ADN - ul: calculator i

dispozitiv de teleportare

ADN - ul, calculator ?

Folosind procesul natural de formare i

desfacere a legturilor dintre lanurile (catenele) de
ADN, cercettorii de la Caltech au dezvoltat o metod
nou i adaptabil de a transforma aceste molecule
n calculatoare. Conceptul deschide drumul spre o
serie de posibile circuite construite n ntregime din
ADN, capabile s rezolve probleme matematice de
baz.
In celule, ADN este prezent sub forma unor
perechi de catene (AND dublucatenar) alctuite din
uniti numite nucleotide. Fiecare nucleotid ADN
este alctuit din grupri fosfat, o molecul de
dezoxiriboz i o baz azotat. Catenele dublului helix
ADN sunt unite de-a lungul lor prin legturi de
hidrogen ntre bazele azotate complementare.
Intr-un prim experiment, echipa de la
Caltech a utilizat un sistem format din 130 de lanuri
de ADN, care putea calcula rdcina ptrat a
numerelor pn la 15.

Pentru aceasta, au fost utilizate diferite

tipuri de lanuri ADN (cu diferite secvene de
nucleotide) reprezentnd 0 i 1, numere din sistemul
binar utilizare n circuitele digitale standard.
Oamenii de tiin au putut folosi ADN-ul n
locul numerelor binare ncepnd din 1994, cnd
matematicianul Leonard Adleman a elaborat
conceptul utilizrii ADN-ului n calculul
computerizat.
Modelul realizat de echipa Caltech conine
pri de baz ce pot fi amestecate i combinate in
diferite moduri, iar echipa sper c acest sistem va
permite o gam larg de calcule.

Coautorii studiului, Lulu Qian i Eril Winfree,

au utilizat abilitatea natural a moleculelor de ADN de
a forma legturi ntre ele (dou lanuri de ADN se
ataeaz unul de cellalt, pe baza complementaritii,
formnd o spirala dublucatenar) i de a se separa
prin desfacerea acestor legturi.
Sistemul imaginat de cercettori include
dou tipuri de ADN sintetic, amestecate ntr-o
eprubet: molecule de ADN monocatenar i molecule
dublucatenare, dar cu o mic poriune "deschis", n
care legturile sunt desfcute, bazele azotate fiind
astfel "disponibile" pentru formarea de noi legaturi.
Moleculele monocatenare de ADN plutesc n
soluie pn cnd ntlnesc o molecul ADN
dublucatenar a crei poriune deschis prezint un
model (o succesiune de nucleotide) complementar
cu modelul moleculei monocatenare libere.

Pornind de la aceast poriune, molecula

monocatenar se leag de una dintre moleculele
perechii, dislocnd-o pe celalalt i lundu-I locul. n
urma acestui proces, se formeaz o nou molecul
dublucatenar i una monocatenar.

Prin proiectarea precis a secvenelor de

ADN, echipa ar putea aduga n amestec molecule
reprezentnd 1001 n notaie binar (echivalent cu 9
n sistemul zecimal) i ar putea s obin un rspuns
binar, analiznd moleculele de ADN rezultate, odat ce
reaciile s-au finalizat. n acest caz, rspunsul a fost o
rdcin ptrat: 11 n sistemul binar (sau 3 n
sistemul de numeraie zecimal.)
Deoarece poriunile de ADN pot fi proiectate
astfel nct s aib anumite secvene de nucleotide,
echipa ar putut cu uurin s realizeze un circuit
pentru a face adunri sau scderi, n locul extragerii
rdcinii ptrate. "Este simplitatea care permite
complexitate", spune Winfree, specialist n
bioinginerie.

Totui, spre deosebire de un calculator, acest

"abac din eprubet" are nevoie de aproape 10 ore
pentru a scoate o rdcin ptrat.
"Pe lng utilizarea matematic, acest circuit
ar putea ajuta la descoperirea unor boli prin
identificarea prezena unor anumite molecule din
snge", susine Andrew Ellington, specialist n
biotehnologie la Universitatea Texas, SUA.
Surprinztor, proiectul celor de la Caltech
"amintete de ceea ce face o celul n organizarea i
proiectarea viitorului ei", spune Adleman, de la
Universitatea Southern California din Los Angeles. Ca
un supercomputer organic, celula realizeaz calcule
similare celor realizate de circuitele din ADN sintetic.
Cea mai important aplicare a acestor experimente ar
putea consta n explorarea modului n care biologia
transpune biii ADN-ului n funcii ale organismului.

ADN -ul, dispozitiv de

teleportare?

Un studiu al cercetatorului francez Luc

Montagnier demonstreaza ca genele calatoresc pe
unde electromagnetice.
Cercetatorul francez Luc Montagner (laureat
al Premiului Nobel pentru Medicina) a dat publicitatii
primele rezultate ale unui studiu cu potential
revolutionar, conform caruia ADN-ul ar fi capabil sa
se "teleporteze", prin intermediul emisiilor
electromagnetice.
Ipoteza omului de stiinta este ca fiecare
filament de ADN in parte (si la o adica, chiar fiecare
gena) este in masura sa emita unde
electromagnetice, care se propaga prin intermediul
formarii de nanostructuri de apa; in plus, aceasta
proprietate le-ar permite anumitor microorganisme
sa infecteze celule la distanta, printr-un proces care
aminteste de cel al teleportarii.

Materialul biologic a fost excitat

electromagnetic de cercetatori, iar semnalele au fost
capturate si amplificate printr-un computer.
Rezultatele inregistrate sunt fara precedent: solutiile
biologice extrase din culturi celulare bacteriene si
virale emit unde electromagnetice la o frecventa
foarte scazuta (intre 500 si 3000 Hz), si rezultate
similare sunt obtinute analizand doar ADN-ul extras
din aceleasi microorganisme. De asemenea, s-a mai
observat si ca emisiile electromagnetice nu depind de
cantitatea de celule utilizate in cultura, si ca gene
individuale sunt capabile sa produca aceleasi emisii.
Acest lucru inseamna ca fiecare molecula de
ADN in parte, supusa excitarii electromagnetice, este
in masura sa emita semnale captabile: dar cum se
ajunge la teleportarea ADN-ului dintr-o celula in alta?

Aici intervine elementul cel mai provocator si mai

controversat al studiului lui Montagnier: oamenii de
stiinta au observat ca emisiile de ADN provocau schimbari
la nivelul nanostructurilor apei si ulterior, ei au
demonstrat ca aceste emisii pot influenta si
nanostructurile unei solutii apoase lipsite de elemente
biologice. Considerand ca aceste aceste structuri
specifice ar putea servi drept structura pentru
reproducerea moeculei emitatoare, au inserat in eprubeta
continand apa elementele necesare sintezei ADN-ului
(enzima polimeraza, nucleotide si primeri). Iar atunci cand
au analizat ADN-ul produs, cercetatorii au descoperit
secvente identice cu cele originale in proportie de 98%.

In esenta, ADN-ul ar fi in masura sa transfere

informatii despre propria structura prin intermediul
apei, mergand pana la a reconstrui molecula intr-un
alt ambient apos. Chiar si doar aceasta descoperire
era de ajuns pentru a provoca furori in lumea
stiintifica, dar Luc Montagnier merge si mai departe,
lansand ipoteza ca aceasta proprietate ar fi cea
utilizata de microorganisme pentru a infecta alte
celule."Trebuie sa presupunem ca in prezenta
celulelor eucariote, sinteza componentelor
microplasmei poate fi instruita de ADN-ul
microplasmei. O unica celula de microplasma este
asadar suficienta pentru a genera infectia totala a
linfocitelor", a explicat cercetatorul.

Bibliografie
www.wikipedia.org
www.descopera.ro
Realizator:
Buja Radu Cl a XI a A

THE END