I

ri

ACTE $1 CORESPONDENTA
RELATIVE LA RENUNTARILE
ii

LA TRON ALE FOSTULUI

PRINCIPE MOSTENITOR
(1918

1919-1925)

www.dacoromanica.ro

1.

ACTE $ i CORESPONDENTA
RELATIVE LA RENUNTARILE

LA TRON ALE FOSTULUI

PRINCIPE MOSTENITOR
-

CU REPRODUCERI FOTOGRAFICE

DE PE ORIGINALE, IN ANEXE

(1918 -1919 -1925)

"'

co;

-a

. .

-1.11.7

www.dacoromanica.ro

Dintre toate asezdrile constitutionale, monarhia este aceia

care asigurd mai multd liniste unei tari, prin continuitatea ei.
Se fereste astfel Statul de zguduiri. Se asigurd mersul neintrerupt al treburilor publice si al propasirei nationale. Cdpetenia
Statului nu este, ca in alte oranduiri, o pradd a tuturor ambitiunilor ; ea se gaseste pusd deasupra luptelor politice si a
patimilor lor.

Istoria noastr este pildd a luptelor neincetate pentru alegeregDomnilor, lupte cari indreptdtiserd intelepciunea populara
sd spuie : Schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor". Regimul
monarhic hereditar, inlaturand sistemul electiv, a incheiat, in
1866, frmantarile cari au tinut sldbite si desprtite ambele
Principate.
Regimul Monarhic constitutional, scotand conducerea Statului din valtoarea luptelor politice pentru a o aseza pe planul
superior al intereselor nationale, a asigurat Romaniei pacea i
.

propsirea care a dus-o la mdrirea de azi.

Roadele acestui regim monarhic constitutional se ldmuresc
in cloud puncte, insemnate prin doud domnii :
1. Independenta si organizarea Statului roman, sub domnia
Regelui Carol I.
2. Intregirea neamului, sub domnia Regelui Ferdinand I.
Aceste roade sunt, prin ele insile, dovada ca regimul mcnarhic cu continuitatea lui, cu ferirea tarei de lupte civile, cu
transmiterea succesiunei dinainte stabilit, e cel mai prielnic
propasirei romanesti.
Numai dusmanii intregirei romanismului, numai cei care nu
ne pot ierta inaltarea i desdvarsirea la care am ajuns, incearcd

sd sape asezdmantul cel mai temeinic pe care 11 avem sub

www.dacoromanica.ro

obldduirea cdruia am propdsit in sease zeci ani atat cat alte

neamuri n'au putut s'o facd in curs de veacuri.
Succesiunea, adicd mostenirea Tronului, este hotdrat
in regimul nostru monarhic, din tatd in fiu mai mare. Dacd tatal
moare sau renunta la tron, fiul este proclamat deadreptul Rege.
Transmiterea Coroanei este astfel dinainte stabilitd prin
Constitutiune i legile Ord si se indeplineste in mod automatic.

Regele Ferdinand murind, ar fi urmat ca in locul Sdu s

proclamat Rege fostul Principe Carol. Principe le Carol
insd a renuntat la Tron.
led de ce fiul sdu, Principe le Mihai, a devenit de drept
dupd aceast renuntare a pdrintelui sdu, Principe mostenitor,
dupd toate normele regimului monarhic. Dupd cum erea si
firesc, la moartea Regelui Ferdinand I, Principe le mostenitor a
fost proclamat Rege sub numele de M. S. Mihai I. Astfel s'a
asigurat continuitatea monarhicd, urmandu-se prevederile legii.
M. S. Mihai I, e Rege al Romaniei. Inca odatd principiile
fie

binefdcdtoare ale monarhiei, adicd transmiterea succesiunei fr

zguduiri, si-au fdcut dovada.
Dusmanii din afard si uneltele lor dinlduntru sustin e
aceastd mostenire a Tronului n'ar fi definitivd, cd lucrurile s'ar

putea schimba, iar unii vorbesc chiar de o revenire a fostului

Print Carol.
Printul Carol insd a renuntat definitiv la Tron. Renuntarea
lui nu e cel putin un act necugetat cdci ea a fost repetatd
de trei ori in sease ani si ultima oard a fost intdritd cu toate
formele cerute de Constitutie si Legile noastre.
Fostul Principe Carol nu mai poate domni.
Chiar dacd Dumnezeu ne-ar lipsi de obladuirea Regelui
Mihai, succesorul nu poate fi tatl sdu care, renuntand la drepturile sale, nu le mai poate revendica, ci numai acel ardtat de
oranduirea monarhicd i de Legile tarii, adicd A. S. R. Prin-

cipele Nicolae.

Tot astfel, dupd moartea Regelui Carol, Coroana nu ar

fi putut fi revendicatd de Principele Wilhelm de Hohenzollern,
care renuntase la dansa, ci ea a revenit fratelui sdu mai tank,
Ferdinand, desemnat prin legile tarei ca mostenitor al Tronului.

www.dacoromanica.ro

..

PRIMA RENUNTARE LA TRON

Iai,

Septembrie 1918

La Iasi, in 2 Septembrie 1918, Principe le Carol renunta

in scris la toate drepturile sale. El trece granita cu D-na Zizi
Lambrino. I0 pdraseste Tara insdngerata de rdzboi i unitatea pe care o comanda, pentru a fugi fri tard strdind, in intelegere cu inamicul care o ocupa. El se caskoreste la Odessa,
ce e drept frd formele legale, sub paza baionetelor dusmane,
eri Inca in lupt cu noi.
Indurerat, Regele Ferdinand trimite un Colonel din imediata sa apropiere s mustre pe fiul rdtdcit i sa-1 readucd
pe calea cea dreaptd.
Iata instructiunile sfAsietoare pe care le da Regele trimisului sdu :
Telegrama din Bicaz 6119 Septembrie 1918
,

Inainte de a vei autoriza de a Intrebuinta forta,

asigurati-vei cei nu mai este nici o neidejde de a obtine reintoarcerea la sentimental realiteitii.
In interesul lui, chiar dacei este irevocabil hoteirit
se1-0 punei planul in executie, aratati monstruozita-

tea ca ruperea definitiv cu Familia i Tara sa

se faca pe pamant strain, sub paza unor baionete

straine ieri Inca in lupta cu noi.

FERDINAND

www.dacoromanica.ro

Principe le Carol, read us in tard, persistd insd in nenorocita

sa hotdrdre. Fata de lovitur a care se dddea Dinastiei, Regele

Ferdinand cheam a. pe fotii Preedinti de Consiliu spre a-i consulta asupra acestei prime renuntari a Principelui Carol. Generalul Averescu i Alexandru Marghiloman s'au pronuntat
atunci pentru acceptarea renuntarei i imediata inldturare a Printului dela succesiunea Tronului. Judecand cu asprime fapta
savaritd, ei nu socoteau pe print demn de a domni. Generalul Averescu, mai cu seamd, care vdzuse purtarea printului
in razboi, erea cel mai neindurat. Gsim parerea lui in cartea
unde Primul Ministru de atunci Alexandru Marghiloman i-a
insemnat amintirile.

La 9/22 Septembrie 1918 el scrie :

.

.
Mai interesant Averescu care, dupei ce ceiutase
un contact cu mine . . intrei imediat in chestiune :
,Transactiunea nu e cu putintei ! . . . Printul n'are
.

nici o calitate pentru domnie

. .

La 29 Octombrie 1916

primisem ordin sa ma retrag din Valea Prahovei ;

loft erau abeituti i triO ; trebuia sei se dea beiteilia
de la Bucuregi ; sondele erau incendiate. In aceasta

atmosferei groaznicei, a trebuit la 9 ore sa ordon efilor de corp sei se retragei de la masa .cu Printul,

ca sei execute ordinele, dar Printul a stat la masa

pand la 2 dimineata ; patrulele inamice erau la 20

kilometri.

Era desgusteitor
Din toate cele
nce s'au petrecut nu-i carat de cat un lucru : ceisato:
ria. Set nu o murdeireasca i pe aceasta"
.

Domnul Ion I. C. Brdtianu, singurul care-1 apdra, considerd pe principe ca nefiind Inca matur i, tocmai pentru a
salva continuitatea monarhicd, este impotriva oricarei mdsuri

asupra cdreia nu s'ar mai putea reveni i voete a da timp

Principelui sd se cond.' la minte.
Regele pedepsete pe fiul sdu cu 75 zile arest la Horaita.
Evenimentele fericite de pe frontul Salonic fac pe Rege
s-1 ierte de restul pedepsei, cu increderea cd de astdat fiul
a revenit pe calea cea dreaptd.

www.dacoromanica.ro

Totdeodatd, insarcineazd pe d-I loan I. C. Brtianu s

vadd pe Print i sd-i vorbeascd.
IatA raportul Domnului loan I. C. Brtianu cdtre M. S.
Regele, asupra acestei intrevederi avute la lai in ziva de 31
Octombrie/13 Noembrie 1918 :

Am spus Printului Ca nu va putea domni dacei

ar persista in ceiseitoria sa i cd renuntarea lui la Tron

echivala cu o dezertare.
Socoteam chiar Ca, dacd ar fi fugit inaintea inamicului, Principe le ar fi mult mai putin vinovat fata

de Tara, ceici zeci de mii de osta0 ar fi putut inlocui, dar cd a dezertd de la Coroand inseamnd a face
Dinastiei o situatiune periculoasei i cd nimeni altul nu
putea atunci sei indeplineascd sarcina pe care o avea.
1-am spus sei asculte de paring sei nu uite cd tineretea poate intotdeauna sei 'Inv* i cei, pentru Suverani, a ti sd asculte este o calitate de cdpetenie.
Primul Wilhelm era poate mai putin inzestrat de cat

cel de al doilea, dar el gia mai bine sei asculte

de aceea el va reimeine ,Wilhelm der grosse i nepotul sdu W ilhelm der Letzte .
D-I Brtianu terrnind raportul sdu constatAnd :

Fapt este cei Principele are infeitiprea unui onz

neiucit, indeireitnic, fiindcei simte Ca obiectiunile sale nu

au temeiu, hotdrit sei lase sell fie anulatd ceiseitoria sa

cu speranta cei mai tdrziu va reincepe. Am neidejdea

totioi Ca actiunea timpului ii va scoate din starea

hipnoticei in care se geiseee acum 0, de altfel, o lege
ar trebui intre timp sei regulamenteze ceiseitoria Prin,;ciarei.

Pseudo-cdsdtoria dela Odessa cu D-na Zizi Lambrino

este anulatd de Inalta Curte de Casatie, la 8 lanuarie 1919, cu
mnsi consimtimantul Printului care declard in scris la 11 Noembrie 1918 cd :

Nu ma opun la anularea actului de ceiseitorie in-

cheiat la Odessa.

CAROL

www.dacoromanica.ro

1 11x19 918

A DOUA RENUNTARE

August 1919

La 1 August 1919, s,apte luni dupd anularea cdsdtoriei,

Principe le revine asupra hotrkei sale i declard intr'o scrisoare
cdtre D-na Lambrino cd :

cu toatei anularea ceiseitoriei noastre, nici odatd n'am

incetat de a ma considera ca sotul teiu.
CAROL, Principe al Romdniei.
Aceastd noud hotdrare a Printului este insotita in aceiasi
zi, adicd la 1 August 1919, de o a doua renuntare la toate
drepturile sale de Principe mostenitor, adresatd M. S. Regelui
i trimisd in copie tuturor efilor de partide.
Ream textual continutul uneia din aceste scrisori adresat
domnului Moscovici, Seful Partidului Socialist :

In calitatea d-vs. de conduceitor al Partidului Socialist vei hvtiintez cd asteizi 11811919, am inaintat
M. S. Regelui urmatorul act de renuntare la drepturile mele de Principe Mo#enitor :
SIRE,

Pe temeiul unui drept implicitamente recunoscut

prin art. 83 par. 2 al Constitutiei, declar cd renunt la
calitatea mea de Principe Mo#enitor al Coroanei Ro-

www.dacoromanica.ro

10

maniei, atilt pentru mine personal cat i pentru descendentii mei, i la toate avantagiile ce-mi sunt recunoscute de Constitutie in aceastd ins4ire de Principe Mostenitor al 7 ronului.
Reiman slujitor credincios al Tarei i punand spada
mea in serviciul ei, rog pe Majestatea Voastrei sei-mi
desemneze un loc de luptei printre osta0i ce se gasesc

azi pe front

CAROL Principe al Ronniniei

Bucureti 1 August 1919.
(Vezi reproducerile fetografice de pe original, la pag 33-34 )

In scopul de a da Printului timp de gandire si a Idmuri

situatia in favoarea sa, Printul este trimis cu unitatea sa pe
frontul dela Tissa, iar Monitorul Oficial, la 1 Septembrie 1919,
publica dupd cererea Regelui, urmtorul comunicat :
O publicitate regretabila i suspect a fost data prin
radiograme i pr.esa straind unei aa zise scrisori de renuntare la drepturile sale de Mostenitor al Tronului,
adresatd de A. S. Regald Principele Carol, M. S. Regelui.
Ori care ar fi autenticitatea textului publicat i oricare ar fi imprejurdrile in care scrisoarea a putut fi data
publicitdtii, ori ce concluziune terneinica este prematurd,
inainte de a se fi statuat de cei in drept, adicd de M.
S. Regele j Guvernul Tarei, asupra urmrii i sanctiunilor cuvenite unui act de o deosebitd importanta, intru
cdt el ar fi expresiunea reald i directd a unei vointe libert.
Astzi A. S. R. Carol comanda Regimentul sdu pe
frontul Tissei i in aceastd comanda, pe care o detine
pe temeiul Inaltei Sale situatiuni, unica sa preocupare
este indeplinirea indatoririlor Sale ostse0.
Ca rdspuns la acest comunicat, Primul Ministru primeste,
la 9 Septembrie 1919, de la Principele Carol, care se afla la
Erlau in Ungaria, urmtoarea scrisoare :

www.dacoromanica.ro

11

Erlau 9 Septembrie 1919.

Domnule Bratianu,
Primind eri Monitorul Oficial din 2 Sept. am

ramas nu se poate mai mirat $i indignat citind

comunicatul guvernului in chestiunea scrisorei
mele de renuntare.
Pundnd la oparte cei acest comunicat este o
palma data mie $i care nu pot s'o las sci treacd
nerelevatd, gasesc cd este o insultd adusa aceluia
pe care in contra vointei Sale ii considerati ca
Mo$tenitorul Tronului.

Sunt cloud fraze cari sunt complect jignitoare pentru mine:

Intru cdt el ar fi expresiunea reald qi

di-

recta a unei vointe libere, $i in aceastd comandd

pe care o define pe temeiul Inaltei Sale situatiuni.
Adicd, credefi D-vs, cd nu sunt decal o paw,,pue care nu qtie ce vrea? gre$ili.
Dacd am facut un astfel de gest este csa stiu

te fac

i cA o fac cu o constiinta complect impAcatA.

Intr'un an de zile am avut limp sa ma gdndesc

qi n' am facut acest gest decal cdnd cutitul erd la os.

Credefi c timpul tempereazd toate. Sa titi

cd, oricate piedici yeti pune, eu nu voi renunta la

sotia mea.
Pentru a doua frazd gdsesc cd este jignitor
sd se declare cd numai grafie pozi(iunei inalte
comand un regiment.
Aceste fraze atdt de putin magulitoare sper
eel vor fi "indreptate qi voi primi complectd sa-

,,tisfacfie".
CAROL

Domnul loan I. C. Brtianu trimete Printului o scrisoare

de rspuns, pe care o supune intai aprobarei Regelui Ferdinand.
lat rdspunsul d-lui I. I. C. Brtianu catre Printul Carol
i scrisoarea Regelui :
Bucureti, 16 Septembrie 1919

Datoria catre Mo$tenitorul Tronului m hoWrote sel nu las lard rdspuns scrisoarea Altetei
Voastre Regale, oricare ar fi fost forma ei.

www.dacoromanica.ro

12

Comunicatul publicat in numele Guyernului

a fost redactat de aceia cari pdstrau incd iluzia
cd se poate feri Coroana de urmdrile celor petrecute anul trecut peste Nistru.
,,Departe de a considera pe Alteta Voastrd
Regald ca o pelpu$e inconeientd, ei voiau sd persiste in credinta ca vremea, care permite reflecfiunea,

va schimba intentiunile Moqtenitorului Tronului.

In ceia ce prive$te fraza de a doua incriminatd, din citirea legilor qi regulamentelor militare,
Altefa Voastrd Regald.se va c6nvinge cd, fdrd a
i se contesta intr'un nimic inswirile personale, co-

manda unui Regiment nu i s'ar fi putut Med

acorda dac n'ar fi fost Inalta Sa situafiune.
Cdnd am primit scrisoarea Altetei Voastre

Regale, fiind demisionat, nu mei mai socoteam in

drept de a face un act de Guvern in chestiunea

la care se raportd.
Ca unul ce am fost sfetnic credincios celor
doi Regi romdni a cdror domnii istoria Neamului
le va cita cu recuno$tin(d, nu pot set inchei aceste
rdnduri lard a mdrturisi durerea adancel cu care
constat,nu numai pentru Stat dar $i pentru Altefa
Voastrd Regal& hotdreirile in care persist&

Cdnd omul este devotat unei idei, fdrd voie

inima sa il lea gel incei de persoana celor cari ar
trebui sei o reprezinte, chiar dupd ce ei au vdtdmat-o.
Cu aceste simfiminte $i cu addnc respect, sunt

al Altetei Voastre Regale, devotat servitor.

Ion I. C. Brtianu
15/28 Septembrie 1919.

Scumpul meu Breitianu,

Sunt cu totul de acord cu textul reispunsului a

ceirui copie mi-ai trimis-o, el spune lucrurile feirei a
apeisa prea mult, dar areiteind in acela timp adeveiratul punct de vedere. Plec asteizi la Sinaia.
Multumindu-ti incei odatei pentru tot concursul

www.dacoromanica.ro

13

pe care mi ai dat din toatd inima D-tale i cu tot

sufletulo tiit $i o simtreimem intotdeauna al D-tale
cu toatei afectiunea.
FERDINAND
Vezi reprodueerile fotograliee

de

pe original, la pag. 35, 36, 37.)

D-na Zizi Lambrino este insfdrsit indepartatd. Regele Ferdinand, in credinta Ca uitarea Ii va face opera, propune fiului
sati o cdratorie de studii in strdindtate. Printul insd se impotriveste : simuleazd un accident de cal, se impuscd in picior.
In sfdrsit, se lasd a fi convins i intreprinde o lungd cdldtorie
in Egipt, Indii i Japonia.
La intoarcere, el se cdsdtoreste cu A. S. R. Principesa
Elena, la 10 Martie 1921.

3s.

1/44,

www.dacoromanica.ro

.1

A TREIA RENUNTARE

Venetia-Milano, Decembrie 1925

0 legdturd de notorietate publicd cu sotia unui cdpitan

activ, D-na T., fiica d-lui Wolf zis Lupescu si a sotiei sale
ndscutd Elisa Falk, a hotdrt pe Regele Ferdinand sd facd in
repetate rnduri aspre inustrdri fiului sdu i. sd-1 someze a pune
capdt acestei legdturi care, in conditiunile in care avea loc
In chiar vecindtatea Palatului Princiar
aducea o gravd stirbire linitei i prestigiului Familiei Regale. Pentru a-I sustrage
acestui mediu, Regele Ferdinand trimite pe Principe la Londra,
spre a-L reprezenta la funeraliile Reginei Alexandra a Angliei.
Principele se angajeazd, pe cuvntul sdu de onoare, cdtre Regele
Ferdinand
care II ceruse cd se va inapoia in Tara inainte
de sdrbtorile Crdciunului 1925.
Regasind insd in strdindtate pe D-na Wolf -Lupescu, Principele Carol trimite Regelui Ferdinand, din Venetia, in ziva de
12 Decembrie 1925, urmdtoarea scrisoare de renuntare :
Venetia, 12 Decembrie 1925.
SIRE,

Vd rog ea prin aceastd declaratie s primiti

ea sa renunt la toate drepturile mele de Principe
Mo$tenitor al Romdniei.
Conform Statutului Familiei Regale, rog pe

www.dacoromanica.ro

16

Majestatea Voastrei de a-$i da Ina lta Sa aprobare

acestei holardri irevocabile.
Toldeodatd, spre a nu produce veri un neajuns
in viitor, sa daft Inaltul Majesteifii Voastre ordin

ca sa fiu 0ers dintre membrii Familiei Domnitoare a Romaniei i sa mi se acorde un nume sub
care imi voi putea alcatui o noted stare civild.
Prin aceasta declar ca nu voiu avea nici o
pretentie asupra drepturilor mele la care am renuntat de buna voie i ma angajez, pentru 1ini0ea
tuturor, sa nu ma mai intorc in Tara timp de 10
ani, fail a fi chemat de cei in drept i fail autorizatia Suveranului.

CAROL, Principe al Romniei.

(Vezi reprodneerea fotografia de pa original, la pag. 38-39.)

Ca urmare acestui act de renuntare, Regele Ferdinand

.

trimite la Milano pe Ministrul Casei Regale cu insdrcinarea de

a stdrui pe langd Principe ca sa revie asupra hotdrarei sale
i, in acela timp, cu instructiuni ca s ceard Printului sd-i ia
angajamentul in scris cd-i
acum.

va schimba purtarea de pand

In acela timp, M. S. Regina Maria i intreaga Familie

Regard scrie Printului Carol pentru a-1 determina s revie
asupra deciziunei sale. Totul insd este zadarnic. Printul stdrue
in hotrarea sa, declard cd a luat-o neinfluentat de nimeni i
irevocabil, c nimic pe lume nu-I va putea clinti din hotararea
sa i cd este decis salt creieze o viata noud.
Nici apelul adresat simtimintelor lui de tatd, de fiu, de
sot, de Print de Coroand, de Militar, de Roman, n'a avut nici
un rsunet.
In tovrdia D-nei Wolf-Lupescu el rdmane in Italia i Mi-

nistrul Casei Regale aduce drept rdspuns o a patra renuntare,

i mai formald, a Printului Carol, pe care o ream mai jos :
Milano, 28 Decembrie 1925.

Declar prin aceasta cei renunt in mod irevocabil la toate drepturile, titlurile i prerogativele
de cari in virtutea Constitutiei $i Statutului Familiei Regale m'am bucurat pdnei azi ca Principe

www.dacoromanica.ro

ilioeeniior al Romdniei i ca membru al Pamilid

Domnitoare.

Renunt toldeodatd la drepturile ce mi-ar

reveni prin legile Tdrii asupra fiului meu 0 a
averii sale.
Mai declar ca nu voi avea nici o pretentiune
asupra drepturilor la care am renuntat de bund
voie din propria mea initiativa i ma angajez
pentru binele tuturor s nu ma intorc in Tara
timp de 10 ani, iar dupa expirarea acestui termen
sa nu ma intorc fArd autorizatia Suveranilor.
CAROL
(Vezi

reprodneerea fotografied de pe original, la pag. 40.)

Regele Ferdinand, pierzAnd nddejdea de a mai putea readuce pe fiul sail la datorie, in fata acestei repetate renuntari
la Tron, ia act de aceast ultim hotdrare a fiului sAu i o
investeste cu formele ardtate de Constitutie. Cere IntAi intr'un
Consiliu de Coroand tinut la Sinaia, la 31 Decembrie 1925,
avizul tuturor sefilor de partide. HotdrArile acestui Consiliu de
Coroand au fost consemnate in urmdtorul comunicat publicat
in Monitorul Oficial" din 1 lanuarie 1926 :
77

A. S. Regala Principele Carol, Mostenitor al Tronului comunicand in scris M. S. Regelui renuntarea sa

irevocabild la succesiunea Tronului si la toate prerogativele
ce decurgeau din aceast calitate si din aceia'de membru

al familiei regale, M. S. Regele s'a vdzut nevoit s primeascd aceast renuntare si sd convoace pentru astd-zi,
31 Decembrie, la Castelul Peles, un Consiliu de CoroanA.

In acest Consiliu, M. S. Regele a comunicat Inalta

Sa hotdrare si a fdcut apel la toti fruntasii Tareiprezenti

de a-L ajuta in executarea ei

la proclamarea Altetei

Sale Regale Principele Mihai ca Mostenitor al Tronului.

In acest scop, in urma asigurdrilor de sprijin date din
partea tuturor celor prezenti, Reprezentanta Nationala a
fost convocata, pentru 4 lanuarie 1926;
pf

www.dacoromanica.ro

hi

in ziti de 4 lanuarie 1926, M. S. Regele a adresat Adu;

nArilor Constituante urmAtorul Mesaj :

,,A. S. R. Principele Carol, Mo$tenitorul Tronului,

mi-a trimis urmettoarea deelarafiune :
Deelar prin aceasta cei renunt in mod irevocabil la toate drepturile, tillurile i prerogativele

de cari in virtutea Constitutiei qi a Statutului

Familiei Regale m'am bucurat panel azi ca Principe Mo$tenitor al Romdniei i ca membru al
Familiei Domnitoare.
Renunf toldeodatel la drepturile ce mi-ar re-

veni prin legile Tdrei asupra fiului meu fi a

averii sale.

Mai declar cei nu voi avea nici o pretentiune

asupra drepturilor la care am renuntat de bunei
voie din propria mea ini(iativel $i mei anga jez
pentru binele tuturor sei nu ma intorc in Tara'
.

limp de 10 ani, iar dupd expirarea acestui termen

sei. nu ma intorc feird autorizatia Suveranilor.
CAROL

Cu adAncA durere am constatat c pentru a

doua oara de cand se afl in varsta barbateasca

Principele Carol nu voeste sA indeplineascA marile indatoriri ce-i incumbd ca Principe Mostenitor 0 Cu hotrare irevocabild cere s fie descar-

cat de aceastd sarcind.

In fata acestei hotarari i cu grija stpnitoare a viitorului Tarei i a intereselor permanente ale Coroanei, atat de neclintit legate de
Musa, ma simt nevoit sa iau act de aceast hotArAre i s cer ca Adundrile Nationale, luAnd

cunoOirit de &Ansa, sa recunoasca Ca Principele

Carol a renuntat la toate drepturile i preroga,tivele sale de Principe Mostenitor i de membru
al Casei Regale Romne, precum i la orice drepturi asupra fiului sau i al patrimoniului acestuia.
Iar in consecinta, conform Constitutiunei i Statutului Casei Regale, Adundrile Nationale s recunoasca Principe Mostenitor al Romaniei pe Prin.

cipele Mihai.

FERDINAND

www.dacoromanica.ro

19

latA cuprinsul legei votat de Adundrile Nationale in ziva

de 4 lanuarie 1926 :

Art. unic.
Adundrile Nationale constituante primese renuntarea A. S. Principelui Carol la succesiunea
Tronului i la toate drepturile, titlurile i prerogativele de
cad, in virtutea Constitutiei si a Statutului Familiei Regale,
se bucura pand astdzi ca Principe Mostenitor al Romniei,
si membru al Familiei Domnitoare.

Pe temeiul art. 77 din Constitutie, Reprezentatiunea Nationala constat ca succesiunea Tronului Romniei revine astfel de drept A. S. R. Principelui Mihai coboratorul direct i legitim in ordinea
de primogeniturA bArbteascA a Regelui Domnitor.
lar pentru regularea succesiunei la Tron, Adundrile Natio-

nale au votat in acei4 zi urmdtoarea lege :

Art. unic. Adundrile Nationale Constituante

intrunite conform art. 79 din Constitutie primesc
Regenta instituitA de M. S. Regele Ferdinand I,
pe temeiul art. 83 din Constitutie pentru a exercita puterile Regale si tutela A. S. R. Mostenitorul
.

Tronului in cazul and acesta ar fi chemat s

domneascA in timpul minoritAtei sale.

Reprezentatiunea Nationald primeste numirea celor

3 persoane care compun aceastd Regenta : A. S. R. Principele Nicolae, I. P. S. S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul
Romniei i d-1 George Buzdugan, actualul Prim-Presedinte
al Inaltei Curti de Casatie i Justitie.

0 lunA dupd ce a fost proclamat Regent de cdtre Adunrile Nationale Constituante, I. P. S. Partriarhul primeste, la 2
Februarie 1926, din partea fostului Principe urmdtoarea scrisoare,
din care odatd mai mult rezultd vointa si gandul sdu :
Milano 2/11 1926.

INALT PREA SFINTIA TA,

Multi cred ca am fost victima unui complot, ca

am fost silit sa fac pasul cunoscut. Pot asigura pe I.
P. S. Ta cei am action& dupa singura mea vointa
gt complect conAent de fapta mea.

www.dacoromanica.ro

20

Am avut un crez nestirbit, care as dori sa stiu

cei va fi vesnic in orice suflet de Roman: credinta in
Rege, credinta in Suveran, ca chiag al unitatei natio-

nale. Inteo tara unde luptele politice sunt asa de

aprige ca la noi, dacA toti nu se alipesc cu dragoste de acel Simbol, ce este Regele i Coroana,

atunci cu drept cuvAnt trebue sA desnAdAjduim de

viitorul Patriei

In zilele de grea cumpand, pe cine a avut Tara

mai aprigi aparatori, mai incre-zatori calduzitori di ei,

pe cine (Mai nu pe Suverani? Regele si Regina cari

an Out intotdeauna sa bata intr'o inimd cu intreg

poporul lor. Mai mare dragoste pentru Neam i pentru

Tara nu veti gas! la nimeni pe intreg cuprinsul Romanic!, ca la Rege i Regina.

Uniti-vA toti, uitati grijile i certurile de o

zi ; ganditi-va la RomAnia de maine, ea are nevoie

azi mai mult ca ori and de unirea tuturor sufletelor, de strangerea tuturor mAinilor spre a

intAri temelia ei. Numai astfel yeti putea privi

viitorul in fath.
In aceast chemare pe care o trimit din depArtare, doresc ca unirea imprejurul Regelui s
cuprindA i pe fiul meu si mama Lui, imprejurul
)7

cArora sA bath inimile calde ale unui neam intreg

a

CAROL
Aproape un an mai tarziu, sub grija grelei boale care 11
lovise i ii ameninta viata, la 28 Noembrie 1926, Regele Ferdinand trimite D-lui General Averescu, Presedintele Consiliului
de Ministrii, o scrisoare publicata in Monitorul Oficial, din care
extragem urmatoarele pasagii :

Scumpul Meu Preseclinte al Consiliului,

Sunt adAnc miscat de grija i de dragostea

ce Mi se arath din partea tuturor cu privire la
sAnAtatea Mea, dar in acelas timp, cu adevArath
mahnire, va'd ea unii s'au folosit de aceasta Im

www.dacoromanica.ro

21

prejurare pentru a pune in discutie principiile

cari alcatuesc insusi temeiul dinastic al monarhiilor constitutionale si cad nu ingaduie ca soarta

Coroanei sa fie lsata la voia schimbatoare a

nimAnui.
Din fericire, in timpul din urmei, simt cei puterile' Mi revin i cred cd cu ajutorul lui Dumnezeu Imi

voi putea indeplini ca si pand acum sarcinile catre

iubita noastrei Tara i scumpul Meu popor. lar dovezile date de Mine, in imprejurarile grele prin care
1.1a trecut Romania, sper ea au aratat c titt a lua
hotrari invingeindu-MA pe Mine insu-Mi, fie ca

era vorba de a jertfi, in interesul patriei, leg,,turi personale, fie cd trebuia, ca Rege, s pun
.

moat urmrilor nenorocite ale ratAcirilor i sovai-

rilor unui copil iubit.

!'

Sunt in drept deci sei cred cd nimeni nu se poate

indoi despre grija statornicei de a-Mi indeplini intrega datorie pand la ultimele Mele clipe, cum se impune unui Rege care tine mai malt la trainicia operei
lui decal la orice-I este scamp in viatei.
Aceastd opera, intemeiatd de neuitatul Meu unchiu, primal Rege al Romdniei i pe care Dumnezeu
Mi-a hardzit s'o intaresc i s'o desvolt, voiu apeira-o
cu hotdrdre, cautand ca pun toate meisurile sa-i asigur
un viitor temeinic spre gloria Dinastiei i consolidarea

Statului. Sunt sigur ea in aceasta directie Voiu fi

ajutat de toti bunii Romani in frunte cu toti sfetnicii credinciosi i incercati cari, dela urcarea Mea
pe Tron, Mi-au dat sprijinul lor neconditionat.
Ei vor sti sa. stranga toate puterile nationale
ca sA fadi zid in jurul Tronului pentru a impune
respectul hotarArilor si actelor Mele, caci Le-am
hotarat si infaptuit conform legilor si intereselor
supreme si exclusive ale Monarhiei si Statului.
Primiti, Va rog, Scumpul Meu Presedinte al
Consiliului, expresiunea sentimentelor Mele afectuoase.
Blicure0 28 Noenwrie 1926

'

FERDINAND

www.dacoromanica.ro

22

In luna lanuarie 1926, imediat dupd. investirea cu toate

formele Constitutionale si legale a ultimei renuntari la Tron a
fostului Principe Mostenitor, Regele Ferdinand adauga, ca urmare a nouei situatiuni create, urmatorul codicil la testamentul
sau scris de Rege i inut secret pAnd la moartea sa :
-

CODICIL

A vroit Domnul s incerce Tara, pe mine si pe Regina, cu o mare durere, prin renuntarea la Tron a Principelui Carol. liana' la srarsitul vielii nu se va sterge
din inima mea jalea care m'a cuprins and m'am vazut
silit sa iau act de aceasta hotarare a primului meu nas-

cut, constatand a din nenorocire aceast msura se

impunea de interesele Statului i ale Coroanei, care
in orice imprejurari am inteles s ma stapaneasca.

Schimbarea astfel fauna la mostenirea Tronului si in

Familia Regard prin noua situatiune a fiului meu Carol ma
obliga sa aduc urmatoarele modificari i adaus la testamentul meu mai sus scris.
Anulez dispozitiunea cuprinsd in acest testament prin
care -rdsam fiului meu Carol toata cotitatea disponibild
si hotardrea de a cuprinde in partea sa de mostenire intreaga movie Sinaia-Predeal impreund cu castelul Pele
si celelalte castele, cldiri i stabilimente cu sarcinile prevdzute .in acest testament pentru castelul Pelisor, rrecum
anulez i legatul caselor si cladirilor din Bucuresti care

ii sunt absolut necesare.

Hotarasc ca toata aceasta cotitate disponibila, atat i mo bitele de pe Valea Prahovei cu sarcinile prevazute, ca i cele din

Bucuresti, care ii sunt absolut necesare viitorului Rege, sa

revie urmasului meu pe Tronul Romaniei din Familia

mea, iar in timpul minoritatii sale sa se bucure de folosinta si de veniturile lor iubita mea sotie Regina Maria.

Voesc ca partea rezekvatara ce se cuvine fiului meu

Carol s'o primeascd in bani i efecte. Luand aceste noui
dispozitiuni, potrivit dorintei ce intotdeauna am avut de
a spori mijloacele noului Rege al Romaniei, rog Cerul
ca s ajute pe iubitul men fiu Carol in noua viata ce
singur si impotriva vointei noastre si-a ales-o i s faca
urrndrile acestei alegeri cat mai ware pentru el si

pentru tara,

www.dacoromanica.ro

2Fj

FAcut la Bucurevti in unsprezece lanuarie una !tie

noud sute cloud zeci si sase, scris si iscalit cu propria

mea mane.

FERDINAND
(Vezi reproducerea fotografica de pa original, la pag 41, 42,43)

Acest act arat clar, frd indoiald posibild, neclintita credinta a Regelui cd Principele Mihai era urmasul sau la Tron

si ca atare era drept s se bucure de tot ce se cuvenea viitorului Rege.

El aratd deasemenea nesovita hotrire de a departa din

preajma Suveranului orice isvor de turburdri si de aceia nu
voia sa lase fostului Principe Carol vre-o avere in tard care
i-ar

fi dat prilej de a se reintoarce in Romania.

Astfel prin hotdrArea nestrmutat a Suveranului i prin

investirea ei cu formele legale, impuse de irevocabila renuntare

la tron a fiului Sdu, s'a putut definitiv inchide aceast chesi asigura temeinic continuitatea necesara asezamantului
nostru monarhic.
Cu agravarea sanattei Suveranului insa, uneltiri i intrigi
din strindtate si in politica noastrd internd Ii fdcurd aparitiunea.
Regele, desi incredintat de zddrnicia unor astfel de incercdri, in

tiune

inima Sa de pdrinte era indurerat de posibilitatea ca fiul Sdu

sa cadd victima acestor criminale intreprinderi i, deaceia,
inainte de a inchide ochii, a fAcut un ultim deniers, pentru a
le impiedica consecintele, trimitand in ziva de 4 lulie 1927 la
Paris pe un general din Casa Regard cu o misiune pentru
fostul Principe Mostenitor.
Iat textul instructiunilor date trimisului Regelui :

Misiunea D-voastra are de scop s demonstreze cat mai limpede cu putinta ca nu exista,

pentru Print, de cat o singura alternativ: SA FIE

CONSECVENT CU EL INSUSI IN VIATA PE CARE
IMPOTRIVA DORINTEI TUTUROR A VRUT SA-SI

CREIEZE SI SA RESPECTE IN MOD LOIAL SI

FARA RETICENTE CONSECINTELE INEXORABILE ALE RENUNTARII SALE LA TRON.
Orice agitare facuta in numele lui, cu sau fara

www.dacoromanica.ro

24

st

,,COtisimfamantul lui, tinde sa CoMpromitA satt hi

orice caz sa pagubeasca interesele dinastiei.

Respectul pe care Principe le il datoreaza
operei parintilor sAi ca i solicitudinea pe care o

datoreazd fiului sau nu-i arata decal un singur

drum daca el ascultd ceea ce are mai sigur si
mai bun in el : inima.
Dar mai presus de orice, judecata lui ar trebui sA impunA aceasta solutie, caci ea este singura care corespunde interesului lui, pentru cA
singura ea ii poate asigura, din partea parintilor
sAi si din partea Guvernului, tot concursul care
sa-i inlesneasca organizarea nouei sale vieti.
In a doua ipotezd, Principele trebue sa-si dea

seama c ceea ce ar socoti ca un castig pentru

dansul ar contribui sa mIreasca greutatile cu
care are de luptat Statul roman.
Dar oricare ar fi aceste dificultati i ori cat

ele ar fi de mari, el trebue sa inteleaga ca Romania

este hotarat sa le invinga si ca ace cari, pentru

a pescui in apa tulbure, II vor fi incurajat, nu
vor avea nimic de castigat. In fata echivocului
pe care l'au creiat in jurul Printului oamenii rau
intentionati sau prietenii inconstienti, si in fata
impresiei pe care ei au comunicat-o ca nu asteapta

de cat momenthl succesiunei la tron pentru ca

Principele sa revina asupra unui act CARE NU

ESTE REVOCABIL, este indispensabil ca Principele sa faca, fard nici o intarziere, 0 DECLARATIE PUBL1CA, declaratie care s nu mai lase
pentru nimeni nici o indoiald si care sa tae scurt
agitatiile celor cari, inteun scop criminal, vor s

se serveasca de persoana lui.

declaratie, sau un refuz de a o face,

,,Aceast desigur atitudinea pArintilor lui
va determina
aceea a Guvernului care ar fi astfel foarte dor-

nic de a contribui cu tot ce se va putea pentru

ca s fie usuratd i infrumusetatA noua viata pe
care Printul si-a ales-o. De asemenea legaturile
lui cu parintii sai ar putea atunci sa fie cu mult
fl mai intime.

www.dacoromanica.ro

25

Regele Ferdinand, incunotiintnd pe Primul Ministru de

insdrcinarea data generalului, Ii cere totdeodatd sd'L ajute pentru reuita incercdrei Sale. De aceia, Impreund cu instructiunile de mai sus, a fost remisd fostului Principe Motenitor, din
partea D-Iui Ion I. C. Bratianu, i urmdtoarea scrisoare, citit

i aprobata mai fatal de Suveran :

Bucure0 3 lulie 1927

MARIA TA,

Chiar chipul in care incep aceste randuri aratei

cei nu scrie Primul Ministru, ci omul care o treime
de veac te-a inconjurat cu simtimintele datorite celui
mai de seamei reprezentant al Familiei Regelui.
N' am nevoie set' amintesc Meiriei-Tale cd in orice
imprejurare am ceiutat sei-i fiu de ajutor i cei chiar cdnd
am constatat sau am presupus cei eram in deosebiri de
pdreri, am incercat, cu sincer devotament, sd-i impiedic
manifestarea sau cel putin sd-i atenuez consecintele.
Au mi-am putut inchipui cd era sd avem durerea reinoirei funestelor intentiuni exprimate la Iasi i cu cea

mai crudd surprindere am luat cunoAntei de serisoarea adresatd Majesteitii Sale, din Italia.

Aceastd scrisoare confirmatd prin ulterioara declaratie cd eti hotdrat sei renunti la marea dar greaua
misiune ce Dumnezeu iti destinase, am fost silit s' o
consider, de randul acesta, ca manifestarea uoinii unui
bdrbat matur care, in plind cuno?tintd a drepturilor g
datoriilor sale i a consecintelor lor, voia congient ji
cinstit sd renunte la o situatiune a cdrei reispundere
n'o primea fi sei-0 asigure noui conditiuni de viatet.
Desigur, aceastd hotdrare aducea dupd sine inerente greutaL pentru Coroand i pentru Tara, dar cu
regretul cei n'ai voit sei te jertfegi pentru a le impiedeca; nimeni nu este in drept de a bdnui patriotismul
cu care vei dori sd nu le spore0i gravitatea, ci dimpotrivd sei faci ce-ti std tiled in puteri pentru a imura
nouile conditii in care poate ddinui i prop4i principiul Dinastic din Romania.
Cativa din cei indurerati, feirei au da seama cd
Monarhiile ereditare i?i au temeiuri cari nu pot fi
schimbate feirei a se zdruncina time* existenta lor, au
.

www.dacoromanica.ro

26

socotit cd noul Principe mostenitor creiat prin actul

de renuntare al parintelui seiu poate fi inlocuit prin
alte mijloace, deceit acela al propriei sale renunteiri,
sau a inceteirii sale din viata. Unul, imposibil in vremea unei minoritati, celeilalt, cu .ajutorul Domnului,
nerealizabil.
Durerea acestora o resimtim multi, dar indreptarea ce cautd, e incompatibild cu cea mai esentialei
chezeisie a sigurantei Stalului nostru, aceia a existentei
Dinastiei.
Acestor putini numerosi cari gresesc gray, dar cu

cuget curat, li se adaugei din nenorocire acei dinnauntru

i din afard care au interes s loveasca i s zdruncine
tot ce poate consolida noul nostru stat i cautd sa facd,
din orice le pare prielnic, amid pentru scopul lor destructiv. Sub cuvant ca vor sa te serveasca, incearca sa

),

compromit, lute() campanie criminald, numele acelui care

o treime de veac a fost suprema nadeide a Romaniei pi

care, nu ma indoesc, e fictarat sd ramand in orice imprejurare credincios neamului din care face parte.
Aceasta credinta, dragostea care o ai pentru ceea
ce-au dada Regii Romaniei impune nepotului i fiului
de Regi, mai mull deceit oriceirui all cetatean al tarii,
datoria sa impiedice, pe cat depinde de dansul, incercdrile criminale, lamurind lard indoiaid posibild pe unii i
descurajand Vara sldbiciune pe ceilalti.

In noua viatei pe care ti-ai ales-o, e Inca un mare

si neasemuit serviclu pe care il poti face Patriei, si
pentru aceasta, cu regretul nesters a serviciilor pe care
ai renuntat sa le aduci ca mostenitor la Tron, iti vor
pastra adancei recimostiinta toti cei cari, ca mine, nu
pot desparti in inima lor dragostea de Tara si devotamentul catre Tron.
Rog pe Maria Ta sei primeascei, i cu acest prilej,
expresiunea adncului meu respect.
ION I. C. BRATIANU

www.dacoromanica.ro

/0

27

Odatd cu aceastd misiune, Regele incredinteazd Presedin-

telui Consiliului de Ministri o scrisoare pentru a face uz de

dnsa, in caz cnd fostul Principe va fi refuzat s semneze declaratiunea reclamatd de Suveran.
Aceastd scrisoare se publicd in Monitorul Oficial din 22
Iu lie 1927, deoarece trimisul Suveranului se inapoiazd din Paris,

in ziva incetdrii din viata a Regelui Ferdinand, cu rdspuns cd

fostul Principe refuzase sa se supue vointei tatdlui sdu.
Iatd textul scrisorii :
Scrovite, in lunie 1927.

Scumpul Meu Pmedinte al Consiliului,

Ca cre$tin sunt totdeauna stdpanit de grija clipei cand
mcl voi infeiti$a in fa(a Domnului, ca Roman $i Rege md

gandesc neincetat la soarta Tdrii cdreia i-am jertfit viata

mea pe pdmant.
Dragostea mea nu ma lasd sd consider cd datoria imi inceteazd cu aceastd viatd $i nu pot sei nu mei gandesc la ce
va fi in urma ei.
Dumnezeu a vroit ca Coroana, de care e atilt de indisosolubil legatd soarta Tdrii, sd treacd pe capul nepotului
meu nevarstnic Mihai. Rog cerul sd-I ocroteascd $i sd-i hardzeascd binecuviintarea ca sub Domnia lui sd se intdreascd
$i sd sporeascei Romania cldditei cu atatea jertfe.
Jac apel la to(i bunii i cinstifii cetd(eni ai Tdrei set ajute
din toate puterile lor c'a sei inlesneascd lini$tita propd$ire

a Statului.
In fruntea lor, asupra scumpului meu fiu Nicolae ca Regent, impreund cu colegi sdi, cade cea mai grea rdspundere
in indeplinirea sfintelor datorii.
Cu credinta i dragostea ce inainta$ii iamiliei sale i-au
dat pildd, fiul meu va putea duce la bun sfelr$it misiunea ce

ii revine.
Nu pot privi spre viitor fdrd sit' ma gandesc cu inimd de
pdrinte la scumpul meu fiu Carol, cdruia ii urez viagi cinstitd i fericitei in noua soarta pe care si-a croit-o impotriva
silintelor noastre. Nu ma indoesc cd, ca orice Roman iubitor

de Tara $i mai devotat ea oricare altul, va stdrui intru a

,,inlesni, grin tot ce atarnd incd de dansul, ca Romania in

www.dacoromanica.ro

28

timpul fiului sdu Mihai si a urmasilor Si sd se poatd desvolta i propiisi in liniste i cu spor.
In ceeace ma priveste, cu hotdrare si numai spre a nu tur,,bura linistea Torii m'am oprit dela multumirea sufleteasca
de a-1 revedea si, in acelas sentiment, cer ca sit nu se mai
intoarcd in Tare' dealt, precum s'a legat, cand autorittile
legale ii vor ingddui.
Trebue ca fiul meu Carol s caute astfel sa impund ori

cdror rdtdcifi respectul situa(iunii legale, create prin renun-

tarea sa la Tron, asa precum ii poruncesc cele mai imperioase datorii de Roman, de fiu, si de pdrinte, ca sit respecte legdmantul incheiat din proprie vointd si nesilit de

,,nimeni.

Primiti v rog, scumpul meu Presedinte al Consiliului, ex-

presiunea simrimintelor mele afectuoase.

(Vezi reprodueerea foi.ografieri de pe original la pag. 44, 45 461

FERDINAND.

Aceste cuvinte sublime, gandite in taina sufletului care

se reculege in fata mortei, nu ingadue nici o discutiune. Orice
om cu suflet i cu buna credinta trage firestile concluziuni.
Aceast scrisoare, suprem marturisire i suprem apel al Ma-

relui Rege, daca ar fi ea singurd, ar fi deajuns pentru ca s

nu lase nimnui umbra de indoiald despre datoriile ce impun
Tara i Coroana.

www.dacoromanica.ro

29

Din actele mai sus mentionate, i frd a pomeni alte acte

pi documente mai intime, reese clar cd fostul Principe Mostenitor, de cand a fost in varstd barbateasca, fr nici o consideratiune fata de durerea Familiei lui nici fata de Tara si de
imprejurarile atat de grele prin care trecea poporul roman, a
renuntat la drepturile sale la Coroana Romaniei.
Prin renuntarea repetata i irevocabild a fostului Principe
Mostenitor, situatiunea este definitivd. Forme le constitutionale
cu care aceasta renuntare a fost investitd, dupd cererea Regelui Ferdinand care pand in ajunul mortei a tinut sd-i afirme hotdrarea nestramutatd, au inchis definitiv aceastd ches,

tiune.

Pe de alta parte, Constitutiunea, tocmai pentru a feri

Tara de frdmantdri, in timpul minoritatii Suveranului interzice
orice modificare prin articolul ei 85 : Nici o modificare a
Constitutiunei nu se poate face in timpul Regentei".
Prin urmare, astdzi, pe ci legale, revenirea fostului Principe Mostenitor este imposibild i, de altminteri, Coroana Romaniei, precum i marile interese nationale de care este le-

gatd, nu pot fi o juarie in mana nimanui, revendicand-o sau

aruncand-o dupd imprejurdri i capricii.
Bund sau rea, fostul Principe Mostenitor a vroit sd-si
creeze o viata noud ; el si-a creat-o prin faptele lui. Coroana
este astd-zi pe capul Regelui Mihai i, pentru Romania, chestiunea succesiunei la Tron este inchis.
Cine cauta sd turbure linistea Tarii cu aceastd chestiune,
care n'are nici o altd solutiune constitutionala este rdsvratitor

din punctul de vedere legal, antidinastic din punct de vedere

monarhic i deci inamic al Neamului din punctul de vedere
national.

Inconjurata de dumani, Romania are nevoe de pace si

de liniste, iar nu de lupte pentru Domnie de care ea a suferit neincetat in trecut i carora le-a pus cap", acum sasezeci
de ani, tocmai Dinastia pe care o reprezintd Regele Mihai pe
Tronul Tarii.
^

www.dacoromanica.ro

30

Declaratia Guvernului cititei de Presedintele Consiliului

de Ministri, in sedinta Corpurilor Legiuitoare dela 27 Octornbrie 1927 :
In urma descoperirilor cu privire la actiunea impotriva
purtatorului Coroanei, a ordinei de Stat si a linistei publice,
autoritatile in drept au pus sub urmarire pe cei cari s'au facut vinovati de aceasta procedare.
Multe i felurite sunt chestiunile asupra carora se deosebesc parerile si cari fac obiectul discutiunilor i luptelor
inteun Stat constitutional, dar nu este admisibil ca asemenea
lupte sa atace Insi fiinta Statului si a temeiurilor sale : uninitatea nationala, integritatea teritoriala, Coroana, constituesc un patrimoniu de care generatiile se bucura, dar de
existenta carora ele nu pot dispune.
Cine incearca desfiintarea sau schimbarea lor, este inamic al Statului si se va zdrobi de neclintita noastra hotarare.
E inamic al Statului cine nazueste, prin mice mijloace,
sa iea Coroana de pe capul Suveranului legitim caruia Ea,
potrivit Constitutiunei, Ii revine din gratia lui Dumnezeu si
vointa nationala, din clipa antic!, dupa hotarirea Regelui Ferdinand, s'a luat act cu indeplinirea tuturor formelor legale
de renuntarea la tron dupa singura vointa i complet constient de fapta sa" cum insusi a declarat cel care pana atunci fusese Principe le Mostenitor.
Cei de fata la Consiliul de Coroana, unde au fost toti fruntasii partidelor, nu vor uita emotiunea dureroasa a Parintelui dar Inca mai putin patriotismul nesovait al Suveranului,
.cu care Regele intregitor de neam, stapanit de grija exclusiva. a viitorului poporului sau, a declarat ca : Craca putreda a Dinastiei trebue indepartata pentru ca pomul sa ramana
sanatos".
Urmator acestei hotariri, conform principiilor esentiale
ale regimului nostru monarhic constitutional, starea legala
-1(

stabilita nu se poate schimba dupa imprejurari ce nu importa Statului, dupa interese sau placeri particulare cari nu
privesc intru nimic viata Statului.
Acestea sunt
cu insai cuvintele defunctului Rege,
Principiile cari alcatuesc insusi temeiul dinastic al monarhiilor constitutionale si care nu ingadue ca soarta Coroanei
sa fie lasata la voia schimbatoare a nimanui".
Cei cari, cu dragoste i cu credinta au servit pe Mare le
Rege intru indeplinirea glorioasei Sale misiuni, respecta cu
pietate sincera i dupa moartea lui, inalta conceptiune care
i-a dictat hotaririle.
Dar mai presus de orice alte cuvinte, ne stapaneste datoria pazei ordinei de Stat si constnnta ca Romania nu are si
nu voeste sa alba Sef de Stat electiv.

/.

www.dacoromanica.ro

31

Cire incearca prin plebiscit, prin combinatiuni de partide

sau prin orice mijloace, sa desfiinteze ceeace
legal si deintrefinitiv stabilit rainne in afara de orice discutiune
prinde de fapt, ori cum ar infatisa-o, o actiune contra siguranei Statului care se va sfarama inaintca autoritatii legale.
Sa se rite in atrat si in afara.

Proect de lege depus de Guvern pe biuroul Camera in

ziva de 9 Noembrie 1927 :
La art, 11 din legea pentru reprimarea unor instructiuni
contra linistei publice, publicatd in Monitorul Oficial No. 279
din 19 Decembrie 1924, se adauga .urmdtorul. aliniat final :
Ori cine va intreprinde sau va incerca o actiune, prin viu

grai, prin scris sau prin orice mijloace care ar avea de .scop
de a unelti impotriva asezdmintelor prevazute in Constitutie, a
formei de guvernamnt sau a asezdrei monarhice, va agita sau
va incerca s facd agitatiune din care ar rezulta un pericol
pentru siguranta Statului, astfel cum este statornicit prin legi,
se va pedepsi cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani, cu amendd
de la 10.000 la 100.000 lei si cu interdictiunea corectionald.
De asemenea se va pedepsi cu, Inchisoare dela 6 luni la

2 ani, cu amendd dela 5.000 la 50.000

interdictiunea
corectionald, aceia cari vor ra.7.p.ndi prin viu .grai, prin scris
sau prin orice fel de mijloace stiri tendentioase privitoare la
lei si

schimbarea asezdmintelor prevazute in Constitutie, a formei de

guvernmnt sau a asezdrii monarhice.
Agentii provocatori i complicii se pedepseyc cu aceiasi

pedeava.
Functionarii publici si ai asezdmintelor puse sub controlul
Statului, precum si membrii Clerului de orice categorie, cari se

vor face culpabili de faptele de mai sus, vor fi suspendati din

functiune din momentul deschiderii actiunii publice in contra
lor, retinandu-li-se i salariul.
Condamnarea atrage pierderea definitivd a functiunei, fard

sd mai fie nevoie de aplicarea art. 58 din Statutul functionarilor publici.

www.dacoromanica.ro

ANEX A

Pagina

I. Reproducerea fotografica de pe originalul scrisorii

de renuntare la tron a fostului Principe Motenitor, adresatd M. S. Regelui la 1 August 1919.

33

II. Reproducerea fotografica de pe originalul scrisorii

trimise Preedintelui Comitetului Partidului Socialist la 1 August 1919 . . .

34

III. Reproducerea fotograficd de pe originalul scrisorii

Majestatei Sale Regelui Ferdinand, trimis D-lui
Ion I. C. Brdtianu la 15/25 Septembrie 1919 . 35-37

IV. Reproducerea fotografica de pe originalul scrisorii

de renuntare la tron a fostului Principe Motenitor, adresatd M. S. Regelui din Venetia la data
.
38-39
de 12 Decembrie 1925

. ......

V. Reproducerea fotografica de pe originalul actului de

renuntare la tron a fostului Principe MWenitor,
adresatd M. S. Regelui din Milano la 28 Decembrie 1925

40

VI. Reproducerea fotografica de pe codicilul testamen.

tului M. S. Regelui Ferdinand
41-43

VII. Reproducerea fotografica de pe originalul scrisorii

M. S. Regelui Ferdinand din Scrovite in lunie

1927, adresatd Preedintelui Consiliului de Mini

www.dacoromanica.ro

44-46

33

Anexa I.

V.,'"!`"..,

okapi:

qa. terrna2.4:4,4_.
1,

,51-414:cao.L. a 3 l'O-4-2-4244A-42-

1.12-e-44-41.4 K.44.1:-

Con-6-64414. otski.vt.
etas
a-La --d-/.2.44A.
niekkA: ,

11.4,1

awe.-

.1124e.

_44

C-42:

-444,11

a.ev-a..-a-

z*t

f-,

e41) -"'-'6-d"

Co- - rinLA:

tri""""

St-P-Ocs2-41,04-4;a:
LA-C-L4,14.3 C4A.
C21L4

=1.4.

erwt.d.c....a.i.49

71,14..;A:

;Lc

aff.43.014-.
Vcres-o-rt-.L

12.4:

-Cf
4.44.

44;2.

44"1": CYAILL

Jai
e.-444

-0-4L-

141-t.

C.IIKA

LL
LPL.

C4LL

a-0L

rhuot-

PAO*

;1-4.

4:411-14:".--

utx-,3 C.-

OA.

etAt

es4-ta

41.V: 4.4z.

A 0--11" 1V7

-- www.dacoromanica.ro

34
Anexa H.
-

y,
,

atg-

'71-^'"4

-I-n-

ot-L:

-ay.;

24-6

arlart.

'1)1- -

-;^.

cis:*

-Pe

9.

LA,:

<Ze,

ly.

-1. ILL;
4:-Zt..

ISLA.

0-02

I.
'Z. Q.

4a.t.
,

do&

t-^1-1..

{-

X-SA...

ye-ow-44-

42.'0+,4
Gif e-

"AAA:

CtS,

-P

etrz-d-sg.

""""-- ?:

eseepo,

Flet.

pa. 424+4.

el4,1144 1

--tutta2-42-

LA.

---.4

ate ...OH.'

r-s

...49

ot.A.
1.)

.LtL

'5

fr).

v:2

nt.,144-ic

AL

(Or-

-vet.

4-a-

-7-

/
4

i?

,
1.

www.dacoromanica.ro

35
Anexa III.

5'1 .15*

evtutA

thAA

)(Aid '1404.44A-tp
E.1

ta.k,t)
j)4,t

etAkt.0

tt.

fi:o

ru,

"

L<

ttg, k41)-t.44.4

it7-0

r-tA

tititAw

th- \S. eVAA4

tt-r

74.194.-f<1.

"tAAA:AA

'Ltou/f
tet
tgt,

c7.t.tA.tt
'

www.dacoromanica.ro

r-br

36

..flietrilarinEd..144.1041,20710.41:111RDart,A.

r,t

MANrgir,,,,ZA far,!..,,,W4g.401061.;10ii.ZWAFWM.,V1,1,*.ZZIEZZa7.-.;-z ,

.19,44,44,atAAA"

'eAAA

v.

2fri

--LA-4AftL

A,
11%

Vi

L"fC,A-Q

44/C:e.,C4.4.0

.04,11,4

tog."

L&t/c-tit.4)1..

r3C4,,ria}C,,10.,

-(AAA

1424.440}

U,

'4't,4-41-4/A-4-11-4

LX.LAA,A-

IrL,4

)
P1,A.4

;11C,114...

www.dacoromanica.ro

37

g.

4,te.A4A

Z4.frAc
ao-

--eh,t

t.24-c-td,

wt. t414,

te.

rf.

-P

.444_,i,r

okea_AAA

1)71:LAL4_,

N.

r NC 'St V,

www.dacoromanica.ro

SC
EX3IIV

wad

T7,1

bY

i7-7-777

c
-717

-4ey..+4-77

ig

7.7-v_rt!

(..p

oy.
-qv -,-f-rclo
?lit.

ft,

A117.

7:tet

03

ck,Leirz,?

"""4,

"rt4r

"

014

ty
_vr

""v_17-.

www.dacoromanica.ro

:--wreP

'AI

39

41

CA/1st- P 24:

2)u/7,22444
0,4.0-

v-i

la-Lc-it-e

lik-s...a. 41-44.-1,-.,e..

45.

OLE_

cure-.

c 44-4..-

Iii...c.:
,S

(,)
t--

ate._

lerraral. a-

i-nr-C ,

14-14cArgork

"4g_

4.71,-;

1J-0-IL Lam---

oti-Cit, tI:40y -v-aa..0.:141... ..._

V.

,3-14.4%.

att.t.f,L:

-h-....

lay...1;w, "e; 11114.:0 ti.-.31---

ela

C CI:

a 4,4- a S--

1.."-rt. ca."1-1-0,-t

..

trz_.

41--t

OIL

ma

,-2

La.

+e-a

CAILAAL__

--311.44:2,

0...1.-4.51.-0-1.411;7

.11-1 C--- 0

c2i,

a-4_41- 0 t-.

hL

.3 er.7

(Frt. "let_

a-vs.

C-f

ia
4Atr6--

-.0-

a.

bne

.*--..

'C.f.i.

&c.d.
.

rye-As/4-

www.dacoromanica.ro

.'

/:

,,7,,

Ii

)'

\I

.4.
Tsv

S.VY

41

..si

11

..'.

II, .,,

/q

IX., v,'"

,i

a--

-;

i./

4.,,I4

,;.-.

2.1

i-,

d
;I?1'

/4`i .t,,Z.

t,,i.t...,

4,

CN

:\
'4 :,

qr.
cK.1

d'

rl

y'

e.11

,..t.

so

1i .i

.ct

,,

www.dacoromanica.ro

,4

4'

4\Y4-'-'.'

, rf ,t1 --

41

,,,,,

rt'

4'

t..

,4.

.;

),101

,r(

LAyk

ti>

1 ,?
),., '41'

'1.,

%41

ei

,4

's)v'Y 3.
v

r,41

4
I1

,31

yd.141

...>, *,./

14

f,'2./
?''Sr4

/i

tY.X

1 /
:e

1
..

..-,I,

.1

41

Anexa VI.

4(1

4,cA1
ta,t 4.41-

-btu.

1,4
-t. tt'Aje-AAA

TCA"'

4,4At A.J.-4

le.A.4

I.

IAA "IL

tA.4

4:A.

tec.<1.

r4.4stt4..
V1.A.A

64.4.

'1,t-t,ticAaa

h-4.44

.41L4.,t,t-4.414-4,1

ft.A.)

Vt-t-4

-171,

.
-tAA.A.4.1

1,0-wa

1/14-t.A.

4.4.414- 1;14.4.4,

.:
C,.....,..

,A

?t,

AL,i'

v AAA,
i

),...C.t.

.4).

..

!Al

C-A.4

i/1/14.A.A

AA

Vt/tAA

Ga

.44 -,

AAA:0e

et

'It/Ott-It-NA:At

Irt.t.4

kiWt

4AA

eAkdt.6,4

cK.t..AA 1.4

'

III

elLt44

-AAA/041.4.4.4.4 .

4.4

4/iLt.44;144,i 114.

'PLA.,ittn-t

ktA

tipitAAAA.A.A

LAyout

(34/24,4,

-14-t-ut.

-14A-4.44.4-04.

--Lt,44,

A../1A,4

k.A.441.

-11114

: ;

-tatAlrt

..

4 Alt.4.A.

-1A,t,t. -tit-et.

--J.,

(Z)

46)1,94(

'Fa,

L) $4-14:A.,24,4.1,

...,,

-41,

it

4,41 4

.4.4'

1-tAA-43..

.1;,; thr iAi

(Al.A4

a.A.At

1'A . A.

,v

Pc. &AA-4.

-rtAZI.ZANT-- :AAA-753,-f Zt.t.S.

<aA..A.,

A.MA,A,kot.4.-CLitA.

iltitt..4A,44,42,1

r91;1`

jet 944.44e,

4-

DC"-t

-44

v.t4A.4.4t.

Atx

tiiAt A.).444.

CANA,

4.4,4

1.

.iet.t..4.9.t,vt,%.45

&AAR.

.44.irstAA

114:U.

14 441.

id.af

www.dacoromanica.ro

w.A.4t4A-41

.414..

e 64.

42

----7

II

.........

P wttedA dAk4k. C4,44.4

.
'

..

A.

:4,

-444,4 AvtAA4.4

to.

A.A.,44t

16:4-114-44-4-t-t4A

r%V.IAIAAI

-tokAAA.2-LiAs.

ia,C4

-1.A.AAAAA,

,i;%;4

iuAt-"A

aAAA

''.A.ArLidi

5'Mte.

14.4.4.

44,

1:,,,LAAAIAAA:

tAt

ISLA t4,94

P,A.A,AAAA

ff,,,,m,

trkt.A,

,AAAAAT

rt,,,A....
e,

0,41,,ALLA-St

A.

TtA--TA., 0

8K..84-a

:tri..4

atAAt

14,4AAA

1.44A-4'i

-ihra4

444-4

Ctitfieset.iMAZ

-p, -

.14,444A.In.w

1,litAt;

"otAAAA

KfiArrti-let-4.1.8.

ZtAAAAA4

ct-trtA4A,tit4 &MAL

8t..4'1A.t

iAg-

it eJAA.. OZ. t7471M

sA.

-kr fvx.44.

IAA

.L

g-i:

1A1t.A.4 .

,,..,t

eiLALc: t,%AA

aw,r riZA t,

4/t.4

XA6411,14,4

4 tiA14-4-A-

ci4441.-

1,...,,

1:it,t,t4r,t;e: -

tkt1.4i

eik,4,L,t,t; ,

1,..4,044,04.4

Ettt.-z,t,ti..),.

:,..6

vs...1 4.4.4.1A,

,
.

VAR. ttfatx,

..,,,,

CAA/i,itt

ra

A...

.4r

41-AAAt

110.44A,

5 kitkAAA. fAA

CiA

4.t0A.A.A 't/I.A.A.A4i

?_c_,...tt

(..d.A.A.A,tAA;;

!AA,

1...,,,Q...

;AAAA-1-0,0t

ik/Vtet4 1114

WtC

IC, G

S.;

4 kvtat

AAA, q.-{ Ai

'-'511-4"."

tii...-

14 a tAIA,

e"4.
44 0-1.4.

---

tt4t. pjfvf.

I.: r. ft.t.a)

.a.;,14/0.,

eAttria$4,

tiii../.6A,t;tA tAA.T.
i

,--D

1 ilf-Ak--t,c.

1,) A:(1.4.41.,

rt.,....z

CIA : ig!...4:14.4 a...c

;4444

tid

(""1

1.,44.

VS vC:.4,

)1.4.4.

AR-tAL

(AAA:

-tirtAAr Vtekt4' tta

4A bout
"fq,v,t.,ttAit,

tvu.

"to JtelAAA.4.4"

111,-

4'024: 4,1

Ct

-r.

,AA,,GAAL(4,,

C\LtL. 1-tA

\\

,,o-cat,,,

fA1,4

tAt,

-et.*

*(.4A-(14.,,L
.1*;

441..

.4. AA...A.4 t4

I vC44.1 A4
tA.A.4-tt

-.44.41t;,

.84

i-e-c4A,

514444

SimArtAti vt-t4/4A

4-fAtett,

re

44 444.41( 4:41

t.41 .A.

4#4.41-4 i.tettAl.

flZ

4-14.

14.e.t%

...--cf.r.L.A."1. A ekA.Zo,..

4.11".A., , 4.4.14,..,- .1.A1

a

www.dacoromanica.ro

.4

Lieu,

itmAgrA:s.
1

43

"IZ

1,14.4.A.4

-I'

ail...4,t

ti.1.4.4A

'ket4,41:AA)

4.4 tvt 0..v.fi utAA.A.A.

.

44/ .R.fi.
Z,CLUt

le Ae:AA,4 CAt..444..

tr

114.AAA

#4

-f,,,ZtA,At.cr

e,vi',.,

-11:4A
4

-14-,4-1

-,..,44.,,,4i A..t.xt,

m...c...u.C.i2

im

C4

letricA. :At

t-ti

-Co-AAA

ettiAke. ir4,

-4.4

"frt.4.4.A.4..

t4A-41. '1

(..c.

..

ia

4.:1Aiti adtvtAA-tsf.

e-4 -.1.4-1AA:vi:

4444 f44.-0,44A4, ' -1144,4, r ..

vv.-9

i,

441.-ipt,i.

a.

4,14A-Lc,
.

1-4.44,4 3,...;.-1..a

fAKA,X

c*u.4.4.4:114A.A..:

A.,4

i 4144-4 V -44

:tA.A

r.

71,I.4.4.4,i

FiA44

144.1.4,k4AA.4

..6. -

:,...e...tii 1.A.:

Cal

A.A.44 0,

61

MAMA.

i...4 I et44;.

i:i

1.4e-A.A.{.

164A,

11.

IA

4=1

lur/vc./..1iArd

.
161,44.0

4 4,cdre.4)r t.4,t

-tut

rok.4

,SAA-4.1

<AA:AA

.;:q,4,

4'1

..14.W./4.4

4%6.

14,,.4 lc.441.-44d \

r?

\N
\.4

www.dacoromanica.ro

Coi24

r1Z

Anexa VII
i
i

1,77-

l_I7 04-7.2)
,,t7ve

)371,-*

il"?

i)

....

ekrt- 01-74,

,7-714!

.r:i

7?rr
r-1-4

fr

7'

-,-;

e..--A.

'
.)-11

PI

rVir f."1"epia

r;..'

'11111

pri-7. ?-7-1,-;

Tr-61

e:t

1,3-1,7.

'

1!

44

97V-1

v vm-tir

2141-;--;

.r

4-1.en

Vil

ty, tt

0?-11 r?
tyr,
7"1

7-?-2,--e, I-,

r'r'llev)rj

kli

l.-"r" e'll A

4-7-?--;

r)--)7

7.,

c),..

1.10,

'IS' 'rp--i-4 1-1-)1.

Cl'

311V- 4-15)1-

T'11.-

>,-; hi-1-

vt

P:k"- t,M1

fri,?

c'errl"

tY)-11,-,

a-si rk

)11

''''1,77

4,

?-t11

W';',

1-7

;L

1774

..-7,

.31

el-. 41-1-t

47

ri, 1-2,1%,,7 o--,-7,

rp-,-7-11 .--1-, .---2-A

ri

m-p-2-1-4

p- )--7,Yt.

i.

,7.-1.---

0-1-1-1-

.f-4

!PI
?61.

n-fril

- ra-V-7

.1.,i....

.P7-71- 1.1-1-1. y4.,7

efr-kk,
'

-evr-,--14 10.7.0

.rr

rie; t,

,./

r'...'-v ell- t.;

1-,-.2 p--.
'.t1'

Vvy177

-71-14.4.

&,,-;

j:',,, 46'1.

rx

esls

--

71117 klili

r:- eY/11- nr-.)-7,

...,"1.747'F 0/ kil,-,--y} /..

fr-3-,--;,)4 0-.)-1

"1-VK

i'"?.'''JI '73--k

'11'27 twi'n

irl,

.illitr-e it",-), r1

71:r3.1.7.4.

-raez, P.,-)-r;

.241 ("1"rP 4

,p7

trivn

,t/77-1,;-?L

!11.;

2? '-'77 S17 . 7 11.

.7

p,-,

r,-.) m /..17-71

p7-r er.)-1,- it

.r)?

e9/1 ill ,Y*1.- ti

717 0",".1

ri-s.r.'"--, (77-4r

7-1 ,7-mr,

...

t, r7.--...,, -......,,,

7"V
r' ri-774 r)f:7-1'7'

07

,t-ora ,
-,-).

> ti.

'11

141. b
.r.'A-'4

r,...

rii- 17-T (

. 4 tj

or

:r?' 4711

-1

/1-2-7-"7,e-T (frn, ,'-',-,A

ria? riPv
12

0 ok?-

rl-'141

..p,. c...)..,: 4

s_evi-z1 P1-1-17

rfor27.-r,k1-n - 1 - .frit

7-frit

It

www.dacoromanica.ro

141

17 M47

-ey-fe,z

'

-1" "

)17

.--)-1-

(7),
;1/

'7
eas

"Ay1'71

,-

Jr*" r"),-,-4-j

)75

gi

'

,29.

11-7-1-1.1

1,

"14- 17-7-yr)% 41, S...r

11

21)

-,-1-7,

r"-rii

}"'"7-

pi.

>7,1 4,-,..2_

).-).-)i

4,4.

+-

7,1

r-14-11.

71...11,1, .. 0 tit

y'S

WYO.

' 1 Irv d.

.1,1

k"..1

41

'

rite

nr.i.'44-n-r

.)--)"1-77

4)-1-)-2.Hr-1

,Y1.7""rir

)2-17

PY4

7rnj

te it Vly

/,

rvb"

L./

!-!.

n11 refroretti-l.

!is-Y.)1-

6--?

7"7-7P-01-7. gl--1-7,1-

.P7-10

v-2

i?.

,-,-,.

,,,,,,,,, r-t-,,,

kratly 11-1-1.7.
,..,,,.

"4 eti-3.

c1111V'l- 1147'11-

rr"la
1.,",/ .1.

frh4
0

d-v, 41,1-).-:1
I1..1.- - k7r)..y.).

-7-1.0 i->-1-0 1

rY-f

-211:-.1.41-1--

1.-e'll'ir

n:4

71

yy.),-. i1-1,-..,

l 4-1-. ti-?-1-

.'1'17. '':"-'1

)11
.-,-;...).

''',-7- t

v- /
ei

rl

11, fl

21"fri

f -r- -r?

i'Vr.14

r>"7-;

fr"..>

01-7141.

1 P- r 4,i

..-

V 4.7-37"1

-P-101 .i

1.,?_.

2?-'12 1--

ell

0,-,-,-,.1.1,,,,./..

oz

17-"H

:111r ervj

)?-41/ +71-k-i4 )111 forni

rep-A-7-7743

7,7

ti.

ii.

37

0 , . , t.--).

'"'''"-?.?-n

k-v4-74

7..

,.

y-114. 3V.

7"7"."

7r:d.p.1-1.13

,e_tr,?-1

ler,1-17 rl?..1' t

-4-w it

P7.7. 4

p.,... r,-,,,-3.

f'1,^

ti

.i.,-). ,,:,-,71._,,..,

.-7-i'

cri-72

ni-., dii

P7,1r Pre

.'"';

,.-1.,, ,...

r?-t

*:rai-,-..7a

...0 ;,_
o 1-1P-7 .7-

..

st'"?? 11'''''
177.,,

re).

ell

prx tr,1..7;

rsg p-v 4-1-1.

en-11

P-1.11- r1-1,

/3

..

I,/ 2712 ert-s,

d'f

s-v glra

e7el

4 t7;r1.

ek-ky

,-,,,,

r'',-,- ti'7' kle

1:4

f-Pq ,r1le

----;

y-7--7?-7-e,. ti-71-,1

0-7--r4,

71"-'7.0",

1?1

"r7-re,zo"
r...,

73'11

r7

Irt-P-r / )74

4-7-7

v.i.p.)4

.rvi-er

,i 1,71,r>2

,.."frrix.i.pr

1,;

04.1M-

www.dacoromanica.ro

"'"Ir4q

"'4

T.

t,-.1.--"..,
.

-..,.., .

'

-I- '')--."-r __------".;

....

1-4!`-'1

-; 4

,.

4,-4

-1-

t:Irk

t'44

4-.

tt

4:4-k

vivi

-"-4

:t

- trn i r271''q-:91?". '414-114

Ai

Ire

-44

c-4-

1.

-4

."

r't.

cryr/

1.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro