You are on page 1of 59
Eom ea Filon si terapeut Ce este un terapeut? intrebarea riméne inci de actualitate gi, in acest domeniu ca in multe altele, rméne de actualitate si revenirea la surse, la origini, nu numai la ‘etimologia termenului, ci si a practica implicata de acest termen. Tocmai din aceasta perspectiva ne interesim de ‘aceia pe care Filon din Alexandria ii numeste ,.Terapeuti”, chiar daca ,arta lor de 2 trai” pare s fie foarte diferita de cea pusi in practic de cei ce poarts acest nume astizi. Dar ru ar putea exista chiar in context 0 tema de cugetare, de reevaluare a presupunerilor noastre antropologice si 0 surs& de inspiratie pentru un viitor ordin al terapeutilor? Terapeuti ‘a céror antropologie nu ar fi amputati de dimensiunes spiritualé, necesari unei depline impliniti si sfndtatii omului. aii sineretisme si de sectarismey nintrebare pusi in zilele noasire ey o sectA printre altele si careia Fit efine uitim mai indeaproape, yon gi femei de traditic evreiasca, gr -culturii grecesti. fnridicinare int-o tradiie dawg spre alte culturi la care putem grim 88 preintimpinim alte rizboaie rdecdt att, putem s8 ne intrebim eum si conceptele semite, antropologia fin gindirea lui Filon. S& fie un recunoastem c& semitul si grecul ri ale lumii, ale omului gi ale ‘exclud reciproc? Sa se fi Asat piosul de spiritul filosofic al grecilor? bim cum se intélnesc civilize ‘extreme decat cele cunoscute pot totugi ine stimuleze sisi pprudenja cu privire la sintezele ‘aren gift de fing interpretiii Sfintelor Scripturi reprezint& ‘exerctiul necesar care fi va invita 88 interpreteze © ,joace” cit mai bine cu puting, si anume in uniune cu Logosul eare o inspira. ae Metoda sa de interpretare constituie, de asemenea, 0 tapi importants in istoria exegezei. Acest fel de @ considera | persongjele biblice nu doar ca inte istoice, ci si ca “athetipuri", ca imagini strueturante in sluja inconstientlui fiecirei fine omenesti, aminteyte de anumite lecturi contemporane jungiene ale textelor sacre. Putem deopotrva ‘ine gandim la luerdele lui Gilbert Durand si ale lui Henry Corbin; pentru ei, Biblia este o carte in care inconstientl vine si-si .fac8 plinul”, si se hrneascd astfl cu imaginile si cu simbolurile care il pot ajuta si trliascd si si dea 0 Semnificatie evenimentelor personale sau colective, pe care nico alti abordare pur rajionald nu reuseste sf le justifie, ‘Ar i vorba deci si citim Biblia gi textele sacre ca texte ale incongtientulu, si s& nu cdutim in ele motive sau explicai, ‘ci doar o orientare si un Sens. ‘Drama fundamentalisilr, pe care o denuntl deja Filon, este cd se oprese Ia litera, la poveste, 8 se inch in ea si ‘Modalitatea aceasta de - socoti perso ig «stiri de constiint” Fiinjei Unice, pe care le putem regisi in noi ‘rd indoiald, si relativizeze dimensiunea Filon, recitind poves. n mister al mori si al ine fiecare dintre noi, altfel afiliaiei divine, pe care einfiecare dintre noi fe biografce despre viata 1ui Filon. fa data lui de nastere. a in anul 30 i.Hr, potrvit vietii. Altieruditi, Istoricul evreu Iosif Flavius ne mai spune Filon ce! conducea delegatia. Era un persona fatele lui Alexandru Lisimah, guvernatorul evreilor Alexandria, si filosof de meserie'..” Din experienta sa de delegat, se pistreazi frumoasa mirurie din Legato ad Cavum (Dela ste Caligula un seu fragment '@ in fafa lui Caligula, care incamneazi pentru elo fit relativa cu pretenfile Absolutului, inflata ‘ego-ului” pe care o va identifica aléturi de Terapeuti ca fiind Ja originea framantarilor sociale sau psihice: ‘»Datorez istoriei povestea a ceea ce am vizut, a ceca ce am auzit, atl ce am fost obligafi sé ne luptim pentru drepturile noastre in cetate. De-abia intrai, am timed ator omni a Calin ‘nu ne aflam in faa unui judecator impartial iin acuzator mai dusmanos decd adversarii nostri. Obliza unui judecdtor ar fi fost si find adunarea cu vote roan i ig scan In ura acestor cugetih ale ll Jacque am putea inc& sine punem intrebarea: cine su seein gestae de viatf al Terapeuti ‘impotriva forfelor tenebrelor”, care se opun Atitudinea cu pri niciun articol al legti nu le exclude, si lege, de altfe, asa cum mu exista nofiunea de. sensul atat de aprg al scrierilor de la Qumra inci menfionate edteva detalii precum ‘exemplu, in ziua de Sabat. Esenieni refuzau ‘SA lasi deoparte straiele — care sau apartenenta social pentru a. contemplate”, ce vor simboliza spar ‘| Nau sa ln Durneze = nu st pst @ infu doc ns espa pul car supa ‘Altar de straiul de lucr si de cel de sirbi teebuie sisi feast (simboli, fi nicio aminti de vocatia I pentru Eternitate”. Calugatii crestini se vor ataya in continuare d lismul apare al elementelor din fnuta lor (6 oe reso «a, de altfel, despre ,locuin{a” lor, Tepe cues aes H neinpodebit cu medals 6 epocil. Un vegmént comun, care distinoile sociale si era de 0 eleg tatea in frumusefe” a Aaven gift de Sigs Cum sai grijaide zei sau cum sai au fn vremea lui Filon, Terapeutul avea ‘eit find imaginle prin care omul isi reprezinth Absolut Jmagini multiple ale Finjei unice.Zeii sunt, de asemenes, Nalorile care orienteazi si inalfa vieja. In termeni mai Meethei, vom vorbi de transcendental”; Frumosul, ‘Adevirul, Binele. A avea grija de zei inseamnd a veghea supra marilor imagini care silagluiese in nol, asupra Srhetipurilor ce ne c&lBuzese spre mai riul sau mai binele din ni insine. Filon va studia aceste imagini ce ne apar in vise, dan ‘mai precis, el va veghea ca imaginarul 51 imaginalul nostra tific hrdnite cu imagine cele mai structurante eu putin, Si, pentra el, aceste imagini se glsese inainte de toate in Biblie, ficare persona} biblic fiind un arhetip a cdrui cevocare poate inlesni propésirea sufletului, : Cum sa ai grija de dorinya ta ces fel pust in Iegaturd cu cunoasterea i nu este grav, doar pierderea constinjei .Pintt Bosla mental nu reprezint si astizipierdereaR este ferecarea in .reprezentii” sau in reflex $i finalitatea doringe roe vent 0 maxind pofitoare, 0 pe care noi le ludm drept Realitatea insti Cum si ai grijd de celalalt TTerapeutul din vremea Iui Filon este, de asemenea, acela care are grija de celalalt prin rugiciune, si aceasta ru e fara legatur’ cu reorientarea dorinfei, de vreme ce $8 te rogi inseamna si ramai conectat la Sursa Realului, s8 te recentrezi in el. Acest act de ,recentrare” este eficace nu a de Fiinja (a se vedea ‘mumai pentra sine, dar si pentra un atu, A invoca Numele eamnd a refula accasti d Fiingei care Este” asupra cuiva inseamna si-l pui si pe lin legiturd cu Sursa sa de Vista, sil readuci in empul Realului, de unde va putea cel putin si-si relativizeze sufernja,dac& nu va reusi si se vindece complet. Prin urmare, actul rugiciunfi pentru Terapeut nu este aut reciurea de rugiciun side invocai, eft mentinerea fini in Finys,astfelinedt Prezenta Sa si se sau sts imerorisze prin lin perscan nef, (theoriar’). Nu voi adiuga nicio iseqare de fac, de obicei, oamenii de litere, ci ma vo {dezvalui simplu, cu indrizneala, ceea ce este ( ebuie ca marele merit al acestor 2t de replic’ pe cei care socotese ssl fe invaluit de taicere. ka precum si multitudinea on) gi suferinje. Daca se, 128 cA au primit 0 educati i sfintele legi, si deoarece 0 On), care este mai bun ul si anterioar’ monadei, ne merit sA fie comparat cu ntele: paméntul, apa, aerul, | un nume specific, nur , cred eu, ideea de aprit de elevatie si de ridi din sa tin pi it eos din materia brut cu bucdi sane A font fiute gale, chigvete im care siti spel picioarele sau alte oale mai de folosnoaptes decd 4s, ', Cat despre ze epiptenilor, e chiar deplasat s& mat url divine ani sumai animalelor domestice, cele silbatce:leul, dinte cel fpelor, crocodilul care trfieste in tara lor; cretele si ibisul egiptean. : 49. i vad c& aceste fiare au fost zAmislite, c& au nevoie de brand, cd sunt lacome, pline de excremente, veninoase, lantropofage, vietime a tot felul de boli, e& mor de moart natural sau adesea si de moarte violent. $i totus le Ei, care sunt civilizai, venereaza fiinje crude gi cel mai necesar dintre si trupeascai, ci de cea a sufi ‘adevirul de minciuna. 7 Terapeutilor al c&iror efort com di limpede, fie ca ea si se ality & se inalje mai presus de soarele -vreodat’ aceasti regula de viagl, cei care nu au familie las tot ce au insoyitorilr gi lor. Cei care au objinut bogitia viziunii bopitis oarba celora carorinteligenta 14, Grecii ti serbeaza pe Anaxagora gi care, din dragoste pentru filosofe, s-au dirt p re nu doar si-au lsat pigunile cireilor, dar care, ‘mult decat att, s-au ingrijt de nevoile oamenilor, fe prudent si foarte Intelept. i 15, Ce fac dusmanii, dac& nu s& tread prin foe jara adversarului si si-i taie copacii pentru a 0 det A se declare invinsa prin infometare? Asta fac, precum Democrit, celor din acelagi singe eu ei, atunei ii abandoneaza nevoilor si saraciei ai clror ati ‘sunt, pesemne nu intenfionat, dar fiinded mu sunt prevaza simu se gandese la ceea ce ar putea fi folosi 16. Cat de bund si de ‘Terapeutilor care, la fel de indrigo! ‘ferind marinimia in locul oc si le distruga. Aceste bunuri ngigi—celo o bine: .Stiinja are n fnsd viata e scurta.” fi semnifica si gi in Miada, la inceputul céntee fi: Mizi', experti in lupt Igi, care, fara alte resurs em fata de viata din cauza inegalitaii care 8 contrard duce la dreptate; ay esiunilor naturale constitu ‘cu cea ce 0 minte friv itde averile lor sinen fri cale de intoarcere intentionatd, ci deoarece ei te amesteci cu oameni avand car 21. [i gasim deci pe acesti Terap intrucat trebuia ca $i grecii si barbe de acest bine perfect, dar ei sau réspandit in toate circumscripfiile administra sunt numite, $i mai ales in imprejurimile 22. Cei mai buni dintre ei emigrea ‘ca spre o patrie a Terapeutilor, spre un lo situat dincolo de lacul Mareotis pe o coli foarte bine aleasd, atat pentru siguranta sa, ‘eral care este temperat. cn 23. Ei sunt in siguranta wi aa de ferme si de sate, Aerul este temperat, se inal constant de pe lacul care di spre rmarea aflati in apropiere; cele care vin sunt mai subtile, cele de pe lac ~ m inte ele instareazdo elim foarte Si protejeazd de dou Iucrui: a ‘serului. Ele nu ‘sunt apropiate ca in o ei care aut singurtatea eu asi un lucra sténjenitor 29. Au, de asemenea, cari scrise {fost odinioar§ iniiatorii Terapeutilor gi Iucriri ce trateaza formele folosite in +30, Timp de sase zile deci, fiecare io filosofeaz’ in aceste .mindstiri” despre car: Darina saptea 2 se eunese fnt-un fel de si'se agazi dupl virsth, in atiudinea mifinile sub vesminte, cea dreaptd inte piept sting lsat de-a lungul trupulul is 31, Atunci, cel mai injelept si mai invijat lor iese in fat8 pentru a lua cuvantul. sunt ferme, el vorbeste cu logica si cu tala elocventa precum orator si so ele si poati intelege oe audi cu usurintd si ira saul cumpatarea (egkratea care isi clidese celeate asa si ei sunt obisnuiti si ups pirerea mea, le domoleste +36. A saptea zi este foi sufletul, este rindul corplui si fie masa se relaxa, aga cum se face eu un trudtistovitoare. 37. Nu mindnc8 nimic scump, sare; cei mai plipinzi fi adauga si n ‘este apa de izvor. De fapt, ei igi potoles pe care natura le face s8 domnease# asupra: — fliri sa le ofere nimic migulitor, doar 4 cruia nu se poate trai, el cea aan aR decat ca sa nu le fie foame, si nu beau decat ca si mule fe sete, ferindu-se de satietate ca de un dusman preftcut, tt alsufletului, et tal wupul, 38. Existi dout mijloace de 1 banchetele lor, dupa ce banchetele altor noroade, curat pan nu au mai putup in, ci o bautura care deranj Alese pe jos si se lovesc, tural se ridic’ si se muste ile, degetele si alte parfi ne determina si credem Ciclopul si cu insotitorii lui ‘ntregi” de carne de om, exercitiu — asa cum sunt luptator, of m ‘in egala masurd asasini 1 care le primese nu sunt mai aplicd, desi nu-si dau seama 4. ris cei care eu putin in banchet buni prieteni, zdraveni si don aeeawia smia Sua 45, Alti meseni, mai moderai in ‘paren, beau vind precum ar bea mandragors pin lise sprijinindu-se pe partea sting’ si intorcind eapul, vomit prin cupe si se scufundintr-un somn de plum, nemaiauzing si nemaivazdnd nimic, ca si cum simpul gustului, cel mai nedemn dintre toate, ar fi singural care fistipdneste, cunose si pe altii care, atunei céind sunt usor ‘amet, inainte de a fi complet coplesif de dinainte, ludnd in calcul daruile gi prime tunel vitoare bei face parte din a7. pe fell in care se p ei au fost format {ndeplinirea unor funcyii mai seri ‘opulenta stapanului casei, fai amintim si tot felul de. de-ei, De fapt, este 0 dovads al ne', patere” si cupe, si altee és9:Tn'plusysund secs crate foarte artistic si cize 7 dar $i: invoate parle oaspeti savureac din simultitudinea cdmurilor si ulmeet a care servesc la masa, at de mari, incét incdnta privirile celor c din ele. Ay serviciul in sine. Uni dite ale, erst mindnce, ludind su i ‘inul. Adolescentii care adu ‘spa, precum si diriciagazdei, = ul pictat si ochii ial 54. Sunt aduse gapte feluri de ‘impecabile. ‘multe, in care abundl toate t ul lung, fie netuns d ale raurilor si ale vazduhulu iru a desivarsi rotu dolofane; fiecare dintre aceste ici fesute cu rafinament, volatile, este pregitit si cor 1 faja mai jos de g - $5. Apoi sunt stranse pl “amesenilor care se indo ‘hal de lacomi, inedit mi eal, frit cad de atta ghi Ja care a participat Socrate: unul fa sirbitoriizbinda lui Autolycus, care a regedinga lui Agathon. Xenofon att in practicd, ct i in discuss, ley {febui sii formam mai deprab la 61, Aceastt dragoste, tn afar tineri,fireduce, in plus, larangul si pasivi if neste, de asemenea, pe am fel mai trebuincios ~ si anume tupul, fmadevar, spiritul pederastuul jin spre baie, el nu are ochi deft pentru de orice alte afaceriintime sau publics, {ise sfirgeste de dorint, mai ales dacd mu ‘Bumurile sale se reduc din dou8 motive: si face cheltueli pentru cel pe care i ub (62. O calamitate publica si mai. na stinfei si contemplatiei naturi, a profetului Moise. sees necare yee signin ae | doar simplul numa sapte, ci si patratul_ pur si pe veci virgin; se intima . ajunului celei ‘mai mari sirbae si imbricati in alb, cu o bucurie ‘gravitate. La semnalul unuia dintre le pe care obisnuise sil dea celor fnainte de a se aseza la i mainile spre cer: SB vadl ceca ce merité s8 fie ece sunt nepangirite de atingerea Je nicio acfiune care tinde spre lui Dumnezeu pentru 8 la mast dupa 68, Femeile participa si sunt in varsté si fecioare. Six :, precum unele py oluntar, din zel pasionat. pentru in i tiiascd deci cu ea, aces Ter Shceriletvpului sn doveseo ra remuritore, pe care poate 58 02 inbit de Dumnezeu, siménfa p raz& care 0 face capabilé sh con injelepeiunii- re 69. La mast stau despartiti: de 0 parbaii, de cealalt, la stanga, femelle Cr ‘ef dispun de paturi dacd nu magnifie ‘moi pentru oamenii de vité bund, eu filosofiei? Sunt, de fapt divane din le acoperite cu cuverturi simple ficute din putin ridicate sub cotiere. intruct,d isciplina @ Spartanilor pentru a at starea de spirit conciliants, care sade B i urise totusi din toat ini filtres 70, Nu sunt servi de sla, dere ‘oameni care incercau s st relelor, au dat a um fii legitimi gi-ar servi tatl 5i mama, el, privindu-i pe acesti parinti comuni ¢g piati decit parintii de singe, de vreme ce ‘hu apropie mai bine oamenii cu judecatd eg rtd. Atunci cénd intra 58 serveasca la mash, 4 igi lasd tunica $4 fluture in voie, asf nu par prin nimic slugamic. neva, Nu este deloc ingrijorat cu p {ntact el nu aspiré la gloria elocim, cexacitate, 5 dup ce a vizut, si nu acd nu au privirea la fel de dorigé de a invita aproape asemndiore 76. EL‘ vats timp indelungat, fe copreasc sau 88 repete, asf int suflete. Dac ar vorbineincetat i fi sd ritul ascultétorilor sii nu ar putea srrimane in urma si ar inceta si mai 77, Acordandu-i stenya lo fac oratorului prin infiisarea voioasé ‘isi anima discret chipul. In sfagiy ‘nceatd a capului i ridicdnd ‘manifesté neinjelegerea. Noviei atenti decit cei agezati la mass. care o au, pot s8 contemple lucrurile iul celor vizibile. ‘ fei publicului, oratorul a réspuns profitat de lectie, pentru a arta ca fsplth pentru ministerul lr, are Salus se abfina de la aceste mancéruri, je sunt superiori si se bucure de acest p 83. Masa este urmati de o veghe fo sirbstorese. Se ridica tot, se adund in bpanchet si formeaz dou’ coruri, unul celalalt - din femei. Se alege, pentru a fecare dintre cele doua coruri, persoans ficae tie s8cte cel maine. (84, Ei cant pe urm& imnuri compuse in Dumnezeu, pe un numar mare de versuri si melo ‘in cor, cind rispunzindu-si armonios $i ‘x gestri si cu dansuri. Cupringi de inspi strofele corului si antistrofele, fie in ps 85. Diptera ma eee delet fiecare in parte [cu cite le] ind arf intimplate si dandusi seq “mai mare decat se poate spune : ET ecteinepamms om smafi si cntari imnuri de recunostinga rul, barbatii sub conducerea profi sub cea profetesei Maria. peutilor este format intocmai ocile subtiri ale femeilor se imbing {in cfntece altemate, ceea sicu adevirat muzica. G ‘se dedau tofi acestei nobile b sau ploapele ingreunate, ji decat atunci cand au venit la banch reg trupul intors spre Orient, ei pande ceil vid, se roaga pentru a te spre cer, pentru a defi are in cugetirile lor. ” sau pent filosofiei i sta bine cf, de voie, de nevoie, existé inf activi si 0 cauzd pasiva. Sta cd cea activa ‘reatoare, universal, absolut pura si f wafiacela de .a dezlega” an e, superioaré Binelui.!” piedici in fata Vietii si a ‘atunci ednd Filon spune c& Terapeutul este un sof, trebuie stiut 4 el rimfne in egal misuri discipo. ul li i Moise si al lui Platon. Acesti filosofi, cercetétori sj tji de Inteligenta creatoare (sophia), sunt, de asee medici (iatriké); ingrijese trupurile, dar, precizeazs - nit ingrijese doar asta, si exact pentru acest motiv ei numele de .Terapeuti”, adicd pentru Terapeut true u poate fi considerat doar ca un obiect, ca un lucru [épithumia), isterea (lupe), Ipleoneziai), ignoranya fap ce este [adikiai, cat si multi patologii [pathon} si suferinge,” Din aceasti multitudine citeva. Termenul pathe este, de pasiunea pentru Filon Pe spate”. {a urcaté cAlare pe p ¢ vor fi confruntat cy. fe s8 se poticneasca." vedea 0 aluze i fac din noi pentru "De notat din noi insine Terapia pe care 0 va proput poftd...) m ‘ceea ce el considera ca flind o ,patolo —dreptate, . ‘vetii politice si pretind of ¢ ees Sit ie : Ig prezinta ca momealé necur " biata lor vial austerd si sr | urmare, unor asemenea impostor pur, departe de societatea oa Pies unice in oleria asi de placerile fost cumpatay tune Paring Biserici,cind, la randy isos ca fiind ,marele doctor al {gi are sorgintea in aceast di ‘iceea ce suntem cu adevérat. C Dezorientarea dorinei mai pusin dureroast. ips, dea trai cu ea fir st at in momen pe 4? Dac omul este o fins ardi umanitatea in cazul in | multor fiinfe nu este, de cele se? CA mu mai au poftl de ce sii doreasci? Asa cum n dependenta si in atasa- n faptul de a dori, care ‘a acestei dorinje. fe reaitiirelativ ‘cdtre Acela singur, i pescoperim atunci cl exist in om od “yh fie satisficut. D i ‘gare satisface dorinta omului, fr tht pe deplin. El este ca 0 apa Adevaratul Dumnezeu nu d ‘eivrea ca ea si trdiascd, de accea mu 0 s Fiinja tuturor tuturor existenfelor, veghind s& past adic veghind s& nu fact din Fin _,Din dorinta de cunoastere, pt -intregului univers si igi pune int -nyeabis Cine este acest D | ide ghicit? Este el un cor pur si simplu, superior ae | ceo monad, sau un compus? - Omul nu a ajuns la capatul nic Fini... dar cel care va. de mult de a deserie vanitt t de a descoperi cd dacd Fiinta nu ¢ tot aga nu ¢ in nimic de dort 5 mai ascunsé doreste acest Nimie ‘pe care Filon ni le prezinta in lur a if % Moise ne invaté c& vi pe Damnezeu inseamnd si sti de neatins Be acco cae inseamnd sivezi cA invizibil.”” ana pe end viet stem Terapeutul - ,Exteriorul infelepeiunii: nu jionat de cugetare si de tr st plin de voiosie si scopul infelepeiunii filosofi sunt tris la moart, ia sp | Jean. ¥ves Leloup a Terapeutului nu vine dintr-o cine stie ce e din naturd; bucuria sa este Celalalt, re el se regiseste si in voia caruia se lasa, -Clutarea lui Dumnezeu, Fiinta cea mai bund dine DPS ay fk sami, Cauza univers bucwae, BORN au oh mal Speers risacet icra (vincent | fyoese”, aga cum 0 mune Fs : crize de anxietate, ce apar in anum ‘stiinfei este viafa contemplativa, care | tee 0 bucurie curati precum aceea data de vin, gi mee f brine. E ees ses feces co tocar anxietatea si ipohondria, Exist& o fo ‘cu uei.”® exemplu, instrumente ascutite, ___fafide locuri (agorafobie, cla face, de asemenea, ecoul anumitor tex Gerpi, cai’, paianjeni). Ar mai -——specifice, teama de anumite m i { sau de anumite boli ai {si vaaven bucuria in Cel Cae Este si rabies ne ugiul in El, si se vor bucura tori cei cu inimi os eae a 4 alert; ea se apira de pulsi a in altceva decit in Fiinja Care Es fobia constituie, in septic; a vindeca pe un om de _‘SeFesive sau sexuale ref | Izvorul transcendent al fiinfe citre eu. Se produc nesubiectiva si care n | Ceca ajnge Ia cea mai mare cuncaytere desing tocmai acela care igi pierde cel mai mult nidejdea fay, de sine insugi, avand o viziune lucid4 a neantului al creaturi, iar cel care isi pierde nddejdea fats de sine ’ i cunoaste pe Cel care E: Sees sei ae m (asophrunal), care ns - Cunoasterea neantului nostru nu ¢ trist4, ci inseam ra cunoaser, ci lipss de ‘oric&rui obstacol din faja Fiinjei care este sey recente ‘oi aver viata, migcarea si fi bopita, stabilitates, paces nat despre accasté ford care ne sustin protejeazi, si care in acclag timp ‘spre larg”: .E este cetatea mea: A ignore prezenta Fini ‘seamnd afi lipsiti de siguranyd si injei care ne este data. De unde vine gelos ee 2 ‘suntem feriit de feriireaceluilal?Gelozia ea si-laduch | $0 £43 are site inchidl, isi gisestein pentru a face, ca El, bine vietSilor EL | rconfrunta si pe care le vor vindeca, eee de came al Cuvntului increat, fet si rezoneze in no, toe privoarelepripstilorce 1 nu-sivorbeste deed Ii i spre ,Celdlalt” sau spre un firoescl. _,Cuvantul divin [logos zibild, de vreme ce nu se asea ‘sau a se respinge, i cca manifestare a acestui Unul itate real intre Unul pur si absolut si Unul suri de cartea Naturii, Ter citate), cat sia lumii percepute cao ‘sa consulte si sa studi u (@firmand astiel 0 discontinuitate ‘celasi Logos este cel can este creat si ceea ce ¢ increat). 4 or cosmosului, care insp on vor gsi destule texte care SA suis ji trebuie ascultate impreund le, pentru face din el tt un bun even, vclipa in care cartea Natur ec. Dar doctrina sa cursiva asupra Logo “imi int in rezonantd si ne ‘expresia efortului stu de a impace, nui unic, informatie creatoan ‘Aceluiasi cu gindirea Celuilalt, snosul din haos, si care produc ‘Creatia nu reprezints. oare, mani mpreund un efect de sens. anifestarea nu este, oare, 0 creafie a mnevoie de Scripturi Ai nea? Termenii creatie si manifesta Natura”; scopul invat nouin cadrltermenului Relate. Nix spre veritabila noastra n ji dintre un efectsicauza st ‘armonie cu Logosul ,Dmneze in Durnezes gindurilor noastre. 5 ‘spune mai térziu Sfantul lo od concret, pregatirea Logosul sau... Aceasti ut necontenit de .atentie la ¢ fn Scripturi (Sfint ‘mai putin ordonate exercitiu de atentie nu Te benefic pentru in 2s, a cea ce este il aduce pe Te Este”, Fiinta, O On. in colt u vorbeste despre Dumnezeu, « th Flinfa este vorba s& aver gr On. Am vazut c& terapia pe vremea jyj | ai grija de trup (hrana si imbracdmints), ile $i de arhetipurile care o anima, sai i de orientarea pe care i-o dai, cit side ai grijdi de Fiinta. Stiind c& sintagma ce tetragrama YHWH, sau Yahve, eu din Biblia ebraicé, intelegem et si avem, de fapt, grija. La fel de bine je ,s& ne ingrijim” in mod deosebit igindeascd sau si imagineze Sis: Unul, Monada, Binele.. Da ‘ina insisi? FAr% indoiald, deo de orice nume nu exclude fpclude toate felurile de nume fra di riciunul dintre ele nu este potivitlu Celuiaflat mai presus de orice numa sa comun’ tuturor numelor, OF, Fin imiversalitatea numelor, ct si in cea a reprezints deci singurul Nume uc.” Raméne totusi riscul de a f Find, o Existentd, o Fin supe atributele pozitive posibile, duse la ‘are o putem avea, Ia care p ‘tanscendent’, YHWH, ace ‘vorbeste Filon. Abordarea sui” in excel ‘nu inseamna s& te og m putea-o atinge sau m ie vorba de o transcend dainuie in noi Necunoscuty| | este un ceva", ci un § buie sf opistrim liber. .Dumneag east libertate, si nu o insta pistrim vie si umilé...Dumnezy ui”, adic& exist’ in el ceva a cea m compara cu ni Blea occu pa omului, intrucat dac& th libertate, aceasta s te aici Filon este un (8; a-l aduce sau a-l red ale timpului, ae Ba asa si yigne ‘Sabatul, ziua vesnicd de +e-agezat temeiul in Durne; Terapeutul ae grijt de merevinRealult relative; modul shu de cantarile 1a un loc nu au alt s de acest Esenfial fra de ea fngetal cu incetu, cu inima gi tbucura de Prezenta Sa, ‘A avea grijh de Flingkm primal rand de ,ceea ce acest punct de’lumind, Vindecarea ne este data de «Marea dezbarare de cle de wate Unulaintreaspectelecon 8 Terapeutii sunt in i. Nu putem renunta lor, nu exist disp nig ‘bunurile lumesti; doar ppe calea lor interioara, de viata", despre care ne oo | hindusului traditional trebuia si al, prin patru etape sau ashramas: a, in timpul careia hindusul se lui sub desta unui invtor sa cic noi sunter fe am pod si olcuin ‘Marturia Terapeutilor unl cu ei permite sh rele a chror Susé tne d putin exagerat de un fel s angoasati a bunurilor tr De notat c& Terapeuti,d fipatsgint, oa diag Ea prin asta se deosebese de nu se regaseste niciun ceva care li se pare mai! ‘si se elibereze la maxim de p est ee folositoare altora gi lor cu administrarea bun agotlon mai rma istrangi bunuri, sic ‘Inlipsa de er bodosbea a afi bogitie.” [17] a Terapeutilor nu «i si cele afective, Pentny te dezlegi de un anumit moment al exisene - intengionatd, ci deoarece site amesteci cu oameni avin Marcots pe o cont np att pent sigur, i este ,echi sau cuexcese, iaram fos a {npericol, psihologie sa ip tai ae afi mai subtili, care sun ‘importanyé calitatii ae sbi ca : tia, imbraica pul sinaceage este ascutité de ice meditate. insisi a adevaratei ee toate, ,si Incercdim si vedem iictacere's fs ceca ce este, Un ele _yedere” si din co i dela ele insele, in ,celalan ‘ceptilor noastre fragmentare, ace impede. os .Ainvaja si vezi limpede” si dezvolti in tine o vedere d dinochiul inimii, Exist privii care transforma in lucruri; exist alte Jumineaza... din acesteprivii i sipared innobilay Valoarea din privirea sub care ne agez limpede nu numai in sensu eit x pin a dun sub de dezvaluitoare, Ne vedem si ne des ‘menea priviri nu print-o ‘iin goliciunea noastr es vrais nace ‘pani-n picioare, judecati, septate fiind condi n . a eutul poate deveni limp, E a dezvaluic none ag : El devine astfe] . ‘martory amagirii si c& absen ul adevirului, si cd aceste dout izvoare: din amagire izvoris in adevis, males Incr Umilul este ceea ce este” ze eb este. Lingusiile, casi caloms provoacd in el react dar nepretinzind nimic, nu are ‘sia e de ajuns. Pentru Terapeut, ti si relativizezi ego-ul, eul, care p pretinde, cere, asteapta din exterior, ilipseste in interior fn acest sens, singuritates neveseri pentru Terapeut, acc rimeni; existenta noastra nu d izorisediferitele feluri de rele luerurilor bune, lumesti si divine", ¥ atit pentru Filon, cat si u <1 clderea omului este consecinga | tun loe sacra numit «sane si indeplinese, izolai de cia, duc aici nimic, nici burr ii este necesar trebuintelor trp e date de Proferi, Imnurile si alte jin utilizat pind atunei, si pe secolul al Il-ea, in textele Cuvéntul monasterion nu indi centarea efortuluiinsinguratulu, Eltrebuie si devind unul, starea de dispersie si de rs gindurilor, pulsiunilor sia reunificare tree prin contemy unificator’, prin Sfintele Seri ca functie de a le insuma int Logosu! care le inspira, pente unified si tine toate lucrurile in Filon remarca faptl ea Unul, prin textele pe care EH i asupra constiintei, ci si asupra i ‘Logosului continua int »Visurile mantuitoare” visuri con: regal spre logosul Fling a j care le insufleyeste gi Ie conduce fi Sfintele Scripturi au fost pris neobignuite”. Visurile abund pei viseaz” in pind zi, ei nu tea lor este cea a Semnifca: densitatea si secretele nop, dau dovada unei injelep- arbitru rimane totusi rafi- amintirile noastre proaste de siudatd tn timpul somnutui ung ‘Vechii Terapeuti insist acestor visu Incdreate de: »Spre sear, inainte d evitate conversafil, al trebuie purificath intel testi si sl te cure, ps Toate acestea se lucid” Ia tibetan. Pe yremea lui Filon, tie bignuite”. Visurile abunda sii ..viseazi” in plina zi, ei ny oritatea lor este cea a Semitic itatea si secretele nop _Towsi, nu treuiest ‘ext sfnt. De fapt, este vorba st nu facem din. camintir ‘ciudata in timpul somnului w Vechii Terapeuti insist. asupa p acestor visuri incdireate de .Spre sear, inainte evitate conversatile, al Toate acestea se as “Tucid” a tibetani texan cereau Logos pe care o primisera in textele ce indic& drumul de urmat si le ci vorbim de insusirea de i tera profund, Realul ultim, care ne Sean die taina cea mai neagra a nop acest lubiri, ir suferinga urea mai putin. Citi evrei nu s-au inarmat eu ribdate ci viata Terapeutilor este consacrati ii Scripturilor. Textul sfant: Teprezints de unde si efortul stu de ‘pot descoperi pe ei ings, Fiecare inte pe anumiti exegezi, De exemplu, Adam! ‘stipan al omului, imp rile si iubirile lor descriu baile Drama caderii se poate a8 inlduntrul fiecdruia dintre a Eva) ispiteste spiritul ( Ta Real, vrand si il atraga dde ginduri si de atinud . ‘ingelitoare... Dar se poate i eh rii, dar a ‘adere impreuna la Real; Ba Pe = inno: i gust roadele po -acestei Tubiri, iar st -durea mai putin. Cate ade fra stl de pe anu exegeri, __ De exemplu, te Veriaatin ie peuti, .pméntul stint” ny erat €u propria lor inima: templa ale bes flor are dreptfunctie stimularea de interpretare a Scripturilor, ci ea fiecare, prin infeleger, st trea literala a Bibliet nu poate putem indura evenimentele im pentru a descoperi sensul ea simbolurilor, oe in [umin& in fafa ochlor ie rien. | quexisthnimeni altcineva pe ¢ ‘urmare, si alegem ceea ce ni se int tdi suportim.. lbertatea omulu, p prin capacitatea sa de interpreta, Multiplele niveluri de interpretare. vinutea dea stimula aceastécapactat | Enigma nu blocheazi ‘exist ceva de dezvelit de dem ddublul sens, tocmai tntiea Jea sens in si prin primul: Pentru Filon, spiritl care in fnrezonanti afectivi cu arhetipari rueste departe de Stipénul al Scare, dupa spusele lui Heracl 2i.ci semnifica [owe lege, de fapt, divane din. pe ‘ i simple din papi, i, deoarece au convin- iva naturit: intr-adevar, (70) j indeplineste indatorrile nici asteptand porunci, ssicu graba” [71]. Filon -sempe si pietronse sau ca ~ pe langi faptl cn | dorese o odrasé muritoare, poate si o zimisleasca Biiclcoph cc mda plrinteascd find oi fost in vechile ti rimele scrieri cresting ui iss, ade Sabat: in acea zi, dupa. sl fie masatcu u na in mijlocul salii de banchet format din barbati,celalalt si cnte imnuri compuse in pe un numar mare de versuri si Psalm si poemele Tuate templu si mai apoi in sinagogi. inspiratie, fie in procesiuni, fie corului si antistrofele. Dupa Heele dous coruri s-au delectatfiecae re a fost compus odath pe {a sarbatori) minunile care sia Vizut cd este bi ‘evreu. Terapia mai const i Gf et de Se va aduce pl 38 V4 sp moarte: ‘titi sub acest copac. Si voi aduce paine si vet rumul Vostra, intrucat ‘Accia: «FS, precum ai zis!» Unde este Sam, zis: «latin cont) «SA nu Se minie Stipiny) de se vor sisi acolo numa | Domnul: «Nu 0 voi pierde de » Sia zis Avraam: «Lata, mai cuter ji meu! Poate cl se vor gtsi acolo. Darde se vor gsi acolo numai nul i-a zis: «Pentru cei zece, nu o Ja un moment dat into izi 0 anumitd reintoarcere a e institute care gimea lui. Va trebui s8 vorbim

You might also like