Cap I-Prezentarea zonei studiate( scurt descriere)

1.1. Localitatea
Localitatea Lovrin a fost atestat documentar n 1466 cu numele de Lornthalma. Mai
trziu a fost cunoscut i sub numele de Lorant sau Lorantfalva. n anul 1529 a fost jefuit de
turci, fapt care a determinat refugierea populaiei pentru o perioad. n anul 1564 localitatea
este consemnat ca proprietate privat a episcopului de Cenad. Ea ncepuse s fie repopulat
i era locuit de srbi care se mai aflau aici i n anul 1582. A urmat din nou o perioad de
declin, aezarea fiind aproape prsit. Repopularea a avut loc de aceast dat abia dup 1760.
Atunci Lovrin-ul fcea parte din districtul Chichinda Mare i se supunea administra iei
militare care se instaurase n Banat dup alungarea turcilor n 1717. Au venit aici primii
coloniti bulgari, care i-au schimbat numele n Lovrinac.
ntre 1785-1792 sunt consemnate primele colonizri germane, cu vabi bneni adui
din Cenad i alte localiti bnene. Acetia au primit numeroase privilegii fa de popula iile
btinae, motiv pentru care comunitile de srbi i bulgari au fost nevoite s plece.
n 1792, Lovrinul, mpreun cu Gottlob, au fost fcute cadou de ctre mpratul
Leopold al II-lea generalului Anton Lipthay, pentru merite deosebite n luptele mpotriva
turcilor. Generalul Liptay i-a construit aici un castel care-i poart i astzi numele.
Majoritatea german s-a pstrat pn la reforma agrar din 1945. Dup 1989-1991 majoritatea
dintre cei rmai au emigrat, locul lor fiind luat de populaia romn.
1.2. Aezarea geografic
Localitatea Lovrin este amplasat n partea de nord-vest a judeului Timi, la 47 km de
municipiul Timioara i 17 km est de oraul Snnicolau Mare. Lovrinul este strbtut de DN6
care face legatura ntre cele dou orae, respectiv vama Cenad. Lovrin este un mic nod
feroviar, la intersecia dintre trei linii feroviare. Legturile din gara Lovrin sunt ntre
Snnicolau Mare i Timioara, Neru Periam Arad i Lovrin - Jimbolia.
Vecinii localitii sunt: la nord satul Pesac (4 km pe drumul jude ean 594), la sud-est andra
(circa 10 km pe DN6) i Bulgru (circa 8 km pe drumul comunal 20), la sud-vest Gottlob (5
km), la nord-vest Tomnatic (10 km) i Snnicolau Mare.

1.3.Clima
Temperatura medie a aerului (media lunar i anual)*
Ia
n

Fe
b

M
ar

Ap
r

Ma
Iun
i

Iul

Au
g

Sep Oct

No De Anu
v
c
al

2,0

0,
7

5,4

11,
0

16,
3

21,
1

20,
6

16,
7

5,2

19,
5

11,
1

0,
5

10,5

*conform Rodica i I. Munteanu

1.4.Solul
n cmpia Timisului, n care se ncadreaz i localitatea Lovrin, predomin
cernoziomurile cambice.
Cernoziomurile cambice s-au format in conditii de vegetatie si clima active, care au
favorizat intensificarea si adancirea proceselor de transformare a materiei minerale. Sunt
raspandite in silvostepa - zona de tranzitie intre stepa cu cernoziom si zona forestiera, care se
caracterizeaza printr-o bogata vegetatie ierboasa. In prezent, aspectul initial al silvostepei se
pastreaza doar izolat si pe suprafete mici intrucat structura acesteia a fost modificata antropic.
La
cernoziomurile
cambice
nu
se
inregistreaza
migrarea
argilei.
Cernoziomul cambic este cunoscut si sub denumirea de cernoziom levigatsi este definit prin
prezenta la partea superioar a profilului, a unui orizont de bioacumulare de tip Am de culoare
nchis, respectiv crome mai mici sau egale cu 2 la materialul n stare umeda si subiacent un
orizont de argilizare de tip Bv care cel putin n partea superioara are culori de orizont A molic,
respectiv valori si crome mai mici de 3,5 la materialul n stare umeda si de 5,5 la materialul n
stare uscata, pe fetele si n interiorul elementelor structurale. n clasificarea S.R.T.S.2003,
cernoziomul cambic este prezent ca subtip de sol.
Vegetatia sub care s-au format si au evoluat cernoziomurile cambice
este constituita din rare plcuri de stejar pufos si stejar brumariu:
Quercuspedunculiflora, Q. pubescens, alternnd cu suprafete acoperite de
specii ierboase:Stipa joannis, S. capillata, Botriochloa iscchaemum, Poa
bulbosa si altele.
Fertilitatea cernoziomurilor cambice este buna,fiind soluri cu
proprietti fizice, fizico-chimice, hidrofizice si de aeratie favorabile si nivel
bun de aprovizionare n elemente nutritive. Obtinerea de productii mari si
constante, este determinata de aplicarea att a unei agrotehnici adecvate,
a ngrasamintelor chimice si organice ct si a irigatiilor n cazul anilor
secetosi.Cernoziomurile cambice ofera conditii favorabile dezvoltarii
tuturor culturilor agricole. Se cultiva cereale de toamna, plante tehnice,
culturi legumicole, vii si pomi, dar ponderea revine culturilor de gru,
porumb si floarea-soarelui.

1.5.Sortimentul culturilor de cmp

2

In localitatea Lovrin se cultiva predominant porumb, grau, floarea soarelui, soia,

cartof si legume pe suprafete mai reduse (varza, ceapa etc. )

Exploatatie familiara 10 Ha
Cap 2-Prezentarea fisei tehnologice pentrut cultura de floarea soarelui

2.1. Planta premergatoare

Premergatoarele favorabile pentru floarea soarelui sunt culturile cu recolatare
timpurie cum este porumbul, cu conditia sa nu se foloseasca mai mult de 1,5 kg Atrazin/ha si
sa se faca tratamente contra ratisoarei ( Tanymecus dilaticollis).
Agricover recomanda respectarea asolamentului n care floarea-soarelui s revin pe acelai teren nu
mai devreme de 4 ani. Floarea soarelui s-a cultivat intrun asolament de : Soia, grau, porumb,
floarea soarelui.
2.2.Lucrarile de fertilizare
Azotul
Floarea soarelui este o planta care consuma cantitati mari de substante nutritive
pentru a-si realiza biomasa totala. Cu fiecare 1000 kg de seminte, la care se adauga productia
corespunzatoare de frunze, tulpini si inflorescente, floarea soarelui extrage din sol 40- 60 kg
de N, 15 - 23 kg de P si 75 120 kg de K.
Fertilizarea cu azot ridica probleme deosebite, deoarece atat deficitul cat si excesul,
mai ales in fazele timpurii de crestere, au repercusiuni negative asupra proceselor de crestere
si de dezvoltare si implicit asupra productiei de seminte si a continutului de ulei. La
insuficienta azotului, plantele de floarea-soarelui raman subtiri, cu internodiile lungi, cu
frunze putine si deci cu suprafata de asimilatie redusa. Plantele au culoare verde-palid, iar
daca insuficienta este mai accentuata, frunzele de la baza plantei se usuca. Inflorescentele
raman mici si au un procent ridicat de seminte seci, iar continutul in ulei al semintelor este
redus.
Cantitatile de azot ce trebuie aplicate la floarea-soarelui se stabilesc in primul rand,
in functie de productiile planificate si de indicele de azot al solului. Dozele astfel stabilite se
maresc cu 10 kg/ha dupa premergatoare ca porumb, cartof de toamna, sfecla; se maresc cu 10
kg/ha daca solul are in primavara apa la nivelul capacitatii de camp; se micsoreaza cu 0,75-1,5
kg pentru fiecare tona de gunoi administrata la planta premergatoare sau direct la cultura de
floarea-soarelui si cu circa 10 kg/ha daca la semanat este seceta relativa (mai putin de 80
m3/ha apa, sub capacitatea de camp. Azotul de administreaza o jumatate la pregatirea patului
germinativ sau concomitent cu semanatul sub forma de azotat de amoniu, ingrasaminte lichide
sau ingrasaminte complexe; cealalta jumatate concomitent cu prasila I sau, sub forma nitrica
la prasilele I si a II-a.
3

Doze de azot (kg/ha optim economic) la floarea soarelui, la un indice de azot 2,5
si o productie scontata de 2500 kg este de 80 kg/ha s.a. Conform Prof.L.Muntean, Fitotehnie ,
Ed.Ion Ionescu de la Brad, Iasi 2011
Fosforul
Dupa rasarire plantele fertilizate unilateral cu azot se dezvolta si cresc incet , in
timp ce la cele fertilizate cu numai 40 de kg fosfor/ha, alungirea si ingrosarea tulpinii, precum
si formarea si cresterea frunzelor se desfasoara intr-un ritm intens. In cazul accentuarii
carentei de fosfor apar simptome de suferinta pe frunze: pete necrotice, internervuriene sub
forma de cercuri concentrice, dispersate catre varful frunzelor, simptome care seamana cu
atacul de Alternaria si de Septoria. Conform Prof.L.Muntean, Fitotehnie , Ed.Ion Ionescu de la
Brad, Iasi 2011
Cu toate ca floarea soarelui extrage fosfor din sol de la inceputul si pana la sfarsitul
vegetatiei, in perioada de la aparitia butonului floral si pana la inflorirea maxima absoarbe 60
70 % din totalul fosforului necesar. Fosforul influenteaza puternic procentul de ulei, iar in
anumite conditii determina si o sporire a productiei de samanta, chiar mai accentuata decat
azotul. Floarea soarelui nu se cultiva in nici un caz fara fertilizare cu fosfor. Pe de alta parte,
in tara noastra regimul precipitatiilor si temperatura in cultura neirigata din perioada de
inflorire si fructificare nu permit o valorificare superioara a rezervelor de fosfor din
sol.Conform Prof.L.Muntean, Fitotehnie , Ed.Ion Ionescu de la Brad, Iasi 2011
Doze de fosfor (kg/ha optim economic) la floarea soarelui 80 kg/ha s.a.
Potasiul
Potasiul este foarte important in tehnologia de cultivare deoarece floarea-soarelui
absoarbe mult potasiu, pe care il restituie intr-o proportie foarte mare de 90 %, prin resturile
vegetale ramase dupa recoltare. Acesta este un element esential pentru sinteza in plante a
proteinelor, glucidelor, grasimilor si contribuie la vehicularea metabolitilor intre organe si
tesuturi. Din cauza influentei pozitive asupra presiunii osmotice si turgescentei celulelor, prin
micsorarea transpiratiei, potasiul favorizeaza rezistenta plantelor la seceta. De asemenea,
potasiul mareste rezistenta la cadere si boli si influenteaza pozitiv cresterea continutului de
ulei in seminte. Simptomele insuficientei de potasiu apar prima data pe frunzele inferioare,
mai batrane si numai in cazuri de carenta foarte acuta si pe cele tinere. Plantele afectate raman
cu internodiile foarte scurte, mult mai scurte decat la insuficienta azotului sau
fosforului,plantele sunt mici, cu frunzele mult apropiate intre ele (tufe). Frunzele sunt de
culoare galbena, cu pete necrotice care se extind de la varf si margini catre mijlocul frunzei.
Acumularea potasiului in organele epigee ale florii-soarelui se deosebeste de acumularea
azotului si fosforului prin aceea ca tulpinile contin mai mult potasiu decat frunzele, frunzele
mai mult decat capitulele, iar acestea mai mult decat semintele.
Pe solurile cu mai putin de 15 mg K2O/100 g sol trebuie folosite 60-80 kg/ha.Ca
ingrasaminte cu potasiu, produse industrial, se recomanda sarea potasica, administrata toamna
sub aratura, ingrasamintele complexe de tip NPK care se vor administra inainte sau
concomitent cu semanatul. In cultura irigata potasiul va trebui folosit in toate conditiile.
Doze de potasiu (kg/ha optim economic) la floarea soarelui 60 kg/ha s.a.

Avand in vedere conditiile solului, planta premergatoare si productia scontata, s-a

administrat in toamna o parte din cantitatea de ingrasaminte, iar cealalta parte la prasit.
S-au administrat la aratura de toamna 200 kg/ha complex NPK Azomures (20:20:0) ,la pretul
de 65 lei sacul de 50 kg, 100 kg/ha Superfosfat concentrat ( 40% P2O5 + 17% Ca + 3% S +
0,5 Mg + 0,3 Fe + 0.03 Zn ) la pretul 139 lei 50kg/sac, asigurandu-se si necesarul de
microelemente si 100 kg/ha Sare potasica (60 % K2O) la pretul de 220 lei 50kg/sac.
In primavara s-au mai administrat 85 kg/ha Uree (46%) Azomures la pretul de 91 lei/sac
de 50 kg.
Costul total de fertilizare: 260 lei + 278 lei + 440 lei + 182 lei= 1160 lei/ha
Motorina consumata este de 6l la hecatar, la pret de 6 lei/l.
6l x 6 lei = 36 lei

2.3. Lucrarile solului

Floarea-soarelui necesita un sol afanat ,fara hardpan si bine structurat, care sa
permita o rasarire rapida si uniforma, o inradacinare profunda si un control eficient al
buruienilor. Conform Prof.L.Muntean, Fitotehnie , Ed.Ion Ionescu de la Brad, Iasi 2011
In toamna s-a executat o aratura la o adancime de 25 cm, cu tracor Case mx 150.
Primavara s-a executat lucrarea de prasit.
Costuri: Aratura: 25 l motorina /ha = 25 l/ha x 6 lei = 150 lei/ha
Prasit : 6l x 6 lei = 36 lei/ha
2.4. Samanta si semanatul
Pentru semanat este admisa samanta la care puritatea este de cel putin 98 % iar
capacitatea germinativa este de minimum 85%. Este indicat ca la semanat sa se foloseasca
samanta cu masa a o mie de boabe cat mai mare. Odata cu cresterea masei semintelor se
mareste puterea lor de strabatere, creste capacitatea de germinatie in camp, iar rasaritul
plantelor si vegetatia decurg uniform. Samanta trebuie sa fie din anul precedent si sa apartina
unor categorii biologice superioare, sa fie din F1 in cazul hibrizilor, fara sparturi sau fisuri,
lipsita de boli, integritate fizica deosebita. Astfel se vor obtine plante riguroase printr-o
rasarire uniforma si rapida.
Epoca de semanat a culturilor de floarea-soarelui incepe atunci cand in sol se
realizeaza pragul minim de 7C la adancimea de incorporare a semintei si vremea este in curs
de incalzire. Sunt asigurate astfel conditii favorabile pentru germinarea rapida si uniforma a
semintelor si rasarirea plantelor.
Calendaristic, semanatul florii-soarelui se cuprinde intre ultimele zile ale lunii
martie (25 martie in zonele cu desprimavarare mai timpurie ) si mijlocul lunii aprilie (15
aprilie). In zona de nord a Moldovei si in alte zone asemanatoare semanatul intarzie cu 7-10
zile, data fiind evolutia regimului termic din aceste zone. Durata optima de semanat in fiecare
an este de 5-6 zile. Intarzierea semanatului in a doua jumatate a lunii aprilie sau inceputul
lunii mai determina scaderi importante de productie. Conform Prof.L.Muntean, Fitotehnie ,
Ed.Ion Ionescu de la Brad, Iasi 2011
5

S-a folosit samanta de la firma Syngenta, hibridul Tristan .Am utilizat acest hibrid
deoarece are o buna daptabilitate n toate zonele de cultur a florii-soarelui, este tolerant la
Orobanche - rasa E (lupoiae), are o talie semi-inalta,ceea ce confera o mai buna rezistenta la
frangere, buna toleranta la boli, potential de productie ridicat si constant. (Conform
catalogului Syngenta 2014).Densitatea recomandat: 50.000 - 55.000 boabe germinabile/ha
Inceputul semanatului a avut loc in data de 30 martie.S-a folosit semanatoarea SPC
8 si s-a semanat la o adancime de 7 cm, la o distanta de 70 cm intre randuri.Am semanat acest
hibrid la o densitate de 50.000 de boabe germinabile/ha conform datelor Syngenta. Un sac
contine 150.000 de seminte ceea ce insemna ca asigura samanta pentru 3 hectare.
Costuri: Samanta 740 lei : 3ha = 246,6 lei/ha
S-a utilizat 6 l/ha de motorina in valoare de 36 lei/ha.
2.5. Lucrarile de ingrijire
"Floarea-soarelui este foarte sensibila la concurenta buruienilor pana in stadiul de
5 perechi de frunze. Intr-un interval de 30-40 de zile, floarea-soarelui trebuie, deci, sa fie
protejata prin tratamente cu erbicide si prin prasit. Principalele lucrari de ingrijire la cultura
florii-soarelui constau in: combaterea buruienilor, combaterea bolilor si daunatorilor si
irigarea." Conform Prof.L.Muntean, Fitotehnie , Ed.Ion Ionescu de la Brad, Iasi 2011
Combaterea buruienilor la cultura florii soarelui se face fie prin erbicidare, fie
prin prasit. Floarea-soarelui pana in faza de aparitie a butonului floral are un ritm mai lent de
crestere a partii epigee si de aici pericolul imburuienarii culturii in aceasta perioada de timp
de 30 - 40 de zile de la rasarit. Dupa aceasta faza pericolul de imburuienare a culturii dispare,
deoarece plantele acopera foarte bine solul, prin umbrire, impiedicand rasarirea buruienilor ,
floarea-soarelui fiind o planta cu o pronuntata insusire de inabusire a oricarei specii de
buruieni. Daca perioada de la semanat la rasarirea plantelor se prelungeste din cauza
temperaturilor scazute, exista pericolul imburuienarii si se impune distrugerea acestora printro lucrare cu sapa rotativa pe directia randurilor sau cu grapa cu colti reglabili inclinati inapoi,
perpendicular pe directia randurilor. Lucrarea se poate efectua numai in cazul in care
cotiledoanele se gasesc la o adancime de 3cm.
In cultura de floarea soarelui apar buruieni monocotiledonate precum Setaria,
Echinochloa, Digitaria, Sorghum halepense din samanta, fapt pentru care am aplicat produsul
Pantera 40 EC, un produs de baza in combaterea buruienilor monocotiledonate la
floarea-soarelui.Este un concentrat emulsionabil ce contine 40 g/l quizalofop-P-tefuril.Se
aplica postemergent in doza de 0,75l/ha pentru buruieni monocotile anuale enumerate mai
sus.S-a aplicat cand buruienile au atins aprox 10-30 cm.
Cost: Erbicid necesar pentru 10 ha 7, 5 l
112 lei/l x 8 recipiente = 896 lei ceea ce inseamna un cost de 89,6 lei/ha
Express 50 SG erbicid selectiv aplicat n postemergen la floarea-soarelui
combate buruienile cu frunz lat inclusiv plmid, cornaci, ciumfaie din culturile de
floareasoarelui. Conine: 50% tribenuron metil si este sub forma de granule solubile, ambalat
la 150g.
Este absorbit prin frunze i rdcini i este translocat rapid n ntreaga plant. El inhib
diviziunea celular n vrfurile de cretere ale lstarilor i rdcinilor plantelor
6

sensibile;Creterea buruienilor este oprit dup cteva ore de la aplicare, dar simptomele
vizibile apar dup 5-10 zile iar moartea acestora se produce dup 15-25 zile. .Doza
recomandata este de 30 gr/ha.S-a aplicat in faza de 2-4 frunze a buruienilor.
Costuri: Erbicid necesar pentru 10 ha: 300g
Ambalajul de 150 g costa 560 lei : 5 ha , ceea ce inseamna un cost de 112 lei/ha.
Costul pentru aplicarea erbicidelor este de 36 lei.
Combaterea bolilor si daunatorilor
Nu s-au realizat astfel de masuri, nefiind cazul.
Masurile de prevenire a bolilor precum mana (Plasmopara helianthi), putregaiul alb
(Sclerotinia sclerotiorum), patarea bruna si frangerea tulpinilor (Phomopsis helianti), patarea
neagra a tulpinilor (Phoma oleraceea), putregail cenusiu (Botrytis cinereea), putrezirea
radacinilor si tulpinilor (Sclerotium betaticola) si alte boli care apar sporadic si care
paraziteaza in special frunzele sunt de natura fitotehnica, intre aceste masuri cea mai mare
importanta revenind rotatiei culturii, sa nu se cultive dupa specii cu boli comune-soia, fasolea,
rapita. Tratamentele la avertizare, contra bolilor pot aduce sporuri substantiale de productie.
Conform Prof.L.Muntean, Fitotehnie , Ed.Ion Ionescu de la Brad, Iasi 2011

2.6. Recoltare
Stabilirea momentului cand trebuie recoltata floarea soarelui are o importanta
deosebita, momentul recoltarii influentand productia, uscarea si treieratul recoltei, ca si
calitatea semintelor. Volumul miezului la fructele de floarea-soarelui atinge marimea normala
la 12-14 zile de la fecundare. Acumularea substantei uscate in seminte continua insa si se
considera ca inceteaza cand umiditatea ajunge la 38-40%. Incetarea acumularii substantei
uscate marcheaza inceputul fazei de maturizare.
Maturitatea poate fi considerata atinsa atunci cand 80 85 % din calatidii au
culoarea bruna si bruna galbuie (numai 15-20 % sunt inca galbene), resturile de flori de pe
calatidii cad singure, florile de la baza si mijlocul tulpinii sunt uscate. O dezvoltare uniforma a
culturii si o coacere cat mai omogena sunt conditii importante pentru recoltarea cu pierderi
minime. In caz contrar unele calatidii intra in supracoacere si pierderile de seminte prin
scuturare pot ajunge chiar la 1000kg/ha.
Perioada de recoltare se situeaza, in mod normal, in Romania (cu unele diferente in
functie de zona si climat), intre ultima decada a lunii august si mijlocul lunii septembrie. O
recoltare prea tarzie diminueaza productia prin pierderile de boabe datorita scuturarii, bolilor,
daunatorilor, pasarilor. Durata normala de recoltare mecanizata a unei sole cu floarea-soarelui
este 6-8 zile.
Recoltarea mecanizata a culturilor de floarea-soarelui se poate incepe de la 15 %
umiditate si trebuie sa se incheie cel mai tarziu la 9- 10 % umiditate; in caz contrar se produc
pierderi mari prin scuturare. Recoltarea se face cu combina pentru cereale, prevazuta cu
echipamentul special pentru recoltarea florii-soarelui si reglata corespunzator: turatia
7

batatorului trebuie redusa la 450-700 rotatii pe minut, pentru a nu decortica semintele si a nu

creste continutul de impuritati; distanta batator - contrabatator va fi 25- 30 mm la intrare si
12-18 mm la iesire; ventilarea bine reglata, pentru a elimina semintele seci si resturile de flori,
dar fara a antrena semintele pline. Conform Prof.L.Muntean, Fitotehnie , Ed.Ion Ionescu de la
Brad, Iasi 2011
Recoltarea s-a realizat cu combina Case 2388, reglata corespunzator: turatia
batatorului redusa la 500 rotatii pe minut, pentru a nu decortica semintele si a nu creste
continutul de impuritati; distanta batator - contrabatator 30 mm la intrare si 18 mm la iesire;
ventilarea bine reglata, pentru a elimina semintele seci si resturile de flori, dar fara a antrena
semintele pline.S-a recoltat la o umiditate de 10 %.
Productia obtinuta este de 2800 kg/ha, cu un continut de corpuri straine de 3,5%.
Vanzarea s-a efectuat direct din camp fara a fi necesara plata transportului.
Combustibilul consumat este de 12l/ha.
Costuri: 12 l/ha motorina x 6 lei = 72 lei/ha

COSTURI TOTALE: 1160+36+150+36+246,6+36+89,6+112+36+72=1974,2/ha

PRODUCTIA OBTINUTA: 2800 kg/ha x 1 leu = 2800 lei/ha
PROFIT: 2800 lei - 1974,2 lei = 825,8 lei