Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • C 28-83 Instructiuni Tehnice Sudarea Armaturilor

    Uploaded by

    cacamaca350
    168 views28 pages
    Sudare armaturi

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Sudare armaturi

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    168 views28 pages

    C 28-83 Instructiuni Tehnice Sudarea Armaturilor

    Uploaded by

    cacamaca350
    Sudare armaturi

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 28
    . INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU SUDAREA - i a ARMATURILOR DE OfEL-BEION 3 Indicativ C 28-83 Elaborate de :* INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, FRO[ECTARE §I DIRECTIVARE IN CONSTRUCTII — FILIALA ‘TIMISOARA v Sef filiala > ing, Liviu Seles 7 Responsabil de lucrare : ing. George Sulea Kesponsabil din partea ICCPDC: ing. Eugen Raseanu 48 i ANSTRUCTIUN TEHNICE PENTRU Andicativ C-28-83, SUDAREA ARMATUBILOR DE OFEL-BETON | at catese Cz8_t6 Inloculese b 1. PREVEDERI GENERALB Domeniu de aplicare 11. Prezentele instructiuni tehnice se referd la sudarea barelor din ojel-beton, folosite ca armaturi de rezistenti sau constructive, in beton armat monolit si prefabrieat, prin: ur mitoarele procedee de sudare a, Sudarea electric’ prin purete ; b. ‘Sudarea electric cap la ‘cap prin topire intermediara ; © Sudarea manusli cu arcul electric, prin suprapunere 1" sicu edlise; 4. Sudarea manuald cap la cap cu arcul electric eu ur- mitoarele variante de innédire : —-sudarea in. cochilic, in baie de zgura (cu gi fara cu saturi longitudinale) ; — siidarea in semimangon de cupru ; ¢ Sudarea in mediu de bioxid de carbon. ‘1.2. Tipurile de ofel-beton care pot fi innidite: sau im- binate prin sudare, in condifiile prezentelor instructiuni teh nice, sint indicate in tabelul 1 1.3, Prevederile prezentelor instrvictiuni tehnice se aplied sila armatutile nepretensionate din elemente de beton. pre~ comprimat, precum si la armaturile constructiilor situate in zone seismice \ Blaborate de: INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARA $I DIRECTIVARE IN CONSTRUCTII — FILIALA TIMISOARA.— Aprobate-de ISTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, ‘PROICTARE SL_DIRECTIVARE IN. CON- SURUCTIL cu decizia. ar. 46 dig 28 tune 1983, Tabelul 1 PROCEDEELE DE SUDARE ADMISE LA IMBINAREA. SAU INNADIREA OYELURILOR-BETON Ry Sy] } ua 8 3/3 ase Walls ls e s 3/5 TRS N TRS Ny HEM 3 3] 3\N 3 Hay vit IS] Se 3 = Bab * py CERES \ BRG 3 z= LE ‘ RIG Ee RP gasi py 3 sy ays i a Re Poa | = [als Pras Be aoe B ] Seals} <] eg Vat Pe | S88) eo) e |g ase He Soe ee 1.4. Prevederile prezentelor instrucfiuni tehnice nu se aplici armaturile de rezistenja pretensionate din elemente de beton precomprimat, cu excertia ofelului-beton PC 90, din tabelul 1 si nici plaselor sudate uzinate conform STAS 438/3-80 care se produc la ISPS Buzau 1.5. In projeotul de execute al Iucririi se vor preciza armiturile sudate solicitate {a oboseala, conform STAS 10107/0-76, pentru a li se aplica prevederile speciale de la fiecare procedéu de sudare si din anexa I 1.6. Innaditurile sudate se vor amplasa conform indica- tillor din proiectul de executie, iar In, lipsa acestora se vor Tespgcta urmitoarele prevederi Intre dou’ sectiuni invecinate, cu una sau mai multe Innadiri sudate, va fio distanti de cel putin 50 d; in cazu- rile cind distanja este mai mica, se va tine seama de pre- vederile de la pot. 1.6. b, Aria arméturilor de rezistenfé innadite prin sudare si solicitate la intindere, intro sectiune a unui element de beton armat, se recomanda a ru depisi 25% din aria totald a armaturilor de rezistent& (cu exceptia camirilor de la pet. 1.10), Dack armatura de rezistenja este aleatuita din 3 bare, se admite, in mod exceptional, sa una din bare si fie sudata ‘1.7. Indoirea barelor, dupa sudare, este admis la o dis tanja de cel pufin 5 d, de la capetele sudurli (d — diametrul barelor innddite prin sudare). Definifii 1.8. Termenii utilizafi in prezentele instructitini tehnice sint cei prevazufi in STAS 5955-71 ,Sudarea metalelor. Ter- minologie*, completati cu termenii din subcapitolul ,.Definitii de la fiecare procedeu de sudar in parte“, precum i cu ter- meni urmatori a, Innddire sudati : legitura rigid’ a doud bare coaxiale, executatd prin sudare in scopul prelungirii barelor ; b. Nod sau imbinare swdatd: interactia a doud bare soli- Garizate prin sudare ; | ©. Zona influenfaté termic (ZIT): se considers c&*zona influenjati termic (definit’ ca in STAS 5555-71 pet. 1.62) care se formeazi la sudarea barelor de ofel-beton, se extinde . 50 e sacar pe o lungime de bara de 2 d, de o parte si de alta a innadi rilor sudate si pe o lungime de 3 d la sudarea prin puncte . Regimul de sudare: definit ca In STAS 5555-71, pet. 1.34, se clasifica dupa cum urmeazd 1, Regim moale ; care utilizeazd curenti de intensitate micé (circa 15..20 A/mm? sectiune sudata), timpi lungi de incalzire (circa 5..60 sec) $i forje de apasare mici (circa 3..5 kgf/mm? sec- tiune sudata) ; 2. Regim dur: care utilizeazA curenti’ de intensitate mare (circa 25..40 A/mm® seetiune sudata), timpi seurti de incalzire (circa 1..3 sec) si forte de apisare mari (circa 7..1¢ kgf/mm?’ sec- tiune sudata). ‘e, Rupere tenace : rupere care se produce lent, flind pre~ cedati de deformafii permanente vizibile (alungire si con- tractie transversal) ; suprafata de rupere predinté un aspect mat, fibros ; : if. Ruperea jragilé (casanta): rupere care se produce brusc, fara deformatii permanente vizibile’ (far alungire gi contractie transversald); suprafaja de rupere prezinta un aspect luctos, cristalin Conditii de folosire 1,9, Armiturile imbinate sau innadite ‘prin sudare, vor indeplini condifiile din STAS 438/1-80 si STAS 438/2-80 cu privire la valorile minime ale limitei de curgere R, (Rog) $i ale rezistenjei de rupere R; limita de curgere a tunddisii (imbinarii) sudate se considera incdrcarea la‘care epruveta prezinti o deformatie remanenti mai mici sau cel mult egal cu 0,2% (determinata conform tab. 11 ,NOTA“, pet. 2) 1.10, tn cazuxfig cind prevederea de la p2t. 1.6.b. nu se poate respedfa (ea d@ ex, la montajul elementelor prefabri- cate, unde toate armaturile se innddesc in acelasi sectiune), uimiittoarele masuxi speciale, pentru a se asigurd calitatea executiel © . dnnddirile sudate yor fi executate numai, de. catre su- dori Gare ati Bustiniat examenul practic sl teoretic pentru grupa S-aprevederilor de sudare, conform STAS 9532) 81 4 si care” srau_specializat pentru procedeele de sudare si variantele de ianddite cuprinse in prezentele insteuctiuni tehnice si care au fost-examinati conform prevederilor din cap. 12; +b. innddirile sudate se vor poansona si verifica prin Probe distructive, executate intercalat de acelasi sudor si in aceleagi conditii ‘cu sudurile din oper’, in proportie de’ 30/. din numérul total al innadirilor. Materiale . 1.11, Ofelurile-beton ce se pot imbina sau innadi_ prin sudare sint cele previzute in STAS 438/1-80 gi 438/2-80. 1.12, Livrares, depozitarea, scriarea gi matcarea materia~ Ielor_se va face’conform STAS 438/1-80, STAS -438/2-80, STAS 1125/81, si STAS 1162-80, 113. Pentru fiecare lot de ofel-beton destinat armatu- ilor de rezistent care se innddesc prin sudare, se va exe. cuta in mod obligatoriu, pe sartier, inceroarea de indoire a rece, la unghiul si dornul presoris de STAS 438/1-80, 114, Electrozii inveli{i prescrisi pentru innidirea “arma- turllor cu diferite procedee de sudare sint indicati in tabelul 2 (conform STAS 1125/1-81 gi 1125-81) °) 115. Pentru confectionarea tochiliiior metalice (cap. 6 si 7) se vor utiliza ofel-lat, table scu benzi. 1.16. Péntru confecffonarea semimansonului de cupra (cap. 8) se va utiliza cupru electrolitic in bare, STAS 270/2-80. 1.17, Diferite calititi de sirme, destinate sudarii in me- diu de bioxid de carbon, sint indicate in tabelul 3. 1.18. Gazul de protectic, bioxidul de carbon, trebule si alba 0 puritate de minimum 99,67 CO;, lipsit de impuritati si cu o umiditate de maximum 0,2/, 1.19. Silicagelul utilizat in ‘uscdtorul de gaze trebuie si aiba 0 culoare slab-gilbuie si si fie transparent, 2, CONDITI GENERALE DE EXECUTIE 2.1, Sudarea se va putea efectua numei daci tempera- tura ambianté este de cel putin 0°C, pentru’ sudarea otelu- rilor PC 2, PC.60, si PC’80 si de cel pufin —5°C, pentma sudarea ofelului OB 37. *) Tabelut 2 este dat la sfiritul buletinutul 52 ; lc ec sp cna ee tea i ie ‘Tabelul 3 SIRME PENTRU SUDAREA IN CO, A OTELURILOR-BETON fay | fe “EV ayefalal s/s §] S/S) 8] a] 3/s ays & als] |ale beatae! [ele Pe] 8] a] 8/3] 3) ESP Rf ela] e) ale a|é} |g] SP elFiS Pas $ BP ea] ay ey a] SS} gfalejele SBS] spsfals s |, s g|8 Shy 1 SP ayy Ly Sti] t sh eyiyipeyty! ay : elwit r ‘ e188) 8) <8] a etysgyels =| 8] 2) 5) 85 5/8] 8) P 8 EERE chimed thie Sr, @ eé ror comport ineste conclio ! My ei % 2 NOTA + Se pot utitza e afte mr freee eee 2.2, Pentnu temperaturl exierioare cuprinse intre 0° (sau —5) pina la — 15°C se va lucra numai in spatii protejate si cu o pretncdlzire la limita superioara (300°C); in acest caz se va lucta numai pe baza dispozitiei speciale a respon- sabilului cu sudura. Temperatura ‘de preincdlzire se va de- termina cu creloane termoindicatoare sau se vor utiliza indi- catiile din tabelul 16. 2.3. In caz de vint puternic, ceaté sau ploaie, se vor pro- teJa punctele de lucru unde se executd sudurile. 24. Dupé terminarea sudafil, la temperaturi exterioare mai mici ca + 5°C sau la.vint puternic si umiditate ridicata, innadirea sudat se va. impacheta in materiale termoizolante uscate, protejate contra umezelii, pentru asigurarea unei raciti lente. 2.5, Preinedlzirea barelor se va executd cu flac&ré o: acetilenicd, utilizindu-se generctoare de acetilend, tuburi de oxigen si truse de arzdtoare conform STAS 4137-70, sau cu alte surse termice 2.6. Capetele barelor ce se sudeazi se vor curdta cu Peria de sirmA pind la obfinerea unui luciu metalic pe lun- simea tnnddirit prin sudare, precum si pe suprafefele .trans- versale ale capatelor ce se sudeaza. 2.7. Capetele barelor ce urmeazé a fi sudate se vor téia manual, cu mijloace mecanice, sau cu flacdrd, urmaté de o curdjire mevariica suplimentard a fefei prelucrate, 2.8. Masinile si agregatele de sudare vor fi manipulate; intrefinute si verificate de personal calificat, controlindu-se buna functionare a echipamentelor pentru reglarea parame- ‘trilor de’ sudare ; de asemenes, se vor verifica maginile si agregatele noi, puse in functiune, 2.9, Se va uurmérl permanent, prin montarea unui volt- metru, variatia tensiunii din refeaua de alimentare a maginilor sau a agregatelor de sudare si se va interzice sudarea in Perioadele cind:se constaté o variatle a, tensiunii mai mari 34 de + 10% fata de tensiunea nominal, luindu-se masuri pen- tru inldturarea acestor variafii (programarea consumurilor de curent). 2.10, Transformatoarele de suduré trebuie sé indepli- neascd conditiile din STAS 2689-71 ,,Transformatoare pentru sudare cu arc electric. Conditii generale“, Agregatele de cu- ‘rent continuu vor indeplini conditiile din normele de fabri- catie, avind puterea nominalé indicatd si dispozitive de re~ glare find a curentului de sudare. 3, SUDAREA ELECFRICA PRIN PUNCTE Definigii 3.1. Sudarea electrici prin puncte este un procedeu de sudare electric’ prin presiune, la care sudarea se produce fintre fefele a doud piese, strinse intre electrozii de contact prin Care trece curentul de sudare dirijat perpendicular pe fetele piesclor de sudat (STAS 5555-71, pct. 3.46). 3.2. Variatia parametrilor regimului de sudare, in timpul unui ciclu, este prezentaté in fig. 1. 33. Parametrii procedeului de sudare electric prin puncte sint definiti mai jos a. curentul de sudare ,1," (fig. 1) se siabilegte in func- jie de dimensiunile Imbinarii, calitatea ofelulul si caracte- risticile masinii de sudat ; . », timpul anterior trecerii curentului sta". (fig. 1) repre- inti intervalul de timp in care actioneazi pe imbinare (prin electrozi) forfa de apiisare, inainte de trecerea curentului ; . timpul de trecere a curentului de sudare ,t.4 (Cig. 1) reprezintd intervalul de timp in care curentul de sudare trece a ee (ig. 1) represintd timpul ce . timpul de forjare ,t/* (fig. 1) reprezint a silage a cota ne ovate canal oo Gunes yous Ta scdderea forjel de apasare ; 55 Ash a boot co 2 | 1 i [mees) oa es Zo yend fo ts Ks & Fig. 1 Varlatia forfet de aptsare ,P* sia inten In sudarea pin puncte 4, eresterea forfet de apisare ds la zero la ,P* ; i=9 2 menfinerea forfel ,P"; i=0; 142—ta 3, monfinerea forfei ,. $i a intensitaqii bis; 3—ts 4. menfinerea forfot ,P“; b= 5, seliderea forfei de Ia valoares ,P* la zero ; 0 6. PO: imo: 6=t curentului 5" b-trheacthunderee efechind, ©: grosirec lokels mdauroh 7 rec! , by bg acioihir locare xe bore provocore Sh ’ Seecrag tom Avinelde mekd refitkat clés moc! Bgl wooed 21Gb rolebyrb || rere swctote t [4 Fig. 2 Intrepitrunderea bareler ia node sudat @. timpul de pauzd ty" (fig. 1) reprezintl intervalul de timp intre doud cicluri consecutive de sudare ; t. forta de apisare PX este forfa ce trebuie aplicati, prin intermediul electrozilor, asupra barelor ce se sudeazi, pentru realizarea sudurii ; 8. intrepatrunderea ,b“ (fig. 2) este parametrul care misoari turtirea barelor, datoritA incdlzirii lor gi a refuléri materialului topit in nod. Domeniu de aplicare 1 3.4, Sudarea eleotricé prin puncte se utilizeazi la con- fectionarea plaselor si a carcaselor sudate, folosite ca armi- turi in beton armat, fiind executate din bare incrucisate im- binate prin noduri sudate, Conditii de folosire 3.5. Se pot imbina, prin procedeul de sudare electricé prin puncte, barele la care raportul diametrelor satisface condifia : a.cind cel putin una din bare este de ofel ecruisat (sirma tras : STNB sau STPB) Hoga ae b, cind ambele bare sint din ofel lamtinat la cald : c. In cazul cind nu se pot respecta rapoartele preserise ja pet. a si b, proiectantul poate prevedea depisirea acestora, dacd existé confirmarea calitatii imbindrilor, prin inceredri prealabile (conform tab. 11 nr. ert, 5, 6 si 7). 5 57 Pp Fig. 3 Epruvetd pentru incereare Ia forfecare eu tractiune sopbivad Sirianni sini Fig. 4 Epruvetd pentru incercaro Ia traetiune > ZA Sy Sy % Fig. § Incorcarea do indoire la rece Z3500 rar rT insets Fle. 6 Dispostlv pentr ncerearea ta forecare ex tracilane @ unui nod sudat (schem) ~ ena ase sk Se 4, SUDAREA ELECTRICA CAP-LA CAP PRIN TOPIRE INTERMEDIARA. Definipii 4.1, Sudarea electric’ cap la cap prix. topire interme- ‘diard este un procedeu de sudare prin presiune, la care cape- tele pieselor de sudat se incdlzese pina la topire ; dupa topire urmeazd refularea (STAS 5555-71, pet. 3.22). 4.2, Parametrii acestui procedeu de sudare sint definiti astfel (tabelele 4, 5, 6 si 7) : a. distanta efectivd inére falci (lungimea liber’) este dis- tanta dintre fefele interioare ale falcilor prin care se intro- duce curentul, mésuratd inainte de inceperea sudurii ; b, scurtarea la topire (lungimea de topire) este lungimea ‘cu care s-au sourtat barele dupa terminarea topirii, sau de- plasarea efectuatd de fala mobili din momentul’ inceperii topirii si pind in momentul refularii ; ©. curentul de preinciilzire (de scurt-cirouit) este curen- tul din cincuitul secundar al masini de sudat,, utilizat la in- ‘CAlzirea capetelor barelor prin scurt-cireuitare ; 4. curentul de topire este curentul din circuitul secundar al maginii de sudat care se stabileste la topirea intermediard. €. durata topirit este intervalul de timp ce se scurge-din momentul inceperii topirii pind la declansarea refularii £, durata refulirii sub curent reprezinta timpul ce trece din momentul declansarii refularii. pind la intreruperea cu- rentului de sudare. &. forfa de refulare este forta de compresiune ce trebuie aplicata asupra capetelor barelor, perpendicalar pe seciiunea sudatd, imediat dup terminarea topirii. Domeniu de aplicare 4.3. Sudarea electricé cap la cap prin topire intermediaré se foloseste la prelungirea prin tnnddire a barelor de ofel- beton utilizate ca armaturi in beton arma} (‘abelul 1), 61 63 loaes\oces| err pat on \2a/\20¢6| 2az/| o08| 002! ] waynfer a2 ofsey |9| . flere pee 1 | gn wey ape! epourp - y i py], Coreepras a) al] a Op ee "alwslarssle9|4"9 loz oer Lead Jao ppg] = AA) Ha) a|) 6) Be) 2) 8 | & bel veyyova covger2e|e| 2 ae [208| fa |e a | ol |e |S er|2a¢| Zorba eros ay covceurae|al 52a as |?-40l™ a0 | ool aol? op |o-ps bead @ O97 Souci ae O2t|, BF ad ad 83). |, 6,28 | oa Sef oni LoA Sp laf 2 [a lelwlalelelolels |e 9 [Prypoent aay (anu 1q/aiag jripeuio/g - + VUVIGIWHAENT FAL Nid AV VI avo YoRULOaTA gaVans 84 INSAIDOWA Nid 79 Od NOLATLVINAL VaUVGAS MMINTA HLENVEvE ¢ meqe. 7 eeee ance aRee\arz2 oau1| 206| ot |o0s| cas | O08 hl aver afar go afro? pe GTS RLY Yfer ge Baurne, a Z9b js ahrs| 4 “ 9) (Herawepyres 20) 2 2|\4|- [a wln oor wer olay Sip" 2 bt olo-z| evel ra] (caaee eee Mp A Bll Lela || Me 17 6 beuh ovey| ¢| ne gn wae pe? |e oeF po volar ap os ean pel 2 ap] 2p 2-4] 251%, le, |e], o> a a | 2p, anil . le len eo LM MN | dS ea _0bp oy aovawias on | Pal | =| ]e le le le le BTOG 7, P96) ° oe. ax| Pe9| a0] ee | ae] cel ool cp lee a career) a Poly 074 | 960] ces] eer] see] azeloze| ox] 94] wel [OPE OL foe oe oe foe lon be lee Ho Buy sie, (etal) RYAN Fao =f VAVIGINYAINT IUT40L NIMa dvO WI avo VoRuoaTE auvans da TnsaaZ0NA Nrad 46 10 NOLAN INIATELO VaNVaNS AMINA MUAKVUVA 62 » pace ol” lod eel eed et + efic z z z Z| | arqursepame 90 goques |Z eae | ons | ay | cee | cme | cose | coor | -67| siyes ap Gly | > zo[ av | so | so | vo | eo | co |e) pom gn wena gang |o er | ee | ez | ez] ov | os | ev lw auday ey yusing | kel ful kot pel ge] gz] tre [aw seyas @ cscs |e zie| E24) Boe] Erol Brew | gre | Eo av| aw oyeey a covoyunes | 2] sae] fac] ew! eoo| a0 | 2 06 | au [assy onsbiny B18} $294) Srat) B99) Bra@) gies | Slos| a Ply 244 onpys quieisig |# ee | se = wile)? | * len Tawsarire Teg ‘iat iy _7RapsaeTp VAVIGAWHAENT FAIL Nid AVO VI dVO YoRUIONTa SHVanS aa TasaaD0ud NIA UNE WIT NI 06 Od NOAIN-ININTLO VANVGNS NALNGA MALAWAwA 2 rans, casi prooslocs/once|anes|o0es|ane)ace|ace] ace Aq] avaynéar90 afsaz| laa yessnel a ese one giep fe epoi7p| (Gira papara HD Le-whr-eleeberoda abr ether c~sl~-7] © °e\ "larg oofar'empeary?| « wjeyelefelelel 4) ey sey ays ¢| by coves =, leplesa la, le |= = a5) oy © cal ad ® | or] oo] ® 9] of & of 0) Zobad Wee ale ey Sova ueres) eels ee fe fe lee a ee ool el aloe ae aera Oo reo wee | se | lala ls| [i jryouaieg VA (ey) 12109 (RY SIN YAVIGMWAENT TUL Nixa dV VT avd VoruoATL SUVGAS 3a INIGAVONA Niwa 09 Od NOLAININTALO VAUVANS AUENIA wALAWVAVE 64 9 pare ca a ls | £ a T Condifii de folosire é gee allele i i | 4A, Se interzice utilizarea procedeilui de sudare de mal : eS, ifs 118 i q * sus pentru innéidirea barelor de ofel-beton de calitati diferite. see 2 : 4.5. Se admite sudarea barelor de ofel-beton de diametre 2 = | i diferite, cu condifia ca diametrele nominale #2 nu difere in- z E \ tre ele cu mai mult de 2 mm; in cazuri excepfionale, cind z a | as | diferenja diametrelot este mai mare de 2 mm, se va prelucra ) a 3 ¢ | io conic, tapatul barei mai groase dj, cu o inclinatie de 1:3, j = aft i i urmata de o portiune cilindries, co lungime de cel putin aia 7 i 4, (diametrul barei mai subtiri), i 3 |! 4 | 4.6. Nu este admis sudavea barelor de ofel-beton PC 90 = |F 8 I i> de diametre diferite. B iA + } 47, Barele de ojel-beton PC 90, tnnidite prin sudare e i | electric cap la cap prin topire intermediarg, se vor utiliza 3 = a { i numai ca bare drepte (neindoite), | 2 | ae | 4 : ‘Sudarea armiturilor de ojel-beton solicitate la oboseald : i 2 7 i 4.8, Este interzisé sudarea barelor de diametre diferite. a | 3-18 | 4.9. Barele de ofel-beton solicitate la oboseald se vor 2 s suda humai in ,regim moale* ou preincalzire, utilizindu-se s > parametrii de sudare din tabelele 4, 941 6 : 12 sje | z | 5. SUDAREA MANUALA CU ARCUL ELECTRIC EE g [na 2 | E PRIN SUPRAPUNERE SI CU ECLISE = g } f ee 2 3 ag | 2 a] ae fa | Definifii 3 3 ga | Es S| gs | 4 | 6 gs re 8) @ : [ 5.1. Sudarea manualé cu areul electric este un procedeu i 3 Fev | aefl] so) ate] 2 i de sudare prin topire, la care sursa termicd este arcul elec 4 aes] 3] ake] 3 | ‘tzic stabilit intre piesele de cudat si electrodul fuzibil, E = Ege] Sh] SHE] SF iI al c&rui metal serveste ca metal de adaos (STAS 5555-71, e a lid | da} ddd | dd ! pet. 3.13). i sea | 2 | sea i 5.2 Parametrii acestui: procedeu ‘de sudare sint definiti S ace {I astfel (tabelul 8) : ¢ a oe | lungimea custiturii ,L,*: distantaIntre capetele cusa- E wre 6 BR turii (fig. 7 — fig. 11 66 z o7 | | ae : 4 Peceut/ see fe yy Omm a O)vnercicire prin syprapuriere, costhira pe omer ae Sirens wore ak Sm Ge! ' soot I bs aa | G)rercice nm syangeumere cusshrayce ambce 4 r Si nde or cpm, crate Se ame pi [aa ee i nS. t e! . CUnndaive prin syargouriers easily 2. cages seecr some erie pee teeta, / BES LEIS EE LEE CE Oe ‘Gabon. hone Tregoutils [le ——o}_gfiks/ovctr een SS _ omen } le Snaiahie Chinnioire ou ectte, cvssturi ve & singuré parte aon emm Sarricine cv echse Cusshora pe o Singur arte esate FOE A sfipity won - 8 ' de eel engi Qinnsaire ev eclise Ckthite pe orrbe pict oO od), 0037 (re Daa de oct SE, nme orn sure mass = ol méotie cu eclen, cusd/ure pe ombole port Pes Fig. 7 Bare din ofel—beton “O853¢ innlldite prin sudare manual fou-areal electric psthapbpnpsioawlne 12, tmdoht co 0 segs eolis, a6 apel- Solon 0897, (R082 $3060 oe asta oe Oba ith Oe Faire wee soF | ¢) Cossterd po © parte 0, tandicbie Hee O, Ceesturd pe ombale pdr f. + Fig. 9 Bare do ofel-beion PC 60, inniidite prin sudare manual eu areal electric Fig. 11 Innddiri cu cclise sudate, tn pozifie vertical, din ofet (OB 317, PC 52 31 PC 60 os b. grosimea custiturit a“ este indlfimea triunghiului cu baza pe tangenta comuna la cele doud sectiuni ale barelor innddite, inseris in sectiunea sudurii (fig. 12a si b); ¢. lungimea de suprapuner? Lj, este distanta intre ca- * petele barelor suprapuse (fig. 7 a, b, 8 a, b i 9 a, b) . lungimea ecliselor .,L,* este distanta cuprinsd intre capetele ecliselor (fig. 7d) e; 8 d,e; 9c, dq il a, b); 2. numdrul de siraturi suprapuse n* este numarul de straturi de metal depus in vederea realizarii cusdturit ; 1. distanta intre ‘capetele barelor ,c* (in cazul innddirii ‘cu (eclise), este intervalul dintre capetele celor doud bare ce se fnnddese (fig. 10 a gi b); 8. curentul de sudare este curentul circuitului secundar cu ajutorul ciruia se realizeaza topirea ; 1h, sensul sudarié este sensul in care se migcd electrodul pe directia cusdturii in vederea executarii acestela (fig. 7—11) ; 4, custitura (cordon de sudare) este innddirea realizaté pe © Tinie intre doud piese metalice, prin metalul depus din topirea electrodului (tig. 7 si 8) i. cordomul de racordare lL, este cusétura prin a cirei execujle se realizeazd o treceré lent de la o sectlune mare a unei innadiri la sectiunea curenté a barelor sudate (fig. 7 c, Bc, 9 asi b). Domeniu de aplicare 5.3, Sudarea manualé cu arcul eleotric prin suprapunere si cu eclise se foloseste la innddirea barelor din otel-beton utilizate ca armaturi In beton armat, sudate in pozitie ori zontali, verticalé squ inclinata (abelul 1), 5.4. Procedeul de sudare manualé cu arcul electric prin suprapunere si cu eclise se recomanda a fi utilizat la Inna direa barelor cu @-< 25 mm. 5.5. Innddirea prin sudare manual cu arcul electric se poate aplica fn urmatoarele variante : , prin suprapunere, b. cu doud eclise egale, <. cu o singurd eclisa, ae t32 GA rw se ta ie consigerare “pct 2 a i OS Horse ef tab 17. SO Fob, 17 pag 2b i aoncamsionie Qld 2. Bw se Jo = folerante ce: rhe Henke wy A mir : é Pig. @- bore o Aamete b- bore & Sarreire 5.6. Innddirile prin suprapunere si cu doud eclise egale pot fi exeoutate cu cusiturile fie pe 0 parte, fie pe ambele parti ale innédirii (daca este posibil accesul electrodului) Conditii de folosire 5.7, Procedeul de sudare manuala cu arcul electric poate fi_utilizat si la innédirea barelor din ofel-beton de calitati diferite, 5.8. Cu acest procedeu de sudare se pot innidi si bare din ofel-beton de diametre diferite, dar numai in cazul cind se utilizeazd urmatoarele variente : 4, innadire sudata prin suprapunere ; , innddire sudatd cu o singurd eclisi. 5.9. La sudurile de montaj ale elementelor prefabricate se recomand’ utilizarea innédirilor cu eclise sudate pe am- bele parti. 5.10. Varianta de fnnidire cu 0 eclisi se va folosi numai ac sint indeplinite urmatoarele condifiuni: @. daci unitatea exeoutanta dispune de surse de curent continan ; b, dacd innaditile vor fi executate de sudori care inde- plinese condifile de la pet. 1.10.2. 5.11, Belisele se pot confectiona ‘a, La innadirea cu dous evlise — din acelasi ofel si diametru cu barele, innadite, — din acelasi ofel, dar cu un diametru imediat infe- rior barelor innidite ; —-din alta calitate de ofel decit a barelor innadite dar vind satisfacutd conditia S, = Syme Re min Si — arla ecliselor So — aria barei care se innadeste. Ry waz — rezistenta maxima la rupere (pt. ofelul barei care se innadeste ) conform STAS 438/1-80 — rezistenfa minima la rupere (pt. ofelul eolise- lor), conform STAS 438/1-80, . Ry mtn eit a og yt b, La innadirea cu o singurd eclisd : — numai din aceeasi calitate de ojel si diametru cu a barelor Innadite, sau egal cu diametrul barei mai mari, in cazul innddirii barelor cu diametre diferite, 5.12, Nu se admite confectionarea ecliselor din scurtaturi Ae bare ale clror caracteristici mecanice nu sint cunoscute, Condifii speciale privind innadirile prin suprapunere 5.13. Pentru asigurarea coaxialititii, la innddirile prin suprapunere, capetele harelor se vor indoi in jurul unui dorn, functie de diametrul barelor, astfel ca dupa indoire barele innadite sé fie coaxiale 5.14, La ofelurile beton OB 37 si PC 52 se admite innd- direa prin suprapunere si in cazul cind Indoirea capetelor barelor nu este posibilé, cu urmitoarele conditii : ‘2, diametrul barelor innddite sk fle mai mie de 20 mm; . Ia barele cu diametrul egal sau mai mare de 20 mm, se vor excouta cordoune de racordare conform fig. 7a $i Bc. 5.15. La innddirea prin suprapunere a barelor din otel- beton PC 60, se vor executa cordoane de recordare la toube diametrele de bare, conform fig. 9 a gi b. Aceste cordoane se vor executa chiar 3i in cazul cind capetele banelor au Putut fi indoite pentru coaxialitate. 5.16. La ojehurile-beton OB 37 care au ‘ost livrate con- form prevederilor STAS 436/1-80 cu un -confinut de siliciu de max, 0,07 (necalmate) se vor executa cordoane de nacor- Gare chiar si la barele care au fost indoite inainte de sudare si care au diametrul egal sau mai mare de 20 mm. Sudarea armaturilor de otel-beton solicitate la oboseal 5.17. Armaturile de otel-beton solicitate la oboseald se Yor innddi numaj prin varianta de tnnddire, ,cw eclise egale, cu cusituri de racordare" (tig. 13). Eclisele se’ vor confectiona din acelasi ofel si diametra cu barele innddite, 6 eat \ perry oc =~ ae) Fig, 13 Inntdire sudata lise egale, cu cusituri de racordare 4 @SUDAREA IN COCHILIE IN BAIE DE ZGURA Detinigii 6.1, Sudarea in cochilie, in baie de zguré, este un pro= cedeu de sudare manual cap la cap cu an ul electric, care Se executé cu mentinerea partial a bali lichide, avind’drept suport de bale" 0 cochilie metalics (fig. 14, 19" si" aeeicl 9). i T | ee ore ee Fig. 15 Poritin relativi a barolor sf cochiiel ta sudaren ‘in pozitie vertical i} Fit M4 Ponliaselativi a barelor a coche I sudarea in poaifie ortzontal r uh abet 9 PARAMETRE GeomErnrct cate 2 1 LAGI Pern bran UZUALE DE BARE INNADITE PRIN SUDARE mus Dinwetwat tgecor taave [2 fx» | 0 Dimmensivaile inntdie Luagimea ccchiliel (1) mm Lspimes destigurata a cochitiet (Ua) ne | _Grosimea coche’ (c) mn I | Jocul cochitiet (e) mm X | Deschiderea cestulut (tH) mon Unghil rortulai (a) grade Grosimea stestulut de acoperire (a) mm jot : se vor folosi nuns electrozi previizuti in tabelul 2 Domeniu de aplicare 6.2. Sudarea in cochilie, in bae de 2 nual, cu ateil electso, se folosegts lat ineudineg eas gtelbeton utlizate cx) armaturi ia betoncarmat, precun Ja ianddirea “armaturilor la asamblareaprefabricatelor “din Sudarea in cochilie indi a fi folost tru innddirea barelor eu 25 mum * % flosith pen 6.4. Procedeul de sudare: tn cochilie, in bai ¥ al de suda ochilie, in baie Beate fl aplicat 41 la innédirea armituilor de cel below Sak re seali, precum gi la innadire: i ofel-beton de ealitai dierite, = ™natires stmturlor de 6.5. Cu procedeul de sudare in cochilie, in bak . Cu F al de in cochilie, in baie de zguré, se Pot inndd i armiturl de diameze diferite (ca reapeciared conditiilor din'anexa I, pet. 418 $1 astfel ca di diametrelor s4 fie de maximum 15 mm.” “S*! & diferente 78 . Condifii de folosire 66, Procedeul de innddire prin sudare in cochilie, in aia de zguré, se recomanda a fi aplicat in urmatoarele cazuri fa. cind accestl elestrodului la‘ sudarea ammaturilor nu feste posibil decit dintr-o singurd parte a innadivii; fb, cind sint necesare innadiri cu dimensiuri cit mai re- duse, atit in sens transversal cit si longitudinal. 6.7. Innadirea prin sudare in conchilie in bale de zgura, va fi executaté numai cu sudori care indeplinese conditiile We la pet. 1.10. 6.8. Parametrii_geometrici ai tnnddirli, recomandati ca optimi si exprimati in functie de diametrul bazelor, sint tre- cuti pe fig. 14 iar parametrii' calculati pentru, diametrele uzuale sint trecuti in tabelul 9. AY 7. SUDAREA IN COCHILIE, IN BATE DE ZGURA, : CU CUSATURI LONGITUDINALE Detinigii 7.1. Sudarea in cochilie, in baie de 2guri, cu cusaturi longitudinale, este un procedeu de sudare manuala ; cochilia are rolul si de eclis, preluind, prin cusdturile longitudinale, © pante din efortul barelor (ig. 16 si 17 gi tab. 10), Domeniu de aplicare 7.2, Aceasti varianti de innddire se va vtiliza in cazu- rile indicate la pot. 6.2 si 6.3 si mai ales cind lucratile de sudare a armaturilor se executé in conditii grele ca : — pozitii incomode, — umiditate (peste 70%) — dificultati in privinja reglarii curentului in timpul Tucrulul. 7.3, Aceastd variantd de,innddire poate 1 aplicatd si la innadirea armaturilor solicitate la oboseald. 79 BRE}UoZH0 {prod uy ByEHMDOXO ‘oTeUTPMYESUOL YaNIEIMD MD ‘OMLTYPOD UT wIMpAs LT “TA > To, P(e spe > Ld = tungimea des- Jasuratd a cochitiei = jocut ‘cochities Fig, 16 Saduri in cochilie eu cusiturl longitudinale, executata ‘in pozifie vertical Condifii de folosire 17.4, Folosirea acestui procedeu se face cu respectarea conditiilor de la pet. 6.5 si 6.6. 7.5. Parametrii geometrici al innddirii, recomandati ca optimi si exprimati in functie de diametrul, bazelor sint tre- cuti pe fig. 17 iar, parametrii calculati pentru diametrele uzuale sint trecuti in tabelul 10. ‘Tabelul 10 PARAMETRI GEOMETRICI CALCULATE PENTRU DIAMETRELE UZUALE DE BARE INNADITE PRIN SUDARE Dimensiuaile tnmdiri nots | asst | mets us | wo | v0 Grosimes cochiliei (€) stratarilor Noth : Ceilalfi parametri sint identici ca in tabelul 9 (eh, a). Se vor utiliza numal electrozii prevazua in tabelul 2. 8, SUDAREA IN SEMIMANSON DE CUPRU Definifii 8.1, Sudarea in semimangon de cupru este un procedeu de sudare manuald cap la cap ou arcul electric, care utili- zeazi ca suport de baie, un semimangon de cupru recuperabil (fig. 18 a si b). Domeniu de aplicare 18.2, Sudarea in semimanjon de cupru se utilizeaz la innddirea barelor de ojel-betoa folosite ca armaturi in beton armat, precum si in cazul previaut Ja pet. 6.2, a2 I Suckird 7 shooter! @ Strap ae aeqperire o) @potele borebr sink prohierete in VW" be ele-sram) pl BMSEIB a £0 rot whe ea $25,822,360 940 cz F Bectins i bore ce agit Shas ob ongpanre 6) Copetole boroler m0 sit profecrate Fig. 18 Diferite variante Ia inniidirea cap la cap a barelor de ojel-beton prin sudare manual’ cu arcul elect, in» semimangon ‘do cupru recuperabil 8.3. Este interzisi utilizarea acestui procedeu de sudare la tmnddirea armaturilor de ofel-beton solicitate la obosealé, Precum si la innddirea bareor de ofel-beton de diametre diferite. Conditii de folosire 8.4, Procedeul de sudare cu arcul electric in semimangon de cupru, se recomanda a fi utilizat in urmatoarele cazuri : a. cind este posibil accesul electrodului imprejurul ba- relor ce se innadese ; . cind sint necesare innddiri cu dimensiuni eft mai reduse atit in sens transversal cit gi longitudinal ; \ fc. cind santierul dispune de puteri instalate relativ’ mici (pind la 15 kW) alimentate de la retele electrice obisnuite ; . cind nu se dispune de masini electrice de sudat cap la cap prin topire intermediard, 8.5, Innddirea barelor de otel-beton cu acest procedeu Va fi executaté nuniai cu sudori care indeplinese condijiile de la pot. 1.10.2. 9. SUDAREA IN MEDIU DE BIOXID DE CARBON Defi 9.1. Sudarea in mediu de bioxid de carbon este un pro- cedeu semi-automat de sudare cu arcul electric, la care me- talul de adaus este sirma de sudare, antrenata automat de un mecanism de avans, iar protectia o asiguri bioxidul de carbon, degajat continun in jarul arcului de sudare. Gn termeni tehnici interaationali, procedeul este denu- mit MAG (metal-activ-gaz), deoarece ‘bioxidul de carbon are rolul nu numai de a proteja baia, ci si acela de aliere, marind continutul de carbon al metalului depus. Domeniu de aplicare 9.2, Sudarea in mediu de bioxid de carbon poate fi apli- caté la innddirea barelor dir. ofel-beton, utilizate ca arma- a4 turl fn beton armat, sudate in pozitie orizontala, vertical sau inclinatd, prin urmétoarele variante geometrice de innddize : a. prin suprapunere ; b. cu doua eélise egale ; ©. cu o singurd eclisé ; 4, in cochilie scurta (fara cusituri, L. = 2,5 d); e. in cochilie lunga (cu cusaturi L, 4 d), 9.3, Pentru variantele de innddire de la pet. 9.2.0, 9.2.b, 9.2.¢, precum gi pentru variantele de innddire de la pet. 9.2 si 9.2, in pozifie orizontald, se pot utiliza aceiasi parametr! Beometricl prescrisi in cap. 5, 6 si 7. 9.4. Pentru sudarea in pozifie verticald In cochilie scurté sau in cochilie tungé cu cusiituri, se vor utiliza variantele geometrice de innddire indicate,in fig. 19 si 20. Condifii de folosire 9.5. Se recomanda ca variantele de innddire de la ‘pet. 9.2, b si c sa fie utilizate la barele cu diametrele 8—22 mm, iar variantele de la pot, 9.2 si e, pentru innédirea barelor cu diametrele 25—40 mm. 9.6. Cu procedeul de sudare in mediu de bioxid de car- bon se pat suda si bare din ojel-beton de calitdti diferite. 9.7, Armaturile din ofel-beton solicitate la obosealé pot fi innadite prin procedeul de sudare in mediu de bioxid de carbon, 10. VERIFICAREA $I RECEPTIONAREA LOTURILOR, DE ARMATURI SUDATE. Generalitifi 10.1. Receptia armaturilor sudate se face pe loturi. 10.2. Un lot este alcatuit din armaturi de acelagi ofel si diametru, imbinate sau tnnddite prin sudare, cu acelagi procedeu, in’ aceleasi conditii tehnice si de cétre acelasi sudor ; mérimea unul lot este indicatd in tabelele 11, 12, 13, 14, 15 si 16. (Tabelele 11, 12, 13, 14, gi 15 se gisese la sfirsitul buletinului). . 85 Fie. 19 Sadar In Socio ta posite veteat, a farlanta eficienti, in 4 ‘¥ig. 20 Sudarea tn cochilie in pozifie vorticals, ‘arian slonpliftestl, te COs \ \ SS ‘Tobelul 16 anctiti te oceephore oe covitate Ao ver bisd- he eenorp biter § efechiore VERIFICAREA $1 INCERCAREA INNADIRILOR SUDATE IN MEDIU DE BIOXID DE CARBON VerrFicoreo sav | Gnotti'oe| 2 nfl sypropuners say oo active pcton fn 4 deeleasi prevecten’ co in pobelal ® 4 fcoleasr pretecter’ co br Hebel) fe Epruvete de control 10.3. Bpruvetele de control servesc la verificarea 4atil loturilor i se obtin astfel : a, dacd lotul este alcétuit din armaturi sudate in ate- ier, sau exeoutate yla banc, pe gantier, epruvetele de con- trol se extrag chiar din loturile executate in aceste condifiuni ; b, daca lotul este alcdtuit din innddiri sudate. in opera Gn lucrare), epruvetele de control se préleveaz4 chiar din opera, in cazurile cind este posibil ; c. in cazurile cind nu se pot preleva epravete din opera (ca de ex. la elementele prefabricate montae prin sudarea arméturilor), se vor confectiona epruvete de control asemi- nitoare cu innddirile lotului (calitate ofel, diametru, elec- trozi, pozitie de sudare etc.), executate intercalat cu sudurile din lot, denumite pe sourt’ epruvete intercclate, sau epru- vete martor; ele vor fi confectionate de acelasi sudor, in apropierea punctului de lucru, si in conditii de stricté con- cordanté cu conditiile de lucru din opera, ‘ cali- Controlul calitifii loturilor 10.4. Controlul calitétti loturilor se efectueazd prin ope~ ratiunile de verificare si de incercare a imbindvilor si.tnné- dirilor sudate (tabelele 11, 12, 13, J4, 15 si 16). ae Mi wom [oo i Se las... Fig. 21 Epravet pentru incereare Ia tracfiune a_unel inmidiri ‘sudati cap la cap prin topire intermedia frond -+—— 40 a Bi soblor ‘Fig, 22 Determinarea deplastiil barelor sudate electric cap la cap prin topire intermediark Fig. 23 Determinarea incliniril harclor sudate electric cap 1a cap rin topire infermediara =] ta Fig. 24 Determinarea neregularitiii suprafefel cusiturit Reguli pentru receptie 10.5. Imbindrile si innddirile sudate excoutate,in atelier, la bane pe santier, sau in operé, vor fi receptionate de citre © comisie alcétuita din : — seful de atelier ; Resporsebilul cu endore (din chdrul parsoaneloe’ ou pregatire numite de unitate) ; — Welegatul CTC. 10.6. Loturile vor trebui si indeplineas:a simultan con- diiile privind verificarea si incercarea epruvetelor de control Gin tabelele de mai sus. 10.7, dnnddizile sudate, executate in cpor’, vor putea fi receptionate si pe baza numai a rezultatelor verificdrilor (conf, tabelelor 11, 12, 18, 14, 15 si 16), urmind ca acestea ‘4 fle completate ulterior cu rezultatele inceredrilor epruve- telor de control executate intercalat ; la aprecierea organelor de revepfie se va face controlul prin géurire, prevézut tn, ‘tabelul 13 pet. 5, in toate loturile suspecte. 10.8. Comisia de receptie va aprecia, de la caz la caz, daca lotul gisit necorespunzitor va fi remaniat, sau i se va da o alta utilizare corespunzitoare calitatil sale. Reconditionarea Joturilor se va face conform indicatiilor cuprinse in col. 6 din tabelele 13, 14 i 15 precum si pe baza indicatiilor comisiei de receptie. 10.9. Dacd lotul de innddire. respins este. in oper’, con- ducerea tebnicd a gantierului, impreund cu proiectantul, vor analiza calitatea executiei si vor stabili misurile de reme- diere necesare, 10.10. Receptionarea loturilor se face pe baza unui pro- ‘ces verbal de receptie intocmit conform anexei II si II bis. 10.11, La procesul verbal de receptie se va anexa (pe verso) fisa de control a lotului, conform anexei II—VII. 91 fh abelul 17 , 7] 7 i ABATERILE LIMITA ADDISE LA DIMENSIUNILE 9. Diametral masim admis al porter si a | : i ai ‘SE DEFECTELE INNADIRILOR SUDATE MANUAL CU ARCUL 4 inclsiontor de spurt ts ; RUROTRIG, CU EtaGrnin : ae supaiaga cuktas wm | 1. fe 'U ELECTROMI INVELITI SAU IN CO, B. dn seetiones costtri pt, d<20 mm | aim] 19 \ i a2 [mm | 13 j Denumined dimensivail sau a defoowiat [UN | Valouca] Ne Tip 4 1, tuadisi sudate tn coche ta bale de gue } a aon cudnt 4 A SSSI eats fone sel slectrie| | Jit, Lungimea desitguratt a cochiliei La mm | 410 |, 15, 16, 17] i 1, ta tungimes casiturt Ly ponte 4¢16 | mm 1 a \Grorines ocklit- me] et | ie 4 a>18 | mn 13, Joca cock « mm [tt | idem 4 2, La grosimea cost 1<12 | mm 14, Neroguarttite stratulut de acoperire Li 4>12 | mm ee me a2 |e 3, La lungimea eeliselor 2, mam | —10 Tae a 15, Luagimea cusiturilor longitudinale vor, ; ¥3 bee {i egal inte le cu 0 shatore Co mm | 410 j i | oe * 416. Adtncimes maximo cetturlor ma i 1 ginale. (Numai pentru ofciul. . 1 4, La lungimea de suprapunere & barslor PC 60) d<22 m a 0.5 ad 1 ad es idem 7 dSi2m |mm | 10 = 1 | i aguas pageoman wevea © tankaet sedate fm semimangon de copra \] ql) {aja de axa inate mn | es 17, Laangimea stratlui de acoperize 2 as : it | : a Sentra 20 mn mm | 6, La neregularitatile suprafetei cusiturii = ii sisurete prin detemtinirn inf : Pesta 20 sm mm | 210 ‘ E fs mm | £2 4 18, Diametrul innddirii sudate 2,: ig! 18 i] ' 4 ateinta Efren 2 pentru d 20 mot mim | 0.154) fe, 18 7 Ya aletanya sc tre capetele batelor la > D. Pentru d= 20,22, 25 oi 28mm | am | —o.tea| tb | Jam f © pent d= 32) 36'98 4 mm mm | 0,108 | — Nani spel sa I 8. Pori de supratsts (2047, SEAS 7034173 I daar ear gee . ee ma fee | em | ogi) 20, Adincimes maxtina e crsttacor mar= ' A. Pe apraiafa cusituri pe o Imgime ‘inate : mm [a2 | seem i l Pe supra peo tmgime) Pf ffm pent fet PCC) i ‘ dezzmm | mm | 0 = », In sectiumea cusiturii (2012 STAS mm mm: | 735) SE 1 ~ pontrs d < 20mm bc, . NOTA: fi = pentrn d > 20 mm 4 — Pentru suducile in CO, se aplicé punctole A si B | 4 : in tab : I 92 a 93 Prevederi speciale 10.12. Pentru lucrati sau elemente de constructii de im- portanté deosebiti, protectanfii pot prevedea obligativitatea controlului nedistructiy care va’ fi efectuat numai de uni tAp{ de specialitate 10.13. Loturile de imbindri si innddire sudate ale arma- turilor constructive, in cazul cind sint indicate de protectant, se vor putea receptiona astfel : . a. se vor efectua numa operatiunile de verificari pre- vagute in tabelele 11, 12, 13, 1425 51 16; b. la aprecierea comisiei de receptie, se va putea efectua si controlul prin gaurize (tab. 13 pet. 5) la innddirile suspecte ; ©. innddirile. necorespunzitoare se vor remania conform preyederilor pet, 10.8. = 11, TEHNICA SECURITATI! MUNCIL Prevederi generale 111. Se vor respecta prevederile Normelor republicane Ge rotectic a mune, probate de, Ministerul Mundi si Mic nisterul Sdnatatii nr. 34 si nr. 60 din 1975 cap. II, Ill, VIL X 91 XVIL ia : 11.2. Pentru lucriile de sudare a armaturilor de otel- Selon vor fi adm numai muncitort calificati care au ‘Shoal cursuri de specialitate gi au facut un instructaj speci tehnica securitatil. seine] spec de 11.3, Pentru lucrdri de sudura executate la inalfime, schele sau platformie, se vor Iua masur speciale de securisate, atit pentru sudori, cit i pentre utilaje, pentru a se prevent ciderea lor ; schelele sau platformele de lemn se vor proteja cu foi de tablé sau azbest, coxtra unui eventual. incendiu. 114. Pentru sudorii care lucreazi la inaltime, in afar de prevederile punctului 10.3 se va dispune in mod obliga~ ‘toriu utilizarea centurilor de siguranté 11.5. Im spatiile unde existd gaze inflamabile sau in apropierea rezervoarelor cu materiale usor inflamabile sau 94 explozive nu se va permite sudarea (electric sau autogens) si nici Iuerul cu foc deschis sau conpuri incandescente. De asemenea, nu se va permite sudarea in incaperi unde sint depozitate produse inflamabile ca: petrel, benzind, vop- sele nitro, diluanti ete. 11.6. Corpurile motoarelor-generatoare (agregatelor de sudura), ale transformatoarelor si ale regulatoarelor, atit cele Stabile eit gi cele provizorii, trebuie sa fie legate de instala- fia de protectie prin legare la pamint sau legare la conduc- torul de nul al instalalei de protectie din unitatea respec- tiva. : ‘Legarea la pamint se va face cu cabluri electrice de cu- pru sau ofel galvanizat, previzute cu papuci pentru realiza- rea unui contact sigur. Sectiunea conduetorilor de legare la instalatia de pro- tectie a conductoarelor, precum ‘si instalatia de protectie insasi, trebuie sé satisfacd condifiile din normele si instruc- tiunile in vigoare. . Se va verifica, prin masuratori, ca instalatia de legare la pamint s& aibé 0 rezistenta electricd mai micé de 4 ohmi, valorile mai mari impun revizuicea émpamintarit 11.7. Sudorii vor purta in timpul lucrului numai- echi- pameniul de protectie prevézut de standardele si normati- vele in vigoare. ‘mbracdmintea va fi strinsé pe corp, cepul acoperit (cu saped sau basc) si incaltémintea bine inchelaté, pentru pro- tejarea sudorilor impotriva stropilor de metal’ proveniti de la sudare. ' 11.8, Este interzisi imbrécarea costumelor de protectie umede, murdare sau Imbicsite de praf metalic. 11.9. La lucrdtile de sudare se va utiliza numai echips- ment de protectie care are marcajul obligatoriu cu data fa- bricatiel, tensiunea de incercare si data incercirii. ‘De ‘asemenea se va intocmi periodic (in functie de vo- lumil luerdrilor) un proces verbal de incercaré la proba electrica prin care se confirma ci echipamentul a corespuns incereérilor. LL.10. Instalatifle de sudare electricd vor fi prevazute cu scheme si instructiuni, explicind rostul fiecirei plese si modul de funetionare, 95, i q | i 11.11. Toate instalatiile de sudurd electricd vor fi pre- vazute cu aparate de pornire si reglaj, precum sl cu aparate de masura si control, pentr a putea urmiri in permanentd functionarea instalatiei |, 11.12. Functionarea agregatelor de suduré va fi urmi- rita de un specialist, iar montarea si repararea lor va fi fi cutd numal de catre electricieni. 11.13. Este interzis executarea lucrétilor de sudare in imbraciminte cu mineci’ sourie sau suflecate, cu gulerul descheiat etc. ° 11.14. In timpul executérii Iucratilor de sudare, in atmosfera sau in incipert umede, sudorul va sta peo plat- forma izolata, sau pe un covor de cauciuc 11.15. La o pardsire temporaria lucrilui sau la termi- narea zilel de lucru, sudorul este obligat si intrerupa curen= tal electric si sit scoata aparatele de sub tensiune. 11.16. In cazul cind se sudeazd in spatii inchise, se va asigura 0 ventilajie locali, fo-taté, pentru captarea ‘si eva- cuarea gazelor degajate in timpul sudavii 11.17, Tablourile de distributie' vor fi prevazute cu six Surante calibrate pentru intensitatea ceruié de boblnajul primar al maginii de sudat, 11.48. Bugoanele cu fuzibile ce se ard, se vor inlocut numai cu altele calibrate si in nici un caz cu un numar de fire de sirma (lita) la apreciere, : 11.19. Cablurile de sudura vor fi controlate ‘periodic, verificndu-se starea izolatiei ; se va opri instalatia care are cabluri defecte. 11.20, Lungimea cablurilor de la tabloul de distributie la masina de sudat va fl de cel putin 2m. 414.21. Cablurile mobile servind la alimentarea cu eu= tent electric a locurilor de sudare, vor fi bine izolate, flexi- bile si protejate impotriva stropilor de metal topit sia dete- siorarilor mecanice. 11.22, Este interzisd agezarea cablurilor electrice in gan- furi comune cu conductele si tuburile de cauciue pentru su Garea cu gaze precum si in imediata apropiere a lor. 96 z 11.23. Sudarea carcaselor de ofel-beton pentru. geinzi, stilpi si piloti se va face in pozitie orizontald, pe capre sau pe suporti metalic. 11.24, Se va interzice circulatia pe armiturile carcaselor sudate. ‘ 11.25, La curativea de rugind a armaturilor de ofel-beton cu perii metalice, este obligatorie purtarea ochelarilor de pro- tectie. Prevederi privind procedecle de sudare electric prin puncte si cap la cap prin topire intermediara 11.26, Sudorul nu va sta direct pe pardoseals ci pe un covor de cauciue sau pe 0 platforma izolaté. : 11.27. In cazul folosirii maginilor de sudat cu stringere Pneumatic’ a electrozilor sau a falcilor maginii, sudoril vor fi instrui{i in mod special pe masini, pentru a se evita pri derea miinilor intre féleile sau fntre electrocii masinil, 11.28. Masinile elecirice de Sudat cap la cap prin topire intermediara, trebuie s-fie previzute cu aparatori contra seinteilor din timpul sudaril . 11.29, Reglarea si curdtirea maginilor de“sudat, precum $1 schimbarea regimului de sudare, se va face numai cu magina. deconectata. : : 11.30, Racordul electric, al masinilor de sudat Ia reteaua limentare, va fi izolat intr-o cutie inchisf, prevaautd cu th digpent ae inkerupece automata acurenehi imo. mentul cind se deschide capaoul de vizionare, 11.81. Careasele masinilor de sudat vor fi legate la pa- mint gi fixate prin guruburi de sustinene. Prevederi privind procedeul de sudare manual cu arcut electric (prin suprapunere si cu eclise, in cochilie in baie de zgura si in semimangon de cupra recuperabil) 11.32. Inaintea inceperii Iucrului, electricianul de intre- jinere va revizui starea instalafiei transformatorului de sudurd sau a grupului.electrogen, atit in ceea ce privesie izolatia bo binelor fata de carcasd (masa si pimint) cit si in cea ce pri i i . Yeste izolatia intre infagurarea primara i cea secundara de la transformatoare. 11.83. In cazul transformatoarelor de suduri se vor in dica vizibil bornele pentra tensiune de primar (joasd tensiyne) precum si bornele din secundar pentru conectarea cablurilor Clestelui de sudura si a piesei de sudat. Aceasta pentru a evita schimbarea legiturii care ar putea duce la tensiuni foarte mari la clestele de sudi 11.94, Tensiuinea la bornele transformatorulul si genera- tovilor de sudurd, la mersul in gol, mu va depasi 70° Vin cu rent continu. 11.35, Plicile de borne de la aparatele de sudura yor fi bine protejate contra atingeriler accidentale, iar bornele vor fi bine fixate pe o placé izolaté, Se vor controla buloanele gi piulifele de fixare. 11.36, Cablurile electrice care alimenteazi agregatele de sudura trebuie si fie in bund stare gi si aibe 0 izolatie flexi- bila si rezistenta, 11.37. Legatutile cablurilor electrice de la tablou la agre- gat si de la agregat la cleste vor fi efectuate numai de un electrician ; este interzis ca acéste leg&turi si fie executate de etre sudori. 11.38. Agregatele de sudurd, utilizate in locuri pericu- loase, vor 'fi prevazute ou dispozitive pentru intreruperea ten- siunii in timpul operafiunii de schimbare a electrodului. 11.39, Minerele portelectrezilor trebuie s& asigure strin- gerea puternica si inlocuirea rapidi-a electrozilor. Aceste mi- nere trebule si fie confectionate dintraun material dielectric rezistent la foc si termoizolante, 11.40. Este interzisi folosirea minerelor portelectrozi cu izolatia deterionata, 1141. dn timpul lucrului sudorii isi vor proteja fata cu masca de sudur’, prevazuta cu filtre speciale de sticla contra radiatiflor arcului voltaic, Este interais utilizarea filtrelor din sticld afumata sau vopsita 11.42, Mastile de protecfie trebuie s4 acopere toata fata sudorului si si fie confectionate din. materiale usoare si ter- moizolante 98 11.43, Punctele de lucra unde se executé lucréri de su- dura electricd vor fi imprejmuite cu panouri protectoare mate, pe care se vor scrie inscriptii avertizoare ca: Nu priviti are cul“, ,,Nu te apropia“ 11.44, Ajutorii sudorilor si cet care lucreazd in spatiul inconjurat cu paravane trebule sd aibe_acelessi dispozitive de protectie ca si sudorii 11.45. La lucrdrile de sudurd electricd sxecutate in in- cinta atelierelor, sau pe santiere, se vor lua urmatoarele ma- suri: verificarea izolatfel conductelor, legarea la pamint a transformatorulut si a piesei de lucru. 11.48. Sudorii care Iycreazi la indltime vor fi echipati cu cutii speciale pentru pastrarea electrozilor in stare uscatd. 1147. Se va interzice aruncarea de la indltime a restu- rilor de electro. 11.48, In timpul operatiunii de curtitire a zgurei fierbinti, sudorii vor folosi in mod obligatorfu maseé ce sudura cu sti cle protectoare incolore (transparente), 11.49. Sudorii care executi Iuerdri de fnnidire a armatu- rilor prin variante de sudare in cochilie in baie de zgurd sau in semimangon de cupru recuperabil, vor purta, in mod obli- gatoriu, jambiere de protectie. 12, EXAMINAREA SUDORILOR Prevederi generale 12.1. Sudorii care execut inriadiri sau ‘imbinari de arma- turi de ofel-beton prin: procedeele.de sudare de la pet. 1.1, din prezentele instructiuni tehnice, vor fi examinati prin exe- cutarea de probe conform tabelului 18 gi teoretic si pe baza Prevederilor STAS 9532/1-74 si a prezentelor —instructiuni tehnice de citre 0 comisie numita de citre unitatea execu- tanta conform pet. 12.5 astfel : . a. sudorii care nu au mal executat Iucréri de sudare a armaturilor de ofel-beton vor fi verificati conform prevederi- lor de la pet. 12.6.a si b; 99 bb. sudorii care au o vechime de cel putin 6 luni la lucra- rile de sudare a armaturilor din ofel-beton vor fi verificati semestrial si numai in baza prevederilor de la pet.. 12.61 c. sudorii cérora li sau respins consecutiv doui loturi de armaturd sudate sau trei loturi alternativ in decurs de o luna vor fi verificati conform prevederilor de la pet. 126, a sib. 12.2, Sudorii care executé innddiri de armaturi prin pro- cedeele de la pet. Llc, d sie, vor avea specializarea unui sudor 3.3.3.1. conform "notatie! si prevederilor din STAS 9532/1-74 considerate prin asimilare cu procedeele si varian- tele geometrice de sudare din prezeniele instructiuni tehnice. ‘Modul de examinare 12.3. In baza prevederilor din STAS 9532/1-74 pet. 1.4 si 1.5, examinarea sudorilor se va face conform prevederilor de la pet. 12.4 — 12.10: 12.4. Examinarea sudorilcr se va face de cétre 0 comisie™ din cadrul unitatii respective ai céror membri vor fi numiti de cétre conducétorul tehnic al unitatii +12.5. Din comisie vor face parte a. responsabilul cu sudura al unitatii sau responsabilul mecanic sef ; : b, maistrul, seful de,echipa, sau geful de atelier sub con- ducerea caruia lucreaza sudorul respectiv ; ¢. un delegat CTC. 12.6.'Sudorii mentionati ‘la pet. 12.1 a si 12.L¢ vor fi ve rificati printrain examen teoretic $i unul praclic. a. Examenul teoretic va stabili gradul de Insusire a cu- nostintelor profesionale (previzute in indicatorul tarifar de calificare 05.22.01 grupa 05 vol. III) pentru procedeele de su- dare respective, precum si gradul de asimilare a prezentelor instructiuni tehnice cu privire la tehnologia de executie, ma- terialele prescrise i tolerantele si abaterile acmise la receptia 'b, Examenul practic va constata dacd sudorul posed dexte- ritatea necesara exeoutari lucrarilor de sudare prin proce- 100 dele de sudare pe care le aplica la Imbinarea sau innddirea armaturilor, In acest scop sudorul va executa -numirul de epruvete prevazute in tabelul 18, care vor fi incereate con form prevederilor din acest tabel. 12.7. Comisia de examinare a sudorilor, va aprecla re- zultatele examemului teoretic si practic prin acordarea sepa- raté a unui calificativ ,admis* sau ,respins*, 12.8. Sudorii care mu au obtinut calificativul admis" la fiecare examen in parte, vor fi declarati necorespunzatoti pentru a executa lucrdri de sudare a armaturilor de ofel-beton si vor fi reinstruiji timp de 2 siptimini, de organele tehnice ale unitatii respective, urmind si fié verificat: din nou, atit teoretic eft $i practic. 32.9, Daca nici la a doua examinare succesiva, sudorit nu obtin calificativul admis“, comisia va sesiza conducerea unitatii in verlerea luarii masurilor prevazute in Codul Muncii. 12.10. Rezultatele vor fi consemnate intr-un proces ver- bal de examinare, incheiat in dowd exemplare semnate de toti membrii comisiei si distribuite astfel : — 1 exemplar la responsabilul cu sudura din unitatea respectiva, — 1 éxemplar va fi inmiinat sudorului care a fost exa- minat. |

    You might also like