GRUPUL ŞCOLAR “IOAN BUTEANU”

ŞOMCUTA MARE

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR: ELEV:
Prof. Ing. Rodica Hărănguş Afrim Bogdan Andrei
MECANIC AGRICOL
 2009
GRUPUL ŞCOLAR “IOAN BUTEANU”
ŞOMCUTA MARE

Pornirea motoarelor.
Procedee pentru uşurarea pornirii motoarelor

COORDONATOR: ELEV:
Prof. Ing. Rodica Hărănguş Afrim Bogdan Andrei
MECANIC AGRICOL
2
 2009
Cuprins

Introducere 4
Capitolul I. Pornirea motoarelor 6
1.1. Turaţia de pornire 6
1.2. Metodele de pornire ale tractoarelor 7
Capitolul II. Motorul electric de pornire (demarorul) 8
2.1. Rol şi condiţii impuse 8
2.2. Construcţie şi funcţionare 9
2.3. Tipuri de mecanisme de cuplare ale demarorului cu arborele cotit 10
2.3.1. Mecanismul de cuplare prin inerţie 11
CAPITOLUL III. Pornirea cu motor termic auxiliar 13
CAPITOLUL IV. Procedee auxiliare pentru uşurarea pornirii motoarelor 16
4.1. Bujia de incandescenţă 16
4.2. Instalaţia cu termostat 16
4.3. Preîncălzirea cu lichide de pornire 18
CAPITOLUL V. Întrţinerea. Defectele în exploatarea şi repararea instalaţiei de pornire 19
5.1. Întreţinerea instalaţiei 19
5.2. Defecte în exploatare şi remedierea lor 19
Bibliografie 23

Introducere

Un factor important în dezvoltarea agriculturii îl constituie dotarea ei cu mijloace tehnice

moderne.

3
 În sectorul de producţie animală, formele mari de animale, creează condiţiile şi impun
mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie. Prin mecanizarea proceselor de producţie
în zootehnie se realizează, ca şi în celelalte ramuri de activitate economică, creşterea
productivităţii muncii, reducerea eforturilor fizice depuse de lucrători, realizarea unor producţii
animaliere sportive, calităţii superioare, reducerea preţului de cost.
Dezvoltarea industriei energetice permite ca energia electrică să fie folosită pe scară din ce
în ce mai largă în procesele de producţie agricolă, mai ales în sectorul creşterii animalelor.
Aparatele şi dispozitivele electrice montate la tractor sau automobil sunt cunoscute sub
denumirea de instalaţie electrică. Aceasta cuprinde: surse de energie electrică şi consumatori de
energie electrică.
La tractoare şi automobile, sursele de energie electrică sunt reprezentate prin bateriile de
acumulatoare şi generatoarele de curent continuu sau alternativ.
Principalii consumatori de energie electică utilizaţi pe tractoare şi automobile sunt
electromotorul de pornire (demarorul), instalaţia de iluminat, dispozitive de semnalizare şi
avertizare.
Pornirea motoarelor de tractoare şi automobile poate fi realizată cu ajutorul unui motor de
pornire electric, cu un motor cu carburator sau manual. Cel mai raspândit procedeu este cel cu
motor de pornire electric. Puterea necesară motoarelor electrice de pornire ale motorului diesel
este de 2-4 ori mai mare decât la motoarele cu carburator, care dezvoltă aceeaşi putere. Acest
lucru duce la mărirea puterii dinamului pentru încărcarea acumulatoarelor. Motoarele electrice de
pornire funcţionează la o tensiune de 6V, 12V, 24V.
Pornirea manuală este posibilă numai la motoarele de mică putere, dar şi în acest caz se
foloseşte de obicei un mecanism de decompresare, care reduce compresia în cilindri.
Electromotorul de pornire este un mare consumator de energie electrică şi supune la grea
sarcină bateria de acumulatoare. Puterea motorului electric este determinată de felul motorului cu
ardere internă (cu carburator sau Diesel). Motoarele Diesel necesită un motor de pornire mai
puternic.
La pornire demarorul roteşte arborele cotit al motorului prin intermediul unui pinion
montat pe rotorul acestuia, pinion ce se cuplează cu coroana dinţată fixată pe volantul motorului.
După pornirea motorului, pinioul trebuie să se decupleze pentru a nu se distruge demarorul.
Decuplarea angrenajului va trebui să se facă automat, imediat ce motorul a început să
funcţioneze. Angrenarea şi dezangrenarea se face cu un mecanism special, care are mai multe
soluţii constructive, şi anme: mecanism de cuplare prin inerţie, mecanism de cuplare prin acţionare
4
mecanică, mecanism de cuplare cu acţionare electromagnetică, mecanismul de cuplare prin
deplasare longitudinală a rotorului (electromotor cu indus culisant).
Pentru a se asigura puterea şi cuplul de turaţie necesar, motoarele electrice de pornire se
execută obişnuit cu patru poli, iar în unele cazuri cu şase poli.
Fiecare marcă de tractor sau automobil are schema sa proprie de iluminare.

CAPITOLUL I. Pornirea motoarelor

Instalaţia de pornire are rolul de a antrena motorul până la realizarea condiţiilor funcţionării
lui independente.
Pentru pornirea unui motor este necesar să se rotească iniţial arborele cotit, ceea ce este
posibil numai dacă se dispune de o sursă exterioară de energie.
5
 1.1. Turaţia de pornire

Turaţia de antrenare a arborelui cotit al motorului este unul din factorii de bază de care
depinde reuşita pornirii motorului.
Turaţia minimă necesară pentru producerea primelor aprinderi ale amestecului se numeşte
turaţia de pornire.
La motorul cu aprindere prin scânteie, turaţia de pornire este redusă datorită volatilităţii şi
inflamabilităţii ridicate ale benzinei, îmbogăţirii amestecului cu dispozitivele de pornire ale
carburatorului şi declanşării scânteiei. Ca urmare la 00C turaţia de pornire ajunge la 35-40 rot./min.
La motorul cu aprindere prin compresie turaţia de pornire este mai ridicată, deoarece gradul
de comprimare a aerului scade sensibil la turaţii joase, întrucât cresc pierderile de căldură datorită
timpului mai îndelungat al încărcăturii proaspete cu pereţi şi temperaturi scăzute a acestora, la
pornirea motorului rece, precum şi datorită imprefecţiunii etanşeităţii cilindrului, datorită reducerii
rezistenţelor la scurgere, prin jocuri. Datorită acestor cauze la finele compresiunii nu se atinge
temperatura de autoaprindere. Vaporizarea şi autoaprinderea combustibilului sunt afectate, în plus,
de imposibilitatea încălzirii din cauza vitezei reduse a pistonului pompei de injecţie precum şi de
vâscozitatea ridicată a combustibilului. Ca urmare, turaţia de pornire la motorul cu aprindere prin
compresie este de 00C între 100-200 rot./min.
O influenţă deosebită asupra pornirii o are temperatura mediului abiant, deoarece, la
temperaturi scăzute, vâscozitatea uleiului de ungere se măreşte şi face să crească simţitor cuplul
rezistent. De asemenea, în aceste condiţii, aprinderea combustibilului în cilindrii motorului se face
mai greu, pentru că temperatura amestecului de ardere sau a aerului, nu poate fi ridicată iniţial la
valori optime.
Metodele de pornire variază în funcţie de tipul motorului, de numărul cilindrilor, de puterea
motorului etc. De aceea motoarele cu ardere internă, folosite la tractoare, automobile sau alte
agregate, instalaţiile de pornire sunt diferite.
1.2. Metodele de pornire ale tractoarelor

Metodele de pornire ale tractoarelor sunt, pornirea manuală, pornirea electrică, şi pornirea cu
motor auxiliar.

6
 Pornirea manuală este întâlnită foarte rar, deoarece la unele motoare de mică putere, cu
aprinderea prin scânteie electrică prevăzute cu sistem de aprindere prin magnetoare, a căror turaţie
este redusă la aceste motoare, efortul rotirii arborelui cotit este scăzut.
Pornirea manuală a unor motoare cu aprindere prin scânteie electrică, de putere mică, se
realizează cu manivelă de pornire, sfoară sau curea de pornire şi în unele cazuri, folosind pârghia de
angrenaje
- în cazul când se foloseşte manivela, motorul este antrenat direct, adică se introduce
manivela în racul de pornire. Pentru pornire, se roteşte arborele cotit cu manivela, circa 100-150
rot./min., atât cât este necesar pentru realizarea ciclurilor de funcţionare şi deci a apariţiei detentelor.
Ca urmare , motorul va porni şi va funcţiona independent;
- când se folosesc celelalte mijloace sfoara, cureaua, pârghia cu angrenaje, se roteşte volantul
şi o dată cu el şi celelalte părţi componente mobile ale mecanismului motor. Arborele cotit, fiind
învârtit cu aceeaşi turaţie, asigură pornirea şi funcţionarea independentă a motorului.
Pornirea electrică este generalizată astăzi, în condiţiile perfecţionării motoarelor cu ardere
internă. Avantajele acesteia o fac să fie cea mai răspândită.
Pornirea electrică se realizează cu ajutorul motorului electric sau a demarorului. Acesta este
o maşină electrică de curent continuu, cu excitaţie în serie, care transformă energia mecanică.

CAPITOLUL II. Motorul electric de pornire (demarorul)

2.1. Rol şi condiţii impuse

7
 Demarorul electric este un motor de curent continuu alimentat de la bateria de acumulatoare.
principiul său de funcţionare se bazează pe fenomenul inducţiei electromagnetice.
Cu astfel de demaroare sunt echipate majoritatea motoarelor cu ardere internă. Pentru pornire
un pinion de atac al demarorului se cuplează cu coroana dinţată de pe volantul motorului.
După felul cum se face cuplarea, se cunosc: demaroare cu cuplare mecanică şi demaroare cu
cuplare electromagnetică.
Demaroarele cu cuplare mecanică sunt prevăzute cu o manetă sau pedală, cu ajutorul căreia
se realizează cuplarea pnionului cu coroana dinţată. Acest sistem de cuplare este mai simplu, dar
prezintă o serie de dezavantaje, care au făcut să fie înlocuit cu cuplarea electromagnetică, utilizată
frecvent la actoalele demaroare.
Sursa de energie electrică, necesară alimentării acestor motoare, o formează bateria de
acumulatoare de 70-160 Ah, şi tensiunea de 12-24V. Această tensiune de alimentare a demaroarelor
corespunde, în general, tensiunii de lucru a instalaţiei electrice. Mai frecvent se folosesc baterii de
acumulatoare şi instalaţii electrice cu tensiuni de 12 V.
Puterea demaroarelor este în general proporţională cu puterea motoarelor pe care le pornesc.
Se consideră că acestea trebuie să aibă o putere de 1-2,5 % din puterea motorului pe care-l
deserveşte, în cazul celor cu aprindere prin scânteie electrică şi 5-10 %, în cazul motoarelor cu
aprindere prin comprimare.
O bună parte din motoarele cu care sunt echipate tractoarele, se pornesc cu ajutorul
demaroarelor 2D4/12A, adică demaror de 4 CP în instalaţie de 12 V, la curent continuu, cu excitaţie
mixtă şi indus deplasabil.

2.2. Construcţie şi funcţionare

8
 Un asemenea motor electric se compune din statorul 1, în care este montat rotorul 2, pe
lagărele 3 şi 4 şi colectorul 5 cu periile 6. Cuplajul de mers liber 7 şi roata dinţată de antrenare 8 sau
pinionul de atac asigură cuplarea cu coroană dinţată a volantului, figura 1.

Figura 1. Demarorul electric al motoarelor de tractoare de 65 CP şi al motorului D-118

Schema de construcţie şi funcţionare a demarorului 2D4/12A este prezentată în figura 2.
Statorul este prezentat prin carcasa 1 în care se fixsează patru piese polare 2, în jurul cărora
se găsesc două înfăşurări din sârmă de cupru.

Figura 2. Schema de funcţionare a demarorului

Piesele polare sunt construite din tole (table) de oţel electrotehnic, izolate între ele, pentru a
evita formarea curenţilor turbionari. Aceşti curenţi au ca efect încălzirea pieselor şi pot duce la
arderea înfăşurărilor şi scoaterea din funcţionare a electromotorului.
Înfăşurările statorice sunt din sârmă de cupru mai subţire şi alcătuiesc înfăşurarea auxiliară.

9
 Înfăşurarea principală are capetele legate la periile colectoare. De înfăşurarea principală se
leagă contactul inferior al punţii k de la releul de anclanşare. Cele două înfăşurări principale au câte
un capăt legat la contactul superior al punţii releului de declanşare, iar celălalt capăt la periile
colectoare.
Masele polare sunt fixate cu ajutorul unor şuruburi la carcasa de oţel.
Rotorul este format dintr-un ax pe care se fixează tole (table) de oţel cu crestături la periferie.
Prin montarea una lângă alta a tolelor, crestăturile formează canale în care se fixează câte o spirală
de cupru ce se lipeşte cu cositor la câte o lamelă a colectorului.
Colectorul se montează la un capăt al rotorului cu ajutorul unei pene. El este format din mai
multe lamele de cupru, izolate între ele şi faţă de ax. Sunt colectoare la care lamelele de cupru se
fixează pe o bucşă, printr-o crestătură coadă de rândunică. La fiecare lamelă se lipesc cu cositor
capetele înfăşurărilor rotorice.

2.3. Tipuri de mecanisme de cuplare ale demarorului cu arborele cotit

Dispozitivul de cuplare a demarorului face legătura între pinionul de atac, care se cuplează
cu coroana de pe volantă şi este de tipul cuplajelor de mers liber.
Pinionul de atac este antrenat de rotor prin dispozitivul de cuplare şi, prin angrenarea
coroanei dinţate a volantei, pe care o roteşte. O dată cu aceasta, arborele motor este învârtit,
realizând astfel pornirea. Numărul de dinţi ai pinionului de atac este mult mai mic decât numărul
dinţilor coroanei de pe volantă, raportul fiind de circa 16,4. Turaţia demarorului fiind de circa
1400rot./min., asigurând arborelui motor rotaţia minimă necesară pornirii motorului Diesel
respectiv.
Pornirea motorului cu acest tip de demaror are loc în două trepte:
- în prima treaptă se închide circuitul prin butonul B şi astfel releul de declanşare
electromagnetică atrage puntea k. Datorită oritorului o şi clichetului c, se închid numai contactele
superioare a şi, în felul acesta, alimentează bobinajele sau înfăşurările auxiliare ale statorului. Ca
urmare, câmpul magnetic produs imprimă rotorului o deplasare axială de 11mm spre volantă şi o
turaţie de circa 300rot./min;
- în treapta a doua datorită deplasării rotorului, discul său d ridică clichetul de blocare, şi
astfel eliberează puntea releului k. Ca urmare, se închide şi contactul inferior b, prin care se
alimentează înfăşurarea statorică principală. În acest moment, pinionul de atac, rotindu-se cu
900rot./min. şi deplasându-se încă 11 mm, se angrenează complet cu coroana dinţată de pe volantă,
10
încât demarorul dezvoltă întreaga putere şi-l roteşte. O dată cu aceasta, sunt puse în mişcare părţile
mobile ale mecanismului bielă – manivelă, şi celelalte componente ale motorului care primesc
mişcarea de la arborele cotit.
În camerele de ardere se produc autoaprinderi urmate de arderi şi de destinderi, încât motorul
porneşte, funcţionând independent. După ce se întrerupe alimentarea de la butonul de pornire, se
întrerupe şi circuitul în bobina electromagnetului releului de ancloşare, care eliberează puntea k şi
deschide contactele. În felul acesta curentul se întrerupe şi rotorul, nemaifiind atras, este readus în
poziţie iniţială de resortul axului.
La tractoarele din seria 445, motoarele sunt echipate tot cu demaroare de 4cai putere pe
instalaţie de 12 V, având dispozitiv de cuplare de mers liber.
La tractoarele A-1800 A, demaroarele care pornesc motoarele D-131, sunt de tipul Ioll
4,43KW (6CP), pe instalaţie electrică de 24 V. Acest demaror este comandat prinreleu de pornire,
iar cuplarea pinionului este de tip inerţial.
Motoarele auxiliare de pornire (U.M.P.) a motoarelor D-105 A, cu care sunt echipate
tractoarele S-1500, la rândul lor, sunt pornite cu ajutorul demaroarelor de tip D3 de 1,2 C.P., pe
instalaţie de 12V. Un astfel de demaror este un motor de curent continuu, cu patru piese(mase)
polare de excitaţie mixtă, având două bobine în serie şi una în paralel cu circuitul rotorului. A patra
masă polară nu are nici o înfăşurare.
La acţionarea butonului, un releu de pornire asigură punerea în circuit a demarorului.
Dispozitivul de cuplare a demarorului este de tip inerţial.
În funcţionarea acestei instalaţii se disting trei faze, şi anume:
- faza liberă, când pinionul se roteşte fără să angreneze coroana dinţată a volantei motorului
termic auxiliar de pornire;
- faza cuplat, când pinionul angrenează coroana dinţată de pe volanta motorului de pornire,
realizând pornirea;
- faza maximă, când pinionul de atac este antrenat de volanta motorului de pornire, după ce
acesta a intrat în funcţiune, ca urmare pinionul revine în poziţia liberă, iniţială.

2.3.1. Mecanismul de cuplare prin inerţie

Mecanismul de cuplare prin inerţie (bendix) este compus din pinionul 3 montat liber pe
bucşa filetată 1 (fig. 3).

11
 Figura 3. Mecanismul de cuplare prin inerţie
Filetul este realizat cu un pas foarte mare, bucşa 1 putând să se deplaseze liber pe axul
rotorului de care este solidarizată prin arcul elicoidal 2.
Arcul elicoidal, având un capăt fixat cu un şurub de rotor, iar celălalt capăt de bucşa filetată,
realizează în acest fel un cuplaj elastic între coroana 5 şi demaror, care atenuează şocurile şi
loviturile puternice dintre dinţii celor două pinioane în timpul angrenării. Pinionul 3 prevăzut cu o
masă excentrică 4 (contragreutate) este montat ca o piuliţă pe porţiunea filetată a bucşei 1. În
momentul rotirii demarorului, pinionul va avea tendinţa să rămână în urmă datorită inerţiei sale
amplificată si de către masa cxcentrică. Astfel, el se va înşuruba pe filetul bucşei 1 efectuând o
mişcare de avans, spre coroana dinţată 5, fixată pe volant, cu care se angrenează. După pornirea
motorului, coroana volantului capătând o turaţie din ce în ce mai mare va tinde să rotească pinionul
mai repede decât bucşa 1 va începe să execute o mişcare de deşurubare, deplasându-se înapoi pe
bucşă şi decuplându-se în mod automat de coroana dinţată a volantului.
Acest sistem de cuplare are avantajul că este simplu. Funcţionarea sa nu este însă silenţioasă
şi este însoţită de uzura pronunţată a dinţilor pinioanelor. Pentru a asigura o deplasare uşoară a
pinionului demarorului, filetul bucşei trebuie curăţat şi ferit de ulei şi praf sau alte impurităţi.
Pentru a se diminua şocul care se produce la cuplarea pinionului de antrenare al
electromotorului de pornire cu coroana dinţată, la unele tipuri de demaroare se folosesc
întrerupătoare acţionate automat de pinion şi o rezistenţă suplimentară montată în serie cu
infăşurările demarorului.

12
 CAPITOLUL III. Pornirea cu motor termic auxiliar

Pornirea cu motor termic auxiliar este utilizată la unele motoare cu aprindere prin
comprimare de putere mare. Acest dispozitiv de pornire prezintă o mai mare siguranţă în funcţionare
şi este posibilă realizarea unei forţe mari pentru comprimarea aerului din cilindri. Prin aceasta se
asigură o presiune şi o temperatură ridicată în camerele de comprimare, care permit autoaprinderea
motorinei în contact cu aerul bine încălzit.
În cazul acestui dispozitiv, energia necesară pentru pornire este asigurată de un motor termic,
de regulă cu aprindere prin scânteie electrică, în doi timpi sau în patru timpi, cu unul sau cu doi
cilindr. O astfel de instalaţie, mai rar întâlnită, este utilizată la motoarele D-105 şi D-105A, cu care
sunt echipate tractoarele S-1300 şi respectiv S-1500.
La aceste motoare, pornirea se realizează cu motoarele U.I.P. Sunt motoare cu aprindere prin
scânteie electrică, în patru timpi cu doi cilindri în linie, înclinaţi în faţă de verticala la 12 0. Ele sunt
prevăzute cu carburator şi realizează 23 C.P. la o turaţie de 2700 rot./min. Motoarele de pornire
U.I.P. şi U.M.P. sunt asemănătoare, fiind formate din două mecanisme, patru sisteme şi o instalaţie.
Mecanismul de distribuţie este de tipul cu distribuţie inferioară cu supapele de admisie şi de
evacuare situate în blocul motorului. Deschiderea supapelor se face cu ajutorul împingătorilor, care
primesc mişcarea de la arborele cu came.
Sistemul de alimentare este prin cădere cu filtru decantor şi carburator KS-1300, vertical, cu
curent ascendent. Rezervorul de 0,5l este aşezat în faţa motorului, sus, deasupra pompei de apă, iar
aerul aspiratprintr-un filtru de tip mixt sau combinat.
Sistemul de aprindere este cu magnet, de înaltă tensiune, cu distribuitor pentru cele două
bujii M14 *1,25 cu valoarea termică de 145.
Sistemul de ungere este mixt sau combinat, cu circulaţie sub presiunede la o pompă cu roţi
dinţate (2daN/cm2) şi prin barbotaj, la fel ca la celelaltemotoare studiate.
Sistemul de răcire, cu lichid, este racordat la circuitul de răcire, al motorului pe care-l
porneşte. Înainte de a porni motorul Diesel, circulaţia se face prin termosifon.
Pornirea motoarelor termice auxiliare U.I.P. şi U.M.P. se face cu un demaror electric de 12V
(1,2C.P.) sau manual, cu ajutorul unei manivele.
Mişcarea de la motorul de pornire la motorul Diesel se transmite printr-un ambreiaj, o cutie
de viteze şi un mecanism de cuplare.
Ambreiajul este de tipul uscat, cu discuri de fricţiune din bronz pe oţel. Comanda
ambreiajului se face prin camă de la maneta legată cinematic la dispozitivul de cuplare.
13
 Cutia de viteze este cu două trepte, cu pinioane care au dantura dreaptă, având următoarele
rapoarte de transmisie:
- pentru viteza I – 1:2,78;
- pentru viteza II – 1:1,038.
Mecanismul de cuplare asigură transmiterea mişcării de la arborele cotit al motorului de
pornire, la arborele cotit al motorului Diesel. Acesta se cuplează concomitent cu ambreiajul, iar
decuplarea se face automat, prin forţa centrifugă, după ce motorul Diesel a pornit.

Figura 4. Schema de construcţie a dispozitivului de pornire cu motor termic

Dispozitivul de pornire, ataşat pe lângă un motor auxiliar, este prezentat în schema
constructivă (figura 4) şi se compune din: arborele motorului termic auxiliar 1, angrenajele de roţi
dinţate 2,3 şi 4, ambreiajul 5, arborele de transmitere a mişcării 6, roata dinţată mobilă de cuplare 7
şi manetele de comandă 8 şi 9. roata dinţată mobilă, se cuplează cu volantul motorului Diesel 10.
Pentru a porni motorul D-105 sau D-105A, mota ambreiajului motorului şi în acelaşi timp se
va aşeza maneta de schimbare a vitezelor transmisiei motorului de pornire în viteza a II-a.
Apoi se va deplasa spre faţa tractorului, maneta ambreiajului motorului de pornire. Prin
aceasta se obţine succesiv cuplarea pinionului de atac cu coroana volantei, ambreierea motorului de
pornire şi zăvorârea dispozitivului de cuplare.
Se va lăsa câteva minute motorul de pornire să antreneze motorul Diesel, urmărind presiunea
uleiului. Cănd acesta a atins valoarea indicată, se va ridica maneta decompresorului în poziţia
„mers” şi totodată, se va trage maneta de comandă a pompei de injecţie în poziţie medie de debitare
a motorinei.
O încălzire prealabilă a motorului Diesel uşurează pornirea acestuia.

14
 Pe timp rece sau când antrenarea motorului Diesel nu se realizează la viteza a II-a, se va
debreia motorul de pornire, împingând maneta spre spatele tractorului, până la refuz şi totodată se va
aduce maneta de schimbare a vitezelor în treapta I-a de viteză.
După pornire, motorul Diesel ramâne circa 5 minute cu maneta de comandă a pompei de
injecţie în pozişie de turaţie medie, urmând ca presiunea uleiului să fie 2,5-3,5 daN/cm 2, temperatura
lichidului de răcire să fie normală, iar generatorul să încarce bateria de acumulatoare.
Oprirea motorului de pornire se face prin închiderea motorinei cu ajutorul robinetului şi
aducerea contactului magnetoului în poziţia deconectat „D”.

15
 CAPITOLUL IV. Procedee auxiliare pentru uşurarea pornirii motoarelor

Pentru a uşura, pornirea motoarelor, mai ales a motorului cu aprindere prin compresie, la
orice temperatură mediului ambiant, se folosesc un şir de procedee auxiliare, care au ca scop
atingerea rapidă a temperaturii de autoaprindere.
Preăncălzirea generală a motorului, cel mai eficient mijloc de pornire la temperaturi foarte
joase este preîncălzirea generală a motorului cu apă fierbinte, care se introduce în instalaţia de
răcire. Pe timp friguros, operaţia se repetă în prealabil de două sau chiar de trei ori.
Preîncălzirea aerului aspirat se realizează la motoarele autovehicolelor cu ajutorul unei bujii
incandescente sau a unei instalaţii cu termostat.

4.1. Bujia de incandescenţă

Bujia de incandescenţă: - în camera de ardere a motorului cu aprindere prin compresie se

montează o bujie prevăzută cu o spirală de nichel – crom. Când bujia se conectează în circuitul
electric, spirala ei ajunge la incandescenţă şi produce o încălzire locală a aerului suficientă pentru a
uşura autoaprinderea în orice anotimp a anului. La pornire, se aduce contactul cu cheie în poziţia de
alimentare a bujiilor, iar spirale devin incandescente ( lucru semnalat printr-o rezistenţă adiţională
cu bec roşu de control).
4.2. Instalaţia cu termostat

Instalaţia cu termostat: - instalaţia electrică de pornire cu termostat uşurează pornirea

motorului la temperaturi scăzute prin preîncălzirea aerului admis în motor.

Figura 5. Termoinjector

16
 Temoinjectorul (figura 5) este montat în galeria de admisie a motorului fiind alimentat cu
motorină de la conducta de refulare până la ventilul 3. Dacă cheia de contact se roteşte pentru
poziţia de încălzire, circuitul electric se închide iar rezistenţa 5 se încălzeşte până la incandescenţă.
Partea de jos a ştiftului 4, în jurul căreia este înfăşurată rezistenţa se încălzeşte şi se dilată
alungindu-se spre galeria de admisie.
În felul acesta bila 3, coboară şi ea, iar combustibilul pătrunde prin corpul injectorului şi se
aprinde în contact cu filamentul incandescent, încălzind aerul admis prin galerie.

Figura 6. Schema electrică a instalaţiei de aprindere cu termostat

În momentul în care filamentul a devenit incandescent după (10-15secunde), termoinjectorul
este scurtcircuitat de comutatorul bimetalic 3 (fig. 6) şi prin contactul 1 face legătura cu masa. În
acelaşi timp, se aprinde o lampă de conntrol care avertizează conducătorul că rezistenţa
termoinjectorului a ajuns la incandescenţă şi trebuie să treacă cheia de contact în poziţia de pornire a
motorului.
În unele cazuri închiderea şi deschiderea admisiei motorinei nu sunt făcute de un ventil cu
bilă, ci de un electroventil 4 (fig. 7).

Figura 7. Schema electrică a instalaţiei de pornire cu termostart cu termoinjector şi electroventil

17
 4.3. Preîncălzirea cu lichide de pornire

Lichidele de pornire se pot introduce în motor fie prin adăugare la combustibilul de bază fie
prin pulverizare în colectorul de admisie al motorului cu ajutorul unor dispozitive speciale.

Figura 8. Dispozitivul de pornire „Start – Pilot”

În figura 8 se reprezintă dispozitivul de pornire „Start - Pilot” utilizat la pornirea motoarelor
din familia ROMAN. La punerea în funcţiune, capsula din camera containe se găureşte cu acul 1,
acţionându-se manual şi pompa de aer 8. Sub acţiunea presiunii aerului, lichidul trece prin filtrul 5 şi
prin jiglerul de combustibil – aer 9, se transformă în emulsie şi prin conducta 10 şi pulverizatorul 11
ajunge la colectorul de admisie al motorului şi se aprinde preîncălzind aerul admis, care favorizează
formarea amestecului carburant şi autoaprinderea. Lichidul e uşor inflamabil (la circa 2000C).
Prin acest procedeu, pornirea motorului se produce după 4-6 secunde la turaţia de
100rot./min., până la temperatura de -300C.
Componenţa de bază a multor lichide de pornire este eterul etilic. Pentru a evita mersul dur
al motorului în lichidele de pronire se introduc componente ca aldehide, etili, nitraţi etc.

18
 CAPITOLUL V. Întrţinerea. Defectele în exploatarea şi repararea instalaţiei de pornire
5.1. Întreţinerea instalaţiei

Pentru asigurarea unei porniri uşoare a motorului este necesar să se respecte unele reguli de
întreţinere legate de demaror, dar şi de bateria de acumulatoare astfel:
- se verifică starea bornelor şi conductoarelor de legătură cu bateria de acumulatoare; acestea
se dezoxidează şi se ung cu un strat subţire de unsoare U-85, periodic (10000-15000km);
- fixarea demarorului pe motor se face la aceeaşi periodicitate;
- bateria de acumulatoare să fie bine încărcată pentru a putea furniza curentul necesar
pornirii mai ales pe timp rece şi să nu fie suprasolicitată prin porniri dese şi de lungă durată;
- la pornire nu se vor face mai mult de 3 – 4 încercări cu o durată de 5 secunde, cu pauze
între ele de 30 de secunde; dacă motorul nu porneşte se face o pauză de 10 – 15 minute pentru
refacerea potenţialului bateriei, după care se fac iarăşi 2 – 3 încercări cu pauze de 1 – 2 minute între
ele; dacă totuşi nu porneşte , se determină şi înlătură cauzele (carburaţie, aprindere) şi apoi se face
pornirea pentru a evita descărcarea bateriei;
- pe timp rece se iau măsuri suplimentare de pornire, eventual prin preîncălzirea motorului,
iar la autoturisme prin acţionarea prealabilă cu manivela pentru „ruperea uleiului”;
- motoarele mari pot fi pornite pe timp rece cu dispozitive speciale, montate în locul
manivelei;
- la pornire, mai ales pe timp rece este indicat să se decupleze ambreiajul pentru micşorarea
forţelor rezistente date de antrenarea pinioanelor cutiei de viteze care se rotesc în uleiul de
transmisie, din carter, a cărui vâscozitate este mărită iarnă.

5.2. Defecte în exploatare şi remedierea lor

Defectele în exploatare îngreunează sau chiar fac imposibilă pornirea.

• Motorul are pornirea greoaie din următoarele motive:
- căderea de tensiune normală, dar curentul absorbit poate fi mai mare în sarcină, mic la
mersul în gol, şi în sarcină; mare şi în gol;
- curentul absorbit este mare în sarcină datorită frecărilor dintre rotor şi stator prin uzarea
bucşelor de bronz (lagărele arborelui), încovoierii arborelui rotorului, gripării pinionului
de cuplare, uzării sau gripării periilor în culisele lor;

19
 - periile se decripează sau se înlocuiesc dacă uzura depăşeşte 1/3 din înălţimea lor
normală;
- după reparare demarorul se supune încercărilor la mersul în gol şi în sarcină pe standul
special;
- remedierea constă în demontarea demarorului de pe motor, dezasamblarea, curăţirea cu
răzuitoare şi cârpă(nu cu produse petroliere, mai ales la bobinaje, rotor şi releu),
controlul scurtcircuitelor pe stand de probe special şi după necesitate înlocuirea bucşelor
de bronz, îndreptarea arborelui, verificând centrarea lui pe strung, degriparea pinionului
(curăţirea şi ungerea filetului), şlefuirea pe strung a colectorului cu hârtie abrazivă foarte
fină şi curăţirea izolaţie dintre lamele cu o lamă de lăţime corespunzătoare. Eventualele
scurtcircuite ale înfăşurărilor statorului se înlătură prin refacerea izolaţie; dacă sunt la
rotor se face înlocuirea lui. La releul electromagnetic se face dezoxidarea armăturii şi
bornelor, iar în caz de scurtcircuit se izolează sau se înlocuieşte bobinajul(operaţiile de
demontare a relelului sunt mai dificiel ceea ce impune mai multă atenţie);
- căderea de tensiune mare provocată de oxidarea bornelor sau terminalelor,
conductoarelor slăbite sau defecte;
- remedierea constă în dezoxidarea legăturilor dintre demaror şi baterie şi ungerea cu un
strat de unsoare; celelalte conexiuni se dezoxidează şi se strâng
• Motorul nu porneşte din următoarele cazuri:
- bateria de acumulatoare descărcată sau defectă, legături defecte sau oxidate;
- remedierea constă în reâncărcarea bateriei de acumulatoare, repararea sau înlocuirea ei,
dezoxidarea şi strângerea legăturilor;
- contactul cu cheie sau legături defecte se remediază prin repararea sau înlocuirea lor;
- blocarea pinionului cu coroana volantului, demarorul rămânând cuplat şi după pronirea
motorului este cauzată de griparea mecanismului de cuplare, oxidarea bornelor şi
armăturii releului electromagnetic;
- remedierea se execută prin degriparea şi ungerea cu unsoare a sistemului de culisare a
mecanismului de cuplare, iar releul se demontează şi se dezoxidează;
- zgomotele puternice la cuplare se datorează uzării frontale a pinionului sau coroanei
volantului, gripării mecanismului de cuplare (îmbâcsirea sau corodarea sistemului de
cuplare, deformarea furcii);
- remedierea se face prin înlocuirea pieselor defecte sau degriparea şi ungerea cu unsoare
consistentă;
20
 - pornirea motorului se poate face la nevoie şi prin împrumut de curent de la bateria altui
autovehicol, conectând un conductor de secţiune mare între bornele cu „+” ale bateriilor
sau ale demaroarelor şi un altul între masele metalice;
- de asemenea este posibilă şi pornirea prin remorcare în viteza a II-a sau a III- a, a
autovehicolului;
• Repararea demarorului:
- după demontare dezasamblarea şi curăţirea componentelor demarorului acesta se supune
examinării şi constatării defectelor pe stand special sau cu ajutorul unor dispozitive.
• Repararea statorului:
- se efectuează după controlul şi verificarea înfăşurărilor de excitaţie, izolaţiei bornelor,
bucşelor, arborelui şi periilor;
- verificarea continuităţii şi scurtcircuitării înfăşurărilor de excitaţie la masă, cu un
voltmetru sau lampă de control (220V), bornele aparatului de control se conectează la
cele ale statorului când tensiunea de încărcare este mai mică(lampa stinsă) înfăşurările
sunt întrerupte. Scurtcircuitarea se controlează prin punerea la masă a uneia dintre
bornele de control. Când există cădere de tensiune sau se aprinde lampa, bobinajele sunt
scurtcircuitate;
- remedierea se face prin izolare sau înlocuirea înfăşurării de excitaţie;
- verificarea izolaţiei bornelor demarorului se face prin conectarea bornelor lămpii la ele şi
la masă (pe rând), dacă se aprinde izolaţia este străpunsă. Remedierea se face prin
înlocuirea bucşei izolatoare;
- arderea colectorului impune strunjirea şi apoi curăţirea izolaţiei dintre lamele.
Rectificarea se face după verificarea bătăii radiale care trebuie să fie de maximum
0,02mm, în caz contrar se face centrarea pe strung;
- fusurile uzate ale arborelui se încarcă prin metalizare sau pulberi metalice, apoi se
rectifică la cota nominală sau se rectifică şi se folosesc bucşe cu alezajul corespunzător;
- mecanismul de cuplare poate prezenta defecţiuni ca: griparea tijei, deformarea furcii de
cuplare, uzarea cuplajului de siguranţă, uzarea filetului bucşei mecanismului de cuplare,
pinionul uzat se înlocuieşte, arcurile detensionate sau rupte se înlocuiesc;
- după reparare demarorul se remontează, se reglează cursa pinionului de la şurubul
miezului deplasabil al electromagnetului şi distanţa dintre pinion şi opritor (Dacia 1300)
care trebuie să fie 0,5 – 1,5mm;

21
 - dacă curentul absorbit este prea mare există scurtcircuite ale înfăşurărilor, gripări sau
frecări ale rotorului cu polii statorului;
- dacă curentul absorbit este prea mic există contacte slabe ale legăturilor sau apăsarea
periilor este insufiecientă;
- demarorul poate primi curent direct de la bateria de acumulatoare prin intermediul
întrerupătorului de pornire sau indirect prin intermediul unui releu;
- mecanismul de cuplare a demaroarelor poate fi acţionat prin inerţie, mecanic şi
electromagnetic;
- mecanismele de cuplare cu acţionare electromagnetică pot fi cu pârghie acţionată
electromagnetic(cuplare forţată) şi cu cuplare electromagnetică prin deplasarea rotorului
spre coroana volantului sub acţiunea câmpului magnetic produs de înfăşurările statorului.
La automobilele ARO-240 şi autoutilitarele TV se folosesc mecanisme de cuplare prin
inerţie; la Dacia 1300 şi SAVIEM 797-05 mecanisme de cuplare cu pârghie acţionată
electromagnetic, la D2156 HMN 8 mecanisme de acţionare electromagnetică în trepte.

22

1. Prof. Dr. Ing. Frăţilă Gh.;
2. Prof. Dr. Ing. Frăţilă Gh.;
3. Bilaniuc I. A.;
4. D., Tomescu, Gr., Răileanu,
I., Vladăştul;
Bibliografie
Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi reaerare
Editura Didactică şi Pedagigică, Bucureşti 1996
Automobile, şofer mecanic auto
Editura Didactică şi Pedagigică, Bucureşti 1993
Automobilul, nimic mai simplu
Editura Echim, Sighetu Marmaţiei 1999
Întreţinerea şi repararea tractoarelor,
Manual pentru licee agroindustriale, Editura Cere, Bucureşti, 1981
23