
trebuie dispusa revocarea, autoritatea publica emitenta a dispus asupra revocarii actelor
emise prin acte cu aceeasi forta juridica cu cea a actului revocat, respectnd procedura
emiterii, astfel ca sustinerile recurentului sub acest aspect sunt nefondate, urmnd a fi
nlaturate. Spre deosebire de actele administrative normative care sunt ntotdeauna si
oricnd revocabile, actele administrative individuale sunt, n principiu, revocabile, cu
mai multe categorii de exceptii , printre care se regasesc si actele administrative care au
intrat n circuitul civil si care au produs efecte juridice, situatie n care nu ne regasim
ntruct aceste acte administrative contestate de recurent, nu au produs efecte juridice.
Sustinerile recurentului privind verificarea actelor administrative sub aspectul legalitatii
lor, nu pot fi primite de instanta att timp ct acestea nu mai exista, fiind revocate,
instanta nemaiavnd posibilitatea constatarii nulitatii actului administrativ, recurentul
facnd practic o confuzie ntre nulitatea actului administrativ si irevocabilitatea sa, care
57
este o specie a nulitatii. n acest context, Curtea apreciaza ca, n mod legal si temeinic,
instanta de fond a dispus asupra respingerii ca ramasa fara obiect a capetelor de cerere
din actiune privind anularea HCL nr.21/2009, emisa de intimata Consiliul Local
Murighiol, precum si a Dispozitiei nr.153/2009 emisa de intimatul Primarul Comunei
Murighiol, cu consecinta rencadrarii recurentului pe aceeasi functie si grad, odata ce
cele doua acte administrative au fost revocate/retractate de nsasi autoritatea emitenta.
Att timp ct, prin Dispozitia nr.192/09.06.2009 se revoca Dispozitia nr.153/07.04.2009,
cu mentiunea reintegrarii functionarului public S.V. pe functia publica detinuta, cu plata
drepturilor salariale de care ar fi beneficiat, Curtea apreciaza ca, n mod legal si
temeinic, instanta de fond a dispus respingerea capatului de cerere din actiune privind
plata de despagubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate si reactualizate si cu
celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, ca nefondat, precum si a capatului de cerere
privind plata de daune morale ca nefondat, n speta nefiind incident un refuz al
autoritatii n ceea ce priveste achitarea drepturilor salariale, iar pentru daune
neproducndu-se dovezi n sensul art.1169 Cod civil sub aspectul impactului negativ al
masurii.Pentru toate considerentele sus-expuse, cum nu sunt motive pentru reformarea
hotarrii recurate, vaznd si dispozitiile art.312 Cod pr.civila, Curtea a respins recursul,
ca nefondat.29
CONCLUZII
29
www.jurisprudenta.ro
58
n exercitarea atribuiilor conferite prin lege i cu scopul de a satisface interesele

comunitilor care le-a conferit mandatul, autoritile adminstraiei publice locale
acioneaz pe cale unilateral i pe cale contractual.
Sub aspectul unilateral, organele administraiei publice locale,dup cum am
artat, adopt sau emit acte adminstrative de autoritate.
Sub aspectul contractual, acestea ncheie cu teri acte n regim de drept public
( contracte administrative ) i n regim de drept privat ( contracte civile ).
Actul administrativ de autoritate reprezint expresia manifestrii voinei juridice
a organelor administraiei publice locale n planul dreptului public n raporturile cu
ceilali subieci de drept.
Pentru o funcionare optim a raportului guvernai guvernani i pentru o
rezolvare cu celeritate a problemelor ce apar la nivelul comunitilor locale, n cadrul
statului au fost create uniti administrativ teritoriale. n cadrul acestor uniti
administrativ teritoriale, au fost instituite organe administrative nzestrate cu
competena de a exercita administraia public legat de viaa local. Astfel, organele
administraiei publice locale reprezint unul dintre palierele la nivelul crora se
soluioneaz necesitile multiple i complexe ale cetenilor unui stat.
Potrivit articolului 120 din Constituia Romniei autoritile adminstraiei
publice prin care se realizeaz autonomia local n comune i orae sunt consiliile locale
i primarii [...], iar potrivit articolului 121 consiliul judeean este autoritatea
administraiei publice pentru coordonarea activitii consiliilor comunale i oreneti,
n vederea realizrii serviciilor publice de interes judeean.
Administraia public realizat de ctre aceste organe n plan local se ntemeiaz
pe principiul autonomiei locale consacrat expres att n legea fundamental, ct i n
legea administraiei publice locale.
59
Principiul autonomiei nu trebuie ns neles n mod eronat. Acesta nu consacr

independena sau autoguvernarea autoritilor administraiei publice locale,
deoarece competenele atribuite organelor constituite la nivelul unitilor administrativ
teritoriale sunt expres i limitativ prevzute de lege. Aceste competene n nici un caz nu
se suprapun celor reinute la nivel central.
Este ns posibil ca n decursul timpului nivelul autonomiei locale s fie mai
ridicat prin acordarea unor prerogative lrgite organelor administraiei publice
locale.Totui, ct timp articolul 1, prin alineatul (1) al legii fundamentale statueaz c
Romnia este stat naional, [...], unitar i indivizibil, conceptul de autonomie local nu
trebuie s afecteze suveranitatea statal, nsui statul fiind garantul aplicrii acestui
concept. Situaia de dorit este crearea unui echilibru ntre, pe de o parte problemele
statului n ansamblu i modalitile de soluionare ale acestora i, pe de alt parte,
solicitrile existente la nivel local i posibilitile lor de a fi soluionate.
Conform celor artate n lucrarea de fa se poate concluziona faptul c actul

administrativ de autoritate este o form juridic principala de exprimare a organelor
administraiei publice locale prin care acestea rspund nevoilor comunitilor locale.
BIBLIOGRAFIE
60
Ioan Alexandru- Tratat de administra ie public, Editura Universul
Juridic, Bucureti, 2008
Emanuel Albu, Cristina Banu, T. Popescu, B. Georgescu- Drept
administrativ, partea I, Ed. Funda iei Romnia de Mine", Bucureti 2008
Emanuel Albu, Drept administrativ i tiin a administra iei, partea a-II-
a, Ed. Funda iei Romnia de mine, Bucureti 2006
Emanuel Albu, Cristina Banu, Traian Popescu, Bogdan Georgescu -
Drept administrativ, Partea a II-a, Manual unic, Editura Funda iei Romnia de Mine,
Bucureti, 2008
Gh. Bobo - Teoria general a statului i dreptului, Editura Didactic i
Pedagogic,
Bucureti, 1983
M.Constantinescu, A.Iorgovan, I.Muraru, E.Tnsescu, Constitu ia
revizuit a Romniei, explica ii i comentarii, Editura All Beck, 2004
I. Deleanu, Drept constitu ional i institu ii politice. Tratat, vol I,
Editura "Europa Nova", Bucureti, 1996
C.G.Dissescu, Cursul de drept public romnesc, vol.III, Dreptul
administrativ, Bucureti,
1891
T. Drganu, Drept constitu ional i institu ii politice, Editura Lumina
Lex, Bucureti, 1998,
Flavia Ghencea, A.M. ignescu- Drept administrativ-manual practic,

61
Ed. Europolis, Constan a 2008
Romulus Ionescu, Drept administrativ, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1976
A. Iorgovan- Tratat de drept administrativ, vol. I, edi ia 4, Ed. All Beck,
Bucureti, 2005
I. Muraru, S. Tnsescu, Drept Constitu ional i Institu ii Politice,
Editura All Beck, Bucureti 2006
R.N. Petrescu, Drept administrativ, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2004
M.Preda, Drept administrativ, Partea special, Editura Lumina lex,
Bucureti, 2004
N. Popa, Teoria general a dreptului, Bucuresti 2001
Eugen Popa, Autonomia local n Romnia , Editura All Beck, Bucureti,
V. Priscaru, Tratat de drept administrativ romn, Partea general,
1999
Editura Lumina
Lex, Bucureti, 2002
Stancu Radu- Drept civil i drept administrativ. No iuni de baz,
Editura Fundatiei
Romnia de Mine, 2003
I.I. Santai, Drept administrativ i tiin a administra iei, vol.I, Sibiu, 1994
Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, vol.I, Editura All Beck,
Bucureti 2004
62
Erast Diti Tarangul, Tratat de drept administrativ, Editura Glasul
Bucovinei", Cernu i, 1944
A. Trilescu.- Drept administrativ- curs universitar, edi ia 2, Ed. All
Beck, Bucureti, 2005
A. Trilescu, Tratat de drept administrativ, Editura All Beck, Bucureti,
Verginia
2002
Vedina,
Drept
administrativ
institu
ii
politico-
administrative, manual practic, Ed.Lumina Lex, Bucureti, 2002
Verginia Vedina, Drept administrativ, Edi ia a V-a revzut i
actualizat Editura Universul Juridic, Bucureti, 2009
Verginia Vedina- Statutul functionarilor publici - (Legea nr. 188/1999,
cu modificarile si completarile ulterioare, republicat), Ed. Universul Juridic, Bucureti,

2009
Mdlin Irinel Niculeasa, Noua Lege a Contenciosului Administrativ-
Legea nr. 554/2004 comentat. Jurispruden a Cur ii Constitu ionale, Ed. Enciclopedia
Juridic RENTROP & STRATON, Bucureti, 2005
Oliviu Puie, Contenciosul administrativ - Vol. I si Vol. II, Ed. Universul
Juridic, Bucureti, 2009
R.N. Petrescu, Drept administrativ, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2004
V. Priscaru, Tratat de drept administrativ romn, Partea general,
Editura Lumina Lex, Bucureti, 2002
I. Santai, Drept administrativ i tiin a administra iei, vol.I, Sibiu, 1994
A. Trilescu.- Drept administrativ- curs universitar, edi ia 2, Ed. All
Beck, Bucureti,
63
2005
A. Trilescu, Tratat de drept administrativ, Editura All Beck, Bucureti,
Anton Trilescu, Drept administrativ, Ed. C.H.Beck, Bucureti, 2010
Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, Vol. II, Edi ia a II-a, Ed.
2002
C.H. Beck, Bucureti 2010
Virghinia Vedina, Drept administrativ, Edi ia a V-a revzut i
actualizat Editura Universul Juridic, Bucureti, 2009
II. LEGISLA IE
Legea 215/2001 cu modificrile i completrile ulterioare a fost
republicat n Mof, 123

din 20/02/2007
Legea 188/1999 privind Statutul func ionarului public, republicat, cu
modificrile ulterioare
Legea nr. 393 din 28 septembrie 2004 (actualizat) privind Statutul aleilor
Legea nr. 188 din 8 decembrie 1999 (republicat i actualizat) privind
locali
Statutul func ionarilor publici
Legea administratiei publice locale si 11 legi uzuale-actualizat - 22
martie 2010, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2010

64
Constitu ia Romniei- revizuit i publicat n M. Of. Nr. 767/31.10.2003
(Legea nr. 429/2003 de revizuire a Constitu iei a fost aprobat prin referendumul na ional
din 18-19 octombrie 2003 i a intrat n vigoare la data de 29.10.2003, data publicrii n
M. Of. Nr. 758 a Hotrrii Cur ii Constitu ionale nr. 3/2003 pentru confirmarea
rezultatului referendumului na ional din 18-19 octombrie 2003).
Codul penal- Editura Hamangiu, Bucureti, 2009
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al
acesteia
Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor
Legea contenciosului administrativ si 5 legi uzuale, Ed. Hamangiu,
Bucureti, 2010
Legea serviciilor comunitare de utilit i publice, nr.51/2006, publicat n
Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 254 din 21 martie 2006
H.G. nr. 1.344 din 31 octombrie 2007
OUG nr. 34/2006- privind atribuirea contractelor de achizi ie public, a
contractelor de
concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii
OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven iilor cu modificrile i
completrile ulterioare
65
66

Acte Administrative .Notiune, Clasificare, Trasaturi.

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Acte Administrative .Notiune, Clasificare, Trasaturi.

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

CUPRINS

CAPITOLUL III TRASATURILE CARACTERISTICE ALE ACTELOR

4.4 dupa competenta teritoriala a organizatiei de administratiei publice care le

Actele administrative constituie forma principala de realizare a activitatii

emiterea actului administrativ, si nu pentru realizarea unui acord de vointa intre

Actul administrativ este supus unui regim juridic special, de drept

CAPITOLUL I NOTIUNEA ACTULUI ADMINISTRATIV

1.1.Terminologia folosita pentru determinarea actelor administrative

n activitatea practic se folosesc diferii termeni pentru desemnarea acestui tip

administrativ ca activitatea de soluionare, de

ctre instanele de contencios

1Tudor Drganu, Actele de drept administrativ, Editura tiinific,Bucureti, 1959, p. 44

1.2.Sfera actelor administrative

jurisdictionale, acestea fiind emise de catre autoritatile administrative cu atributii

contradictorialitate si cu asigurarea dreptului la aparare.

Interesul legitim privat consta in posibilitatea de a pretinde o anumita conduita,

in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.

Interesul legitim public reprezinta interesul care vizeaza ordinea de drept si

fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei

Fine de neprimire rezultate din natura actului

Fine de neprimire rezultate din natura organului emitent

Fine de neprimire rezultate din existenta unui recurs paralel

administrativ urmatoarele acte administrative:

- data incheierii procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii, in cazul

neconstitutionale. Acestea pot fi atacate oricand.

revocat, intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice.

1.3.Definitia actelor administrative

Contenciosul administrativ reprezint, sintetic, ansamblul de reguli juridice

administrativ ca activitatea de soluionare, de

ctre instanele de contencios

este o activitate de soluionare a unui litigiu dintre o autoritate public i alte

entiti publice sau private;

activitatea este realizat de instane de contencios administrativ;

conflictul juridic soluionat de instanele de contencios administrativ se

Persoanele fizice sau juridice lezate au dreptul de a pretinde autoritii

Legea nr. nr.554/2004

Aliniatul 2 al aceluiai articol 13 prervede c: PerSoana acionat astfel n

CAPITOLUL II CONDITIILE DE VALABILITATE A ACTELOR

2.1 Conditiile de fond

Actele administrative sunt emise n scopul de a produce efecte juridice, adic n

actele administrative normative interpretative emise de acelai organ sau organul

momentul adoptrii actului coincide cu comunicarea sa, ntruct persoana n cauz ia

De reinut este c legea nu prevede un termen pentru punerea n executare a unui

2.2 Conditiile de forma

Pe lng forma scris ordinar, n practica administrativ se ntlnesc i forme

A. Avantajele formei scrise

administrativ, delimiteaz clar actul nsui de simplele opinii exprimate n edina de

B. Excepii de la forma scris care nu atrag nevalabilitatea actului

1. Actul administrativ verbal

2. Actul administrativ tacit

3. Acte administrative emise ntr-o alt form

administrative prin semnalizare).

Dar care este importana practic a calificrii acestor manifestri de voin ca

II. Alte elemente de form

1. Semntura reprezint numele patronimic al unei autoriti administrative,

semntura persoanelor ndreptite potrivit legii i tampila organului emitent, dac

Doctrina noastr analizeaz aceast problem n treact, doar din punctul de

cnd vom ncerca s determinm sanciunea aplicabil actului administrativ cruia i

C. Prezentarea exterioar i nregistrarea actului

drepturile i libertile particularilor. Vom analiza, succint, aceste formaliti care au ca

Evident, nerespectarea acestor formalisme nu pot afecta valabilitatea actului

D. Data i locul emiterii actului. Alte meniuni

E. Motivarea - condiie de form?