SISTEMUL DE DIRECTIE

AL AUTOVEHICULELOR
Universitatea din Pitesti
Facultatea de Mecanica si
Tehnologie
Specializarea Autovehicule
Rutiere
Indrumator : Badarau Suster Helene

Autori : George
GAVAN
Andrei
DUMITRU
Stefan
FLOREA
Marius
DOBRE

CUPRINS

George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

Definitie. Generalitati;
Principalele cerinte impuse sistemului de directie;
Clasificarea sistemelor de directie;
Constructia sistemului de directie;
Clasificarea metodelor de directie;
Mecanismul de actionare al directiei;
Materiale utilizate la constructia sistemului de directie;

09/11/2015

2/19

1. DEFINITIE. GENERALITATI.
Sistemul de directie este sistemul prin care conducatorul auto
isi exercita controlul activ asupra configuratiei din plan orizontal al
traiectoriei.
Sistemul de direcie are un rol hotrtor asupra stabilitii vehiculului
in mers, comoditiiconducerii, uzurii pneurilor siguranei circulaiei,
mai ales n condiiile creterii continue a parcului de autovehicule i a
vitezei lor de deplasare.
D.p.d.v. tehnic modificarea configuratiei traiectoriei este rezultatul
modificarii pozitiei relative dintre planele mediane al rotilor si axa
longitudinala a automobilului.
D.p.d.v. constructiv rotile care pot sa isi modifice aceasta pozitie
se numesc roti de directie, iar miscarea se numeste miscare de
bracare.

George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

09/11/2015

3/19

Constructiv automobilele pot fi realizate:

-cu rotile puntii fata bracabile;
-cu rotile puntii spate bracabile;
-cu toate rotile bracabile.

George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

09/11/2015

4/19

Scheme de organizare generala

a)
b)
c)
d)

George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

sistem
sistem
sistem
sistem

de actionare asupra axului rotii

cu parghie intermediara
paralelogram
cu parghie centrala si bara articulata

09/11/2015

5/19

2. PRINCIPALELE CERNTE IMPUSE SISTEMULUI

-sa asigure o manevrabilitate usoara directiei. D.p.d.v. tehnic aceasta

cerinta este realizata in conditiile in care rapoartele de transmitere sa

fie cat mai mari;
-cele mai mici unghiuri de rotire ale volanului sa se transmita in
marimi de bracare corespunzatoare ale rotilor;
-s permit stabilizarea micrii rectilinii, (roile de direcie s aib
tendina de a reveni n poziia mersului n linie dreapt, dup
efectuarea virajului);
-acuratetea traiectoriei comandate;
-legile de virare la bracarea spre stanga sa fie identice cu legile de
virare la bracarea spre dreapta=mecanismele sistemului de directie
sa fie mecanisme simetrice .
-randamentul s fie ct mai ridicat
-ocurile provenite din neregularitile cii s nu fie transmise la volan
-s permit ntreinerea i reglarea uoar
-s aib o construcie simpl, s nu produc blocri i s prezinte o
durabilitate ct mai mare.
George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

09/11/2015

6/19

Capacitatea de virare a unui automobil este caracterizata de raza

minima de viraj R min adica distanta de la centrul de viraj pana la
centrul suprafetei de virat al anvelopei roti exterioare, corespunzator
unghiului de bracare.

Virajul automobilului este corect, adic roile ruleaz fr

alunecare, atunci cnd toate roile descriu cercuri concentrice
n centrul instantaneu de rotatie O.

George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

09/11/2015

7/19

Stabilizarea rotilor de directie

-Pentru usurinta conduceri mai ales in mersul pe distante lingi
sau in caziul treceri pe anumite obstacole care tind sa scoata
rotile din pozitia lor neutra automobilul trebuie sa aiba o buna
tinuta de drum..
-Un automobil care nu isi tine drumul necesita la mersul pe o
traectorie rectilinie cu o manevrare continua a volanului obosind
foare mult conducatorul.
-In scopul asigurarii unei bune tinute de drum al automobilului
rotile de directie se stabilizeaza.Prin stabilizarea rotilor de
directie se intelege capacitatea lor de asi mentine directia la
mersul in linie dreapta si de a reveni in aceasta conditie dupa ce
au fost bracate sau deviate sub influenta unor forte
perturnatoare.

George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

09/11/2015

8/19

Stabilizarea rotilor de directie

Dintre masurile constructive care au nastere la momentele de
stabilizare ,unghiurile de asezare a rotilor si pivotilor au rolul cel mai
important.In acest scop ,rotile de directie si pivoti rotilor fuzetelor de
directie prezinta anumite unghiuri in raport cu planul longitudinal si
traversversal al automobilului.
La pivoti fuzetelor se deosebesc 2 unghiuri :
- unghiul de inclinare longitudinala
- unghiul de inclinare transversala
Rotile de directie ca si pivoti, prezinta 2 unghiuri :
- unghiul de cadere sau de carosaj
- unghiul de convergenta

George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

09/11/2015

9/19

Stabilizarea rotilor de directie

Unghiul de inclinare longitudinala a pivotului (sau unghiul de fuga)reprezinta
incinarea longitudinala a pivotului si se obtine prin inclinarea pivotului in asa fel
incat prelungirea axei lui sa intalneasca calea intrun punct A, situate inaintea
punctului B de contact al rotii.
Unghiul de inclinare longitudinala a pivotului face ca, dupa bracare , rotile de
directie sa aiba tendinta de revenire la pozitia de mers in linie dreapta.
Convergenta este de 0-5 mm la autoturisme,ajungand la autocamioane si
autobuze pana la 8-10 mm.

George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

09/11/2015

10/19

3. CLASIFICAREA SISTEMELOR DE DIRECTIE

I.
dupa aportul de energie pentru efectuarea comenzilor de virare:
. sisteme de directie cu actionare directa;
. sisteme de directie servoasistate=SEVODIRECTII.
II. in functie de pozitia stradala, de desfasurarea traficului rutier:
. sisteme de directie cu volanul in stanga;
. sisteme de directie cu volanul in dreapta.
Dispunerea volanului fiind determinata de plasarea postului de conducere in
pozitia in care conducatorul poate urmari derularea traficului.

1-portfuzeta;
2-fuzeta;
3-levierele fuzetelor;
4-bieleta dreapta;
5-levierul din dreapta al patrulaterului
central;
6-levierul de comanda;
7-mecanismul de actionare;
8-bara transversala de directie;
9-bieleta din stanga.
George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

Constructia sistemului de directie cu

mecanism de actionare cu melc si rola
integrata si patrulater central
11/19
09/11/2015

4. CONSTRUCTIA SISTEMULUI DE DIRECTIE

Pentru a schimba directia automobilului, conducatorul va actiona asupra volanului : 1.De la
volan miscarea se transmite ,prin intermediul axului volanului 2.la melcul 3,care angreneaza
cu sectorul dintat 4.Pe axul sectorului dintat se afla levierul de directie(comanda) 5,care este
in legatura cu bara longitudinala de directie (camanda)6.Prin rotirea sectorului dintat,deci si a
levierului de directie ,bara longitudinala de directie va avea o miscare axiala intr-un sens sau
altul,in functie de sensul de rotatie al sectorului dintat.
Bara longitudinala de directie este articulate cu un capat de levierul directie 5,iar cu
celalalt ,de bratul 11 al fuzetei .Bratul fuzetei este legat rigid de fruzeta 9,din partea stanga a
automobilului ,care se roteste in jurul pivotului 10. Prin deplasarea axiala a barei
longitudinale de diectie, bratul bratul fuzetei va roti fuzeta 9 si fuzeta 13 ,prin intermediul
levierelor 8 si 14 , si bara trasversala de directie 7 va produce rotirea fuzetei 13.

George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

09/11/2015

12/19

Partile componente ale sistemului de directie:

1- volan,2 ax, 3- melc, 4-sector dintat, 5- levier de directie( comanda), 6- bara

long de directie, 7- bara transversala de directie, 8-14 leviere, 9-13 fuzete, 10pivot, 11- bratul fuzetei,12- puntea
Volanul reprezinta elemental de comanda a sistemului de directie fiind
construit dintrun butuc,una trei spite si o coroana.
Coroana volanului are forma circulara si e construita dintr-o armature de
otel inglobata intr-o masa de ebonite,modelataspecial pt o usoara prindere si
antrenare cu mana.
Diametrul coroanei volanului depinde de tipul automobilului ,fiind de 400500mm la autoturisme si 500-550 mm la autocamioane si autobuze.

George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

09/11/2015

13/19

Partile componente ale sistemului de directie:

Axul volanului este formal dintr-o bucata sau din 2 bucati ,legate intre ele
printr-o articulatie cardanica eastica de cauciuc .Solutia din 2 bucati se foloseste
atunci cand caseta de directie nu se afla in directia axului volanului. Axul
articulate amortizeaza intr-o oarecare masura trepidatiile volanului la circulatia pe
drumuri cu denivelari pronuntate.Din motive de securitate ,incepe sa se
raspandeasca la autoturisme solutia cu coloana volanului deformabila,sub
actiunea unui soc puternic .In general s-a raspandit solutia coloanei telscopice
,compusadin 2 tuburi,care devin telescopice la o anumita forta axiala.
Patrulaterul format din osia 12,levierele fuzetelor 8 si 14 si bara transversala
de directie 7 se numeste trapezul directiei .Mecanismul de directie prezentat
are patrulaterul directiei situate in spatele puntii din fata.
In functie de destinatia lor ,elementele componente ale sistemului de
dirrectie se impart in 2 grupe si anume:
--mecanismul de actionare sau comanda a directiei,care serveste la
transmiterea miscarii de la volan la levierul de directie;
--transmiterea directiei, cu ajutorul careia miscarea este transmisa de
la levierul de directie la fuzetele rotilor.
George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

09/11/2015

14/19

5. CLASIFICAREA METODELOR DE DIRECTIE

Clasificarea sistemelor de directie se face dupa mai multe criterii,si anume:
-locul de dispunere a mecanismului de actionare;
-locul unde sunt plasate rotiile de directie;
-tipul mecanismului de actionare;
-particularitatile transmisiei directiei.
Dupa locul de dispunere a mecanismului de actionare a directiei se
deosebesc sistemele de directie pe dreapota si sistemele de directie pe
stanga.
Dupa locul unde sunt plasate rotiile de directie ,sistemele de directie se
impart astfel :
-la automobilele cu 2 punti ,pot fi directoare rotile puntii din fata,ale puntii din
spate sau ale ambilor punti;
-la automobilele cu 3 punti ,pot fi directoare rotile puntii din fata,ale puntii din
fata si ale puntii posterioare ,sau cele ale puntii din fata si ale puntii din mijloc;
-la automobilele cu 4 punti ,pot fi directoare rotile primelor 2 punti ,ale primei
si a ultimei punti sau cele ale tuturor puntilor.

George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

09/11/2015

15/19

Dupa particularitatiile transmisiei directiei,clasificarea se face in

functie de:
-pozitia trapezului de directie in raport cu puntea din fata ,care poate
fi anterior sau posterior.
-constructia trapezului de directie care poate fi cu bara transversala
de directie dintr-o bucata sau compusa din mai multe parti.

George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

09/11/2015

16/19

6. MECANISMUL DE ACTIONARE A DIRECTIEI

Conditiile impuse sistemului de directie sunt satisfacute in mare masura de
comstructia mecanismului de actionare care trebuie saindeplineasca urmatoarele
conditii:
-sa fie reversibil
-sa aiba un randament ridicat
-sa asigure caracterul si valorile necesare ale raportului de transmitere
-sa aiba un nr minim de puncte de reglare

George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

09/11/2015

17/19

7. MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCTIA SISTEMULUI

DE DIRECTIE

Axul levierului de directie precum si levierul de directie se executa din oteluri

aliate cu Cr Si Ni sau OLC .
Levierele si barele mecanismului sunt executate din OLC.
Melcul globidal este executat din otel special aliat cu Cr si Ni.care se cianureaza
sau se cementeaza.
Rola se executa tot din otel aliat cu Cr si Ni si se cementeaza ,iar axul volanului
din OLC 45.

George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

09/11/2015

18/19

BIBLIOGRAFIE
-Gh Fratila; Mariana Fratila, S .Samoila Automobile-cunoastere intretinere si
reparare -manual
-Gh Fratila; Mariana Fratila; M Pop- Automobile sofer mecanic auto
-Baciu E.
Repararea automobilului Dacia Pitesti ed teh 1979
-Notite de curs Calculul si Constructia Autovehiculelor, Tabacu Ion;
-http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Caseta-de-directie-cumelc-glo318.php;
-https://ro.wikipedia.org/wiki/Servomecanism_hidraulic;
-http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/P-R-O-I-E-C-T-POMPASERVODIREC211211122.php.

George Gavan
Andrei Dumitru
Stefan Florea
Marius Dobre

09/11/2015

19/19

VA MULTUMIM !