Professional Documents
Culture Documents
1. Comparatia adjectivelor:
2. Pluralul substantivelor:
- structura: - verbul "to be" la timpul corespunzator + forma a III-a a verbului de conjugat
The thief was caught (by the police). - Hotul a fost prins (de politi~ti).
- structura:
Propozitia principala if - Propozitia subordonata
(verbulla Simple Future Tense) (verbulla Simple Present Tense)
He will visit his friends if he has time. - I~i va vizita prietenii daca va avea timp.
on the 2pt of October > [on D/a t"enti fa'st ov oktaubarJ -pe data de 21 octombrie
LECTIA 21 " "
PARTEA INTAI
,
2
Sa folosim cuvintele noi in propozitii:
We are in a difficult situation. > ["1. a-' In a difikalt sltlUei~n] - Suntem intr-o situatie dificila.
It was a beautiful scene. > [It "oz a blU.tlral si:n] - Era un decor minunat.
This is a dangerous disease. > [It IZ a demdjaras dJZi:z] - Este 0 boala periculoasa.
Do you see the difference? > [du IU: SI: D'a difrans] - Ve~i deosebirea?
Who are these persons? > [hu: a: r D/I:z pa:rsnz] - Cine sunt aceste persoane?
Who has written this play? > [1m: hEz ritn DZis plel] - Cine a scris aceasta piesa?
There are spies in this > [DZear a r spaiz in DZis - Sunt spioni in aceasta
country. kantn] tara.
Aceasta este ultima scena a filmului. - This is the last >scene of the > fi 1m.
Nu cunosc nici una din aceste persoane. - I don't know any of these >persons.
3
Traduceti cuvintele in limba engleza:
Dacii la forma de infinitiv scurt (fiirii particula to a verbului) qdiiugiim terminafia -ing, obfinem
participiul prezent, pe care-l putem folosi in propozifii ca adverb.
De exemplu:
This job is exhausting. > [DZls dJob IZ Igzo:stm(gl] - Aceasta munca este epuizantii.
The difference is striking. > [DZa difrans iz stralkin(g)] - Deosebirea este frapantii.
The news is surprising. > [DZa nlU:Z iz sapralzin(g)] - Ve~tile sunt surprinziitoare.
Dintre aceste verbe, to strike este neregulat. Invatati cele trei forme ale sale:
Long work always > llon'c) "a :'k o:l""iz - Munca indelungata rna obose~te
tires me. 131'l'.c ill t: ] intotdeauna.
I like to surprise you. > [al 1,lIk tu S,lpral7 iu:] - Imi place sa te iau prin
surprindere.
We have already invited > ["I: hh O:!TCdl invaitid - L-am invitat deja pe Peter.
Peter. pi:ta'i
They will exhaust their > ll)l<:I"illg/O.,t D'<:{' - I~i vor epuiza in curiind
savmgs soon. selvm(~)7 slI:nJ economiile.
The clock is just striking > [IYa klok 17 djast stralklll'C) - Ceasul tocmai bate ora
seven. sevnJ ~apte.
In exercitiul urmator completati spatiile din propozitii cu forma corespunzatoare a verbului sau cu
participiul prezent:
Ultimul sau film m-a frapat. - His newest film >struck me.
Ne-am cheltuit deja toti banii. - We have already >cxhausted all our money.
Aceasta lunga plimbare a fost epuizanta. - This long walk was >exhausting.
Va amintifi desigur de propozifia condifionala de tipul I despre care am discutat in lecfia anterioani.
Conjuncfia if poate fi fnlocuita cu alte conjuncfii:
Propozifia care incepe cu oricare dintre conjuncfiile de mai sus, se nume~te propozitie
circumstantiala de timp. Nu este nici 0 diferenfa intre structura propozifiei condifionale de tipul I ~i
propozifia circumstanfiala de timp. Verbul din propozifia subordonata introdusa de aceste conjuncfii
este la timpul prezent simplu (Simple Present).
5
De exemplu:
He will buy the car as soon as > llll. "II bal DZa ka. r Ez su:n - El va cumpara ma~ina de
as he gets the money. Ez hI. gets IYa malll] indata ce prime~te banii.
I will have dinner before > [al ull hEy dina' blfo:' - Voi cina inainte sa merg la el.
I go to him. a' gau tu hIm]
After I finish this book > [a:fta r al filll~ DZIS buk - Dupa ce termin cartea aceasta
I will go for a walk. a' uII gau fd a U o k] o sa fac 0 plimbare.
Cind incepe sa ploua yom duce cainele > When it starts to ram we WIll take the dog
acasa. home.
De indata ce cite~ti aceasta carte imi vei > As soon as you read thIS book you wIll
spune ceva despre asta. tell me something about It.
Inainte de-a pleca yom inchide radioul. > Before we leave we wIll turn off the radio.
Voi face curatenie in casa dupa ee lucrez > I WIll clean the house after I work
in gradina. in the garden.
Sa lnvatam eateva adjective noi. Unele dintre ele se formeaza din verbe. Cititi-le eu voce tare ~i fiti
atenti la pronuntle:
lata cuvintele noi in propozitii. Cititi propozitiile cu voce tare ~i fiti atenti la traducerea in limba
romana:
I have heard some > [al hEy ha:rd sam - Am auzit cateva
alarming news. ala.rmm(g) ntu:z] ve~ti alarmante.
We saw an exciting match. > [U I: so. an iksaitin(gJ mEt~] - Noi am vazut un meci captivant.
His speech was moving. > [hlz spi.t~ uoz mu:vm(IP] - Discursullui a fost emotionant.
6
She is a foreign spy. > [~i: iz a form spa!) - Ea este 0 spioana straina.
This is a useless tool. >[O'IS lZ a m:slis tu:l] - Acesta este un instrument inutil.
I have two red chairs and a white one. - Am doua scaune ro~ii ~i unul alb.
They have two cars. He wants the big one. - Au doua ma~ini. EI 0 vrea pe cea mare.
Have you ever seen cheaper ones? - Ai vazut vreodata unele mai ieftine?
7
Completati propozitiile cu fonna corespunzatoare a pronumelui "one":
Am multe ceasuri dar nici unul modem. - I have many clocks, but no modem> ones.
El ~i-a pierdut ceasul ~i a platit 0 gramada - He lost his watch and paid a lot of
de bani pentru unul nou. money for a new> one.
Imi plac cainii, dar acesta nu este unul frumos. - I like dogs, but this isn't a nice> one.
~tiu ca ochelarii sunt scumpi. Cat ai platit - I know that glasses are expensive. How much
pentru ace~tia noi? have you paid for these new> ones?
Ultima ei scrisoare a fost scurta. - Her last letter was a short >one.
Dintre toate cartile acestea vreau sa Ie citesc - Of all these books I want to read only
doar pe cele captivante. the exciting >ones.
You have disappointed me. >llli. hE\ dls:tpointid ml:] - M-ai dezamagit.
The film excited them. > [ L)/ a (Ii 111 Ii.;sa/tld Diem] - Filmul i-a emotionat.
We have moved to Bucharest. > I "I il f'\ I11LJ vel III huh,nest] - Ne-am mutat la Bucure~ti.
8
The cars alarmed > [IYa ka:'z ala:'md - Ma~inile Ie-au speriat pe
the animals. DZi Enimalz] animale.
What book have you chosen? > ["at buk hEy iu: t~auzn] - Ce carte ai ales?
They chose the largest > [DZei t~auz DZii la:'djast - Au ales covorul
carpet. ka:'pit] cel mai mare.
Where have you hidden that? > ["ea' hEy iu: hidn DZEt] - Unde ai ascuns aceea?
Am ales cea mai scumpa carte. - I >chose the most expensive book.
Situatia noastra este foarte dificila. > Our situation is 'very difficult.
Tocmai am primit cateva ve~ti surprinzlitoare. > [ have Just got some surprising news.
Inainte sa vedem acest film, ne yom face datoria. > HerO! 10 we see tIllS film, we'll do our task.
9
A fost eel mai interesant meei pe care > It was the most excitmg match
I-am vazut vreodata. I have ever seen.
Cartea lui eea mai noua m-a ~oeat. > HIs newest book struck me.
Este vreo diferenta intre aeeste > Is there any difference between these
doua boli? two diseases?
10
LECTIA
, 21 - PARTEA A nOVA
Sa invatam cateva cuvinte referitoare la ma~ini:
11
lata cuvintele noi intr-un scurt dialog. Cititi-l cu atentie:
A: Yesterday I had some trouble with my lorry. It suddenly stopped and a breakdown van took it
to mechanic.
A: Yes, they were all right. I bought two litres of oil and he changed it for me.
Yesterday I had some > [festa'del al hEd sam - leri am avut probleme
trouble with my lorry. trabl uiD Zmal Ion] cu camionul meu.
It suddenly stopped and a > [it sadanli stopt End a ...:. S-a oprit brusc ~i 0 ma~ina
breakdown van took it brelkdaun vEn tuk It de depanare auto
to a mechanic. tu D'a ImkEmk] I-a dus la un mecanic.
Did you have engine trouble > [dId Ill: hEv endJIn trabl O:T - Ai avut probleme cu motorul
or too little petrol? lu: lit] petral] sau prea putina benzina?
No, I didn't. The battery and > [nau al didnt D'a bEtari End - Nu. Acumulatorul ~i
the indicators didn't work. D'I indlkeltaTz didnt ua:Tk] indicatoarele n-au functionat.
Did the mechanic help you? > [dId DZa mlkEmk help iu:] - Te-a ajutat mecanicul?
Yes, he did everything > [ies hi: dId evnT'in(t') - Da, a facut totul foarte repede.
very fast. veri fa:st]
Did he also look at > [did hI: o:lsau luk Et - S-a uitat ~i la frane ~i
the brakes and the tyres? DZa brelks End D'a talaTz] la cauciucuri?
Yes, they were all right. > [les Dlel U a:' 0:1 ralt] - Da, erau in regula.
I bought two litres of oil > [ai bo:t tu: li:taTz avail - Am cumparat doi litri de ulei ~i
and he changed it for me. End hI: t~emdjd it for mi:] el mi I-a schimbat.
12
Completati propozitiile urmatoare cu cuvintele noi:
Mecanicul mi-a reparat franele (de la ma~ina). -The mechanic fixed my (car) >brakes.
Nu ~tiu care este problema. - I don't know what the >trouble is.
Unde putem parca aceste camioane? - Where can we park these >Iorries?
Este aici un mecanic care sa rna ajute? - Is there a >mechamc to help me?
This is the cheaper of > [DZis iz DZa t~i:par av - Dintre cele doua ma~ini aceasta
the two cars. DZa ttl" ka 'z] este mai ieftini.
Is this the taller of > [IZDZis DZa to:la' '1\ - Dintre cele doua cladiri aceasta
the two buildings? DZa tu: bildlll(g)z] este mai inalti?
13
Cre~terea sau descre~terea progresiva se exprima prin utilizarea repetata a gradului comparativ al
adjectivului sau adverbului, legate prin conjunctia and:
They talked less and > [IYel to kt les End - Ei au vorbit din ce in ce
less quietly. les kUaiath] mai tare.
Ei devin din ce in ce mai bogati. > They are becoming ncher and ncher.
Dintre cei doi baieti el este mai mare. > He is the older of the t\\ a boys.
Ei au vorbit din ce in ce mai tare. > They were talking loudhel and loudher.
Dintre cele doua intrebari aceasta este > Th,:; is the more difficult questIOn
mai dificila. of the two.
Acum iata cateva adjective noi. Cititi euvintele eu voce tare ~i retineti sernnificatia lor in limba
romana:
14
Acum vom traduce fiecare propozitie In parte. Cititi-le cu atentie ~i exersati pronuntia:
Can you see my new car? > [kEn ILl: si: mai t1lU: ka:'] - Vezi ma~ina mea cea noua?
No, which one is yours? > l n:JLl Ult~ "an iz IO:'Z] - Nu, care este a ta?
It is the most reliable car > [It IZ D/a maust nlaIabl ka: f - Este cea mai sigura m~ina
in Europe. in lUafap] din Europa.
Did they give you > l did D/ci giv Ill. - Ti-au dat cauciuc
a spare tyre? a spea' tala'] de rezerva?
Yes, they did. And they also > [Ies D/ei did End DZel o:lsau - Da. ~i mi-au dat
gave me the front and gelV ml: D'il frant End ~i farurile din fata
rear lights. ria r lalts] ~i din spate.
But look, the left indicator > [bat luk DZa left indlkelta r - Dar prive~te, indicatorul din
is broken. iz hriiukn J stanga este spart.
Dh, yes! I didn't see that. > [au It:S al didnt 51. D/Et] - A, da. Nu am observat asta.
Poti sa-mi dai cauciucul tau de rezerva? - Can you give me your > spare tyre?
Ma~inile devin din ce in ce mai sigure. - Cars are becoming more and more >reliable.
Care este cea mai economicoasa ma~ina? - Which is the most >economical car?
Cauciucul din spate din dreapta e din ce in ce - The right >rear tyre is getting worse
mai prost. and worse.
Farurile din fata nu functioneaza. - The >tront lights are out of order.
15
din spate > rear
Ati vazut deja cum se folose~te verbul "to do" ca verb auxiliar la formarea propozitiilor interogative
~i negative.
In unele situafii verbul auxiliar to do se folose:;te :;i in propozifii afirmative pentru a accentua 0
In limba romana aceasta accentuare a verbului principal se reda prin cuvintele: intr-adeviir, trebuie,
neapiirat etc. De exemplu:
16
lata verbele noi In propozitii. Cititi cu voce tare:
Will you fill it up, please? > [lIIlIU: fit it ap pli:z] - Imi faceti plinul, va rog?
Have you checked the oil? > [hEv iu: t~ekt D'i oil] - Ati controlat uleiul?
They repaired the bus > [DZei ripca'd D'a bas - Au reparat autobuzul
in a hurry. III a hari] In graM.
Did you brake in time? > [did iu: breik in t3lm] - Ai franat la timp?
The car accelerated easily. > [D'a ka:' akselareitld i:Zlli] - Ma~ina a aceelerat eu u~urinta.
They overtook us near > [DZel auva'tuk as nia' - Ne-au depa~it aproape de
Bucharest. bukarestJ Bucure~ti.
Indieatoarele au fost verificate de catre mine. - The indicators have been >checked by me.
Ai franat vreodata pe un drum alunecos? - Have you ever >braked on a slippery road?
L Pentru a evita repetarea verbului principal alpropozifiei, cu excep!ia verbelor to be, to have
~ia verbelor auxiliare modale.
She works as hard as > [~l: Ua:'ks Ez ha:'d Ez - Munce~te la fe1 de mu1t
you do. Ill: du:] ca ~i tine.
17
He writes as beautifully > [h I. ralts Ez blU. tJ tali - Scrie la fel de frumos
as his father did. Ez hlz fa DZa f did} ca ~i tatallui.
Who knows this man? > [hu: nauz DZls mEn - Cine-l cunoa~te pe acest om?
I do. aI du:} Eu (il cunosc).
I asked him to repair > [al a·skt him tu ripea f - L-am rugat sa repare ma~ina
the car and he did so. DZa ka: f End hi: did sau] ~i el a facut-o (a reparat-o).
We told them to leave > [Ui: tauld D'em tu li:v - Le-am spus sa pIece in lini~te
quietly and they did so. kUaiatli End DLei dId sau] ~i a~a au facut.
She told him to wait > [~l:tauld hun tu Uelt - Ea i-a spus sa a~tepte
but he didn't. bat he didnt} dar el nu a a~teptat.
EI ne-a rugat sa spunem totul ~i a~a am facut. > He asked us to say everything and we did so.
L-am rugat sa vina devreme ~i a~a a facut. > I asked hun to come early and he did so.
Ultimul exercitiu allectiei sintetizeaza intregul material invatat. Traduceti propozitiile in limba engleza:
Aceasta sarcina este (una) dificila. > ThiS task IS a difficult one.
Filmul a fost foarte dezamagitor pentru mine. > The film was very disappomting for me.
Am vizitat multe tari straine, dar Danemarca > I VISited many foreIgn countries, but Denmark
a fost cea mai frumoasa. was the most beautiful one.
Slujba mea devine din ce in ce mai obositoare. > My Job IS gettmg more and more tiring.
EI a vazut multe tilme, dar i-au placut > lie sa~ lllany films but he only liked
numai cele engleze~ti. the English ones.
L-am rugat sa vina cu mine la teatru > I asked hun to go to the theatre With me
~i a venit. and he did so.
EI se mi~ca mai incet deciit tine. > He mo\ es more quietly than you do.
Aceasta situatie este (una) ingrijoratoare. > ThIS situatIOn IS an alarming one.
Lupta lui a fast (una) inutila. > H1S struggle ~as a useless one.
18
Motoarele devin din ce in ce mai > The engines are getting more and more
economicoase. economical.
Ea depa~e~te tot atat de multe ma~ini ca ~i tine. > She overtakes as many cars as you do.
Acest mecanic este (unul) de incredere. > This mechaJ1lc IS a J eltable one.
Care dintre cauciucurile din fata este mai vechi? > Which is the older of the front lyres?
L-am rugat sa a~tepte ma~ina de depanare auto > J asked him to walt for the breakdown van
~i a~a a mcut. and he (IJd so.
Ai schimbat cauciucurile din fata, dar care > You have changed the front tyres, but what
e situatia cu cele din spate? about the rear ones"
Urmeaza exercitiul de pronuntie. Literele ingro~ate din cuvintele de pe 0 coloana desemneaza sunete
identice:
19
RECAPITULAREA LECTIEI
, 21
21.1. Participiul
Daca la fonna de infinitiv scurt (Tara "to") a verbului adaugam tenninatia ,,-ing", obtinem
participiul, care poate functiona ca adjectiv:
This job is exhausting. - Aceasta munca este epuizanta.
The difference is striking. - Diferenta este frapanta.
21.2. Propozitia circumstantiala de timp are 0 structura identica cu cea a propozitiei conditionale de
tipul I.
21.3. One
In cazul unor comparatii sau repetitii, substantiveIe pot fi inlocuite in propozitie de pronumele
nehotarat "one". Utilizarea lui este obligatorie alaturi de adjective ~i in multe cazuri adjectivul
este precedat de articolul hotarat:
I have two red chairs and a white one. - Am doua scaune ro~ii ~i unul alb.
They have two cars. He wants the - Ei au doua ma~mi. El 0 vrea pe cea
blue one. albastra.
Pronumele nehotarat one poate sa apara ~i la plural:
Have you ever seen cheaper ones? - Ai vazut vreodata unele mai ieftine?
I like these black ones. - Imi plac acestea negre.
20
21.4.2. Cre~terea sau descre~terea progresiva se exprima prin repetarea formei de
comparativ a adjectivului sau adverbului, cele doua forme fiind legate prin
conjunqia "and":
The car moved faster and - Ma~ina mergea din ce In ce
faster. mai repede.
Petrol is becoming more and - Benzina e din ce In ce
more expensive. mai scumpa.
They talked less and less quietly. - Eu au vorbit din ce In ce mai aprins.
21.5.1. Verbul auxiliar "to do" se folosqte In propozitii afirmative pentru a accentua, a
sublinia 0 afirmatie sau pentru accentuarea verbului principal al propozitiei. Verbul
auxiliar va fi accentuat In pronuntie:
Do come and visit me! - Vino ~i viziteaza-ma neaparat!
21.5.2. Verbul "to do" se folose~te pentru Inlocuirea verhului principal deja cunoscut, cu
exceptia verbelor "to be, to have" ~i a verbelor auxiliare modale:
She works as ~ard as you do. - Munce~te la fel de mult ca ~i tine.
21.5.3. Cu ajutorul verbului "to do" ne putem referi la verhul folosit anterior In propozitie:
I asked him to repair the car - L-am rugat sa repare ma~ina
and he did so. ~i el a Iacut-o.
Urmarind exemplul de mai sus putem ohserva ca folosirea verhului "to do" poate
aduce ~i informatii suplimentare.
21
TEMA PENTRU ACASA 21
22
,.. ,..
LECTIA
, 22 PARTEA INTAI
I~ -
coin > [koin] -moneda
23
lata cuvintele noi in propozitii. Fiti atenti la pronuntie:
Do you want money > [du IU: Uont mani - Vreti bani sau un cec?
or a cheque? 0:' a t~ek]
You can pay in instalments. > [1U: kEn pel in Insto:lmants] - Poti plati in rate.
Can I get a loan here? > [kEn ai get a loun hla'] - Pot obtine aici un imprumut?
The rate of interest is high. > [DZa relt ov intnst iz hat] - Rata dobfmzii este ridicata.
Do you take coins? > [du 1U: telk kotnz] - Acceptati bani marunti (monede)?
You need these forms. > [iu: m:d DZI.Z fo:'mz] - Ai nevoie de aceste formulare.
ThiE. is useful information. > [DZIs iz lU:sfal mfamei~n] - Sunt informatii utile.
Is my balance high enough? > [IZ mal bElans hai ina£] - Este suficient de mare
soldul meu?
She makes weekly deposits. > [~I: melks ui:kh dipozits] - Ea face depuneri saptamanal.
24
De cat timp ai un cont? - How long have you had an >account?
I-am dat un cec. - I gave him a >cheque.
Aceasta este prima mea depunere. - This is my first >deposlt.
Unde este bilantul? - Where is the >balance?
Avem nevoie de mai multe informatii. - We need more >information.
Avem nevoie de acest imprumut. - We need this >loan.
Aceasta este ultima rata. - This is the last >instalment.
El vrea sa schimbe aceste monede. - He wants to change these >coins.
in limba englezii existii mai multe substantive care nu au plural; ele sunt urmate de un verb la
persoana a IIl-a singular. in limba romiinii unele se traduc la singular, altele la plural.
25
lata aceste substantive in propozitii:
Business is good this year. > [biznIS IZ gud O'lS ila'] - Afacerile merg bine anul acesta.
Little progress was made. > [liti praugres uoz meld] - S-a progresat putin.
Her strength was exhausted. > [ha:' stren(glp u oz Igzo:stic] - (Ea) era la capatul puterilor.
The revenue is high enough. > [DZa revanlU: 1Z hal maf] - Impozitul este destul de ridicat.
This merchandise is ready. > [DZIs ma.'t~andalz IZ redl] - Aceasta marta este gata.
They lost all their property. > [DZei lost 0 1 D/ei T propaTti] - ~i-au pierdut toata averea.
Completati urmatoarele propozitii cu cuvintele care lipsesc. Cititi propozitiile cu voce tare ~i fiti
atenti la pronuntie:
Este destul de puternic pentru aceasta munca? - Has he enough >strength for this work?
lata acum ciiteva verbe noi. Urmariti semnificatia lor in limba romiina:
26
Unele dintre aceste verbe sunt neregulate. lata fonnele lor:
She cashed the cheque. > [~i. kE~t DZa t~ek I - Ea a incasat cecul.
He has lent us the money. > [hI: hEz lent as IYa marJlj - El ne-a imprumutat banii.
~ We borrowed less last year. > [\II: boraud les la:st Ila'] - Noi am imprumutat mai putin
anul trecut.
Have you filled in the fonn? > [hEy w: fild in {)fa fa.'m] - Ai completat fonnularul?
What did you learn yesterday? > ["at dId III la:'11 Icsta'dcI] - Ce-ai invatat ieri?
They withdrew all their > [DZel u1Dzdru: 0:1 Dzei' - ~i-au retras toti banii.
money. mani]
How much have you > [hall mats h[ v lU: - Cat ai depus?
deposited? dipoZllld]
We called the cat Blinky. > [Ui: ko. ld D/a kEt blin(g)ki] - Am botezat-o Blinky pe pisica.
Noi am imprumutat multi bani de la el. - We have> borroweda lot of money from him.
Completati, va rag, acest fonnular pentru - Fill in this fonn to > wlthdrawmoney, please.
ridicarea banilor.
Ai incasat deja acest cec? - Have you> cashed this cheque already?
27
Traduceti unnatoarele cuvinte in limba engleza:
Aceastti 0 formti a verbului desemneazti substantivul format din verb. in propozi{ii ea are roluri
specijice substantivului dar i~i ptistreazti ~i caracterul verbal, datorittifaptului cti cere prepozi{iile $i
cazurile specijiceformei de bazti a .verbului. in limba englezti aceasttiformti a verbului cu termina(ia
,,-ing" se nume~te gerund [dJerand].
Inainte de a analiza caracteristicile acestei forme verbale, iata cateva exemple. Cu ajutorullor putem
observa ca aceasta forma a verbului se traduce in limba romana printr-un substantiv sau un verb la
infinitiv.
Before leaving he wrote a short letter. - Inaintea de a pleca el a scris 0 scrisoare scurtii.
You can learn something by doing it. - Poti sa inveti ceva fiicind (asta).
1. Subiect:
Walking in the woods is nice. - Plimbarea in padure este placuta.
Eating too much is not good for you. - A minca prea mult nu-ti face bine.
2. Dupti prepozi(ii:
They talked about going to the cinema. - Au vorbit despre faptul ca merg la cinema.
What do you think about buying a dog? - Ce parere ai despre cumpirarea unui caine?
Nu-mi place sa ~terg pe jos. > I don't Itke dusting the floors.
Solicitarea unui loc de munca este epuizanta. > ApplyIng for a Job IS exhaustmg.
Ne giindim sa concediem zece angajati. > We are thmkmg about firIng ten employees.
28
Sa invatam ciiteva cuvinte noi. Cititi-Ie cu voce tare ~i retineti sensullor in limba romana:
We are prepared to pay > [Ui' a: r pripeard tu pei - Suntem gata sa platim
in cash. in kE~] in numerar.
Is it safe to deposit money > liz It selftu dlpozit mani - Este sigur sa depui bani
with that bank? UiD' DzEt bEnk] la banca aceea?
What is the present rate > ["ot iz D'a prezant reit - Care este rata actuala
of interest? ov intrist] a dobiinzii?
Are you sure that your > [a: r IU: ~uaf D'Et io: f - E~ti sigur ca soldul tau este
balance is high enough? bElans iz hai inaf] indeajuns de ridicat?
When was your previous > [Uen Uoz io: f pri:vias - Ciind ai ridicat bani
withdrawal? uiDzdro:al] ultima oara?
Lending them money > [Iendin<g) D'em mani - Este riscant sa Ie dai bani
is risky. iz riski] cu imprumut.
E~ti sigur ca ai un cont aici? - Are you> sure you have an account here?
E~ti pregatit sa pHite~ti in numerar? - Are you > prepared to pay cash?
Cecurile sunt mai sigure deciit bancnotele. - Cheques are >safer than bills.
Soldul actual este foarte scazut. - The >present balance is very low.
29
Traduceli cuvintele in limba engleza:
Daca substantivul este precedat de un numeral, altul dedit unu, atunci substantivul este la plural:
They have lived here for three years. - Loeuiesc aici de trei ani.
In that accident they lost their lives. - In acel accident ~i-au pierdut viata.
We all bought our own tickets. - Noi toti ne-am cumparat biletele proprii.
They stopped working after a few hours. - Ei au incetat lucml dupa cateva ore.
2. Cu urmiitoarele expresii:
30
In incheire sa recapitulam toate problemele gramaticale discutate. Traduceti urmatoarele propozitii
in limba engleza:
Dupa completarea formularelor am primit banii. > After filling m the forms we got the money.
Poti plati ma~ina in rate. > You can pay the car in instalments.
Imi place sa fac afaceri cu el. > I lIke to do business with him.
Noi toti am folosit bicicletele proprii. > We all used our own bicycles.
E~ti sigur ca este riscant sa Ie > Are you sure that lending them
imprumutam bani? money is risky?
~tii care este rata actuala a dobanzii? > Do you know the present rate of mterest?
Poti face asta vanzand proprietatea tao > You can do it by selling your property.
Cati oameni ~i-au pierdut viata? > How many people lost then lives'!
Am avut un cont aici timp de zece ani. > I have had an account here for ten years.
lar acum urmeaza exercitiul de pronuntie. Cuvintele de pe acee~i coloana au un sunet identic, desemnat
de literele scrise ingro~at. Cititi-Ie cu voce tare:
31
LECTIA
, 22 - PARTEA A nOVA
Cititi cu atentie urmatorul dialog. Silabele ~i cuvintele accentuate sunt evidentiate prin caractere
speciale:
Mary: Peter, don't you think that we still have time for shopping?
Peter: I don't know. The streets are still full of traffic and you cannot drive very fast.
Mary: And something is wrong with the car. It didn't accelerate well when I was driving home.
Peter: And you don't know what the trouble is, so you have to ask a mechanic to check
everything.
Mary: If the trouble is serious I have to call a breakdown van.
Mary: Peter, the mechanic just called and said that he had to put a new engine in our car, but is
that true?
Peter: I don't know. You know that some people are not reliable. They only want your money.
Mary: But we don't have enough money right now to pay for a new engine.
Peter: Then we have to borrow money, at a high rate of interest.
Mary: This shows how one bad thing can cause another.
Peter: Well, it is better not to worry too much.
Urmeaza un exercitiu de traducere In care vom recapitula materialu1 1ectii10r 21 ~i 22. Traduceti
propozitiile In limba engleza:
Seara trecuta noi am vazut 0 piesa emotionanta. > We saw a movll1g play last mght.
Ultima scena a fost una remarcabi1a. > The last scene was a very remarkable one.
Nu toate filmele sunt interesante. > Not all rtlms are exciting.
Dar mie imi plac cele bune. > But 1 like the good ones.
Tu te uiti la mai mu1te filme decat mine. > YOLI \\ a1ch mOle films than I cia.
32
L-am rugat pe mecanic sa verifice motorul > l asked the mechal1lc to check the engine
~i el a lacut-o. and he did so.
Ma~inile straine devin din ce 'in ce mai ieftine. > Foreign cars are gettmg cheaper and cheaper.
Dintre cei doi baieti, el 'il 'intreaba pe cel > He IS asking the 01 der of the two boys
mai mare unde este banca. '" here the bank is.
Ei au lacut plinul 'in graba. > They filled up the car m a hurry.
E~ti sigur ca acumulatorul nu functioneaza? > Are you sure the battery is out of order?
Este mai sigur sa nu accelerezi prea mult. > It is safer not to accelerate too fast.
Am vazut un politist prin geamul din spate. > I sa\, a policeman through the rear window.
Inainte sa repare frana, el a verificat > Before repainng the brake, he checked
indicatoarele. the indicators.
Noi Ie-am 'imprumutat ni~te ulei. > \Ve have lent them some OIl.
E~ti gata sa ajuti un spion? > Are you prcpared to help a spy?
Poti face asta 'inainte de a incasa cecul? > Can you do this before cashing the cheque?
Camioanele trebuie sa aiba frane foarte bune. > Lorries must have very good brakes.
Ei pot face asta lara toate > Thcy can do It without making
gesturile acestea. all these gcstures.
Vezi diferenta? > Can you see what the difference is?
A devenit din ce 'in ce mai riscant. > It was getting riskier and riskier.
Am rugat-o sa ridice bani ~i ea a Iacut-o. > I asked her to withdraw money and she did so.
Am vrut sa cumparam 0 ma~ina ~i am ales-o > We wanted to buy a car and we chose
pe cea economica. the economical onc.
Dintre cele doua, cea ieftina este > The cheaper of the two is the more
cea mai sigura. reliable one.
33
Controleaza neaparat ~i uleiul! > Do check the OIl!
Aceasta este ultima rata, dar cand au fost > This IS the last Instalment, but when were
cele anterioare? the prevIOus ones')
Este important sa avem 0 roata de rezerva. > It IS Important to have a spare tyre.
Trebuie sa alegem i'ntre a scoate bani > We must choose between withdraWIng money
~i a-i i'mprumuta. and borrowlllg it.
Iti poti vinde proprietatea. > Yau can sell your property.
Ea s-a lasat de fumat saptamana trecuta. > She gave up smoking last week.
Patru oameni ~i-au pierdut viata. > Four people lost their lIves.
34
RECAPITULAREA LECTIEI
, 22
22.1. in limba engleza exista mai multe substantive care nu au forma de plural ~i alaturi de care
verbul se folose~te la persoana a Ill-a singular. in limba romana unele sunt traduse prin forme
de singular, altele prin forme de plural:
I. Subiect al propozitiei:
2. Dupa prepozitii:
22.3. Daca substantivul este precedat de un numeral "mai mare decat unu", atunci substantivul
apare la plural:
We waited for one and a half hours. - Am a~teptat 0 ora ~i jumatate.
They have lived here for three years. - Locuiesc aici de trei ani.
He is ten years old. - EI are zece ani.
Daca substantivul are semnificatie de plural atunci trebuie sa primeasca ~i forma de plural:
In that accident they lost their lives. - ~i-au pierdut viata in acel accident.
35
TEMA PENTRU ACASA 22
36
Lista verbelor neregulate din lecpile 21 ~i 22
37
VOCABITLARUL LECTIILOR
, 21 SI
, 22
to accelerate > [tu akselarelt] - a accelera
account > [akaunt] - cont
to alarm > [tu ala.'m] - a alarrna
as soon as > [Ez su:n Ez] - de indata ce
balance > [bElans] - balanta, bilant, echilibru, sold
battery > [bEtan] - baterie, acumulator
to borrow > [tu borau] - a imprumuta, a lua imprumut
brake > [brelk] - frana
to brake > [tu brelk] - a frana
breakdown van > [brelkdaun yEn] - ma~ina de depanare auto
broken > [braukn] - sfiiramat, spart, stricat
business > [biznis] - afacere, treaba
to call (to) > [tuko:l] - a chema, a striga, a denumi,
a boteza
to cash > [tu kE~] - a incasa, a schimba un cec in bani,
a plati in numerar
catching > [kEt~lll(g)] - molipsitor, contagios
to check > [tu t~ek] - a controla, a verifica
cheque > [t~ek] - cec (bancar)
to choose > [tu t~u:z] - a alege, a selecta
coin > [korn] - moneda, bani
deposit > [dlpozit] - depozit, depunere, bani pu~i
la banca
to deposit > [tu dlpOZlt] - a depune, a depozita
difference > [difrans] - diferenta, deosebire
to disappoint > [tu dlsapornt] - a dezamagi, a deceptiona
disease > [dlzi:z] - boala, maladie
economical > [J:kanomikal] - econom, economicos
engine > [endJln] - motor
to excite > [tu Iksalt] - a provoca, a emotiona
exciting > [lksaltll1(g)] - interesant, captivant
to exhaust > [tu Igzo st] - a epuiza, a istovi
exhausting > r Igzo.stm(g)] - epuizant, istovitor
to fill in > [tu fil m] - a completa (un formular,
chestionar etc.)
to fill up > [tu fil ap] - a umple, a ocupa (un post liber),
a pune (benzina in rezervor)
film > [film] - film
38
foreign > [forin] - strain, din alta tara
form > [fo:fm] - formular
front > [ frant] - partea din fata, front, fata
furniture > [ fii:fnit~af] - mobilier, mobila
gerund > [djerand] - gerunziu (substantiv format
din verb)
gesture > [ dJest~afJ - gest
to hide > [tu hald] - a ascunde, a acoperi
39
rear > [ria r] - (in/din) spate, dos, urma
reliable > [nlaiabl] - demn de Incredere, sigur
remarkable > [nma:rkabl] - remarcabil, deosebit
to repair > [tu npear] - a repara, a Indrepta
revenue > [revaniu:] - venit (anual), ca~tig(uri), beneficii
risky > [riski] - riscant, primejdios, periculos
safe > [ self] - sigur, lipsit de pericol, In siguranta
scene > [si:n] - scena, decor, peisaj
situation > [sitlUei~n ] - situatie, stare
spare
spy
strength
to strike
> [spear]
> [sPai]
> [stren(g)TS]
> [tu straik]
- de rezerva, suplimentar, liber
- splOn
- putere, forta, tarie
- a lovi, a izbi, a frapa, a ~oca
.. ~
40