You are on page 1of 47

coala postliceal sanitar Carol Davila Targovite

Chirurgie toracic,
cardiovascular i
nursing specializat

Profesor : Matei Elena


Elev : Ilie Florentina Mihaela

Clasa 2 A AMG
2014

CHIRURGIE TORACICA si CARDIOVASCULARA


Notiuni de anatomie
Toracele-reprezinta partea superioara a trunchiului;
-e constituit din:continator=peretele
toracic(schelet,muschi,tesut subcutanat, piele);
continut=plamani,pleura si oraganele mediastinale; -scheletul
toracic e constituit din coaste(12 perechi-primele 7= Co.
adevarate,Co.8-10=Co.false,Co11-12=Co.flotante)+cartilaje
costale+stern + coloana vertebrala dorsal(12 vertebre
toracale sau dorsale)
-are 4 regiuni-1.anterioara-prezinta simetric ,de o
parte si de alta a liniei mediane,sanii;tine in lateral pana la
linia axilara anterioara(LAA)
-2. posterioara-tine pana la linia axilara
posterioara(LAP) si este impartita de linia mediana,in 2 regiuni
posterioare simetrice
-3. externa,laterala-care are in supregiunea axilaraintre LAA si LAP
-4. costo-diafragmatica-diafragma-pe partea
dr. este mai sus decat pe stg.cu 7-10 cm fiind impinsa de
ficat(LDH) cu care vine in raport in cavitatea abdominala;in partea
stg. diafragma are vine in raport in cavitatea abdominala cu
ficatul(LSH),splina , fundul stomacului
Plamanii- principalele organe ale aparatului respirator
- sunt situati in cavitatea toracica,deasupra
diafragmului,fiecare in cate o cavitate pleurala-dreapta si
stanga,separate pe linie mediana de mediastin - configuratia
externa a plamanilor-au forma unui con avand:
varf(apex)-rotunjit,ocupa regiunea superioara a cavitatii
pleurale (domul pleural - cupola pleural), depind cu puin prima coast
i clavicula.
baza plminului sau faa diafragmatic, uor boltit, vine n contact cu faa
superioar a diafragmei fata interna sau mediastinala-prezinta hilul

pulmonar,locul de intrare si de iesire al elementelor pediculului pulmonar


(bronhia principala, artera si venele pulmonare,arterele si venele bronsice,nervi
si vase limfatice)
fata externa sau costala-vine in raport cu coastele si spatiile intercostale;
prezinta la- plamanul drept 2 fisuri -una oblica si una orizontala-care il impart in

3 lobi:superior,mijlociu,inferior
-plamanul stang o singura fisura-oblica-care il imparte in 2
lobi-superior si inferior.
Segmentatia plamanilor
Plamanul drept-3 lobi-superior-3 segmente-apical
-anterior
-posterior
-mijlociu-2 segmente-medial
-lateral
-inferior- 5 segmente-apical inferior (Fowler)
-4 bazale-anterobazal
-laterobazal
-posterobazal
-mediobazal(paracardiac)
10 segmente
Plamanul stang-2 lobi-superior-5 segmente-apical superior
-apical posterior
-anterior
-lingular superior
-lingular inferior
-inferior-5 segmente-la fel ca lobul inferior
drept (apical,anterobazal,laterobazal,posterobazal,mediobazal)cu precizarea
ca segmentul paracardiac uneori poate lipsi si atunci plamanul stang are
doar 9 segmente.)

Pleura-membrana care acopera aproape complet plamanii,cu


exceptia hilului pulmonar;
-cuprinde 2 foite :pleura viscerala-care acopera plamanul si
pleura parietala-care tapeteaza cavitatea toracica;foitele sunt separate
printrun spatiu denumit cavitate pleurala, care contine un film
lichidian si se unesc la nivelul hilului.

Aparatul cardio-vascular=este constituit din inima


=organul central al

aparatului c.-v. si vase de sange;se mai numeste circulator transporta sange in tot corpul.
Circulatia sangelui la om este dubla si inchisa: - marea
circulatie sau sistemica- conduce sangele oxigenat din ventriculul stang(Vs) al
inimii prin aorta in tot organismul, iar de acolo preia sangele sarac in oxigen, pentru
a-l transporta inapoi in atriul drept(Ad) si apoi in ventriculul drept(Vd);
mica circulatie sau pulmonara: conduce sangele sarac in oxigen din
ventriculul drept(Vd) al inimii in plamani, iar din plamani conduce sangele
oxigenat atriul stang(As) si apoi in ventriculul stang(Vs).
CORDUL
este un organ musculo-cavitar,de forma unui con turtit
,cu rol de pompa aspiratoare-respingatoare;
localizare-in mediastin,intre cei 2
plamani,deasupra diafragmei; este invelit intrun sac fibros numit pericard;
dimensiunea si capacitatea variaza in functie de individ,sex si
varsta;greutate medie=300g;capacitate medie=500
cm3;volumul asemanator pumnului drept
configuratie interna-cordul are o structura tetracamerala-2
atrii-asezate superior si 2 ventriculi-dispusi inferior , camerele
fiind separate ntre ele prin septurile interventricular i
interatrial. Atriul i ventriculul de aceeai parte comunic ntre
ele prin oficiul atrio-ventricular corespunztor.
-atriile-dr si stg-au capacitate mai mica decat a
ventriculilor, peretii mai subtiri si prezinta cate o
prelungire,numite urechiuse(auricule);
-la nivelul Ad-se gasesc 5 orificii:orificiul VCS,orificiul
VCI(prevazut cu valvula lui Eustachio), orificiul sinusului
coronar(prevazut cu valvula Thebesius), orificiul urechiusei drepte
si orificiul atrioventricular drept (prevazut cu valvula
tricupsida,care proemina ca o palnie in ventricul);valvula
tricuspida-formata din 3 valvule numite cuspide;

-la nivelul As-se gasesc 6 orificii:-4 orificii de


deschidere ale venelor pulmonare,orificiul de deschidere al
urechiusei stangi si orificiul

atrioventricular, prevazut cu valvula bicuspida sau


mitrala;
-la nivelul septului interatrial in viata intrauterina exista
orificiul lui Botallo prin care atriile comunica intre ele si care
dupa nastere se inchide; persistenta lui duce la amestecarea
sangelui arterial cu cel venos ducand la maladia
albastra(sangele nu se mai oxigeneaza)-cianoza. ventriculele-dr si stg- la baza lor se afla orificiile
atrioventriculare (drept si stang),fiecare prevazut cu valvula
atrioventriculara respectiva,cat si orificiile arteriale prin care
Vs comunica cu aorta,iar Vd cu trunchiul pulmonar. Fiecare
orificiu arterial este prevazut cu 3 valvule semilunare sau
sigmoide, care au aspect de cuib de randunica cu
concavitatea superioara.Orificiile atri-ventriculare si cele
arteriale sunt inconjurate de inele fibroase.
--{{{valvele previn regurgitarea sangelui asigurand curgerea
unidirectionala esentiala pentru functionarea inimii ca pompa
curgerea sangelui numai din veneatrii ventriculiaorta sau
trunchi pulmonar,dar nu si in sens invers}}}--

configuratie externa-inima prezinta: - fata anterioara=sternocostala- la nivelul ei se afl anul interventricular anterior care
desparte VS de VD i anul atrioventricular(santul coronar), care
desparte atriile de ventricule; - fata inferioara=diafragmatica-pe
care se continua santurile de pe fata anterioara;
-o
baza sau fata posterioara- care corespunde atriului stng i drept. 2 margini-dr si stg;cea stg este rotunjita si se prezinta ca o
adevarata fata=fata
pulmonara
-un
varf-care corespunde ventriculului stang;este situat in sp. V
intercostal stg ,pe linie medioclaviculara .

structura inimii -inima este alcatuita din 3 straturi:


1. endocordul sau stratul intern, nvelete toate
cavitile inimii i se continu cu endoteliul arterelor
i venelor;

2. miocardul sau stratul mijlociu - asigura expulzarea


sangelui din inima in vasele sanguine ; alcatuit din
miocardul propriu-zis = miocardul contractil si din tesutul
specific sau excitoconductor;
miocardul contractil este mai bine reprezentat la nivelul
ventriculilor decat la nivelul atriilor si in special la nivelul Vs,care
are rolul de a pompa sange pentru tot organismul;
tesutul specific este constituit dintr-un muschi cu aspect
embrionar, foarte bogat in celule nervoase si cuprinde:
{=nodul sino-atrial(situat in peretele Ad langa orificiul de
varsare al VCS); {=sistemul de conducere atrioventricular alcatuit din nodul atrioventricular (situat in partea inf. a septului interatrial) si
fasciculul His-care ia nastere din nodul a-v,coboara in peretele
interventricular si se imparte in 2 ramuri,dr si stg,si se termina
prin reteaua anastomotica Purkinje in miocardul ventricular; 3.
epicardul sau stratul extern, reprezint foia visceral a
pericardului seros. ; pericardul are ca si pleura tot 2 foiteviscerala si parietala ,intre care se gaseste cavitatea
pericardica.

VASCULARIZATIA INIMII
Vasculatizatia arteriala- 2 aa.coronare-dr si stg,care
pleaca din prima parte a aortei ascendente,numita bulbul aortic si
care sunt dispuse in santul coronar; ultimele ramificaii ale vaselor
coronare sunt de tip terminal, adic reprezint unica surs de vascularizaie a unui
teritoriu de miocard-aceasta explic de ce, n obstrucia ramurilor arterelor
coronare, teritoriul muscular deservit de ele, neavnd alt surs de vascularizaie se
necrozeaz, producndu-se infarctul miocardic;n realitate, ntre vasele coronare
pot exista anastomoze, dar de calibru mic i ineficiente practic.

Vascularizatia venoasa- cea mai mare ven a inimii se

numete sinusul coronar si se varsa in Ad; preia prin afluentii


sai(v.mare ,v. medie,v. mica a inimii) cca 60% din sangele venos
al inimii; restul de 40% din sangele venos este preluat de
vv.anterioare si vv.mici ale cordului,care se deschid prin orificii
mici in toate cavitatile inimii.

SISTEMUL CIRCULATOR

Acest sistem poate fi comparat cu o reea imens de vase


comunicante prin care sngele este pus n micare datorit
forei de pomp aspiro-respingtoare a inimii.
Tipurile de vase din care este format sistemul circulator sunt:
1. Artere-care transport snge oxigenat (excepie arterele pulmonare care
transport snge neoxigenat);
-structura arterelor-au perete format din mai multe tunici: {=
tunica intim la interior, reprezentat de un epiteliu (endoteliu); {=
tunica medie format din fibre musculare i elastice n cantiti i proporii
variate; dupa calibrul i esutul predominant n tunica medie aa. pot fi: artere
mari (elastice)
artere
mijlocii (musculo-elastice)
artere
mici sau arteriole (musculare)
{=
tunica extern (adventicea) formata din tesut conjunctiv, vasa vasorum i fibre
nervoase vegetative dispuse n reea n jurul arterei.
2. Capilare- sunt vase de calibru foarte mic cu peretele foarte subire,
format numai din endoteliu. Capilarele fac legtura ntre arteriole i venule.
3.Venule- adun sngele din reeaua de capilare, se continu cu venele.
4. Vene-transport snge neoxigenat (cu excepia venelor pulmonare care
transport snge oxigenat). Peretele lor este mai subire dect cel arterial, iar
diametrul este mai mare dect al arterelor. Au structura asemntoare cu arterele,
dar tunicile medie i extern sunt mult mai subiri.
SISTEMUL VASCULAR ARTERIAL AL MARII CIRCULATII
Aorta- are originea n Vs, la nivelul
orificiului aortic;
- are trei pri: aorta ascendent, crosa aortei i aorta
descendent;
se termin n abdomen, unde se mparte n arterele iliace comune
- dreapt i
stng.
aorta ascendenta- are o prim parte dilatat numit bulbul
aortic din care pleaca
arterele coronare.
crosa aortei=arcul aortic-din el pleaca trunchiul
brhiocefalic(care se imparte in
a.carotida comuna dr. si a. subclavie dr.),a.carotida comuna stg si

a.subclavie stg.
-aorta
toracic-coboara
descendenta-are 2 mari segmente:
prin
torace cuprinsa intre esofag-ant. si coloana vb-post.;da ramuri

parietale,aa.diafragmatice superioare si pt.viscere


toracice(aa.bronsice, esofagiene,
pericardice,mediastinale).
abdominal- are un traiect retroperitoneal i este situat anterior
de coloana vertebral i la stnga venei cave inferioare(VCI);da
aa.diafragmatice inferioare, trunchiul celiac(care se mparte n
a. gastric stng, a. hepatic comun i
a.splenic),aa.renale,a.mezenterica superioara(AMS),aa.
genitale(ovariene sau testiculare),a.mezenterica
inferioara(AMI),cate 4 aa lombare de fiecare parte, a.sacrata
medie.
-se termina cu aa. iliace comune dr si stg care se
impart la randul lor in dreptul articulatiilor sacro-iliace in aa
iliaca externa si interna;
-a.iliaca externa-se continua cu a.femurala;
-a .iliaca interna-a.hipogastrica-da ramuri
parietale si viscerale(pt organele din pelvis)
Aa. capului si gatului- aa.carotide comune dr si stg(cu origini
diferite-dr in trunchiul brahiocefalic si stg in crosa aortei) se
impart in aa .carotida externa si
interna; -manunchiul vasculonervos al gatului este constituit
din: a.carotida comuna
n.vag
v.jugulara interna. - manunchiurile vasculo-nervoase ale
gatului se gasesc lateral de trahee si esofag.
Aa.membrului superior-a.subclavie dr si stg (cu origini diferitedr in trunchiul brahiocefalic si stg in crosa
aortei)a.axilaraa.brahiala-coboara pe marginea mediala a m.
biceps brahial;se poate palpa in santul bicipital medial;la plica
cotului
se bifurca in a.ulnara-ramura mediala a a.brahiale si
a.radiala-ramura laterala a a.brahiale;in 1/3
inferioara a
antebratului trece prin santul pulsului;
arc arterial palmar superficial si profund-reprezinta o

maniera de anastomoza intre a radiala si a.ulnara(chirurgul


poate lega orice arter a palmei, teritoriul respectiv primind
snge de la artera din partea opus).
Aa.membrului inferior- a.femurala-continua a.iliaca externa
si se continua cu a.poplitee care se bifurca in- a. tibiala
anterioara se continua cu a.dorsala a

piciorului=a.pedioasa(se poate palpa in primul spatiu interosos)


-a. tibiala posterioara-se poate
palpa in spatiul retromaleolar medial;se divide in cele 2 aa
plantare mediala si laterala
!!!!!!!Artera femural poate fi puncional la 1-2 cm
inferior de jumtatea ligamentului inghinal.
SISTEMUL VENOS AL MARII CIRCULATII
Acest sistem este format din vene superificiale i din vene profunde; n
marea
circulaie, arterele de calibru mare sunt nsoite de o singur ven profund, iar
arterele mici i mijlocii de dou vene profunde care au acelai nume i traseu.
Venele marii circulaii pot fi mprite n dou categorii, dup cum dreneaz
sngele:sitemul VCS si sistemul VCI.
Sistemul VCS- VCS se formeaz prin unirea celor dou vene
brahiocefalice,dreapt i stng si se varsa in Ad;
-venele brahiocefalice- se formeaz prin unirea
venei jugulare interne cu vena subclavie.
-v.subclavie continua v.axilara care aduce sangele
venos de la membrul superior;
-v.jugulara interna preia sangele neoxigenat de la nivel
intracranian.
Sistemul venos profund al membrului superior:
-vv.profunde ale mainii2vv.radiale+2
vv.ulnare2vv.brahiale v. axilara(ce se continua cu apoi cu
v.subclaviculara)
Sistemul VCI-aduce sangele venos din partea
subdiafragmatica a corpului; -VCI-se formeaza prin
unirea vv.iliace comune,dr si stg
-vv.iliace comune-prin unirea vv.iliace interna si
externa
-v.iliaca externa-continua v.femurala care aduce
sangele venos de la nivelul membrului inferior;
-v.iliaca interna-se formeaza prin unirea vv care vin
de la organele

pelvine.
Sistemul venos profund al membrului inferior:
-arc venos plantar2vv.plantare mediale si 2
vv.plantare laterale 2vv.tibiale posterioare -

venele ce insotesc a.dorsala a piciorului(pedioasa)2 vv.tibiale


anterioare; -cele 2 vv.tibiale ant,2 vv.tibiale post si
2vv.peroniere(a.peroniera este ram din a.tibiala posterioara) se
unesc in partea inferioara a regiunii poplitee,formand
v.poplitee(unica)v.femuralav iliaca externa
Sistemul venelor azygos- acest sistem reprezint o cale de
anastomoz venoas ntre teritoriul venei cave superioare i cel al venei cave
inferioare.
-v.azygos-incepe la nivel subdiafragmatic pe partea dreapta a coloanei
vertebrale(din vv.lombare ascendente) si aduna sange din teritoriul VCI,urca in
torace ,preia sange venos si de la acest nivel si se varsa in VCS;
-v.hemiazygos-se formeaza pe partea stanga a col.vb.subdiafragmatic
similar cu v.azygos,urca in torace si se varsa in v azygos
-v.hemiazygos accesorie- se formeaz din unirea venelor
intercostale 2-7 din partea stng si se vars n vena hemiazygos.
Sistemul venelor superficiale- aceste vene sunt aezate
subcutanat i nu nsoesc arterele;sunt:
-vv superficiale ale membrului superior-au originea in
reteaua venoasa superficiala la nivelul fetei dorsale a mainii; de
aici pleac lateral vena cefalic i medial vena bazilic,care
urca la nivelul cotului unde se anstomozeaza cu vena mediana a
antebratului(dreneaza
sangele
din
reteaua
superficiala
anterioara antebratului) realizand M-ul venos al antebratului(pt
ca da o ram medio-bazilica si una medio-cefalica)=aici se executa
cel mai frecvent punctiile venoase
-v.bazilica se varsa in v.brahiala
-v.cefalica-se varsa in v.subclavie
-vv superficiale ale membrului inferior- ncep la nivelul reelei
venoase de pe faa dorsal a piciorului;
din partea medial a acestei reele pleac cea mai mare
ven superficial din corp, numit vena safen mare- urc pe
faa medial a membrului inferior pn n trigonul femural ;aici
face o cros i se vars n vena femural.
din partea lateral a acestei retele pleac vena safen mic-

urc pe faa posterioar a gambei pn n fosa poplitee unde se


vars n vena poplitee
!!!!!Dilataiile venelor safene se ntlnesc n boala varicoas.

Mediastinul-este o regiune viscerala in


care se gasesc: organe ale aparatului
cardio-vascular
=cordul invelit in pericard(are tot 2 foite-viscerala si
parietala) =aorta cu portiunile ei : -ascendenta(cu o
portiune mai dilatata=bulbul
aortic din care pleaca aa.coronare);
-crosa aortei-din care pleaca
trunciul brahio-cefalic,a.carotida comuna stg si a. subclavie
stg;
-descendenta-care in segmental toracic
da ramuri parietale,aa.diafragmatice sup. si ramuri visceraleaa.bronsice, esofagiene, pericardice,mediastinale
=trunchiul pulmonar care se imparte in
aa.pulmonare,dr si stg =venele pulmonare-in nr
de 4,2 dr si 2 stg(sup si inf)
=VCS-formata prin unirea trunchiurilor venoase brahio-cefalice,dr
si stg(v.jugulara interna+v.subclaviculara) =v.azygos-pe partea dr
a col vb si se varsa in VCSsistem venos de anastomoza intre
teritoriul VCI si al VCS,pt ca v azygos se formeaza
subdiafragmatic ,in teritoriul VCI si se
=v.hemiazygos-pe
varsa in VCS
partea stg
si se varsa in v.azygo
organe ale aparatului
respirator
=traheea si
bifurcatia ei in cele 2 bronhii principale in
dreptul vb T4
organe ale
aparatului digestiv
=esofagul.
timusul-apartine sistemului endocrin(producerea
hormonului de cretere la copii -timopoetin);
-maturarea limfocitelor T(organ limfopoetic)rol
in imunitate vase si ganglioni limfatici
nervi(nn.vagi,lantul ganglionilor simpatici)

Astfel,cavitatea toracica este divizata in 2 regiuni


simetrice,regiunile pleuro-polmonare ,care ocupa cam 4/5 din
volum si intre ele mediastinul.

Simptome-au caracter subiectiv,sunt relatate de


bolnav,sunt variabile de la caz la caz(dupa modul de
perceptie) si nu intotdeauna au o traducere obiectiva
(ex:-febra,cefalee,insomnia,astenie,sughit,dispnee etc)
Semne -manifestari obiective produse de boala,observate de
bolnav si completate de medic (ex.-suflu,ral-la
auscultatie;matitate/sonoritate la percutie)
Semnele si simptomele prezente in chirurgia toracica si cardio-vasculara
Ap.respirator
junghi toracic-apare prin iritatia terminatiilor nervoase de la
nivelul pleurei parietale; -durere de intensitate mare,vie
(lovitura de pumnal),exagerata de tuse,stranut,palparea
regiunii dureroase;insotita de dispnee.
Apare in :=PNEUMONIA FRANCA LOBARA-junghi
violent,submamelonara, instalat dupa frison si febra;
=TROMBEMBOLISMUL PULMONAR-apare brusc,de
intensitate mare,insotit de tuse seaca,dispnee intensa cu
polipnee,cianoza(toate instalate brusc); =PNEUMOTORAX
SPONTAN-apare brusc,dupa effort fizic sau tuse,imobilizand
bolnavul si se insoteste de dispnee marcata;
=PLEUREZIA SEROFIBRINOASA-are caracter
difuz,nepermitand decubitul pe partea bolnava,insotit de tuse
seaca si respiratie superficiala;dispare cand apare lichidul
pleural.
=PLEUREZIA INTERLOBARA-durere in esarfa pe
traiectul scizural =PLEUREZIA PURULENTA-junghiul
este violent si persistent,insotit
de hiperestezie cutanata;
=PLEUREZIA MEDIASTINALA-durere retrosternala;
=SUPURATII PULMONARE GANGRENOASE-dureri
f.intense si
persistente,ce preced deschiderea procesului supurativ in bronhie
=SINDROMUL PANCOAST-TOBIAS(forma apicala de
cancer bronho-

pulmonar)-junghi localizat la varful plamanului.


febra,frison,transpiratii
seaca
sau expectoratie

tuse

hemoptizie-eliminare pe gura a unei cantitati de sange rosu


,aerat,proaspat care

provine din arborele traheobronsic si/sau parenchimul


pulmonar in cursul efortului de tuse.
In timpul hemoptiziei bolnavul e palid,anxios,cu transpiratii
reci,dispnee, tahipnee si uneori chiar lipotimie.Pulsul este
frecvent tahicardic,iar valoarea tensiunii arteriale variaza functie
de cantitatea hemoptiziei.
Dpdv cantitativ:hemoptizie mica(50100ml sange) hemoptizie
medie(100-200ml) hemoptizie
mare,grava(pana la 500 ml)
hemoptizia f. mare,cataclismica(peste 500ml)-poate
fi mortal prin asfixia produsa de inundarea bronhiilor sau prin
soc hemoragic.
Trebuie facut diagnosticul
diferential cu: epistaxis ant.
sau post. inghitit;
gingivoragii-sange neaerat,amestecat cu saliva
hematemeza-eliminarea de sange din tractul digestiv
superior(zat de
cafea;poate fi si rosu in hemoragii digestive superioare
grave;este urmata de aparitia scaunelor melenice)
Cauze de hemoptizie-respiratorii-TBC,neoplasm
bronhopulmonar, pneumonie,chist hidatic,corpi straini
-cardiovasculare-edemul pulmonar
acut din IVS, anevrismul de aorta,embolia pulmonara
-afectiuni hematologice-leucemii acute
si cornice, trombocitopenii severe; -afectiuni mediastinaletumori
-diverse-tratament
anticoagulant,traumatisme
dispneea-tulburare de ritm,frecventa si intensitate a
respiratiei,uneori inconstienta,iar alteori resimtita de pacient
ca o sete de aer,respiratie dificila, discomfort.
Clasificare:
=dpdv al modului de aparitie -acuta-inhalare de corp
strain, PTX -cronica-BPOC,fibroze

interstitiale difuze -paroxisticaapare in accese-in astm bronsic


-dispneea de efort sau de repaus :
-dispneea de efort- este dispneea care evolueaza constant in
timp, de

la eforturi mari la eforturi din ce in ce mai mici;


-dispneea de reapus- prezenta in stadii avansate
ale dispneei de effort; iar cea care apare acut in repaus,
ridica problema trombembolismului pulmonar;si dispneea
paroxistica este de repaus.
=dpdv al factorilor declansatori-de efort,expunere
la alergeni etc =dpdv al intensitatiimoderata/importanta/severa
=dpdv al mecanismelor fiziopatologiceobstructiv/restrictive -obstructiv-secundar
obstructiei incomplete a cailor
resp.mici(BPOC,astm bronsic si este de tip expirator
,prelungita,suieratoare)sau mari(compresii extrinseci-anevrism
aortic,tumori mediastinale;cauze intriseci-corpi straini,aspiratii de
secretii sau sange)
-restrictiv-apare prin reducerea capacitatii pulmonare
totale(CPT) si cresterea efortului de ventilatie;cauzeparietale(deformatii toraciceanchiloza costovertebrala,cifoscolioza;fracturi costale;mobilitatea anormala a
diafragmului-pareze de frenic,tumori abdominale,
ascita);pulmonare-scade volumul pulmonar si elasticitatea
pulmonara (pneumonii,edem pulmonar,fibrotorax, lobectomii) ;
pleurale-pleurezii,PTX
-mixta-cancer bronhopulmonar,TBC
La aceste tipuri de dispnee ritmul si marimea ampliatiilor
respiratorii isi pastreaza constanta.
{{Volumele si capacitatile pulmonare:
volumul curent(VC)-cantitatea de aer schimbata in respiratie normala,in repaus sau in
efort.
volumul inspirator de rezerva(VIR)-volumul ce mai poate fi inspirat la sfarsitul unei
inspiratii normale.
volumul expirator de rezerva(VER)-volumul ce poate fi expirat fortat la sfarsitul unei
expiratii normale.
volumul rezidual(VR)-volumul ramas in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale.
Cu aceste valori masurate se calculeaza o serie de capacitati pulmonare:
capacitatea pulmonara totala(CPT)-VC+VIR+VER+VR
capacitatea reziduala functionala(CRF)-VR+VER
capacitatea inspiratorie(CI)-VC+VIR
capacitatea vitala(CV)-VC+VIR+VER-scaderea cu 20% a valorii ideale este patologica;la

scaderea cu 40% apare dispneea }}

Tipuri de respiratie neregulata la acestea se produc modificari ale


ritmului si amplitudinii respiratorii:

dispneea Cheyne-Stockes-cresterea frecventei si amplitudinii


ventilatorii (hiperexcitatia centrului respirator pe baza cresterii pCO2 in
sange)scadere a ritmului si amplitudinii ventilatorii pana la
apnee(hiperventilatia determina eliminarea CO2)pCO2 creste din nou si ciclul
se repeta;apare in IC stanga, intoxicatii cerebrale
dispneea Kussmaul-se caracterizeaza prin respiratii profunde, zgomotoase,
cu remanenta in platou a inspirului,urmat de expir zgomotos si pauze lungi intre
cicluri(9-10 resp/min);apare in comele uremice,diabetic,hepatice,agonie
dispneea Biot-respiratiile sunt normale,dar ciclurile respiratorii se
desfasoara la interval f. lungi(5-30 s);apare in tumori cerebrale,AVC
hipoxie-scaderea concentratiei de O2 din sange
hipercapnie- crestere a concentratiei de dioxid de carbon in sange.
Hipercapnia este un semn de hipoventilatie alveolara (diminuarea
intrarilor si iesirilor de aer in alveolele pulmonare). Hipoventilatia se observa in
caz de insuficienta respiratorie si este asociata, in general, cu o micsorare a
concentratiei in oxigen din sange(hipoxemie)si cu o acidoza respiratorie
(cresterea aciditatii sangelui).
Aparatul C.-V.
durere anginoasa-este simptomul cel mai evident si specific al anginei
pectorala(=este forma cea mai frecventa de b.coronara ischemica=BIC);
-localizare-retrosternal,care poate iradia in umarul

stang, bratul stang sau ambele brate, torace anterior, gat sau
mandibula;localizarile precordiala(in zona inimii) sau in spate
sunt atipice ,dar posibile.
-caracterul durerii- constrictiv, de apasare, pe
o suprafata mai mare si nu este asemenea unui junghi in punct
fix.
- durata durerii-in angina pectorala stabila criza
dureroasa tine de obicei cateva minute (sub 15 minute), in timp
ce in cazul anginei instabile si in infarctul miocardic durerea
dureaza peste 20 - 30 minute.
-factori declansatori- durerea apare de
obicei la efort, cedand la intreruperea acestuia, dar poate
aparea si in repaus;ea mai poate sa apara si in conditii
echivalente efortului (frig, postprandial, mese copioase).

-ameliorarea- de obicei,durerea din angina stabila


cedeaza de la sine, dupa incetarea efortului.; dispare rapid (in 1-2
minute) dupa

administrarea de nitroglicerina sublingual sau sub forma de


spray; daca nu inceteaza dupa 20 - 30 de minute atunci durerea
ori nu are cauza miocardica, ori este o suferinta cardiaca mai
severa (angina instabila, infarct miocardic acut).
dispnee cardiaca- unul din simptomele majore ale insuficientei
cardiace mai ales stangi; -e de tip inspirator si insotita de
polipnee;
-poate fi :=de efort- primul semn de insuficienta
cardiaca.
= dispneea de repaus cu ortopneebolnav in pozitie sezanda,prezentand polipnee
inspiratorie;
=dispneea paroxistica nocturna-forma
acuta de ICstg
=dispneea
Cheyne-Stokes-cu
alternanta de
tahipnee cu bradipnee.
palpitatii- simptom frecvent, dezagreabil, ce poate fi definit ca fiind
starea de contientizare a btilor inimii, cauzat de schimbri n
ritmul sau frecvena cardiac sau de o cretere a contractilitii
sale.
- sunt resimite de pacieni n diferite
moduri, cum ar fi: bti neregulate
flfiri ale inimii
bti mai puternice ale inimii bti care survin dup o pauz mai ndelungat

pulsaii care survin n regiunea precordial sau la baza gtului


-pot fi de cauze cardiace (tulburari
de
ritm
cardiac-extrasistole,TPSV,FiA;
cardiopatia ischemica etc) sau necardiace
fizi stres psihice, emoii puternice(efort
c, uri
la omul
sanatos;in tireotoxicoze;toxice- alcool, ceai, cafea, cacao, tutun)

cianoza- coloratie albastra cu nuanta cenusie sau violacee a pielii si


mucoaselor fara extravazare sanguina.
{{{Sangele arterial contine in medie 0,75 gr % hemoglobina redusa,
iar sangele venos 4,5 gr %. La nivelul capilarelor media normala a
hemoglobinei reduse este de 2,5 gr %. De regula cianoza apare atunci cand
concentratia hemoglobinei reduse in capilarele superficiala este egala sau
superioara la 5 gr%. Culoarea tegumentelor poate varia de la albastru

violaceu pana la aproape negru.}}}


-poate fi adevarata-cand e prin exces hemoglobina

redusa sau poate fi prin aparitia de hemoglobine anormale


(hemoglobinopatii)
-este-cianoza
centrala-datorita
deficitului
de
oxigenare a sangelui in plaman:afectiuni cardiace-care
produc staza pulmonara{IC dr,stg si globala};
-cu scurt circuit dreapta -stg in care
peste 1/3 din

sange trece direct din inima dreapta in inima stanga{ comunicatii


interventriculare sau interatriale}
afectiuni pulmonare- fibroza pulmonara, astm bronsic
etc
-cianoza periferica- cianoza care apare ca urmare a cresterii
hemoglobinei reduse in sangele venos, pentru ca aici procesul se petrece la
periferie, sangele cedand o cantitate mai mare de O2 tesuturilor( in insuficienta
cardiaca sau in starea de soc).
In cianoza centrala pielea este calda. Tegumentele si limba sunt de coloratie albastra.
In cianoza periferica pielea este rece, iar limba ramane rosie.

-cianoza poate fi :
-discretala lobii urchilor si la extremitatea degetelor;
-marcata apare la nas, buze si in jurul ochilor;
-intensa acopera toata fata, inclusiv limba.
in raport cu modul de instalare cianoza este:
=acuta -se instaleaza brusc; in obstructii ale cailor aeriene superioare,
pneumopatii acute masive, EPA, embolia pulmonara , pneumotoraxul =cronica
-se instaleaza lent la bolnavii cu suferinte cronice pulmonare cum
ar fi astmul bronsic, bronsitele cronice, bronsiectezii, simfize pleurale
intinse, emfizem, scleroze pulmonare, silicoza, tuberculoza.
edem-retentie patologica de lichid in tesuturile organismului in
special t.conjunctiv;cauze-IC,IR,carente de proteinebilateral;tromboflebita-unilateral.
fatigabilitate-scaderea anormal de rapida a fortei
musculareoboseala la cel mai mic efort.
lipotimie(lesinul)- este o pierdere de cunostinta usoara,
incompleta, care apare la persoane emotive, cu labilitate psihica,
dupa emotii puternice, urmata de o cadere la intamplare care se
poate solda cu accidente grave;
-pulsul, bataile cardiace si respiratia sunt
perceptibile, iar T.A. masurabila; - este precedata de ameteli,
sudori reci, tulburari vizuale, bolnavul avand timp sa se aseze
inainte de a se prabusi;
- de cele mai multe ori lipotimia are o durata
foarte scurta, de numai cateva secunde.
In general hipotensiunea asociata cu hipocalcemie si cu

hipoglicemie duce inevitabil la instalarea lesinului.


Primul ajutor:

asezarea bolnavului cu fata in sus, cu capul ceva mai jos decat picioarele, intr-un loc linistit si bine aerisit;
- desfacerea hainelor;
- stropirea fetei cu apa rece sau lovirea usoara cu palma pe obrazul bolnavului;
- strangerea usoara a mamelonului, cu rasucirea sa (tot usor) de cateva ori;

sincopa-pierderea brusca, de scurta durata a cunostintei si


functiilor vitale, datorita opririi trecatoare si reversibile a
circulatiei cerebrale;
-debuteaza brutal, uneori subit, in plina sanatate
aparenta;
- bolnavul este inert, imobil, palid, livid, nu reactioneaza
la excitatie, nu respira, nu are puls, nu se aud bataile inimii. T.A.
este scazuta sau prabusita, pupilele sunt midriatice(dilatate).
Bolnavul se afla intr-o stare de moarte aparenta - moarte clinica -,
care se termina fie prin revenirea cunostintei, fie prin moarte
reala, moarte biologica. Daca isi revine, fata se coloreaza, pulsul
si zgomotele inimii reapar, cunostinta revine.
-de obicei, dupa 5 secunde apar tulburari de vedere,
dupa 15 secunde bolnavul isi pierde cunostinta si dispar
reflexele, iar dupa 20 - 30 de secunde se opreste respiratia,
apar convulsii generalizate, pierderea urinei si a materiilor
fecale, turgescenta jugularelor; peste 4 - 5 minute urmeaza
moartea.
-tipuri de sincope:
sincopa cardiaca- apare in bolile cardiace cu scaderea
debitului cardiac
(stenoza aortica sau mitrala,IM, tulburarile de ritm rapid,hipotensiunea
ortostatica)

sincopa cerebrala- la bolnavi cu ateroscleroza cerebral


sincopa respiratorie- bronhopneumopatii obstructive
cu insuficienta respiratorie marcata
sincopa reflexa- compresiuni pe sinusul carotidian(dilatatie
la bifurcatia a.carotide commune care contine baroreceptori ce
monitorizeaza presiunea sanguina) care incetinesc ritmul
cardiac(manevra folosita uneori in tulburari de ritm rapid pt a
iesi din aritmie,cu rezerva ca cealalta carotida comuna este
buna)

{{{Factorii etiologici actioneaza prin oprirea inimii, diminuarea severa a


frecventei sale sau prin prabusirea T.A., cu micsorarea debitului cardiac.
Oprirea inimii este urmata, dupa aproximativ
30 de secunde, de oprirea respiratiei. Consecinta cea mai grava a opririi

inimii sau a respiratiei este suprimarea aportului de O2 la creier. Daca


lipsa O2 depaseste 4-5 minute, apar leziuni ireversibile}}}

claudicatia intermitenta-simptomul cel mai comun si cel mai


precoce al bolii arteriale periferice; -reprezinta o senzatie de
tensiune sau durere apasatoare la nivelul gambei, partea
inferioara a coapsei sau fesa in timpul unei activitati, ca si
mersul;durerea este, de obicei, declansata dupa aceeasi cantitate
de efort (o anumita distant de mers) si se calmeaza in repaus.

Afectiuni chirurgie toracica si cardiovasculara


Valvamitral (VM)
In ciuda unei aparene de simpl supap cu rol hidrodinamic de dirijare a fluxului sanguin din
inima stng prin nchiderea i deschiderea orificiului dintre AS i VS, VM (Fig. 1) este o
structur complex la care contribuie mai multe elemente anatomice (AS, VS, inelul mitral atrioventricular, valvulele mitrale anterioar i posterioar, cordajele tendinoase, muchii pilieriai
VS). Acestea acioneaz n concert pentru ndeplinirea funciei valvei mitrale. In structura sa
se ntlnesc elemente nervoase, fibre de collagen, fibroblati, fibre muscular netede i endoteliu
diferit pe faa atrial i pe faa ventricular. Nici structura i nici funcia VM nu au fost nc
complet elucidate.

Fiziopatologie si etiologie

Contracia sistolic a peretelui VS posterior condiionat de o circulaie coronara adecvat prin


artera circumflex stng contribuie la micorarea orificiului mitral n sistol cu pn la 36%,
astfel ca celelate elemente anatomice descries s poat asigura nchiderea etan a orificiului
mitral. Leziuni stenotice ale arterei circomflexestngi cu ischemiei diminuarea contractilitii
peretelui posterior al VS modific echilibrul complex al funciei valvei mitrale i conduce la
apariia insuficienei mitrale ischemice.
Cauze care interfereaz cu structura i funcia valvei mitrale genereaz apariia unor boli
valvulare: stenoza i insuficiena mitral, caleziuni isolate sau asociate, mixte. Malformaii
congenitale (cum sunt cele din canalul atrioventricular comun, parachute mitral valve), leziuni
produse de reumatismul poliarticular acut (stenoza mitral, insuficiena mitral, leziuni mixte),
tumori mixoameatriale stngi, edocardita acut bacterian suntcauze de reducere a orificiului
mitral i n consecin produc semne de SM.
Stenoza valvei mitrale const n reducerea suprafetei orificiului la valori sub 2,5 cm 2 (fa de 4
6 cm2 valoare normal) prin ngroarea valvulelor, sudarea comisurilor, scurtarea, fuzionarea i
ngroarea cordajelor tendinoase si a pilierilor, ascensionarea pilierilor spre marginea liber a
valvulelor. SM mpiedic umplerea VS.Leziunile sub valvula se realizeaz un al 2-lea nivel de
stenoz, pe lng cel de la nivelul orificiului mitral. Fibroza i calcificarea valvulelor interfereaz
cu funcia valvular. Modificrile de mai sus reduc pliabilitatea i mobilitatea valvulelor
concomitent cu scderea ariei orificiului mitral i apariia unei diferene de presiune ntre AS i
VS gradient.
Frecvena SM este mai mare la femei dect la brbai raport F/B 2:1. SM izolat se ntlne te la
40% din pacienii post cardit reumatic, iar 60% dintre bolnavii cu SM au n evoluie
rheumatism poliarticulara acut.

Simptome
Primelesimptome de dispneeaparobinuit precipitate de efort, emoii, stress, activitatesexual,
infecie,
sarcinsaufibrilaieatrialrapiddatoritcreteriigradientuluitransmitral.
Infeciilerespiratoriirepetatesuntcaracteristice. Hemoptizia a fostatribuitinfeciilorpulmonare,

infarctelorpulmonare,
edemuluipulmonaracutirupturiiunor
vase
pulmonaremici.Embolismulsistemicestefrecventn special nprezenafibrilaieiatriale. In tabloul
clinic al stenozeimitraleapar:
a)Insuficienaventricularstng- dispneea de efort, orto-pneea, dispneeaparoxisticnocturn,
care se datorescsc-deriidebitului VS icreteriipresiunii AS. Simptomele de
insuficienventricularstngn mod obinuitnu se dato-rescdisfuncieiventricularestngi, ci
maidegrab
SM
propriuzise
cu
consecinele
sale.
In
plus,
ntimp,VSscadendimensiunidatoritfluxuluisanguindiminuatprinvalvamitral.
b)Insuficienaventriculardreaptaparencadrulhiperten-siuniipulmonarecnd
devineinsuficientproducnd he-patomegalie, turgescenjugular, edemeperiferice,
oboseal.

VD
ascit,

Semnelestenozeimitrale au fostdescriseca:
- scdereaamplitudiniipulsului, fibrilaiaatrial,ocapexianvizibil,
- zgomotul I (S1) accentuat - stenozalimiteaznchidereaspontan a valveimitrale,
valvarmnedeschispn la nchidereaforat a acesteia de ctresistolaventricular ;
tardivprogresiuneastenozeiimpiedecfuncionareavalveiiintensitatea S1 scade,
- clacment de deschidereaccentuat la margineainferioarstng a sternului, dup S2 (zgomotul 2),
cndvalvamitral se deschideforatndiastolprinpresiuneacrescut din AS.
- Intervalul S2 - clacment de deschiderepoateindicanivelulpresiuniin AS igradulstenozeimitrale
- suflupresistolic, uruiturdiastolicaudibildupefort, ndecubit lateral stng, la focarul mitral,
dupclacmentul de deschidere
componentapulmonar a S2 estecrescutnintensitatenprezenahipertensiuniiipulmonare
- raluripulmonare bilateral suntsecundarecreteriipresiunii AS i a presiuniivenoasepulmonare
- embolismsistemic cu originen AS dilatat,nprezenafibrilaiei a- triale cu semne de
ischemieacutperiferic.
- mrirea VD produce o micaresistolic a sternului
Indicaiile de tratament chirurgical constaun:
- Contraindicaii ale valvotomieimitralepercutaneieeculacesteia
- SM semnificativ (avm<1,5 cm2; NYHA III; HTP >60 mmHg)
- Bolnavisimptomatici NYHA II IV
- SM cu risc de tromb-embolism (FA, trombAS, emboliiantece-dente)
- Leziunivalvulareicoronarieneasociate
- Hipertensiunepulmonarsever, Insuficiencardiacnantecedente
- Contraindicaii ale valvotomieimitralepercutaneieeculacesteia
Tratamentul chirurgical esteeficientn:
- eliminareasimptomelori
- prelungireaduratei de via la bolnaviisimptomatici.
Acestaconstn - valvuloplastiemitralpe cord-deschissau - nlocuirevalvularmitral.
Procedeul chirurgical realizeaz:
1.
Deschiderea
la
vedere
a
comisurilorpstrndintegritateavalvuleloricordajetendinoasepeambeleversante ale valvulelor,

2. Separareacordajelorfuzionate, incizareapilieriloraglutinaii as-censionai, rezeciansuprafa a


zonelorngroate,
3. Aplicareaunor fire comisuraleizolate - procedeulWooler - sauaplicareaunuiinel mitral de
anuloplastie,
4. Testareacompeteneivalveiintraoperator.
Valvuloplastiamitralpe cord-deschisnprezenaunormodificrimorfologicecorectabilepoareoferi
o durat de funcionarende-lungat a valveimitrale.

a. Protezvalvular cu bil (Starr Edwards) npoziiemitral


b. Bioprotezporcinnpoziiemitral (desenereproduse)

nlocuireavalveimitrale: a. raporturianatomice ale valveimitrale, b.exciziavalveimitrale, c.


meninereaunorporiuni de valvpentrupstrareacontinuitii la pilieri, d. nlocuireavalveimitrale
cu protez cu 2 valvule, e. bioprotezporcinpentrunlocuireavalveimitrale.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECIUNI ALE VENELOR


TROMBOFLEBITA obstrucia lumenului venos cu un trombus, nsoit de inflamarea
peretelui venos
Factori favorizani: afeciuni nsoite de staz venoas obezitate varice cardiopatii
imobilizri prelungite n aparate gipsate sau dup intervenii chirurgicale afeciuni care produc
alterarea venoas (traumatisme, infecii, ultimele luni de sarcin)

Afeciuni care favorizeaz tromboflebita: caexia afeciuni ale sngelui (anemii, leucemia)
n care se produc tulburri de coagulare
Manifestri de dependen:
Simptomatologia difer n funcie de vasele afectate putnd aprea: subfebrilitate tahicardie
local durere pe traiectul venei, ce poate fi spontan sau provocat de mers, micri, intesificnduse n stadiul edematos impoten funcional edeme
Examinri paraclinice: flebografie ECO Doppler
Problemele pacientului: diminuarea mobilitii fizice care duce la impoten funcional
alterarea perfuziei tisulare periferice inflamaia pereilor venoi disconfort durere
potenial de complicaii prin migrarea trombului
Obiective: combaterea stazei venoase corectarea tulburrilor biologice favorizante
promovarea comfortului prevenirea complicaiilor
Intervenii: repaus la pat n perioadele febrile i dureroase poziionare care s favorizeze
ntoarcerea venoas dup 10 zile de repaus se poate ncepe mobilizarea progresiv, dac
semnele locale s-au diminuat iar pulsul i temperatura sunt normale se vor observa semnele i
simptomele complicaiilor (semne de embolie pulmonar sau renale, ca hematuria) aplicarea de
msuri de combatere a imobilizrii prelungite la pat ngrijiri corect aplicate pre i
postoperatorii educarea pacientului n purtarea de ciorapi elastici, masajul membrelor, mers
zilnic pe jos, evitarea ortostatismului i alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus
VARICELE sunt caracterizate prin dilatarea superficial a venelor la nivelul gambelor
Circumstane de apariie: insuficiena venoas ereditar compresiuni venoase (datorate
ortostatismului prelungit) tumori abdominale i pelviene
Manifestri de dependen: senzaii de tensiune i amoreli la nivelul gambei dureri
accentuate n ortostatism care se diminueaz pe msura dezvoltrii cordoanelor venoase local
pot aprea dilatarea venelor superficiale edem accentuat dup ortostatism prelungit i care se
pot diminua n repaus
Problemele pacientului: disconfort durere alterarea perfuziei tisulare staz venoas
potenial de complicaii prin ruperea pereilor venoi
Obiective: favorizarea circulaiei venoase prevenirea complicailor venoase promovarea
confortului
Intervenii: alternarea perioadelor de repaus cu membrele inferioare ridicate observarea
semnelor i simptomelor complicailor (tromboflebit sau ruperea varicelor) educaia
pacientului n evitarea ortostatismului prelungit, purtarea de ciorapi elastici, alternarea
perioadelor de repaus-activitate, masajul membrelor, mersul pe jos i combaterea obezitii
NGRIJIREA PACIENTULUI CU PLEUREZIE
Afeciuni caracterizate prin existena lichidului intrapleural cu caracter de exudat, secundare unui
proces inflamator de la nivelul foielor pleurale
Circumstane de apariie: n cursul unor afeciuni ca: pneumopatii bacteriene sau virotice
cancer pulmonar infecii TBC reumatism articular acut post-traumatic sau secundar unor
abcese de vecintate (abces hepatic)

Manifestri de dependen:
1. Pleurezia subfibrinoas de origine TBC: frisoane febr transpiraii nocturne
inapeten slbiciune oboseal durere toracic accentuat de micare scdere ponderal
dispnee tuse la examenul fizic se observ bombarea toracelui i limitarea micrilor
respiratorii la nivelul hemitoracelui afectat
2. Pleurezii purulente: frisoane repetate febr remitent durere toracic tahicardie
paloare HTA alterarea strii generale
Explorri paraclinice: examenul lichidului pleural biopsie pleural radiografie toracic
IDR-PPD examinri de laborator (recoltri de snge)
Problemele pacientului: disconfort alterarea respiraiei i nutriiei intoleran la efort
Obiective: mbuntirea respiraiei i a schimburilor gazoase favorizarea expansiunii
toracice combaterea infeciei cauzale diminuarea manifestrilor clinice prevenirea
complicaiilor
Intervenii: asigurarea repausului la pat n perioadele febrile alimentarea pacientului cu o
diet uor digerabil, bogat n vitamine asigurarea unei poziii care diminueaz durerea i
faciliteaz o ventilaie maxim tratament simptomatic de combatere a transpiraiilor, tusei i a
durerilor administrarea unui tratament etiologic cu tuberculostatice i antibiotice tratament
patogenic (corticoterapie) pregtirea pacientului pentru examinri paraclinice recoltarea
produselor biologice pt. examenul de laborator nvarea pacientului n efectuarea gimnasticii
respiratorii educarea pacientului cu privire la administrarea tratamentului la domiciliu,
necesitatea continurii exerciiilor fizice respiratorii i importana expectorrii sputei
EXPLORAREA FUNCIONAL A APARATULUI RESPIRATOR
Obiective: determinarea modului n care acesta satisface nevoile organismului n starea de
repaus sau n condiiile unei suprancrcri funcionale descoperirea strilor incipiente de boal
determinarea patogeniei insuficienei respiratorii stabilirea capacitii de munc a bolnavului
Funcia cea mai frecvent explorat este ventilaia pulmonar, care reprezint circulaia aerului
prin cile respiratorii superioare i plmni.
Spirometria: examinarea cu spirometrul, alctuit dintr-un cilindru gradat, care comunic cu
exteriorul printr-un tub de cauciuc prin care se sufl. Cilindrul gradat este scufundat ntr-un
cilindru mai mare, plin cu ap. Aerul expirat face ca cilindrul s se ridice peste ap, asistenta
citind pe gradaie volumul de aer respirat.
Spirografia: permite nregistrarea micrilor respiratorii, executndu-se msurtori statice i
dinamice.
DETERMINAREA PROBELOR VENTILATORII LA APARATUL EUTEST
Materiale necesare: piese bucale, piese de pensat nasul, pens de servit, recipient cu soluie
dezinfectant, scaun, aparat
Pregtirea pacientului: cu o zi nainte bolnavul este informat s nu mnnce dimineaa sau c
investigaia va fi executat la 3-4 ore dup mas nu se va administra nici o medicaie excitant

sau depresiv a centrilor respiratorii cu cel puin 24h nainte n ziua examinrii bolnavul va fi
n repaus fizic i psihic 30min se aeaz bolnavul n poziie eznd i se pregtete psihic
Executarea probei: piesa bucal se prinde cu pensa i se adapteaz la aparat pacientul preia
n mn tubul cu piesa bucal adaptat, se va pensa nasul iar la comanda asistentei va inspira
adnc i tot la comand va introduce piesa bucal n gur buzele se vor strnge s nu ias aer pe
lng pies, apoi se expir maxim i profund se scoate piesa din gur iar bolnavul este lsat s se
odihneasc se repet procedura de mai multe ori rezultatul se citete pe hrtie, curba nscris
numindu-se expirogram.
APARATUL GODARD: se racordeaz bolnavul la aparat cu ajutorul piesei bucale acesta
este rugat s respire linitit cteva secunde pentru acomodare, dup care se penseaz nasul
bolnavul respir 30-40sec. cu supapa deschis dup care se nchide circuitul i se nregistreaz
nregistrarea volumului curent: se face timp de 2-3min prin respiraie normal.
nregistrarea capacitii vitale: pacientul inspir maxim urmat de o expiraie maxim. Proba se
repet, iar curba nscris arat capacitatea vital real umit spirogram. Bolnavul este lsat s
se odihneasc.
Determinarea VEMS: solicitm bolnavului s fac o inspiraie maxim urmat de expiraie
foat maxim proba se repet i se msoar cantitatea de aer expirat din prim secund.
Determinarea volumului rezidual: se face utiliznd metode indirecte. Se folosete heliu care se
introduce n rezervorul de aer al spirografului. Heliul nu particip la schimbul de gaze ci se
amestec n timpul ventilaiei cu aerul rmas n plmni, pe spirograf concentraia urmrindu-se
cu analizatorul de gaz.
SPIROERGOGRAFIA: test de efort cu ajutorul cruia se analizeaz capacitatea de adaptare a
respiraiei la solicitri suplimentare. Se urmresc parametrii respiratori, cardiaci i umorali
(concentraia de CO2, saturaia sngelui arterial, pulsul i TA). Persoanele nu trebuie s prezinte
afeciuni care contraindic efortul.
Materiale necesare: spirograf, oximetru, biciclet
Tehnica: bolnavul se racordeaz la spirogrf se aplic oximetrul pe lobul urechii se determin
probele obinuite spirografiei nainte de efort pacientul este invitat s execute un efort dozat cu
aceeai intensitate
Se trece prin 3 faze funcionale la efort:
a). F. de adaptare: 2-3min caracterizat prin creterea valorilor
b). F. de echilibru: parametrii funcionali rmn la valori crescute
c). F. de revenire: ntreruperea efortului, n care parametrii revin la valorile iniiale de
repaus (3-5min.). Dac aceasta este mai lung atunci organismul are o capacitate de efort
deficitar.
Analiza gazelor se face pt. a explora cantitatea de oxigen i CO2 din sngele arterial, care
furnizeaz relaii importante privind funcia pulmonar. Determinarea se poate face cu aparatul
ASTRUP, n care se recolteaz snge capilar, n tuburi heparinizate.
PROBE FARMACODINAMICE folosite n special pt. diagnosticarea formelor latente de astm
bronic
Materiale necesare: spirograf, subst. bronhodilatatoare sau bronhoconstrictoare, trus de
urgen

Testul bronhoconstrictor se efectueaz cu acetilcolin 1% i histamin 1/1000 sub form de


aerosoli
Testul bronhodilatator se execut cu alendrin 1% sau alupent, astmopent, salbutamol,
berotec (aerosoli)
Bolnavul se pregtete ca pentru spirografie se pregtesc materialele pentru determinarea
VEMS se determin VEMS-ul
Se ncepe cu testul bronhoconstrictor, acesta facndu-se foarte prudent, bolnavul putnd face
criz dispneeic, ceea ce impune administrarea de urgen de aerosoli cu alendrin.
Se administreaz bolnavului acetilcolin1% timp de 30sec sau 3min
Testul bronhodilatator se face dup determinarea VEMS i se administreaz alendrin 1% timp
de 3min. Se determin VEMS imediat.
Interpretarea rezultatelor:
Testul bronhoconstrictor este pozitiv dac VEMS scade cu mai mult de 10-15% fa de valoarea
iniial. Bolnavii astmatici rspund pozitiv acestei probe, VEMS scznd cu peste 20%
Testul bronhodilatator este pozitiv dac VEMS crete cu pn la 10%. La astmatici i bronici
crete la 20%.

PLAN DE NGRIJIRE
Nume: B.A.
Sex: Feminin
Vrsta: 39 ani
Religie : Ortodox
Naionalitate: Romn
Inlime: 1.65m
Greutate: 61kg
Alergii - Pacinetul nu se tie sensibil la alergii
Domiciliul: Piarta Neamt
Ocupaia: Somera
Alimentaie: Inadecvat
Condiii de viaa : Corespunzatoare
Nivel de instruire: Superior
Familie: Este cstorit i are 1 copil
Data internrii: 12.09.2013
Data externrii: 25.09.2013
Motivele internrii: : durere toracica, febra, dispnee, cianoza, tuse, hemoptizie, inapetenta
Istoricul bolii: Pacienta, n urm cu 2 zile s-a prezintat la UPU al SJU NT cu urmtoarele
simptome: durere toracica, febra, dispnee, cianoza, tuse, hemoptizie, inapetenta. Dup o
examinare primar se constat o deformarea toracelui. Pacienta este trimisa pe secia chirurgie
pentru mai multe investigaii. n urma investigaiilor pacineta este diagnosticata cu chist hidatic
pulonar.
Diagnostic medical: Chist hidatic pulmonar

APF PM: 13ani, M: regulate, Nr sarcini: 1


APP varicel, rujeol
AHG fr importan
Grup sangvin AII (-)
Temperatur 39.3C
Puls 89
TA 140/50 mm/Hg
Bolnava este fumtore, nu consum alcool, nu consum droguri i nu prezint protez.
Investigatii paraclinice: radiografie pulmonara, examen bacteriologic al sputei, examene de
laborator: HL, VSH, Ts, Tc, Tq, T Howell, Gr sangvin, Rh

Nevoi afectate
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie


Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a-i pstra temperatura corpului n limite normale
Nevoia de a elimina
Nevoie de a se alimenta i hidrata
Nevoia de a comunica
Nevoia de a dormi si a se odihni
Nevoia de a avea o buna postura
Nevoia de a invata

1) P: Dispnee
E: Prezentei chistului
S: Facies crispat, pozitie fortata, disconfort
O: Pacientul s nu mai prezinte dispnee
I: - Asez pacientul intr-o pozitie care sa ii favorizeze circulatia
- Educ pacientul sa faca exercitii usoare de inspiratie-expiratie
- Creez un microclimat adecvat evitand umezeala si temperaturile scazute
I.R.D: La indicatia medicului administrez oxigen prin masca
Evaluare: n urma ngrijirilor acordate, pacinetul nu mai prezinta dispnee
2) P: Durere toracica
E: Deformarea toracelui
S: Stare de disconfort, facies crispat, agitaie
O: Pacientul s nu mai prezinte durere
I: - Aez pacientul ntr-o poziie antalgic(care s-i calmeze durerea)
- ncurajez pacientul spunndu-i c este o stare trectoare

- Cercetez posibilitile bolnavului i incerc s-i catig increderea


I.R.D: la indicaia medicului administrez algocalmin 1 fiol i.v pentru durere
Evaluare: n urma ngrijirilor acordate, pacinetul prezint o diminuare a durerii
3) P: Hipertermie
E: Infectiei
S: Disconfort, diaforez, tegumente umede, roea
O: Pacientul s-i pstreze temperatura corpului n limite normale
I: - Schimb lenjeria de pat a pacientului la nevoie
- Pun comprese reci pe frunte
- Aerisesc ncperea
- Termometrizez pacientul i notez n foaia de temperatur
- n caz de frisoane nclzesc pacientul cu pturi sau termofoare
I.R.D: La indicaia medicului administrez pentru fiecare grad de temperatur peste 37C
administrez 13% glucoz i ser fiziologic i antitermice
Evaluare: n urma ngrijirilor acordate, pacinetul prezint o temperatur a corpului n limite
normale
4) P: Hemoptizie
E: Chist hidatic
S: Disconfort, expectoratii abundente, paloare
O: Pacientul s nu mai prezinte hemoptizie
I:- Ajut pacinetul n timpul expectoratiilor
i ofer un pahar cu ap pentru a-i clti gura
Invat pacientul sa nu inghita secretiile
Notez hemoptizia n foaia de temperatur
Linitesc pacientul spunndu-i c este o stare trectoare
I.R.D: administrez perfuzii cu ser fiziologic i medicaia corespunztoare
Evaluare: n urma ngrijirilor acordate, pacinetul nu mai prezint hemoptizie
5) P: Inapeten
E: Mediul spitalicesc
S: Slbiciune, tegumente uscate datorit deshidratrii, paloare
O: Pacientul s prezinte poft de mncare i s se hidrateze n mod adecvat
I:- Administrez i recomand pacientului mese regulate, cldue, n cantiti mici i dese
Explorez gusturile i obiceiurile alimentare ale pacientului
Recomand pacientului s bea 2.5l de lichide pe zi
Fac bilanul ingesta-excreta
I.R.D: La indicaia medicului i administrez perfuzii cu ser fiziologic, glucoz i vitamine
Evaluare: n urma ngrijirilor acordate, pacinetul se alimenteaz i hidrateaz corespunztor
6) P: Comunicare ineficient la nivel afectiv

E: Mediul spitalicesc, stare general alterat


S: Anxietate, inhibare n sine, stare depresiv, nelinite
O: Pacientul s comunice eficient
I: - Familiarizez pacientul cu mediul spitalicesc
- ncurajez pacinetul spunndu-i c este o stare trectoare
- Cercetez posibilitile bolnavului de a comunica
- Furnizez mijloace de comunicare verbale i nonverbale
- Antrenez pacientul n diferite discuii
Evaluare: n urma ngrijirilor acordate, pacinetul comunic n mod eficient la nivel afectiv
7) P: Insomnie
E: Mediul spitalicesc
S: Stare de disconfort, facies crispat, somn intrerupt, agitatie
O: Pacientul s beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ
I: - Invat pacientul cand se trezeste devreme sa se ridice din pat cateva minute, sa citeasca, sa
asculte muzica, apoi sa se culce din nou
- Ii asigur un mediu ferit de zgomot si de lumina puternica
- Aerisesc salonul de multe ori pe zi
- Intocmesc un program de odihna corespunzator organismului
I.R.D: la indicaia medicului administrez diazepam
Evaluare: n urma ngrijirilor acordate, pacinetul reuseste sa doarma 8 ore pe noapte
8) P: Pozitie fortata
E: Derere
S: Stare de disconfort, facies crispat, agitaie
O: Pacientul s aiba o postura adecvata
I: - Aez pacientul ntr-o poziie antalgic(care s-i calmeze durerea)
- ncurajez pacientul spunndu-i c este o stare trectoare
- Cercetez posibilitile bolnavului i incerc s-i catig increderea
I.R.D: la indicaia medicului administrez algocalmin 1 fiol i.v pentru durere
Evaluare: n urma ngrijirilor acordate, pacinetul prezint o postura adecvata
9) P: Caren de informaii
E: Lipsa unei surse de informaii
S: Lipsa curiozitii, dezinteres
O: Pacientul s acumuleze noi cunotine noi cu privire la boala sa
I:- Explorez nivelul de cunotine a bolnavului privind boala, modul de manifestare, msurile
preventive i curative, modul de participare la intervenii i la procesul de recuperare
Motivez importana acumulrii de noi cunotine
Identific obiceiurile i deprinderile bolnavului i le corectez pe cele duntoare
sntii

ncurajez i ajut pacientul la dobndirea noilor deprinderi


Evaluare: n urma ngrijirilor acordate, pacinetul a acumulat cunotine noi cu privire la boala sa
i la procesul de recuperare

Evaluare: Pacientul B.A, 39 ani, internata la secia chirurgie al SJU NT pe data de 12.09.2011 i
externat pe data de 25.09.2011, s-a prezentat n secie cu urmtoarele simptome: durere toracica,
febra, dispnee, cianoza, tuse, hemoptizie, inapetenta, diagnosticata cu chist hidatic pulmonar. Pe
perioada spitalizrii pacienta beneficiaz de un mediu de siguran i securitate. Urmeaz un
tratament medicamentos i se externeaz cu stare general bun.

Bibliografie

www.sfatulmedicului.ro
www.referate.ro
www.referat.clopotel.ro
www.scribd.com
www.ghidmedicina.ro
www.biblioteca.regielive.ro
www.doctorbun.ro
www.preferatele.com

You might also like