Professional Documents
Culture Documents
ACTE si LEGIUIRI
PRIVITOARE LA
CHESTIA TARANEASCA
S=RIA. II
DIN DOMNIA REGELUI CAROL
ADUNATE DE
RADU ROSETTI
VOLUMUL VIII
r
CASSA RURALA LA 1897,
PLOESTI
TIPOGRAFIA PROGRESUL"
1908
www.dacoromanica.ro
Si
Domnilor DeputO,
Acte qi Legiuiri
www.dacoromanica.ro
77
',
Gritdigteanu Gr.
I. I. C. Brktianu
77
Garboviceanu P.
Costinesca Emil
Moscuna At.
27
77
71
11
77
71
77
ICI
IV ;
V;
VI ;
economice s functioneze in deplinrt libertate. Nu numai economigtii, dar i istoricii propagau aceastrt doctrinh.
4.
www.dacoromanica.ro
crap. In mice lege comunalit yeti gsI indatorirea push comunelor d'a veni in ajutorul skracilor.
Prin anchetele facute s'a constatat c bugetul unui lucr-tor agricol foarte rar se echilibreazrt i in niciun caz nu lash un
excedent de venituri pe care muncitorul prevrtziitor srt-1 punh de
o parte pentru zile negre.
Legiuitorul a grtsit crt e mai folositor pentru comunii gi mai
-demn pentru muncitorul agricol sii ving in ajutorul acestuia in
altfel cleat cu mila. S'a dat dreptul parohiei sh-gi procure loturi de phmnt .sau pentru ale munci prin sitraci, san pentru
a-le inchiriit la muncitorii vrednici dar farri mijloace, pe o renth
fixata de autoritate. Pentru acest scop orice consilin de district
are dreptul de a obtine prin cumphritoare sau locatiune pe termene lungi, phmanturi destinate a fi parcelate in loturi de un
acru eel mult (aproape o jumfitate de hectar) in beneficiul inertcrittorilor, pretutindeni unde acegtia nu pot sit le obting cu condiiuni
bile prin bunri invoiali dela proprietar. Dach
voluntare nu sunt ind3stulitoare, consiliile de district
.
(consiliul comunal) pot sh, se adreseze consiliului de comitat (consiliul judetean), care prin ordonanta provizorie, obligrt pe proprie-
tari a coda, din prtmnturile ce au sau prin viinz,tre, sau prin locatiune. Pretul, in caz de neintelegere, e fixat de un arbitru.
a-
une economich cati politic, cand dispune de o proprietate colectivh, retina pe locuitori la tarh, Ii leagii de Alma mater, de
phmnt, prin legatura atilt de puternich a unei folosinti funciare, i mai cu seam previne extrema inegalitate care a fost i
va fi, pe viitor, cea mai mare primejdie pentru democratie".
Pentru aceste cuvinte i subsemnatul a sthruit i nu grit
mare discutiune am izbutit sh se inscrie in programul. nostru
dela Iai acest articol: Acest drept (de a cumphrit paminturi)
va mai puteit fi reclamat de comunele rurale pentru o intindere
ce se va fixii, de lege".
Cred ch a venit timpul s executtuni acest punct din programul nostru.
Sistemul alloirnentelor, a dat cele mai fericite rezultate. A
colo unde s'a aplicat aceast lege, venitul chrciumilor au schzut
i buna stare a crescut.
Parlamentul, prin legea din 27 Iunie 1892, voiete sh constitue Small Holdings, sh reinfiinteze mica proprietate. Aceast
sarcinh s'a dat consiliilor comunale i jndetene. Consiliile cumphrh, spre acest sfaxit, phmnturi, pe care le revAnd, sub oarecare conditiuni prescrise de lege, cultivatorilor doritori d'a exploath ei insii un mic domeniu.
www.dacoromanica.ro
GERMANIA
descrie Krug astfel : Taranul nu are drept ereditar pe pitmantul pe care ii cultivg. Proprietarul poate sit-1 expulzeze, sit-1 reducrt la simpla conditiune de- salahor, sit-1 mute pe alt loc, sg-i
mgr de ani determinati, sit serveascg, ca slugi la proprietar pentru o simbrie ridiculg". Un contimporan ne spune di din o populatiune de 10 milioane, 2 milioane erau slugi.
Dupg Willie, dela Iena, in care Napoleon I sfgrmg Prusia, man oameni de stat, patrioti ca Stein, Hardenberg, Schn,
carte: Formation dela Prusse contemporaine: Mad Prusia a dizut in fundul prgpastiei, o id ee noug apare, care doming is_
toria Prusiei dupg, 1806. Aceasta este cg numai o transformare
socialg, desliintuind fortele virgine, inchise In reteaua feodalitgtei gi a statului, Provedinta va permite acestei puteri nimicite
de a realize, opera, in aparentg imposibilg, a libergrei sale. Aceste sperante, concepute in ceasul cnd niidejdea chiar so pgrea interzisg Prusiei, se realize,' putini ani in urmitu.
Altenstein a dat formula acestei idei : E necesar de a degtepte, fortele sociale inutilizate (die Idee des Erwechens
des
www.dacoromanica.ro
10
din cari pricinii satenii din aceasth parte dau contingentul cel
mai mare emigratiunei in America.
..
Aceastg situatiune tristh a atras atentiunea guvernului, gi
iatit cum expuneam, tot in gedinta dela 10 Decemvrie 1893, politica agrara adoptath de guvernul prusian pentru aceasth parte
a tarei lui:
Sigur, marea proprietate este un regim, care poate sa ofere marl
avantajii economice gi sociale. Marii proprietari sunt pionierii
naturali ai progresului culturei, ai imbrinatatirilor de introdus
in exploatatiune. Acesta este singurul lor cuvant economic de
a fi. Dar ca sh fie in pozitiune de a'gi implini aceasta sarcina,
trebue sa alla capital indestulator gi munch de bung, calitate".
www.dacoromanica.ro
11
RUSIA
Rugii, pentruca s favorizeze extensiunea proprietgtei mici,
au infiintat o bancg funCiarg pentru steni, in scop de a imprumuth pe acei dintre ei cari vor s cumpere mogii dela particulari. Ca sg puteti studia gi sistemul rusesc, am alaturat la anexe
statutele acestei biinci de stat, in traducere.
Tot din pricina aceloragi imprejurgri de care suferim i noi,
Rugii au adoptat aceastg politica agrarg. Proprietatea mare trebue sg hrgneascg pe trei ingi: pe proprietar prin rentg, pe exploatator prin beneficii i pe muncitor prin salariu.
Proprietatea prea mare, din pricina scgderei-preturilor, nu
mai produce cat trebuia, pentruca sg remunereze pe acegti trei
factori economici. Din aceastg pricing proprietatea mare s'a indatorat, creditorii au scos multe mogii in vanzare i cumpargtorii lipsiau. S'a obviat la aceastg lipsg . suscitand, prin banca
funciarg pentru sgteni, noi mugteri de pgmant. Proprietatea
mica poate rezistit, pentrucg beneficiul exploatgrei sale este incasat numai de unul. Afarg de aceasta micul proprietar poate
stegi procure gi hrana i imbrgamintea din mogia lui i astfel
e mai putin expus sg sufere de oscilatiunile preturilor.
Rezultatul acestei politica a fost cit pretul pgmantului s'a
ridicat. Astgzi sgteanul rus tot mai cumparg. Dacg insg anuitatea ce trebue sg plgteascti de diseting la Band', e mai mare
cleat pretul cu care poate lua cu chirie o diseting, in acest din
urmg caz preferg sit ia cu arendg.
ROMANIA
Sg fac i istoria politicei noastre agrare; sg arat ce silinte
ne-am dat gi noi, spre a constitui proprietatea mica gi cea mijlocie. Nimenea nu ne-a intrecut in aceastg privintg, nici ca sacrificiu, nici ca succes. titi cu ce inlesnire, cu ce 1iuite i cat
de repede s'a efectuat reforma rescumpgrarei clacei in 1864.
In 1879, 1880 gi 1881, guvernul, conform art. 5 gi 6 din
legea ruralg, a improprietgrit incg 48.289 de insuratei pe 615 mogii,
danduli-se o suprafatg de 227.992 de hectare; iar de atunci, in virtutea diferitelor legi, s'au mai vandut 594 de mogii la sgteni, in
loturi miei i mari pang la 50 de hectare.
www.dacoromanica.ro
12
gi infrumusetit oragele?
13
www.dacoromanica.ro
34
In societa4i1e care nu au ajuns in aceasta treapta de desvoltare, cum e a noastrit, guvernul nu poate sa se increaza numai
in lucrarea inceata, dar sigura, a tendintelor sociale, pentruca s
aduca pacea sociala, ci e dator ca s aiba o politica agrara.
Care era politica noastra agrara, pe &and aveam onoare de a
fi la domenii: s facem din mogiile cu intindere mai putin de
2000 de pogoane gi cu venit mai mic de 20000 de lei proprietatea
mare, iar pe cele mai man l. sa le vindem in loturi mici, dar i in
loturi mari pang la 150 de hectare, ca sa ajutam gi crearea proprietatei mijlocii.
Ca sa reducem treptat mogiile de peste 2000 de hectare la tipul proprietatei mari din programul nostru, s'au propus doua
La discutarea acestui proiect, D. Palade a propus un amendament, ca sa nu se vanda mogiie statului decat la sateni.
Aceasta, propunere a dat loc la o mare discutiune. Amendamentul a fost respins, in urma unui stralucit discurs al D lui M.
Kogalniceanu, pe care il alatur la anexe.
S'a mai prezentat in urma un proiect, care autoriza, guvernul ca cu banii pringi din vanzarea mogiilor in corpuri intregi,
sit cumpere mogii mari particulare, pe care in urma sa le parceleze gi sa le vanda in loturi la Ottani. Se hotarit i limita pretudes guvernul. Venitul moOei trebuia et
lui pe care putea,
aduca 6% la capitalul intrebuintat in cumpiirare.
Acest proiect era inscris la ordinea zilei, in ziva cand s'au
inchis Camerile liberale de dare gnvernul D-lui T. Rosetti.
Dece voiam reducerea intinderei proprietatilor prea mari ?
Pentruca proprietatea prea mare, ca s produca, are trebuinta de capitaluri mari, cum arataiu mai sus, gi in Ora nu se
gasesc. Nu se gasesc nici cumparatori pentru asemenea mogii.
al
Depreciarea lor influenteaza gi asupra valoarei pamantului in genera, care e in mama Romanilor.
Guvernul urmator a abandonat aceasta politica agrara ; acestei lipse de prevedere se datoregte, in mare parte, acuitatea
crizei prin care trece proprietatea mare in Moldova.
www.dacoromanica.ro
15
G-uvernul conservator, prin legea dela 7 Aprilie 1889, a modificat legile anterioare.
pului boii lui di manance Ili ea nu'i mai aduca niciun venit!
Muncind pe plata, cu plugul sau cu carul, la vecinul srtu, igi
procurti, un supliment de resurse prin ajutorul crirora igi va amortiza mai repede capitalul, vite, iar vecinul situ posesorul, de
25 de hectare, va aveit folosul de a nu fi silit sii mai cheltuiascri
pentru a'gi procura un al doilea atelaj. Acest schimb de servicii,
prin care se face vrizut solidaritatea economia intro oam.eni, ar
mentine concordia gi bunele relatii de prietenie intre siiteni.
Plata anuiatilor la hectar s'a dovedit crt ere" prea mare pentru resursele restranse ale acestor mici cumprifatori.
Le-ati adus D-voastrrt o ugurare votand legea propusii de
D. Palade, gi prin care ati prelungit termenul de amortizare de
60 de ani. Scriderea preturilor gi timpii rill au accentuat criza proprietritei maH, mai cu seama in judetele unde munca se face pe
16
20 Mai in niciuna din cumparaturi ei n'au luat parte egala, ci proportional cu fortele contributive ale fiecaruia ;
"3 Vanzarea s'a facut in bloc, nearatandu-se prin contract
partea flecaruia, nici ca teren, nici ca partec:ontributiva din pret.
Toate insa sunt urmate de acte de partaj survenite posterior intre
dangii. Aceasta practica se urmeaza dupa cererea vanzatorului, spre
putee., conserva privilegiul asupra intregei moii, cand pretul
vanzarei nu s'a raspuns integral la instrumentarea actului ;
4 Mai in toate cumparatrile deasemeuea fel s'a acordat se,
tenilor termen do plata in rate foarte scurte ; iar pentru plata
77
sus descrise".
www.dacoromanica.ro
17
Degteptat de celece se petreceau in Gorj, am propus comitetului de program s facem prin lege o organizare, care sit inlesneascil viinzarea mosiilor mari crttre sitteni. Ideea a fost pHmitt gi am citit la inceputul acestui raport, cum a formulat'o comitetul de program.
Neaprtrat c i la noi aceastii institutiune va da roade bune;
IMAM, va ridic valoarea piimntului gi in al doilea va coutribui
la opera inceputil, de a constitui o solidit clasii trtriineascrt, element de putere pentru orice societate.
Mai inainte de a intl.& in desvoltarea principiilor pe care se
Intemeiaz aceastrt lege, mit gritbesc s Aspund la o obiectiune
ridicatrt de presa opozitiunei contra ei.
Pretind adversarii nogtri crt aceastit lege va rspndi in tarrt
o nelinigte generalli. Niciun proprietar nu va mai fl sigur pe
mogia lui. Intrigantii sau chiar administratiunea, ca sit scape de
un adversar politic, pot indemn& pe srtteni, pe sub manii, ca sii
faa, neajunsuri proprietarului spre a'l sili sit le vndil, mogia.
Dour", trei focuri, puse la ire, magazii, poate chiar un gloat de
pugcrt, tras noaptea din dosul unui gard, vor fi de ajuns pentru
a desgustit pe proprietar san pe arendag de a mai face agricultura pe ace& moqie.
Aceste temeri sunt inchipuite. Experienta e fcutit. V arritaiu a In Gorj sittenii au cumprtrat 40 de mogii dela proprietari si,
cu toate acestea, niciunul din acegtia nu au fost siliti prin asemenea mijloace ca st'si vandit proprietittile. Dar ca sit inlitturrtm
chiar putinta unor asemenea inconveniente, avem un mijloc sigur : sii, interzici Cassei rurale de a lua parte, in asemenea caz,
la vanzare.
In adevitr, comitetul delegatilor a introdus in lege urmitto-
www.dacoromanica.ro
18
Cassa in numele sittenilor, incheie atunci cu vlinzittorul contractul autentic, verifier', parcelarea i fixeaz pretul fiecrtrui lot
duph intinderea lui i calitatea primetaatului, astfel bleat valoarea
tutulor srt corespundii, exact cu pretul intreg al mogiei.
Cassa rurara emite renth garantatra de stat 6% amortizabilii
in 30 de ani. Proprietarul e plata cu aceastrt renal pe pretul nominal.
Am introdus un articol nou, art. 34 : Cumphrittorii de loturi, dupti punerea lor in posesiune, nu vor puteh fi deposedati
prin nici o actiune in revendicare eau. alta ; se va puteh exereith
numai o actiune personal contra Cassei rurale. Ea se va prescrie
prin zece ani dela incheiarea actului definitiv de vanzare dintre proprietar si Cassa ruralrt.
Nu justific aceastri. dispozitiune din punctul de vedere juriwww.dacoromanica.ro
19
dic, nith nu desvolt consideratiunile de alta natura care ne-au indemnat sa facem acest amendament pentruca D. deputatMissir, care
1-a propus, s'a angajat sii, ia cuvantul in Camera spre a-1 sustine. Mi
se pare insii ca acest articol trebue complectat prin o noua dispozitiune: sa sepuna indatorire Cassei rurale ca, prin Moniforul Oficial,
sa puMice mogii1e pentru care are cerere de vanzare, cu o somatiune
&titre toti acei cari pretind ca ar aveh un drept real asupra acelor
proprietati d'a se prezenta la Cassa rurala pentru a gi.-1 justifich.
D-lor deputati, e o datorie de congtiinta pentru mine sa va
arat indoielile ce mi-au ramas gi punctele in care am fost in divergenta de pareri en colegii din comitet.
Vanzatorul are interesul sa-gi vanza mogia. Ca sali acopere
loturile, inscrie fara nicio alegere pe oricine se arata doritor.
Ce-i pasa lui, dad"' printre cumparatori vor lua rand gi nevolnici,
haimanale, cari se gtiu dinainte ca nu vor fi niciodata in stare
s plateasca ; cacti, in asemenea caz, nu el pierde. Ceilalti cumparatori asemenea, nu au interes sa se controleze unii pe altii,
clici fiecare nu raspunde cleat de lotul lui. Nu e sistemul legei,
ca in obiceiul dela G-orj, dupil care mogia intreagli garanteaza
prin privilegiul vanzatorului plata pretului intreg.
Bine e sa miluim gi pe cei nevrednici cu catevit, pogoane de
pamant ? Prin aceasta nu intunecam notiunea de proprietate in
congtiinta masselor ?
20
21
jos, foarte adanc gi foarte departe, o prtturri mare, dar in cumplith mizerie : pritura trtrhnimei. Intre phtura conduchtoare subtire gi intre phtura de jos a thrhnimei, nu existri nicio legaturrt
de unire romaneasch ; existh un gol, pe care nu-1 umple dealt
un element strain, pe care nu-I putem privi farrt ingrijire pentru
existenta Moldovei. (Aplauze).
22
Idealul nostru este un popor multumit, avand traiul asigurat pentru el gi familia lui. Calle deschise pentru cei mai vrednici d'a se ridica. Dela aceasta baza solida diferentiarea ascendenta a straturilor sociale, superpuse unele altora, sit fie atilt de
mica, in cat sa nu poatk, patrunde ura de clack, intre Romani.
Sa votam legea, caci ideea pe care se bazeaza e a intregului partici national-liberal, iar la discutiunea pe articole vom yedeit cura putem s o imbungdatim gi mai mult.
Aceasta lege are in sanul sau i samanta reformei electorale.
De &and ati venit la putere, ati facut trei lucruri marl : ati
creeat Cassa gcoalelor ; ati facut o armata dea doua linie, tot aga
numeroasi cagi cea dintaia lithe; ati realizat o reforma fericitk a
impozitelor, care a marginit intinderea alcoolismului. Votati gi
legea Cassei rurale, cad i aceasta lege va deveni odata istorick
in istoria neamului nostru.
Raportor, A. Stolojan.
www.dacoromanica.ro
23
Auexa No. 1.
Extras din legea ruseasci asupra Bincei funclare pentri Wald.
rani produc
24
Art. 38. Suma imprumutath e calculatrt, dach folosinta e comunrt, pe fiecare cap de om ; dach folosinta e pe loturi, pe fiecare
proprietar de cash separat.
In toate cazurile, sums, imprumutului nu poate s treach,
dacri folosinta e in comun, de 125 de ruble de om; iar dach folosinta
e pe loturi, de 500 de ruble de fiecare proprietar de cash.
Art. 39. Ministrul fivantelor, in intelegere cu cel dinrtuntru
i cel de domenii, va fixit pentru fiecare provincie scara imprumutului.
Art. 40. In cazuri particulare i cand phmiinturile cumprtrate
www.dacoromanica.ro
25
de a lua mitsuri executorii nu sunt limitate prin niciun angajament luat de debitor &atm altii.
Art. 44. Duprt dorinta imprumutittorului, imprumuturile sunt
facute pe termen de 24 1/2 am sau 341/2 ani.
Art. 45. Imprumutiitorii plittesc pe semestru 238/ 0/0 (ca dobandit); al doilea ca amortizment 1 0/0 pentru imprumuturi pe
termen de 24112 ani i 1/20/0 pentru imprumuturile pe 34119 ani
.
www.dacoromanica.ro
26
Anexa No. 2.
Discursul rostit in pdinta Camerei dela 3 Fevruarle 1886.
alergand in toate phrtile lumei pentru apararea acestei gni.. (Aplauze). i nu am cleat s aduc aminte d-lui Palade de acei "Atrani, man i. proprietari ai threi, cari au refuzat marelui imphrat
al tutulor Rugilor s ischleasch ace& clauzli, din Regulamentul
Organic, prin care se subordona vointei imphratului Rusiei garantia autonomiei acestor trtri. (Aplauze).
www.dacoromanica.ro
27
periu al Tarilor, gi o alta, Bucovina, face parte din statele mogtenitoare ale Habsburgilor. Ei bine, onor. d-le Palade, duceti-v6,
In Basarabia, in Bucovina, gi vedeti eine tine, eine apiiril nationalitatea roman& Bucovina era, Tolonizatii ; gi dad, nationalitatea
a sciipat, aceasta se datoregte vechilor familii de proprietari romani, ca Hurmuziichegtii, Costinegtii, nucestii, Vasilco, Flondor
gi altii (Aplauze).
Anexa No. 3.
Contract de vinzare.
Intre subsemnatii, Joan Carabatescu, de profesune proprietar gi advocat, domiciliat in oragul Targu-Jiu, de o parte, gi G.
Sgarburii, Ion I. Sgarburg, Alecu. I. Sgarburil, Ion Mih. Sgarburg., Mihaiu M. Torop, Ion V. Diinitricu, Anastasia V. Dangricu
Gr. Mihaiu Ionici, Preotul Adam Beuran, Ion D. Mischiu, Procopie Huica, Barbu Ionici, Andreiu B. Ionici, Ion Stanciu Dan-ricu, Gh. Huica, Ion Gh. Huica, Vasile Gomoiu, Petre N. Cotoban, Ion N. Cotoban, Gr. N. Codoban, Zamfir Carat, domiciliati
in comuna Bairtnegti, plasa Ocolu, judetul Gorj, Const. Tornoiu,
domiciliat in corn. Petregti-de-Viirstituri, plasa Ocolu, jud. G-orj ; Mih.
I. Torop, Ion Radu Ionici, Mih. cap* Ion Neagu Groza, Maria
I. Groza, Gh. P. Chochinii, Pantilimon D. Pungan, Paraschiva P.
D. Pungan, Gr. Metea, I. C. Chochinii, Marin Negrescu, St. Negrescu, Toma Bugg, Vasile B. Gutii, Barbu D. Gutii, Gr. Tradut,
Gutti Ion, G-r. Negrescu, Scarlat Gutescu, domiciliati in comuna
Batinegti, plasa Ocolu, judetul Gorj; Gr. Braia, Ana I. Negrea,
ambii domiciliati in comuna Copiicioasa, plasa Ocolu, judetul
G-orj ; Preotul I. *oropu, domiciliat in comuna *easa, plasa Ocolu,
judetul Gorj; Const. Magherescu, domiciliat in comuna PetregtiVrsilturi ; G-r. Motomancea, domiciliat in comuna Curtigoara,
plasa Vulcanu, judetul Gorj ; Preotul P. Prmoiu, Preotul Iacob
www.dacoromanica.ro
28
Negrescu, ambii domiciliati in comuna Petresti-Varsrituri; Preotul C. Diaconescu, Gr. V. Pgunoiu, Ion Al. Nanu, N. Trantea, N.
Driguti, domiciliati in comuna Copricioasa; Barbu Ceocrt, Mih.
N. *oropu, domiciliati in comuna Petregti-Virsitturi: Nic. Daianu,
Dumitru G-oiceanu, Mateiu Plcinth, Nic. tefgnoiu, domiciliati
in comuna Vgdeni, plasa Ocolu, judetul G-orj ; Dumitru I. *tefgnoiu, domiciliat in comuna Novaci, plasa Novaci, judetul G-orj ;
Ion Blgjescu, Ion Luca *erban, domiciliati in comuna Vgdeni;
Gr. Ivrinescu, domiciliat in Strtnegti, plasa Vulcanu, judetul G-orj;
I. P. Munteanu, N. Durba, Simion Butulescu, Vasile sin Surdu,
Ion G-r. SuPdu, Ion Pgdureanu, Luca Comgnescu, Nicu Rgchiteanu, domiciliati in comuna Vgdeni; D. C. Bugg, C. I. Trufelea, I. C. Prinoiu, Ioana, sotia lui I. C. Pfinoiu gi I. Gh. erpe,
domiciliati in comuna Budieni, plasa Ocolu, judetul Gorj, toti
de profesiune proprietari, de altg parte, am intervenit -uringtoarele :
Eu, Ion Carabatescu, valid &are cei mai sus saran* cari
acceptg, mogia ce am in hotarul comunei Petregti-Varsgturi, in
intindere de 540 de pogoane, cettrt este descrisg in planul gi relatiunea inginerului Ion Barbovici, lucrate cu ocaziunea partajului averei mogtenitorilor defunctului. Z. Pgrgianu, despre care
trateazg sentinta de partaj No
a onor. tribunal Gorj, i cu
vecingatile despre Nord Preajba, despre Sud mogia defunctului
Gr. Urlriteanu, despre rgsgrit cumpArritorii mogiei D-nei Nisa Crtmrtrrqescu gi despre apus mogtenii Monegti, astfel dupg cum gi
eu am cumpgrat'o prin ordonanta de adjudecare No
a
onor. tribunal Gorj, riimasrt definitiv i executatg.
In aceastg vrtnzare insg, nu intr bucata de primnt numitg
29
Cumpileatorii vor pierde beneficiile termenelor mai sus stipulate, clack' nu vor urma cu plata regulata a catiurilor i a dobanzilor la epocile mai sus stipulate.
Subsemnntii cnmpitriitori acceptilm prezenta vanzare cu
stipulatiunile aternute in prezentul contract.
Facut asfazi, 4 Octomvrie 1894, in Targu-Jiu.
www.dacoromanica.ro
30
PROIECT DE LEGE
pent.
TITLUL I.
SECTIITNEA I.
Dispozitioni generale.
a) De a inlesni cultivatorilor
Nemodificate.
consiliu de administratiune.
Art. 3. Bugetul Cassei rurale
va fi supus in fiecare an, de ciitre
ministrul domeniilor, la aprobarea Adunttrei deputatilor, iar
conturile de gEstiune la Curtea
de conturi.
SECTIUNEA II.
Consiliul de administratie.
31
bilitatei generale a statului, directorul domeniilor i doi pro- bilittgei generale a statului i
prietari de imobile rurale, de- doi proprietari de imobile rurale
semnati de D. ministru al do- numiti de ministrul agriculturei,
meniilor.
industriei, comertului 1 domeToti membri consiliului de niilor.
Toti membri consiliului de
administratie sunt alesi sau numii pe 4 ani de zile.
administratie sunt alesi sau nuAnul se incepe cu ziva de miti pe 4 ani de zile.
intaiu Ianuarie.
Anul se Incepe cu ziva de
intaiu Aprilie.
Nemodificate.
voteze cu majoritate de cel putin cinci voturi din numitrul tutulor membrilor consiliului.
www.dacoromanica.ro
32
TITLIIL II.
Despre cumpiirarea imobilelor.
SECTIITNEA I.
Intrebuintarea de mijlocitori
de descoperire, de Incetare a
tiyatori gi intre proprietarul vanzator, legalizate de primaria locala a domiciliului satenilor numai intru cat privegte pe satean.
Aceastrt conventiune va con-
s'ar intrebuinth amenintari, ape una din pfirti, sit vanzii sau
sii cumpere, vanzarea nu se va
vreun proces pendinte relativ mosia, va face oferta printeo cerere scrisrt catre Cassa rurala,
la titlul de proprietate.
www.dacoromanica.ro
33
2) De titlurile de proprietate
ale mogiei ;
giei.
trap.
4c: fi Legiuiri
www.dacoromanica.ro
34
Cum s'a prOpus de guvern.
totalitatea imobilului, cu tati locuitorii cultivatori desemnati inteinsul, din aceit, localitate sau
de aiurea.
Prin acel act locuitorii vor autorizit pe Cassa rurala at incheie,
Din momentul incheierei actului definitiv, fiecare cumparator e de drept dator a plati pre-
tul lotului sau dare Cassa rnin numele kr, cu proprietarul rala, conform dispozitiunilor prevanzator, actul definitiv al vanzarei cu formele cerute de lege
gi vor declarh, cii, se obliga a
plti crare &Ansa pretul stabilit
en proprietarul, conform cu grasuirea legei actuale gi fiecare in
proportiune cu lotul ce i se va
zentei legi.
Suprimat.
35
SECTIUNEA II.
Nemodificate
36
SECTIUNEA III.
ride frtcute de Cassa ruraill, iar rural se emite in limita presuma acestei rente nu poate co-
rate.
Art. 20. Renta ruralrt, emisrt
de Cassa ruralrt, va purtit o do-
In fiecare an se va trage la
In fiecare an se va trage la
sorti o sumrt de rent ruralrt sorti o suing, de renal, rurare,
corespunzittoare cu suma amortizarilor incasate.
Nemodificate.
TITLUL
m.
Despre parcelare.
Art. 23 (modificat).Consiliul
de administratie va verific'a i
www.dacoromanica.ro
37
agezat imobilul, s
celit :
tare.
Art. 25 (modificat).Loturile
cumparaitorilor nu vor fi mai
maxi de 12 hectare.
tare.
Art. 26. In interesul exploaArt. 26. Pildurile numai intilrei unor constructiani mai in- tregi ae vor puteit cumpilrit de
semnate ce s'ar aflit pe mogie, stat sau de comunii,
se va puteit emit imprejurul aHelegtaele asemenea numai
calor constructiuni un lot Omit intregi Pe vor putea, cumprk
la 60 hectare, daa ar fi pentru de comung.
acestea cereri de cumptirare din
Judetul sau comuna va puteit
partea statului, judeitului sau cumpara, gi constructiuni care
www.dacoromanica.ro
38
Cum s'a propus de guvern.
Nemodificate
dispozitiune se va
Nemodificat.
www.dacoromanica.ro
3'4
Suprimat.
Art. nou. (devenit 31). In cazul prevazut de art. 27 cumparatorii loturilor vor fi obligati
a'gi stabili locuintele kr in noul
Suprimat.
www.dacoromanica.ro
40
Cum s'a propus de guvern.
trimestriale.
Ar. 35. Anuitatea va cuprinde:
a) Dobilnda de 5%;
b) Amortizarea determinatil
41
delegatilor.
so su-
prima.
un an se va plrdi In anul al
Art. 40 (modificat). Cassa ruArt. 40. Casa ruralrt va iiber proprietarilor titlul pro- ral va liber proprietarilor lovizoriu de proprietate pgna la turilor iftiul provizoriu de procomplecta rriscumprtrare a prt- prietate pang la complecta plata
mitntiului, and vor obtine titlul a piimntului, and vor obtine
titlul definitiv.
defin tiv.
www.dacoromanica.ro
42
TITL
Dispozitiuni particulare.
Nemodificat.
rului domeniilor.
Art. 46. *On regulament special va determinit modul de aplicarea dispozitiunilor prezentei legi.
MinistruI agriculturei, industriei, comerciului i domeniilor,
P. S. AURELIAN.
Nemodificate.
Raportor, A. STOLOJIAN.
www.dacoromanica.ro
43
de a incepe discutiunea generala, sa binevoiti a procede la regularea unei liste de d-nii deputati, cari au sg, vorbeascg contra
si pentru proiectul de lege. Aceasta in interesul discutiunei.
D. prefedinte. D. Iancovescu are cuvantul.
(Aici urmeazg discursul D-lui Iancovescu, care nu s'a trimes),
Sedinta se suspendg pentru cinci minute.
La redeschiderea edintei d. vice-preedinte A. Lupacu
ocupg fotoliul prezidential.
D. B. Iepurescu. D-lor deputati, eu dei nq sunt partizan al
ministerului, o titi.
n'am votat pentru motiunea de incredere
41
www.dacoromanica.ro
45
Sft fiu ins`a bine inteles, nu critic pe conservatori c au intrebuintat forta pentru a restabili ordinea i linigtea trirei turburatil
gray, ordinea gi linitea, frirrt de care un stat nu poate srt existe,
dar Ii condamn, Ii judec sever, and gtiu cit tot victimele au trebuit s spele, vai, cu sangele lor, gregelile gi duplicitatea unor politiciani ordinari i fail de scrupul ! (Aplauze).
Dacti, examinam acum Ins economia actualului proiect de
lege, dacii analizam dispozitiile sale cola mai principale, fAr mare
biltaie de cap, gsim cu totul alte principii juridice, alt tending.
Dugs, economia legei actuale, legei in discutie, proprietarul
de mogie n'are s'a vftnd cleat numai atuaci &laid va crede al de
cuviintti, c trebue s vandgi, proprietarul nu va vinde deal atunci
www.dacoromanica.ro
46
-Cu alte cuvinte ei vor jucit rolul de adevarate parti contractante. Cevit mai mult, actul de vanzare se va face in numele br
gi al proprietarului; prin urmare, totul se va petrece ca in cazul
cel mai obicinuit, ca cu ocazia orcarui act ordinar de vanzare.
Independenta partilor contradante va fi deplina, caci ele nu
se vor 1eg cleat dupa ce vor conveni i asupra mogiei de vandut.
.
(Aprobari).
numai politica ; motivele care legitimeaza de asta data interveatiunea sa sunt de o ordine superioara, de o ordine morala.
Statul intervine, ce e drept, i deastridata, Inca nu pentru
a lua cu sila dela unul gi a da celuilalt, ci inteun scop mai inalt
in intentiunea de a protege pe taran, de a-t. feri sa nu fie frustrat
ingelat. (Aplauze).
47
cute n'ar fi existand nici o deosebire juridica, nici o demarcatiune de principin., nici o inrudire. (Ilaritate).
Dar D. Iancovescu a comis i un alt pacat gi mai mare,
cnd mai adineaori, nemultumindu-se in a confunda principiile
conducatoare ale actualului proiect cu acelea ale legilor din 1864,
1879 gi 1889, indrasnia sa sustina, c aceasta lege ar aveh aceeasi
original aceeagi obftrie, socialismul de stat.
Din contra, actualul proiect de lege face un pas mare Ina-
inte, catre adevaratele principii, un pas series catre dreptul comun, catre libertatea conventiunilor. (Aprobari).
Actualul proiect de lege face Inca gi mai mult, se apropie,
se indrumeaza, fara govaire, de spiritul gi de prescriptiunile pactului nostru fundamental, care proclama inviolabilitatea proprietatei. (Aplauze).
48
Atunci ne intrebam: mai poate oare guvernul, tara, sit sufere o atare situatie? Am face o bung i. inteleapta politica, lasand acest insemnat numar de cei mai buni i. mai viteji fii ai
patriei in voia intamplarei ?
Lasandu-i fail _nici o legatura de tara, in. voia tutulor ispitelor cele rele, in voia tutulor curentelor bolnave .1 bolnavicioase?
49
daca n'ar fi insistat aii, de mult asupra unor lucruri cu totul subjective i personale, daca, intr'un cuvant, raportul ar fi ramas
pe un teren .obiectiv.
Cu toate acestea, nimic n'am de zis, i opera colegului nostril
e plina de merite, pentru care eu nu lipsesc de a-I felicitii. (Surasuri).
Si acest colosal progres Ii datoram i domeniilor maH, nu contestez acest lucru, dar sustin ca in cea mai mare parte il datodorim proprietatei taranesti, avantului acestei proprietati. (Aplauze).
Ack i Legiuiri.
www.dacoromanica.ro
50
In tot cazul, aceastr cultura are mai niulta forta de rezistehtrt fatil de criza agricola de care suferim i noi, ca mai toate
celelalte tr.ri agricole ale lumii ; caci ii vine mai lesne micului agronom sigsi vanza productia sa pe un pret putin remuneratoriu
cleat i-ar conveni proprietarului celui mare, care astazi nu'si mai
gaseVe socoteala. (Aprobrri).
rog, ca nu e putin lucru i a o sa aiba o salutara influent.rt asupra valoarei teritoriului nostru ?
lath' pentruce ziceam cr. aceasta lege este i eminamente economica. (Aplauze).
www.dacoromanica.ro
51
52
care dupa mine sunt In legea prezentata de guvern i o fac improprie cauzei rurale, cauzei tfirrmimei, pe care dupa firma pusa
pe proiect, este destinata a servi. Dar fa marturisesc c acum,
mine unul, ar milit pentru apararea ei ; Incat ascultand rechizitorul d-lui Iancovescu, ma intreb cu Indoiala dad', legea In
realitate e atat de rea, incat ambii purcedand dela idei diametral
opuse sit nu gasim niciunul nicialtul ceeace cautam, i s fim
siliti a combate.
Aceasta, d-lor, arata c nimic pe acest pamnt nu e perfect,
ca totul e perfectibil gi c. legea de fata, degi raspunde la necesitatea reala, adnc simtita de intreaga populatiune a acestei tari,
insa din cauza ca nu a fost alcatuita intr'un spirit de unitate de
vederi, on tendintele economice pe care trebui sa le aiba, marturisite pe fata, astfel ca fondul sa raspunda ls forma este astazi obiectul criticilor celor mai diametral opuse. D. Iancovescu
o combate din punctul de vedere conservator, taxand legea de
anarhista gi periculoasa ; noi o combatem reprogandu-i lipsa de
curaj in conceptiune, de unitate de vedere de aplicare, de ingrijire reala pentru trani In dispozitiunile sale.
Acest fapt e eel putin straniu gi nu se poate explich dect
prin un singur lucru; legea de fata e inainte de toate o lege de
expedient, de conceslune, care doregte a se Impach, toate ideile,
toate parerile, sa satisfaca i pe sustinatorii taranilor gi pe aparatorii marei proprietati.
Aci dupa mine e explicalia : coincidenta stranie a combat erei d-lui Iancovescu alaturi de noi; aci e defectul legei. Yroind
a impach pe toti, nu a Impacat pe nimeni i s'a expus la critiba
justa a tutulor. Dar sa venim la chestiunea in sine.
Eu, d-lor, nu voiu face un lung istoric ca d. Iacovescu.
www.dacoromanica.ro
63
Eu cred C ri in aceasta privin ta. d-sa a gregit, pentruca datele pe care ni le-a prezentat n'au ajuns la concluziunile la care
trebuiau sa ajungit gi astfel au ramas inutile.
D-sa a vorbit contra teoriei latifundiilor, stabilita de Pliniu,
gi pentru a'gi sprijini parerea ne-a citat cele zise cu 7 secole dupa
Pliniu, cagi cum Pliniu ar fi putut prevedek ceeace aveit sa urmaze 7 secole dupa dansul. Nu insist pentru a va, arath cat e de
gtibredit intreaga cladire edificata pe o atare ar gumentare.
Nu voiu reveni dar, d-lor, asupra faptelor istorice, citate de
d. Iancovescu gi imprumutate atat antichittei celei mai indepartate, cat gi Evului mediu.
Timpurile moderne, timpurile de fata, in care traim, ne intereseaza mult mai mult in cauza noastra, decat ceeace se petrecea sub Clovis gi Hilperic, gi eu cred Ca mai bine faceit d. Iancovescu, dad, ne-ar fi dovedit ca citatiunile d-sale se pot aplick
la tam noastra, gi in caz afirmativ, la ce concluziuni am fi ajuns
fata cu actuala lege.
Marele defect al legei de astazi este ca nu se prezinta intr'un mod det6rminat ; nu este nicio lege de interventiune de
stat, nicio lege de simpla intermediare intre stat gi than, precum
este legea ruseasca, pentru care multumesc D-lui raportor, pentruca
64
D-lor, d. Iancovescu, and a vorbit cu statistica, ne-a arktat ea la noi numarul proprietarilor rurali este mai intins decat
in celelalte tali.; d-sa insa a uitat sa ne spuna un corolar, anume:
cii in celelalte taxi, tocmai din cauza ea nu se poate aliment& intr'un mod constant populatiunea rurala, dandu'i instrumentul necesar pentru hrana, pamant pentru cultura, tocmai din aceasta
cauza, zic, in celelalte taxi, ca in Anglia gi Irlanda, chestiunea
agrara e vecinic periculoasa gi amenintatoare pentru stat, sau ca
in Germania, unde emigrarea riipegte Germaniei o suta de mii de
din locul unde era agezat el gi familia lui, pentru a'l aduce in
campii mai depArtate gi a'l sili acolo sit se aclimatizeze cu o
viata nou.A. gi un mediu nou. E evident cA in aceasta lupta de aclimatizare, puterea productivA a acestei populatiuni rurale, care
o transportA din mijlocul situ intr'un mijloc strain, e evident crs
55
bg,-
nese de credit.
Tot in acest raport al d-lui raportor, tot la anexe, se ggsegte un document pretios, actele pe care le-a inaintat d. Carabatescu, relative la cumpgrari de mogii de tgramii. din G-orj.
E add de adevgrat ea necesitatile econoniice i sociale se
impun gi igi indica dela sine norma dupg care trebue sit mergi,
incat in judetul Gorj tgranii frog nicio lege, fad" niciun sprijin
al guvernului, an ajuns de a indica modul cum trebue sa fie indreptat ajutorul care trebue srt li se dea.
Proprietritile care le cumprg tgranul in G-orj nu sunt de
ate 12 hectare ea in legea de azi, ci cel care are putere sg, cumpore 25, cumprith 25, cel care nu poate cumpgrit decal 6, cumparg
6. In acelag act o sumg de trani sit angajazg, se leagg", pentru
o sumg de pogoane impgrtite intro dangii, nu dupg o normg uniformg, dar dupa norma nevoilor gi puterilor kr individuale !
Pentruce veniti azi i puneti la art. 27 ca loturile vor fi uniform pangla 12 hectare ? 0 sigmi rgspundeti: dar poate sit' cumpere mai putin.
Foarte bine ; dar observati cg, prin aceastg normg de 12 hectare maximum, niciodatg tgranul nu e liber s cumpere catimea
ce neVoile familiei sale, puterei sale bgnegti gi de productimne
ii determing a cumpgra!
Dar dad, vrea i poate cumparit 20, cu ce drept interveniti?
D. V. Lascar, ministrul de interne. Poate sa cumpere cat de
putin ; pang. la 12 hectare.
D. G. A. Scortescu. Dar mai mult dealt acest maximum fixat?
www.dacoromanica.ro
56
se va face un sat nou. Dar daca cumpara proprietatea uncle tarand se afla deja stabiliti, pentruce sa fac sat nou ? Agit dar de
ce interveniti cu asemenea lucruri ?
In raport vad asemenea cu multa logica, laudata de d. raportor, cestiunea izlazurilor. D. raportor in cestiunea izlazurilor
ne arata, ca in Englitera la 1882 a intervenit o lege ca sa formeze
izlazurile, caci disparuse o clasa intreaga de Jeomerd, mici agricultori englezi, din cauza lipsei de izlaz. D-voastra astazi interveniti ca sa dati ajutor clasei taranegti si tocmai cestiunea izlazului nu o prevedeti. Prevedeti padurile, zavoaiele, zieand ca se
pot cumpar a. de comune gi nu prevedeti izlazurile. Ei bine, aceste
57
turati pericolele unei cestiuni agrare pe viitor in Romania, atunci fiti logici i acesta sa fie firul conducator al legislatiunii
d-voastra !
58
Acestea, d-lor, sunt observatiunile mele; ele v arata ca legiuitorul nu a avut curajul de a afirmit dorinta sa, principiul
care-I conduce in alcatuirea legei.
Inca o observatiune gi am terminat. In oHce caz este un
articol, articolul 4 privitor la consiliul de administratie, pe care
Ii voin combate din toate puterile. Acest articol prevede ca administratia va B. intreaga in mana Creditului funciar gi a Wmcei Nationale.
Dila se vor admite amendamentele pe care vom aveit, onoarea sa le propunem, vom Ii pentru proiect; daca nu se vor
admite, vom B. silii cu parere de rau sa votam in Contra lui.
Caci Inca odata, d-nii mei, noi nu mutt:5m calauziti in atitudinea noastriparlamentara decat de un singur lucru : apararea si
www.dacoromanica.ro
59
i democrate ! (A-
plauze).
D. viceprefedinte. D. Nicolgescu are cuvantul.
60
61
fi
la locul ei. Ca
sit'
cum se zice.
Taranii vor gti apoi i ei ca toata lumea, ca nu e destul ca
proprietarul sa vrea sa vanda. Ei vor gti ca mai trebue ceva : ca
mai trebue cagi statul sa vrea sa cumpere. i oric'at de ran s'ar
pune ei en proprietarul, aceasta nu i-ar inaina la nimic, dad" nu
www.dacoromanica.ro
62
srt le dam pamanturi degiaba, nu se poate. Statul are gi el greutatile lui, obligatiunile lui, gi apoi nu e nici drept, nici moral,
ca unii s plateasca pentru ceilalti.
Din parte-ne, noi liberalii-nationali, nu am ezitat de a ne
face datoria. Cateva, luni numai dupa ajungerea noastra la guvern, onor. D. Palade, fostul ministru de domenii, a si venit cu
eminentul proiect pentru micgorarea anuitatilor de plati, prin
prelungirea termenului de achitare. Un sacrificiu actual destul de
insemnat, caci suma globala anuala va fi mai mica, sacrificiu cu
suficienta insa compensat prin ugurarea ce se va aduce atator
mii de muncitori, siliti a asuda din zori i pang in noapte pentru bucatica kr de pamant.
Dar mai este o parte, din nenorocire numeroasa, care nu
Ii munceste loturile, care le dau cu chirie gi se marginesc a incase, pur gi simplu areuzile, fara nicio alta osteneala.
Ei bine, pentru trantorii acetia trebue s fim, D-lor, aspri
i neingaduitori. Daca am dat gi continuam a da pamanturi, de
scopul nostru nu a fost gi nu este de a incurajit asemenea specula.
Ceiace s'a urmarit prin complexul acesta de legi, a fost, in
prima linie, desvoltarea instinctului de proprietate, formarea educatiunei taranimei in acesf sens, gi., prin urmare alipirea, conwww.dacoromanica.ro
63
topirea ei mai intimg cu solul patriei, cu idealul, cu aspiratiunile i cu trebuintele ei, intgrirea sentimentului de familie gi de
cgmin, aceast g. parghie puternicil a oricgrui edificiu social solid
gi bine organizat.
Acei cari nu-si cultivg, prin urmare, pgmanturile lor, aceia
sunt elemente inutile, elemente pierdute, iegite in afar g. din scopul in afarg din drumul legei, i nemeritand catusi de putin solicitudinea noastrg.
64
Aga e. Ei, aici vedeti faimosul monopol? Mi se pare ca ne jucam cu vorbele. Dar ce e in realitate statul, dealt un simplu
intermediar intro *an gi proprietar, un mandatar, un vechil care
liciteaza pentru cinevit? Si nu se. urmeaza tqt astfel la toate licitatiile, la toate cumpararile, fie prin mezat public, fie voluntare ? Proprietar nu devine intotdeauna acel care pang in cele
din urma ofera pretul cel mai avantajos, aril ca aceasta sa fie
cat pe .de departe un monopol? Ce? Vreti sa interziceti taranilor gi dreptul de a licith, de o potriva cu ceilalti? Atunci ati
creia, in adevar un monopol in beneficiul celorlalte clase gi in
detrimentul exclusiv al taranimei, ceeace n'ar B. nici moral, nici
j ust.
65
Ce principiu fundamental s'a chlcat prin urmare gi ce catastrofh a inceput srt ne ameninte din aceastrt pricinfi?
Eu caut gi nu grisesc nimic, absolut nimic. Ghsesc numai
un singur lucru; grisesc c statul a voit gi a gi reugit in adevfir,
srt puie i pe trtran pe picior de egalitate cu ceilalti concurenti
ch a egalizat gi pentru ei conditiunile luptei.
Dar acesta nu e un monopol. Aceasta e cevit cu mult mai
mare gi e cevit Obit aceasta e dreptate...
Scoaterea din circulatiune a prtmanturilor ? Dar aci ne lovim de Constitutie. Leginitorul constituant a dispus in adevar,
in interesul conserviirei nationale gi in interesul superior al fa,
milii gi al chminului, ca vatra casei gi locurile de munch, sh, nu
mai poatrt iegi din mainile thranimii, s rhmanh ale ei chiar frail
voia ei, creand astfel traditiile, creand iubirea solului strrunogesc, creand o pilturrt socialrt puternich, adanc infipth in primantul rei, o stanch de granit care sh, infrunte toate vitejiile
gi care sa stea neclintith in mijlocul valurilor! (Aplauze).
Voiti D-voastrrt ca comertul gi libera circulatiune a bunurilor sa primeze interesele superioare ale patriei gi ale familiei?
N'aveti decat s o faceti. Convocati Constituanta i desfiintati
dispozitiunea aceasta tutelara.
Cassa ruralh, va riimanea, insa neschimbata. Se va schimbh
numai situatia juridich a pamanturilor i atata tot.
Dar sa nu ne alarmitm, D-lor, degeaba. Tara Romilneascrt
are teritoriu pentru eel putin inch odata populatiunea gi deaceia
migte.
6
Acte i Legitari.
www.dacoromanica.ro
66
Pentru aceste pmnturi, cred, D-lor, c sit opreasc5, o circulatiune economicil suficientg prin legile muncei, ale succesiunilor
ii face mai independenti, si prin aceasta Ii pune in conditiuni mai bune de travaliu, cum si de a trage foloase mai mari
din munca lor; iar in ceiace priveste felul muncei, ea compenseazit calitatea prin cantitatea, prin intensitatea culturei, ceeace
insemneazii tot ah de mult, chiar din punctul de vedere al exroastt,
portului.
www.dacoromanica.ro
67
68
legea din 1892, de care ne vorbegte i onor D. raportor, in eminenta sa lucrare cu care a insotit proiectul.
S no uitm ileum la Frantar tipul proprietritei imbuniitrttite al propriethlei mici. Avem in Frant.a un proprietar la 6 locuitori, in loc de 1 la 20, ca in Englitera, i avem 14 proprietari la kilometru patrat, in loc de 6 la kilometru piitrat, ca In
Englitera.
Principiile marei revolutiuni franceze i sistemul codului
civil au contribuit de sigur considerabil la producerea acestor
Ei bine, Franta, tara micei proprietriti, nu simte de loc trebuinta gi nu manifestrt prin nimic tendinta de a'gi modificit regimul gi de a evalua dela mica spre marea proprietate.
Ce s insemneze oare aceasta? Iat dou r'. taxi, cu regimuri
contrarii de proprietate, i totugi amOndourt fericite, prospere,
Va sii zicrt puterea de civilizatiune, posibilitatea culturei,
nu se leaga' in mod exclusiv de cestiunea marei sau micei proprietlgi... va srt zicrt gi marea proprietate gi mica proprietate
sunt de o potriv compatibile cu stare det civilizatiune mai
inaintatti, cu un nivel culturistro mai ridicap... Facultritile, aptitudinile unui popor, se pot manifest& liber i deplin gi subt un
sistem, cagi subt celrdalt, totul depinzand principalmente de vi-.
goarea, de forta lor intrinsecrt gi fireascrt, circumstantele exte-,
rioare fiind accesoriul.
Si marea cagi mica proprietate, cagi proprietatea mijlocie,
i are importanta gi rolul lor i ele pot coexista in raporturi
gi in proportiuni din cele mai variate, cu deosebirea crt, celelalte conditiuni ecuale, in trtrile de regim industrial, tendinta de
la marea proprietate la mica proprietate va fi accentuatii mai
putin, pe and in tilrile de regim agricol, cum suntem *noi, aceastrt tendintri va fi accentuana mai mult.
Onor. d. Iancovescu no a fcut o multime de citatiuni. Ne-a
citat intre altii gi din De Foville. S vrt reproduc gi eu catevit
tinduri tot din De Foville, pe care le am aci : Acolo dar unde
e lupti angajat, zice dansul, intro marea gi mica proprietate,
una citutand a diviza pe ceailalt, ansele sunt obicinuite in fawww.dacoromanica.ro
69
voarea imbundtatirei" . Iar D. Franois Bernard, vorbind de acelasi lucru, dintr'un al+ punct de privire, se exprima astfel, undevil,: /. S.-Mill se intreaba dacit mica cultura e un frau sou
un stimulent la cregterea proletariatului. Mak-Culloch inaintea
lui, nu ezitase sit rezolve cestiunea, el care, in 1823, socotind
mica proprietate ca deja prea raspandita in tara noastrli, Franta,
prezicei ca peste o jumatate de secol Franta va ajunge eel mai
mare cuib de saracie din Europa. Probabil di gi unul gi celalalt
din acegti autori, or fi de aceiagi parere astazi. Dar judecandu-se
dupit eforturile care se fac in strainatate, in Rusia, in Romania ,
in Englitera chiar, pentru desvoltarea micei proprietati, cestiunea
nici nu se mai pune, ea este rezolvata in contra lui Mak- Culloch"
Sri, ne ocupam putin acum gi de cestiunea exportului.
Negregit, D-lor deputati, ca vanzarea cerealelor este gi va
fi incit pentru multa vreme, sursa de capetenie a bogatieinoastre
nationale gi di- ar fi o curata nebunie din parte-ne sit caufam a
lovi intr'insa.
de export fata de noi, pentruca aceiagi cantitite de aur va reprezenth 0 cantitate mai mare de-cat la noi; nu intru in alte detalii, nefiind momentul acum.
Avem apoi cestiunea conventiunilor comerciale incheiate cu
statele straine gi prin care suntem pugi pe picior de egalitate cu
celelalte triri agricole, mai civilizate gi mai bine organizate cleat
noi, ash ca lupta, concurenta, devine foarte grea pentru noi.
Avem duxii aceia perfectionarea gi inmultirea mijloacelor
de munch gi de transport, specula de acaparare, care se face pe
o scara intinsa, supraproductie gi altele.
Toate acestea au lucrat impreuna gi au schimbat considewww.dacoromanica.ro
70
Zecimi de milioane ies pe fiecare an din tArtt pentru. zaMir. Ei bine s'a ne ocuptim serios de cultura sfeclei, pentru care
Mica proprietate este asemenea nu se -pat.) mai proprie.
Dar berea? Berea, care e o bautura mai putin primejdioasii.
cleat basamacul cu care se otravesc nenorocitii titrani, gi cu mult
mai ieftinti dect vinul, care s'a imputinat i s'a scumpit din cauza distragerei viilor, berea cu care Belgienii, Bavarezii, etc.
agtigit' zecimi de milioane, pentruce nu am putea-o vulgarizit gi
noi, pentruce nu am cultiv a. gi noi pe o sutra intinstt orzul, hameiul, care ne mai trebuind fiind exportate, mic proprietate
nu ne-ar mai prezinth niciun inconvenient.
SA' nu ducem apoi, D-nii mei, argumentele noastre Omit la
www.dacoromanica.ro
71
absurd. Numai daca ne-am inchipui c toate mogiile particulare s'ar cumpara, imediat de Cassa rurala gi se vor imparti iafa* imediat la trtrani, exportul se va desfiinta sau va suferi.
In realitate Ins lucrurile se vor petrece altfel. Mogiile se
vor vinde treptat, vor trece ani la mijloc, gi in intervalul acesta
taranii se vor desvolta, gi ei, cultura lor teoretica i practica va
progresit, spiritul de asociatiune asemenea ; statul din parte-i, va
continua, gi el sa intervina pe diferite ci, inlesnind mijloacele
de mune& gi de productiune, formand sindicate, comiii. agricole
gi alte agezaminte, agh ca n'ar fi de loc temerar a afirma, di intr'un viitor relativ apropiat, recolta micei proprietati va putea fi
gi ea exportata pe o scara' larga, nu ca acum in cantitati neinsemnate.
ortodoxe... Socialism de stat au facut iri conservatorii, cu legea creditului agricol : gi e remarcabila expunerea de motive a
onor. D. Ghermani, fo stul ministru de finante gi fostul coleg al
D-lui Tache Ionescu, expunere in care nu se sfiegte de a denunta
www.dacoromanica.ro
72
le cumprtrit- pentru. el, nu era, sit fie, conform legei din 1889, tot
ale ttranilor ? Satisfacem i tartnimea, mai menajand in acelai
timp i domeniul statului, flirt a iei cu o iota mrtcar din spiritul legei conservatoare dela 1889.
Socialismul de stat! Ce teorie, d-lor! *tin ct nu sunt tocmai
in chestie ; dar fiindet mai ne ritman catevit momente libere pant
In locul interesului personal, stramt i nepitsittor, avem astazi interesul i dreptul social, avem notiunea altruistt, notiunea
fraternitttei i a solidaritatei universale, ridicand societatea dela
un simplu contract, dela o simpl tovartie legalk la conceptiumai superioart, a unui orfanism, a unei fiinte proprii, cu idealul,
cu tendintele, cu aspiratiunile, cu legile ei, dominand i subordonand pe toate celelalte.
Statul, in teoria moderml, nu mai este ea mai inainte un jan-
73
mult deoparte gi sit se ridice prea mult de ceailalta, pastrand astfel echilibrul, mentinand linigtea gi ordinea social, indulcind asperitatiile i contrastele, imblanzind i fortificttnd spiritele. (Aplauze).
iegim de sub tirania darviniana, este tocmai pentruca mizeria, exploatarea omului de catre om, s inceteze de a mai fi considerate
ca maladii incurabile, ca fatalitati ale lumei, inaintea &kora sti
ti
www.dacoromanica.ro
74
75
Ne-am ocupat asemenea cu un egal succes de reorganizarea justitiei populare. Pentru micile Ade daraveri taranul are
acum la dispozitie o instan t.g. mai apropiata, mai ieftina si mai
expeditiva, in locul formalitatilor si stragitnirilor costisitoare de
pang acum. Pe lane . ca-1 am scapat de faimoasa interventie a
zapciilor in materie de posesiune, interventie care, in afara ca
paralizit mersul administratiei in sine, ajunsese apoi un adevarat
flagel prin abuzurile i nedreptatile scandaloase la care dedea, loc.
Dar, in fine, intr'o ordine deosebita de idei, rid icarea impozitului pe alcool, ridicare numai aparenta, caci in realitate, prin
asezarea primei de export gi micsorarea consumatiunei interne,
avem un deficit de aproipe 800.000' de lei fata cu incasarile trecute,
Ni se parea, insa ca se admitea, o adevarata crima de lesnatiune, speculandu-se astfel asupra sanatatei, asupra trupului 4i
-asupra mintei taranului, si oricare ar fi fost consecintele fiscale,
spectacolul acesta scandalos al unei astfel de zarafii funeste trebuiit sa inceteze si el a incetat.
Iar presa conservatorilor ne injura si ne spune ca e vorba
www.dacoromanica.ro
76
fr
D. prefedinte. Petitiunea se va trimite la comisiunea de petitiuni. Acum, d-lor, intram in ordinea zilei, care este continuarea
discutiunei asupra proiectului de lege relativ la infiintarea Cassei
rurale.
D. Aslan are euvantul.
D. N. Ceaur-Aslan. D-lor deputati, de asta data, mai mult
dEfat oriand am nevoie de indulgenta i de binevoitoarea d-voastra atentiune. Chiar in momentul and iau euvantul, sunt in mijlocul unui acces de friguri, i numai prin bunavointa d-voastra
imi va fi posibil sa-mi indeplinesc sarcina ce mi-am luat de a
vorbi in aceasta cestiune atat de importanta,
www.dacoromanica.ro
77
fie
Pentru ce sa adus acest proiect de lege ? Care sunt motivele care au dat nagtere obligatiunei pentru guvern, de-a veni cu
el inaintea Parlamentului ? Care sunt faptele exterioare care 1-ar
justificit ?
precierile continute in insagi expunerea de motive, .cu care acost proiect este insotit, sit vedem ce grtsim acolo.
,Cu toata bunrwointa statului, zice d. prim-ministru, de a
intinde cat mai mult proprietatea mica, totugi intr'un timp mai
www.dacoromanica.ro
78
79
80
Nu, caci undo sunt acei ce s'ar puteit gandi numai la strangerea
vreunui ban'?
Dacit pentru Omni, conditiunea in care ei se afli astazi, cum
voiti ca oferindu-le nimic, decal ca tot prin munca lor sit cumpere
un lot de pamant, s credem ca. s'a facut ceva ca sa, fie priincios
intereselor sale reale ?
Nu ma indoiesc ea se vor gasi cultivatori, cari, ademeniti de
81
nu este al meu), zicea el, decal aceea a acelora cari prppovaduiese c ridicarea unei natiuni poate fi aiurea dead in munca g,i
economie .
D-lor, sa lasam deci cuvintele mari de sclavi, de robi, ca acele intrebuintate de onor. d. intrerupator; un singur fapt, adus
de domnia sa, ar fi servit mai mult, i ar fi modificat poate chiar
convingerea mea.
Legiuiri.
www.dacoromanica.ro
82
83
sit art citez, D-lor, exemple. Ce v sunt creditele agricole ? Ideia mumii a fost de sigur bun, dar ce au devenit aceste
credite ? 0 adevrtratg calamitate pentru steni. Aceia cari merg
prin judete, aceia cari asistg, la operatiunile acestor credite gi
cari se pun in contact cu tranii gi ii intreabg ca ce fel de ameliorare a intervenit pentru ei, de cnd s'au infiintat creditele
agricole, yeti primi acelagi rrispuns : c ele au inertutsatit starea
kr materialrt. Peste tot locul veti inthlni oameni cari stau cn
zile intregi ingirati inaintea localului de credit, pentru a obtine
imprumuturi sau a regulh cfind pot ratele intfirziate: chta' pierdere de timp gi prin urmare de capital!
Apoi s v mai vorbesc de incorectitudinile, de operatiumile impovrtrittoare i jefuitoare, ce se intAmplit cu ocaziunea acelor operatiuni de imprumut ?
Creditele agricole au fost o idee bung, ca principiu, dar au
devenit o adeviiratrt calamitate ca aplicatiune.
www.dacoromanica.ro
84
85
ale tttrei noastre, mice lege care vine din partea guvernului e
combatuta de opozitiune. Nu s'a pomenit nicio lege in tara aceasta, pe care opozitiunea s n'o combata, gi pentru aceste cuvinte nu voiu zice nimic la adresa opozitiunei, care combate aceasta lege; caci de multeori opozitiunea combats un proiect de
lege, numai pentru cuvantul c nefiind ea la putere, nu poate 134'1
prezinte.
86
sunt lacrimi dup un mort, care este 'Inca viu, care traiete i va
trl mult Inc, i cand va fi s moara, nu va marl cleat din cauza
pacatelor lui, iar nicidecum din cauza acestei legi.
Crtci, D-lor, s ne explicam : facem noi oare o lege cu care
sa fortam sau sa obligam pe proprietarii marl sa,'i vancla proprietatile ? Absolut nu ; in aceasta, lege nu exista a cevii. A!
87
88
89
ales crt ele sunt taxi industriale, pe and noi suntem o tart' agricolit Noi, dela mare panala mic, n.e uitam de dimineatti, pan
seara la bucrttica de primant, de unde vine hrana noastra, gi, prin
urmare, fiecare Roman trebue sa aiba, o bucaticil de pamant in aceasta tara.
Dar chiar gi in acele tari oare exista fericirea ?
goti, etc. Este cam mult timp de atunci gi poate vor fi avut awww.dacoromanica.ro
90
vntul ca a continut un articol ran, care sdrobia tot meritul acestei legi, a venit partidul liberal gi indreptand acest articol lumea a limas mai recunoscatoare partidului liberal, care a indreptat
legea, decal partidului conservator care a facut'o.
Asupra acestui punct imi permit, D-lor, a va atrage atentiunea i cu aceasta lege, care in detaliu contine cateva lacune,
www.dacoromanica.ro
91
Eu cred ca in niciunul, si deaceia este absolut necesar sa introduceti in lege dispozitiuni prin care sa se asigure aceasta.
Al doilea, a fOst in proiectul de lege al guvernului un articol foarte bun, pe care vgd crt, comitetul delegatilor 1-a suprimat, anume art. 10. Acest articol prevede ca orice movie care are
un proces asupra ei, sa fie scoasa din vanzare. Comitetul delegatilor .a, ters acest articol si a admis sa se adune toate actele i
sa se dee advocatilor sa, cerceteze, i dad, se va constat& a este
numai icana, srt fie scoase in vanzare. Dar se poate foarte bine
ca advocatii sa gaseasca ca nu este dreptate, pecand justitia sa
se pronunte contra; ei bine, in cazul acesta eine platete ? Aceasta
este o dispozitiune foarte nenorocita, pe care D-voastra ar tre-
bui sa o schimbati.
In fine, D-lor, eu, in speranta cti micile lacuna care aceasta
lege le are, au sa fie indreptate, voiu voth din toata inima legea,
si ca reprezentant al colegiului al III al taranimei din judetul
Suceava, sunt dator sa aduc multumirile mele guvernului i partidului care a venit cu aceasta lege.
92
&cut in tara aceasta, s'a facut in alma de, s'a facut in contra partidelor noastre istorice ; aceasta lege insa oricat s'ar pretinde gi
orcat s'ar sustine ca procede din desvoltarea fireasca a unei idei
0 astfel de pornire este simpatica, chiar atunci and se ingeala cineva in priceperea acestor rele, chiar atunci cand cineva
se ingeala gi mai mult in leacul lor.
Iatrt, D-lor deputati, in ce duh agi dori eu sa cercetez acest
proiect de lege.
Inainte de toate, D-lor, and dati voie sit v spun, daca
imi dau bine seama, ca in aceasta Camera e o mare nedumerire
asupra tendintelor proiectului. Am auzit, spre pilda, pe D. Nicolaescu caruia ca srei fac laudele mele, nu am agteptat ca srt
ma aflu pe banca aceasta, i le-am adresat acum cativa ani de pe
www.dacoromanica.ro
93
94
cutarea legei D-lui Pa lade, nu s'a vorbit despre vreo cassa ruradii, in Romania. In adevar, nu s'a vorbit decal anul trecut de
care D. Grigore Macri, cu ocaziunea discutiunei legei D-lui
Pa lade. Incolo, fa rog sit cercetati toate desbaterile urmate in
tarti asupra cestiunilor agrare, cele dela 1862, dela 1864, dela
1887, dela 1889 si nu yeti gasi nimic in aceasta privinta. Veti
OW. altcevit. (Intreruperi). VA rog nu ma intrerupeti, este ad o
o materie ak de vasta, incat cred oa i Camera ar catigh, i pe
orator l'ati inlesni, dad, nu l'ati intrerupe.
D-lor, niciodata nu a fost vorba despre ceva care sa se asemene cu proiectul de fatil. A fost vorba in aceasta Ora de altceva, a fost vorba de marea cestiune agrara a rascumpararei clacei; a fost vorba despre alta cestiune agrara: cestiunea vanzarei
moiilor statului, cu apendicele cumpararei moii.lor particulare de
dare stat. Dar despre ceeace este in proiectul de fatit, cu caracteristica lui, nimic. Nu s'a vorbit in niciun discurs politic, nu s'a
vorbit in niciun articol de ziar.
Din potriva, tacerea a fost ait de desavarita, chiar din partea acelei opozitiuni, ait de invinuite inainte de a se fi pronuntat
de D. Nicolaescu, incat afara de un articol in L'Independ,ance
Roumaine i unul in Tinzpul, nu cunosc niciun ziar, care sa se fi
ocupat de cestiunea Cassei rurale.
La 1862 i 1864, cand s'a discutat marea cestiune a legei
rurale, terenul era pregatit; fusesera discutiunile dela 1848, fuseserit discutiunile din Divanul Ad-hoc ; exista o literatura intreaga asupra materiei ; toti cunoateti broura lui Boerescu, asupra originei i organizarei proprietrttei in Romania,exista, repet,
o literatura intreaga pentru i contra.
Se cernuse cestiunea. Se ivisera toate parerile, toate temerile. Unele din ele cazusera, altele din potriva se adeverira. Se
lamurisera insa lucrurile in contiinta publica. Era dar posibil
sa se vorbeasca, aici, cum trebue sit se faca in orce Parlament, nu
discursuri academice, ci cercetarea lucrului din punctul de vedere
al omului de stat.
Tot ait se discutase multa vreme 1 din vreme, cestiunea
vinderei moiilor statului.
95
aceea, D-lor, am avut rrtbdarea sit cercetez, deaceea am citit discursurile lui KogAlniceanui intotdeauna este folosi tor sit' citegti
discursurile riposatului M. Kogrtlniceanu,
am citit discursurile
lui Ion BrAtianu, am citit toate desbaterile dela 1862, cai pe
cele dela 1864, i credeti-mrt crt putine pagini sunt mai interesante in istoria noastrit, dead edintele dela 13 Aprilie 1864, de
la 15 Aprilie 1864 i dela 2 Main 1864 Am citit desbaterile din
1886, cuvAntarea lui I. CAmpineanu, discursul D-lui Stolojan, pe
atunci ministru de domenii, discursul magistral al lui M. Kogiilniceanu, am citit manifestul D-voastrit, dat critre tar g. dupri ce
v'ati retras dela putere in 1888, am citit programul dela Iasi, pe
96
www.dacoromanica.ro
97
se fac in contra ei tot felul de critici, unele drepte, altele nedrepte, unele exagerate, altele ciunpatate ; se produc i pareri
favorabile i, din ciocnirea acestor pareri ideea se come ; ce este
Legiuiri
www.dacoromanica.ro
98
apartine la 10 persoane i jumatatea ceailalta la o mama' de oameni, c sunt in Scotia mash de 400 i de 500 de mii de pogoane. D-sa uita Inca un lucru, uit sa va spunri c, desi Eng litera e o tara de aa mari proprietari, e mai putin o Ora de mari
cultivatori; ca, in afara de putinele comitate din rasarit, comi-
tatele de pe langa Mama Nordului, resful e tara de mica cultural ca este impartita in ferme de 50, 60 pang la 70 de pogoane,
in care se face o cultur foarte intensivA. Ce are aface dar aceasta
tara cu Romania? Si ce mai uita D. raportor? UitA ca proprietatea rurala, in Englitera, in avere publicA, este o catime neinserunata i ca, prin urrnare, s'ar putea face transformari mari fr
ea sa se turbure mult nici starea sociala, nici echilibrul social si
politic al acestei ri. Si ce s'a faciit in Englitera? Ne vorbeste
D. raportor despre legea lui Jessie Collins? Dar n'are aface una
la prima alegere care s'a facut dupa ce se vanturase ideea poreclita un pogon si o vaca", an gasit alegatori cari s'au dus la
vot cu o franghie in mana i cari cereau sa li se dea vaca s o
dual acasa.
Irlanda? Aci regret sa, spun D-lui ,Scortescu ca se insala.
Tree la un art stat. Ati comparat cu Rusia ? Foarte nenorocita, comparatie. Ce spune anexul pus de D-voastra la raport
asupra legei in Rusia ? Spune c p e aceasta imparr3,tie de 120 de milioane de locuitori sa se faca un credit de 5 milioane do ruble pe an
trtranilor ce vor et cumpere mogii dela particulari. Ati facutsoco -
100
pulatiunei si mai ales de acele urme pe care le a intiparit istoria i pe care nu le poate sterge un proiect de lege.
Ei bine, sa cercam acum sa asemanam proiectul de fata en
legile anterioare, sail punem in cadrul legilor agrare ce s'au fa-
101
altdata; de dourt ori i in dourt intelesuri cu totul allele, sa legiferat in taxa aceasta in cestiunea agrara.
A fost intai marea reforma dela 1864, ale carei ultime consecinte v ngelati chnd credeti ca s'au terminat ; caci legea
tocmelilor agricole care ne guverneazg, nu este decal o urmare
a legei dela 1864. i cnd D-voastre ati legiferat asupra tocme-
dupa puterile lui, dupa mijloacele lui. In schimbul acestei servituti a proprietrttei, aveau gi proprietarii o servitute asupra locuitorilor: locuitorii erau datori sa'i dea un numar .oarecare de
zile de muncrt. Era, dar o proptietate, dar o proprietate complexa,
nu cum o invatilm in codul civil, nu dreptul de a te bucurit cum
vrei si a dispune cum vrei. i marele i deapururea regretatul
Kogalniceanu, intr'un discurs admirabil, a citat urmatoarea conversatie petrecuta in Moldova intro D. Bdclard i Manolache Costache Epureanu. Kogalniceanu spune ca odata mergand Manolache Epureanu in Moldova, insotit de d. Belard, acesta, vazilnd
adunati mai multi copii de trtrani, intreaba pe Manolache Cosstache Epureanu : Ce sunt acegtia?
Acegtia sunt mogtenitorii
mei; fiecare din ei, cnd se va insurh, trebue sa'gi primeasca
un numlir de falci pe proprietatea mea gi nu gtiu dad, la moartea
mea am sa mai las cella, gi pentru copii mei.... (D. Delimarcu
www.dacoromanica.ro
102
103
104
tre marea gi mica proprietate, a echilibruluidintre paturile sociale, neturburarea brusca a raporturilor economice gi mai ales
neturburarea ordinei sociale.
A mai fost tn urma o a, doua intreprindere agrara, dar germenele ei se afla deja, in legea din 1864. In legea dela 1864 se
anuntase deja pentru viitor improprietarirea insurateilot pe mogiile statului in conditiunile in care se. facuse noua improprietarire Si vanzarea bunurilor statului in loturi mici.
Ar fi fastidios, degi foarte interesant, s vEl amintesc diferitele idei care s'au emis in 1864 in aceasta privinta: cum sa, se
vanda loturile, cum sa. se faca, satele noi, etc. Ceeace credeti c
sunt noufati, nu sunt noutati deloc.
0 serie de legi mereu schimbate gi niciodatii aplicate au
prevazut vanzarea in loturi mici a mogiilor statului. Ar fi prea
lung sa le analizam ; e destul s constatam ca nu s'a Null mai
nimic dela 1866 Omit la 1886.
Sunt, prin urmare, In dreptul meu and zic, aratandu-va acest trecut, ca nu este adevarat c partidele noastre politice s'au
deosebit gi ca fiecare a avut o politica agrarii deosebita. Atat
conservtorii dela 1871 pang la 1876, cat gi liberalii dela 1866
S'au vandut apoi intr'un mod indiferent fie in loturi intregi, fie in loturi mici, i acela care va descoperi in toate acestea vreo doctrina polit1ic, desigur o va fi un mare artist.
La 1886, D-lor, s'a schitat o politica agrara. Sunt foarte interesante desbaterile dela 1886. Cu cat legea dela 1886 era. sustinuta de D. raportor de astazi, atunci ministru al domeniilor,
cu atat era combatuta de care D. Ion Campineanu, care fusese
www.dacoromanica.ro
1 05
pentru altele se, cerea un avans. Tot atunci. s'au mai bine peste
un an de zile, s'a mai propus un lucru : dreptul pentr,u stat,
dreptul, nu obligatiunea,
de a incepe srt mai alimenteze stocul s5u de moii, dreptul pentru stat e a cumpara mosii 1 prtduri dela particulari, din acelea care au fost puse la licitatinne.
tocmai pentru a le putea revinde, probabil in loturi mici. S'a votat legea din 1886 ; nu s'a votat legea care autoriza cumpararea
de mosii de dare stat, i care era greu de priceput, de vreme
ce statul continua a vinde in corpuri intregi. A avut aceasta lege
vremea sau nu sa'i dea roade ? Evident c nu, pentruca la 1889
s'a frtcut o alta legiuire cu un caracter en totul deosibit.
La 1889 s'a hotarit vanzarea tutulor mosiilor statului numai in loturi mici i numai la tarani i s'a hotarit vanzarea, fara
niciun avans din partea satenilor, din potrivrt, s'a hotarit ca, in
anume imprejurari, sa se faca un avans locuitorilor, s'a facut
prin aceasta o opera cu totul deosibita de sprijinul legiuirei anterioare. Ia sa caracterizdm si aceasta opera, de vreme ce se pretinde ca in legea dela 1889 se gaseste izvorul proiectului de fata.
Legea dela 1889, cu totul deosibita de reforma dela 1864,
este o lege de colonizare interioara. Aceasta este adevaratul ei
caracter.
106
www.dacoromanica.ro
107
litic, din punctul de vedere economic, care ar fi roadele unei asemenea legi, child s'ar aplich in toate tendintele ei.
*till cri, sunt multi cari zic : e de prisos sii ne turburiim en
roadele posibile sau probabile ale acestui proiect de lege, pentru
ca aceastrt lege se va aplich ash de incet incht transformarea la
care tinde deabia va incepe in generatiunea noastrii : iar ca sli
se producrt complet urmrtrile ei, vor trebui sil treacii atiltea generatiuni, incht de sigur di este abuz de prevedere ca sit' ne ocuprun de ele.
Dac ar fi ash, D-lor, atunci acest proiect de lege ar suferi
de un vitiu si mai primejdios : el ar produce dou turburriri in
spirite flirt" de niciun folos.
Chnd se va promulgh aceastit lege, D-lor, nu VA' faceti iluzii, cii la tarrt se va pricepe at au sil se vandli o moqie sau &mil
pe an, o daraverri, de un milion sau doug, pe an. Ceeace se va
pricepe la tail va fi c oriunde filranii vor voi srt devina proprietari desrivarsiti pe piimntul pe care lucreazil astazi prin invoieli, vor aveit putinta sit' devintt, pentructi sunt destule mijloace
sh se forteze mna celor recalcitranti. Ash dar, ar fi mare gimala
cincizeci, dourisprezece hectare, at ar fi bine ca intreg solul Romhniei sii inceteze a mai fi unul din mijloacele de plasament
de capital 1 pentru alte pfituri sociale cleat taranii, O.' s'ar rewww.dacoromanica.ro
1.08
109
anii cei buni pentru anii cei ri. D-Ior, pretal cu care vor cumwww.dacoromanica.ro
110
lzi!
111
Cel putin, D-lor, verbose despre Muntenia, pe care o cunosc economicegte mult mai bine cleat Moldova.
Cassa surl va oper4; feArte repede. Iata dece pentru un
cuvant istoric gi pentru un cuvant economic. Taranul nostru nu
cum v'am amintit deja, el, prin faptul ca s'a nascut gi s'a insurat, a avut drept la bucata din pamantul pe care se nascuse.
Aceasta credinta este isvorita din alcatuirea care a durat atittea veacuri gi care s'a infipt in mintea lui cu tenacitatea cu care
se infig ideile la cei simpli. lat.& D-lor, teoria taranului nostru.
pe care de sigur nu slabele noastre manuale gcolare i-a schimbat'o panfi acum.
Mai sunt gi doua envinte economice : Cel dintai cuvant e
www.dacoromanica.ro
112
'Cit ltnra prin nit3tditij este E;i ea un imbord pentru tgran ca sti
se repeada la cumpararM proprietAtei particulare.
Difi mornentul ce proprietaird sau arendasul lucrdazA cu
plugur tAranttlui si de mtlteori cn sAmnta lui. cum N',oiti s nu
se punk Iti rhintea 1i aceastA intrebare : pentruce 46, cultiv pro-
dele pamntului sunt ale aceluid care '1i pune bratele lui ca al
munceascil.' Este acolo, la stApAnire, o casa, unde vi se va da bani
multi de hArtie pontru proprietatea D-vbastrA; ID-voastrA duce-
113
articol care spune c vanzarea nu se mai face and sunt amenintari i amenintarile sa fie denuntate Cassei rurale? Dar daca
vreun nenorocit de proprietar ar face o asemenea denuntare, ai
vrea demi spuneti care va putea, sa fie in urma viata lui pe
mosia sa, cu acegti tarani cari s'ar gti pe vecie inlaturati dela
cumparatoare? AmenintArile, ate odata de sigur pot sa. se CC/1%s-
Acie i Legfitiri.
www.dacoromanica.ro
114
115
1/6
pare, dar s'ar deplash. i unde s'ar duce ele ? In orice stat capitalurile se acurnuleazil, dar and veti desfiinta pripit singurul
mijloc pe care pada acum, ii an autohtonii de a acumula capitalurile, adica cultura pmntului, acegtia nu vor mai acumula ayerile, gi in cei treizeci de ani cari vor urm aplicarea legei, ayerile care azi se string in jurul autohtonilor, yeti vedea a se vor
strange in jurul acelora caH sunt depringi cu celelalte mijloace
de a face avere, acelora cari se pricep in. ale industrial gi cornertului, pentru care Romatiii nu sunt decat abia pe sfert pregatiti.
Dar mil yeti intreba de sigur daca aceastittransformare economica, dad, micgorarea din ce In ce a marei proprietati nu este
probabilrt, dacit sporirea i intruirea clasei fitranegti-proprietare nu
este de dorit. Cine trigiduiegte aceasta ? Eu insit voiesc ca toate
lucrurile acestea s se facii treptat, ca inmultirea proprietAtei tara'negti s meargii mangt in manit en ingtarea nivelului targinimei
gi cu indemanarea Romanilor la comert gi industrie. Cassa rurani., ash cum este conceputa, nu o transformare inceatii este menit s opereze, ci o schimbare bruscit i zoritrt.
Cu Cassa ruraltt, D-lor, ne-am ga'si in curand cu aceasta formatiune socialg : jos o paturit truilneasca. in adevrtr mai bogatit
decal astazi, dar nu mult mai bogatrt; d'asupra acestei paturi, o
patura bugetivora, cu atat mai II:Amanda cu cat va fi reprezintatti
prin fogtii stapanitori, cari daca vor fi pierdut renta, nu vor fi
pierdut i pofta de a till bine, gi vor reprezentit elementul gillgios al Orli; iar adevrtratele class puternice, cele care vor detine
averea, compuse din elemente straine pe care pang acum v'ati
declarat in neputintit s le asimilati.
D-lor, eu nu doresc o asemenea organizatiune social pentru
tara aceasta. Nii este neam pe lunae care s propageascii gra existenta tuturor paturilor sociale ; nu este neam pe lame care srt nu
se deterioreze cand praturile de sus dispar sau se instrrtMeaza.
Ia s'a trecem Carpatii, s ne uitgm la Romanii din regatul
ungar, cari reprezintg agh de putin in destinele acestui regat gi
at ne intrebiim de ce este ma,. Taranul roman din Ungaria este
mai puternic, mai instruit decat al nostru, Romanii de acolo au
qi ceiace se numegte profesiune liber. Casi noi Ins, nu au comertul i industria care sunt ale altora, dar cu deosebire de noi,
le lipsegte proprietatea mare, singurul contrapond in societatea
modern, fatti de averile ce se produc prin comert i industrie.
www.dacoromanica.ro
1 17
fie mai bogati in Serbia cleat la noi: nu gtiu. Dar ceeace gtiu
este a n'am drept ideal ca societatea romAneascrt sa se transforme dupa, calapodul Serbiei. (Aplauze).
D-lor, -c,orbeam iarna aceasta Cu unul din Sarbii cei mai inteligenti, cu cel care de sigur cunoagte mai bine tara sa. Exit plin
118
i rivalitati
care brazdeaza lumea.
Neamul romnesc nu este chemat de Istorie la politica cantonala, la viata provinciala. Neamul romnesc este, in afara poate
In ziva in care ea s'a vrtzut ingenunchiata, ce au facut cuceritorii ca s o slabeasca, ca sa fact:" orice renastere imposibilil ?
Au decapitat natiunea, au suprimat clasa conducatoare, au desfiintat marea proprietate, au facut o lege ea aceasta.
Mai cunosc, D-lor, o lege ca aceasta: aceia care lucreazit in
provincia de Posen pentru a se nimici constiinta nationala
la Polonii de acolo. Va s zic Si acolo s'a inteles c cel mai
bun mijloc de a desfiintit un,neam, este a'i decapitit, a'i lua pe
conducatorii firesti, i deaceia se face acei opera gigantic& pentm a se suprimit marea proprietate polonit.
Trecetti peste Carpati; stiti c Romttnii de dincolo, de nimie
119
www.dacoromanica.ro
120
acum, and mai sunt sute de mii de pogoane ale statului inca
neparcelate, dud deosebit de pamantul statului mai avem cele
doua sute de mii de pogoane ale Eforiilor, care i ele, dupa cum
deja am facut noi acum trei ani, pot servi la opera de colonizare
interna, ar fi oportun, ar fi la vreme, sa ne ocupam. en creearea
Ei bine, i in acest caz nu este nevoie de a nfiscoci o organizatie noug ca aceit a Cassei rurale, cu toate neajunsurile de
care v'am vorbit ; se gasete in traditia noastra legislativa o idee,
este ideea lui Barbu Catargi dela 1862, care autorizit pe stat,
sit
ce e dreptul in ipoteza 'neimproprietarirei fogtilor clacai,
cumpere moii dela proprietari, este ideea lui Ion Bratianu dela
1887, care autoriza pe stat sa cumpere dela licitatie moiile cele
mari, este ideea lui Carp dela 1888, care propunea ea la nevoie,
inde n'are moii statul, sa cumpere dela particulari, este ideea
)e care eu la 1889 o propuneam cu stnga de atunci, ca sa cumpere statul moii cu produsul amortizarei pamanturilor ce va
www.dacoromanica.ro
121
1'22
Pentruce aceasta durere, daca nu am simti c cn desavargire ne deosebim de dansele. Ei bine, D-lor, ceeace ne deosebmte de ele, este ca noi am gtiut s pastram in decursul veacurilor nu numai existenta noastra de stat,dar gi o adevarata organizatie sociala ; c la noi nu a dispazut niciuna din acele paturi din care se compune o societate omeneasca, c astfel la noi
am avut in totdauna, oricat de redus, un organism social cornplect gi armonic..
www.dacoromanica.ro
123
"PK rog incrtodatti, nu faceti experiente ; am ieit din fritmntrtrile vremei mit cum suntem; nu ne aruncati in noaptea
necunoscutului.
Dac ii. este o insuire adevrtrat romttneascii, care reiese din
Cred c i Camera 1 guvernul vor consimti la acele modifiari, dacit ele vor fi necesare, dacil ele vor introduce reale imbunit'atiri !
www.dacoromanica.ro
124
125
126
www.dacoromanica.ro
127
S'au gasit chiar in sanul comitetului delegatdlor, unii, precum este D. Ionel Bratianu, cari au si avut asemeni preocupki,
si se propusese a se fixit un maxim pang la care sa se poata
emite renta, in cursul unui an. Aceste preocupari insa, s'au pL
rut neintemeiate. In orice caz, ele sunt cestiuni de detaliu, iar
nu de principi I general, caci cu sistemul acesta nu exista nici
un credit, nici o institutiune, pentru care srt se faca emisiunea
de renta, ca obiectiunea srt nu fie fundatrt !
Dar s'a mai adaugat : titi ce are srt se intample proprietarilor caH au sa vanda moiile? Pretul au srt'l cheltuiasca i renta
are sa treaca in strainatate !
Apoi, D-lor, de cand statul are sa ajungrt sa se faca tutorul
oricaruia care iqi vinde proprietatea? Cum ? eu, astrtzi vand mogia qi iau pretal, i nu este niciun pericol alarmant ! Pentruce
ar fi, cand voiu primi acel pret dela Cassa rurala ?
Dece cand iau pretul dela un proprietar are srt fie conservat
de mine, si dece cand il ian dela Cassa rurala are sa fie cheltuit ? Fiecare este stapan sa dispuna de mijloacele si avutul situ,
fiindca inainte de a gandi srt ajutati pe oameni, trebne sa respectati libertatea fiecaruia! Nu puteti merge cu masura pang acolo incat sa va ingrijiti dece au sa se fad, cei care ii valid
proprietatea.
Alt dezastru, dezastrul economic, caci transformandu-se toata
proprietatea mare in proprietatea mica, are sa inceteze bogatia
128
129
obiectiunile se puteau face, numai aceasta ins nu. Dece s'a zis
ca este antinationala ?
D. Tache Ionescn a citat Polonia i Posen, i a aratat ca
si acolo s'ar fi facut legi identice. D-lor, tocmai aceasta probeaza
ca nici o lege nu este mai avantajoasa pentru nationalizarea pamantului de cat atunci cand faci proprietari pe autohtoni. In
Polonia pe care au voit sa o nimiceasca, proprietarii mari au fost
nevoiti s vanda proprielatile lor, iar cumparatorii, proprietarii
cei mici, nu erau Poloni. Asemenea i in Posen, era, cestiune
de desnationalizare.
Un asemenea pericol nu existii la noi. Proprietarii mici
sunt autohtoni. Oare taranii cafi vor ajunge sa stapaneasca a-
ceste pamanturi nu sunt autohtoni? Din contra dar, pamanturile vor ramane in mama taranilor, cei mai autohtoni locuitori,
cari pot sa fie.
S'a mai dat un alt argument: intre actele alturate pentru
sustinerea legei, onor. nostru raportor a pus i un discurs al unuia
dintre cei mai ilutri barbati de stat ai Romaniei, Mihail Kogalniceanu, in care se gasese vorbele acestea : ca proprietatea
mare trebue sa o pastram, pentru ca. ea ne-a pastrat nationalitatea noastra.
Primesc premiza ca foarte adevarata, si nu ca o simpla figura oratorica, ci ca o cestiune de entusiasm sau un omagiu a.
dus trecutului. Dar care este acum concluziunea, daca proprietatea mare este care a pastrat nationalitatea? Putem trage concluziunea ca proprietatea mica nu o va pastra? Antiteza aceasta
poate sa existe in capul cuiva ? Si apoi sa ne mai intrebam : de
ce proprietarii maxi au pastrat nationalitatea ? Stiti de ce? Pentruca ei aveau in mana lor toate destinele tarei. Precum erau
singurii stapani pe proprietater ait erau stapani i pe destinele
tarei, si de signr ca cea dintaiu datorie a lor era sa pastreze
taxa, pentruca astfel ii pastrau i proprietatea. Dar oare cultivatorii de pamant deveniti proprietari, n-an sa-i pastreze i ei
tara lor? Apoi dad', proprietarii cei mari ii pastrau proprietatile
adesea fara sa le tie hotarele i nici pe unde sunt... (aplauze),
cu atat mai mult ii vor pastra-o proprietarii cei mici, cari-i cunose hotarele pada la un deget de pamant. (Aplauze). De ce s'a
pierdut Egiptul ? Fiindca cei chemati sa apere taxa nu aveau o
bucata de pamant al lor. _Este absurd, zice Diodor din Sicilia,
Acte
Legiuiri.
www.dacoromanica.ro
130
oratorica, ci vor fi in realitate un adevar; micul cultivator proprietar, aparand tara, Ii va aparh adesea tara sa, piimantul sau,
nationalitatea sa. (Aplauze).
131
zuri in aplicarea acestei legi, observ c atunci ar urmh dupa aceasta teorie, sa nu se mai fiat nici o lege, nici o institutiune.
Temerile de felul acesta sunt numai temeri personale. Cred
ins c gdvernul ii va da toata osteneala ca legea sa, fie bine
aplicatrt, iar nu sa fie fatala, duprt cum prezice D.Tache Ionescu.
Acestea sunt motivele pentru care rog Camera sit voteze
proiectul de lege, &toil el, sunt sigur, c va da rezultate binefacatoare !
Eu, D-lor, va marturisesc ca dacrt ar fi fost vorba ca dispozitiunile legei sa fart de obiect a inlesni mijloace pentru a cumparit cdranii pamant, adica acei cari nu ar aveh deloc sau cari ar
aveh mai putin de dourt hectare, precum daca aceste cumparari
de mosii s'ar tinde din economia legei, ca sa se fad, numai in
aceh regiune undo statul nu mai are moii pentru a vinde, intelegeti D-voastra c in asemenea conditiuni desigur c nimeni
din aceasta Camera, fie liberal, fie conservator, nu s'ar fi putut
ridich in contra legei, pentrucii principiul este deja creeat prin
anterioarele legi, principiu ce se aplica pe o scara foarte intinsa
intim cat priveste proprietiltile statului de a fi vandute la trirani.
Dar, D-lor, cand prin aceasta lege se face inovatiuni, unele
interpretate cu multa seriozitate, i din care se scoate ca concluziune o.ingrijire profundrt; iar allele interpretate intr'un mod
mai blajin, i din care se conchide, cg, nu este absolut niciun perico4 nici pentru ordinea sociala, nici pentru economia generala
a tarei, aceste contradictiuni reclamrt, sa ne explicam, crici explicatinnile ne pot duce la un folos, la o solutiune care sa inlature
qi ingrijirile celor ce au combrttut legea, 1 nu mai putin adevarat, sa facri i pe aceia cari au aparat legea in conditiunile in
care ea s'a prezentat, srt convina de a se modifich, pentruca in
definitiv, scopul pe care trebue sa'l urmarim cu totii nu trebue
srt fie altul dead a da tarei o lege bung, care sa inlature i ingrijirile ci sa satisfaca i scopul ce'ci propune. Ca sa dam in adevar, tarei o lege bung, care sa inlature ingrijirile i sa satiswww.dacoromanica.ro
132
iect de lege, va declare, ca primeste amendarea legei in conditiunile ce am avut onoare a aratit, atunci eu votez legea; iar
dace, d. ministru voieste ca prin legea actuala sa constituiascrt
credit pentru formarea unei proprietati mijlocii si daca D-sa intelege ca toti taranii, dupa cum in lege este, pot cumpare, mosii
gi ca creditul Cassei rurale este deschis pentru toti acei cari au
Inca pamant, atunci voiu vote, contra acestui proiect de lege si
www.dacoromanica.ro
133
pot spune d-lni ministru c proiectul de lege este ran venit atat din punctul de vedere financiar si economic, cat si social.
D-lor, cand taranul nostru va vedek o asemenea lege votata i sanctionata, cu dispozitiuni ca acele cuprinse in art. 25,
ca ei pot sa faca achizitiuni de pamant dela 6 pana la 24 de
hectare; el va intelege ca desi are 4 sau 5 hectare, poate insa
st uzeze de creditul Cassei rurale ca sa-si complecteze suma de
de 24 de hectare.*i. multe sunt 'mijloacele care pot face pe proprietar a uri proprietatea sa si a fi silit sa o vanda d-voastra cunoasteti tara foarte bine, si eu unul nu voiesc a enumerk aci
multiplele mijloace de sfortare.
D. Nicolaescu a zis : dar nu avem noi legi exceptionale,
nii avem Banca nationala, Creditul agricol, Creditul rural; nu avem institutiuni de asemenea natural? Da, le avem create. Binevoiti insa a-mi spune care din aceste institutiuni avanseaza plina
valoare a gajului ? Creditul rural avanseaza o treime din valoarea proprietatei. Banca agricola avanseaza asemenea o treime
din valoarea obiectelor oferite ca gaj i, Banca nationala, care
spun eti ca este 'un privilegiu pentru comert; dar ce privilegiu
poate fi, cand trei persoane, bine cunoscute si solvabile, se cer
sa fie solidare, responsabile.
134
133
www.dacoromanica.ro
136
137
cea mai bung, garantie este phmntul si valoarea lui merge cres-
and.
mari, Inca nu este nici o temere de pagubit ca statul s pliiteasch; statul este un fel de girant, nu RI decht o garantie pentru a ridich prestigiul acelor efecte, dar nu va aveh el srt plitteasch
vreo pagubh. Astfel eh nu sunt intemeiate contradictiunile D-lui
Tache Ionescu. Dar, D-lor, orice lege e supush la o contradictie.
Cnd s'a Ault legea creditului funciar, a venit un proiect
www.dacoromanica.ro
138
le datd stitenilor ?
Chestiunea aci se divide in douk Aci e o chestiune economica si agricold si al doilea principiul de ordin social si de ordin politic. Principiul economic ni'l arat necesitatea satenilor.
Ei sunt cari alerg, cari cer ; mizeria lor ne spune eg, au nevoie
de prtmant.
voiti sk se punit in grevrt si nu s'au dat inlturi nici in fata pericolului, cand se da cu gloante in pieptul lor, chiar farii cele
trei avertismente legale, cum ziceh D. Carp.
Necesiattile Ii fceau s primeascit invoieli en arendasii pe
care in urmrt nu le puteau indeplini.
Indeplinirea datoriilor erh ash de grea, incht au facut revowww.dacoromanica.ro
139
Renta va sa zica dreptul, fertilitatea pamantului, i Omantul care se d5 sateanului, este un pamantul gol, fr nicio umbra de capital depus intrinsul.
Calculand aceasta fertilitate naturala a pamantului am ga
sito ca in judetal Ilfov renta unui pogon nu este decat de 12 lei.
S:titi cat plateste sateanul ? PlAtegte dela 33 panala 48 de lei pe
pogon. Apoi atunci unde mai este egalitatea schimbului ; a schimbh
astazi.
140
ce le aveit in arenda dela stat ; si pe atunci trebue srt stiti cri arendasii cereau foarte des asemenea scaderi de arenda, crtci se
grisiau foarte des in paguba.
Acest Leafes a fost inlocuit i arendasul cel non in loc s
se ruineze, s'a imbogatit. De atunci se obserfa c cererile de seaderi de arenda au incetat si nu numai atat ; dar arendasii au me:rit veniturile statului de trei i patru ori prin licitatie, ceeace a fa:cut c i arenzile particulare s'au urcat de trei ori si patru ori.
Oare urcandu-se aceasta arenda, aceasta provine din cauza Ca
s'au mArit preturile granelor? Dupa statisticele care le am consultat de 25-30 de ani, pretul grianelor a oscilat, dar in mijlocie nu s'au mrtrit, incat duprt pretul productelor nu se justificA
intru nimic sporirea intreitA, si impatrita a arendei.
Stiti prin co s'a mrit ? S'au marit arenzile prin aceid c
s'au incArcat in mod ingrozitor invoelile agricole; ori acum 20-25
de ani invoielile agricole erau de 1/8,1/7 din producte, in urmrt
s'a facut 1/5 si 1f4; azi e 1/3 hat ce dau astazi bietii sateni. IatA
pentruce s'au indoit Si s'au introit arenzile moiibor, pentruca arendasii au facut invoeli de 3,4 si 5 ori mai grele. Iatrt nenorocirea
care a facut ca trtranul sa se afle in mizeria in care se afla, iath
ceeace face ca el vine azi srt vA c.eara de sus pang jos improprietarirea, primant, ca s scape de jugul cel greu al arendasului. Prin urmare, D-lor. vedeti ca improprietarirea srutenilor, ash
cum o prevedem noi in acest proiect de lege, o facem pentrucA
ea se impune de trebuintele sritenilor de a scapit de jugul arendasilor. Dar o sa ziceti, o obiectiune care in adevrir o puteti face
credeti c o srt puteti seriph pe taran de mizerie cu aceasta improprietrtrire ? Eu sunt cel dintain a recunoaste si a zice cA nu
Nu ati scrtpat pe sAteni, ne puteti zice, de mizerie cu legea ruroll, nici cu improprietArirea insurAteilor. si tot mai an nevoie
de pAmant? Da, pentrucri la noi sAtenii au un pamant de cultura eminamente sterilizat, pentrucrt el a fost cel mai mult timp
cultivat. Cu sistemul lui de cultura. prtmantul ce ii s'a dat nu
poate srt-i produca nici mijloacele de hranrt, necum srt mai phi..
teasca si darile catra stat, in cat e nevoit srt se duca sa ia pamant dela arendasi, si voieste sA scape de jugul arendasilor.:Evident crt pang cand va ajunge siiteanul sa prtfaseascrt sistemul sAude culturA, el care face o culturrt foarte extensivrt azi, pang atunci are nevoie de o mai mare intin d me de primhnt. Dar schim
www.dacoromanica.ro
141
142
Barbu Catargi in Camera a batut in retragere ; a spus in Camera, ca acei cari au scris in aceasta cestiune nu erau decat niste pigmei cari s'au suit pe cash ca sa se puie in
evidenta. Dar atucni insa s'a incetat cu cestiunea colonizarei; dar
totui dad)", cestiunea colonizhrei a disparut, ea a ramas inch, in
memoria noastra. Si cuvintele care le-a spus d. Tache Ionescu
despre Polonia, c proprietarii cei mari i-au vandut moiile la
straini, aceasta nu a fost un argument in favoarea cestiunei care
o sustineh. Acest argument a fost in favoarea acestui proiect de
lege. In adevhr trebue ca noi sa impartim pamnturile la sateni
ea sa nu mai avem nici o grija de ideia colonizarei, sa nu mai
avem teama ea panfanturile rurale ar puteh deveni vreodata pamnturi in mane. streinilor i sa nu credem ea ideia aceea a incetat en desavhrire.
Un economist german, List, a lasat ca un testament, ca emigratiunile ah, de mari ale Germanilor, care se fac in locuri a
de departate i cu sacrificii ah de mari, aceasta colonizare trebue sa se faca la marginile Dunarei.
Aceasta idee nu a disprout, ea exista Inca intre compatriot,ii acelui economist. Trebue dar, s fim cu veghiere i sa Cautam ca pamantul. romanesc di fie al Romanilor, asigurand prin
aceasta i ideia cea mare a nationalitatei romne.
D-lor, s'a mai vorbit si de alte cestiuni, 1 sfi-mi permiteti
sa mai adaug chtevh cuvinte, in privinta proprietat,ei mari i
mici. (Sgomot, intreruperi).
Nu ma adresez calor cari ma intrerup, ci acelor cari sunt
atenti la discutiuni serioase; nu ma adresez la acei cari se desprquiesc pe ei i cari cred ca prin sgomote i intreruperi se fac
oameni de spirit ; pe acei oameni nu eu Ii despretuiesc, ci ei se
despretuesc.
dar titi sit le dati definitiunea ? Stiti unde se marginete proprietatea mica ? Ea se marginete la munca bratelor unei familii,
i peste aceasta trecand, limita inceteaza de a mai fi proprietate
mica. Proprietatea mare este aceea care se cultiva prin capital
de catre o asociatiune sau un singur intreprinzator.
Din nenorocire nu putem sa fixam o limit a acestei propriewww.dacoromanica.ro
143
si numai prin faptul a se cultiva prin capital, este proprietate mare. (Intreruperi).
D-lor, chiar unde capitalul poate sit fie in destul de mare,
tati,
tatea cea mare din Franta s'a divizat in multe parti, incat numarul proprietatilor mari e astgzi cu mult mai mare. ha, cum
se explia casi pe viitor, la noi, proprietatile mari nu vor dispare ; chiar omul care va aveh o mosie de 2000 de pogoane, tot
mosie mare va fi, dar cele care sunt mult mai mari se vor subimparti astfel c proprietatile cele mari la noi, fiind prea maxi,
au sa se diviza in mai multe parti care si acelea vor fi tot mari.
Credeti c statul care intervine aci se expune la vreo paguba1 Nicidecum. Statul nu intervine decat ca un girant, ca sa
dea o mai mare valoare efectelor. Acei cari \rand vor vinde in
conditiuni mai bune, pentrua neaparat proprietatea lor va aye&
atunci mai multi cumparatori ; inat legea aceasta nu suporta acuzarile care i s'au &cut i credem c noi, partidul liberal, and
am lucrat la principiul acestei legi, am cugetat destul de bine,
am inteles foarte bine utilitatea lui si am luat toate dispozitiunile ca sa inconjuram cu toate garantiile executarea acestei legi.
D lor, la discutiunea pe articole vor fi Inca multe imbunatfiOri care le vota aduce. Pentruca vad Camera impacienta, termin
i cred ca cu toate ca putini n'au binevoit s ma asculte, totusi
vor fi de folos cuvintele care le-am spus ad. (Aplauze).
D. V. G. Mortun. D-lor deputati, un fapt tot atat de adevarat peat de regretabil, a fost contestat de D. Tache Ionescu.
c noi aci in Camera suntem siliti sa intram in amanunte prea
mici, in studierea prea amanuntita a chestiunilor care yin in discutie cu ocaziunea propunerei deosebitelor legi, din pricing. a
www.dacoromanica.ro
144
145
Vladimirescu ? Fost-au ei alaturi cu marele revolutionar impotriva doraniei fanariote? Nu ! Ba dinpotriva, au dat mama cu
Grecii fanarioti, s'au inchinat lui Ipsilante, au uneltit la Constantinopole sa se trimita ostire ca sa se infranga, ca sa doboare
miscarea lui. Au cautat sa'l bage en zile in mormant.
Care a fost rostul si purtarea marilor proprietari pe vrernea
domniilor pamantene, atat in Muntenia cat si in Moldova ? Aratatu-s'au ei doritori, iubitori, de binele si propasirea neamului si
a tarei, ash dupa cum voieste sii ni-i infatiseze D. 'Iancovescu ?
Nu ! De yeti deschide istoria acelor vremuri, yeti gasi la fiecare
pagina, mai la fiecare domnie ca boerii, marii proprietari, cari
erau scosi de Domn din vornicii, spatarii si hatmanii, din slujbele
acelei vrerai, plini de ura si rasbunare, treceau granita la Turci
ori la Tatari, de unde veniau cu oaste dusraana, arzand sate si
holde, tot ce intalniau in cale, ucigand fail pic de mila, femeile
10
_4et. f i Legiuiri.
www.dacoromanica.ro
1.46
147
148
149
mea in care traiesc, din faptul uprintei ce are mai mult deck
altii, de a se lumina, i cultiv, dar ca ei pot fi mai lesne i mai
profund impresionati, ca pot pricepe mai uor minunatiile eivilizathouci, ca pot gustit mai bine toate farmecele ei.
Si lit Ind' este ca la pagina urniatoare, cu toata parerea sa
de rau, sa constate marele i durerosul adevar.
De sigur, cd prin institufia proprietatei, multi oameni se gdsesc intr' o situatie superioard, care le upreazd izbdnda in luptele serioase
ale viefei. i poate fiinded proprietatea nu poate produce selectiunea
teligenfd va pierde in luptd, numai i numai funded nu a avut uaurintele care la are la indemdnd un om mai bogat".
Aceste randuri nu au fost citate i traduse de D. Iancovescu, si D-sa nu putea sa o &di: de oarece constatarea acestui
mare adevar, acestei mari i monstruoase nedreptati sociale, a
vremei noastre, nu numai ca nu apara existerrta unei maxi proprietfiti in dividuale, ba chiar ne face sa fim inpotriva ei, viizand ca urmarile nu pot fi cleat daunatoare i Wei i societatei
i civilizatiunei.
150
vinov4i c. nu'si cultiva in chip rational bucatica lui de pamant, ziceh ca nu stie, ca mi voieste sa cultive ash cuin stiinta
cere sa se cultive cultura mica, ca, nu'si ingrasa ogorul, ca 1i-1
seamana in fiecare an, ca nu cultiva nutret artificial pentru vitele lui, si Gate aIte1. Cerusem atunci cuvantul ca sa raspund,
dar discutiunea fiind pe artieole, ea s'a inchis, si nu am avut
parte sa rostesc intampinarile care imi ardeau buzele. Astazi,
cand aceasta cestiune se ridica din non, daindu-i-se o mai mare
insemnatate, raspunsul ce voiu da Dior Iancovescu i Tache Ionescu, va puteh fi luat in consideratie si de colegul nostril D.
Cozadini.
151
152
datoria in aceasta tara. Prin urmare, nu au drept nici la apararea, nici la bunavointa noastra.
D. Tache Ionescu a zis, cu toate acestea, Ca noi trebue sa
fim recunoscatori marilor proprietari, fiindca ei au introdus in
tara mainele agricole. Nu ar fi ran sa cercetam cam care ar fi
numarul acelor masini care au fost introduse, cat si rezultatele
generale ale acestei introduceri.
Pana in anii din urma, ca masini agricole, nu am avut de
cat masina de treerat graul si de batut papusoiul.Pe iei, pe colea
cite o maina de semanat, cfite un cilindru de ales samanta, cate
o masina de secera.
D. A. Marghiloman. De 25 de ani sunt introduse in Ora.
D. V. G. Mortun. D-le Marghiloman, am spus dela inceput
www.dacoromanica.ro
153
crt sunt oarecare exceptiuni la regula generala'. Au fost unii proprietari mari, foarte putini la numr, cari ii au priceput interesul, ii au crtutat de treabrt i au avut 1 capitalul necesar concentrat in mitinile kr, ait crt au putut cultivit in chip mai modern i mai tiintific. Dar marea majoritate, aproape totalitatea
marilor notri proprietari, nici nu dispuneau de capitaluri mari,
nu aveau destul credit in piatit ca sr, poatrt inmormlintit pentru
cktiva ani in maini i unelte agricole sistematice, in ingrkftminte chimice, in irigatii, capitaluri de zeci de mii de lei.
Dar ati privit in intregnnea lui rezultatul, efectul economic
al introducerei mainilor? Ati cliutat sft vii dati seama de el ?
Din pricina proprietrttei individuale de azi, mainile nu'i indeplinesc cleat in parte misiunea lor. Ele aduc proprietarului, Capitalistului, foloase mari, prin faptul crt inlesnesc sporirea producerei, si imputinand costul mrtreste catigul celui care le intrebuinteazrt. Dar oare in acelasi timp nu rripesc ele phinea din
gura muncitorului. concurandu'i munca, facndu'l sil'i scadrt preitul
.
testrtri).
Eu nu tiu cum trebue srk, NI mai vorbeascri cineva D-voastrrt.
Gaud vi se aduc invinuiri frirrt dovezi, ziceti crt nu e bine srt
vg. invinuim fare', a vrt dovedi ; iar cnd ea+ srt dovedesc cele ce
154
155
cum de mult, pentruce acest centru de producere a vitelor frumoase a disprout inaintea Botosanilor? Pentrucg a fost mai aproape de schelele Dungrei. Fiindcg marilor proprietari le-a venit mai bine sg producg- cereale, al cgror transport la schen, nu'i
costa mai nimic, fiindcg foloasele imediate erau milk mai mari.
Acestea sunt pricini si efecte economice, asupra chrora nu trehue, nu se cade sr], treceti ash de lesne.
Cresterea vitelor la noi nu a fost rezultatul unei bune si
chibzuite gospodrii, unei cgutgri stiintifice, ci numai rezultatul
greutgtei i scumpetei transportului. i dovada crt ash este, este
cg azi, cand aceste grentgti dispar, dispare si producerea vitelor
frumoase.
D. Tache Ionescu, urmgrind respingerea acestei legi, a mai zis :
156
3) Taxele vamale la care sunt supuse in titrile straine prod Eisele noastre agricole.
www.dacoromanica.ro
157
Dar unde imi place mai mult D. Iancovescu, este acolo ilnde
eu acelasi argument calla sa. ajunga," la dona rezultate.
Pe deoparte cauta sa arunce o sageata in tabara socialista,
iar pe dealt sa sustina principiul marei proprietati, arra:and relele micei proprietati, ir care nu se poate face o cultura bung si
stiintifica, in care nu se pot intrebuinta masinariile care usureaza
si ieftenesc producerea ; protestand impotriva inalienabilitatei pamantului in mainile micului cumparator taran, fiindca s'ar &aka,
libertatea individuala i s'ar impiedich circulatia averei si a bogatiei statului.
lath' insasi cuvintele D-sale :
71
singure .clase".
71
propaganda zilnica neintreruptfi. Greutatea comunicatiunilor, greutatea intrunirilor, greutatea comunicarei ideilor i consfatuirilcr
158
taxi s ramana mai inapoia desvoltarei i organizarei muncitorilor industriali, intocmai casi la noi, aceleasi pricini, aceleasi
rezultate.
Atunci cand ocia1istii diu Franta i cei din Germania au
facut aceasta, ei nu au pleat steagul inaintea faranilor, micii
tei
m o d ern e .
159
160
161
Aceasta o poate spune acel care nu cunoaste starea tgranului nostru. La noi caranul este ash de innarcat de nevoi si neajunsuri, pentru a carora intampinare el aleargh, intr'una la pro11
Acte i Leginiri.
www.dacoromanica.ro
162
unei vita de ciltevit ori mai mult cleat face. Iar mai cu seama
aci in Muntenia, el a silit sa primeascrt in invoielile lui agricole
o multime de invoieli neom encase, impuse de arendasi si proprietari. Tgranul lipsit de izlaz pentru hrana vitelor cu care isi
lucreaza ogorul, este nevoit sa'si robeasca munca bratelor lui
pentru o vara intreaga, ca sg poatg tineh o umbra. de viat in vitele
lui pipernicite si degenerate din pricing de hrang neindestulatoare.
Caci pe acele izlazuri, pe care platesc de doua, trei ori mai mult
cleat face pasunatul, se baga in de obstc si un numgr de vita
din cale afarg de mare.
Pentruce sg nu alcgtuiti izlazurile comunale in locul celor
.
www.dacoromanica.ro
163
vinde la tarani. Ei bine, tot ash puteti face si cu valoarea izlaturilor : s o inapartiti proportional pe seama acelor cari vor cumparit loturi din asemenea mosii.
164
inuri de gran s. a.
Avand in vedere toate acestea, cred c yeti face ca acest
articol sh fie scos din lege.
Iarrtsi trebue s m inscriu in potriva art. 35, prin care statorniciti ca plata loturilor ce s'ar cumphrh, de peste aceste mosii
se fach in 30 de ani. Si m
www.dacoromanica.ro
165
Sg-mi fie Inca odata permis a preveni o interpretare greCine crede c argumentarea de mai sus implica multumire
en starea de astazi a lucrurilor, se insala amar. Actuala ordine
sociala este o stare de tranzitie, precum i toate ordinile sociale
din trecut au fost sari de tranzitie. Eu nadajduiesc si sunt incredintat Ca viitorul ne va aduce o ordine socialrt, care se va deosebi tot atat de cea prezenta, pe cat cea prezenta se deosibeste de cea trecuta depe vremurile cavalerilor in zale i iobagilor in nevoie".
Ati avut in vremuri iobagia, in care si munca si apropriatia erau individuale, in care Oranul muncia numai atat cat ii
trebuia pentru indestularea easel lui, in care Ii producea
hrana gurei i imbracamintea trupului.
Astazi aveti producerea colectiva in devalnattsie a masselor
maxi de muncitori i apropriatia, rodul acestei munci individu-
ale in mainele unui singur om, unui capitalist proprietar sau arendas.
legat prin
166
zare. Raul suntem noi cu toti, cu toate ale noastre, iar oceanul
in care se vor afundit toate nedreptiltile, toate suferintele muncitorimei din zilele de azi, este socialismul dare care d-voastra
yeti merge mai curand sau mai tarziu, cu voie sau MA, voie. (Aplauze).
167
de cglgtori.
Viata socialii vi se prezintrt i ea ca un mecanism foarte corn-
www.dacoromanica.ro
168
169
iobagiei.
Agricultura dar multa vreme a fost marea ocupatie a locuitorilor acestui prtmant ; i aceasta prin legea fireasca a legaturei
dintre pamant i om.
0 prima consecinta economica a trebuit sa fie, ca fiecare
muncitor agricol sa exploateze dinteun pamant dat, atat cat poate
dovedi prin munca bratelor lui. Dar o a doua consecinta ecouomica, ceva mai complicatii,o, trebuit sa fie ca eel putin cativa sa
www.dacoromanica.ro
170
exploateze tocmai atata intindere de pamant, cat i-au permis capitalurile disponibile.
Nu vorbesc aici, pentruca sa. fac croieli de cum ai intelege eu in mod ideal sa fie organizata societatea, ci e vorba sa.
luam faptele concrete, ah, cum sunt. E firesc lucru sa se duca
capitalurile disponibile in acea directie unde gasesc putinta de
reproducere; i intinderile de pamant fiind maH, a fost firesc,
oricare ar fi fost imprejurarile istorice i moclul cum s'a organizat politiceste aceast tara, sa se gaseasca numai cleat oameni,
caH sa exploateze intinderi maH de pamant, cautand sa se foloseasca de nevoile existentei, insuficient asigurate prin munca
directa a micilor cultivatori.
Dar sub o forma sau alta, dragostea taranului roman pentru
pamant este un fapt caracteristic al tarei noastre, care totui pare
sa fi scapat din vedere multora dintre cei cari au combatut aceasta lege.
Pentru painea care are sa o manance. Cand iti vine tie de drept
sa tii c o vei capath i cand o ai in maini, s. fii sigur pe ea.
Dar daca painea Ii lipsete, ce faci cu justitia si siguranta ?
S'a mai zis c curentul acesta bolnavicios, tendinta pentru
pamant, este produs prin o imprudenta a noastra, caci am venit
prin o serie de legi de favoare, de intervenire a statului i am
nascut aceasta pofta de pamant, de oarece s'a nascut in mintea
taranului ideia,ca statul trebue sa-i dea ceeace nu are el.
Cuvantarea mea de pana aici, d-lor deputati, a avut tocmai
scopul s atraga atentiunea d-voastra asupra faptului c nazuinta taranilor de a capata pamant, este un fenomen social dat,
produs din factori naturali; este un rezultat al imprejurarilor economice in care s'a desvoltat viata istorica a farei romanesti.
D-lor, este un lucru sigur c rzcqii i mopenii sunt o veche institutiune a acestei taH, i daca dupa timpi ei au fost unii
deposedati de tot, iar altii nu au putut pastra decal numai o
sfoara de moie, legatura stransa de moie dintre cultivator i
pamant este istorica.
Daca este aa, dad,' dorinta tdtranilor de a capata pamant
exista
i exista ca un curent social puternic, razemat pe nevoi
www.dacoromanica.ro
171
singura intre-
Dar fiecare stie Ca daca curentul social este firesc, rezultatal rezistentei este revolutiunea i atunci consecintele sunt mult mai grave.
Cei ce vor sa opreasca curentul isi fac iluziuni tot atat de gratuite,
casi iluziunile acelor ce ar crede ca maine societatea se va transformh pe alte temelii. (Aplauze).
*i. dac 6. nu putem opri acest curent, daca nu putem rezisth
172
meninta primejdie, tocmai in interesul de a preintampinit o primejdie sociala, e necesara legea de fata. Inlesnidu-se pe &Ai
normale dobandirea pamantului de munch', se inlatura ciocnirile
violente dintre micii cultivatori si marii proprietari.
Dar mai mult decat atat. Eu zic : sunt exagerate aceste ingrijiri.
0 la 5 hectare, gasim 11 milioane de hectare din teritoriu cultivabil al Frantei, impartit la 6 milioane de proprietari.
Tot pentru mica proprietate, dela 5 la 10 hectare, se gasesc 6 milioane de hectare impartite numai la 529 de mii de proprietari.
www.dacoromanica.ro
173
deal atat cat o cere desvoltarea fireasca a raporturilor economice. Legea Cassei rurale" nu face decat sinlesneasc. aceastia
desvoltare. Putem deci privi viitorul cu linite, siguri c Romania nu va prezenta acel tablou care cu atata ingrijire ni'l prezentit D. Tache Ionescu ieri, de a deveni o tara de mici plugari,
cu mica proprietate dela 10-15 hectare.
Ea va famane o taxa impartita intre proprietari maxi., proprietari mici si proprietari mijlocii...
D. Tache Ionescu. Ash este asfazi.
D. C. Dimitrescu-Iafi. Tocmai, si ash, va ramane, cu deosibire de proportie. Vor fi cevit mai multe proprietati mici decal
astazi si ceva mai putine proprietati prea maxi. Faptul este cit'
nu se ridica nimeni in contra marei proprietati ; si daca ar trebui sa intrebuintez un argument de ocazinne, asi citit faptul crt
ministri dupa banca ministeriala sunt insisi proprietari mari ;
si D. raportor al legei asemenea este un mare proprietar. Se pare
crt ar fi o garantie morala, ca nu este vorba de atentat la marea
proprietate. (Aplauze).
174
yin in atingere. Datoria statului este sa faciliteze solutiunea. Legea Cassei rurale indeplineste tocmai aceasta cerinta.
S'a exprimat Inca o ingrijire in ordinea economick se
zicea : dar proprietarul care va desface si care la desfacere va
mai gasi o diferenta in plus pentru el, se va grabi sti se usureze de acea diferenta cheltuind'o in strainatate.
D-lor, niciodata nu se poate face cestiune din porniri vitioase individuale: ea vor fi pe ici pe colo proprietari care se
www.dacoromanica.ro
175
Mai mult decat atat, vhd a in desvoltarea istoria a acestei thri, proprietatea mare a avut momente ponderoase, i cand
vhd aceasta, imi explic in acelai Limp. Dar eine voiti D-voastre
sii fi fost adevhratii reprezentanti ai desvolthrei culturale i a ideikr rationale a cestei thri, deal acei cari aveau conducerea de
fapt a acestei tari, and tara aceasta nu era, impartith, propriu
vorbind, decht in proprietari i cultivatori de phmant?
Era firesc lucru ca aphfatorii ideii nationale sh fie marii
proprietari. Dar sth o societale pe loc ? Apoi famanem noi etern
in aceiali formula, avand ca singurul mijloc de productiune agricultura, sau a legile fatale ale progresului, prin raportul
nostru cu strainatatea, raporturi economice i de idei, au trebuit
sa transforme intreaga viafa a acestei OH?
Astazi; alitturi cu marii proprietari, avem o intreaga serie
de profesiuni liberale si *un intreg capital mobilia creeat de curand, dar care merge desvoltandu-se cu pai repezi inlesnind
desvoltarea industriei nationale cu diferitele ei specii de ocupatiuni.
Toate acestea ne reprezinth o noua patura sociala alaturata
lang marii proprietari, aa a privilegiul ce'l aveau odath marii
proprietari de a fi singurii conduchtori ai ideii nationale, sunt
nevoiti astki stel imparth cu noi. (Aplauze).
Si cum noi toti cautam sh realizrun o parte cel putin din
visul D-1rd Mortun, silindu-ne sh desvoltam contiinta masselor populare si sh sporim bunastarea lor materiaili, --vom primi
de sigur sa impart* acest privilegiu cu toti acei cari vor merith prin cultura 1 destoinicia lor.
www.dacoromanica.ro
176
la marii proprietari. Sunt mici proprietari cari au gustul estetic mult mai desvoltat decal al multor proprietari marl.
De regula la noi se intasapla din contra : c unii au gustul
estetic desvoltat fail a avea mijloace pentru a-1 satisface, si altii
au mijloace suficiente, dar sunt absolut lipsiti de cultura es1
tetica. (Aplauze).
Deaceea la aceasta cestiune imi -yeti da voie sa pun fatzt
Alaturi cu idealul marelui proprietar, noi ne gandim la idealul ingaduit micului cultivator.
Printr'o iluzie de viitor, sburand cu fantazia peste timpuri
www.dacoromanica.ro
177
mai mult oH mai putin indepartate, ne inchipuim o tall de plugari avand destul pamant, pentruca din munca lui srt se poatrt
sustine pe ei i familiile lor ; avand o locuinta confortabila cu
spatiu indestulator, en lumina si aerul trebuincios. In casa, domneste ordinea i curatenia, unite cu gustul firesc estetic al taxanului roman. Tesaturile nationale formeaza elementul esentdal al
decoratiupei putinelor camere din care se alcatuieste locuinta, pe
pereti se vad cateva stampe reprezentand pe oamenii i1utri ai
acestei tari, sau scene din istoria patriei. Intr'un colt al odrtiei pentru
ranul nu stie carte si in putinele ore de odihnit gusta din productiunile literare care au ajuns pang la el, sau Ii hraneste mintea cu cunostinte utile, invatandu-se a pricepe viata si a'i intelege drepturile i datoriile sale.
Satul e bine construit si bine ingrijit. In el exista o scoala,
unde copii sateanului invata a'si pricepe viata i a'i iubi patria;
exista o biblioteca popular* undo sa poata sateanul gasi produsele literaturei sanatoase si ale stiintei popularizate. Comuna prin
contributiuni, a ingrijit de batrani si infirmi, caH suporta cu inlesnire greutatile vietei bor. Taranul legat de pamantul care il
sustine i Ii inveseleste viata lui si a familiei, Ii iubeste rnosia
care devine pentru dansul simbolul concret al iubirei de patrie ;
i otelit In luptele vietei, deprins cu manuirea armei, se simte
gata sa se fazboiasca pentru aprtrarea moiei i a neamului, cand
nevoia o va cere.
Ideal contra ideal. (Aplauze prelungite).
*edinta se suspenda pentru 5 minute.
La redeschiderea sedintei, d. presedinte acordri cuvantul
D-lui Al. Marghiloman.
D. Al. IlIarghiloman. Asi nigh pe onor. Camera sa incuviinteze continuarea pe maine a discutdei. Suntem foarte putini i
ora e inaintata. .Daert insa Camera doreste s continuam, eu sunt
la dispozitia onorabilei Camere.
D. presedinte. Camera este in numar si D-voastra aveti cuvantul.
D. Al. Marghiloman. D-nii mei, duprt frumosul discurs, plin
12
iuiri.
www.dacoromanica.ro
178
D-lor, nu punem nimeni in discutiune problemul intro marea si mica proprietate, daca una trebue sa dispara inaintea celei]alte, asemenea nu discutam daca legea este oportuna sau nu.
Putin imi importa char legea este izvorita din capriciul ministrului care o propune, sau dad, ea este efectial unki curent
al opiniunei publice.
Cand se pune o problema de importanta aceasta, imi convine mai bine sh o examinez astazi, cand nu sunt imboldit de
nicio necesitate actuala. decal maine cand, sub presiunea unei
nevoi, n'asi aveh nici timpul reflectiunei, nici libertatea judecatei mele.
Admit deci discutiunea legei fara sa, ma ocup de oportunita-
179
pamant este mai mare, unde populatiunea este mai densa, conditiunile agricole grele, contractele agricole asupritoare, credeti
www.dacoromanica.ro
180
D-voastra crt aceti tarani, avand posibilitatea sau numai speranta de a se improprietari acolo, la fats, locului, chiar ran i pe
catatimi mici, vor mai consimti srt se foloseasca de legea din 1889
ci sri se duc pe campiile Baraganului ori Brailei, pentru a continua opera de colonizare internO prin Romdni, opera care cu
mult patriotism toate regimurile dela 1886 incoace au urmarif o?
Eu socotesc ca nu, i cred c va fi o ciocnire sigura intre
sfera de actiune a legei dela 1889 si aplicatiunea legei de fata ;
avantajiile toate fiind pentru legea de fata.
Ce am catigat atunci ? Am impins din toate puterile la
morcelarea proprietatei mari, dar nu am izbutit sa punem in valoare partile populate ale Romaniei, creand i intr'insele patura
troaneasca tare, pe care voim sa intemeiam edificiul nostru na-
tional.
sau. Pretul este lasat la libera apreciere a partilor si la arbitrarul Cassei rurale. Aceasta merge direct in contra interesului taranimei pe care voim sa o ocrotim.
In adevar, D-nii mei, taranul in toate tarile unde are o
proprietate, prin urmare i la noi, este prin firea lui avid. Si
este bine ca e avid,nu'i fac din aceasta o criticrt ; aviditatea
aceasta nu este in definitiv la dansul, cleat sentimentul de proprietate nitel prea ascutit, nitel covarsitor.
In aviditatea lui trtranul va lacomi, iu contra intereselor
sale proprii. Avand in perspectiv o proprietate la indemana
lui, proprietate cu atat mai cantata, cu cat bratele sunt mai numeroase, spatiul restrans, taranul Ii va face iluziuni asupra
propriilor sale forte si va consimti totdeauna la un pret exagerat pe care, de sigur, proprietarul nu 1-ar obtine, daca ii-ar
vinde in bloc moia unui singur cumparator. Si lacomia in Cazul de fatal este cu atat mai probabila cu cat taranul nu deburseaza nimic; el nu este ca cumparatorul care, stiind ce are in
punga sta la toemeala pana la concurenta de ce are. Tarnul
www.dacoromanica.ro
181
Mai vild, D-nii mei, in lege tin cusur foarte gray. Consider
crt este un pericol social de a pune pe proprietar fatil in fata cu
ranii doritori de a cumpara.
Inteleg reforma intr'un alt sens : inteleg pentru stat posibilitatea de a dobandi domeniile scoase in vanzare sau pe care
www.dacoromanica.ro
182
proprietarul vrea sa le instraineze. Nh inteleg insa improprietiirirea sa se petreaca direct intre intre proprietar i taran.
Poporul nu este complicat in gAndirea liii, el este eminamente simplist. Taranul nu va voi sa examineze diferitele rotagiuri ale legei, mecanismul ei, obstacolele pe care legea sau dreptul proprietarului le pune. El va vedeh numai un lucru simplu
imediat : c e acolo o proprietate pe care el ar putea-o dolAndi
fr parale, numai muncind'o, claca proprietarul ar consimiti. Fitt
siguri c fara s ajungit la grozaviile despre care s'a vorbit, va
germinh insa in sanul lui ura contra proprietarului.
Aici e un pericol social !
Se pregateste intre dourt clase ale societatei o antipatie care
in momentele de criza va fi de o extrema gravitate.
Si notati ca proprietaral nu va duce raspunderea numai a
refuzului lui de a vinde !
Daca Cassa Rurala nu va voi ca sa faca vanzarea, fie ca
pretul nu este acceptabil, fie ca actele nu sunt in regula, fie ca.
nu este momentul priincios de a se emite renta, tot proprietarul
va fi de villa in ochii taranilor. El este obstacolul dintre dnsii
si tinta a-tat de mult dorita!
Suprimati aceasta dispozitiune. Nu mai lasati pe proprie- tar singur in fata cu taranimea, colectivitate care doreste, voieste
si are mijloace de a realizh.
Puneti pe muncitori in fatA en statul, statul impersonal,
autoritar, pe care'l respecta taranul i II admite, pentrucrt i el
face parte din stat.
Atunci yeti puteit face opera utila.
Cu alte cuvinte, i pentru ca sa m rezum, pentru ca 'mi
am promis sa fiu scurt, eu asi vedek reforma aceasta cam in chipul urmator :
Statul este autorizat s cumpere domenii, mosii marl scoase
183
ziune pentru a erige i proprietatea mijlocie, care este un adjuvant puternic al micei proprietati?
Statul atunci ramane stapan sa nu vanda decdt adevaratilor
muncitori de pamant si sa continue astfel opera sa de pang, azi.
Altfel, sau proprietarii pot prezinth cumparatori fictivi si in orice
caz nu din aceia cari voim sa'i improprietarim, sau aceeasi proprietari de bung credinta pot sa fie inselati, caci nu au niciun
mijloc de control.
oft
departeze dela aplicarea acestei legi pe toti caiti nu` sunt muncitori de pamant, pe toti cei cari nu stiu san nu au nevoie s ia
in mana uneltele de lucru.
Dach cu acest sistem legea se schimba in lundamentul ei,
nu se schimba insa deloc principiul la care declarati Ca tineti
ca la un punct de program. Ce ati enunciat in programul D-voastra?
Inlesnirea pentru Omni de a dobandi proprietatile puse in vanzare prin mijlocirea creditului statului. Daca statul pune creditul sau, pentru ce'l transformam in simplu intermediar, and ar
puteh fi adevaratul executor? De ce sa ne expunem a vedeit astazi sau maine, intre proprietarii man i cei mici, acea ura de
clase care ne poate duce la consecinte pe care nimeni nu le
doreste.
Nu ma opresc acum la criticile de detaliu. Asi putea examina in treactit greseala din art. 13, unde veti vedeh ca legea
organizeaza tot, afara de o legaturil juridica, o legatura de drept
intre tarani si Cassa rurala.
Voiu semnala deocamdata i gresala din art. 16, unde nu e
niciun fel de limitatiune in emisiunea de renta rural, astfel ca
in momente gingase ne putem gasi facand, noi inine, o con curenta primejdioasa credituldi statului.
Mai indic In treacat rearm alcatuire a art. 25, in care, daca
se pune o limita pentru ca loturile sa nu fie marl, nu se pune
184
185
Dar adversarii proiectului au mers si mai departe cn in terpretarile lor interesate, i CU modul lor de a gasi argumente
in insiii tolba dusmanului kr.
Ei au sustinut i au voit a dniedi, ca insui raportorul in
raportul sail este plin de nedumirire i au spus ca citind pe
Kogalniceanu, raportorul voia sa arate pe departe ca acest proiect ar fi contra proprietatei mari 1 ....
Cine insa a citit discursul lui Kogalniceanu, a inteles foarte
bine, ca. el 11.11 zice ca mica proprietate prosperand in tara noastra poate incatvit atinge marea proprietate.
Kogalniceanu a spus ca a creeat mica proprietate, chiar ca o
garantie a marei proprietati.
In adevar eine nu stie ca marea proprietate panala .inaproprietarirea taranilor, cel putin mai mult de o treime dintr'insa
era la dispozitia acestora, a muncitorilor rurali.
Unii cu mosia, altii cu munca, traiau i se braniau din acola fond.
teaza pentru tarani dreptul la marea proprietate. Apoi D-nii adversari mai citeaza un act de vanzare al D-lui Carabatescu din
www.dacoromanica.ro
186
Proprietatea mare este expusa a scaph din mama detentori; valoarea ei s'a depreciat ; crizele acestor din urma ani
o au coborit si mai jos ; ochi straini sa uita asupra ei ; pe ici si
pe colo, locuitori neautohtoni au apucat parti dintr'insa. Contra acestui pericol, vine Cassa rurala spre a-1 stavill. Si deaceea, cand
lor
187
Nici jnstificarea de surprindere nu este dreapta, ciici anuntarea unui asemenea asezamAnt s'a facut chiar prin Mesagiul
Coroanei la deschiderea acestei sesiuni. Interesant este insa de
a constatit, c cei cari combat proiectul, acuai se multumesc a
critich numai organizarea legei. Atata i cu o capitulare este
tot una.
Veiti vedea Ins ca observatiunile lor de detaliu ce aclue
sunt nefundate, caci utilitatea legei o recunoasteti toti, fara deosibire.
Vedeti, D-lor, ca oricata libertate s'a lasat In discutia generale:, ca sa se vorbeasca in contra acestui proiect de lege, rezultatul care a fost ? SA se cada de acord ca reforma este necesara, caci pang si D. Mortun a spus ca. legea este bung. Acest
proiect are menirea de a incepe o nourt serie de reforme democratice, pentru a deslegh atatea probleme ale chestiei agrare. Si
izbanda ne pare asigurata noua democratilor agrari, ca desi deosebiti in vederi, Cassa rurala pe toate gruparile politice le impaca in conceptiunea sa. Va sa zica cu totii, conservatori, socialisti, democrati, recunoastem ea proiectul este bun.
Nu trebue oare srt ne felicitam fata cu aceste aprobari generale ? Dar sa revenim la aceia cari au zis ca nu stiu cum a
venit aceastri lege, si nu stiu curentul care a adus'o. S le facem
putin istoria proprietritei noastre funciare cu insasi cuvintele unui
proprietar mare din Moldova. Acum 10 ani acest proprietar vorbind de soarta proprietatei funciare, spunea : cu toate incercarile
fricute de stat, dela 1864 si pang, astazi, de a face o forta din
proprietatea mare, fata cu concurega din afara, aproape toate au
ramas neputincioase. Cauza a fost ca Inca din 1849 si 1854, desrobindu-se tiganii, in Muntenia si Moldova, iar la 1864 desfiinVandu-se claca, proprietarii au ramas dupa legea ruralrt, desbracati de capital, care era bratele muncitorilor. Proprietatea mare
a cazut intr'o criza mare, caci imediat dupa improprietarirea de
la 1864, la 1865 nu s'a mai muncit paraantul si la 1866 guvernul
pentru a ajuta mares proprietate, iar s'a gandit la robirea bratelor taranesti, iar la claca, ceeace a si facut ; el a fost nevoit sa
aduca legea tocmelilor agricole si legea politiei rurale, care ann.lau aproape de tot efectele marei reforme rurale. Aceasta nu a
fost de ajuns. Legea tocmelilor deveni un instrument de stoarcare si a trebuit sa vina conservatorii, ca sa inscrie in lege exewww.dacoromanica.ro
188
cutia manu militari, ca srei dea o mai mare extensiune. Dar nici
aceasta lege barbara, n'a putut sa dea marei proprietali atata aur
cat ii trebuih.
Proprietatea a cazut i s'a afundat din ce in ce in mai grele
datorii ; economiile cele de mai inainte le-a cheltuit ; pretutindeni s'a imprumulat cu ipoteci si din nenorocire la straini. Datoriile nu s'au putut raspunde, creditorii nefiind Romani cereau
sau banii, sau ca garantde, drepturi cetateneti. Aceasta in Moldova s'a intamplat9 La 1878 a trebuit patriotismul Regelui nostru,
al lui Ioan Bratianu i al mi Kogalniceanu, ca sa ne scape de un
mare pericol. Proprietatea mare ajunsese cu incurcaturile sale financiare s dea ocazie marilor capita1iti, croditori ai si. d'a starui pe langa membri congresului din Berlin, a nu ne recunoaste
independenta mai nainte d'a ne plati aceste datorii.
Ce incheeri tragern din toate acestea ?
Ca marea noastra proprietate, neavand capitalul sau banesc,
de brate nemai dispunand ca mai nainte, iar proprietarii mari
deprinsi fiind a cheltui
au trebuit sa imprumute, renta proprietatei lor insa fiind mai mica deal dobanda banilor imprumntati,
concurenta cu alte tari agricole din cele mai serioase, iar chipul
proprietarilor nostri d'a munci pamantul cu totul primitiv si barbar, lupta a fost pierduta. Zadarnice fura cele mai jefuitoare tocmeli agricole, zadarnice inselaciunile contractelor de invoiala, zadarnice birurile puse pe vita pentru izlaz, de niciun folos, cruzimea puterei administrative puse la indemana marei proprietati;
s'au dat marile paduri In taiere, cu un adevarat vandalism, s'au
destupat telinele toate, toate aceste resurse nu putura opri ruina
marei proprietali, aducand cu sine i pericolul ovreiesc, pe Ovreii
cari la 1878 cereau drepturi politice ; au trebuit mari
staruinti pe lane congresul dela Berlin, pentruca s nu se dea
drepturi Ovreilor.
Creditorii ovrei credeau ca acesti mari proprietari o sa'i
sprijine and vor cere drepturi politice.
Dar aceti proprietari mari, panala 1872 sunt ash de saraciti
i de incarcati in datorii, incat nu mai pot tine piept diferitelor
nevoi agricole, astfel ca statul a fost nevoit sa infiinteze Creditul
pcnciar, pentru a pune la dispozitiun ea acestor proprietari, fondurile necesare, in care socotindu-le i dobanda, sa se achite in rate.
Gratie creditului funciar, marea proprietate a fost mantuita,
www.dacoromanica.ro
189
www.dacoromanica.ro
190
Pe acele sute de mii de hectare se aduc pluguri sistematice, perfectionate, care reprezinta surna calculata in cai-vapori in
forfa de 780de milioane de oameni la dispozitia miliarditi1or, cari
cumpara campiile vaste ale Asiei si ale Americei. Aceasta imensa
conchista care o fac acesti miliardari, cari au la dispozitia lor
armate de otel, care nu obosesc niciodat i o pornesc cu o bucata de carbune, a inceput s deschida o intreaga campanie colonialt, s deschida debuseuri pretutindeni si au spus : Noi miliardarii avem la in demana noastra debuseuri, la spate avem miliarde Si aceasta forta de brats omenesti i agricultur industriahzata.
191
mftna muncitorilor, mosiile care furrt atAta vreme unelte de jefaire si de abuzuri teribile.
Cassa rural dar, aduce desrobirea muncei trirrinesti Si nationalizarea marei proprietAti.
Iatk dece eu zic ca aceasta lege e foarte importantri. 0 intrebare se mai pune. S'a vorbit aici de marea si mica proprietate.
Ei bine, este mica proprietate, bine organizatk cu care in acaste vremi de industrializare a marei agriculturi, am mai puteh
lupth noi rile mici. Si la rigoare, contra sistemului protectionist al intregei Europe, fiindu-ne peste putinth de a mai lucrh pentm u. statele din afark vom fi nevoiti sa lucrkm ca tarrt, numai
pentru piata noastr interat, si atunci ne intrebkm:
Duck e cultura intensivrt, care ni se impune din cauza luptei din afark, atunci cultura intensivit revine micei proprietkti si
atunci aceastk lege vine la timp, aci mica proprietate va fi singura potrivitk pentru o tara ca noi, spre a rezisth, cum zice La
Fontaine intr'o fabula : Dac stejarul se rape sub greutatea si
puterea vnturilor, micele tufirise de trestie se incovoaie, dar atman si trrtiesc in ciuda vijeliilor.
Atunci vom semknh in tara noastrd mici ferme. mici industrii. phnk and un alt fenomen economic va restabili cump6na,
intre marele capital si munca.
D-lor. noi and vedem aceste fenomene mari, sk facem. o
legislatie tot ash de puternicg casi. fenomenele. Si en ggsesc in
aceastil lege niste principii pe care le aprob si care isvorAsc dintr'un democratism sincer.
Tocmai acolo, unde d-nii opozanti gh"sesc rea intocmire si
mai rea procedurk eu gilsesc un plan matur, o metodk simplk
si tendinte en totul favorabile cumphrkorilor cari nu sunt altii
cleat srdenii. Dar insisi opozantii acestei legi nu sunt toti contra principiului legei : unii se prang numai contra modalitrttei
sale si in critica lor, propun solutii parck mai democratice deck cele din proiect. Ne multamim cu aceastg bungvointg, penfru. scoala democratick
Dar sunt alti adversari. ca D. Iancovescu si D. Tache Ionescu, cari sustin cu indirjire c proiectul acesta este contrariu
legilor agrare, contrarin in ce mod? C6 flu admite colonizarea
interioara. ? !
www.dacoromanica.ro
192
si resursele bugetare ale statului si comunei ; cum dar legea aceasta e dusmanA principiilor de sociologie si de economie politicA?
193
13
i Legniri.
www.dacoromanica.ro
194
seama de sok] erea acestui cons, prin noua lege electorala, totusi
195
D. A. Stolojan. D-lor deputati, m felicit indoit de ocaziunea care s'a dat Camerei de a discutit acest proiect de lege :
inthiu chprin el se face o mare reformh care va aduce duph sine
marl i fericite rezultate pentru tar, iar de cealalth parte, pentruch vi s'a dat prilejul prin discursurile ce ati tinut. si care
ar fi fala orichrui parlament, sh dovediti ch in aceast Camera
sunt oameni de mare valoare i talent, i astfel ati ridicat prestigiul acestei Adunhrei.
D. Tache Ionescu are talent. VA marturisesc c pe cnd
vorbh i ne art ce consecinte rele are sh aib aceasta lege,
dach mai aveam par pe cap, er h. sh mi'l vedeti valvoi In crestet.
Ma intrebam atunci, cum se poate ca eu, proprietar mare, sh
concep ideia unei asemenea institutiuni si s dau concursul men
guvernului, pentruca sh realizeze o asemenea reforrna, ale chrei
consecinte vor fi desfingarea propriethtai mari si introducerea anarhiei in tail ca stare cronica! Dach imi lipsi prevederea, cel
putdn instinctul de conservare trebue sh ma destepte, ca s nu
ma fac complicele guvernului la o fapta rea pentru tara noastrh!
Adversarii nostril politici mi-au pus in spinare acest ponos, ca din ministerul de domenii am iesit cu un domeniu, desi
cumphrasem mosia cu patru ani mai inainte de a intr in minister. Suferisem de ponos si nu am inteles c legea de filth are
sh ma lipseasch de folos.
196
197
timpii vechi si in timpii noi, nn a izbutit sa realizeze o civilizatiune mai estetich. ca Atena. Mara de aceasta in istoria ace
stei OH, gasim exemple numeroase de inalt patriotism, de abnegatiune, de toate virtutile cetatenesti. Cu toate acestea, nici Omer,
nici Sofocle, Euripide, Tucidide, nici Aristofan, Fidias, niciunul
din marii scriitori, poeti, arhitecti, sculptori, pictori atenieni, nu
erau proprietari mari; mai mult, nici nu existh proprietatea mare-.
www.dacoromanica.ro
198
nicio tail din lume proprietatea mare nu a avut o inraurire directa pentru desvoltarea unei civilizatduni estetice, splendida,
fosforescenta.
avut si nu le are.
Ne-a mai spus amicul nostru D. Iancovescu, ca proprietatea
noastra mare ne-a facut serviciul sa occidentalizeze civilizatiunea
noastra. Se inseala. Eu am obiceiul sit documentez parerile male,
www.dacoromanica.ro
199
200
mai mult dupa cat se cuvine dupg averea lui, intru atatia ani
muncind, cum sa nu fad, stare? Si ca putine zile sunt, de and
a numarat 20000 de fiorini spre cumpararea unui ecaret pentru
fiul salt cel mare-.
Vedeti, fratilor, fericirea oamenilor celor proti ; aceasta ma
silesc, sa arat pricinele pentru care birnicul Tarei Romanesti, care
locuieste in acel bogat si frumos pamant, este inteo saracie i intr'o ticalosie atat de mare, incat un strain este peste putinta s.
creada aceasta proasta stare. Si crt pentru bani de bir s'a urmat
si pedepse, ca s dea ceeace nu are si atati cati nu poate agonisi. 0 ! Se cutremura mintea omului, and Ii va aduce aminte
ea ftiptura Dumnezeirei, omenirea, fratii nostri, au fost ate 10 aternuti pe pamant cu ochii in soare i o barna mare 1 grea pusa
pe pantecele lor, ca mucandu'i mutele i tantarii, nici sa se
poata a se feri. Aceasta de nu s'a urmat de nimenea, impunga-ma
pe mine cugetul caci scriu o minciung, iar de a savarsit-o un
Roman catre fratii lui Romani, numai ca sa se intoarca cu bani
multi still*, aratandu-se cu slujba catre stapanitor, acela citind
si aducandu-si aminte, impunga-1 pe el cugetul, i de acum inainte parfiseasca-se de acele urmari, caci condeile nu vor mai fi
uscate. Si asemenea urmari nu vor mai fi cunoscute numai duhomnicilor si suferite de patimasi, ci condeile vor da in vileagul
obstei atat urmarile cele spre folosul neamului, cat i cele spre
prapadenia lui. Alti cretini tot pentra dare de bani an fost spanzurati cu capul in jos, si alii iarsi inchisi in cosare de vite
unde le-au dat fum, i alte multe asemenea pedepse. Pe care, eine
va voi sa afle vremea intru care s'a urmat si obrazele care au
avut asa multa bunavointa spre slujbe si bun cuget, cerceteze
slujbasii de peste Olt, pe care vor aveh, temere de Dumnezeu.
Aceste nedrepte urmari, si nepomenite peste tot pamantul,
i-au adus pe ticalosii locuitori inteash stare, incat intrand cinevit
intr'acele locuri, unde se numesc sate, nu va vedeh nici biserica
nici casa, nici gard imprejurul casei, nici car, nici bou, nici vaca,
nici oaie, nici pasare, nici patul cu semanaturile omului, pe ntru
hrana familiei lui, si in scurt nimica, ci numai nite oclai in pamant. ce le zic bordeie, unde intrand cinevh, nu are a vedek alt
dead o gaura numai in pamant, incat poate incapeit cu nevasta
i cu copiii imprejurul vetrii i un co de nuiele scos .afara din
fata pamantului si lipit cu baliga, i dupa soba Inca o alta gaura,
www.dacoromanica.ro
201
prin care trebue el sa scape fugind, cum va simti ca, a venit cinevh la utt-i, caci stie ca nu poate fi alt decat un trimis sprP implinire de bani. i el neavand sa dea, oH o stel bata, oH o stel
lege i o sal duca sa'l vanza pentru un an, doi i mai multi, sau
la oricine se va gasi, ca el stei slujeasca acei ani, i banii co se
dau pentru slujba acelor ani, sa se ia pentru birul lui. Iarttsi
zic c adevarat milostivul Dumnezeu este foarte rabdator Ce
erh dator aceasta faptura dumnezeeasca ? Sa se robeasca, ca srt
dea i ce nu are, Domnului ? i apoi intrand cinevh in acele
bordeie ale lor, paste putinta erh de a gasi pe trupurile lor i In
casa lucru de zece lei ; caci si caldarea cu care o sil'i faca mamaliga, nu are fitecine, ci sunt 5, 6 tovarai pe una ; i and
acetia din nenorocire prindeau de veste, and veniau in satul kr
zapciul, polcovnicul, capitanii, mumbasir ispravnicesc, mumbasir
domnesc, fugiau atat ei cat i muierile lor, i copiii caH puteau
fugi, prin paduri i pe munti, intocmai ca dobitoacele cele salbatice, cand le gonesc vnatorii cu cainii. Caci stiau ca prinzandu-i
.
nicio cunotintti de datoriile catre omenire. Pe acest fel de oameni trim eteau stapanirile spre implinirea ramtisitarilor, (acest fel
ca sunt trimii pentru dreptate, adica ca sa cerceteze pe ispravnici, samei, zapcii, de au urrnat drept la implinirea dajdillor,
strang de pe la locuitori, ravaele zapciilor, de doutt, trei daturi
de bani, apoi peste o lima de zile se trimete mumbairul dupa
ramasituri, caH implinesc tot acei bani, ce au dat locuitorii odata."
202
belor? sa citim.
Ci pricina este, caci unii din vistieri si logofeti, dintre a
carora hotariri si urmari sphnzurit toate pricinele al tOt norodului Principatului Valahiei, nu stip de a inchipui o anafora."
71
Ce propunea :
vitului."
Iar la pagina 108 continua astfel :
-,
203
004
205
dar dreptul nostril civil asupra proprietatei, a fost dreptul quiritar ohamnic, el a fault educatiunea juridica a taranului nostru,
iar nu cel feodal, care in chip sporadic numai, a incercat si
prindgi radacini si la noi, dar nu a izbutit, neggisind teren favorabil ca s se instaleze, constiinta juridica a Romanului find fasonata de traditdunea romana. Deaceea vedem mosneni inergand
pang, in Casatiune pentru o litra de pogon.
Dar, D-lor, e atat de puternica in contiinta sateanului nostru, notiunea proprietktei absolute, in cat in graiul lui nu gasiti
cuvantul patrie. El are acelasi cuvant pentru proprietatea individului, casi pentru proprietatea pamantului pe care este asezata natiunea romkna. El and apar tara, spunek ca se bate pentru lege i mosie prin intuitiune intelesese ca pamantul ocupat
de o natiune Ii apartine, pe aceleasi temeiuri juridice pe care e
bazata i proprietatea individual i ca, dreptul e identic in amandougi cazurile. idee care tocmai in secolul acesta a fost pusa
in evidenta de economistii contimporani.
Ask dar proprietatea mare la noi a fost o importatiune ulterioara, iar proprietatea mica este acek care a inchegat la inceput elementele romneti in societate si a fundat prin urmare
nationalitatea romana. La noi proprietatea feodala n'a ggisit
teren favorabil pentruca sa princla raclacini, d'a se naturaliz1"3.
din pricina traditiunei romane, care stapania minile Romanilor
in ceeace priveste notiunea proprietatei.
Ceeace invedereaza si mai mult c nu exista in constiinta
sateanului nostril o eclipsa a notdunei de proprietate, sunt qi imprejurarile urmatoare :
Avem o experienfa indelungata in aceasta privinta. AT'am
spus in raport &Ate mosii s'au cumparat in Gorj dela proprietari,
fara ca niciun vanzator sa fi fost siluit sa vanda taranilor mosia. Astazi sa va spun ce s'a petrecut in Romanati.
Un boier mare, raposatul Iancu Oteteleseanu, avek in acel
judet, o mosie intinsa de 9000 de pogoane si voik sa o vanda.
In lipsa de capitalisti mari, s'au asociat doi negustori diu Caracal, D. Demetrian, fratele prefectului de astazi, si D. N. Guran,
tatal colegului nostru Guran, cu satenii din comuna Diastea. Au
luat cei dintai doi cat() 3000 de pogoane fiecare, i satenii tot
3000 de pogoane. Sunt mai bine de 30 de ani de atunci : sa ne
spun a. colegul nostru, daca de atunci Oat' astazi, o singura data
www.dacoromanica.ro
21)6
207
Asteptam ca deputatii colegiului III sa ia cuvantul, pentruca sa protesteze contra ofensei ce s'a adus la 5 milioane i
jumrttate de Romani, catre cari trebue sa fim recunoscatori, caci
daca noi ne-am facnt datoria in timpul razboiulni, ei au fost acei cari au dus greul. (Aplauze).
Purtarea lor eroica in timpul razboiului, ne-a impus datoria
a face o lege ca aceasta, care va aduce infratirea claselor si va
cimenta si mai mult unirea intre toate elementele, care constituiesc neamul romanesc. (Aplauze).
908
bhnueli. Eu cred ch. era mai bine, cum si era legea guvernului,
nici s luhm precautiunile introduse in lege de chtre comitet.
S'au manifestat asemenea temeri i la 1893, cand se discuth
legea de atunci. Koghlniceanu, care cunosteit tara, le-a combhtut.
Asthzi toath lumea vede ca. dreptatea era cu el. Ash va Ii i de
data aceasta ; viitorul va dovedi ca noi am avut dreptate.
Trec la partea financiarit. Tot D. Tache Ionescu, ne spunea
urmArile dezastroase ce va avea aceasth lege pentru finantele
noastre.
Rusii sunt 116 de milioane locuitori si cash ajute extensiunea
proprietatei mici, au facut o band, funciard, care pune la dispozitia shtenilor, pe fiecare an, ale 5 milioane de ruble in hartie, adich, vreo 13500000 de lei in numerar, in acest scop.
Nu este la cunostinta mea, ch, aceasth sumg nu a fost suficienth, pang acum.
o oh
909
ruinati finantele statului, caci taranul flu va p1ti. Aci voin cith
o autoritate pe care D. Tache Ionescu nu o va contesth, crici
D-lui este acela care a combiltut aceste temeri, afirmand c rtranul e bun platnic.
D. Tache Ionescu. Si en am spus aceasta.
D. A. Stolojan, raportor. Pe mine un lucru m intereseaza
si anume, dac taranul va putea, scoate din pamantul cumparat,
anuitatea care e dator.
SA
examinAm si aceasta.
14
i f,yiuiri.
www.dacoromanica.ro
21
211
englezesc, cred ca se poate, prin legi bine chibzuite, a se reconstitui o clasa disparuta.
212
www.dacoromanica.ro
213
www.dacoromanica.ro
914
sii la noi, si atunci sa introducem absenteismul pe o scara intinsa in tara noastra, sau s suscitam prin mijlocirea unei institutiuni, ea aceea pe care o infiintam noi, cumparatorii, i s mergem in acelasi timp inainte cu organizarea societatei noastre pe
baze stiintifice.
prietar in fata saienilor. Si eu am fost altadata de parerea aceasta, legile din 1886 si 1888 se inspira de acest punct de
vedere.
')1.3
resul momentului atarna mai greu in cumpana deck speculatiunice asupra viitorului.
Mai inainte d'a terminh, ma cred dator sa arat recunostinta
mea tutulor oratorilor pentru termenii binevoitori In cari fiecare
a vorbit de raportul meu.
www.dacoromanica.ro
216
www.dacoromanica.ro
217
thine.
Pe acel timp ma allam sef de serviciu la ministerul de externe. Intr'o serie de articole inofensive, scriam in Monitor, in
partea neoficiala, vederile mele asupra chestiunei agrare. Ministru de externe, era Filipescu.
Deodata ma vad chemat in cabinetul su, caci primise o
telegrama dela Arsachi, care era in Comisiunea Centrala dela Foc-
218
219
990
turei si pentru tot ce putea privi prosperitatea industriei agricole. Young negresit, cand compara agricultura cea mica din Irlanda, zicea: vedeti agricultura mica i comparati en agricultura
mare-. i pentru el concluziunea era simpla. .,Nu se poate agricultura progresiva, fara proprietate mare". Mad ins& Young
Iata un om tartar care, in privinta aceasta a ramas cu desavarire inapoi. Ch proprietatea mare are avantajii, cine o contesta;
dar putem noi sa imobilizam proprietatea? Putem noi oare sa
ne opunem in contra diviziunei treptate a proprietatii funciare?
Nu exista o legislatiune in lume, afara de legea englezeasca,
care sal constranga pe proprietarii de mosii sa imobilizeze Oman-
tul. Nu exista nici o alta Ora care sa aiba o asemenea legislatie in privinta proprietatei ca Englitera. Apoi dad, ait este,
prin ce mijloace sa satisfacern pe acei cari meren ne spun ca
www.dacoromanica.ro
901
www.dacoromanica.ro
9-)9
Dar imi yeti zice ch nu este ash locul peste tot, ch nu este
peste tot cultura ash de inaintatrt. AO este, nu peste tot locul
cultura thrhneasert se face cu ingrijire. Dar oare proprietarii mari
si arendasii mari fac agrieulturrt ingrijith paste tot locul ? Sunt
grne de ale marilor cultivatori, pline cu phlrtmidrt si cu secarh.
PADA mai aeum chtivh ani, si cbiar pang astki, chth deosibire
intre agricultura Moldovenilor si a Muntenilor.
D-lor, oare dach m'asi apuch sh descriu care este una din
cauzele chror se datoreste starea de inapoiere relativh a agriculturei taranilor, ar fi oare aceasta agreabil pentru D-nii cari au
combhtut legea ? Bine ar fi ca sh mg apue sh art care sunt cauzele pentru care thranii au fainas inapoi in cultur ? Nu o voiu
face, chei nu am venit aci sh destept pasiunile, ci sh aphr o cauza
_
dreapth.
Daed mai thrziu, en marele meu regret. voiu fi silit sh rhspund si sh ark, ch dach agricultura frhneasch e inapoiath, dad,
vitele stint in stare detestabilh, in mare parte au rhspunderea si
altii, nu numai thranul.
Nu stiu ce i-a venit D-lui Iancovescu sh fach proces rdposatului Pliniu, mort de aproape 2000 de ani.
D-voastrh cunoasteti toti legenda lui Pliniu, ch : ..proprietatea cea mare a omorit Italia si provinciile".
In mice carte de economie politich aplicath ghsiti cuvintele
acestea.
D. Iancovescu, duph 2000 de ani, zice eh nu a spus adevhrul Pliniu. Fiindch, Pliniu erh Roman, si fiindch si noi toti ne
coborim dela Romani, de oarece in multe din deprinderile noastre
suntem Romani, sunt dator sh spun douh cuvinte, ca srt aphr pe
rhposatul Pliniu.
Pliniu istoriceste a avut mare clreptate, si tehniceste vorbind, inch a avut dreptate.
Cine si-a dat osteneala; ca sh urmareasch in documente si
www.dacoromanica.ro
993
din ce bruma a mai ramas din literatura agricola romana, e convins ca. Roma a fost stat mare i a impus lumei intregi. numai
pang atunci, pang, child proprietatea a fost mica, atunci cand agrieultura romana hjunsese la acel inalt grad de perfectiune, in
cat astazi sunt multe tari care nu au agricultura atat de inaintata.
Asemenea este dovedit e5, de atunci9 cand a inceput s dispara proprietatea mica' si cultura mica, poporul roman a dat tot
inapoi. si cu cat se desvoltau latifundiile, en atat perdea din virtutile sale poporul-rege. Asemenea este eunose4at ca decadenta
agriculturei. demoralizarea poporului roman, tirbirea prestigiului poporului roman, si in urma decadenta si navalirea barbarilor, coincid cu navalirea latifundiilor. Acestea sunt fapte, nu
vorbe, pe care le yeti gasi in mice tratat de istorie detaliat. $i
acest luern erh firese in timpul Republicei, cand domnih proprietatea mica. Dela plug s'a luat Scipion Africanul, child a fost
chemat s conduca armata la victorie i toti generalii romani erau
plugari. In timp de pace atarnau armele in cui si puneau mana
pe coarnele plugului, iar child nevoile poporului Ii chemau, lasau
plugul, luau armele si conduceau legiunile la victorie. hat faptele istoricP.
Cand proprietatea a inceput sa ia intindere mare, cand latifundiile inlocuiau acele mici mosioare bine cultivate, atunci
steaua Romei incepe sa decline. Cititi in operile ce au mai ramas
dela Latini si yeti vedeh ea cata placere scriitorii romani expuneau starea agrieola dinainte si cu cata intristare aratau cum pustiul a cuprins campiile Republicei.
Mai este un alt fapt care vine sa desminta asegiunile D lui
294
un asemenea asezamant financiar, iar proprietatea mica sa fie tinuta la use ? Astazi proprietarul mare se duce la creditul funciar
i se imprumuta cu jumatate din valoarea moiei sale, en o do banda lesnicioasa, astfel incht 'Ili scapa proprietatea din pericol.
Triranul nu are aceasta institutiune. Apoi drept este aceasta ? Dacrt
pentru proprietatea mare, am avut grijri sa o aparam de ruina,
dece v aratati atata de avari, cand este vorba sa protejati proprietatea cea mica ? (Aplauze). Ce ? Nici atata solicitudine nu merita
inaintea noastra clasa trtraneasca? (Aplauze).
Noi nu facem altcevh cleat ca venim in ajutorul taranilor
cu creditul statului, i dacbi 'mi dati voie pot merge si mai dewww.dacoromanica.ro
225
parte sti vg. spun, crt acest credit care le acorddm, nu este numai
din partea proprietarilor mari i al ofasenilor, ci din creditul general al statului, care este alimentat de toate clasele societAtei
si in mare parte i de Varani. (Aplauze).
Pana astAzi trebue sA stiti, ca Creditul funciar nu imprumuta
pe tdrani si cestiunea se studiazA, cum. sa se stabileasch ca institutiunea aceasta sa fie accesibila si pentru ei.
A intrebuintat D. Iancovescu un argument pentruca sa VA
convingA si mai mult, crezand cA cu el v va captiva, v'a spus
cu talentul si stiinta D-sale, ca tot pamantul are sit' cada in mama
tri ran ilor.
ca fiecare tAran sa aibA o bucatA de pamant in aceastd tara, (aplauze), urmand astfel traditiunea fundatorilor partidului national
liberal ; inlesnind pe toate cane si toate mijloacele pe toti acei
;Jae qi Lrgiuiri.
www.dacoromanica.ro
2.)6
dorim a parasi orasele ? Ce se face populatiunea oraselor ? Acei cari pot si voiesc se duc la tall, la bai, la
munte, in diferite localitati ca statiuni de vark Astazi in tarile
civilizate mai tot omul poate triti la tard : calatoria este ieftinit si
traiul nu este scump. Si afara de aceasta nu se poate ca tot loutitorul din orase sh alb mica sa proprietate. Astazi nu mai putem
opri in loc reformele importante reclamate de nevoile i ideile
societatei moderne : prin urmare faptul Ca din cauza neurasteniei
trebue sa oprim o reformit, nu mi se pare admisibila. (Aplauze).
D. Iancovescu t zis ea tarile cu proprietatea mica sunt inaccesibile culturei, civilizatiunei, i ne-a citat pe Serbia imi Tare.
Ma mir cum D-sa a uitat pe Elvetia unde proprietatile sunt impetecate, si cred c cultura i democratia Elvetienilor pot sfidh pe
oricare alta. Oare intinsele proprietkti din imperiul Rusiei, unde
cinevi calatoreste cu zilele pe domenii imense, se pot comparh
cu cultura Elvetiei ? Dar in Olanda ? Ati calatorit D-voastra in
Oland a ? Eu asi dori ca multi proprietari mari dela noi sa traiasca
ash de inlesniti ea taranul olandez. (Aplauze). Eu am fost in 0lamia si am asistat la celebrarea nuntilor, am vazut cum taranul
scoteh din dulapuri paftale vechi de argint, obiecte de valoare
de sute de ani. Poftiti de vedeti vitele Olandezilor si casele lor,
bibliotecile lor. Nu este exact c numai proprietarii mari sunt
accesibili de cultura.
Eu cunose proprietari mari, cari deabeh stiu sd'si iscaleasca numele.
S'a vorbit de America.
Dar v'ati facut o idea gresita child ati spus, ca in America
domneste proprietatea mare. Din contra este proprietatea mica si
mijlocie, i gratie acestei proprietati si a masinilor, care nu'i plac
D-lui Mortun, desi se serveste cu ele, America a ajuns unde se
curtile, scoalele
997
228
merg sa se expuna la sagetile salbaticilor. Martirologiul misionarilor catolici, cuceririle ce ei au facut cu crucea in mama', ne infatiseaza icoana celui mai sublim sacrificiu, celui mai absolut devotament.
Acestea zise, eu ma ridic din toate puterile in contra asertiunei care subordoneaza civilizatiunea 1 mersul omenirei pe o
cale mai inaintata, numai acelora cari au avut norocul sa fie proprietari mari.
Istoria o probeaza si dac
in nume de ran cuvintele mele ce am zis: am zis pentru argumentul foarte simplu, ca pun mare temeiu pe zisele D-sale, i
cu riscul de a displace Camerei, dacti am spus prea multe, a trebuit insa sa le relevez. Cavintele D-sale sunt de o gravitate foarte
mare i meritau sa fie relevate.
Tree mai departe, trec la D. Tache Ionescu, D-sa a fost
prea aspru cu noi. D. Iancovescu, dupa cum am avut onoarea de
a va spune, a repetat de randul acesta o veche doctrina a D-sale
i nu pentru intaia oara am auzit pe D. Iancovescu sustinand en
caldura si convingere, pentru care'i fac complimentele mele, idei
pe care eu nu le impartasesc i pe care trebue sa le combat.
Nu tot tip, a fost D. Tache Ionescu, D-sa ne-a condamnat
dela inceput proiectul i dupa aceia ne-a spus cal el nu izvorete
din traditiunile i din programul nostru. Ma mir de D-sa, ca zice
229
Viid insh c nu'l cunoaste, ori ch. 1-a uitat... (Aplauze prelungite).
Se vede treaba ch. nu l'a cunoscut, ch dach cunostea mai
www.dacoromanica.ro
230
in alte tari pe care le-ati citat si in care nu putem afia invataminte care sa ne ajute a deslega probleme economice si sociale
proprii ale noastre ? Noi ne-am inspirat din nevoile noastre.
Am cautat curat si simplu, ca pamantul romanesc sa treaca
cat se poate in mainile cultivatorilor, ca propiietatea noastra sa
nu se deprecieze i s inlesnim ca cu creditul statului, care este
creditul general, sa inlesnim, zic, achizitiunea proprietatei acelor
oameni, cari nu au alte mijloace de train, decat munca p amantului. Nu -Liu care dintre D-voastra mi-a zis ca este cu neputintA,
ca este o aberatiune, ca toti taranii sa fie proprietari.
Este o aberatiune ! De ce ? Cand in locul de sease milioane
de locuitori, cat are taxa astazi, va avea 15 sau 20 de milioane,
931
boieri, insa va rog sfi'mi dap voie s zic un cuvant : In totdeauna cand tara a fost in pericol, cand navaliau hordele de barbari,
multi din cei cu dare de mama treceau granita la Brasov si ainrea, iar taranii ramaneau pe loc. (Aplauze).
Acestea sunt fapte pozitive, fapte pe care le cunosc inch,
multi batrani cari incrt trdiesc si can Isi aduc aminte si ne spun
si astrizi, ca indata ce se auzia ca yin Turcii san Tatarii, plecau
cu parintii peste munti i ad lsau friranimea sa se inteleaga cn
Turcii si cu Tatarii, iar dupace furtuna tree* se intorceh in tara.
(Aplauze).
232
si are sa piara tara. N'a pierit nici tara, n'a pierit nimeni, nici
agricultura care pot zice ca a inaintat, fiindca In urma improprietarirei Varanilor dela 1864 valoarea pamantului la noi s'a indoit si s'a intreit. (Aprobari). Pentruce ? Pentructi sistemul latifundiilor nu este un sistem de prosperitate, fiindca atunci cand
intinderea pmantului intrece puterile de cultura ale proprietarului, atunci cresc pe campii buruieni i palamida, iar cand proprietatea pamantului este in proportiune cu puterile cultivatorului,
atunci ea devine mai productiva si valoarea ei se ridich.
Dar, D-lor, ara a mai desvolth aceste teorii, pe care. bunul
simt al fiecaruia le intelege, dece en ocaziunea unei legi inofensive, care nu este decat o lege financiara, rau calificata de lege
agrara, dece cu ocaziunea unei asemenea legi s ne speriem
sa zicem, ca daca vom inlesni tranului sa cumpere 12 hectare
de pamant, el o sa se faca prin aceasta incendiar i revolutionar!
Asemenea argumente sunt aduse numai pentru ocaziune, ca sa
se inspaimante lumea. Apoi si eu sunt proprietar i ca podgoroan si ca cultivator de pamant si pang acum, va mtirturisesc ca
sunt batran, n'am avut nici o zi de nemultumire, ca sa ma pang
de tarani. La 1888, faptul nenorocit in analele tarei noastre, Child
s'au resculat si la mine, 'dam dus in mijlocul lor i i-am intrebat deco v'ati rasculat, oameni buni ? Fiindca s'a rasculat lumea, ne rasculam i noi. Si atunci le-am zis : stati pe loc, fiindca
stapanirea are sa vada pasurile voastre si puteti sa dobanditi
233
www.dacoromanica.ro
234
awi de multe ori a trebuit sa iert datoriile color ram* In nevoie, dar va declar ca dupa aproape 40 de ani de traiu cu taranii, nu am sa ma plang de relatiunile banesti ce am avut cu daneu unul ii prefer targovetilor.
Temerea D-voastra este gratuita. Taranii au platit si platesc
pdmanturile lor, cu greu in unele cazuri, dar platesc.
Cunosc insa in schimb arendasi mari, carora s'au iertat datoriile ce aveau catre stat ; nu dezaprob faptul, dar cu totii stiti
235
236
Dar sunt state mici care n'au pritit ce a Ail Polonia; ash,
luati Elvetia. Existg oare un exemplu in lume, de un popor care
srt'i apere cu mai mugt patriotism, cu mai mult5, tarie pamntul
ea Elvetia? Nu cred ert existd.
Este exemplara dragostea si credino en care Elvetienii aprir
muntii si vgile lor. Au fost lupte seculare, in care aceasa mica
Cand v duceti la Geneva, va rog sa vedeti acolo stabilimentul fortelor motrice din mijlocul Ronului i srt intrebati ce
www.dacoromanica.ro
237
238
taxa de tarani nu se poate face politica mare. Mai politica imperiala ca a Romei, s'a facut vreodata, pe lume ? Cititi pe Mommsen,
cititi pe Duruy, cititi pe toti istoriografii mari ai Romei i yeti
vedeh ce erh Roma vechie. 0 tail mai mult de tarani agricultori.
La care tarani vh referiti, D-Ie Tache Ionescu ? Eu sunt convins
ca. D-voastra, care sunteti literat, ati citit pe La Bruyere. El d escriind pe taran zice : am vazut oameni cari numai figura o avea
de om, dar aspectul Ion era salbatic. Aceasta descriere a lui La
Bruyere a ramas istorica. Dar taranul francez de care vorbih La
Bruyere nu mai exista. Nu mai este servitute, nu mai este iobrigie.
Acel taran devine treptat preistoric.
Duceti-va in G-ermania, acolo unde infloresc asociatdunile agrare. Am asistat la multe congrese agronomice i economice i
am gasit tarani cari in asemenea cestiuni, tineau piept cu multi
cari aveau pergamente. Vorbiti de acest Varan : nu luati pe tiiranul ignorant i same. A fi Oran, D-le Ionescu, nu insemneaza a
fi neinvatat si grosolan, ci insemneaza, ca. in loc de a face avocatura ca D-voastra, (Aplauze), el face cultura pamantului. Taran
nu este de o potriva cu om prose, caci i multi targoveti sunt ignoranti. A fi taran insemneaza a fi agricultor, a fi cetatean oai.
altul.
Atat este de adevarat Ca politica imperiala se poate face de
tarani, ca toti oamenii de stat i senatorii Rornei erau mai mult
agricultori, i agricultori mici, i mari. Prin urmare, dad, imprejnrarile v yor cbema pe D-voastra, sa faceti politica imperiala,
flu taranii v. vor impiedich de a face politica buna si nationala.
Taranii ne-au ajutat pe campiile Plevnei sa fim ceeace suntern. (Aplauze).
Nu este de ajuns s cuceriti drepturile unui popor i sa'i
asigurati viitorul. Despre aceasta taranime v spune oricine, va
www.dacoromanica.ro
939
www.dacoromanica.ro
240
Bile albe
Bile negre
76
47
70
6
Se da citire art. 1.
D. prefeclinte. D. Sturza are cuvantul.
D. Gr. Af. Sturza. D-lor, ca sti vedem daca este bine sa
241
tenia, vedem, in adevar, c ei au a lupth en greutatile invoielilor agricole, i aceasta provine mai cu seama din faptul, ca pros-
tapunile, darile accesorii, care se pun in asemenea invoieli, imping pretul painantului luat de ei, mai sus cleat valoarea lui
reala, i deaceea eu am fost totdeauna de idee ca in orice reforma
a tocmelilor agricole, cea dinthiu condiPune sa fie aceasta ca
toate prestaPunile ce se pun, sa se evaluieze in bani, pentru a se
vedeh daca pretal definitiv nu trece peste indoita valoare a pamantului caci in cazul acesta vine legea i opreste o asemenea
invoiala.
Prin aceasta lege, cei cari sunt ehiriasi pot deveni proprietari, daca se invoiesc i proprietarii ea sa vinda panahntul. Aci
s'a ridicat un cuvant : ca este vn pericol ca taranii ar puteh veni
la aceea, ca sa sileasca pe proprietari de a le vinde mosiile. In
aceasta privinta trebue sa avem garantia legilor i nn guvern,
care nu ar fi in stare sal garanteze fiecarui oin dreptul sau, daca
ar fi un guvern slab, noi care votam astazi aceasta lege, noi lb
16
Act. fi Legiuiri.
www.dacoromanica.ro
242
tru proprietari si arendasi. Am avut Creditul agricol pentru t,drani, pentru averea lor mobiliarg si peste ativk ani oamenii s'au
ghndit sh fach si pentru proprietari si pentru arendasi ceeace s'a
facut pentru thrani si s'a facut Banca rurald. Tot un asemenea
act de dreptate suntem chemati a face si astdzi, chci proprietarii
au Creditul funciar rural.
Aceasth institutiune este data in folosul proprietarilor si nu
numai al acelor cari sunt datori, dar si al acelora cari vor sit'
cumpere mosii, fiindch nimeni nu cumphrh o mosie fhr sh intrebe
mai inthiu dach este push la credit, si dach este push, o cumphril
www.dacoromanica.ro
243
www.dacoromanica.ro
244
245
246
ratiunile expuse in raport, cat i de desbaterile urmate aci asupra acestui proiect de lege, care se face in interesul clasei muncitoare a satenilor, am crezut de cuviinfa sa dau o alta redactiune
art. 1, ca sa corespunda mai exact cu spiritul i intentiunea
legei.
In art. 1 se zice : De a inlesni cultivatorilor romdni, cumparani de mosii dela proprietari. Prin aceste cuvinte cultivatorii
www.dacoromanica.ro
2-17
romdni, cred Ca se poate intelege mice fel de cultivatori, precum : horticultori, arendasi, sericicultori i alti cultivatori, a caror specialitate sa aiba o corelatinne oarecare cu agricultura.
Daca" d-voastrti intelegeti, ca sa poata cumpara, pamanturi toate
aceste specii de cultivatori, eu n'am nimic de zis : daca insa este
vorba c preocuparea d-voastrd se refera numai la shtenii romani,
atunci redactiunea proiectului nu corespunde la intentiunea
d-voasti.d.
domeniilor statului,
o Cassa rurala in
scop :
a) De a inlesni sdtenilor cultivatori de pamant, Romani, cumpararea de mosii dela orke ct.ezdminte publice i particulare.
b) De a dirige, controla i exeCuth toate operatiunile rela-
948
D. C. Dobrescu-Argel. Acestea aveam de zis i rog pe comitetul delegatilor i pe Camera sa binevoiasca a primi amendamentul ce propun.
D. pre.?edinte. D. Popp are cuvantul.
D. N. T. Popp. D-lor deputati, am onoare de a v propune
unnatorul amendament :
Aliniatul a dela art. 1 sit se redacteze astfel : na. De a inlesni, cultivatorilor romani, cari n'au pamant sau au mai putin
249
cul statului:
VAzand dar, cA o asemenea lacuna existh in lege; am crezut
de cuviint srt atrag atentiunea D-voastrA si s propun prezentul
amendament, pe care vA rog sit binevoiti a-I admite, aid cu chipul acesta nu mai exist& nicio temere, ca se poate intinde inteun
mod exagerat creditul statului.
D. preedinte. D. Iarca are cuvantul.
D. C. C. Iarca. D-lor deputati, iath amendamentul ce am onoare a propune :
Subsemnatii propunem ca art. 17 alin, a sA, fie redactat astfel :
D. C. C. Iarca. Dati-mi voie, D-lor, sA citesc art. 66 din regulament, care bat ce zice :
In cursul discutiunei, in sedinth publicA, orice deputat poate
propune amendamente sau subamendamente la proiectul de lege,
ori la concluziunile ce se discutA. Amendamentul sau subamendamentul trebue a fi depus la birou si nu se pune in discutiune
cleat numai dacA, dupit o citire si desvoltare din partea autorului
s'ar sprijini de cinci deputnti".
Prin urmare, am dreptul sa citesc si set desvolt amendamentul meu.
D. pre.yedinte. Aveti cuvantul..
D. C. C. Iarca. D-lor deputati, ideia infiintArei unei Casse agricole, sau mai bine zis a unei banci agricole, este o idee care
www.dacoromanica.ro
230
principal, care constitue aceit natiune, nu este multumit de pozitiunea ce i se face in stat, fie din punctul de vedere politic. fie
din punctul de vedere al traiului material. Dacti intre diferitele
phturi sociale ale unei natinni nu existg pace, aceh natiune nu
poate sg fie tare, din contra, dach existh armonie inguntru, dach
existh pace, atunci putem privi cu mai multh in credere imprejurgrile care ar pute s ne ameninte din afarh.
B-lor, orice s'ar zice, nu puteti s contestati cg in tara romaneasch armonia. intre clasa fitrnimei i intre clasa propriethriceasch sau arendgeasch e deplin. Aceasth dezarmonie, aceasth
urd intre clase, este o consecinth fireasch a legei dela 1864 si a
sistemului de libertate de invoieli agricole. Sgtenii, D-lor, in multe
parti ale thrii au ajuns intr'o situatiune insuportabild, i prin urmare, too au trebuit sh se gandeasch la nevoile lor. Sunt multe,
cauzele lor. (Intreruperi).
D. pre.sedinte. D-le Iarca, discutiunea generala este inchisg.
Binevoiti dar a mgrgini crtvgntarea D-voastrh, numai asupra am endamentului ce ati propus.
D. C. C. Iarca. Aceasta i fac.
D. preedinte. D-voastrg voiti sh redeschideti discutiunea generalg, ceiace este contra regulamentului, 1 v inelati amar dach
credeti eh eu voiu lhsh neobservath o asemenea abatere dela regulament.
www.dacoromanica.ro
251
de lege s'a aratat noug prin clesbaterile intinse, care au urmat asupra lui.
D. Al. Djuvara. D-lor, iata cum este formulat acest amendament propus la art. 1 al proiectului de lege.
Amendainent la art. 1.
a) De a cumpArit dela proprietari particulari sau dela licimoii de o intindere mai mare de 1000 de pogoane:
1)) De a revinde treptat i dupa trebuinta, din aceste mosii,
loturi, cetatenilor romAni, cari nu au deja 5 hectare si cari vor
avansit a doutizecea parte din pretul pamantului ce vor s ia.
. Djuvara, I. A. Ghica, I. N. Iancovescu, M. I. Ghimpa, I.
G. Poenaru-Bordea, I. Iarca, N. T. Popp, C. G. Politimos, P. Buescu.
959
Cea mai de capetenie este urmatoarea: c stabileste intr'o materie atat de delicata raporturi directe intre proprietarul de mosie
si intre sateni. Este incontestat ca. aci, asupra acestui principiu
s'au facut desbateri mai intiuse i s'an prezentat obiectiuni mai
grave: s'a zis, in sistemul legei D-voastra, si precautiunile care
le-ati luat in textul legei, doveilesc c obiectiunea era, serioasa ;
s'a zis c dupii aceasta lege va fi posibil ca proprietarul sa nu
mai OA traiu bun pe mosia lui.
Cand locuitorii, inteadevar, vor sti ca el este singurul obstacol care ii impiedica pe ei de a deveni proprietarii pamantului pe care s'au nascut i pe care 1-au muncit in totdeauna. acesti locuitori nu vor putea rezista aplecarei de a silui vointa
proprietarului pentru a-i lua mosia.
D-lor, imi aduc aminte ca. cu prilejul unei conferinte care
stirbatoria al 25-lea an de viata a Ateneului, voind oarecum sh
ne dam socoteala cum se pot deforma, ideile cele mai bune si
generoase si cum inteleg unii oameni principiile de legalitate si
egalitate, am citat dour], pilde.
Una era trasa din scrierile batranului fruntas Ion G-hica.
El spunea ca o doamna romana, calatorind in strainatate mai
mult timp cu servitoarea ei, i avand sa, se planet de purtarea
sa, nu putuse sa'i aplice oarecare corectiuni, pe care le credea eminamente nationale : nand a ajuns insa cu vaporul la frontiera
tarei, si-a inaugurat intoarcerea sa in tara aplicand corectinnea
ce credeit ca se cuvine servitoarei, zicand : te salut pamant al
patriei, unde esti liber sa'ti bati servitoarea cum vrei".
Iata cum intelegeau atunci si cum inteleg Inca acum, multi
oameni, libertatea.
253
poate sa devinfi in oarecare moment o adevarata primejdie sociala, apoi i proprietarul poate sa indrepteze impotriva interereselor locuitorilor, rnanopere destul de grave. Numai acei cari
nu au fost la taxa, acei nu stiu cum se fac contra ctele intre proprietari si intre locuitori. Numai acei pot sa nu aiba idea de modul, cum spre pada, impun adesea conditiuni de invoiala agricola
locuitorilor. Tot astfel va fi i en operatinnile Cassei rurale : tocmai mai pe urma taranii vor vedeh cat de scump ii s'a pus in
socoteala pretul pamantului.
Ni se zice insrt: pre.tul este fixat de interesati, Cassa rurala
exercita numai un fel de control. Astfel pare ea s'ar petrece hicrurile in forma, insa in fapt ele nu stair. ash.
Impingeti prin acest proiect de lege la un fel de expropriatinne sui generis, pe cai lturalnice i odioase i faceti statul complice al color mai indrasnete intreprinderi. In fond, statul este nu numai mijlocitorul san controlul acestor operatiuni,
ci autorul bor.
Si atunci intreb : pentruce aceasta forma demagogica. care
avand aerul de a combate socialismul de stat, inaugureaza era
socialismului ipocrit?
D-lor, uu este numai acesta cusurul sistemului d-voastra din
articolul Intaiu. Amendamentul astfel cum este propus, mai inlatura Inca un inconvenient, crici nu permite s. cumpere pamant, dealt acei cari n'au Inca cinci hectare.
D. P. 8. Aurelian, pre.eclintele cansiliului. Cer cuvantul.
www.dacoromanica.ro
254
255
oras.
www.dacoromanica.ro
256
nu ati spus dela inceput, ca nu este destul ea tgranul i proprietarul sa se puna de acord pentruca mosia sa treacia din mama
proprietarului in mama taranilor, cit D-voastr aveti dreptul s
www.dacoromanica.ro
.)57
Proiectul acesta nu a gasit rasunet in parlament .i a ramas, cum zic, in cartoanele Camerei, a Inca clang, onor. Camera voia, sa'si insaseasca acel proiect, nu mai erk nevoie de o
discutie de 5-6 zile, ci pur i simplu votain acel proiect, care
este cu desiivArsire altcevh, decat aceiace propunem noi.
D-lor deputati, din expunerea D-lui Djuvara, ati vazut de
sigur c propunerea sa este si mai radicala cleat a D-lui Marghiloman si Tache Ionescu.
D-sa cere curat i simplu respingerea legei, sau inlocuirea
ei cu alta lege.
Dar pentru acest sfarit nu trebuia sa se vina cu UU simplu amendament, care string toata economia legei, ci cu an proiect nou, san cu proiectul alcatuit de Ion Bratianu.
Acte
17
www.dacoromanica.ro
268
Nu trebue s ocolim cestiunea, caci ash e. Indata ce se primeste principiul ca statul sa fie cumparator, singura deosebire
dintre proiectul D-lui Djuvara si dintre proiectul din arhivele
Camerei, e ca in acest din urmii, era statul. iar in acela a D-lui
Djuvara se zice Cassa rurala ; dar ori Cassa ruraI. ori statul e
acelasi lucru.
D-sa propune ca Cassa rurala srt cumpere dela proprietari
mosii mai mari de 1000 de pogoane ; c acele moii, odata cumparate, sa le revanda treptat in loturi taranilor, cari vor plati
cu anticipare a dougzecea parte din pre i alte conditiuni.
V'asi lua timp daca ne-am pune s discutam pentruce 1000
si nu 1500 sau 2000 de pogoane. Ar trebui iarasi sa intru in
desvoltari, pentru a aratit pe ce baze economice si pe ce argumente se poate intemeia cifra de 1000 de pogoane. Se pune o limita.
Evident ca daca o veni o mosie de 999 de pogoane, va 1 inlaturata.
Trebue o logica in lucrurile acestea si nu se poate fixa arbitrar 1000, 2000. Poate ca D. Djuvara va fi crezand ca dela
1000 de pogoane incepe proprietatea mare. ca pang, la 1000 merge
proprietatea mijlocie. Se repune in discutiune tema D-lui Ian-
259
proprietarii si
D. Tache Ionescu. Si D. Marghiloman.
D. P. S. Aurelian, presedintele consiliului. Dar mai mult ati
staruit D-voastrh.
D-voastrh, D. Marghiloman i D. Djuvara, sunteti phrintii
acestei idei, c trebue cu orice pret sh se avite contactul intre
proprietari i
D. Al. Djuvara. Dece aceasth legatura ?
D. P. 8. Aurelian, prerdintele consiliului. Fara nicio intentiSi sh v spun deco : Sambittit a trebuit s numrtr,D-voastrrt lipseati dela sedinta,
pe cei caH au combiltut proiectul de lege
i pe cei caH 1-au sustinut, si cum am avut onoarea sit riispumi
260
vor sti ca proprietarii se vor opnne a vin de moiile ; &lick odata legea
neavoastra, fiindca va este teama de tarani, ca au sa ceara pamant. Aceasta reiese din discursul D-voastra. i D-ta, D-le Ionescu, sa.mi dai voie sa nu'ti mai faspund astrtzi, fiindca v'am
raspuns odata si fiindca v'ati rostit fata de tarani in ash mod,
Inca nu este bine nici pentru D-voastra sa reincepem discutiunea, caci atunci asi fi si eu silit sa ies din rezerva mea. Sunt
chestiuni de o delicateta exceptionala si cuvintele care le pot
spune ca deputat, nu le pot spune depe aceasta band,. Inca odata, D-lor, care este teama ? Teama este, ca odata legea promulgata, taranii o sa creada ca proprietarii nu vor sa le \Tana'. mosiile. Dece sa se presupuna in spiritul acestor oameni atata lips&
de logica si de respect al proprietatei ? Mie mi se pare ca itaxanii
de multeori au dat dovezi de mai bun simt ; in foarte multe imprejurari taranul roman, fail cultura, dar condus de bunul simt
si de logica, s'a purtat mai bine, decat multi din noi. Dece dar
voiti sa'i presupuneti atat de salbatici, incat sa creada c din momentul ce se infiinteaza o Cassa financiara ca sa'i ajute pentru
a cumpara pamant, din acest moment toate proprietatile sunt
considerate ca ale lor ?
Iertati-ma sa va spun ca aceasta este lin ponos ce se arunca
populatiunei noastre rurale. (Aplauze).
D. Djuvara, om versat in ale literaturei, a citat pe D. loan
Ghica. Sa'mi permita a'i spune ca i ett am citit mult pe D.
Ioan Ghica si chiar am fost in polemica cu D-sa, fiindca multe
din ideile D-sale nu le-am impartasit. Eram coleg cu D-sa la Academie si adeseori Ii spuneam : in cutare chestiune de economie
politica esti reactionar.
Si D. Djuvara ne spune anecdota : ca o cucoanh pe care
www.dacoromanica.ro
261
www.dacoromanica.ro
962
afartt din tall, sau locuiesc mai mult in stfaingtate. Sunt familii
care au renuntat la domiciliul lor si crtrora ministerul de finante
le impune taxa de 15 la sut. Oare pentru aceasta s'a facut vreo
rascoalil ? CU* de pufin ; deoarece fiecare poate stt trgiascg, uncle
ii place i cum ii convine. Dar pe tgrani Ii impresioneazg acest
act de absenteism, cAci ei au fost deprini in timpii vecbi sit stew
algturi cu proprietarul. Existh o mai mare comunitate intre el i
proprietar in vechime.
Eu am asistat in copiltiria mea de mai multe ori, in diferite
ocaziuni, la intalniri intre trtrani i proprietari i-mi aduc aminte
c'a existit o mai mare legatura intro proprietar i tgran.
Duminica, cnd se da masa la curte, taranul erh bine prima i bine vazut.
Astazi avem alte deprinderi : traim cu totul altfel ca mai
inainte ; fin de siecle.
zis : s
www.dacoromanica.ro
`)1;:i
stabilimente analoage.
Ce, oare administratiunea Cassei rurale o s fie atat de putin prev6z5toare, incat s5, compromith mersul acesta stabilit de
credit ?
www.dacoromanica.ro
264
265
al
m ijlocii.
mosiile mici, panala 200 de hectare sau 400 de pogoane, srt nu intre in
goane constituiesc o movie, pe and la camp e un petic de pamant. In general insa cine poate afirma ca, 400 de pogoane formeaza
un domeniu. o mare proprietate ? D. Al. Djuvara numeste proprietate pe cea care incepe dela 1000 de pogoane, altii dau aceiasi
numire celei de 2000 de pogoane. Noi, cu desavarsire in spiritul le-
91;6
cele urmiltoare
www.dacoromanica.ro
261
cumpere in bucati : dar sa excludem dela parcelarea extrema, proprietatile mijlocii panala 400 de pogoane.
Crec leti ca. cifra trebue sporita sau red usa? Nu ne opunem :
dar admiteti principiul, fie aci, fie la vreun alt articol: caci cand
am luat proiectul in considerare, cu totii am recunoscut ca vom
admife oarecare modificari la desbaterea pe articole.
Pentru aceste considerari, va rugam sa admiteti amendamentul ce am avut onoare s6, propun.
Sedinta se suspenda, pentru ca comitetul delegatilor sa
se pronunte asupra amendamentelor propuse.
-- La redeschiderea sedintei, D. preseclinte acora cuvantul D-lui raportor al comitetului de delegati.
D. A. Stolojan. D-lor deputati, comitetul delegatilor a primit amenclamentul D-lui Misir in urmatoarea cuprindere : La titlul I s se adauge: Despre constituirea Cassei rurale.
Se pune la vot acest amendameut si se adopta.
D. A. Stolojan. Avem acum amendamentul D-lui Djuvara.
Prima parte a acestui amendament, relativa la limitarea statului
de a cumpara moiilo numai de o intindere mai mare de 1000 de
pogoane, a fost respinsa de comitetul delegatilor.
Noi, D-lor, voim sa facem educatiunea taranimei astfel, sa
nu astepte totul numai dela stat. Dena s'ar primi ideia cuprinsa
in amendamentul D-lui Djuvara, s'ar rasturna, intreaga economie
a legei.
968
vara. (Sgomot).
D. Al. Djuvara. D-le presedinte, retrag amendamentul
(Aplauze).
Voci. Nu se poate retrage. (Sgomot).
069
D. G. A. Scortescu. D-lor, un numdr de mai multi D-ni deputati propun o modificare la acest articol, in sensul ca consiliul
de administratiune in loc sA fie o sucursald a BAncei Nationale
si a Creditului funciar, sd fie un consiliu de administratiune mai
independent, in afarA de aceste cloud institutinni.
IatA cuprinsul amenclamentului :
270
D-voastr
1864.L
271
sunt foarte nedumerit asupra compunerii consiliulLi de administratiune. Principiul acestei legi e sa creeze o institutiune de
D. Pand Buescu. D-ta n'ai fost in niciun consilru de administratiune. ash ca nu te pricepi la asemenea lucrari. (Ilaritate,
sgomot).
In acest consiliu mai sunt, D-lor, i doi membri din consiliul de administratiune al Creditului funciar.
Ei bine, e iarai cevit evident ca aici sunt interese identice.
Cei dela credit pot sa aiba deosebite interese ale creditului, pe
care sa le protejeze i care sti, fie in contradictiune cu interesele
Cassei rurale. Prin urmare, asi vrea ca cei cari au cunotinta
despre formarea consiliilor de administratiune ale diferitelor Casse
www.dacoromanica.ro
272
de credit, semi spunii in care taxa se gesesc consilii de administratie compuse din membri consiliilor deosebitelor institutiuni
de credite sau de biinci nationale.
Prin urmare, ce au de comun institutiunile acestea de credit cu Cassa
? In adevar grtsesc si eu o greutate de a se
rezolvh aceasta chestiune. Si avnd In vedere ca acest articol nu
poate /Amalie astfel, sunt de parere ca ar fi mai bine sa rugam
pe delegati i pe minister, ca pang maine sa se mai gandeasca
la o alfet, combinatiune, ctici ak cum ni se prezint, nu poate s
inspire destula incredere, ca consiliu de administratiune, i dela
consiliul de administratiune depinde tot viitorul acestei Casse.
D. A. Stolojan. Comitetal delegatilor a respins amendamentele
prop use.
273
fiteri caH sunt la pensiune sunt cei caH au condus armata romama la victorie, si eu cred ca trebue sa alba dreptul la solicitudinea D-voastra, i cum cu pensiunea lor nu poate 06,6 cincizeci de hectare de pamant, care ati putek sa le dap D-voastra,
cred c ati pute face o exceptiune pentru ei la principiul legei.
Eu va rog, D-lor, in interesul armatei, in rasplatirea indeplinirei
datoriei lor si pentru incurajare pe viitor a acelora cari imbratiseaza dificila cariera a armelor, sa admiteti acest principiu: ca
intre acei cari vor profith de beneficiile acestei legi, sa fie i ofiterii pensionari.
Depun amendamentul i rhmane ca D-voastra, in solicitudinea pentru armata, sa-1 admiteti. Pentru a termink aceasta
;tete fi Legiuiri.
www.dacoromanica.ro
274
intr'una primitiva : caci rm se poate concepe agricultura fara paunat si fr vite. Deaceea am gasit mai nemerit cg, aci, la ultimul aliniat, sil se adange i aceasta parte .,Art. 8, al. II, aceasta
conventiune va contine si modul de impartire al mosiei intre cumparatori, conform dispozitiunilor legei de fatil stabilindu-se toldeo .
data i intinderea de peimdut destinatd pentru izlaz, calcu1af la 114
din hectar dela fiecare cumpdrdtor.
C. Dobrescu-Arges, C. G. Politimos, C. Popovici, C. Iarca, C.
Arghir, N. G. Stdtescu, dr. Popescu, I. Iancovescu.
Cred c nimeni In aceasta Camera nu poate sa nu recunoasca necesitatea de izlaz pentru vitele noastre, si numai la acest capitol e locul sail de inscriere, iar nu mai la urma. Caci,
D-lor, eu am asistat in comitetul delegatilor, child s'a discutat
acest articol si alta erh ideia child s'a redijat articolul in felul
acesta : vedeti ca conventiunea, ca sa cloying perfecta, trebui
sa-i ataseze si planul, i in plan se prevede c trebue sa parceleze. (Intreruperi).
In zadar intrerupeti, caci ash este. Taranii nu pot cumpgrh
o mosie in parti individuale, pang, ce nu vor imparti-o intre clansii in loturi, ca dupa cantitate si calitate sa stie ce are a da ce
mi-am inchipuit sau o scapare de vedere, sau ca avetj convingerea ca izlaz nu mai trebue satenilor.
Eu sunt drept dar s intreb pe D. ministru, dad, primeste
in principiu institutiunea izlazurilor? Dior, in toate legile de
la 1864 incoace, la 1879, 1884 si 1889, in toate s'a botarit izlazul, in unele gratuit, iar in cea din 1889 sg, se inscrie si 1/4 din
hectar dela fiecare satean cumparator, care sa se consacre pentru izlaz.
En am voit sa urmam traditinnea inceputa prin legile rurale si deaceia am adus aceasta propunere : am crezut, D-lor,
ca locul sau, chiar in planul provizoriu, facut de sateni si de
proprietarul vnzator, ca unii ce stiu mai bine deck told ingiwww.dacoromanica.ro
273
nerii i comisiunile tehnice ale Cassei rurale, cum srt faca impartirea mosiei.
Aud intreruperi, ca izlazul este o ramasita din varsta medievala. Bine, dar cine este de villa de aceasta ? Nu proprietarii
i arendaii cari au impus tarei i aranilor nostri o sistema de
exploatare medievala, feudalrt, barbarrt?
Cu toate acestea izlazul este unul din elementele agriculturei noastre. Oare nu din izlazuri i din invoielile pe priunatul
vitelor trag arendaii si proprietarii marile catiguri cu care 1'0
echilibreaza toate cheltuielile?
apoi in localitatile de munte ce vorn face cu toate acele
locuri improductive, improprii pentru cultura, i care prin firea
lor, sunt destinate izlazului? k5i cine nu tie cat de sanatoase
276
D. V. Lascar. ministru de interne. D-lor, i noi ne-am preocupat de cestiunea de a se sti, daca, ar fi bine sa inlesnim taxanilor cumparari de mosii, care se \rand prin licitaiuni, i declar
crt impartasim aceasta parere ; rog insa pe D. Bratianu sa astepte
pada maine, cand vom formula, un articol, asupra caruia trebue
sa mai cugetam, fiindca sunt i mosii care depind de diferite epitropii, de curatele i altele, ash incat nu putem s acceptam o
redactiune pripitaD. A. Stolojan. Comitetul delegatilor a respins amendamentul D-lui Dobrescu-Arges si al D-lui Ciocazan.
Se pune la vot art. 8 si se adopta astfel cum a foqt modificat de comitetul delegatilor.
Se da citire art. 9.
D. I. N. Iuncovescu. D-lor deputati, propun la vest articol
urmatorul amendament, prin care se d o sanctiune dispozitinnilor cuprinse intr'insul, caci 'astfel cam este el red actat, nu enprinde nici o sanctiune.
Iata amendamentul :
Propun a se adaugh la finele articolului :
_Fara prejudiciul pedepselor prevazute de codul penal.
Oricine poate denunta amenintarile sau agresinnile facute
si Cassa rurala e datoare a lua act de clansele."
www.dacoromanica.ro
277
Se pune la vot art. 9 si se adopt astfel cum a fost modificat de comitetul delegatilor.
D. preedinte. Acum la ordinea zilei avem continuarea discutiunei pe articole a proiectului de lege relativ la infiintarea
Cassei rurale.
Se dal citire art. 10.
D. preedinte. D. Ciocazan are cuvantul.
278
propun un amendament conceput din spiritul legei. Voiu da citire acestui amendament si pe urma 11 voiu desvolth.
Iat amendamentul meu:
Art. 10: Satenii cultivatori, cari doresc a cumprit o moie, vor inainth cererea lor direct Cassei rurale, aratand localitatea in care doresc a deveni proprietari, pretal maximum pe care
il pot plati pe hectar i catimea de pamant ce le este necesar.
Cassa rurala va avea intocmit un tablou in permanenta, uncle vor
fi inscrise aceste cereri, dandu-le publicitatea cea mai intinsa.
G. A. Scorfescu,
3I. Kogdlniceanu, V. G. JIorfun, D. T.
Apostol, C. T. Grigorescu, C. Arghir, C. Popovici, G. C. Dobrescu,
31. iioisescu, G. I. Pite.?teanu. A. Delimarcu.
979
tiativa prin initiativa proprietarului. Acest spirit nou care defigureaza cn desavarsire proiectul depus, se datoreste acuzarilor
drepte ce s'au adus acestei legi, zicand ca nu va servi decat pe
proprietarii scripatati, oferindu-le mijlocul de a'si desface pe un
pret avantajos mosiile acoperite de datorii.
Am fost fericit de a auzi pe toti oratorii care s'au succedat
la acea tribuna, afirmand ca aceasta clasa de oameni nu-i intereseaza, nu a fost un singur glas pentru proprietarii faliti, si cit
cu totdi nu au avut cleat o singura grija, aceit de a inlesni 133
tarani,
grije care este si mobilul legei de fata, de a le usurh,
crimpararea proprietatilor.
rilor stramutati din caminele lor originare. Dar o parte din loturile parasite au fost parasite din canza ca cumpararea lor nu
era rezultatul unei nevoi adevarate, unei nevoi reale simtite.
(And prezintam o nourt lege agrara, e bine sa se prevada acest
neajuns, e bine ca sa se prevada in lege, ea sa se cumpere mosine numai in centrele unde este simtita necesitatea din parfea
locuitorilor, iar nu sa se inlesneasca, gratie legei, o impacare
oarecare a unor proprietari cu cativit locuitori din satul lui.
pentru aceasta impacare, sa ajunga Cassa rurala s cumpere mosii
www.dacoromanica.ro
280
regulament nu ar transa cestiunea. El ar prevedea numai kca litatea unde se vor face aseinenea cereri, neinlhturand insh posi bilitatea pentru proprietar de a-si indeplini scopul lui.
Deaceia v'asi rug s primiti acest amendament, ch el arath
spiritul legei si arata ca legea este filcuth in favoarea thranilor,
departhnd in acelas timp ideea, eh este facuta in scopul proprietaril or.
281
282
Va srt ziat este cert, c'ti, aceastrt Cassil rnralli va plriti din
capitalul de rezervh, care este depus tot de chtre tarani. Ash dar
in definitiv, eine plliteste gloaba ? Tot triranul! Ei bine, D-lor,
vedeti c este cevet inexplicabil, child asemenea dispozitduni se
pun intr'o lege, care se zice ca este facutri sg, vie in ajutorul trtranului.
Apoi D-voastrti stiti cil nici particularii, nici Creditul funciar
nu imprumutit pe un proprietar a carni mosie se afla in proces,
si D-voastra voiti chiar sa vindetd asemenea mosii de veci la Orani !
www.dacoromanica.ro
*)83
rale. Ea se va prescrie prin 10 ani dela incheierea actului definitiv de vanzare dintre proprietar si Cassa rurala".
Vedeti, d-lor, en acest articol se desfiinteaza actiunea in revendecare si se schimba si prescriptiunea. Dar nu este numai
codul civil care revolutioneaza, ci s ajunge si la o expediere
fortata. Inchipuiti.v un proces de revendicare al lui X cu Y. Y
se grabeste stt vanda proprietatea sa Cassei rurale. X *HO
'Ana la cea din urma instanta ; dar proprietarul nu mai are decat o
actiune personala in contra lui Y, care si aceasta se prescrie dupil
10 ani. Prin urmare vedeti ea in mod piezi se violeaza Constitutitinea, care garanteaza proprietatea.
Cred dar ca* este mult mai bine sa fie mentinut articolul,
tuatiunei imobilului, constatand ca, in timp de 6 luni de publicitate, nu s'a ivit nici o pretentiune de revendicare sau alt drept
oricare asupra mosiei pusa in vanzare-.
Adiea pe langa celelalte sease conditiuni, ce se cer la prezentarea actelor, sa mai aduca proprietarul un certificat prin care
sti se constate ca in timp de sease luni de publicitate, filcuta de
tribunal nu s'a ivit asupra mosiei nici o actiune de revendecare
sau alta imprejurare, care ar putea impiedich vanzarea mosiei,
dupil acest timp mosia sa se scoata in vanzare. Cred ca aceasta
solutiune este mai bunk decat cea propus a. de art. 34, si iata dece:
Din art. 34 nu reiese clar, c ranii crimparatori de loturi,
desi nefiind deposedati de pamantul cumparat, totusi nu vor scapa
d'a tin plati inert odata valoarea loturilor, ce detin, in mana aclevaratilor proprietari. De aceasta fatalitate taranii cumparatori
nu pot en niciun pret, seriph ; i atunci Va puteti inchipui ce se
va intampla.
Eu cred, ea este absoluta nevoie de o anume institutiune ca
ci
sa vina in sprijinul Cassei rurale, purgand proprietatile de ipoteca si inlaturand pericolele evictiunei. 0 lege asemenea este
in Australia, ea a fost adoptata de Statele-Unite si Anglia este
pe punctul de a o admite asemenea. 0 lege de felul acesta trebue cu add- mai mult d'a o adoptit, cu cat marile noastre proprietati se vor desface prin vanzare.
www.dacoromanica.ro
284
www.dacoromanica.ro
285
generala, in realitate nu e cleat o expropriere MOO a proprietatei. nu s'a ridicat toata lumea proprietariceasca, este, Ira rog sii
credeti si imprejurarea c, pe atunci n'aveam o constitutiune
caci Constitutiunea noastra dupa cum stiti, n'a fost votata cleat
in urma, i cred c dui-A 1866, data promulgarii constitutiei
noastre, nu mai este permis niciunuia din partidele noastre politice s'a se atinga de pactul nostru fundamental, fie in mod doghizat, fie asa, brutal dupg, cum voim sa o facem acum, dupa cum
ne invita sa o facem d. B. Missir, autorul acestui giuvaer legislati v.
Noi, D-lor, nu suntem Camera comunelor din Englitera. noi
nu putem face si desface ca aceasta mare institutie englezeasert,
noi ca Camera ordinara trebue sa respectam Constitutiunea tarei,
care ne garanteazd existenta noastra politica i ne apara de multe
arbitrarinri.
Dar, D-lor, art. 10 ash cum este redactat de delegati, trebne
sa nu uitam & se leaga intaiu en art. 34, si votand art. 10. pre
judecarn primirea sau respingerea art. 34, prin urmare child discutam art. 10, nu putem pierde din veclere dispozitiile art. 34,
care consacra aceasta monstruozitate juridica, cum c proprietarul
986
acolo incat s desfiintarn principiile fundamentale ale Constitutiunei si desigur la aceasta am ajunge admitand art. 34 ash dupli
cum este redactat de comitetul delegatilor. (Aplauze).
In adevar, iata acum, D-lor, ce ne spune art. 52 al Constitutiunei, si vedeti cat de mult a tinut constituantul sa'si afirme
vointa, cand a fost vorba de dreptul de proprietate, si cu drept
cuvant, caci constituantul s'a ferit ca de ciuma de ideile hazardate, de ideile politice revolutionare. (Aplauze).
Constitutiunea noastra find iesita din tranzactiunea color
doua, maxi partide istorice, ar fi din parte-ne, permiteti-mi cu-vantul, o tragere pe sfoara, un abuz de incredere, dac profitand
de majoritati, am escamoti principiile dreptului comun in materie
de propri etate.
287
impace toate principiile acestei legi, care sA lase dreptul de proprietate si pe viitor sub regimul dreptului comun.
Deaceea propun un amendament in sensul acesta.
D. V. Lasccir, miniNtrid de interne. D-lor, douii amendamente
288
D-lor, and se prezinta la Cassa rurala titlurile de proprietate, oamenii competenti au sa examineze i s vada daca cal
care face oferta este proprietar, i cand se va convinge ca este
proprietar real, atunci incuviinteaza vanzarea, in caz contrariu are
sa o respingl. Care este insa inconvenientul care il prezinta articolul, ash cutn a fost redactat de guvern ? Inconvenientul erh
Acte
www.dacoromanica.ro
290
291
www.dacoromanica.ro
292
Intreb acum : D-voastre intelegeti c prin conventiunea proprietarului cu shtenii sh fie fixat i pretul fiechrui lot in parte ?
Cad iath ce se poate inthmplit : se fixeaza pretul total si loturile
nu sunt de aceiasi calitate. Atunci un atean poate s vinh, sh
zic c lotul care i se dbi lui nu face atilt cht ar veni duph pretul
total, in proportiune cu calitatea phmntului. Atunci ce se intampla ? Poate renunth shteanul la lot, sau este obligat al ia ?
D. V. Lascar, ministru de interne. Cestiunea este transath prin
cluph calitate.
D. B. Iepurescu. Duph declaratiunea D-lui ministru de interne, pare ca rezulta ca numai majbrii pot cumparh sau vinde.
D. V. Lascar, ministru de interne. Pot si minorii prin reprozentantii lor legali.
D. B. Iepurescu. Rog s se ia act de aceasth declaratiune.
Se pune la vot art. 11 devenit 12 si se adopth.
Se dri citire art. 12 devenit 13.
D. C. Dobrescu-Argq. La acest articol propun urmdtorul
amen d ament :
www.dacoromanica.ro
293
In tot ce privete tratarile de cumpitrari prin Cassa rurath, ele se fac direct de dnsa en vanzrttorul i cu unul san
77
www.dacoromanica.ro
294
o cunoasteti cAt e de mare si cata vreme a tinut in loc pe reclactorii codului Napoleon.
Deaceia, rog pe colegul nostru D. Missir, sa'si restranga amenclamentul si sa se refere pur i simplu la dreptul comun.
D. B. Missir. Aliniatul al doilea prevede escrocheria speciala in materia aceasta, si nu va sa zica ca s'ar fi putut inlocui cu codul penal, care are o formula mult mai larga si putek
da loc la indoieli.
C"and s'a introdus aceasta dispozitiune, ideia a fost ca nu
cumvit, in Cassa rurala, sub numirea de mijlocitori, ceiace este
permis in comert, sa se introduca adevarati inseldtori, cari. s.
profile de foloase nu numai banesti dar si morale; sub cnvautul
de interveniri, sa speculeze pe sateni. Asemenea mijlocitori trebue
&it se pedepseasca ca escroci. Noi nu voim insa ca toti mijlocitorii sa fie pedepsiti, departati. Aceasta ar fi nedrept si in contra intereselor chiar ale partilor.
Poate sa fie mijlocitor de care sa fie nevoie. Ash, proprietarul ori satenii trimit pe cineva sa ia o lamurire, s caute un
act, sa scoata un certificat, i nu potd s pedepsesti pe orice
mijlocitori. Noi am zis sa se pedepseasca numai acei mijlocitori
can i. vor intrebuinta promisiuni de influenta, sau mice alte manopore prin care sa faca pe om sa creada ca altfel nu se puteh indeplini asemenea lucru, iar nu i aceia can i. au sa faca servicii
reale, sa examineze acte, sa vada 'laza sunt ipoteci, etc.
D. C. G. Politimos. D-ta voiesti sa faci o portita advocatilor.
D. B. Missir. Negresit ca are sa fie nevoie si de ajutorul
advocatilor pentruca are sa fie vorba de examinare de acte. Nenorociti insa vor fi aceia cari se vor duce sa consulte pe advocatii prosti, de id vor incurch.
D. Politimos bine face ca nu face pe advocatul.
Prin urmare propun a se diodifich i acest al doilea aliniat
in sensul urmator:
n Aced cari in vederea vrunui folos, se fac mijlocitori, intrebuintand promisiuni de influenta sau de credit imaginar, san
www.dacoromanica.ro
995
mice alte manopere, spre a se cumpara un imobil, sau o portiune de imobil prin Cassa rurala, se vor considera ca inselatori
si pedepsiti conform art. 333 din codul penal.
D. A. Stolojan. Comitetul delegatilor a primit amendam entul D-lui Missir.
Se pune la vot acest amendament si se adopta.
Se pune la vot art. 15 (nou) devenit art. 16 astfel modificat si se adopta.
Se da citire art. 16, devenit 17.
D. N. T. Popp. D-lor, sentimentul D-voastra, al tutulor, e
sa ocrotiti cat se poate pe thranii cumparatori de pamant. Modul de plata a primantului este unul din punctele cele mai capitale ale acestei legi, si ath D-voastra aveti ocaziunea de a dovedi taranului interesul ce'i purtati.
In acest articol se prevede ca plata pamantului sa se faca
296
997
rantata de stat, tot asa emu sunt garantate si scrisurile Creditului funciar, i daca o mosie se Oa ipotecatrt la Creditul rural,
atunci pentruce renta Cassei rurale sa nu fie primita la Creditul
funciar suta In suta, ci dupg cursul hilei?
. D. V. Lasear, ministry, de interne. D-lor, art. 17 prevede ca
atunci cand se vinde o mosie asupra careia ar fi sarcini ipotecare,
toate aceste sarcini trebue sa fie pi:kite. si adauga ea pot fi platite in renta., insa pe cursul zilei. D. Schilern cere ca srt'fie platiff): cu renta al pari. cu alte cuvinte s admitem un curs fortat.
Renta statnlui are cursul ei dupg pia i acela care a dat bani
cu imprumut are dreptul sa fie plkit integral, si dach i se phiteste in renta, un poate sa fie platit en 10 sau 130/, mai putin.
Deaceia Va rog sa respingeti amendamentul D-lui Schileru.
Se pune la vot art. 17, devenit 18, si se adopta Para"
modificare.
298
citori de primnt cari n'au prtmant, sau cari au mai putin de dou
hectare, casi unii i altii sa:si complecteze o intindere panit la
cinci hectare, intelegeti D-voastr c atunci n'ar fi absolut nimic
de discutat intruck priveste garantia statului. i pentruce Intaiu, pentrucit cinci hectare de primal* cat s'a Osit c este indestul pentru traiul unei familii tknesti, indealkuri de valoarea intrinseca a pamantului, are garantia muncei aceluia care
devine stryan al pandodatului, si in deafarri de aceasta, totdeauna
child e vorba de rolul statului el vine in ajutorul celui slab. Liberalii si conservatorii au fost totdeauna de acord, ca In cestiunea tarrtneascrt srt imbungVateasca, prin legi i credite, munca romaddh.
9 99
Spuneti. c aceastg renth ruralh va fi garantath de pgmhnturile vndute; chci zichnd astfel, atunci se face o deosebire mare.
mentarea D-lui Popp este tardivii, deoarece prin art. 16, care
s'a votat, se zice : c renta este garantatg de stat.
D. Sechiari. Valoarea pilmntului se va plati cu renth nominalh, sau duph, cursul zilei?
www.dacoromanica.ro
3110
301
www.dacoromanica.ro
302
face
Prin urmare, este necesar ca s. continue discutiunea, pentruce s ne Thmurim asupra acestei cestiuni. Eu v rog dar srt nu
va pripiti pentru a inchide discutiunea. Cred c insusi guvcrnul
se va ralia la parerea mea si d-voastr yeti binevoi, in interesul
legei, a nu inchide discutiunea.
Se pune la vot inchiderea discutiunei si se respinge.
D. A. Stolojan. D-lor, d. ministru de interne se inseal cu
desvArsire. Nu ma' prinde mirarea din .partea d-sale, pentrucii
d-sa n'a fost prezent in ziva cnd s'a discutat aceastO cestiune
in comitetul delegatilor.
D-lor, Cassa rurala plateste pe proprietar in rentil nominalh. ccj iata cum sung art. 19 :
www.dacoromanica.ro
3( )3
Dar, D-lor, statul cum face ? Statul vinde obligatiuni in valoare de 600000 de lei pe cursul 95 0 0 prateste pe creditor cu aceasth
drt
dea un spor...
www.dacoromanica.ro
304
:3(
)5
www.dacoromanica.ro
306
Acum la ordinea zilei avern continuarea discutiunei pe articole a proiectului de lege relativ la infiintarea Cassei rurale.
La art. 19 s'a propus uu amendament asupra caruia votul s'a declarat nul in edinta trecuta.
Mai inainte insa de a procede din nou la vot, iat care este
cuprinderea amendamentului
In niciun caz insa emisiunea de renta nu va fi mai mare
71
de 10.000.000 anual".
D. P. S. Aurelian, presedintele consiliului. D-lor, eu cred ea
:307
are libertate sa vanda ori ate mosii va voi; titi cat vinde pe
fieeare an ? In anii cei mai buni, maximul a fost de 34 de mii de
hectare, iar ceilalti ani a vandut cate 25, 20. Apoi daca statul
abut vinde atat, cum credeti c prin Cassa rurala sa se cumpere
mai mult ? Apoi chiar cand s'ar intampht aa, nu e Camera, nu
e Senat, nu e guvern, care vazand ca vanzarile devin Ingrijitoare. sa vina cu o propunere ca sa opreasat? Lasati ca experienta sa dovedeasca 1 e totdeauna timp sa revenim.
VA rog dar, sa nu votali acest amendament.
......
Votanti
Majoritate absoluta .
Bile albe
103
52
22
81
Bile negre
D. vicepredinte. Adunarea a respins amendamentul.
Se pune la vot art. 19, devenit 20, i se adopta astfel
cum a fost modificat de comitetul delegatilor.
Se da citire art. 20, devenit 21.
D. An. Stolojan. D-lor, la art. 16 ati votat ca dobanda sa fie
de 4 la suta ; prin urmare i aci trebue inlocuita cifra de 5 la
suta prin 4 la suta.
D. vicepre,sedinte. D. Scortescu are cuvantul.
D. G. A. Scortescu. Am cerat cuvantul la acest articol. fiind-
www.dacoromanica.ro
308
fie intr'o comuna, fie in alte comune din acela judet san din
mai multe judete, este cu desavarire interzisa.
Aceia cari se vor servi de certificate mincinoase, precum i
functionarii cari le vor fi liberat, se vor pedepsi ca falificatori.
C. G. Politimos, D. T. Apostol, 1 Constantinescu, C. Arghir,
N. M. Gilman, St. Papadopol, I. Manoliu.
309
intr'un mod detaliat gi desvoltat, imi place sa sper ca Ira yeti asocih cu mine gi yeti primi ca art. 25 sa se redacteze agh cum
avui onoarea a vi'l citi.
Ca motive economice. e absolut imposibil sa credem ca o
familie taraneasca va fi in stare sa cultive mai mult de 5 hectare in conditiuni rationale, in conditiuni care sa nu compromita
economia noastra nationala. Progresele sub acest raport, progresele in agricultura, e netagaduit ca se datoresc inteligentei
capitalului, unit cu munca agricultorului. In acele localitati unde
agricultorii au avut example dela conducatori intelepti, dela proprietari sau arendagi, i uncle au fost gi capitaluri, ca sa se poata
introduce gi maginarii, acolo agricultura a prosperat ; taranii cultivatori au imitat pe cei cari le dadeau exemple bune, pe proprietari gi pe arendasi.
Prin urmare, punndu-se in raport cultura pamntului din
localitatea unde taranii au fost lipsiti de asemenea exemple bune,
de capital, gi instrumente agricole, acolo gi sub raportul productitinei gi sub raportul calitatei, acele regiuni totdeauna au ramas inferioare. Cum la noi in tara partea cea mai productiva
este spre Dunare, acolo inteligenta gi capitalul au fost mai in activitate ; deaceia se gi constata ca starea economica a taranilor
www.dacoromanica.ro
310
311
familia taraneasca, mai mult pamant cleat cinci hectare, acordandu-i-se facultatea de a lua mai mult pamant, negresit el, setos, primeste cu multumire ; dar noi trebue sa ne intrebana daca
e prudent sa:ii vindem pamant mai mult cleat poate munci, sa
ii dam o incurajare nu pentru a se desvolta, caci Ii lipseste capitalul ca sa se ajute si el cu maini, i a face munca la timp,
child noi stim c agricultura e expusa la capriciile elementelor
naturei, atuuci e de datoria noastra ca sarcina ce vom pune cumparatorului din punct de vedere financiar sa fie pe cat posibil
suportabila.
D-lor, care e starea psihologica a taranului nostru ? Ter anul nostru nu se descurajeaza niciodat, cand rezultatul munce
312
313
La noi, sistemul de cultura este introdus pe baza meteiajului ; cand rodul este mare, taranul se foloseste egal cu pro-
314
Moiile se vor parcelh numai in loturi pang la cinci hectare, cu preferintrt celor cari nu au prtmant, si apoi a complecth
pang la cinci hectare celor cari au mai Rutin".
D. vicepreedinte. Amendamentul D-lui Popp nefiind sustinut
de cinci D-ni deputati, se inhiturrt din discutiune.
D. Dobrescu-Arge are cuvntul.
D. C. Dobrescu-Arges. D-lor deputati, la acest articol 25 am
prop us un amendament, al crtrui cuprins e urufatorul :
,,Loturile cumparatorilor nu vor fi mai maxi de 12 hectare.
.,Fiecare cumpiiriltor poate lua orice numrtr de hectare pang
la 12.
.,Cu destinatiune pentru izlaz, pe fiecare mosie cumprat,
locurile improductive, i care prin situatia i natura br sunt indivizibile i improprii pentru agriculturti, vor fi oprite pe seama
comunei, servind pentru sporirea veniturilor bugetare ale comunei.
Asemenea vor ramitne pe seama comunelor i supuse regimului silvic, ftirrt a se puteh despilduri, tufgriurile zgvoaielor, crn-
815
goane din mosia proprietarului, vor puteit tot ash de bine sa lucraze pentru fiecare macar ate 12 hectare.
D-voastra titi ca, la 1889, and s'a discutat legea, au fost
maxi desbateri in Camera', pentru a se hotari ate hectare trebue
sit' se dea fiecarui satean. Noi democratdi am cerut cel putin
hectare de muncitor qi atunci am aratat serioasele motive pentm care ceream acest minimum.
D. vicepreedinte. D-voastra intratd in discutdunea general&
a legei.
D. C. Dobrescu-Argef. Cred ca D-voastra aveti tot interesul
La discutiunea generala eu am fost silit sa vorbesc dela orele 5 i jumatate pana la ase, neputand cu modul aceasta sa
dau toate explicatiunile necesare.
316
317
un domeniu, o mosiuta, pe care vor face orce cultura i orce imbunatfitire, in stare de a li heard i de a le da i putinta pentru
a pune la o parte i un mic capital de economie i de rezerva.
D. I. Iancovescu. D-lor deputati, la art. 1 am propus un amendament care nu a fost respins de comitetul delegatilor, dar
s'a lasat la o parte pentru a se pune in discutiune, la acest art.
25, unde s'a crezut ea e mai la locul lui.
Acum dar comitetul trebue sa, se pronunte asupra lui.
D. G. A. Scorte.scu. D-lor deputati, am un amendarnent in
cuprinderea urmatoare :
Pretul acestui izlaz se va repartiza asupra tutulor cmnparatorilor proprietatei vanduta de Cassa rurala".
George A. Scortescu, C. I. .Niculescu, C. Arghir, V. G. Mortun,
V. M. Kogalniceanu, D. T. Apostol, I. Iulich, G. I. tititeanu, C.
G. Politimos, G. C. Dobrescu, D. Schileru, I. N. Guran, C. '1.
Grigorescu, A. Delimarcu, C. Popovici, C. Dobrescu-Argel, C. M.
Ciocazan, Anton Arion, G. Oldnescu, P. Sechiari, N. G. Statescu, D.
I. Lecca, B. Munteanu, Iacob Albu, I. Buzdugan, I. Popescu, I. Macovei, G. Russu-Carnaci, V. Rosetti, Chenciu.
318
319
320
Numai astfel yeti face folositoare proprietatea care i-o puneti la indemanti.
D. P. S. Aurelian, prefedintele ronoilialni. D-lor deputati, dati-mi voie s va aduc aminte ce scop are legea aceasta. Aceasta
lege are de scop de a inlesni cultivatorilor mijloace ca sit
cumpere pamant, iar nu de a invath, pe tarani nici cate vite sk.
puma pe falce, nici ce sistem de cultur s faca ; acestea sunt lucruri bune, insa sunt afara din lege.
12 hectare, fiindca forta de mina, a taranului nu sufera. Si aceasta era iarai o erezie ; dovada, este ca in Ialoraita sunt locuitori cari cultiva panala 40 de pogoane.
Nu putera dar sa limitara puterea de munca a omului.
A zice unui om : nu eti capabil sa muncesti mai mult dealt
5 hectare, aceasta e o erezie.
Deaceea, D-lor, va rog sa trecem inainte, egici asemenea
discutiune nu are nici o importanta. Noi propunem prin loge ca
loturile sa fie maximum panala 12 hectare, ramanilna dreptul lowww.dacoromanica.ro
321
Dad socotiti crt triranii nu au interes, nici nevoie de izlazuri pentru intretinerea vitelor lor, atunci cu atat mai vartos ati
putek zice ca nu au nevoie de frunzele pridurilor qi de pestii din
apa elestaielor.
Dece sa cereti D-voastra dela proprietarul mic, dela muncitorul Oran, sa aib sa'i Injghebe asemenea imapri de lucerna
i trifoiu, i nu le cereti. i dela proprietarul mare.. Cali la sag
din proprietarii mari, fac astazi ceeace cereti srt fad taranul ?
Cali au parasit sistemul izlazului natural si intrebuintead sistemul nutretului artificial, cultivand lucernti, trifoiu, borceag, etc.?
Cinci ori ase, sa zicem zece la suta.
21
i Legiuiri.
www.dacoromanica.ro
322
taranul mic cultivator, &a fad, ceeace nu a facut Inca proprietarul, marele cultivator.
Admiteti deci creiarea unor asemenea imauri, fiindcri ele
sunt :Inca in obiceiul obtesc, urmand ca ele sa dispara, sa se
desfiinteze maine, &and vom aveit o altfel de exploatare agricart,
cand se vor puteit crea imaurile cerute de o cultura bung, si
stiintifick
Poate crt d-voastra vrt ganditi, va temeti oarecum, ca asemenea cerere ar fi eine tie ce cerinta socialista.
D. P. S. Aurelian, pre.rdintele consiliului. Dar aci nu este
nici o cestiune de socialism.
D. V. G. Morfun. Tocmai de aceia D-voastrrt nu aveti dece
vtt' impotrivi cererei bor. Asemenea izlazuri exista in Europa. Si
caaad va voiu citit numele trtrilor in care exista, D-voastra yeti
vedeit ce foloase imense pot sa aduca asemenea izlazuri, pentru
cresterea vitelor noastre, pentru imbunatatirea rasei. In Svitera,
in unele cantoane sunt izlazuri.
D. P. S. Aurelian, prefedintele consiliului. E o a-611144a medievala.
Voci. Nu sunt.
3'23
D. A. Stolojan. D-lor, comitetul delegatilor primind amendamentele .D-lor Iancovescu, Teodorescu si Politimos, le-a con-
www.dacoromanica.ro
324
www.dacoromanica.ro
325
bunului simt al Adunarei ca. va puteh lash sa ramana nemodificat articolul cum e in lege.
D. P. S. Aurelian, prefedintele consiliului. D-lor, mi se pare
ca preocuparea D-lui Scortescu nu este intemeiata, 61,6 iata ce
zice articolul :
Gaud numarul loturilor noi creiate va trece paste 150, se
va rezerva, terennl necesar pentru infiintarea unui nou sat. daca
nu va fi prealabi1 alipirea acestuia de vreunul din satele vecine.
Aceasta dispozitiune se va puteh aplich chiar la localitati
cu mai putin de 150 de loturi, aeolo uncle pozitiunea topografica a
noiei asezari o va impune."
Lasati dar pe oameni s se aseze undo vor voi.
D. viceprefedinte. D. Mortun are cuvantul.
D. V. G. Morfun. D-lor deputati, in discutiunea generala a
legei, am avut onoarea s. v arat o parte din neajunsurile care
ar urmh, dad, s'ar pastrh dispozitiunile acestui articol.
Intaiu o buna administratiune nu poate existh, cand populatiunea unei comune este raslatita in centre, in sate mici, departate unul de altul. Uneori o comuna este alcatuita din sapte,
opt catune, departate una de alta cu cativh kilometri.
Al doilea, greutatea enorma ce intampina i ar intampinh
invatiamantul rural, atat din punctul de vedere al i nvatamantu.
lui propriu zis,
caci astazi trebue ca invatatorii sit fie impartiti i ei prin deosebitele catune ale comunei,catsi din punctul
de vedere al localurilor scolare si al materialului didactic, fiindea
trebue sa se creeze mai multe scoli satesti, mai in fiecare catun.-
326
7)
www.dacoromanica.ro
327
Cred ca acest articol satisface toate preocuparile vi deaceea va rog sa respingeti amendamentul propus.
D. A. Stolojan. D-lor, amendamentul D-lui Scortescu si al
D-lui Mortun s'au respins de comitet, insa cu aceasta explicati-
Apoi ce fel de facultate este aceasta, sub pedeapsa de confiscare ? Eu cred, D-lor, ca nu exista alta solutiune de cat suprimarea art. 31 ; cad Inca o data, D-lor, nu e ad cestiune de
teorie abstracta, e vorba de o monstruozitate, de arbitrar, de reactiune, de absurditate, pe care VA desfid sa o explicati; caci nu
328
nu se va spori cu un singur om numhrul locuitorilor depe moie, &ad tot acei locuitori vor fi cumphrat mosia?
Inca odata, D-lor, mai respectati bunul simt si nu comiteti
cu inima senina greseli monstruoase, care ni se vor reprosh cu
drept cuvhnt i fitr h. s putem rhspunde un singur argument de
scuza.
stabileasch pe dnsul, ci sal dea cu chirie la alii, ash incht inloc de a face din ei cultivatori, sit' se fach niste speculanti de
arend.
www.dacoromanica.ro
399
vorbind ?
330
Constitutia noastra nepreyazand putinta ca cineyit sa fie expropriat decal numai in dourt anume cazuri, adica pentru utilitate publica i apararea tarei, art. 34 nu se poate justifich nici
din acest punct de privire i ramane constatat Ca el creeaza, in
contra si in afara de Constitutie, un nou caz de expropriere.
D-voastra prin acest articol, o repet, creeati un al treilea caz
de expropriere, violand astfel, desfiintand astfel, cele mai principale dispozitiuni ale Constitutiunel noastre. Dar cevit mai gray :
poate o lege ordinara sa faptuiasca un atare lucru ? intra in competinta noastra de Camera ordinara?
www.dacoromanica.ro
331
In cazul de fata expropriati pe proprietar d'a dreptul, lipsindu-1 cMar de aceasta garantie si'l dati pe mana tribunalelor
ordinare, unei instante compuse adesea din judecatori amovibili.
Ei bine, voiti D-voastre s consacrati acest lucru, voiti sa
calcati Constitutia, faceti-o ! Noi unii o vom apara, cu convingerea
ca va impiedicam de a face o fapta rea.
Dar mai sunt i alte consideratiuni care ma fac s combat
art. 34.
Ma mir, D-lor, cum guvernul, cum D. presedinte al consi-
332
de vedere constitutional, cat si din punctul de Vedere al legislatiunei noastre in general, pentruca D-voastr s votati cu precipitare acest articol.
VA rog, dar. sa binevoiti a nu vota acest articol, si sa va
Va rog sa aveti rabdare si veti vedea ca nu se ataca Constitutiunea, ca nu se violeaza niciun principiu de drept si c e
de o utilitate extraordinar de mare, absolut necesara.
D-lor, este bine ca intaiu sa ne dam seama de ipoteza care
este regulata prin acest articol.
Care e ipoteza ? Este cazul cand, dupa ce s'au luat toate pre-
cautiunile de a se examinit titlurile de proprietate ale vanzatorului i s'a primit de Cassa rurala sa se faca vanzarea catre sateni, dupa ce locuitorii sateni vor fi pufi in posesiunealoturilor I or,
se gaseste, o actiune in revendicare... (Intreruperi).
S'ar fi putut face o deosebire intre cazul cand exista o actiune in revendicare inainte de a se cumpara, si cazul cand s'ar
introduce actiunea dupa cumparare. Exista un asemenea articol
www.dacoromanica.ro
333
334
335
din motive particulare acelei legi, nu mai voieste a'i acordit acitiunea in revendicare, ca sigsi reik lucrul si apoi la randul sau
sa fie expropriat, daca ar fi nevoie de a se mentine exproprierea.
In cazul nostru, nu e dar vorba de expropriere. E vorba
de o decddere, de o pierdere de un drept.
lntr'o conceptiune filozofica mai inalt a dreptului, s'ar putea numi expropriere mice prescriptiune, orice decadere, dar ar
fi o expropriere cu totul in alt inteles, o expropriere fara despa-
lui neglijent, care are o actiune in revendicare i o lasa in nelucrare mai mult timp si in niste conditiuni deosebite. Din cauza acestei neglijente, s'au nascut alte interese, i societatea nu
vrea sit le sacrifice, din contra voieste s apere pe eel activ, pe
posesor, i s pedepseascrt pe proprietarul neglijent.
Este un fel de culprt din partea celui neglijent si consecinta
e pierderea dreptului. Deco adevaratul proprietar nu s'a miscat
www.dacoromanica.ro
336
Am avut si noi In legislatiunea veche un caz, am avut in legislatiunea Moldovei Sobornicescul Hrisov din 1834, dupd care
se pierdeh mice actiune in revendicare prin vnzarea public, dant+.
in terrnenul de 6 luni de publicatiune nu se formula, pretentiunea de revendicare. Dupg, acest termen, nu se mai puteh face
niciun proces de revendicare.
D. C. Popovici. Aceasta am cerut'o i eu.
D. B. .211. Minh.. Nu e vorba numai de actiunile care se fac
sau se pot face inainte de vanzare, pentrua pentru acele am aratat, c de fapt au sa" impiedice vanzarea, pentrucit n'are srt o
primeascil Cassa rural, sau pentrucit are s punA, justitia
un sechestru judiciar, ori n'au se, fie serioase si n'are sk se intample niciun pericol. Cestiunea e, ca; dac o asemenea actiune
in revendicare nu s'a prezentat inainte de cumparare, ea poate fi
pierdutii, duprt cum se considerrt si in trecut pierdutit, in caz de
vanzare publick Erh dar o dectidere de drept in favoarea cumpargtorului.
In Elvetia, la Geneva, exista asemenea o dispozitiune categoricrt in codul de procedurit, c mice actiune in revendicare sit
pierde prin vanzarea la licitatiune publich, este un fel de pedeapsa.
o forcluziune, o pierdere de drept, care s inflige proprietarului.
Este anormal ? Este revoltktor ? Este contrar vreunei Constitutiuni ? Constitue vreo expropriere ?
3:37
Aege ft i Legiuiri.
www.dacoromanica.ro
338
In trerup eri).
civila, n'am puteit admite i noi aceh exceptiune i in materie de licitatiune publica ? Am fri in contra Constitutiunei ?
N'ar fi i ea o derogatiune ? i cu toate acestea, niciun
principiu de drept n'ar fi violat, pentruca aceh exceptiune tocmai e bazata pe un principiu de drept, Ca sa poatil face o exceptiune cand sunt motive puternice ca sa o legitimeze, ca sa o
justifice si nu cred ca in cazul nostru ar lipsi asemenea motive,
daca nu din contra, ar fi mult mai puternice cleat in orce alt caz.
Ah dar, exceptiunea este desigur pe deplin legitimata, justificata.
339
tiunea acestei actiuni la 10 ani i nu am lAsat dup dreptul comun termenul de 30 de aui.
Doug consideratiuni puternice ne-au fcut sA adoptrtm un
termen mai scurt, acela de 10 ani.
D-voastrrt titi cA prescriptiunea de 30de ani este o reminiscentrt din dreptul roman. Azi e un anacronism s mai conservArn
acela termen. Dacrt comparilm imprejurrtrile, moravurile, iorcrs-
340
meritg...
www.dacoromanica.ro
341
atunci bazele societatii vor fi zguduite si ne vom lovi de un pericol mare. Deci in ultima prevedere a d-sale, d. Missir admite
ca. ipoteza se poate intampla.
So eu sunt incredintat c vor fi imprejurari in care se va
intamplh; trebue dar s ne ocupam de &Ansa.
D-lor, din cele zise de d. Missir, ati putut vedeh cat chestiunile introduse in discutiune de d-sa. sunt departe de obiectul
acestei legi.
D. presedinte al consiliului, atunci cand se discutau amendamentele d-lui Scortescu i d-lui Mortun, unde se vorbia de izlaz, v spuneit: pentru Dumnezeu, nu introduceti in legea acea-
342
ci
dreptul lui se
transporta asupra valoarei imobilului. Pentruce ? Pentruca in momentul cand s'a fiicut exproprierea, daca ar fi fost fata proprietarul cel adevarat, totui ar fi fost expropriat i n'ar fi putut
fugi de coercitiunea legei. Tot ma se prezintrt situatiunea proprietarului in cazul care ne preocupti ? Nu! Baza legei este vanzarea facuta prin consimtimantul proprietarului si a locuitorilor.
Dar cum puteti Inlociji acest consinktimant al proprietarvlui adeviarat, care n'a fost fata, prin consimtimantul altuia care nu era
proprietar ?
oricui i d. Missir o stie foarte bine crt in aceasta inactiune primejdioasa se gasesc toti aceia cari sunt in neputinta materiala
de a-i exercith drepturile lor, intre cari, foarte adesea, vor fi minorii. Sa nu uitMi c suntem intr'o tara in care obligatiunile de
tutela sunt nesocotite i c minorii numai duprt un timp indelungat sunt in putintrt sa-i apere et singuri d repturile bor. Noi
dar, mai mult decat in orice tarrt, suntem datori srt mentinem neawww.dacoromanica.ro
343
344
a dreptului de proprietate, cum noi sfi venim printr'o dispozitiune accesorie, intr'o lege care are un obiect cu totul special. acela de a inlesni credit taranilor, ca sa se faca proprietari, sa
venim sa inovam i srt sguduim aceasta coloana a dreptului de
proprietate?
Ar fi o imprudenta neiertata si rog pe Camera sa se fereasca de a o face. D-lor, sunt unii parinti cari, cand li se naste
un prune, toata afectiunea o concentreaza pe dansul, i orbiti de
aceasta nouil tandreta uita pe copiii mai mari: in modul acesta
pare ca ar fi fost infiuentat autorul acestui proiect: el se Ondete la dreptul de proprietate, care acum se constitue in favoarea taranilor prin cumparare si'si concentreaza toatfi atentiunea
si bunavointa ca sf1 ocroteasch : dar nu pentru aceasta trebue
www.dacoromanica.ro
345
sa lase la oparte pe copilul celalalt, dreptul de proprietate al tutulor, care marital o condescendenta si mai mare, caci cuprinde
i aceasta noug proprietate a taranilor cumparatori : nu pentru
aceasta opera nona sa vin s. loveasca in constituirea proprietatei, sa scuture temelia dreptului de proprietate, astfel cum este
organizat de legislatiunea codului civil.
Legislatiunea aceasta n'a fost improvizata e rezultatul unei
lungi si mature gandiri. Child ar fi vorba sa facem asemenea inovatiuni in legislatiune, ar trebui sa adunam un material considerabil, ca sa ne clam bine seama de ceiace facem. Si observati, d-lor. ea, dreptul de proprietate, and il veti lash ash cum l'a
facut legea civila, 1.1 yeti ocroti si in favoarea acestor noi pro-
346
347
Principiile codului civil pot sh fie bune astgzi pnla oarecare punct, dar se poate intamplit ca peste catvit timp ele se (loving nepotrivite cu gradul de evolutiune la care vom ajunge.
Chiar codul civil al lui Napoleon consfintete doug expropriori: retractal litigios in materie de cesiune de drepturi litigioase i retractal succesoral in materie de cesiune de drepturi
succesorale.
Dispozitiunile relative la retractul succesoral sant in interesul familiei si in interesul linitei sociale.
Vedeiti dar, cg chiar codul Napoleon, care pentru D. Ferechide este o evanghelie, consfinteste douit cazuri de expropriere.
Ei bine, dacg, codul civil stabilete doug cazuri de expropriere, dece D-voastrg n'ati mai stabilit un drept de expropriere
care este in interesul ordinei publice.
Cgci gndiiv, D-lor, c pe acei tgxani can Ii ati improprietgrit, cari u cumpgrat o portiune de pgmnt, fie ei, ca exemplu, in numgr de 500 de familii, cum se va puteg aduce la inckplinire hotgrirea prin care ii deposedati? Aceasta nu se va
puteit face decat prin ajutorul armatei i impuscandu'i. Oare aceasta este in interesul societgtei, ca sa ajungi la acest extrem?
In acest caz D-voastrg flu aveti cleat sg ziceti proprietarului in interesul ordinei : Iti dau valoarea intreagg a pgmntului,
www.dacoromanica.ro
348
Ceeace trebue sgt fac eu, legiuitor, este sh mentin linia intre ambele interese, interesul social i interesul individual. Acolo sth dreptatea: sh nu expun societatea la vgirsare de sange
pentru un capriciu teoretic de proprietate.
349
respins amendamentul ce se propusese la art. 10, care trath despre cestiunea pe care D-voastrrt o introduceti acum din nou in
discutiune.
350
www.dacoromanica.ro
351
al taranimei i nand vezi ca tgranii sunt expusi srt plateasca mosia de doug. ori, taci.
D. Dined Schileru. Vg inselatd, D-voastra nu ii sustineti,
caci aceastg lege, fat% voia D-tale, este foarte patriotica si foarte
bung, si pentru eh este in folosul taranilor, nu mai fac parada,
Care sunt concluziunile D-lor Ferichide si. Missir? D. Ferichide nu ne-a dat nicio concluziune ; D-sa ne trimite la art. 34.
Eu insa sunt de parere sa se caute o solutiune, prin care sa se
inlature pe cat se poate procesele, si aceasta nu se poate face
denat numai prin aceea ca sa nu punem in vanzare nicio mosie
care are proces.
D. Missir, prin argumentarea D-sale, ne trimite la hrisoavele dela 1832, ca nicio mosie sa nu se scoata in vanzare decal
prin licitatie, i sg se puna termen pentru ca orice reclamatiune,
orice proces, orice petitiune de revendicare, &Ina nu se vor prezenta pana intr'un termen de 6 luni, sa, se declare nule si neaveni te. (Intreruperi).
D-le G-uran, D-ta nand taci, eu nu te intrerup ; D-ta pe mine
nnd vorbesc, dece ma intrerupi? (Aplauze, ilaritate).
Deci, pentru cazul nand s'ar ivi procese dupg, scoaterea mo-
352
rale.
pore prin Cassa rurala loturi de ale 6 i 12 hectare ; imi permit dar s propun un articol aditional in cuprinderea urmatoare:
Sateanul cultivator, care va avek 5 hectare de pamant in
stApAnirea lui. nu va fi admis a mai cumpara, prin Cassa rurala
niciun lot.
Acela care se va servi de un certificat mincinos, precum
i functionarul care il va fi liberat, se va pedepsi pentru delictul de inselliciune.
C. G. Politimos, Al. Delimarcu, dr. Popescu, N. Constanti77
77
www.dacoromanica.ro
358
Cumpartitorii loturilor vor plati inainte de legalizarea actului, direct la casieria Cassei rurale, a 5-a parts din pretul lotului ce cumparg, iar restul ii vor plati in anuitrtti in decurs de
treizeci de ani.
C. Iarca, Dr. Popescu, P. Sechiari, C. G. Politimos, I. Iancovescu.
www.dacoromanica.ro
23
354
Creditul funciar nu imprumuta cleat cu jumatate din valoarea imobilului ce i se ipoteceaza. Banca Nationali nu sconteaza niciun efect de comert daca nu are doua giruri solvabile, adica cere o intreita garantie pentru asigurarea platei ; efectele publice nu le primete ca garantie, de cat cu o scadere
de 200/ din valoarea nominali. Tot aa faceti i d-N oastra pen-
355
312 lei, and cumpara in comun, sau pentru un lot 500 de ruble,
respectiv 1300 de lei ; cat dati d-voastra unui satean care ar
voi sa cumpere 12 hectare. Daca am socoti numai 600 de lei
hectarul, sau 300 de lei pogonul, d-voastra faceti unui singur siiteen un credit de 7200 de lei. *i. pe cand in Rusia toti cumparatorii sunt obligati solidaricete, in sistemul d-voastra ei n-au nici
o legatura unii cu altii, pot nici sit se cunoasca unii pe altii ; ei
nu sunt raspunzatori de cat pentru lotul lor.
Dar daca dupa o stapanire de doi, trei ani, unii sateni pawww.dacoromanica.ro
356
rasesc loturile cumparate, fr s fi platit nimic? Cum veti administrh atatea mii de loturi raspandite pe thata suprafata tarei ?
yeti gasi cumparatori sau arendai pentru ele fara paguba ?
in caz contrariu eine va acoperi deficitul? Veti recurge la fondul de rezerva i duprt sleirea lui, care va fi foarte repede, yeti
recurge la bugetul statului. Dar dreapta este aceasta masura?
Drept este ca acei cari muncesc i isi achita regulat loturile lor
ii, trebue sau nu srt fie obligati de a plati inainte o parte din
pret, a mai fost discutata i alt data la 1881 i 1886, i iata ce
a raspuns d-lui Ionescu, care cereit scutirea satenilor de oHce
avans de prat, iata ce a raspuns acel barbat, ilustratie a nearnului romanesc, a carui memorie nu puteti a o veneret mai bine
decal ascultand de sfaturile i imitand faptele lui, 0'66 el n'a
lucrat decal in folosul patriei.
Iata ce ziceit Ioan Bratianu :
D-lor, mai intaiu trebue sa ne intelegem, ca noi nu suntem chemati srt facem acum o lege ca sa improprietarim pe toti
aceia, caH nu au proprietate, ci suntem chemati sa facem o lege
ca sa vindem domeniile statului, pentruca toads. lumea tie ca
statul e ru proprietar, i ar fi mai folositor sa dea proprietatea in mainele altora, ca, prosperand aceia, s prospereze i venitul statului. Noi am facut aceasta lege, cum a zis i onor.
preopinent, pentru ca proprietatea sa fie accesibila pentru toata
lumea, accesibila i pentru muncitor, pentru cultivatorul, de pamant.
D. Ioan Ionescu face apel la mine i la toti reprezentantii colegiului IV. Ei, d-le Ionescu, eu am zis'o i alai data, i
In momente foarte grele, ca nu este destul s facem proprietari
www.dacoromanica.ro
357
www.dacoromanica.ro
358
la vnzare pe toti satenii, fie ca au, fie ca nu au nevoie de pamant; cand pentru a-i indemnh mai mult nu le mai cereti nici o
garantie de plata, atunci ma faceti sa cred ca d-voastra nu urmariti o opera nationala, ci o afacere nationala.
D. V. Lascat, ministru de interne. D-lor deputati, d. Iarca
cere ca sa nu fie liberi a cumparh parnnt toti locuitorii sateni,
preocupat mai mult de cei cari -nu au avere, cleat de cei cari
au. (Aplauze).
www.dacoromanica.ro
359
ditional :
www.dacoromanica.ro
360
Se pune la vot art. 35, devenit 34, si se adopta, inlocuinclu-se numai cuvintele : dobanda de 5 la sut, prin cuvintele:
dobdnda de 4 la sutd.
Art. 35 si 36 se primesc fr discutie.
Se citester art. 37.
Asemenea se adopta si art. 36, devenit 35.
Bile albe
Bile negre
89
47
72
17
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL.
Pag.
1.
1897 Fevruarie
7.
11
11
8.
11
11
.77
7,
2.
11
11
3.
7)
7)
4.
11
5,
17
G.
9.
11
1)
www.dacoromanica.ro
..
...
1.
76
91.
131.
195.
271(7)1
306
'352
www.dacoromanica.ro