CAP.1. SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAIE.

1.1.

Definirea sistemelor de fabricaie flexibil.

S.F.F. reprezint un grup de maini unelte cu comand numeric (M.U.C.N.) legate

ntre ele printr-un sistem automat de transport si manipulare a pieselor si sculelor, comandat
de calculator, care realizeaz prelucrarea automat n serii mici si mijlocii a oricrei piese
aparinnd unei familii de piese cu asemnri morfologice si/sau tehnologice, n limitele unei
capaciti si ale unui algoritm de fabricaie prestabilite.
Structura general a unui S.F.F., sub forma schemei bloc (fig. 1) permite evidenierea
funciilor generale ale sistemului:

funcia de prelucrare automat a pieselor;

funcia de depozitare, transport si manipulare automat;
funcia de comand automat a tuturor componentelor sistemului si de supraveghere,
control si diagnostic automate.

Figur 1 Structura general a unui S.F.F.

Funcia de prelucrare automat se realizeaz n cadrul subsistemului tehnologic al

S.F.F., avnd n componen posturile de lucru PL (fig. 1) si mijloacele de manipulare a
pieselor si sculelor. Realizarea acestei funcii presupune alimentarea automat cu piese si
scule a mainii, schimbarea automat a poziiei piesei n dispozitivul de centrare/fixare,
prelucrarea propriu-zis n comand numeric si, eventual, optimizarea procesului de achiere
pe maina unealt. Pot fi incluse aici si posturile de splare automat si mainile automate de
msurat. Posturile de lucru PL pot fi si posturi pentru montarea automat.
Funcia de depozitare, transport si manipulare automat se refer la fluxul automat al
materialelor n S.F.F. si include mai multe funcii pariale:o nmagazinarea automat a
pieselor, sculelor, dispozitivelor si materialelor auxiliare;

cutarea si livrarea n sistem a piesei, sculei, dispozitivului. etc. n mod automat;

transportul automat al pieselor, sculelor, dispozitivelor si materialelor auxiliare ntre

depozite si maini;
manipulare pieselor, sculelor si dispozitivului. n depozite;
colectarea si evacuarea achiilor si lichidelor de rcire-ungere utilizate din sistem.
Condiia principal n funcionarea subsistemului de depozitare si transport este ca

transferul materialelor s se efectueze totdeauna la locul si momentul potrivit. Funcia de

comand, supraveghere, control si diagnostic dintr-un S.F.F. este realizat de subsistemul
informaional prin fluxul informaional care se transmite n 2 sensuri: sensul direct, al
informaiilor de comand si sensul invers, al informaiilor de supraveghere, control si
diagnostic.
Funcia de comand automat se realizeaz cu ajutorul unuia sau mai multor
calculatoare ce lucreaz n timp real si al unitilor locale de comand (echipamente CNC la
MU, automate programabile la sistemele de manipulare si transport, microcalculatoare pentru
comanda depozitelor automate etc.). Programele de calculator, furnizeaz ntregului sistem
informaiile tehnice si organizatorice necesare pentru comanda procesului de prelucrare pe
MU si pentru comanda operativ a produciei (comanda depozitelor de pese si scule,
comanda sistemul de transport, tipul pieselor n lucru, mrimea si succesiunea seriilor de
prelucrare, ncrcarea MU etc.).
Funcia de comand, supraveghere, control si diagnosticare realizeaz monitorizarea
S.F.F. si poate include mai multe funcii:

supravegherea strii sculelor;

supravegherea procesului de prelucrare pe MU;
supravegherea funcionrii mainilor si celorlalte componente fizice si diagnosticarea
diverselor defeciuni;
3

supravegherea desfurrii fabricaiei;

controlul automat al pieselor prelucrate etc.
Informaiile pentru realizarea acestor subfuncii sunt obinute din sistem cu ajutorul

unor traductoare, senzori, aparate de msur etc. si se transmit, n sens invers, ctre
calculatorul de proces.

1.2.

Tipurile de sisteme flexibile de fabricaie (SFF).

Principalele tipuri de sisteme flexibile de fabricaie (SFF), se pot clasifica dup

urmtoarele criterii:
Dup destinaie.
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)

sisteme automatizate de cercetri tiinifice;

sisteme automatizate de proiectare constructive
sisteme automatizate de pregtire tehnologica a produciei;
sisteme automatizate de conducere a fabricaiei;
sisteme automatizate de prelucrare;
sisteme automatizate de transport si depozitare;
sisteme automatizate de alimentare cu SDV-uri;
sisteme automatizate de msurare si control;
sisteme automatizate de evacuare a achiilor.

Dup mrime.
a)
b)
c)
d)

modul flexibil de producie (MFP);

linie/secie flexibila automata (LFA);
atelier flexibil automatizat (AFA);
uzina flexibila automatizata (UFA).
Clasificarea n funcie de forma geometric a pieselor prelucrate, este util n

proiectarea S.F.F. astfel nct s se obin o cretere a nivelului de tipizare si normalizare a

componentelor sistemului. Conform acestui criteriu exist 2 grupe.

Figur 2. Clasificarea SFF dup geometria pieselor.

1.3.

Flexibilitatea i automatizarea S.F.F.

Productivitatea maxim si flexibilitatea necesar concepiei si exploatrii S.F.F. se

obin prin crearea unui echilibru ntre gradul de flexibilitate si automatizare.

Gradul de flexibilitate al unui S.F.F. se apreciaz global prin numrul tipurilor de
piese prelucrabile n cadrul sistemului. Acest mod de apreciere nu ia ns n consideraie
aspectele calitative, tipul de produse putnd nsemna uneori doar dimensiuni diferite ale unor
piese cu forme similare, iar n alte cazuri n grupa respectiv putnd fi introduse att piese
prismatice ct si piese de revoluie.
O apreciere mai exact a gradului de flexibilitate al S.F.F. se poate face prin numrul
strilor diferite ale sistemului, lund n consideraie si timpul si cheltuielile necesare adaptrii
sistemului la noua stare.
Flexibilitatea unui S.F.F. este practic determinat de dou componente:

flexibilitatea structurii hardware a sistemului;

flexibilitatea structurii software.

Flexibilitatea tehnologic a posturilor de lucru este dat de tipul si numrul opera iilor
tehnologice care se pot executa, adic de nr. de scule, de mrimea si forma spaiului de lucru,
care este determinat de axele de micare ale mainii si cursele maxime dup aceste axe si de
limitele de reglare a regimului de achiere. Aceast flexibilitate se obine prin realizarea
posturilor de lucru n concepie modular.
Subsistemul de depozitare, transport si manipulare realizeaz flexibilitatea prin
utilizarea paletelor de piese n scopul depozitrii controlate,al transportului, manipulrii si
prinderii n posturile de lucru.
5

Flexibilitatea subsistemului de comand, supraveghere, control si diagnostic este dat

de capacitatea de memorare a unui nr. ct mai mare de programe, de viteza de accesare a
memoriilor si viteza si capacitatea de transmitere a informaiilor prin interfa , precum si de
posibilitatea de modificare n timp real a programelor de comand.
Flexibilitatea structurii hardware a S.F.F. nu se poate realiza fr posibilitatea
valorificrii n exploatare printr-un sistem de programe corespunztor, adic printr-o structur
software ct mai flexibil. Aceasta se obine prin elaborarea rapid a programelor de
prelucrare si n special, printr-o flexibilitate mare a planificrii calendaristice, a programelor
de conducere operativ a produciei si a dispecerizrii acesteia (distribuirea flexibil a
lucrrilor n funcie de starea real a sistemului). Obinerea unei productiviti ridicate se
realizeaz prin automatizarea S.F.F. Gradul de automatizare al S.F.F. poate fi exprimat prin
numrul si tipul funciunilor parial automatizate n cadrul sistemului. Prima treapt de
automatizare a produciei se obine prin utilizarea MUCN la care doar funcia de prelucrare
este automatizat.

1.4.

Nivele de automatizare in domeniul ma inilor unelte si sistemelor

flexibile.
Nivelele de automatizare in domeniul flexibil sunt urmatoarele:
1. MUCN Masina Unealta cu Comanda Numerica
- limbaj international CNC MT CNC Machine Tools
- realizeaza automatizarea operatiei de prelucrat raportata la o scula de
prelucrat;
-

automatizeaza miscarile de avansuri pe axele de coordonate, miscarea

principala, functii auxiliare (game de viteze, prindere eliberare scula,
blocaje-deblocaje, racire scula, etc).

este condusa de unitatea CNC (Computer Numerical Control) si interfata

aferenta.

2. CP Centru de prelucrare
- limbaj international MC Machining Center
- realizeaza automatizarea prelucrarii piesei de prelucrat cu toate sculele si cu
incarcarea-descarcarea automata a piesei pe masa masinii;
- are in plus fata de nivelul 1. urmatoarele:

- schimbarea automata a sculei (ATC Automatic Tool Changer),

preluata din magazinul de scule al masinii cu ajutorul manipulatorului
schimbator de scule;
- schimbarea automata a paletei tehnologice impreuna cu piesa
(APC Automatic Pallet Changer), continand manipulator / sistem de
schimbare palete si stocatoare de palete;
- luarea automata de off-set pentru piese si scule;
- durabilitatea programata a sculelor;
- diagnoza automata;
-

functii auxiliare ca: protectia spatiului de lucru prin carenaj, instalatii de

racire a sculei prin exterior sau interior si recuperarea lichidului de racire,
instalatii de spalare a piesei, evacuare aschii, etc;

este condus de unitatea CNC si interfata aferenta/unitate PLC

(Programmable Logic Controller).

3. CFF Celula flexibila de fabricatie

- limbaj international FMC Flexible Manufacturing Cell
- realizeaza automatizarea prelucrarii unui program de fabricatie la nivel de o
unitate prelucratoare;
- are in plus fata de nivele 1. si 2. urmatoarele:
- reactualizarea automata a sculelor, (ATR Automatic Tool
Readjustment), respectiv a continutului magazinului de scule ATC, cu
ajutorul unui intreg sistem compus din: manipulatoare sau roboti,
navete de scule si sistem de transport si stocare adecvat;
- schimbarea automata a piesei (AWPC Automatic Work Piece
Changer), ca alternativa la APR, avand robot schimbator de piese si
dispozitive modulare tipizate adecvate, navete de piese semifabricat si
finite, iar paletele nu parasesc masina;
- reactualizarea automata a paletei (APR Automatic Pallet
Readjustment), continand sistem de transport si stocare a paletelor (in
acest caz paletele parasesc masina);
- schimbarea automata a capetelor de prelucrat detasabile (AAC
Automatic Attachment Changing), respectiv extinderea automata a
posibilitatilor tehnologice spre flexibilitate tehnologica;
7

- transportul si stocarea pieselor / paletelor;

- transportul si stocarea sculelor;
- supravegherea automata a procesului, detectia avariilor de scule si
luarea automata a dublurii sculei;
- sistem ierarhic de conducere DNC (Direct Numerical Control), sau
CNC cu rol de Master si retea pe minim 2 nivele ierarhice.
4. SFF Sistem Flexibil de Fabricatie
- limbaj international FMS Flexible Manufacturing System
- realizeaza automatizarea prelucrarii unui program de fabricatie la nivelul
unei linii tehnologice;
- are in plus fata de nivelele 1., 2., si 3. urmatoarele:
- n x CFP;
- reactualizarea automata a piesei (AWPR Automatic Work Piece
Readjustment), respectiv alimentarea schimbarii robotizate a piesei cu
navete de piese semifabricat si finite;
- sistem de transport intern de palete / piese;
- stocatoare de palete / piese;
- sistem de transport intern a sculelor;
- stocatoare de scule;
- PID punct de incarcare / descarcare piese;
- PIDS punct de incarcare / descarcare scule;
- sector de pregatire piese la PID, in exteriorul SFP;
- sector de pregatire scule la PIDS, in exteriorul SFP;
- calculator central ierarhic DNC (Direct Numerical Control);
- retea de conducere ARCNET pe minim 3 nivele ierarhice.
5. CIM Fabricatie integrata cu calculatorul
- limbaj international CIM Computer Integrated Manufacturing
- realizeaza automatizarea fabricatiei la nivel de sector de fabricatie (incluzand
montajul);
- are in plus fata de nivelele 1., 2., 3., si 4. urmatoarele:
- n x SFP;
- sistem de transport uzinal automat pentru piese;
- magazie centrala de tip Regal pentru piese, dispozitive, etc
- sistem de transport uzinal automat a sculelor;
8

- magazie centrala automata de scule (conveior vertical);

- retea ierarhica de conducere si interconectare de tip ETHERNET cuptinzand
calculatoare ierarhice pe 4 nivele de conducere si organizare:
- nivelul 1 de conducere MASTER;
- nivelul 2 de conceptie: CAD, CAM, CAP, CAQ, CAO;
- nivelul 3 de distributie: DISPECER (workstation);
- nivelul 4 de productie SFP;
6. CIE intreprindere integrata cu calculatorul
- limbaj international: CIE - Computer Integrated Enterprise
- realizeaza automatizarea intregii productii a intreprinderii
- contine n x CIM;
- are in plus fata de nivelele 1., 2., 3., 4., si 5. urmatoarele:
- mijloace de transport pe distante mari, intercontinentale;
- mijloace de comunicatie prin satelit;
- mijloace economice (banci, filiale de vanzari etc);
- retea de conducere centrala.
Notiunile intalnite aici sunt urmatoarele si se refera la nivelele retelei:
- MASTER calculator sau subretea pentru functia de conducere (Nivel 1), care realizeaza
stabilirea sarcinilor de productie pe fiecare perioada de timp, inclusiv pe orizontul de timp
dat;
- Nivelul 2 de conceptie, cu subretele CAD, CAM, CAP, CAO, CAQ, din care:
- CAD (Computer Aided Design)-proiectare constructiva in spatiul 3D, utilizand
programe ca: PROENGINEER, CATIA, I-DEAS, AUTOCAD etc, pentru modelarea si
simularea solidului
- CAM (Computer Aided Manufacturing) proiectarea tehnologica, modelarea si
simularea fabricatiei pe masina data, cu sculele si regimurile de aschiere prescrise, cu SDVuri alocate si cu post - procesorul adecvat tipului de CNC, rezultand programul piesa CNC.
Exemple de programe: MASTERCAM si altele;
- CAP (Computer Aided Planning) sau CAPP (Computer Aided Production Planning)
planificarea asistata de calculator, modelarea si simularea fabricatiei pe grupul de masini
unelte, in timp real sau concentrat, rezultand ordonantarea si programul de conducere DNC;
Programe folosite: Taylor
9

- CAO (Computer Aided Organization) logistica asistata de calculator, pe baza

diagramelor Gantt sau Pert, pe principiul just in time, sau a stocurilor minime, rezulta
datele de lucru pentru aprovizionare, colaborari, vanzari, etc.
- CAQ (Computer Aided Quality) calitatea asistata de calculator, respectiv programul
tehnologic de inspectare a piesei, in 2 variante:
- partiala - pe masina unealta, cu span de proba sau la urma fiecarei treceri,
pentru activarea parametrilor din programul CAM, aceasta fiind asimilata in CAM;
- totala - pe masina de masurat, cu masurare prin sondaj si ridicarea diagramei
de erori statistice.
- Nivelul 3 Dispecer, sau workstation, cu transmiterea si gestionarea programelor,
supravegherea desfasurarii activitatii automate a procesului in orizontul de
timp, fara operatori la alte nivele, avand posibilitate de lucru in regim automat
sau semiautomat (operatiuni efectuate de catre operator prin comenzi directe).
Permite supravegherea, diagnoza, interventia, oprirea in caz de avarii a
nivelelor de productie.
Nivelul 4 de productie pe SFF-uri, prin asigurarea resurselor SFF de catre

operatori la

PID si PIDS cu schimburile 1 si eventual 2, si cu functionare automata in

celelalte schimburi, cu supravegherea procesului de la dispecer.
Intreaga filozofie CIM si operatiunile specifice sunt descrise in detaliu in cadrul
laboratorului CIM al Univ. Oradea, pe diferite specialitati de inginerie.

1.5.

Resursele SFF-urilor si modul de asigurare al lor. Tipuri de fluxuri

de resurse si informationale.
Resursele SFF se refera la tot ce concura la functionarea SFF: materiale (piese, scule,
etc), informatii (programe, etc) si auxiliare (lichid racire, span, dispozitive, etc).
Fluxul de resurse se refera la fluxurile de intrare-iesire a tuturor resurselor care asigura
functionarea SFF. Analiza acestor fluxuri se va face in functie de structura si amplasarea SFF
in cadrul uzinei. Astfel, se va analiza situatia pentru SFF singular integrat intr-o uzina cu
fabricatie conventionala si respectiv situatia pentru SFF-uri multiple integrate intr-o uzina
automatizata CIM.
Fluxurile de resurse se impart pe urmatoarele categorii:
- fluxul pieselor;
- fluxul sculelor;
10

- fluxul programelor;
- fluxul materialelor ajutatoare: lichid de racire, span, etc.

1.5.1. Fluxul pieselor

Acesta se ocupa de circularea pe ambele sensuri (intrare iesire in SFF) a
semifabricatelor si pieselor finite, pieselor partial prelucrate, paletele tehnologice insotitoare,
dispozitivelor portpiesa, a informatiilor insotitoare ale ansamblului paleta dispozitiv
semifabricat (perechile de coduri paleta piesa, off-seturile piesei dispozitiv, cotele de
origine ale sistemului de coordonate ale piesei pe paleta, etc.
Materialele vehiculate sunt pregatite in afara SFF la punctul de personalizare palete
PPP si respectiv punctul de incarcare descarcare al SFF (PID), care este ghiseul de
intrare/iesire ale SFF si sunt stocate astfel: paletele tehnologice pe stocatoarele SFF (ele nu
parasesc SFF, decat pana la PID), dispozitivele, piesele semifabricat si finite de la o magazie
Regal sau un sistem de alimentare al SFF.
In cazul functiei AWPC si AWPR, incarcarea descarcarea paletelor este automatizata
asistata de robot, iar functia PID se refera la accesul navetelor spre SFF si inafara acestuia.
Deservirea interna a fluxului pieselor in SFF se face de catre robocar, sau alt mijloc de
transport intern al SFF. Acesta este condus de catre DNC, prin asamblarea de subprograme
PLC de cicluri fixe si subprograme de deplasare, care sa asigure ciclurile de alimentare si de
descarcare ale masinilor de lucru ale masinilor unelte din SFF cu palete tehnologice, la si de
la stocatoare .
Subprogramele ciclurilor fixe ale robocarului, raportate la fiecare post al sau (avand
unul sau doua posturi) sunt urmatoarele:
- incarcare paleta dreapta;
- incarcare paleta stinga;
- descarcare paleta dreapta;
- descarcare paleta stanga.
Combinate cu cicluri de deplasare, din acestea rezulta urmatoarele cicluri: PID MU
PID, PID STO PID, STO MU STO.
In cazul magaziei Regal si robostivuitorului, ciclurile fixe sunt aceleasi ca mai sus,
privind paleta de transport din cadrul magaziei Regal. Combinate cu ciclurile de deplasare in
11

2 coordonate ale robostivuitorului, vor rezulta cicluri complexe de forma: PPP MAG PPP
pentru descarcare la PPP
PPP MAG PPP pentru incarcare in magazie
Activitatile operatorului la PID si PPP sunt urmatoarele privind incarcarea SFF:
- listarea programului de fabricatie;
- listarea setului de dispozitive modulare;
- apelarea robostivuitorului pentru aducerea la PPP a componentelor de dispozitive din
containerele depuse in magazia Regal;
- personalizarea dispozitivelor;
- montajul dispozitivelor pe palete si personalizarea paletelor;
- montajul pieselor semifabricat in dispozitive;
- luarea originilor pieselor;
- informarea terminalului privind: cod paleta, cod piesa, origine piesa, cod stocator;
- lansarea paletelor in sistem pe stocatoare;
- validare OK resurse piese.
In cazul descarcarii pieselor finite activitatile operatorului sunt:
-apelare palete la PID;
- desfacere piese finite din dispozitive;
- demontare dispozitive (cele care nu se mai utilizeaza la ciclul urmator);
- depunere in magazia Regal a componentelor dispozitivelor demontate;
- informare terminal.
1.5.2.

Fluxul sculelor

Acesta se ocupa de vehicularea in ambele sensuri de intrare-iesire in SFF a sculelor utilizate

in proces si pregatite in sectorul de pregatire a sculelor, amplasat in vecinatatea exterioara a
SFF prin ghiseul de intrare-iesire PIDS (punct de incarcare descarcare scule).
Acesta se refera la urmatoarele aspecte:
- alimentarea masinilor cu seturi de scule pentru programul de fabricatie pe orizontul de timp
dat;
- creerea seturilor de scule pentru toate reperele din programul de fabricatie;
- evidentierea gestiunii seturilor de scule, a seturilor de corectii L si R, a

durabilitatilor

reziduale;

12

- punerea seturilor de scule la dispozitia manipulatorului cu posibilitatea interventiei manuale

pentru extinderea ariei in timp a acestuia.
Sectorul de pregatire al sculelor (gospodaria de scule) contine:
- magazia de scule manuala cu gestiune pe calculator;
- prereglare scule;
- asamblare scule;
- magazinele M1, M2, M3 ale PIDS;
- terminal;
- monorail cu manipulator schimbator de scule;
- magazinele masinilor unelte.
Manipulatorul cu brat dublu pe monorail are cicluri PLC de forma urmatoare:
- incarcare scula;
- descarcare scula;
- transport in punctul programat.
Prin asamblare cu ajutorul DNC a ciclurilor complexe, se pot obtine traseele urmatoare: PIDS
MU PIDS, MU MU, PIDS PIDS.
Prin aceasta se realizeaza reactualizarea cu scule a magazinelor de scule ale masinilor
(functia ATR).
Activitatile operatorului la PIDS sunt urmatoarele:
- listare program de fabricatie;
- listare scule la fiecare piesa;
- listare componente de scule;
- asamblare scule;
- determinarea lungimilor L si razelor R ale sculelor;
- informare terminal;
- operare in gestiune;
- lansare in proces si alocare locasuri la PIDS;
- validare OK resurse scule.
1.5.3.

Fluxul programelor

Acesta este asigurat de catre DNC spre CNC-uri si PLC-uri si se refera la:
- transfer programe DNC la CNC-uri;
13

- transfer programe si ordine la PLC-uri

- primire confirmari de executie si informatii de stare;
- control si reactualizari de gestiuni.
(sistem distribuit).
Functionarea este semiautomata si automata.
Exemplu:

- Actualizarea programelor DNC stocate in memorie (semiautomat);

- actualizarea codurilor sculelor;

- actualizarea corectiilor de scule (semiautomat) la PIDS, sau automat pe masina cu palpator;

- verificari de sintaxa;
- validare OK resurse programe DNC;
Fluxul programelor are la baza retelele de calculatoare cu partile de hard si soft
aferente si construite in diferite sisteme de lucru si cu arhitecturi diverse. Astfel Siemens
produce sistemele FMS 300-10, 300-20, 300-30, 300-40, 300-50, bazate pe PC-uri din
categoria Pentium pe 32 biti si RAM 16 Mbyte, diskete 31/2 si 51/4, Harddisk 260 Mbyte,
retea ETHERNET sau ARCNET, sistem de baza soft SCO-UNIX, INGRES, X-WINDOWS,
MOTIF, TCP/IP.
Exemplu: FMS 300-40
Bineinteles ca la ora actuala deja au aparut sisteme noi mai evoluate de retele de
conducere a SFF si CIM chiar de la Siemens, dar si de la alti producatori, asta neschimband
mult principiul.
Circulatia programelor si informatiilor in SFF se efectueaza pe subsisteme si pe subretele,
precum si pe ansamblul SFF sau CIM. Astfel avem subretele: CAD, CAM, CAP, CAQ, CAO,
si retele macrostructurale ierarhice spre DNC si CNC.
Pentru partea de simulare CAP exista produse program specializate GRAFSIM,
SIM850 cu reprezentare grafica (primul), sau tabelara Gantt (al doilea)
Exista programe utilitare de reactualizare a programelor piesa. Aceste programe se ruleaza la
nivel de retele sau subretele si deservesc SFF in ansamblu sau pe parti componente.
In cazul retelelor distribuite nu se mai utilizeaza sisteme cu DNC pentru conducerea
SFF, ci cu functia MASTER SLAVE. De asemenea, nu este obligatorie dispunerea in retea
PC, ci pot sa existe cuplari la nivele PLC.
In toate PC-urile se afla programe similare care permit comenzi de la orice PC (mai putin la
strung) si pot vizualiza desfasurari de programe identice privind

14

programul de fabricatie, sistemul central de transport, magazia Regal, manipulatoarele de

incarcare. Orice comanda de la aceste PC-uri se transmite prin PLC-ul master la PLC-ul
unitatii comandate.
In cazul strungului si frezei, acestea au PC-uri proprii cu rol de CNC si care au
programele piesa rezidente, ce pot fi activate prin coduri corelate cu programul de fabricatie
de la CIM sau celelalte PC-uri.
In acest fel nu mai exista transmisii ON LINE de programe la distanta, ci activari
prin coduri a programelor rezidente in fiecare unitate.
La nivel CIM exista un program de supervizare care permite urmatoarele:
- pregatirea programului sortimental de fabricatie;
- pregatirea programului cantitativ de fabricatie;
- actualizarea gestiunii codurilor tuturor materialelor de pe flux (fluxul pieselor);
- pregatirea tuturor unitatilor de lucru implicate.
De asemenea trebuie pregatite separat fiecare unitate de lucru in sensul actualizarii
gestiunilor, comenzilor, luarea originilor fiecarei unitati pentru a fi gata de lucru ,ready to
request, sau ready to work.
Acest mod de lucru este insuficient pentru sistemele flexibile industriale, unde
fluxurile de resurse sunt mult mai ample si unde nu ar putea face fata desfasurarea
distrubuita.
In plus transmisiile prin PLC-uri implica succesivitate in desfasurarea comenzilor si
face ineficienta ordonantarea si desfasurarea paralela a activitatilor.
La nivelul DNC se desfasoara functia CAP Computer Aided Planing. Aceasta este rezultatul
modelarii si simularii fabricatiei in cadrul SFF si rezulta in final ordonantarea SFF, respectiv
ordinea de lucru a tuturor modulelor SFF, ca rezultat optimizat cu ajutorul programului
Taylor.
Introducand ordine si confirmari din partea unitatilor participante, programul de
ordonantare devine program de conducere al functionarii SFF si este gestionat de catre DNC.

1.6.

Maini unelte utilizate pentru sisteme flexibile.

Producia flexibila se bazeaz pe maini conduse prin calculator, prin nalt grad de

automatizare, cu asigurarea fluxurilor de resurse in mod automat si flexibil, cu o

infrastructura modulara (referitoare la SDV-uri, aici incluznd si programele) privind
15

pregtirea acestor fluxuri, cu tehnologia, organizarea, planificarea si controlul calitii asistate

de calculator.
Ca rezultat, producia flexibila permite o variaie aleatoare sortimentala si cantitativa
de produse, cu adaptare si reorganizare rapida (instantanee) astfel ca, att produsele de serie,
cat si prototipuri sau unicate sunt tratate la fel, in limitele tehnologice ale produciei
respective.
Autonomia fata de operator, care este capacitatea mainii de a produce
in condiii de flexibilitate cu prezenta pariala sau lipsa operatorului.
Se msoar prin gradul de autonomie fata de operator a, care este un
raport intre timpul (suma timpilor) de funcionare a mainii fr operator si timpul
total de funcionare pe orizontul de timp dat.
a = 0 - autonomie nula, cazul mainilor total dependente de operator, sau
producia clasica cu maini convenionale;
a = 1

autonomie totala (caz ideal), cnd producia este in totalitate

automatizata cu funcionare complecta fr prezenta operatorului.

Cazul a = 1 nc nu este atins in sistemele flexibile de prelucrare prin achiere, doar
in alte sectoare de producie, unde se preteaz automatizri cu flexibilitate totala si autonomie
totala.
Orizontul de timp, sau durata de funcionare in regim automat intre doua incarcari
consecutive ale fluxului de resurse al mainii / sistemului.
Acest orizont de timp este organizat de regula pe intervale de cate 24 de ore, in cicluri
de funcionare continua, din care 8 ore, sau 16 ore de funcionare cu prezenta operatorului
(operatorilor) si restul autonom. Pe timpul de funcionare in prezenta operatorilor au loc
operaiile de incarnare descrcare a mainilor de piese (semifabricate si finite), scule,
programe, alte resurse, toate acestea fr oprirea ciclului de prelucrare automata.
Activitile operatorului se desfoar nafara mainii / sistemului sau la punctele de
interfaare cu exteriorul (PID punct de incarnare descrcare a pieselor, PIDS punct de
incarnare descrcare a sculelor, tastatura CNC, pupitru de comanda, etc.), iar intervenia se
face prin accesarea unor comenzi in regim semiautomat in timp mascat fr oprirea
procesului de prelucrare desfurata in regim automat, comenzi destinate asigurrii fluxului
de resurse (descrcarea pieselor finite si incarnarea noilor semifabricate, nlocuirea sculelor
ieite din proces cu noile seturi de scule, nlocuirea programelor, etc.)

16

De menionat ca prin proces de prelucrare in regim automat se nelege funcionarea

mainii / CP / CFF / SFF cu uile carenajului nchise si confirmate electric, cu incinta de
prelucrare complect izolata de operator.
In cadrul mainilor din categoria flexibile intra centre de prelucrare, celule flexibile,
sisteme flexibile, linii flexibile, la care ntreg procesul de prelucrare este automatizat si se
desfoar asupra unui program de fabricaie prestabilit.
Astfel, in cazul centrului de prelucrare se face referire la prelucrarea complecta a unui
reper / piesa de prelucrat, din una sau mai multe prinderi, in cantitati lotizate, cu asigurarea
ncrcrii la stocatoare (PID) piesa cu piesa de ctre operator.
In cazul celulei flexibile de productie (CFF), se prelucreaz un program de
fabricaie din mai multe repere lotizate sau individuale, in ordine aleatoare, cu alimentarea
automata a ntregului flux de resurse (piese, scule, programe, alte resurse).
In cazul sistemului flexibil de producie se prelucreaz un program complect de
fabricaie referitor la un numr de maini din cadrul sistemului, coninnd un sortiment
variabil de repere / piese de prelucrat si de cantiti individuale (unicate) sau lotizate, fr
restricii, cu asigurarea automata centralizata a fluxului de resurse, iar activitatea operatorilor
se desfoar nafara sistemului si la punctele de interfaare al acestuia cu exteriorul (PID,
PIDS,etc.).

1.7.

Funcii ce caracterizeaz mainile pentru sisteme flexibile.

Pentru nivelele de automatizare enunate mai sus (vezi par.2.2), funciile caracteristice

conceptului de flexibilitate sunt urmtoarele:

a)

MUCN Maina Unealta cu Comanda Numerica;

Automatizeaz operaia de prelucrat (cu o scula), realiznd ciclul cotelor si al

micrii principale;
-

Flexibilitatea se refera la uurina modificrii operaiei prin program

tehnologic, operaia aparinnd de prelucrarea cu o anumita scula;

-

Trecerea la operaia urmtoare implica schimbarea sculei, dar asta se face

manual sau semiautomat si impune prezenta operatorului

-

Schimbarea piesei in dispozitiv, schimbarea prinderii, reglarea sculelor,

introducerea off-set-urilor piesei si sculei sunt de asemenea manuale;

17

Autonomia este redusa, practic se impune prezenta operatorului in mod

permanent. Nici in regim continuu CNC maina nu poate lucra fr operator , deoarece ii
lipsete funcia de supraveghere automata a procesului (specifica centrelor de prelucrare)
b)

CP - Centru de Prelucrare

- Automatizeaz prelucrarea complecta a piesei de prelucrat dintr-o prindere

-

Maina este complect carenata si lucreaz cu uile nchise de la introducerea

semifabricatului pana la scoaterea piesei prelucrate cu toate operaiile efectuate si cu toate

sculele.
-

Funcii specifice:

i.

Schimbarea automata a sculei (ATC-Automatic Tool Changing) avnd toate

sculele pregtite necesare prelucrrii complecte a piesei, cu depozitarea sculelor in magazinul

de scule;
ii.

Schimbarea automata a paletei (APC-Automatic Pallet Changing) cu piesa de

prelucrat, iar incarnarea descrcarea paletelor de piese se face manual de operator nafara
incintei de prelucrare, pe stocatoare (PID).
iii.

Supravegherea automata a procesului (ADS-Automatic Diagnose System),

coninnd unele funcii de identificare a avariei, de oprire, sau de ieire automata a mainii
din starea de avarie, dar si monitorizarea sculei, preluarea off-seturilor, etc
iv.

Automatizarea unor funcii auxiliare (splare, rcire, evacuare achii, etc.);

Soft-ul nsoitor se refera la CNC-ul si PC-ul din dotare, cu algoritmele

specifice
Atribuiile operatorului se refera la activitatea nafara spaiului de lucru si nafara
ciclului de funcionare (in timp mascat):
- prinderea desprinderea pasei la PID;
- pregtirea setului de scule in magazinul ATC;
- pregtirea programului piesa;
- introducerea off-set-urilor de scule si piese.
Flexibilitatea se refera la uurina trecerii de la o piesa de prelucrat la alta, lucru
care se face fr staionarea mainii. Autonomia este limitata de activitile
operatorului in timp mascat, cu prezenta cvasipermanenta.
Autonomia fata de operator se refera la funcionarea mainii fr operator pe
durate mai lungi de prelucrare a unor piese cu ciclu lung.
18

c)

CFF Celula Flexibila de Fabricaie

- Automatizeaz execuia unui program de fabricaie compus din mai multe piese de
prelucrat, diferite ca sortiment si cantitate, pe o unitate productive (o maina).
-

Maina se alimenteaz automat cu piese, scule, programe (adic resurse), daca

acestea sunt pregtite in prealabil.

-

Funcii specifice suplimentare fata de nivelul centru de prelucrare (CP):

Reactualizarea automata a sculelor (ltr-automatic Tool Readjustment), care nseamn

introducerea automata in timp mascat a noului set de scule in magazinul ATC al maini,
naintea schimbrii piesei de prelucrat;
Reactualizarea automata a paletei (APR-Automatic Pallet Readjustment), care
nseamn aducerea automata la maina si punerea la dispoziia APC a unei noi palete cu piesa
noua de prelucrat si respectiv preluarea de la APC a paletei vechi si depozitarea acesteia, in
mod aleatoriu, in funcie de ordinea prestabilita prin program. Aceasta implica stocarea
paletelor nafara mainii, transportul la maina si de la maina, manipularea de incarnare /
descrcare separat de APC (care se desfoar la masa mainii / celulei);
Schimbarea automata a piesei in dispozitivul multi-cuib (AWPC-Automatic Work
Piece Changing),aceasta fiind in general o funcie asistata de robot, care nlocuiete
operatorul la punctul PID, si fiind o alternativa la funcia APR, completnd funcia APC;
- Activitile operatorului se desfoar in timp mascat nafara celulei la PID
si PIDS (acestea pot fi comune) si la CNC sau DNC, pentru asigurarea fluxului de resurse.
-

Flexibilitatea se refera la uurina asigurrii fluxului de resurse pentru diferite

programe de fabricaie, fr staionarea mainii si cu prezenta periodica nepermanenta a

operatorului.
-

Autonomia fata de operator se refera la funcionarea automata pe schimburile

2 si 3, cu alimentarea mainii din resursele asigurate cu prezenta operatorului in schimbul 1.

d)
-

SFF Sistem Flexibil de Fabricaie

Automatizeaz execuia unui program de fabricaie la nivel de linie

tehnologica cu mai multe maini, astfel ca sa se asigure prelucrarea in regim flexibil, cu

variaie sortimentala si cantitativa aleatoare a pieselor.
-

Alimentarea cu piese, scule, programe si alte resurse se face automat la toate

mainile, cu mijloace centralizate comune pentru toate mainile din SFF si conducere prin
Retea pe 3 nivele.
-

Activitile operatorului se desfoar in timp mascat, fr oprirea SFF,

nafara SFF si la punctele de interfaare cu exteriorul: PID, PIDS, CNC, DNC, terminale,.
19

Funcii suplimentare fata de celula flexibila (CFF) :

APR, sau AWPR cu deservire centralizata pentru toate mainile din sistem, stocare,
transport comun la toate mainile din sistem privind fluxul pieselor., alimentare comuna de la
PID. (La mainile care au AWPC in loc de APR, funcia de reactualizare devine
Reactualizarea automata a piesei de prelucrat (apr-automatic Work Piece Readjustment), care
nseamn aducerea piesei noi din afara mainii si punerea acesteia la dispoziia AWPC pentru
incarnarea in dispozitivul multi-cuib de pe masa mainii, si respectiv invers, preluarea piesei
vechi de la AWPC si depozitarea acesteia nafara mainii, funcie specifica nivelului SFF).
ATR cu deservire centralizata pentru toate mainile din sistem, sistem de stocare,
transport comun la toate mainile din sistem privind fluxul sculelor, alimentare comuna de la
PIDS.
Autoorganizare de rang superior, cu Retea ierarhica, incluznd funcii specifice de
diagnoza, teleservice, supraveghere automata a procesului, att la fiecare maina in parte, cat
si a ansamblului liniei flexibile.
-

Flexibilitatea se refera la uurina asigurrii fluxului de resurse pentru ntreaga

linie cu diferite programe de fabricaie, cu trecere aleatoare de la unul la altul fr restricii.

-

Autonomia fata de operator se refera la funcionarea ntregii linii fr prezenta

acestuia in schimburile 2 si 3 si respectiv cu operator in schimbul 1.

In cadrul noiunii de SFF trebuie distinse urmtoarele categorii :
Sistem flexibil cu flexibilitate lrgita pentru diversitate larga de piese, operaii
tehnologice, numr de scule, apt pentru producia de unicate si serii foarte mici, avnd
funciile ATR, APR, AWPR extinse nelimitat;
Linie flexibila cu flexibilitate limitata pentru diversitate limitata de piese, operaii,
numr scule, apta pentru producii lotizate in loturi de mrime mijlocie de piese nrudite
tehnologic din aceeai familie si un numr redus de repere pe orizontul de timp, avnd
funciile ATR, APR, AWPR limitate.
Linie flexibila cu flexibilitate extinsa, apta pentru producii lotizate de serii mijlocii si
mari dintr-un singur reper pe orizontul de timp, dar cu trecere relativ uoara (flexibila) la un
alt reper pe orizontul de timp urmtor, avnd ATR lipsa, iar APR sau AWPR limitate.
In unele cazuri de astfel de linii flexibile, funcia ATC este limitata, iar linia este
organizata cu flux serial, pentru operaii complementare, gen linie de agregate CNC.
O tendina noua este cea referitoare la flexibilitatea in direcia universalitii
tehnologice, adic celula sau sistemul flexibil apte sa execute practic orice tip de piesa,
operaie tehnologica, adic maina buna la toate.
20

Pentru firmele mici si mijlocii este ideal de a avea un singur utilaj tehnologic care sa
poat prelucra toate cazurile tehnologice tipice dintr-un domeniu de fabricaie dat. De
exemplu piese de rotaie cu operaii: de frezare, danturare, canelare, rectificare; precum si:
operaii de epos, semifini, fini inclusiv rectificare, operaii de clire locala CIF sau cu
flacra; toate intr-o anumita gama dimensionala specifica mainii. Acestea intra in categoria
sisteme, deoarece au de regula cel Putin doua unitatea prelucrtoare (de exemplu semifini si
fini, sau strunjire si frezare), iar fiecare din acestea pot lucra intr-un mod flexibil utiliznd un
numr variabil da axe CNC simultane, fiind deservite de structura ierarhica integrata pentru
funcii CAD, CAM, CAP, CAO, CAQ, etc., toate integrate intr-o singura unitate de comanda.
La aceste FF-uri obiectivele sunt diversitatea tehnologica nelimitata, precizia, calitatea
constanta, iar productivitatea este pe plan secundar. Funciile ATC, APC sau AWPC exista
dar limitate si neperformante, in schimb sunt dezvoltate funciile tehnologice, numr de axe,
generarea in spaiul cu mai multe axe simultane, iar funcii ca ATR, APR, AWPR sunt reduse
sau chiar lipsesc. De fapt, din acest ultim motiv ele nu sunt ncadrate in categoria CIM (de i
dein funcii specifice), ci in categoriile CFF si SFF, dup caz. Se va reveni pe parcursul
prezentei lucrri cu exemple concludente privind aceasta noua tendina.
La mainile la care este prioritara productivitatea (din toate categoriile: CP, CFF,
SFF), funciile de baza ATC si APC / AWPC sunt adaptate la performante ridicate, respectiv
timpi redui de schimbare scule, palete, piese, iar pentru acest obiectiv mainile sunt dotate
corespunztor.
d)

CIM Fabricaia integrata cu calculatorul.

(Si aici se impune aceeai observaie, ca cim-urile moderne acoper funciuni din
sfera produciei, si deci mai nimerit este sa se numeasc de producie. De exemplu cim-ul de
la uzina STAR din Schweinfurt, care produce ghidajele multi circuit pentru masini unelte si
roboti, este extins la nivelul ntregii uzine, si toate activitile, inclusiv financiar-contabile,
comerciale, logistica, etc. sunt asigurate centralizat de aceeai Retea ierarhica, de aceeai
baza de date).
- Conine mai multe SFF-uri, structura de conducere ierarhica pe 4 nivele;
- Automatizeaz prelucrarea flexibila la nivel de sector de producie.
-Flexibilitatea se refera la ntregul grup de activitatea si uurina de adaptare a
fabricaiei la variaia aleatoare de comenzi de la un orizont de timp la altul, precum si in
interiorul orizontului de timp dat.
- Autonomia fata de operator se refera la unele activitatea, in general pentru nivelul 4
de execuie, cu desfurare fr operator in schimburile 2 si 3, (dar asistate de dispecer pe
21

nivelul 3 in toate punctele de supraveghere a procesului), iar in schimbul 1 se desfoar

activitatea complecte asistate de operatori.
Ideea autonomiei fata de operator nu este un obiectiv prioritar al flexibilitii, ci mai
degrab o consecina, un avantaj al automatizrii, care permite funcionarea continua
suficient de sigura, cu o fiabilitate ridicata, rezultata din funcia de supraveghere automata a
procesului si diagnoza automata, astfel ca sa permit funcionarea cu prezenta
cvasipermanenta a operatorilor la nivelul 4 de execuie din ierarhia reelei, pe timpul
schimburilor 2 si 3, duminecile si pe timpul srbtorilor legale. Practic se cere funcionarea
fr ntrerupere a SFF, aceasta in special in sectoare ca cel al produciei de automobile, unde
ntreruperi pentru revizii, ntreineri, eventuale remedieri, se fac odat pe luna pe timpul unui
weekend.
Acest mod de solicitare a mainilor pune probleme grele constructorilor de linii
flexibile pentru asigurarea fiabilitii, deoarece ntreruperile in astfel de cazuri duc la pierderi
enorme. Pe de alta parte, mainile au o durata de viaa de cca 5 ani, dup care ntreaga linie
este nlocuita, chiar daca uzura unora dintre maini nu a ajuns inga la maxim.
La acest mod de lucru sunt aliniate si activitile comerciale, service, ntreinere,
partea financiara, bancara, politica investiiilor, etc.
In industria de automobile se prefera linii flexibile din categoria a 3-a, cu flexibilitate
limitata, din motiv ca sunt mai simple si deci mai fiabile, si se prefera uneori sa se
investeasc in mai multe linii paralele, indiferent de costurile investiiei, ca sa se acopere
necesitatea variaiei sortimentale a produciei, dar cu obiectivul clar al productivit ii si al
fiabilitii. Agregatizarea rigida s-a demodat datorita fiabilitii reduse, neavnd sisteme de
supraveghere automata a procesului cu controlul ruperii si uzurii sculelor, controlul
dimensional al cotelor, precum si a altor sisteme, dei flexibilitatea redusa ar fi fost
compensata de un numr mai mare de linii.
Toate aceste considerente expuse mai sus, conduc la soluii constructive si soft
specifice, expuse selectiv in capitolele urmtoare.

1.8.

Automatizarea flexibil a proceselor tehnologice de prelucrare. Linia

de fabricaie.
Deoarece simultan cu creterea flexibilitii sistemului de prelucrare crete i costul
acestuia, este de mare importan problema alegerii flexibilitii maxime. Totodat trebuie s
se in seama i de timpul de pregtire a fabricaiei pentru un reper nou.
22

Productivitatea unei celule flexibile de prelucrare depinde de numrul de piese, timpul de

prelucrare i intensitatea de deservire cu piese i scule a robotului.

Figur 3 Circulaia unei piese ntr-un sistem flexibil de prelucrare.

Figur 4 Modulul funcional al fluxului de scule

23

1.9.

Avantajele utilizrii S.F.F.

Introducerea si exploatarea judicioas a S.F.F. asigur obinerea unei eficiene nalte si

creterea efectelor economice ale produciei. Cele mai importante sunt:

reducerea numrului de muncitori de pn la 5 ori fa de producia convenional;

reducerea personalului pentru pregtirea fabricaiei de aprox. 2.5 ori;
reducerea cu 50% a utilajelor tehnologice;
reducerea cu 20-40% a spaiilor necesare produciei;
creterea productivitii muncii cu 200-400%;
creterea indicelui de utilizare a MU la 90-95% sau chiar mai mult;
reducerea rebuturilor si creterea indicelui de utilizare a materialelor;
scurtarea ciclurilor de pregtire tehnologic a produciei;
creterea produciei anuale;
creterea gradului de tipizare a MU si dispozitivelor rezultnd micorarea termenelor

de proiectare, execuie si ntreinere a S.F.F.;

reducerea cu 50-70% a duratei ciclului de fabricaie;
scderea cu 40-45% a cheltuielilor de producie si a cheltuielilor suplimentare cu
pn la 85%;
scurtarea timpilor de prelucrare a pieselor pe MU cu 50% si creterea calitii
produciei;
scderea timpilor de reglare a mainilor la modificarea pieselor prelucrate cu
pn la 80%.

24