Etapele adolescenei

Adolescena este timpul n care lum universul prea n serios.

(Mihai Relea)

n numeroase studii adolescenta este divizat n mai multe etape sau stadii , autorii
nu i acord acelasi interval; de exemplu, J. Piaget consider adolescenta ntre 15 si 18
ani, iar A. Gesell, ntre 10 si 16 ani. Alti cercettori mpart perioadele de la 11 ani pn la
20 de ani n 4 stadii:

preadolescent,

adolescent timpurie,

adolescenta mijlocie

adolescent trzie.

UNESCO apreciaz c vrsta tineretii se ntinde ntre 14 si 28/30 ani.

Ursula Schiopu si Emil Verza propun cateva stadii ale adolescentei :

preadolescenta,

adolescent propriu-zis (16-18 pn la 20 de ani) si

adolescenta prelungit care cuprinde tineretul integrat n forme de munc sau studii
(18/20-25 ani).
Nicolae Radu arat c exist mai multe tendinte atunci cnd sunt comparate

periodizrile conferite adolescentei:

tendinta de topire a adolescentei n copilrie,

tendinta de contopire a adolescentei cu tineretea,

tendinta de separare a adolescentei de alte vrste;

o caracteristic, a periodizrilor realizate de pedagogi si psihologi, spune autorul, este

tendinta de definire a adolescentei prin comportamente specifice.

(a)Preadolescenta.
Aceasta este o etapa de stabilizare a maturitatii biologice. Multi autori considera
ntreaga pubertate ca preadolescenta. n aceasta etapa se se adnceste mai mult
individualizarea si se dezvolta caracteristicile constiintei si ale constiintei de sine. Este o
faza de intensa dezvoltare psihica, ncarcata de conflicte interioare. Tnarul manifesta
nca o oarecare agitatie si impulsivitate, unele extravagante, momente de neliniste si
momente de dificultate, de concentrare, oboseala la efort. Expresia fetei devine nsa mai
precisa si mai nuantata. Pofta de mncare este nca dezordonata, selectiva si n crestere.
Individualizarea se intensifica pe planurile intelectual si de relationare. Parerile personale
ncep sa fie argumentate si capata deseori o validare de generatie (s-au schimbat
vremurilepe vremea noastra!).
Se caracterizeaz de accelerarea creterii staturale, dezvoltarea caracterelor sexuale
secundare (dezvoltarea gonadelor, apariia pilozitii pubiene i axilare, dezvoltarea
snilor la fete, repartizarea specific a depozitelor adipoase).
Puseul de cretere se manifest n aceast perioad, n special la fete, care pot ctiga
22-30 cm n nlime. Creterea este nsoit de momente de epuizare fizic i nervoas,
iritabilitate, dureri de cap, ceea ce poate transforma copilul ntr-un nesuferit.
Conduita copilului, n aceast perioad, alterneaz ntre momente de vioiciune, de
copilreal exuberant i momente de oboseal, de apatie, de lene. Copilul se ncarc att
n familie ct i n coal cu stri conflictuale, pe care nu le poate rezolva i crora nu le
poate face fa. Statutul su de elev se modific, ncrcndu-l cu noi responsabiliti:
concursuri, olimpiade, care i dezvolt experiena competiiilor, dar l i obosesc i l
anxieteaz.
Copilul ncepe s contientizeze valoarea activitii colare i i poate da seama dac
acesta se ncadreaz la foarte bun, mediocr sau slab. Statutul su de elev bun, slab sau
mediocru contribuie la dezvoltarea contiinei de sine i a imaginii de sine. Atitudinea
familiei fa de copil este duplicitar, uneori este considerat copil, alteori i se atribuie
ieirea din copilrie, fapt care l determin s manifeste incertitudine de statut i rol. Cu
toate acestea, el ncepe s aib iniiativ, i lrgete regimul de independen i

integreaz diferenieri de conduit legat de sex. Fetele se comport mai docil, mai
disciplinat, iar bieii ncep s prefere reuniunile cu colegii, refuznd s mai participe
alturi de familie la evenimente ncadrate de el n copilrie.
Continu puseul de cretere, care are o perioad de ncetinire, ctre 14 ani, ca s continue
ulterior lent, pn la 24-25 de ani. Creterea n nlime este dizarmonic, nti cresc
membrele, apoi trunchiul. La biei se dezvolt masa muscular, mai nti n lungime i
apoi n volum. La fete se dezvolt mai mult esutul adipos (subire, subcutanat, fapt care
d pielii un aspect marmorat). E intensific maturizarea sexual i la fete i la biei.
Aceasta este vrsta la care la cele mai multe dintre fete apare menarha. La biei apar
primele ejaculri spontane i modificrile vocii (bitonal). Durerile osoase i musculare
sunt frecvente n aceast perioad (aa-zisele dureri de cretere). Un mare disconfort l
are puberul datorit apariiei acneei i a transpiraiei. Apare acea stngcie n micri i
reacii, determinat de neajustarea micrilor la proporiile modificate ale corpului aflat n
cretere dizarmonic.
n ultimele decenii, se remarca aproape n toate trile un fenomen al amplificrii
vitezei de crestere si al diferentierii somatice a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihic
precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizrii sexuale cunosc un devans
semnificativ n raport cu perioade situate cu cteva decenii n urm. Potrivit datelor
statistice, copiii de vrst scolar au n medie cu 10 cm si cu 5 kg mai mult dect copiii
de aceeasi vrst de acum 7-8 decenii. De asemenea, vrsta medie a maturizrii sexuale a
cobort cu aproape 2 ani si chiar mai mult. Acest fenomen de acceleratie este pus, n
primul rnd, pe seama unui complex de factori legati de procesul de urbanizare, de
mbunttire a conditiilor de viat, n special a alimentatiei, la care se adaug mediul din
ce n ce mai complex si mai bogat n stimuli de variate tipuri
n aceast etap domin modificrile de conduit, cu acele faze de exagerare, de
impertinen cu substrat sexual, de agresivitate n conduit i vocabular (specifice
bieilor), cu fazele de femeie-copil i femeie-adolescent.Aadar preadolescena
reprezint perioada de stabilizare a maturizrii biologice.
Din punct de vedere psihologic, n aceast perioad se organizeaz contiina de sine.
Este o perioad intens de dezvoltare psihic, ncrcat de conflicte interioare, de agitaie
i impulsivitate, de extravagane care sunt semne ale cutrii identitii, n care prerile

personale ncep s fie importante, dar nu e suficient, tinerii cutnd argumente pentru a i
le susine.
ncepe sa creasca interesul pentru probleme abstracte si de sinteza, dar si pentru
participare la roluri mai deosebite. Se rafineaza interesul pentru lectura, filme, TV,
tehnica etc. Apare mai pregnanta dorinta de afirmare personala ca expresie a socializarii,
iar experienta afectiva se nuanteaza si se impregneaza de valori.
(b) Adolescenta propriu-zisa sau marea adolescenta (de la 16/18 ani la 20 ani).
Se caracterizeaza printr-o intelectualizare intensa (dezvoltare a gndirii abstracte), prin
mbogatirea si largirea ncorporarii de conduite adulte. Exprimarea independentei nu mai
este dezirativa si revendicativa ci expresiva, mai naturala. Adolescentul cauta mijloace
personale de a fi si de a aparea n ochii celorlalti. l intereseaza responsabilitati n care sa
existe dificultati de depasit spre a-si masura fortele. Individualizarea si constiinta de sine
devin mai dinamice si capata dimensiuni noi de demnitate si onoare. De la o forma
de evaluare impulsiva se trece la forme de evaluare n care cauta sa se exprime
originalitatea. Gustul personal are mai mare pregnanta si se poate sustine si demonstra.
Intensa este si socializarea aspiratiilor, aspectele vocationale, profesionalizarea ce se
contureaza treptat. Tnarul este pregatit psihologic si se pregateste moral si aptitudinal, l
atrag cunostintele pentru confruntari sociale complexe (examene, probe, concursuri etc.)
pentru a se exprima ca atare.
(c) Adolescenta prelungita (de la 18/20 la 25 ani) cuprinde tineretul deja integrat
n forme de munca precum si tineretul studentesc. Sub o forma sau alta, independenta
este dobndita sau pe cale de a fi dobndita la aceasta vrsta, fapt ce aduce cu sine un
plus de energizare a personalitatii.
Viata sentimentala este intensa, dar relativ instabila. Aceasta este etapa nvatarii
rolului sexual. Este o perioada n care au loc angajari matrimoniale. Acest din urma fapt
va contura o noua subidentitate implicata n responsabilitati legate de constituirea unei
noi familii, ceea ce va crea conditia intimitatii ca forma de traire noua. Intimitatea nu se
refera, ca si identitatea, numai la sexualitate, ci si la prietenie, angajare.

Din punct de vedere biosomatic, modificrile sunt mai puin spectaculoase, legate mai
mult de accentuarea trsturilor faciale, de creterea forei musculare, de completa
feminizare a trsturilor la fete; i n aceast perioad bolile care predomin sunt legate
de astenie, de abuzuri de substane toxice (alcool, cafea, tutun) i frecvent de ulcerul
gastro-duodenal.
Adolescenta, arat M. Debesse, este una din perioadele sensibile ale cuceririi
personalittii, cu toate c acum aceasta nu este omogen si nici precizat n mod
definitiv. Pe baza dezvoltrii capacittilor cognitive, a unui mare volum de cunostinte si a
unei relative experiente de viat, adolescentul si formeaz un mod propriu de a ntelege
viata si si cristalizeaz o conceptie care ncepe s-l cluzeasc n alegerile pe care le
face . Aceast etap, din punct de vedere al dezvoltrii personalittii, este etapa afirmrii
pozitive de sine (Debesse), perioada exaltrii afectivittii, a emotiilor puternice, dar
confuze ale puberttii, care cedeaz locul unor sentimente pasionate, al cror obiect este
mai precis si pe care imaginatia continu s-l mpodobeasc din belsug cu calitti. Eul
este n cutarea unui nou echilibru datorit contactelor sociale mai variate si mai usor de
stabilit dect n perioada puberttii.

Bibliografie :
1) Zisulescu, S., Adolescenta, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti ,
1968;
2) Rousselet, J., Adolescentul acest necunoscut, Editura Politica,
Bucuresti, 1969;
3) Schiopu, U., Verza, E., Adolescena. Personalitate i limbaj,Editura
Albatros, Bucuresti , 1981.
4) Radu, N. Psihologia vrstelor. Adolescena: schi de psihologie istoric.
Bucureti, 1995;
5) Debesse M., Etapele educaiei, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1981.

Mihilescu tefania
Master, Traductologie-Limba Engleza, anul I