Professional Documents
Culture Documents
Trasee turistice
1. Sat Gura Haitii - Pietrele Rosii - Sat Dornisoara
Marcaj: cruce albastra
Durata: 7-8 ore
Grad de dificultate: mediu
Sezonalitate: inchis iarna
Nivel de echipare: nimim
2. Sat Gura Haitii - Poiana Izvoarele - Vf. Pietrosul Calimani - Vf. Retitis - Vf. Iezerul
Calimani - Pasul Paltinis
Marcaj: cruce rosie
Durata: 15-16 ore
Grad de dificultate: mediu
Sezonalitate: inchis iarna
Nivel de echipare: de campare
3. Sat Dornisoara - Izvoarele Dornei
Marcaj: punct galben
Durata: 4 ore
Grad de dificultate: mediu
Sezonalitate: inchis iarna
Nivel de echipare: minim
4. Sat Neagra Sarului - Vf. 12 Apostoli - Poiana Izvoarele - Vf. Retitis - Vf. Iezerul Calimani Sat Neagra Sarului
Marcaj: punct rosu
Durata: 18-21 ore
Grad de dificultate: mediu
Sezonalitate: inchis iarna
Nivel de echipare: de campare
5. Vatra Dornei - Poiana Spanzului - Poiana Snopului - Apa Rece - Com. Saru Dornei
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 9-10 ore
Grad de dificultate: mediu
Sezonalitate: tot timpul anului
Nivel de echipare: minim
6. Sat Poiana Negrii - Vf. 12 Apostoli - Sat Gura Haitii - Vf. Calimanul Cerbului - Sat
Coverca
Marcaj: punct albastru
Durata: 8-9 ore
Grad de dificultate: mediu
Atractii turistice
Rezervatia naturala 12 Apostoli
Peisaj de poveste strajuit de forme ciudate precum Moaul, Mareaalul, Godzila,
Guaterul, Ramses, Dragonii, daltuite cu truda ai migala de natura.... sau poate un stravechi
sanctuar de cult menit sa adune sufletele celor vii a mosilor ai stramosilor nostri la Ospatul
nemuririi.
Cascada Tihu
Aflata la aproximativ 500 m de la confluenta cu paraul Tihu in amonte pe piraul
Umed, cascada cu o cadere de aproximativ 8 m reprezinta un punct de atractie deosebit.
Flora
Parcul National Calimani adaposteste fauna si flora salbatica din partea superioara a
calderei Muntilor Calimani, cel mai extins masiv vulcanic din tara.
Pornind in drumetie, traseele montane trec prin ecosisteme diferite: paduri de amestec de
molid si fag - in defileul Muresului, paduri de molid in bazinul Neagra, paduri de molid in
amestec cu zambru (Rezervatia stiintifica), jnepenisuri si ienuparete, iar la peste 1900 m,
pajistile alpine. In anotimpul cald, florile viu colorate insufletesc pasunile inalte, in timp ce
iernile lungi, bogate in zapada, geroase, fac de neuitat climatul de aici. Zapada domina
peisajul incepand din luna noiembrie si pana in aprilie-mai.
Degetarut (Soldanella major)Verile, relativ caldute, dau ragazul necesar naturii sa
renasca. Fie in cooperare sau in competitie, animalele si plantele s-au adaptat acestui tip de
climat, etaland diferite cai de supravietuire si perpetuare.
In urma studiilor realizate de biologi romani si straini, din 1900 si pana in ultimii ani, au fost
mentionate 1004 specii de plante vasculare din care arborii si arbusti sunt in inferioritate ca
numar de specii, in favoarea plantelor ierboase.
Poroinic (Traunsteinera globosa)Specii rare: Bupleurum longifolium , Cephalanthera
longifolia, Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Festuca porcii, Festuca carpatica,
Gentiana punctata, Gymnadenia odoratissima, Listera cordata, Listera ovata, Luzula
pallescens, Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Melampyrum saxuosum, Minuartia
verna, Orchis ustulata, Pedicularis exaltata, Phyteuma tetramerum, Phyteuma wagneri,
Platanthera bifolia, Pleurospermum austriaca, Potentilla tabernaemontani, Ranunculus
carpaticus, Salix bicolor, Scorzonera purpurea, Senecio aquaticus ssp. barbareifolius, Senecio
fluviatilis, Soldanella montana, Thymus comosus, Thymus glabrescens, Traunsteinera
globosa, Trifolium lupinaster, Trollius europaeus.
Plante vulnerabile: Angelica archangelica Viola dacica;
Plante endemice din Carpati: Centaurea phrygia, Dyanthus tenuifolius Hepatica
transsilvanica.
Fauna
Mamiferele, un grup restrans, dar bine reprezentat prin carnivorele mari - ursul (Ursus
arctos L.), lupul (Canis lupus L.), rasul (Lynx lynx L.), mustelidele - vidra (Lutra lutra L.),
jderul (Martes martes L.), bursucul (Meles meles L.), dar si pisica salbatica (Felis silvestris
Schrb.) asigura varful piramidei trofice si deci veriga pradatorilor specializati.
Peisajul este animat de capriori (Capreolus capreolus L), cerbi (Cervus elaphus L) si mistreti
(Sus scrofa L) mari amatori de iarba frageda, si mai ales de liniste. De aceea, va recomandam
ca atunci cand vizitati parcul, sa o faceti in liniste, fiind ochi si urechi la spectacolul pe care
natura ni-l ofera.
Dintre rozatoarele, pot fi enumerate: parsul comun (Glis glis L.), parsul de alun
(Muscardinus avellanarius L.), soarecele de padure (Apedemus silvaticus), chitcanul de munte
(Sorex alpinus Schinz).
In padurile din parc au fost identificate si specii de lilieci printre care liliacul urecheat brun
(Plecotus auritus L.) si liliacul bicolor (Vespertilio murinus L.). Speciile de mai sus sunt citate
in anexa IV a Directivei Habitate a Consiliului European. Patru specii de carnivore apar in
anexa II a Directivei, dintre care Ursus arctos, specie prioritara, iar cinci sunt prinse in anexa
IV a aceleiasi directive.
Acvila de munte (Aquila chrisaetos)Pasarile, cele mai numeroase ca numar de specii
dintre toate vertebratele citate pana acum, acopera toate tipurile de habitate din parc. Astfel,
datorita particularitatilor fizico-geografice, floristice si peisagistice, ornitofauna este diversa.
In golul alpin, datorita fructificatiei abundente la afin si merisor, sunt atrase specii din
padurea de molid sau din tufisurile de jneapan. Aici isi face cuibul fAsa de munte (Anthus
spinoletta L.), brumarita alpina (Prunella collaris Scop.). In crapaturile din stinci, cuibareste
codrosul (Phoenicurus ochruros Gmel.), corbul (Corvus corax L.), vinderelul (Falco
tinnunculus L.). In sezonul cald urca pAna in golul alpin pietrarul (Oenanthe oenanthe L.),
codobatura alba si cenusie (Motacilla alba L. si Motacilla cinerea L.).
In jnepenisul de pe platoul muntilor Calimani, au fost observate potarnichi (Perdix
perdix L.). Din zona forestiera inainteaza in jnepenisuri specii de pasari ca: pitulicea
(Phylloscopus collybita Vieillot), mierla gulerata (Turdus torquatos L.), pantarusul
( Troglodytes troglodytes L.), macaleandru (Erithacus rubecula L.), fasa de padure (Anthus
trivialis L.), brumarita de padure (Prunella modularis L.). n zbor, la inaltime, au fost
observate unele rapitoare de zi: eretele vAnat (Circus cyaneus L.), soimul calator (Falco
peregrinus Tuns.), uliu porumbar (Accipiter gentilis L.), acvila tipatoare mica (Aquila
pomarina Bhrem) , sorecarul comun (Buteo buteo L.).
Trebuie mentionat cocosul de munte (Tetrao urogallus L.) si cel de mesteacan (Tetrao
tetrix L.) -sigla parcului, ultimul fiind o prezenta incerta.
Vipera comuna (Vipera berus)Dintre reptile, specia care intr-adevar poate fi un pericol
este vipera (Vipera berus L.), a carei muscatura este otravitoare, chiar mortala. Totusi,
atitudinea oamenilor nu trebuie sa fie una dusmanoasa, intrucAt este o specie foarte benefica
pentru ecosistemul in care traieste. Recomandam celor care viziteaza parcul sa fie echipati
adecvat, iar in cazul in care s-a produs vreun accident in urma muscaturii de vipera, sa fie
anuntata imediat administratia parcului sau serviciul Salvamont (vezi adrese utile).
O alta specie de sarpe, Coronella austriaca Laur. (sarpele de alun), a fost citata de
literatura de specialitate pentru Parcul National Calimani.
Dintre sopArle, pot fi observate Lacerta agilis L. (sopArla cenusie), Lacerta vivipara
Jacq. (sopArla de munte) si Anguis fragilis L.(napArca).
Coronella austriaca si Lacerta agilis sunt listate in anexa IV a Directivei Habitate, fiind
specii care necesita o protectie stricta.
Broasca rosie de padure (Rana temporaria)Primavara, in ochiurile de apa provenite din
topirea zapezii, urca pentru depunerea pontei, specii de triton (Triturus alpestris Laur., T.
vulgaris L., T. montandoni Bouleng.), dar si broscutele fara coada (Bombina bombina L.,
Bombina variegata L., Rana temporaria L.), in zona Voievodesei, Izvorul Calimani, Piciorul
Iancului, Haita, Retitis.