Master /Anul i! Mediu I MPACTULLUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI —_—_Suport de curs Tematica de examen * 1 Factorii limitativi ai productivitatii terenurilor agricole 2. Activititi economice susceptibile de a afecta ecosistemele 3_Principiile reglementarilor cu privire la protectia mediului 4 a Directive europene privind protectia solului si a apelor Rolul sistemelor informatice geografice (GIS) Prima lege a geografiei si interpolarea topo-probabilistiv’ (cost 7 Exemple de studii de rise si de impact asupra componen 8__Instrumente de planificare utilizate in dezvottare durabili 9 Directii legislative in UE ‘10_Monitorizarea ecosistemelor: Termene de raportare L1_Apa resursa fundamentata a planetei 12__Influenta constructiilor hidrotehnice asupra mediului cd) a caracteristicilor ecosistemelor elor ecosistemelor 14 Masurile de emeliorare a impactului constructiilor hidrotehnice asupra mediului 15_Principiile de abordare a problemelor de impact Distributia si utilizarea barajelor pe plan mondial 17 Impactului barajelor — argument pro si contra ‘18_Impactul barajelor asupra ecosistemelor (Portile de fier. Assuan) 19” Principalele impacturi economico-sociale si de mediu ale barajclor asupra zonelor situate in aval (modificat dupa Adams, 2000). (Tabetul 1) 20. Conditiile si actiunile necesare pentru rezolvarea rationala a problemelor de impact Impactul functional al constructiilor hidrotehnice e fizice si implicite (conexe) asupra regimului apclor si al poductiei de energie droclectrica cologice; Sistemele ecologice asociate constructilor hidrotehnice ale analizei efectelor ecologice: Notiuni de limnologic 26 Efeete ceologice in zona lacului de acumulare 27_Efecte in bazinul hidrografic din amonte si din aval de lac 29 Amplasarea amengjarilor hidrotehnice in cadrul unui bazin hidrografie; Alegerea volumului si geometriei lacurilor 30_Masuri constructive si functionale, Conceptia si dispunerea prizelor de apa din lac 31 Masur in etapa de exploatare; Masuri privind regimul de exploatare 32_Modificarea morfologici albiilor si lacurilor 33. Calitatea apei 38 Studiile de impact Stabilirea prioritatilor 39. Studille de impact — date minim necesare 40. Realizarea studiului de impact; Ffectele studiului de impact 41 Procedura de autorizare; Bilanful de mediu si programul pentru conformare *- Figa de examinare - punetul A” ~ punetul ,.B te, care va fi tratat ,in extenso” — max 3 puncte + test grild cu 10 intrebari x 0,7 puncte pentru fiecare rispuns corect si completMaster /Anul Il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULU! Suport de curs, IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR. Activitifi economice susceplibile de a afecta ecosistemele. Impactul antropic asupra ccosistemelor este multiplu si semnificativ gi rezulti din dezvoltarea ffrd precedent 4 societatii umane. Constientizarea responsabilitatii pentru protectia mediului ambiant a determinat o serie de actiuni la diferite nivele (mondial, continental, regional/zonal, nafional, local). La nivelul Uniunii Europene concertarea politicilor de mediu a inceput de mai bine de 30 de ani. La reuniunea desfiisurati la Paris in octombrie 1972, sefii de stat si de guvern au invitat institutiile comunitare si elaboreze un program de acjiune in materie de mediu, Programul prezemtat de etre Comisic a fost adoptat de catre Consiliu in noiembrie 1973, apoi innoit si completat in 1977 si in 1983. El pune accentul pe caracterul preventiv al politicti de mediu, carc wrebuie si urmareasca evitarea poluiirii si subliniazi ci aceasta trebuic si se desfaisoare in paralel si concomitent cu dezvoltarca economicd si social. De asemenea, se pune problema aplicirii principiului “poluatorul plateste". potrivit caruia poluatorului 7 cheltuielile ocavionate de prevenire si reparare a daunelor ecologice, Al treilea program (din 1983) evidengiaz8 si mai accentuat implicatille protectiei mediului pentru industrie, agriculturs, producerca de energie si transporturi Ca $i in alte domenii, Actul Unie European a dat un now impuls politicii comunitare adaugand tratatului un titlu consacrat mediului, devenit tithul XIX odati cu tratatul de la Amsterdam. Articolul 130R (art. [74 nou) prevede cA politica Comunitatii este fondatd pe principiul precaugici, al actiunii preventive, al corectirii cu prioritate ta sursit a prejudiciilor aduse mediulut si ,poluatorul plateste”. iar art. 6 provede c& “exigeniele de protectia mediului trebuie sit fie integrate in definirea $i punerea in aplicare a politicilor si actiunilor Comunitiit in vederea promovirii unei dezvoltiri durabite". Articolul 130S (art. 175 nou) acordi Consiliului puterea de a hotari asupra masurilor necesare, iar art. 130T (art. 176 now) precizeaz c& acestea "au sunt un obstacol in mentinerca gi stabilirea de cdtre flecare stat membru a mdsurilor susfinute de protectic", cu condifia ca acestea si fic compatibile cu tratatul si notificate de citre Comisie. Al 5- lea program adoptat in decembrie 1992 este axat pe implementarea unei “dezvoltiri durabile” si propune aldturi de adoptarca instrumentelor legislative, recurgerea la instrumente fondate pe legile piefei (stimulente economice 51 fiseale). Comisia a propus in ianuarie 2001 al 6 - lea program pentru 2010, avand ca domeniu de interventie prioritard schimbarea climatica, sinatatea si mediul, natura si diversitatea biologica, gestiunea resurselor naturale, Cu ocazia punerii in aplicare a reformei Fondurilor structurale, Comisia a vegheat ca 0 clauza privind proteclia mediului si fie inscrata in cadrul granturilor comunitare, plaile putind fi suspendate dat Proicctele selectate nu respect regulile comunitare privind mediul. Un regulament al Consiliului emis in 1990, a creat o Agentic Europeans pentru Mediu, cu sediul la Copenhaga, si 0 refca europeana de informare si observare a mediului, in timp ce un regulament din 1992 instituie un sistem financiar pentru mediu (LIFE) (prevazut prin regulamentul din 17 julie 2000 eu un total de 640 milioane de euro pentru perioada 2000-2004). Alte acte comunitare vin si asigure libertatea de acces ta informatiite referitoare la media, wn sistem de atribuire a unci etichete ecologice comunitare pentru a imbunatati informarea consumatorilor in ceea ce priveste impactul produselor asupra mediului, si promovarea produselor ecologice. Un sistem comunitar de management de mediu si audit (EMAS) este disponibil, la care pot participa in mod voluntar intreprinderile industriale, i alte organizati in domeniul mediului, Comisia a decis pentru prima data si ceari Curtii s& aplice constrangeri statelor membre care nu au executat hotardrile ei. Curtea a condamnat pentru prima dati un stat membru in 2000 - Grecia - pentru nerespectarea unei hotdrari cu privire la violarea dircctivelor comunitare in materie de deseuri toxiee gi periculoase. Comisia a decis in decembrie 2000 s& ses’ seze Curtea in vederea fixarii de constréngeri pentru Germania 3i Marea Britanie, pentru nerespectarea hot” ” L9S8"5i (994, acceagi jFecdurd Hind anajat’ in mai 2001 pentru Spania pentru neexecutarea unei hotarai din 1998 Comisia a adoptat la 9 februarie 2000 o Carte alba, referitoare la responsabilitatea asupra mediului, pentru a asigura punerea in aplicare a principiului "poluatorul pliteyte”, Dou niveluri de responsabilitate sunt late in considerare: responsabi persoanelor si bunutilor sau biodiversivititii prin activitaqi periculoase, si respon: esurselor naturale (fauna gi flora), ea rezultat la activitifilor nepericuloase. revin tea pentru pagubele cauzate ea pentru greseala pricinuit 1 Factorii timitativi productivitatii terenuril Fr agricole In Romania daunele economice aduse ca urmare a efectelor limitative ale poludrii rezultate din diferitcle activitafi umane sunt considerate a fi de citca 20% din productia agricols potentiala, Datele statistice arati ca la nivelul anului 2004 impactul antropic (uncori amplificat de fenomenele naturale) este prezent pe importante suprafeteMaster /AnulllMediu I MPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs Eroziunea hidrica afecteazi 63 milioane ha, din care 2,3 milicane amenajate cu uerari antierozionale, prezent degradate puternic in cea mai mare parte; aceasta eroziune hidi ipreund cu alunecarile de teren (circa 0,7 milioane ha) provoaca pierderi de sol de pana la 41,5 vha/an Eroziunea eoliani se manifest pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere datorité faptului ci in ultimii ani, s-au defrisat unele pduri si perdele de protectie din zone susceptibile acestui proces de degradare. Continutul excesiv de schelet in partea superioara a solului afecteaz circa 0,3 milicane ha. draturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, eu unele tendinfe de agravare in perimetrele irigate sau drenate si irafional exploatate, sau in alte areale cu potential de siraturare secundard, care insumeaza inca 0,6 milioane ha. Deteriorarea structurit si compactarea solului ("alps plugului") se manifest pe citca 6,5 milioane ha: compactarea primara este prezenti pe circa 2 milioane ha terenuri arabile, iar tendinfa de formare a cru suprafata solului, pe circa 2,3 milioane ha. Poluarea chimica a solului afecteaza circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesiva circa 0.2 milioane ha; efecte agresive deosebit de puternice asupra solului produce poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) $1 bioxid de sulf, identifi cial in zonele Baia Mare, Zlaina, Copsa Mica. Poluarea cu petrol si apa sirati de la exploatarile petroliere si transport este prevent pe circa 50 mii ha. Distrugerea solutui prin diverse lucrari de excavare afecteaza circa 15 mii ha, aceasta constituind forma cea mai grav de deteriorare a solului, intdlnita in cazul exploatarilor miniere la zi, ca de exemplu, in bazinul minier al Olteniei. Pretabilitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a scizut cu 1-3 clase, astfl c& unele din aceste suprafefe au devenit practic neproductive. Acoperirea solului cu deseuri si reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18 mii enuri agricole gi lunci Degradarea solului roprecinti afectarea lui grava, cu pierderea capacititii de producere vegotala. Contaminarea solului este determinati de poluarea cu clemente si/sau compusi toxici. In functie de gradul de contaminare cresterea si dezvoltarea plantelor este mai mult sau mai putin afectata ei la ha te 2 Activititi economice susceptibile de a afecta ccosistemele Jn cadrul ecosistemelor resursa practic noregenerabild si care este drastic afectaté este solul. Degradarea solului_rezulta din agriculturd, silvicultura, minerit, exploatarea lemnului, industria alimentara (mari complexe industriale de industrie alimentard) depozitarea doscurilor. Activitatile menjionate mai sus nu sunt in general percepute Ia nivelul opiniei publice ca nefiind generatoare de probleme de mediu/ sol. De menfionat ca nu este necesaré objinerea unui aviz de mediu pentru deschiderea unei ferme agricole! Afectarea solului revultata din folosirea necorespunzitoare a terenurilor in ageicultura (sau datorita defrisérilor din silvicultura) este foarte grava, din cauza pierderilor (prin eroziune) a principalilor constituent ai solului (si in primul rand a materiei organice) Exemplificarea degradiri solului in urma unor astfel de activitati este prezentata in fig. (eroziune in urna defrigiritor) Contaminarea solului (si/sau degradarea lui partiala, pe zone mai mult sau mau putin rest urmatoarele activitati economice: 1, Industrii energetice 1.1. Instalatii de ardere cu o putere termica nominaki mai mare de 50M’ 1.2. Instalafii pentru rafinarea tifeiului si prelucrarea gazelor; 1.3. Cuptoare de cos; L.4-instalalii Ce zazeificare gi lichefiere a carbunelui. 2. Productia si prelucrarea metalelor Instalatii de prajire sau sinterizare a minereului metalic (inclusiv a minereului Instalajii pentru producerea fontei sau a ofelului (topire primara ori s tumarea continua, cu o capacitate maxima de productie ce depaseste 2.5 tone/ora, 2.3. Instalatii pentru prelucrarea metalelor feroase: a) laminoare cu 0 capacitate ce depaseste 20 tone ofel bruvord: b) forje cu ciocane a caror energie de lovire depageste 50 kIiciocan gi care utilizeavai o putere pentru aplicarea de straturi protectoare de metal topit, cu o capacitate de tratare ce depageste tone ofel brutiora, 2.4, Topitorii pentru metale feroase, eu o eapacitate de productie m 2.5, Instalatii pentru 4) producerea de metale neferoase brute din minereuri, concentrate, materii prime secundare, prin procese metalurgice, chimice sau electrolitice; (materie prima secundari reprezinté: deseuri metalice curate, depresate si lipsite de alte categorii’ de impuritati deeat cele metalice, nimolu w continut de sult); tundard), inclusiv instalayii peutrw 1 wre de 20 tone/zisMaster /Anul II Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULU! Suport de curs, b) topirea metalelor neferoase, inclusiv a aliajelor gi a produselor recuperate, (rafinare, turnare ete.) cu 0 capacitate mai mare de 4 tone/2zi pentru plumb sau cadmiu, ori 20 tone/zi pentru toate celelalte metale. 2.6. Instala{ii pentru tratarea suprafetelor metalice si din materiale plastice prin folosirea procedeclor electrolitice sau chimice, la care volumul total al cuvelor de tratare depaseste 30 m3. 3. Industria mineralelor 3.1. Instalatii pentru producerea clincherului de ciment in cuptoare rotative cu 0 capacitate de productie mai ‘mare de $00 tone/zi, instalajii pentru producerea varului in cuptoare rotative cu o capacitate de productie mai mare de 50 tone/2i si instalatii pentru producerea clincherul © capacitate de productie mai mare de 50 tone/zi: 3.2. Instalatii pentru producerea azbestului si fabricarca produsclor pe baza de azbest; 3.3. Instalatii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibretor de sticla, cu o capacitate de topire mai mare de 20 tone/zi: 3.4, Instalatii pentru topirea substanfelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire mai mare de 20 tone/zi, 3.5. Instalajii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, in special a figlelor, a clrimizilor refractare, a dalelor, a plicilor de gresie sau de faianta: a) cu 0 capacitate de productie mai mare de 75 tone/7i; si/sau b) cto capacitate a cuptorului mai mare de 4 m3 si cu o densitate stabilitt pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/m3. 4. Industria chit {in cadrul prezentei categorii termenit utilizati au urmatoarea semnificatic: a)proces chimic reprezint& orice proces care presupune react substantei: b)scard industrialé reprezinta producerea de bunuri in scopul comereializarii prin folosirea materilor prime gi materialelor in cantitati ce pot determina efecte negative asupra mediului. 4.1, Instalatii chimice pentru producerea de substanfe chimice organice de bazi a) hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice): b) hidrocarburi ce congin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetafi, eteri peroxizi, rigini epoxidice; ©) hidrocarburi eu continut de sulf; 4) hidrocarburi ce congin azot, precum: amine, amide, compusi azotosi, azotati sau azotiti, nitrili, cianati, izocianati; ¢) hidrocarburi cu confinut de fosfor; 1) hidrocarburi halogenate; ) compusi organometalici; hh) materiale plastice de ba7A (fibre sintetice potimerice gi fibre pe baz de celuloza); i) cauciucuri sintetice: 3) vopseluri gi pigmentis ) ayenti activi de suprafata si agenti tensioactivi, 4.2. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de baz, cum ar fi ) gaze, precum: amoniae, clor sau acid clorhidric ga7os, fluor sau acid fluorhidric, oxizi de carbon, compusi ai sulfului, oxizi de azot, hidrogen, dioxid de sulf, clorura de carboni b) acizi, precum: acid cromic, acid fluorhidric, a .¢ fosfor sulfuric, oleum, acizi sulfurosi; “~ ©) baze, ea de cxemplu: hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu: 4) saruri, in principal: clorura de amoniu, clovat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat, azotat de argint; €) nemetale, oxi carbura de siiciu 4.3, Instalatii chimice pentru producerea ingrayémintelor chimice (simple sau complexe) pe baz de fosfor, azot sau potasiu; 1.4. Instalatii chimice pentru fabricarea produselor de baza de wz fitosanitar si a biocidetor, 4.5. Instalatii utilizand procedee chimi 4.6. Instalatii chimice destinate fabri 5. Gestiunea degeurilor 5.1. Instalatii pentru eliminarea sau valorificares deyeurilor periculoase, de! prevederilor legislatiei in vigoare, avand o capacitate mai mare de 10 tone/7i; 5.2. Instalatii pentru incinerarea deseurilor municipale, definite potrivit prevederilor legislatiei in vigoare, avand capacitate mai mare de 3 tone descurifor# i de ciment sau a varului in alte tipuri de cuptoare, nerotative, cu imizilor, a chimice ce determin’ schim in molecula acid azotic, acid clorhidric, acid metali ri alti compusi anorganici, in principal: carbura de calcu, sificiu, sau biologice pentru fabricarea produselor farmaceutice de bazd exploribililor. ite potrivitMaster /Anulll Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI ——_Suport de curs 5.3. Instalafii pentru eliminarea degeurilor nepericuloase, definite potrivit prevederilor legislatiei in vigoare, cu 6 capacitate mai mare de 50 tone deseuri/i: 5.4. Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate total mai mare de 25 000 tone deseuri, cu excepfia depozitelor de deseuri inerte. 6, Alte activititi 6.1. Instalajii industriale pentru producerea de: a) celuloza din lemn sau din alte materiale fibroase; b) hartie si carton, avind o capacitate de productie mai mare de 20 tone/zi. 6.2. Instalayii pentru pretratare (operatiuni precum: spiilare, albire, mercerizare) sau vopsire a fibrelor ori textilelor, avand o capacitate de tratare ce depaseste 10 tone/zis, 6.3. Instalatii pentru t€bacirea bldnurilor si a pieilor, cu o capacitate de tratare ce depasgeste 12 tone produse finiterzi: 6.4.Instalatii de industrie alimentara ) Abatoare cu 0 capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50 tone/zi; b) tratare gi procesare in scopul fabricarii produselor alimentare din: (1) materii prime de origine animala (altele decat laptele), aviind 0 capacitate de productie mai mare de 75 tone produse finite/zi: 2ymaterii prime de origine vegetalA, avand o capacitate de productic mai mare de 300 tone produse finite/2i de exploatare (valoarea medic trimestriala) ©) tratarea si procesarea laptelui, atunci cénd cantitatea de lapte supusa tratarii sau procesarii depaseste 200 tonc/zi de exploatare (valoarea medie anualé), (Se considera zi de exploatare intervalul orar corespunzitor function a 24 de ore) 6.5. Instalatii pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor de animale si a deseurilor de animale, avind capacitate de tratare ce depaigeste 10 tone/zi: 6.6. Instalatii pentru cresterea intensiva a pi de: a) 40,000 de locuri pentru pasari; ') 2.000 de locuti pentru porci de productie (cu o greutate ce depaseste 30 de ke); sau ¢) 750 de locuri pentru seroafe. 6.7. Instalajii pentru tratarea suprafetei materialelor, obiectelor sau produselor, utitizand solvengi organi special pentru gresare, imprimarc, aplicare de straturi protectoare, degresare, impermeabilizare, apretare, glazurare, vopsire, curitare sau impregnare, cu o capacitate de consum de solvent mai mare de 150 kg/ord sau 200 tone/an; i instalatici, in decursul lor sau a porcilor, avand o capacitate mai mare 6.8. Instalatii pentru producerea de cdrbune (cirbune sdrac in gaze) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare In Uniunea European’ aceste tipuri de activititi economice necesita (conform celor peste 300 documente legislative referitoare la mediu) (1) un management adecvat al riscului de mediu, respectiv al probabilitatii de aparitie a unor daune asupra mediului/ solului in urma respectivelor activita}i economice. Aparuta pe agenda de lucru europeand la inceputul anilor 1970, preocuparea pentru mediu dobindeste un caracter distinct odata cu semnalarea, (2) de edtre Clubul de fa Roma, a diminuarii resurselor naturale si a deteriorarii rapide a calitatii apei, aerului $i solului, (3) Au trecut doi ani pina la crearea politicii comunitare de mediu, in 1972 yi de aici In dezvoltarea ia ca una dintre cele mai importante politiei eomunitare. Importan{a sa nu este datorata anvergurii fondurilor alocate (care nu depigese fondurile de care dispu ioral sau pl jcold) ci faptului ci positiea de mediu a devenit politica orizontal? - Ux Europene, aspevtele de protecjie a mediului fiind considerente obligatorii ale celorlalte politici comunitare. Prin adoplarea strategiei dezvoltirii durabile ca element principal al cAmpului siu de actiune — adica prin preocuparca pentru naturs ca mostenire si resursé a generatiilor viitoare politica de mediu este permanent conectati la tendingel> globale de protectie a mediului, asa cum apar ele in urma evenimentelor internajionale precum summicurile de la Rio (1992) si Johanesburg (2002), a protocolului de Ia Kyoto, etc. in plus, aceasti concctare si impli internationale de mediu transforma Uniunea Europeana in promotor global al dezvoltirii durabile. re in progrescle In momentul aetual cele mai relevante documente pentru protectia ecosistemelor sunt Ordonanta de urgenji nr. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea si controlul integrat al poludrii (care transpune Directiva UE nr. 96/61/CE privind prevenirea yi controlul integrat al poluirii, modifieata prin directivele nr, 2003/35/CE si nr. 2003/87/C) si Ordonanga de urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005 priv ind protectia mediului Principiile si elementele strategice care stau la baza acestor reglementari sunt:Master /Anulll Mediu MPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI ——_Suport de curs Principiul .,Poluatorul pldteste”: are in vedere suportarea, de citre poluator, a cheltuielilor legate de masurile de combatere a poluarii stabilite de autoritjile publice - altfel spus, costul acestor masuti va fi reflectat de costul de productie al bunurilor gi serviciilor ce eauzeaza poluarea; Principiul actiunii preventive: se bazeaz3 pe regula generala ca .,¢ mai bine si previ decat si combati”; (4) Principiul precautiei: prevede luarea de masuri de precaujie atunci edind o activitate ameninfé si afecteze mediul sau sindtatea umana, chiar dacd 0 relajie cauzi-efect nu este deplin dovedita stiinifi Principiul protectiei ridicate a mediului: prevede ca politica de mediu a Roménici, corespunzitor celei din UE, sa urmarcascai atingerea unui nivel inalt de protectie; (5) Principiul imegrérii: prevede ca cerinjele de protectic a mediului sa fie prezente in definirea gi implementarea altor politici comunitare; (6) Principiul proximitait: are drept scop incurajarea comunitafilor locale in asumarea responsabilitatii pentru deseurile gi poluarea produsa . (7) Principiul refinerii poluantilor la sursdi (este 0 alta forma de exprimare a principiului precautici); Principiul conservéirii biodiversitatii si a ccosistemelor specifice cadrului biogcografic natural: Principiul utilizdrti durabile a resurselor naturale, respectiv folosirca resursclor regenerabile int © rat care sa nu conducd la dei aspiratiile prezente gi viitoare. Principiud transparentei totale, resp accesul la justitie in probleme de mediu; (8) Modalitijile de implementare a principiilor si a obiectivelor strategice sunt: ) prevenirea si controlul integrat al poluarii prin utifizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitagile cu impact semnificativ asupra mediului: b) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea ceringelor politicii de mediu; ©) corelarea planificdirii de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu; 4) efectuarea evaluarii de mediu inaintea aprobiirii planurilor si programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediului; ) evaluarea impactului asupra mediului in faza initiala a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului: 1) introducerea gi utilizarca parghiilor si instrumentelor economice stimulative sau cocreitive; g) rezolvarea, pe niveluri de competenta, a problemclor de mediu, in funcjie de amploarea acestora; h) promovarea de acte normative armonizate cu reglementarile europene gi internationale in domeniu; i) stabilirea si urmarirea realizarii programelor pentru conformare; 4) crearea sistemului national de monitorizare integrati a calitifii mediului; k) recunoasterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea etichetei evologice. 1) mentinerea si ameliorarea calitatii mediului; 1m) reabilitarea zonelor afectate de poluare; 1) incurajarea implementari sistemelor de management si audit de mediu; ©) promovarea cercetirii fundamentale gi aplicative in domeniul proteciei mediului: p) educarea si constientizarea publicului, precum si participarea acestuia in procesul de claborare si aplicare a deciziilor privind mediul. un mod gi pe termen lung al acestora, mentinand potenfialul lor in acord cu necesitatile §1 tiv informarea $i participarca publicului la luarea deciziilor, precum si 4 Directive europene privind protectia solului si a apelor In ceva ce priveste protectia solului este de me: ,iondt faptul ca nu existd (ca pentru alte componente ale medinlui) o directiva specifica pentru sol (9) ele cadria pentri apa, aer, deseuri, produse de protecfia plantelor etc,). Primul pas in aceasta dircotie a fost facut in aprilie 2002, prin publicarea, de catre Comisia European, a unei comun ire © slraiegie tematic pentru protectia solului”; in cadrul acesteia, problema protcctici solului este pentru prima dat& trataté independent si sunt prezentate problemele existente, precum si funcyile si trasaturile distinctive ale unei politici de mediu in accastd direcfic. Directiva pentru sol este elocventi pentru ciclul de viaji al politicilor de mediu, care implica etape de recunoasterea problemei, formularea politicii, implementarea politicii si evaluarea ezultatelor. Aceasti directiva a pornit de la urmatoarele considerente: Solul este o resursé naturali practic neregenerabili Solul joaea un rol crucial pentru activitatile umane gi supraviejuirea ecosistemelor Solurile se degradeaza din ce in ce mai mult sau se pierd ireversibil pe teritoriul UE => acquis-ul comunitar este evident insufieient Costurile degradirii solului sunt foarte ridicate si generate, in principal, de citre societate, nu de citre cei care folosese terenul Nu exista legistatie specified pentru protect nevoin unei abordari protective si cuprinzatoare solului la nivelul UE, de accca se simteMaster /Anul il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI ‘Suport de curs Angajamentul celui de-al VI-tea Plan de Actiune pentru Mediu de a adopta o strategie tematicd pentru Protecjia mediului Directiva Cadru privind Apa (2000/60/EC) reprezint& o abordare ambitioasé si inovativa a Uniuant Europene in domeniul managementului apclor, elementele Icgislative cheie ale directivei referindu-se la ~ protcjarea tuturor apelor, indiferent de tipul acestora ~ rduri, lacuri, ape maritime costiere sau ape subterane, ~ idontificarea si realizarea de obiective care sA contribuie ta indeplinirea calificativului de ape bune” pentru toate apele, pani in 201 ~ cerinfele pentru cooperarea transfrontalicra intre {ari si intre toate partile implicate, - asigurarea participirii active in desfigurarea managementului resurselor de apii a tuturor factorilor responsabili, inclusiv a organizatiilor neguvernamentale si a comunitajilor locale, ~ crearea de politici de valorificare financiara a apelor, si asigurarea aplicdrii efective a py »poluatorul plateste”. Astfel, tare trebuie s8-si realize7e Planuri Comune de Management la nivel de Bazin Hidrografic, cu masuri ate sf asigure ci obiectivele Directivei Cadru vor fi indeplinite in termenele impuse. Planurile vor fi elaborate $1 implementate la nivel de bazin hidrografic, care, in interpretarea prezentei directive, este reprezentat de wnitates gcologica si hidrologica ce aduce la un loc interesele celor din amonte si ale celor din aval, atit la nivelul autoritatilor locale, regionale si nationale, precum yi a sectorului de afaceri, a comunitiilor locale sia organizatilor neguvernamentale. In esenfa, Directiva Cadru privind Apa urmdreste s creeze o solidaritate in ceea ce priveste ‘managementul apelor ta nivel de bazin hidrogratic. (10) Aceasti cooperare intre auloritaji, administrayii publice, comunitati locale si organizatii neguvemnamentale ele, dea lungul tuturor fazelor implementarii directivei este cruciala, pentru a se asigura c& inteegul proces se desfasoara in mod eficient si transparent Aceasta implicare trebuie si continue astfel incit si existe © balanta inconjurator gi cei ce depind de acesta. Aplicarea acestei directive pentru apa Ia nivel de bazin hidrografic impune de exempli un anumit tip de gestiune solurilor din respectivul bazin hidrografic, diretiva cadru pentru apd fiind numai o piesdt al unui ansamble complex de masuri destinate protectiei mediului lanivel european, Aplicarea coneretd a politicilor de mediu necesita adaptarea la situatiile concrete ale fiecarei zone a celor mai bune tehnice/ tehnologii disponibile. Pe linga faptul c& este necesar un timp pentru elaborarea acester Chidvat tehnice / Coduri de bund practica, aplicarca efectivi a unor astfel de ghiduri la realitatea fieedee! parcele implied uutilizarea sistemelor informatice gcogratice ca instrument esential pentru managementul mediului Rolul sistemelor informatice geografice (GIS) GIS ca sistem suport al deciziei este deosebit de util in stabilirea politicii de mediu si in gestionarca localA a riscurilor de mediu. GIS (Sistemele informatice geografice) sunt sisteme aleatuite din: hardware; software: date (eeografice/georcfenfate); personal calificat, care sunt destinate achizitiei, stocdrii (Inregistrarii), actualicari, prelucraii, analizei, afisirii informatilor geografice in conformitate cu specificatile unui domeniu, GIS sunt o forma de comunicare vizuala (limbaj) care combina contextul si conjinutul = imaginile / datele geogratice si datele clasies Principalcle caracteristici ale Sistemelor Informatice Geografice (GIS) sunt ~ tralarea informayei jindnd cont de locatizarea ci spafiald, gcograticd, in teritoriu prin coordonate; ~ Presupun tratarea unitark intr-o baza de date unicd si neredundanta a componentelor grafice, cartografice, topoiogice gi tabelare. «eg melud"o elect d> operatari spatiale actioned asupra unei baze de date spatiale pentest@Fereri™ seografic informatii reale. Un model de date GIS este complex pentru ca trebuie sd reprezinte si sit interconectene ~ att date grafice (harti) edt si date tabclare (atribute), ~ sunt utilizate pentru a simula situafii si evenimente reale. Datele geografice reprezinté ansamblul format din: (11) ~ date spatiale (coordonate geografice — latitudine, longitudine, coordonate carteziene x, y, ete) ~ date descriptive (date non-geografice - atribute) asociate obiectelor/fenomenelor geogratice (strazi, clidiri, parcele, cfimine, accidente etc.) icipiului fi Bava de date yeografice este 0 colectie de date geost interogarea, actualizarea, afigarea, informatiilor in mod eficient Pentru a modela lumea inconjuratoare, GIS utilizeazd obiecte si relaii spatiale organizate in straturi tematice, (12) | Obiectele GIS sunt obiecte sau fenomene geografice localizate pe/sau in apropierea suprafetei PAmantulsi Acestea pot fi naturale (rduri, relief, veyetatie), construite (drumuri, rejele cdilitare, cladivi, poduri, ete) sau conventionale (frontiere, unitayi administrative, limite de parcele, etc.). Un obieet GIS se enracterizeard printro pozitie si o forma in spatiul geogralic i printro serie de atribute descriptive. (13) Relasiile spatiale dintre obiecte (veeinalate, interconexiune, continuitate, incidenfa, ete.) ajuta la infeleserea situatiilo yi luarea decivitlor > otganizata astfel inet sé faciliteze stocareMaster /Anul Il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs 0) (Clidiri, parcele, zone func si forma spatiala a obiectelor geografice, iar imboluri grafice si texte descriu aceste obiecte. Sistemele informatice geografice sunt utile atat pentru fundamentarea politicilor de mediu cat si pentru gestionarca locala a riscurilor de medi Aceasta flexibilitate este datorata scdrii peografice (fig. 6), care permite atat abor unor politici de mediu coerente, destinate si asigure dezvoltarea durabilA. Datele GIS sunt caracterizate de precizie, notiunea de scard disparénd in cazul acestor concepte. Pe 0 h traditionala informatiile geografice sunt inregistrate yi reprezentate grafic la o anumité sears cu precizie cartograficd standard de 0,1-0,2 mm. intr-o baz de date GIS inregistrarea si reprezentarea graficd sunt dowd nojiuni distincte Particularitatea acestor sisteme consti in faptul c datele sunt inregistrate in coordonate reale (14) si pot fi reprezentate la orice scara cu aceeasi precivie, Aceasta caracteristica a bazelor de date GIS (hartilor digitale GIS) permite utilizarea flexibild a acestui sistem in protectia ecosistemelor, male, ete.) in por locale cat gi elaborarea 6 Prima lege a geografie ecosistemelor Prima leve @ geogratiei a fost elaborati in contemporaneitate. Formularea exactii este in limba englezi “All things are related, but nearby things are more related than distant things” iar traducerea in limba romana este” toate lucrurile sunt corelate, dar iucrurile invecinate sunt mai corelate decat lucrurile indepartate” Aceasti lege a geografici, combinaté cu puterea de calcul a GIS, permite o mai bund injelegere a realitayi prin interpolari spatiale yi generaliziri (geostatistic’), Neologismul “Géostatistique” a aparut in 1962 si prin prefixul “geo” atrigea atentia asupra luarii in considerare a repartitie’ spatiale a valorilor prelucrate. Pana la acel moment, titlurile articolelor care prezentau metodele ce se constituiau in arsenalul geastatistici primei varste fceau referiri directe la metode statistice care in forma lor clasicé erau insuficiente pentru studiul unor atribute spatiale diseminate. Dupé 1970, cand metodele geostatistice se dezvolta in directia lor proprie si se diferentiaza din ce in ec mai mult de statistica clasiea, termenul de geostatisticd genereazi confuzii. in mod curent, in Rominia, geostatistica este perceputa de cei neavizapi intr-o opticd strict statistical. Traducerea termenului in alte limbi (Geostatistics in limba englez8, Geostatisticd in limba romana) a amplificat gi mai mult confuziile. in 1978 s-a propus inlocuirea termenului de geostatisticd cu expresia modele topoprobabiliste, care are dublul avantaj de a distanja metoda de domeniul geologic / geografic, prin climinarea prefixului “geo” si de a sublinia caracterual mai mult probabilist decat statistic al metodei, Elementul central in geostatisticd (aga cum s-a ardtat si mai sus in discutarea etimologiei termenului) este interpolarea, (15) respectiv procedura de a estima valoarea unui atribut inte-un punct neprelevat dintr-o regiune in re S-au prelevat probe. Motivele pentru care nu se pot preleva probe in punetele in care se face prelevarea sunt multiple si tin de timp, resurse, obstacole (legale, fizice), de perioadele analizate (reconstruirea valorilor unor atribute din trecut pentru puncte ne-esantionate) sau de modificarea abordarilor. Interpolarea reprezinta procesul prin care valoarea unor caracteristici in anumite puncte necunoseute, se caleuleaz pe baza valoritor in punctele cunoscute, (16) Din punct de vedere matematic interpolarea cons objinerea unei functii (x) care aproximeaza o alta funciie pentru care se cunose doar ar considerate corecte; functia de interpolare va trece prin punctele neesantionate. Poligoanele Theissen reprezinta cea mai simpl§ fé.ma ce interpolare spatial’. Aceasta forma de interpolare alocé pentru valoarea interpolata o valoare egala : --s'carca gaistt (17) la coa mai aproprata focafie esantionaté gi analizata. Conceptual este metoda cea mai simpla, care uiiiizeazi valoarea atributului dintr-un singur punet (cel mai apropiat). Denumitd i metoda “probei cele mai apropiat i cele mai apropiate” metoda poligoanclor Theissen are o serie de avantaje (este ugor de utilizat, este corespunzatoare pentru valori discrete), dar prezinta $i desavantaje (acuratefea depinde prea mult de densitalea de eyantionare; zonele de granita prezinti diferente vizibile; variabilele continue nu sunt corect reprezentate IDW (Ponderea inversd cu distanta) se bazeaz’ pe ipoteza ci influenta valorii unui anumit punet asupra valorii unui alt punct scade invers proportional cu distanga dintre ele. (18) Spline este 0 metoda de interpolare determinista, local stohastica care poate fi considerata ca echivalentul matematic al “potrivirii® unei suprafete bidimensionale flexibile pe mai multe puncte cu o distributie neregulata. _ Trend wtlizeaza o functic de regresic polinomiala pentru a “suprapune” o suprafata la punctele de intrare. C19) fn functie de tipul aplicatici exista optiune pentru utilizator de a alege gradul functict polinomiale de interpolare. Acest tip de interpolare genereaza suprafete netede care respect destul de rar distributia initiala a punctelor. Kriging este 0 procedurd geostatistic& avansatd, care genereaza si estimeaz’ suprafete din puncte dispersate, care au valori pentru dimensiunea z. Spre deosebire de cele! interpolarea topo-probabi (geostatistica) a caracteristicilor snite valori dintr-un interval Ite metode de interpolare aceasta _presupune oMaster /Anul il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs investigare interactiva a comportamentului spatial al variabilelor fenomemului (reprezentat de valorile lui y ~ analiza variabilitatii), inainte de a selecta cea mai bund metoda de estimare a suprafefei rezultate, Analiza variabilitatii caracteristicilor geografice analizate este cca mai laborioasé etapa de prelucrare si are ca objective identificarea legilor globale de repartijie a acestora, normalizarea lor si yisirea legilor de variatie spayiald, Alegetea leaii de variaie spatialé a caracteristcii studiate nu este o operafiune simpla gi pe ling prelucrasi cantitative presupune un sim special care se formeazii pe parcursul prelucrarii datelor. Metoda de interpolate Kriging se bazeazA pe teoria variabilelor regionalizate, care presupune cA variatia spatialé a fenomenului este omogena din punct de vedere statistic pe toatd suprafata, Accasta este si cauza principal Pentru care scturile de date cu anomalii mari (abateri mari ale catorva valori fajd de celelalte) nu pot fi interpolate cu aceasti metoda de interpolate. Existd doud tipuri de metode pentru interpolarea Kriging: Ordinary (sferie, circular, exponential, gaussian si liniar) ~ in cadrul careia fiecare valoare este tratata individual (nu face parte dintr-o structurd) si Universal ~ in care se presupune ci variatia spatiala a lui z este dependenta de trei componente: o structura/set de date, un component aleator, dar corelat $i o eroare reviduale. Interpolarea topo-probabilistica se reulizeazi cu ajutorul unor module specializate incluse in diferitele programe GIS (ESRI (ArcView 9.2)). (20) Acum aceste metode de interpolare sunt prezentate pentru un aspect particular all solului, respectiv conductibilitatea electric. Conductibilitatea electrica in sol este un indicator al activititii apei in sol (al potentialului matric al solului) si este corelata cu favorabilitatea unui sol pentru un anumit tip de organisine. Conductibilitatea electricd in sol se produce in stratul de apa care umple spajiul dintre particulele de sol (21) i este influentata de urmatoarele proprietifi ale solului: * Porozitatea mai mare duce la o conductibilitate clectricd mai mare. Solurile argiloase au 9 orovitate mai mare decat solurile nisipoase. + Conyinutul in apa ~ Solurile uscate au conductibilitate elcetrica mai mica decat solurite umede. Nivelul de salinitate influenieaza foarte mult conductibilitatea electricd. Cresterea concentrafiel in electeolii reste mult conductibilitate electri + Capacitatea de schimb cationic (CEC) Prezenta ionilor pozitivi (Ca, Mg, Na, NUI4, sau H) marese conductibilitate electric a solului, Acesti io uti in special in solurile cu nivel ridicat de humus si minerale din argila (montmorilonit, iit, sau vermiculi) + Temperatura ~ Odata cu sciderca temperaturii pina la punctul de inghe} conductibilitate electric’ a solului seade rapid, Masurarea acestei caracteristici se face discret, intr-un numar de puncte cate sunt apoi interpolate la suprafeje cu ajutorul diferitelor metode de interpolare yeostatistic. 7 Exemple de stud de rise $i de impact asupra componentelor ecosistemelor Pentru activ le menfionate mai sus (care ar putea si afecteze mediul), se emit avize de mediu (pentru proiecte care implic& dezvoltarca unor astfel de activitéti economice) si autorizatii integrate de met Avizele de mediu se emit pe baza unei evaluarii de mediu, a unui studiu de impact/evaluari de impact asupra ‘mediului, a unui bilan{ de mediu, a unui raport de amplasament si a unui raport de securitate. (22) Toate aceste studii sunt realizate de persoane fizice sau juridice independente de titularul planului, programului, proiectului sau al activititi si atestate de autoritatea competenta pentru protecfia mediului, potrivit leg Procedura de atestare a persoanelor fiziee i juridice se stabileste prin ordin al conducatorului autoritayi lize centrale pentyu protecyia mediului in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonane de na. Cheltuielile pentru claborarea evaluirii de mediu, evaludrii impactului asupra mediului, bilantului de medw, raportului de amplasament si raportului de securitate sunt suportate de titularul planului, programului, proieetulu sau al activitat Raspunderea pentru corectitudines informatiilor puse la dispozitia autoritatilor competente pentru protectia mediului si a publicului revine titularului planului, programului, proiectului say al activitati, iar rispunderea pentru corectitudinea lucravilor referitoare la impactul asupra mediului (descrise mai sus) revine aulorului acestora. Evaluarea sirategica de mediu (ESA) se realizeaza conform Directivei 2001/42/CE. privind evaluarea efectclor anumitor planuri si programe asupra mediului, transpusi prin H.G. nr. 1076/2004 privind stabilicea Procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuci si programe. Obiectivele ESA sunt: (i) asigurarea unui nivel inalt de protectic a mediului: (ii) integrarea considerajilor cu privire la mediu in prewitirea si adoptarea anumjtor planuri si programe. in scopul promovarii unei dezvoltari durabil Se supun prevederilor FSA planurile si programele (inclusiv cele cofinanjate de UE), precum si modifieari ale acestora, care satisfac urmatoarele condi se elaboreaza si/sau se adopta de cétre © auloritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregatite de 0 autoritate pentru adoptarea, printt-o procedura legislativa, de eatre Parlament sau Guvern, si FMaster /Anul il Mediu I MPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULU! Suport de curs sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative. De asemenea se supun evaluat strategice de mediu (ESA): planurile si programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului din urmatoarele domenii agriculturd, silviculturd, pescuit, energie, industrie, inclusiv activitatea de extracjie a resurselor minerale, transport, gestionarea deseurilor, gospodirirca apclor, turism, dezvoltare regional, amenajarea teritoriului si urbanism et. si care stabilesc cadrul pentru emiterea acordurilor unice pentru proiectele care sunt prevazute in Anexele 1 si 2 la H.G. nr. 91872002: planurile si programele care datorita posibilelor efecte afectcaza ariile de protectie special avifaunistic& sau ariile speciale de conservare reglementate conform O.U.G. nr. 236/2000, aprobata cu modifiedri si completiri prin Legea nr. 462/201; Se supun evaluarii de mediu - planuri / programe care determina utilizarea unor suprafeje mici la nivel local si modifieari minore ale planurilor si programelor (numai dac& pot avea efecte semnificative asupra mediului) Evaluarca impactului de mediu (EIA) este 0 procedurd prin care se evalueazA impactul asupra mediului si prin care potentialele efecte negative asupra mediului sunt diminuate sau eliminate, daca este posibil. EIA reprezinta un proces ‘organizat de culegere a informatiilor utilizate pentru a identifica si injelege efectele proiectelor propuse asupra mediului inconjurator (aer, apa, sol, feuni, vegetatie etc.) cat si asupra mediului social si economic al populatiei potential afectate. Pentru a se atinge obiectivul de dezvoltare durabild, autoritajile competente pentru protectia mediului (ACPM) utilizeazd instrumente de planificare cum ar fi ELA. Luarea in considerare a efectelor asupra mediului ale unui proiecv/investitie inca din primele tape ale planificdrit acestuia, conduce Ia identificarea si cvaluarea din timp a posibilelor efecte negative asupra mediului. Astfel, se pot stabili masuri de minimizare a acestor efecte inainte de a doveni ireversibile. Prin realizarca EIA sc identifica, descrie yi evalueazi, in mod corect si real pentru ficeare caz, efectele direct si indirecte ale unui proiect public sau privat asupra urmatorilor factori * fine umane, fauna gi flora; + sol, apa, aer, clima si peisajs + bunuri materiale gi patrimoniu cultural, + interactiunea dintre factorii menjionagi anterior. Prin realizarea ELA se stabilesc misurile necesare pentru prevenirca, redu posibil, a impactului negativ al proiectului respectiv asupra factorilor amintii Un alt objectiv important al EIA constd in implicarea publicului informarea, consultarea si participarea activa a acestuia, Procedura EIA se aplied in vederea emiterii acordului de mediu sau acordului integeat de mediu, pentru proiecte publice sau private care pot avea efecte semniticative asupra mediului prin: + natura + dimensiune; + localizare: EIA se efectueaza in faza de pregatire a documentatiei care fundamenteaza fezabilitatea proiectului. (23) in conscein{d, conform fegislatiei nationale, acordul/acordul integrat de mediu se emite in faza de studiu de feeabilitate, in paralel cu celelalte avize si acorduri. zs Legislatia interationalé de mediu preveds ca evaiwarea” inipictulti asupfa~ metus neeesari pentru cliberarea acordului/acordului integrat de medix trebuie realizaté cat mai devreme posibil, astfel ineat, pe de o parte 8 existe toate premizcle cd nu se vor irosi resurse materiale si de timp pentru proicetar sd nu intruneascd conditiile de autorizare din punct de vedere a: protectiei mediul despre proiect pe care titularul acestuia le poate furniza autor cevaluarii impactului asupra mediului Numai proiectefe cu impact semnificativ asupra mediului se supun BIA. Principalii pasi in rcalizarea unei evaluari de medin sunt: 1. Pregtirca primei versiuni a planului/programului 2. Notificarea autoritiqii competente de mediu si informarea publicului 3. Btapa de incadrare 4. Stabilirea domeniului sia nivelului de detaliere a informatiilor ce trebuie incluse in Raportul de mediw 5, Realizarea proiectului de plan/program si a Raportul 6. Consultarea autoritiqilor competente si a publicului 7. Analiza raportului de mediu ca gi eliminarea, este stabilirea impactului asupra mediului prin activitati care ulterior iar pe de alti parte, informatiile lor competente sa fie suficiente pentru realizarea de mediuMaster /Anul ll Mediu IMPACTULLUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI ——_Suport de curs 8. Emiterea avizului de mediu In cadrul SEA se identificd ofecte la mare distanyd, secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative, care nu pot fi identificate la nivelul EIA Exista diferente in modul de abordare a alternativelor. Evaluarile de tip SEA raspund la ntrebarile daca gi unde trebuie implementat un program, evaluarile de tip EIA raspund Ia intrebarea cum trebuie implementat un program pentru reducere al minim a riscurilor de mediu Direct Legislagia UE privind mediul este complexi, fiind compusa din 300 de documente ce trebuie transpuse in lege si implementate in noile state membre UE estimeaza ci implementarea legislatici privind mediul in noile state membre va necesita investifii de 80-100 miliarde € sau peste 1.000 € pentru fiecare nou cetajean al UE. Cifra reprezintd aproximativ o sesime din PIB-ul medi anual per cap de locuitor al acestor ari. Din aceasta suma, 40% va fi directionat spre reducerea poluarii aerului, 40% pentru gestionarea apei sia apei reziduale, iar 20% pentru gestionarea reziduurilor solide si periculoase. Vor mai fi necesare investitii pentru. infiintarea structurilor administrative si de aplicare a reglementrilor. Pentru companiile de productic si matcrii prime, cele mai costisitoare directive privind mediul sunt cele care ‘ratea7i prevenirea poluitii directe provocate de modul de control al emisiilor, de impachetare a deseurilor gi de contaminarea mediului. in acest caz, legistatia de bazi pentru companiile din UE (din Comunitajile Economice Europene CEP) este Directiva privind prevenivea $i controlul integrat al poludrii (eng. - IPPC), deja menjionata , care este piatra de temelie a legislajie UE pentru mediu. ‘Scopul directivei este de a preveni sau reduce poluarea solului, a aerului sia apei, provocati de emisiile (24) unitatilor industriale. Pana in octombrie 2007, majoritatea uzinelor industriale existente yi toate cele noi controlate prin Directiva in cele 25 de state UE vor fi nevoite sa objini autorizari IPPC. Patru state membre noi (Polonia, Slovenia, Slovacia si Letonia) beneficiaza de perioade de tranzitie mai mari pentru unitiji specifice. Autorizarile IPPC vor fi eliberate de autoritatile nationale, regionale sau locale. Pentru objinerea unei autorizayi, societijile trebuie sA asigure toate performantele de mediu cerute: emisiile in aer. apa si sol, deseurile produse, utilizarea materiilor prime, eficienta energetica, prevenirea zgomotului, managementul aecidentelor gi al riscului, Autorizirile se acorda pe baza alinierii operatiunilor eu ccle mai bune tehnici (eng, - BAT). Acestea impli faptul cd procesele utilizate fac parte din cele mai eficiente gi noi tehnici disponibile in sector - inclusiv cea mai bund tchnologie disponibila. ‘Alte domenii ale legislafici UE pentru mediu, care vor avea un impact asupra companiifor din CEE cuprind: - Managementul deseuritor. Modul de ambalare a deseurilor este un aspect al legislatiei pentru mediu, care va necesita investiii considerabile in noile state membre. in cele 15 state UE, obiectivele pentru recuperare (50-60%) si reciclare (25-45%) au fost atinse, dar rimén probleme de interpretare a legii in diferite state membre. Exist suspiciuni ci unele fari se folosese de cerinfele pentru manayementul doseurilor ea instrument ascuns de autoprotectie Pe pita Réspunderea pentru media in aprilie 2004 UE a aprobat o noua directiva majora privind rispunderea pentru mediu. Noua directiva introduce principiul "agentul poluant pliteste" si face companiile raspunzatoare de orice paguba pe care © produc mediului, Directiva este relevanta si nu cuprinde doar aspectul contaminailor, ci si al vatamailor provocate speciilor protejate si habitatclor naturale. Statcle membre vor avea la disporitie trei ani, pana in 30 aprilie 2G07, pentru transpunerea directivei in legislatia national: = Contam, iret solu’. Nowa directiva de raspundere implica decontaminarea solului pana la lipsa vs wirui najor asupra sinataii oamenilor sau de vitimare a habitaturilor sau speciilor protejate. Lucrarile de remedicre pot ajunge la costuri mari. Directiva se va aplica doar "noilor" conditii de contaminare. In privina situatiilor de poluare grav / contaminare preexistente, Agentia Europeana pentru Mediu estimeaz ci ar putea exista peste un anilion de locajii contaminate Ia nivelul celor 15 state UE, iar costurile totale de curdjire s-ar putea ridica la 106 miliarde €, cu costari de mai multe milioune per companic. Chiar daca este posibil ea noua directiva de rispundere si nu se aplice retroactiv, investigapile IPPC pot descoperi astlel de contaminiri, companiile fiind obligate si rezolve aceastdi "mostenire” dacai se constata sau suspecteaza existenfa unui impact major, ~ Substante periculoase. Companiile care luereaza cu substante periculoase vor fi obligate sa aplice Directiva Seveso, care descrie masurile de protectie impotriva accidentelor asociate cu aceste substanfe. Pentru accasta este nevoie de instituirea de sisteme de manayementul securitaqii, de planuri de urgenta, de planificarea spajiului, de inspeetii si de informare publica. in prezent, directiva este relevanti doar pentr companiite din sectorul chimic, dar se planifica extinderea sa gi la alte sectoare industriale, riseMaster /Anul li Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE TMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUL ——_Suport de curs 10___ Monitorizarea ecosistemelor; Termene de raportare Companiile mai trebuie s4 cunoascd noua Directiva privind inregistrarea, evaluarea, autorizarca si limitarca substanfelor chimice (eng. - REACH) eliberata la Bruxelles pentru consultare. Noua directiva poate introduce controale mai stricte in privinfa modului de utilizarea substanjelor periculoa Tab. | Raportari Ja unitatea regionala/locala pentru protectia mediului si periodicitatea acestora Nr.ert, Raport Termen de raportare Aer 1 Cantitatea de emisii lunare pentru fiecare poluant 10 ale lunii urmatoare 2 Cantitatca anuala a emisiifor conform chestionarelor solicitate de ARPM 15 ianuarie an urmator raportarii 3 Poluantii care intra sub incidenta OM MAPM 1144/2002 privind infiinfarea ,.Registrului poluangilor emis 30 ianuarie 2006 pentru anul 2005: incepand cu 2008 raportarea se face anual Apa. (25) incepand cu 2008 raportarca se face anual 1 Poluantii care intra sub incidents OM MAPM 1144/2002 privind inflinfarea ,Registrului poluantilor emisi” 30 ianuarie 2006 pentru anut 2005; incepand cu 2008 raportarca se face anual Sol 1 Valoarea concentratici anuale @ poluantilor 15 ale lunii urmatoare anului incheiat monitorizafi ‘Apa subterana 1 Calitatea apei din pinza freatica analize din puturile de monitorizare Raportare trimestriala (26) Degeuri 1 Situatia lunata a gestiunii deseurilor 7 ale lunii urmatoare 2 Situatia gestiunii deseurilor, conform chestionarelor statistice anuale Data inscrisa in chestionar 3 Situatia cantitatii ambalajelor gestionate anual 15 martie anul urmator 4 Situatia privind compozitia chimica si Alte raportari | Copie dupa Ordinul de plata prin care s-a virat la Fondul de mediu suma bancasca aferenta activitatii cu precizarea pe OP a activitatii desfasurat Raportare 1a25 ale fiecarei luni 2 Poluari accidentale odata cu producerea lor In maxim o ora de la producerea acestora 3 Raport anual de mediu privind starea factorilor de mediu pe amplasament Martie anul urinator raportirii 4 Situatia investitiilor realizate Lunar, la serviciul Monitoring — A.P.M. 5 Plan de gestionare a solventilor organici cu conjinut de compusi organiei volatili elaborat anual 30 ianuarie anut urmator ica a uleiurilor uzate 31 luna urmatoare anului incheiat 6 Declaratia anuala a substangelor si preparatelor chimice Pana la data de 15 aprilie ~ la Agentia Nationala pentru Substante Periculoase, conform Ordinuluil001/2005 Evaluarea impactului de mediu. Pirmele de productie si prelucrare care dorese si lanseze noi proiecte vor trebui sf efeclueze evaluarea UE a impactului de mediu (eng. - ELA) sau evaluarea strategica de mediu (eng. - SEA} inainte de acordarea autorizatiei. Evalvarile implica si consultari cu membrit comunitatii, aga cum a fost deja prezemtat. 7 In esenja obligatiile de gestionare a riscurilor re,wivate din repieiientirile existente sunt Si ia toate mfsurile de prevenire adecvate impotriva poluirii intrebuingnd “Cele mai bune tehnici” (eng.: Best Available Techniques - BAT), - Sd nu creeze o poluare major a apei, aerului, solului; - Si se evite producerea de deseuri conform Directivei privind deseurile; - SA se utilizeze energia in mod eficient: - Sa se ia miisuri pentru prevenirea accidentelor gi limitarea conse - Sa se ia masuri dupa incetarea activitatilor pentru evitarea riscurilor de poluare si readucerea locului de operare la o stare satisficaitoare dupa terminarea operatiunilor, - SA se monitorizeze limitele de emisie conform Directivei privind emisiileMaster /Anul i Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE TMB, FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI suport de curs IMPACTUL CONSTRUCTHLOR HIDROTEHNICE ASUPRA MEDIULUL 11_Apa resursa fundamentala a planetei In formele cunoscute pe Terra, viata este un proces care s-a dezvoltat pe seama proprictatilor chimice si fizice ale solutilor proteice coloidale, al caror suport este apa lichida la o temperatura convenabi Aceasta calitate se datoreaza unui complex de proprietati favorabile procesulor citale , precum » Buna capacitate de dizolvare pentru saruri, pentru unele combinatii ale earbonului, pentru act si oxigen; * Este un element constitutiv al particolelor coloidale; » Asigura structura moleculelor si structurilor molecular: * Uda numeroase materiale, permitind formarca invelisurilor lichide ale particolelor coluidale si determinand fenomenul de eapilaritate; In interactiunea cu coloizii se modifica proprietatile fizice ale ambelor substante: Constanta sa dielectrica favorizeaza disocicrea electrolitica a substantelor dizolvate; Capacitatea calorica mare si conductibilitatea termica ridicata ii permit sa joace un rol important in termoreglare: * Absoarbe radiatiile de mare energic Apa este deci un lichid biologic, constituind cea mai mare parte in compozitia celulelor si a lichidelor imterstiale si circulante ale organismelor pluricelulare, Stocul anual mediu de apa din riuri la nivel mondial este de 47.000 km'.In Romania , stocul annual al riurilor interioare este de 40 km’, iar cel al Dunarii de 170 km’ la intrare si 200 km’ la iesirca din tara.Stocul utilizabil specific flind de 1700 m'an om (27) . Apele subterane au un volum de circa 9 km’ din care numai 5-6 km tehnic utilizabil Ameliorarea satisfacerii nevoilor de apa dulce ale oamenilor si ale naturii viii se poate face pe urmatoarele cai eae » Captarea, stocarea si transportul apei din riuri , lacuri sau freatic in vederea distribuirii in locul si la momentul potrivit , conform necesitatilor, * Reutilizarea apei dupa o epurare corespunzatoare, intraun lant de folosinte compatibil cu cerintele de calitate impuse; * Reducerea consumurilor specifice, a pierderilor din instalatii si risipei in toate domeniite de utilizare ( agricultura, industrie, gospodarire urbana, ete), in special prin introducerea unor tehnologii adecvate in procescle beneficiare, realizarea de constructii si instalatii hidrotehnice de inalta calitate si exploatare responsabila a acestora; * Desalinizarca apelor marilor si oceanelor: » Topirea ghetarilor polari transportati prin plutire 12___Influenta constructiilor hidrotchnice asupra mediuh Constructiile hidrotehnice au in general o influenta caracteristica asupra mediului inconjurator. Principalele argumente in favoarea acestei prezumptii au in vedere urmatoarele aspecte” % Sunt, de regula , nepoluante in exploatare, contribuind in unele eazuri fa diminuarea poluarii apelor (statile de epurare a apelor); > Actioneaza direct si deter sso x se intreveden 0 soiu'ie alternativa, % Sunt implicate toate activitatile umane de orice natura (agricultura, industrie, cresterea animalelor, servicii urbane, ete.) % Constituie un mijloc eficient de diminuare a efectelor catastrofice pe care unele fenomene meteorologice periculoase ( furtuni, debite mari pe rauri,inundatii, eroziuni,etc.) le pot avea asupra mediuli natural sau/si antropic & Pot avea dmensiuni fiziee foarte mari, de ordinul de marime al elementelor mediului geografie natural, influentind zone intinse ale planetei si introducind modificari de importanta global %> Au, de regula, un impact sigur, imediat si foarte vizibil asupra mediului (28) (la care se adauga si forme insidioase ori latente de impact), fie ca acesta este sau nu benefic , el se afla cu siguranta in atentia opinici publice Caracterul nepoluant al celor mai multe constructii hidrotehnice trebuie subliniat in contrast cu caraet ‘majoritati a creatiilor productive si activitatilor umane, Trebuie sa constatam ca, in general, constructiile hidrotchnice, desi pot afecta in sens negativ mediul, mu actioneaza asupra acestuia prin poluare. maj mult decit atat , uncle construetii hidrotehnice sunt destinate depoluarii nant la gestionarea uneia din resursele fundamentale ale planetelMaster /Anul il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB, FUNCIARE ASUPRA MEDIULU! Suport de curs. apei, altele maresc capacitatea de autoepurare naturala, iar unele servesc in mod direct la depozitarea, diluarea ori anihilarea unor substante si materii poluante Ca mijloc de eliminarca sau diminuare a efectelor distructive ale unor fenomene naturaleasupra mediului, constructiile hidrotehnice intervin in numeroase forme de situatii, direct sau indirect Cele mai cunoscute si mai evidente actiuni protectoare ale constructiilor hidrotehnice asupra mediului sunt & diminuarea seu eliminarea viiturilor extraordinare pe rauri, prin atenuarea sau retinerea telor naturale in lacurile de acumulare create de baraje;, & Mentinerea unor debite minimale acceptabile pe rauri si a unei umiditati ridicate pe terenurile riverane sau in acvifere; % ‘Apararea impotriva eroziunii sau degradarii prin aluvionare a terenurilor riverane, prin Iucrari de regularizare si aparare a albiilor minore sau/si majore ale raurilor; % Protectia impotriva inundarii si zonelor joase ale unor golfuri sau estuare in timpul mareelor inalte sau ca urmare a valuritor de hula; & Protectia plajelor si coastelor marine impotriva inundarii si erodarii in timpul furtunilor si uraganelor; % Eliminarea apei in exces si evitarca inundarii unor terenuri sau zone urbane datorita pre abundente, prin lucrari de desccare si respectiv canalizare a apelor pluviale. Concepute si realizate din timpuri vechi in scopul unei utilizari convenabile a apei ca resursa si ca suport al unor activitati umane, constructiile hidrotehnice au numeroase si profunde efecte asupra mediului in toata complexitatea sa. O identificare si enumerare exhaustiva a acestora este cu siguranta foarte dificila deoarece: & Variatatea tipurilor de constructii hidrotehnice este foarte mare si in continua evolutie; % Variatatea conditiilor naturale in care sunt amplasate acestea este practic infinita si schimbatoare in timy % Impactul este foarte complex, cu multe forme insidioase sau latente si cu numeroase efecte de ordin superior (intr-un lant de cauzalitati suecesive si evolutive) % Exista cu siguranta inea numeroase efecte necunoscute, mai cu seama dintre cele latente ori de un ordin superior. 13___Clasificarea efectelor constructiilor hidrotehnice © clasificare a efectelor din citeva puncte de vedere principale este cu siguranta necesara si utila pentru a avea de la inceput 0 imagine mai corecta, dar si suficient de cuprinzatoare, a relatiilor posibile dintre constructiile hidrotehnice si mediul inconjurator, ilustrata la nivel foarte gencral in figura care urmeaza. Datorita diversitatii tipurilor de constructii hidrotehnice si de conditii de mediu, etectele clasificate reprezinta o multime de efecte identificate, posibile: in fiecare caz concret in parte vor aparea numai o parte din acestea, asa cum, pot sa apara si efecte noi, inca neidentificate si deci necunosctute. Levat de probabilitatea de aparitie si manifestare a unor efecte putem deosebi urmatoarele categori % fecte certe, a caror aparitic si manifestare, mai devreme sau mai tirziu, este sigura, in orice conditii, % Efecte probabile, a caror sansa de aparitie este mare, in functie de starea si evolutia conditiilor locale si specifice mediului, adesca instabile si greu de evaluat cu anticipatie; % Efecte improbabile, dar posibile in anumite conditii si combinatii ale elementelor mediului, a caror sansa de realizare este redusa; cs Efecte necunoscute, fie ca sunt inwginabiie'adt RU fot fi tehnic si stiintiiic argumeritate din lipsa de cunostinte, informatii si/sau experienta, ceea ce inseamna ca nu ar putea sa apara Ia un moment dat , eventualitate pentru care trebuie sa fim pregatiti, eel putin din punct de vedere psihologic. Din punct de vedere al duratei de manifestare se deosehes % Ffecte permanente, a caror actiune se manifesta continu nedefinit in timp: % — Efecte temporare, cu actiune limitata in timp, fie intr-o singura perioada, fie in mai multe perivade , ce pot aparea cielic sau intimplator, conditionat de suprapuneri favorizante de cauze.Master /Anul Il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs FERODDS ECONO R berere SN : Gace et : SEM HRMS BPECTE GEOLIZICE In functie de termenul de manifestare a efectului raportat eu momentul aparitiei cauzei primare, respectiv eu cel al realizarii constructiei hidrotehnice se pot identifica % Efecte imediate, care se manifesta simultan sau dupa o perioada foarte scurta in raport cu instalarea cauzelor, & Efecte cu termen de aparitie mediu, care apar dupa citeva luni pina la citiva ani de ta instalarea cauzei primare % Efecte cu termen lung de aparitic, care apar sau devin observabile dupa citiva ani de la realizarea constructiilor hidrotehnice. Importanta cantitativa si/sau calitativa a % Efecte importante , situatia preexistenta, conducind la dlisparitia unor elemente sau fenomene ale mediului natural ori antropic sau dimpottiva, determinand aparitia uunor elemente sau fenomene noi, a caror prezenta este substantiala si caracterizeaza medial studiat, > Efecte de importanta mediu: % Efecte de importanta minora, care afecteaza in mica masura mediul sau produc schimbari ale tunor clemente secundare ale acestuia, astfel incit . in ansamblu, situatia generala este foart isemanatoare cu Dis punct de yedere el legntue'i dintre cauze e: ss Efecte directe sau de ordinul 1, care sunt o consccinta directa si imediata a apartiei constructiei hidrotehnice; % Efecte de ordinul I, care sunt consecinte ale unuia sau mai multor efecte directe: % Efecte de ordin superior (IIIIV s.a.m4.) , consecinte ale unuia sau mai multor efecte de ordin inferior; % Pseudoefecte, care nu au leyaturi cauzale cu constructiile hidrotelmice, dar sunt in mod eronat atribuite acestora. Impactul definit ca avtiune si influenta asupra mediului este comun si inevitabil activitatile umane. Prin urmare , nici in realizarea constructilor hidrotehnice nu poate fi pusa problema eliminarii si nici macer a diminuarii sensibile a impactului asupra mediului.Singura problema care poate fi pusa in mod realist si care poate fi rezolvata satisfacator este cea de a ameliora din punct de vedere calitatiy si cantitat mediului, cu alte cuvinte, de a obti compensand efectele daunatoare pentru toate creatiile si tiv impactul acestor lucrari asupra un impact convenabil, potentind cfectele benefice si diminuand sau inand scama de prioritatile rationale in protejarea diferitclor elemente ale mediului Atimgerea acestui obiectiv este posibila daca in procesul de pregatire, proicctare, executic si exploatare a constructilor hidrotehnice, persoanele si insttuiile implicate sunt avizate si constiente cu privire ln impaetul asupraMaster /Anul |i Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs sunt de buna credinta si decid sau actioneaza tinand intotdeauna seama de criterii specifice ccorespunzatoare. Un asemene comportament constituie esenta a ceea ce numit si intelegem prin ingineria ecologica a constructiilor hidrotehnice. Practicarea sa implica competenta tehnica si stiintifiea , pluridisciplinaritate si o reala constiimta civica si social Dificultatea aplicarii sale provine legatura dintre masurile de ameliorare a impactului asupra mediului si conceptiie si solutiile de proiectare, executia sau exploatare a amenajarilor domenii ingineresti in care protectia medi 4 Masurile de ameliorare a impactului construc lor hidrotehnice asupra mediului La fel ca efectele, masurile de ameliorare a impactului sunt o varietate ce exclude orice incercare de inventariere si antiza exhaustiva. In cele ce urmeaza este prezentaté 0 clasificare generala a acestui impact. ) Din punct de vedere al domeniului de impact asupra caruia actioneaza masu (asemenea efectelor) in: functionale, ecologice, geofizice, economice si sociale. b) Dp.d.v. al relatiei cu efectele induse de constructiile hidrotehnice asupra mediului, putem deosebi: Masuri de potentare a efectelor benefice; 1 Masuri de diminuare a efectelor daunatoare; Masuri complementare, care vizeaza domenii diferite de cel al constructiilor hidrotehnice, dar care aplicate in zona de amplasare si in legatura cu acestea conduc la ameliorarea impactului ( cateva exemple:impaduriti si lucrari antierozionale in bazinul amonte al acumularilor, eliminarea surselor de poluare a apelor din bazinul hidrografic, alegerea unor extinderi si trasee convenabile pentru drumuri si lini electrice, etc.), sunt : © — Masuri compensatorii,care acceptind producerea unor efecte daunatoare, realizeaza compensarea (macar partiala) a acestora prin constructii, amenajari sau activitati independente de lucrarea principala, cum ar fi de exemplu: construetia de pastravarii, amenajari piscicole in viviere in lacurile de acumulare , popularea periodica cu peste din specii valoroase in lacuri sau sectoare de rau afectate sau nu de amenajarea hidrotehnica, plantarea de paduri in compensarea celor taiate, etc.; || Masuri psiho-sociale, care trebuie sa asigure informarea corecta a comunitatii, a grupurilor sociale direct interesate, a mijloacelor de informare in masa si a organizatiilor politice si administrative asupra constructiilor hidrotehnice si a efectelor acestora asupra mediului, punind in evidenta efectele benefice si daunatoare | nivel local, regional si national sau internationale, dupa caz; aceasta categorie de masuri , inclusiv abilitatea si profesionalismul in derularea lor, poate avea o importanta fundamentala in promovarea si realizarea normala constructiilor hidrotehnice. ©) D.p.d.v. al etapelor in care se iau mas urmatoarele categorii o Masuri de justificare si verificare a necesitatii si oportunitatii realizarii investitiei, mai cu seama in raport cu alte posibilitati si metode capabile de a satisface aceleasi nevoi si utilitati; se cunose situatii in care, de exemplu, luarea unor masuri de micsorare a consumurilor de apa menajera, industriala s-a dovedit mai ieftina si mai convenabila in relatia cu mediul decat realizarea unor constructii hidrotehnice care sa suplimenteze disponibilul de apa; + Masur referitoare la concept Iwerarilor, care trebuie sa analizeze amplasare, marimea si parametri functionali ai amenajarilor, precum si solu detaliu ale obiectivelor componente, astfel incit s constructiilor hidrotehnice si impactul lor asupra mediului, + Masuri referitoare la executia lucrarilor, care sa limiteze efectele daunatoare asupra mediului (poluare, defrisari, halde de steril, braconaj,etc.) si sa asigure o refacere cat mai rapida si completa a mediului natural dupa inchiderea lucrarilor; + Masuri referitoare la exploatarea lucrarilor, care sa asigure corelarea regimului de exploatare cu necesitatile ameliorarii impactului asupra mediului inconjurator si sa contribuie la instaurarea cat mai rapida a unui echilibru ecologic stabil si convenabil; + Masuri de corectie pentru ameliorarea efectelor neprevazute sau subestimate, care se iau in perioada de exploatare a lucrarilor hidrotehnice, pe baza observatiilor sistematice , a studiilor de specialitate si analizelor de impact si care pot conduce la reproiectarea si modificarea constructiilor sau a regimului de exploatare (uneori sunt necesare noi investitii pentru lucrari corective); + Masuri referitoare la dezafectarea si/sau abandonarea lucrarilor, strict necesare in astfel de situatii, fara de care constructiile hidrotehnice abandonate pot deveni sursa unor grave evolutii in starea mediului sau a unor accidente urmate de inundati cu tot setul de consecinte posible. + acestea se clasifica in raport cu realizarea constructiilor hidrotehnice, pot fi deosebiteMaster /Anul!! Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DETMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI suport de curs Principiile de abordarc a problemelor de impact asupra mediului sunt * Principiile de abordare a problemelor de impact nu pot fi stabilite a priori, ci sunt rezultatul unei sinteze generalizate a eperientei existente in domeniu, in care procedeele, metodele si regulile care au condus in majoritatea cazurilor la decizii si actiuni a caror corectitudine in raport cu asteptarile a fost validata de practica, au fost ridicate la rangul de prineipii * Rezolvarea corecta a problemelor de impact asupra mediului, in special in domeniul deosebit dle complex al constructiilor hidrotehnice, implica existenta unor studii complexe, profunde, interdisciplinare si pe perioade suficient de indelungate, fara de care anticipatia si progmoza, orieum aproximative, devin prea putin credibile. * Fiecare caz si situatie constituie un unicat, reutilizarea unor solutii ori procedee numai dupa o analiza adecvata;generalizarea lor poate fi chiar peticuloasa. # — Deoarece nici o solutie nu poate satisface in mod ideal si/sau toate egal dezideratele si criteriile, compromisul fiind obligatoriu, este necesara ierarhizarea importantei efectelor si actiunilor in fiecare situatig Particulara, astfel incit sa se insiste asupra celor mai importante si sa fie sacrificate aspectele secundare: principiul pare banal, dar practica arata ca adesea interese partizane detumeaza sensul corect al analizelor de impact si minimizeaza sau cludeaza problemele esentiale, cu consecinte majore; + Este foarte important si de dorit ca Iuarea deciziilor si alegerea solutiilor sa se faca prin consensul partilor interesate , tinand seama in analize de toate parerile, interesele si criteriile exprimate :Juarea unor decizii arbitrare poate avea mai tirziu, in special pentru proprietaral lucrarii, neplacute si grava avind consecinte materiale si morale; + In conditiile unor prognoze in mod obiectiv nesigure si a aparitiei a unor evenimente neprevazute, ameliorarea impactului constructiilor hidrotehnice asupra mediului implica urmarirca efectelor si corectarea masurilor pe toata durata de existenta a constructiei; * Deoarece cea mai mare parte a masurilor necesare (dar mai cu scama cele privitoare la conceptia lucrarilor) sunt indisolubil legate de detalierea modului de alcatuire a constructiilor hidrotehnice , imaginarea, alegerea si implementarea solutiilor si masurilor de ameliorare a impactului asupra mediul ind permisa IMPACTUL LACURILOR DE ACUMULARE ASUPRA MEDIULUL 16 ___Distributia si utilizarea barajelor pe plan mons Resursele de apa dulce ale planetei sunt limitate, decarece 97,3% din totalul apei este sub forma de apa sarata, humai 2,7% (29) reprezentand apa dulce si in plus aceste ultime resurse sunt distribuite neuniform la nivelul planetei. Tarile industrializate ce cuprind numai 1/3 din populatia lumii detin cea mai mare parte din resurscle disponibile de apa dulce. In muite zone lipsa resurselor de apa dulce reprezinta o problema, uneori critica asa cum se intampla in tarile in care aceste rezerve sunt mai miei de 1000m' pe locuitor. Bacinele acvatice ereate prin constructia barajelor creeaza posibilitatea acumularii unor rezerve suplimentare de apa in tarile eu deficit, dar au si alte scopuri, cum sunt obtinerea de energie electrica, regularizarea hidrologica a uunor eursuri de apa ete. La nivel planctar exista aproximativ 45 000 de baraje de mari dimensiuni (sunt considerate baraje mari cele cu 2noltin ii-rere d2 15m). (36) s° pesre 820 000 de taraje de mic! dimensiuni cu o eapacitate de stocare de 7 000 kn’. Existenta barajolor determina o crestere ext 70% a disponibilitati pentru diverse folosinte a apei dulci Principalele ratiuni pentru constructia barajelor sunt urmatoarele * facilitarea utilizarii apci disponibile: ‘ reducerca variabilitatii nivelului de apa ale diferitelor ape curgatoare; * stocarea apei pentru cazurile de etiza datorate unor perioade de seceta prelun * regularizarca debitelor pentru diferite folosinte; * cresterea sigurantei in cazuri de inundatii catastrofale; * generarea de energie electrica Pe plan mondial cele mai multe baraje, cu o pondere de aproximativ 48% sunt construite cu un scop unie si anume obtinerea de resurse de apa pentru irigatii si cresterea produtici agricole si un procent important (15%) dintre acestea sunt si surse de apa pentru folosinte domestice si industriale. In intreaga lume 20% dintre baraje sunt construite pentru a genera electricitate. Acest procent este diferit de la un continent la altul, spre exemplu, in Europa 40% din baraje au ca utilizare principala obtinerea energici electrice. Alte utilizari ale barajelor sunt legate mai ales de prevenirea, combaterea si controlul inundatiilor (8%), in scopuri recreative (4%) si un procent mult mai redus pentru navigatic si zevaeultura,Master /Anul Il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs Importanta socio-economica a barajelor si a altor constructii hidrotehnice este pusa in evidenta de principalele avantaje pe care le ofera atat in ceea ce priveste reducerea riscului inundatiilor catastrofale care reprezinta aproape 0 treime din catastrofele naturale la nivel global cat si din punct de vedere al securitati alimentare. Din cele 1 500 milioane ha cultivate pe plan mondial, citea 200 milioane ha (17%) sunt irigate (31) si aproximativ 150 milioane ha sunt prevazute cu sisteme de drenare, (32) Se considera ca actualmente 60% din productia agricola mondiala se bazeaza exclusiv pe precipitatile naturale, in timp ce 40% este obtinuta pe terenuri irigate, (339 fapt ce determina ca 800 milioane oameni sa depinda, din acest punct de vedere, de cxistenta barajelor ca sursa de apa (Adams, 1999), Toate amengjarile care privese asigurarea resurselor de apa, inclusiv barajele, determina un impact cu implicatii ecologice si mediale, numite generic impact de mediu. Impactul social si de mediu al constructici si functionarii barajelor pot fi incadrate in trei categorii: fizice, biologi siumane, imarea impactului barajelor de mari dimensiuni asupra mediului a inceput sa se realizeze la inceputul anilor 1970 (Rich, 1994) datorita presiunii internationale a unor agentii financiare cum sunt Banea Mondiala si alte banci regionale de dezvoltare find limitate la aspecte referitoare la consecintele direote ale constructiei de baraje si la estimarea impactului barajelor existente deja (Acreman, 1999). In ceea ce priveste impactul asupra mediului trebuie Iuate in consideratie elemente de baza cum sunt suprafata acumularii de apa si gradul de modificare a cursului de apa, ambele incluzand modificarea habitatelor si a altor clemente ale ecosistemelor specifice zonei, precum si modul in care sunt afectate ecosistemele din aval. Din acest Punet de vedere exista opinii pro si contra care pun in balanta efectele socio-economice benefice ale barajelor cu impactul negativ al acestora asupra mediului natural. Prineipalele argumente pentru constructia barajelor, in aceasta disputa, sunt urmatoarele: suprafata totala a barajelor pe plan mondial reprezinta mai putin de 1% din suprafata utilizata de om pentru diverse alte activitati: (34) intensitatea impactului de medi datorat barajelor prin modificarca biotopilor naturali este scuta in cazul in care debitul mediu al cursului de apa barat se situeaza in intervalul 100-1 000 mvs, dar majoritatea raurilor pe care s-au construit baraje (90%) au un debit mediu de aproximativ Im, mai 1 peste 80% din marile baraje ale lumii sunt construite pe cursuri de apa nepermanente; + barajele pot evita fluctuatiile foarte mari de nivel care nu sunt neaparat favorabile mediului ‘+ _utilizarea energiei clectrice produsa prin constructia barajelor poate reduce emisia de gaze cu fect de sera cu aproximativ 3% datorita seaderii cantitatilor de combustibil fosili utilizati in centralele termoclectrie: Specialistii care iau in consideratie mai ales elementele negative referitoare la impactul barajelor asupra yediului sunt de parere ca: ‘+ modificarile aduse mediului prin constructia si exploatarea barajelor de mari dimensiuni determina 0 degradare ireversibila a ecosistemelor naturale; + proiectarea celor mai multe baraje nu tine cont de impactul pe termen mediu si lung asupra unor specti de animale sau plante; ‘+ marile acumulari de apa pot constitui surse de poluare cu gaze ce (vapori de apa, dioxid de carbon, metan) rezultate ca urmare a exesterii evaporatie’ . conditii speciale a materiei organice acumulate, fapt ve facilitnetRameicravestorgaz: ‘+ barajete au un impact profund asupra biodiversitati naturale a zonelor ufectate; ‘+ variabilitatea nivelului apei in avalul barajelor afecteaza profund biocenozele aferente; lipsa pasajelor special proicetate pentru migratia pestilor determina scaderea stocurilor de modificarea structuri ihtiofaunes, majoritatea barajelor sunt mai vuinerabile la procesul de eutrofizare decat cursurile naturale roduc efectul de sera a descompuneri in peste de apa, 18_Impactul barajelor asupra ecosistemclor (Portile de fier, Assuan) Impactul barajelor asupra ecosistemelor situate in aval este complex si are atat o componenta sociala cat si aspecte care legate de problematica protectiei mediului. In cazul in care populatia umana din zonele alectate de construetia unui baraj trebuie evacuata, impactul social este simplu, desi foarte drastic (Adams, 1985). In zona din aval impactul este mai degraba reprezentat de un set de impacturi legate de volumul si perioadcle de timp ale ‘modificarii nivelului apelor din albia raului si de conexiunile dintre regimul hidrologic si zonele inundabile. Daca populatiile umane depind sub aspect economic de debitul cursului de apa, aspectul social al impactului este 0 reflectare destul de fidela a impactului ecologic,Master /Anul lt Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE TMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs Pentnt ca explicarea acestor legaturi complexe dintre diferitele categorii de impacturi create de constructia barajclor este dificila datorita complexitatii deoscbite si pentru a evita 0 prezentare exhaustiva a acestei problematici, in tabelul 1. sunt prezentate succint legaturile dintre impacturile economice si de mediu atat asupra albiei apei curgatoare, cat si asupra zonelor inundabile si deltei Un exemplu edificator de impact al barajelor asupra mediului il constituie si constructia si exploatarea barajelor hidroenergetice de la Portile de Fier pe fluviul Dunarea. Aceste baraje, precum si lucrarile de regularizare si desecare a celei mai mari parti din zona inundabila au produs efecte ce s-aui manifestat intr-o forma sau alte asupra tuturor ecosistemelor situate in aval: lunca inundabila, balti, lacuri si Delta Dunarii. (35) Unele dintre cele mai resimtite efecte s-au manifestat la nivelul ihtiofaunei specifice acestor zone, fiind afectate mai multe populatii de pesti, inclusiv speciile migratoare valoroase cum sunt sturionii marini care intra in Dunare pentru reproducere. Chiar daca suprapescuitul poate fi una din cauzele care au contribuit la reducerea stocurilor de pesti, cu siguranta modificarea habitatelor, a regimului hidrologic si a morfologiei zonelor de ecoton datorate constructiei barajelor, au determinat scaderea dramatica a populatiilor piscicole (Bacalbasa, 1995), In figura 70 se prezinta 0 dinamica valorilor anuale ale capturilor de sturioni anadromi in sectorul romanese al Dunarii care evidentiaza scaderea accentuata a cantitatilor pescuite dupa anul 1975 cand barajul a inceput sa functioneze. Daca in anii 50 si 60 valoarea medie anuala totala a cantitatilor de sturioni pescuite se situa in intervalul 200-250 tone, incepand cu mijlocul anilor 70 aceste cantitati au scazut relativ rapid si au continuat 0 tendinta de diminuare pana la nurvai 50-80 Van. Principala explicatie a acestei tendinte este bararea caii de migratie a sturionilor catre locurile preferate (optime) de reproducere si modificarea calitativa a celor situate in aval (Ciolac, Zonele umede in general si zonele umede tropicalc in mod special sunt printre cele mai productive din punct de vedere ecologic comparativ cu alte ecosisteme ale planetei, iar in zonele secctoase tropicale acestea au si o deosebita importanta socio-ecanomica (Adams, 1999), 300 250 200 150 100 50 0 Tone 1953 1956 1959 1962 1985 1968 Descresterea capturii anuate de sturioni in sectorul romanese al Dunarii in perioada 1953-2002. Zonele umede sunt utilizate naturale ‘frvst hidretogice _p-2aerfotogios si coolazice naturale, care influenteaza profund activitatea ecosistemelor locale. Modificarile majore produse ia aceste one prin constructia barajelor pot avea un impact dificil de estimat asupra zonelor adiacente (Barbier et al, 1998). Problematica impactului barajelor asupra zonelor din aval nu a fost multa vreme in centrul dezbaterilor stiimifice, cconomice sau sociale fie datorita nerecunoasterii acestor probleme fie datorita intelegerit gresite sau subestimarii acestui tip de impact. O explicatie a acestui fapt ar putea fica de multe ori efectele asupra mediului apar in zone situate mult mai departe de locul constructiei barajelor si de multe ori acestea sunt dificil de pus in lepatura cu adevaratele cauze (Adams, 1992). Impactul barajelor asupra zonelor situate in aval implica in mod evident modificari substantiale in dinamica uunor parametri si caractcristici specifice mediului. Un aspect critic este insa legat de problema incertitudini estimarii cu precizie a efectelor constructiei unui baraj la momentul proicctarii acestuia (Adams, 2000). Exista un nivel inalt de incertitudine in ceca ce priveste prognoza modului si tipul timp a efectelor negative Un exemplu devenit “clasic” al impactului barajetor asupra mediului il constituie barajul de la Assuan, Lacul Nasser este un lac de acumulare intre Egipt si Sudan, Aparitia lacului Nasser in spatele barajului de ta Assuan a insemnat inundarea a peste un milion de hectare de teren agrivol cu scopul objinetii a 10 miliarde kWhvan. nu agricultura, pescuit si vanatoare, zootehnie si recoltarea diverselor produse smn, plants medicinale etc.). Toate aceste activitati sunt strans legate de ciclicitatea fenomenelor impactului pentru diferite zone, precum si evolutia inMaster /Anul!l Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI ——Suport de curs Reversul medaliei se reflecta intr-o umplere rapidé a lacului cu aluviuni, in pierderea a peste 9 milioane de m’ de apa pe an prin cresterea evaporatiei, diminuarea productiei agricole prin reducerea drastic& 1 aluvionatilor ce fertilizau solul, limitarea cresterii deltei inmliistinirea terenurilor adiacente, proliferarea fantarilor si cresterea incidenjei malariei, strimutarea 2 60,000 oameni, acoperirea unor vestigiiistorice ete. Tabelul 1 19 Principalele impacturi economico-sociale si de mediu ale barajelor asupra zonclor situate in aval (moditicat dupa Adams, 2000). Tipul zonei Impact | Impact economic afectate asupra mediului si social Albia Modificarea turbiditatii__apei, ‘Modificarea activitatii economice a | majora a cursului | eroziunea malurilor, modificarea albiei, zonelor din apropierea cursului de apa si de apa (rau, colmatarea unor zone, modificarea | restrietionarea accesului la resursele acvatice. | fluviu) rologica’ a canalelor, baltilor si lacurilor adiacente, _ - Modificarea — chimismuluiapei Impact negativ in asigurarea hranei din | (hidrogen sulfurat, mercur etc.) si sub | pescuit, reducerea stocurilor de pesti, aspectul biologieiacvatice. ——_—__—_| modificarea structuriiihtiofaunei | Schimbarea regimului inundatilor Impact negativ datorat productivita naturale, impact —asupra_pestilor | reduse a pescariilor din aval si a sigurantei migratori si a altor specii din punct de | comunitatilor locale; saracie, incertitudine, vedere al reproducerii, recrutarii_ si | reducerea surselor de hrana. ccologiei acestora; riscul_unor_viituri imprevizibile datorita golirii barajului. | Zone Debitul si regimul hidrologic se Impact “negaliv asupra agriculturii inundabile, insule, | modifica sub aspectul duratei si | legate de inundatiile periodice sezoniere, delta sau alte zone | intensitatii si’al dinamicii inundatiilor; | irigati, rezerve de apa potabila, umede. impact negativ datorat produetivitati | reduse a pescariilor din aval sia sigurantei comunitatilor locale. - Reducerea depozitclor de aluviuni Impact negativ asupra productivitati fertile sia. productivitatii ecotogice, | agricole, cresterea salinitatii , a continutului sezoane secetoase mai intense, de apa in sol; reducerea veniturilor pentru proprietarii de pamant din zona inundabila Modificarea — morfologica si Impact negativ asupraactivitatilor functionala ecosistemelor caracteristice | legate de exploatarea lemnului, pescuit, | zonelor umede( de ex., a padurilor | acvacultura | ripariene). _ : | Controful inundatiilor Impact povitiv prin reducerea riscului _ : asupra infrastructurii rurale siurbane. Bali, | Modifiearea dinamicii sezoniere a Impact negativ datoratreducerit lacuri, delta, salinitatii apei, a dinamicii populatiilor | prodvetivitatii—peseariilor; _afectarea | literal marin _naturale (crustacee, moluste, pesti ete.). | locuitorilo= a¢~2 Afectarea ecosistemelor complexe Impact negaliv asupea activitatiy de mangroviere, peseuit. Modificarea habitatelor sia Impact negativ asupra speciilor ew zonelor de reproducere a populatiilor | valoare economica; seaderea resurselor de acvatice specifice. hrana in zonele deltaice si costiere. 20 le necesare pentru rezolvarea rationala a problemelor de pact sun numar de foarte mare de conditii favorizante pentru o rezolvare coreeta si rationala a problemelor pe a impactul constructiilor hidrotehnice asupra mediului, si anume: 1 Asigurarea unei minime competente si calificari pentru personalul din toate domeniile de activitate care Tucreaza si decide in probleme de impact ( promovarea, proiectarea, executia si avizarca investitillor), in conditiile de complexitate si interdisciplinaritate cunoscute; 1 Familiarizarea cu problematica specifica a cat mai multor_ hidrotehnicieni, toarele de activitate, dar mai cu seama a cclor cu functii de conducere si decizie , pentry Putin atitudinea de adversitate si respingere a dialogului privind problemele de mediu: care le din toate climina celMaster /Anul Il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs Introducerea in practica obisnuita a metodologiilor bazale pe analiza decizionala multicriteriala, ; 1 Intocmirea unor studi generale cu caracter ecologic la scara regionala si nationala, care sa permita 0 amplasare rationala a amenajarilor hidrotehnice tinand seama , comparativ, de potentialul economic si respectiv biologic al diferitelor zone , bazine hidrografice si sectoare de rau; 1 Intocmirea sistematica de analize si studii de impact in vederea obtine acordurilor de mediu; 1 Deplasarea preocuparilor proiectelor constructiilor hidrotehnice si a analizclor de impact ale acestora asupra mediului de la constatarea , comentarea si justificarea admisibilitatii efectelor spre cautarea si aplicarea de masuri si solutii care sa amelioreze impactul; Urmare a aplicarii tuturor acestor masuri , este de asteptat sa apara o schimbare fericita de mentaliatte , atat a inginerilor , cat si a ecologilor , care sa permita nu numai un dialog rational si argumentat , ci si o reala si benefica colaborare; Realizarea in ti si costisitoare. avizelor si P 4 unor asemenea conditii implica ample actiuni, bine pregatit + dar in acelasi timp urgente Impactal functional al constructiilor hidrotehnice este impactul asupra mediului, care rezulta ca urmare a realizar funetiilor proiectate ale acestora sau ca rezultat implicit si inevitabil al realizarii functiilor lor, Functiile proicctate ale constructiilor hidrotehnice sunt diverse: . Producerea de energie electrica; Regularizarea raurilor; Asigurarea surselor de alimentare cu apa pentru toate tipurile de folosinte; Apararea impotriva inundatiilor; Protectia malurilor (inclusiv a terenurilor riverane); ‘Transportul apeis Imbunatatirea calitatii apelor; Facilitarea transportului naval; Depozitatea deseurilor lichide sau solide: Prin natura lor, cele mai multe constructii hidrotehnice, proiectate pentru o anumita functie, reatizeaza implicit si alte functii, uneori mai importante pentru mediu decit functia principala: Asfel o amenajare hidrotchnica cu lac de acumulare realizeaza in afara productici de energie electrica si o regularizare a stocurilor de apa, cu efecte notabile pentru atenuarea undelor de viitura, cresterea debitelor minime, posibilitati de captare usoara a unei ape de calitate pentru alimentari cu apa, facilitati evidente pentru piscicultura sau pentru dezvoltarea de activitati de turism si agrement, ete.; (36) Domenitle mediului asupra carora se exervita impactul functional pot fi cele mai diverse: economic, social, ecologic, geofizic Dp. calitativ , foarte adesea efectele sunt benefice pe ansamblu, chiar si in domeniul ecologic (ex: stiind ca 0 viitura exceptionala constituie pentru ecosistemele acvatice o catastrofa naturala de mari proprotii, care necesita o perioada de reechilibrare a acestora de 4-5 ani, este evident cao atenuare a debitclor maxime in lace’ constitnie 0 protectie benefacatoare majora pentru sectorul aval); iAfotehnioe matin fond destinate in mod direct protectiei mediului natura: 7 Ratelele de canalizare si statile de epurare ape uzate; . Bazincle de retentia a apelor poluate si de decantare a slamurilor provenite din industriei; . Unele lucrari de regularizare si protectie a malurilor. De aceea, in apreciere globala a impactului, realizarea unei constructii hidrotehnice trebuie intotdeauna comparata cu varianta zero. Ffectele functionale excmplificate mai sus sunt efecte directe Realizarea unei constructii hidrotehnice poate avea insa si o serie de efe mediu. indireete implicite majore pentru Ex:0 amenajare hidrotehnica permite producerea de energie electrica din surse regenerabile, cu tehnologii nepoluante , ceea ce in comparatie cu termocentralele aduce mari avantaje ecologice , prin evitarea poluarii aerului, apei si solului.O situatie ascmanatoare este cea a maririi productiei auricole prin irigatii facilitate de constructiile hidrotehnice , ecea ecologica in comparatie cu cea a utilizarii fertilizantilor, care polueaza apele subterane si contribuie la eutrofizarea lacurilor. constituie 0 soluMaster /Anul ll Mediu IMPACTULLUCRARILOR DETIMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI —_Suport de curs 22_Efecte fi hidroelectrica Efecte fizice Efectele fizice asupra regimului apelor Amengjarile hidrotehnice cu lacuri de acumularc au implicit efeete importante asupra regimului hidrologie din aval, indiferent de folosinte si de modul lor de exploatere, prin regularizarea stocurilor de apa ( pe diverse nivele: zilnic, saptaminal, sezonier, annual, multianual); Dintre efectele cole mai importante se mentioneaza atenuarea undelor de asigurate si modificarea regimului de scurgere in aval de restitutia debitelor utilizate; Aceste efecte primare pot avea consecinte benefice sau daunatoare, in functie de situatia locala, judecata in raport cu cea din regim neamenajat. Cuantificarca lor constituie o modalitate de evaluare a impactului evologic itura, cresterea debitelor minimi -onomic, social sau Una dintre problemele importante ale ecologici mondiale este conservarea resurselor limitate si in special a celor energctice, fara de care mentinerea si evolutia civilizatici umane este de neconceput Solutia este utilizarca pe scara din ce in ce mai larga a resurselor regenerabile: Energia hidroclectrica produsa din surse regenerabile prezinta printre altele un avantaj fundamental: este Practic inepuizabila si utilizarea sa reprezinta un cistig net in bilantul energetic (inutilizarea reprezinta o picrdere irecuperabila de energic) Energia hidroclectrica asigura 20 % din productia mondiala de energie electrica, (37) iar in Romania intr-un an mediu hidrologic asigura 26 % din nevoile de energie; Resursele disponibile (tehnic amenajabile) sunt inea mari in conditiile in care pe plan mondial numai 14 % din Potentialul hidronergetie este amenajat (in Romania 40% din potentialul hidroenergetic este amenajat). (38) Efectete impli sau conexe ale hidroenergiei in prot ia mediulu Atat problemele conservarii mediului, cat si problema asigurarii energici au is planetar si nu pot fi rezolvate decat la acest nivel, prin efortul majoritatii statelor lumi conform acordurilor si conventiior internationale: Rezolvarea rationala si cehilibrata problemelor energetice, corelate cu cele de mediu, impune obiectivele majore ale strategic politice in energetica mondiala; D.p.dwv. al poluarii aerului, apei si solului, sectorul energetic barat pe arderea conbustibililor fosili’ se diferentiaza net de cel hidrocnergetic; Productia de energie hidroelectrica reprezinta o solutie ecologica pentru rezolvarea prablemei cnergeti nivel planeta. Pe de alti parte, asigurarea nevoilor de apa mod obiectiv un caracter , care trebuie sa actioneze constituie » problema de importanta vital Avantajele economice ale limpezirii apei prin decantare in lacurile de acumulare sunt evidente in zl uunitatilor de alimentare cu apa si pot fi cuantificate cu relativa usurinta daca se cunose turbiditatile medi amonte de lac 23. istemele ecologice: Sistemele ecologice asociate constr lor hidrotehnice Sisteme ecologice Conform definipei date de Bertalanfly “un sistem este un coitfié GS elemente care se afla intr-o continua interactiune si actioneaza ca un ansamblu” Structura sistemului defineste multitudinea componentetor sale si interactiunile dintre ele, preeizind: > Limitete sistemutui ( fizice sau ideale); > Continutul sistemului (substanta, energia si informatiile ce pot fi stocate,transformate sau deplasate); > Retelele de transport (in lungul carora se deplascaza in Nuxuri substanta, energia si/sau informatiile), inclusiv punctele de control care regleaza intensitatea unor Muxuri Intre sistem si mediul sau inconjurator au loc actiuni si reactiuni variabile in timp, conditionate calitativ si cantitativ. Caile prin care mediul actioneaza asupra sistemului se numese intrari, (39) Caile prin care sistemul actioneaza asupra mediului se numese iesiri (40): Flementele unui sistem care au legaturi directe en exteriorul se numesc elemente marginale, iar ‘egaturi directe cu exteriorul ci numa cu elemente ale aceluiasi sistem, se numese elemente interioare in functie de tipul relatiilor cu exteriorul, sistemele pot fi clasificate astfel: a Sisteme deschise, care contin cel putin un element marginal, prin care au loc schimbari de substanta si energie: (41)Master /Anul{l Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI —_—_Suport de curs a Sisteme inchise, care contin cel putin un element marginal, dar prin care se fac numai schimburi de energie: a Sisteme izolate, care nu contin nici un element marginal Supuse in permanenta actiunitor si influentelor perturbatoare ale mediului, sistemele naturale ( care nu pot fi izolate) isi schimba in mod continu starca, find prin aceasta sisteme dinamice sau in echilibru dinamic; Din acest punct de vedere pot fi deosebite: a Sisteme stabile, care dupa trecerea dintr-o stare in alta , ca urmare a unei actiuni perturbatoare exterioare, pot reveni la starea initiala prin transformari inchise, fara alte actiuni exterioare; stabilitatea implica o anumita configuratic a sistemului, caracterizata de cocrenta intre elementele sale; a Sistemele instabile , care scoase din starea A in starea B, cvolueaza spre o stare C, din care trec in starea D si asa mai departe: de regula asemena sisteme se autodistrug; ele nu pot reveni la starea initiala prin transformari inchise, ci numai in mod exceptional, prin aplicarca unui anumitsir de actiuni exterioare, Sistemele ecologice asociate constructiilor hidrotebnice; € Un sistem care admite ca factor integrator relatiile dintre o constructie hidrotehnica si mediul inconjurator ar trebui sa cuprinda lucrarile hidrotehnice propriu-zise (inclusiv cele provizorii ce au servit la realizarca sa cum ar fi catierele, balastiereleorganizarea de santier, ete.), lacul de acumulare, bazinul hidrografic amonte (care conditioneaza regimul hidrologic si constituie locatia unei parti a ecosistemelor influentate), bazinul aval pana la limita influentetor hidrologice, geofiice si sociale semnificative si masurabile, precum si zona difuza a beneficiarilor de folosinte (consumatori de ener rica, de apa, beneficiari de locuri de munca sau activitati de agrement); Intregul sistem sau unele dintre sussistemele sale, care pot si trebuie analizate si ca sistemele autonome ( sistemul bazin amonte, sistemul lac de acumulare, ete.) necesita modele structurale de unul sau mai multe tipuri, in functie de speciticul ficcaruia Pentru analize ecologice sistemice si pentru prognoze ccologice cantitative va fi nevoie sa se apeleze la ecologi specializati (limunotogi, ecologi pentru sistemele terestre asociate), Particularitati ale analizei efectelor ecologice Varietatea tipurilor de constructii hidrotehnice si varietatea conditiilor de mediu este atat de mare, incat identificarea formelor de impact in cea mai mare parte a situatitlor combinate imaginabile este foarte greu de cuantificat; Constructiile hidrotehnice (si barajele in particular) afecteaza zone diferite, cu caracteristici distinete de biotop:medii acvatice (in lac, in bazinul amonte, in bazinul aval, in pinza freatica), medii terestre sau atmosferice, care configureaza cel putin atatea ecosisteme; Limitele ecosistemelor in aceste zone, ca si limitele mediului inconjurator, nu se impun de la sine, nu sunt evidente si clare; ecologl trebuie sa decida asurpa lor, delimitand obiectul de studiu cu o doza de subiectivitate si arbitra. Noiiani de-timnolo meme Limnotogia = ecologia apelo: interioare in general sia lacurilor in special (42) Stratificarea termica = in conditii de clima temperata, cu adincimea apei mai mare de 15-20 m si circulatie slaba a curentilor, (43) datorita faptului ca densitatea maxima a apei se inregistreaza la temperatura de +4 °C, in cursul sczonlui cald apare fenomenul de stratificare termica (apar trei straturi pe adincime relativ bine delimitate): © Fpilimnion -respectiv zona superticiala, care se incalzeste sub actiunea radiatiei solare si a aerului cald (44); © Metalimnion ( satt termoclin), zona de trecere in temperatura; (45) G1 Hipolimnion, respectiv zona profunda, in care apa rece si densa se mentine pe tot parcursul anulei. (46) In lipsa unor curenti de amestecare apa din hipolimnion se mentine neprimenita pe perioade de mai (nregistrindu-se chiar durate de stationare de 30 ani). Apele relativ calde afluente in lac se scurg catre prize, in zona de suprafata a lacului (47. Jasa cum o demonstrea: uratorile efectuate in numeroase lacuri de acumulare, chiar daca acestea au adincimi relativ reduse. re se inregistreaza un mare gradient al variatiei de multi aniMaster /Anul iI Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULU! Suport de curs ee " tipoiension th = Continutul de oxigen al apei = cantitatea de oxigenu provenind din aer, dizolvat in apa, esential pentru asigurarea unor procese biologice normale si deci pentru dezvoltarea biocenozelor. Cantitatea de ozigen dizolvat este rezuktatul unui bilant intre oxigenul intrat (dizolvat) si oxigenul iesit (consumat) si este cu atat mai mare cu cat suprafata specifica de contact aer-apa (mr? suprafata/napa) este mai mare si cu cat temperatura este mai scazuta TEMPERATURA Consumul de oxigen se datoreaza proceselor metabolice ale materiei vii, dar mai ales proceselor de descompunere (care implica un consum biochimic de oxigen); 1 In apele curgatoare de munte, cu adancime mica oD Adancimne (rn; i Fw si temperatura scazuta, la care de regula curgerea este oA L1 —_turbutenta (insotita chiar de amestec apa-aer),cantitatea miv © ViNum Xx de oxigen dizolvat este ridicata, adesea la limita de Jama saturatie; (48) OXIGEN DIZOLVAT In raurile de ses, mai adanci mai calme si mai calda, cantitatea de oxigen este ceva mai seazutas, Im lacuri, in special in lacurile artificiale adanci, suprafata specifica de contact este de zeci sau sute de ori ‘mai mica.Apa de la suprafata este calda vara si acoperita cu gheata iama.Apa profunda rece nu este in contact cu aerul. WW V AVIN SRE Variatia termica sia continutului de oxigen din apa 25__Niyelu! trofic al raurilor si lacurilor: Struetura biocenozclor aevatice Efectele bararii cursurilor deapa Nivelul trofie al raurilor silaeurilor Cea mai importanta earacteristica a lucurilor dipad.v. ecologic este hogatin (trophe) disponibile pentru populatie biocenozei si mai cu seama pentru producatori: Din acest punct de vedere sunt posibile se poate face urmatoarea lasificare a rauritor( lacurilor) . Lacuri ( rauri) oligotrofe ( de la oligos= putin ,sarac); + Lacuri (rauri ) mezotrofe ( de la mezo=mediu, intermediar); . Lacuri (rauri) eutrofe ( de la eu=bine, bun, larg); . Lacuri rau distrofe (de la dis = dificil, grew) Structura biocenozelor acvatice Pipuri . Biocenozele lentice ~ specifice apelor cu viteza mica, inclusiv lacuri (49) . Biocenozé lotice ~ specifice apelor curgatoare ; (50) Clasificarea biocenozelor lacustre: % _ Planeton ( de la planktos=ratacitor), organism regula din indivizi de mici le care plutese in gro: jensiuni; deosebim fitoplanctonul si zooplanctonul: mea apei, compuse deMaster /Anul i! Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DETMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI —_—_Suport de curs %> _Neustron ( de la ncuo-eu ma aplec, alunce), vietuitoare care aluneca pe suprafata apei, ‘umeroase in zona malurilor, % _Necton ( de la neo-en inot), vietuitoare care inoata liber in apa, cu mijloace proprii de locomotie, compus din pesti, mamifere, cefalopode. crustacee,cte; > _ Pleustonul ( de la pleo-eu calatoresc pe marc) , plante superioare care plutese pe suprafata si in grosimes apei % _ Bentos ( de la benthos= adincime) organisme care traiesc pe substrat, pe fundul lacului, uneori cufundate partial in materialul fin, compus din pesti, alge viermi, larve, etc; Fauna si microflora din interstitile nisipului din substrat poarta numele de psamon ( de la psammos = nisip) mai Efectele bararii cursurilor de apa Pentru sistematizare si ordonare a abordarii efectelor ecologice ale barajelor, se foloseste urmatoarea clasificare specifica a zonelor cu efecte ceologice relativ omogene: . In lacut de acumulare; E In bazinul hidrografic din amonte: . In bacinul hidrografic din aval: 2 Intre captare si restitutie; . In aval de restitutia debitelor captat . Zonele limitrofe ( inclusiv ecosistemele terestre). Efectele barajetor asupra biotopului Cel mai important efect al bararii este izolarea sectorului de rau amonte de cel aval, impartindu-se ecosistemul in doua zone cu caracteristici de biotop diferite si rupand brusc legatura dintre biocenele corespunzatoare: Aparitia lacului reprezinta aparitia unui biotop nou, in care se modifica viteza apci, calitatea apci , Mluxul energetic specific, trecindu-se de la apa putin adinea a raului . apa adinea a lacului, cu aport energetic specific mic; Modificarea vitezei apei atrage dupa sine modificarea regimului aluviunilor: in lac apare fenomenul de depunere a substantelor in suspensie, cel mai semnificativ fiind cel de la coada lacului, unde apar formatiuni deltaice. tot depunerile conduc la concentrarea de substante hranitoare (azotati , fosfati, materii organice, etc.). (51) Modificarea calitatii apei se refera la urmatoarele elemente: (52) GQ Temperatura, datorita stratificarit termice si insolatiei, foarte intensa la suprafata apei ( neprotejata de vegetatie), dar redusa prin raportare la volum; 1 Reducerea cantitatii de oxigen dizolvat: (53) Q Cresterea salinitati, datorita proceselor de concentrare, (54) pre dizolvare a unor substante din cuveta (intrate quasi-permanent sub apa); U1 Scaderca turbuditatii, ceea ce mareste zona activa biologic: (55) QD Acumularea de substante organice si/sau chimice, cu efecte adesea imprevizibile. Crearea lacului intrerupe accesul faunei terestre de pe un mal pe altul , cu electe posibile importante, daca tunele populatii aveau anterior habitate esentiale pe maluri diferite; Lacurite importante modifica microclimatul: inertia termica 4 apei atenucaza variaiile de temperatura ale aerului, iar in perioade scectoase sau la inceputul anotimpului rece , umiditatea atmosferica poate creste sensibil ( Uuncori cu aparit’s cezéi noctinie, metinale sau permanente); Pocorianm 232282 biotopului apar mod: precum si u mare flux de energie solara la metru cub, la itare, evaporare, fizari corespunzatoare ale ccosistemelor 26__Efecte ecologice in zona lacului de acumulare Efecte asupra biocenozelor preexistente Efectele pot fi directe (poluarca din perioada de executie, selectionarca arealelor, efecto mecanice prin antrenarea indivizilor din fauna in prize si turbine, marirea randamentului de captura la peste, moartea prin inecare a plantelor sia unei mari parti dintre animalele ecosistemului terestra preexistent) sau indireete, prin efecte asupra ecosistemelor; Efectele indirecte deosebit de complexe datorate modificarii in timp a relatiilor intre elementele de biotop si biocenoze, conduc la reasezarea ecosistemelor, a caror noua calitate si durata de instabilitate depinde de profunzimea - amploarea, natura si viteza transformarilor, precum si de tipul biocenozelor preexistente. Efeote principale asupra relator din ecosistem pot fi sistematizate astlel ° In primii 3-3 ani de la erearea lacului apare instabilitate biotica (56) cauzata de modificarea biotopului, care la randul sau instaleaza procesul de reechilibrare a ecosistemului.Nivelele variabile din lac ale apei mari in lac, rapide si/sau mai lente , stinjenese procesul ingreunind formarea si stabilizarea‘Master /Anul ll Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs neustonului si a bentosului.Fitoplanctonul se diversifica , prin aparitia unor zone distince: in amonte, zona de lac si zona intermediara. Reactia populatiilor existente in aceasta etapapoate fi foarte diversa.In general, organismele si/sau populatiile pot sa aiba una din urmatoarele reactii:mor, migreaza se adapteaza sau colonizeaza: Formarea lacului stimuleaza descompunerea bacteriana. (37) Procesul se desfasoara in etape: Se acumuleaza sedimente si materii organice ; Se dezvolta noi specii bacteriene, predominant in bentos: hidrogen-bacterii, bacterii sulfo-oxidante fototrope (care imbogatese sedimentele cu compusi de sulf , ce dau culoarea neagra malului), bacterii metanogene. Reducerea cantitati de oxigen dizolvat este puternic accentuata de incarcarea organica mare, (58) care conduce 1a 0 valoare importanta a CBO. Una dintre consecinte este aceea ca in fierul trivalent insolubil care fixeaza malul pe fund , trece in fier bivalent —solubil ;malul neprotejat se amesteca cu apa si da tun surplus de substante organice nutritive: © Modificarea dinamicii (ciclului tural) de fosfor (P) si azot (N) da nastere unui proces: (59) De modificare prin selectie a compozitiei pe speci a fitoplanctonului; De modifieare a spectrului de nutritie al zooplanetonului; De modificare a hranei consumatorilor; ° Modificarea dinamicit sedimentclor da nastere mai multor arii de sedimentare lacustra deltaica, de abraziune (prin actiunea valurilor si distrugerea radacinilor plantelor, care fixeaza solul vegetal), Fiecare zona constituie un now biotop. a ° Dislocares habitatelor naturale si organismelor din rau: bentosul natural este distrus, apare un now biotop: ° Alterarea distributiei pestilor si intreruperea cailor de migrare; (60) Crearea unui supliment de aport nutritiv pentru larve de insecte, care pot sa se dezvolte cu mare intensitate; ° Favorizarea fenomenelor secundare legate de poluare.Astfel se modifica toxicitatea unor ioni metalici; in ape acide devin solubili:Hg,Mn,Zn,Ni, Pb, Cd.La pH sub 4,6 se dizolva Al, care se dupune pe branhiile pestilor, condueind la sufocarea acestora. ° Aceste substante pot ajunge in organismul untan pe multiple cai prin lantul alimentar afectind gray sanatatea Ny, SS —— LEN J Ido face SL PY Soidherwes af Modificarea microclimatului (uniformizarea temperaturitor, marirea_umiditatii acrului, formarea de ceata in perioadele de toamna, iarna si in dimineiile de vara) modifica flora si fauna riverana: (61) (© Influenta sanatatiriveranilor ( aparitia tintarilor si parazitilor, umiditatea agraveaza asrmul si reumatismul, ete.); (62) etape: (63) a) Prima etapa (de dezvoltare) consta dintr-o serie de faze succesuve conditionate : aportul de hrana_in exces (N+P) supraproductia de plante (macrofile, alge plancton de fund) modi repartitiei speciilor de pesti diminuarea transparentei apei reducerea oxigenului dizolvat; b) A doua etapa de regres biologic consta din urmatoarele faze succesive:vegetatia luxurianta de alge se sufoea in lipsa de oxigen -> moartea algelor ~>formarea masiva la fund de mater putrescibite =>disparitia oxigenului in straturile profunde vara =>apar HS, ioni liberi de metale rele, precum si bule de gaze: Principalele consecinte ale eutrofizarii sunt Eutrofizarea lacurilor, proces favorizat de stratificarea termiea, ce se desfasoara in douaMaster /Anuli! Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULU! ‘Suport de curs Y¥ ——_Inrautatirea calitatit apei ( gust, miros, infundarea filtrelor statilor de tratare cu materie organica) Y ——Deficultati in activitatile de agrement ( apa cu aspect murdar, tulbure, cu rmiros neplacut): v Diminuarea potentialului de pescuit. 22 Efecte in bazinul hidrografic din amonte si din aval de lac Efectele ecologice asupra ecosistemelor acvatice din bazinul amonte de lac depind in mod esential de marimea arealului. (64) Cea mai mare parte a bazinelor din amonte de barajele din Romania isi pastreaza in mare proportia nealterate vechile ecosisteme, cu o mare varietate a biocenozelor acvatice (65. ).Ex: bazinele :Timis, Bistrita, Arges, Lota, Somes, Sebes, Dragan, Un areal insuficient conduce la diminuarea sau chiar desparitia din biocenoze a populatiilor de organisme mari in special pesti), datorita lipasei de hrana si degenerescentei genetice, prin inmultire cosanguina intr-o populatic redusa. Efecte in bazinul hidrografic din aval de lae Bfectele in aval de lac sunt numeroase si dependente de earacteristicile locale particulare; Cel mai important efect primar este modificarea regimului hidrologic lichid, cu. numeroase consecinte secundare; Pentru amenajarile hidrotehnice la care apa din lac este captata pentru utilizari ta diferiti beneficiari, restitutia debitelor in albie se poute face fie concentrat si integral, cu calitali putin modificate ale apci ( la centrale electrice cu derivatie®, fie relativ concentrat, cu diminuari cantitative si cu modificari importante ale calitatii apei ( alimentari cu apa menajera sau industriala), fie difiz (irigati, In anumite situatii, apa poate fi restituita in alt bazin hidrogratic. In functie de cazurile prezentate , se pot deosebi, pe cursul raului din aval de captare doua scctoare , caracterizate de forme de impact deosebite: (66) » Sectorul A- cuprins intre captare si restitutie; (67) > Scotorul B- dina aval de zona de restitutia a dcbitelor. (68) cfectele principale si majore sunt comune si majoritare sunt comune pe cele doua sectoare, trataren Un efect ecologic important deriva din atenuarea apelor mari; climinarea sau dit extraordinare protejeaza in mod semnif istemele aval; Surplusul de debit peste cel din regim natural, in perioade de seceta severa, are in mod evident efecte ber ice, depinzind de modul de administrare al regimului debitelor-Daca restitutia debitelor se face neuniform ( ca de exemplu in regim pulsatoriu, dela uzinele hidroelectrice), efeetele benefice sunt anulate de ccle daunatoare. Variatia debitelor , intre 0 si debitul instalat de cel putin doua ori pe zi, conduce la stresarea faunei si disparitia la ape mici a ‘multor habitate ( golfulete, ochiuri de apa), ceea ce influenteaza nefavorabil dezvoltarea comunitatilor de plante si animale acvatice, ex:fluctuatiile de debit impiedica reproducerea pestilot ; Pe sectorul A (ntre captare si restitutie) apar reduceri importante de debite. (69 )La ape mati, efectele reducerii constau ic disparitia spalarii albiitor, care pot fi colmatate cu materiale aduse de torent ( pictris, materiale organice: sigs, Mal orgariic, resturi de ieen vegeial, etc.), a caror prezenta in albie dauneaza evidente ecosistemelor; Tot pe seciorul A, ta ape mici se poate produce disparitia totala a apei, deci a ecosistemului, pentru a evita acesta situatie se as'gura debitul de servitute (70 ).Experimentele efectuate arata ca este posibila conservarca ecosistemului numai daca debitul de servitute reprezinta mai mult de 70-80% din debitul natural (71) ( inclusiv variatiile ) si 100% din acesta la ape mici) (72) ( exemplu studiat in bazinul Timis); Ori prevederea unor asemenea debite in aval de captari nu este practic posibila, intru-cat ar face ineficienta orice amenajare hidrotehnica pe raurile interioare si mijlocii.in absenta posibilitatii de circulatie a faunei spre amonte si aval, mai cu seama in cazul seotionarii nefericite a atealelor, debitele de servitute nu pot salva ecosistemele sau uncle componente ale acestora De accea , analiza privind marimea convenabila a debitelor de servitute trebuie sa se refere nu la fauna naturala , ci la noul ecosistem: (73) e Se modifica , calitatea apei in aval (chit temperatura, turbiditate, oxigen dizolvat; e Se reduce aportul de hrana, apa din micii afluenti sau emisiile din lac fiind in general tipsita de substante hranitoare: daca se prevad debite de servitute):debit, viteza,Master /Anul II Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUL ‘Suport de curs 3 Se schimba morfologia si granulometria patului albiei, prin eroziuni (datorate debitelor cu ape limpezi, cu mare capacitate de transport aluvionar, care se incarca pe seama materialului din albia pre existonta) sau agradari ( depunerea de material adus de torenti si afluenti, material care nu poate fi transportat_in aval in lipsa apelor mari, corespunzatoare albiei naturale), in functie de situatia particulara.Datorita schimbarii regimului vitezelor si incarcarii cu aluviuni a noilor debite, are loc o importanta modificare a granulometriei patului albici, in scnsul micsorarii acesteia.Aceasta modifica fundamental conditiile de biotop pentru populatiile bentos, psamon, neuston, care aleatuiese o parte esentiala a bazei trofice a ecosistemului; @ Se modifica locul de depunere a icrelor ( zona amonte devenind inaccesibila); a Sporeste randamentul de captura la pesti, pescuitul putind conduce la disparitia rapida a ihtiofauneis e Urmare a celor prezentate , se modifica distributia comunitatilor in aval, se schimba compozitia bentosului; apare flora terestra in albie pe sectoarcle de tip A; e Influenta asupra ecosistemelor din aval este uneori determinanta, iar altcori, daca din aportul vunor afluenti se produce o refacere rapida a debitelor naturale, influentele pot fi minore sau chiar neglijabile.Cazul raului Dragan in aval de barajul cu acelasi nume, care isi mentine dupa 25 ani de exploatare, fara nici un fel de debite de scrvitute sau deversari un aspect de rau de munte normal, cu un ecosistem echilibrat de tipul celui initial sau exemplul raului Timis, care aval de barajul Costei ( care deviaza apele raului Bega , exploatat de peste 135 ani, fara debite de servitute) prezinta unul dintre cele mai diversificate ecosisteme acvatice din tara. Alte efecte ecologice Lacurile din zonele de deal sau cimpie pot conduce 1a modificarea nivelului apelor subterane..n amonte si aval de baraje sau diguri de retentie prevazute cu etansari de profunzime , apare adesea o ridicare a nivelului , urmata de inmlastiniri, aparitia unei flore specifice , cu afectarea grava a faunei din subsol: In aval de frontul relativ etans al constructiilor de barare, este posibila coborarea nivelului apelor subterane, daca acestea se alimentau preponderent din albia raului; aceasta poate conduce la modificarea florei si faunei terestre; 28___Refacerea cchilibrului ecologic; Masuri pentru ameliorarea impactului ecologi Refacerea echilibrului ecologic Din motivele expuse mai sus se constata ca drept urmare a realizarii celor mai multe tipuri de constructii hidrotehnice, problema ccologica reala este aceea de a se realiza un echilibru nou al ecosistemului preexistent sau chiar crearea unui ecosistem nou; Dorata refacerii si calitatea noului ecosistem depinde atat de amploarea, profunzimea si viteza schimbari, cat si de naturabiocenozelor; Pentru ca acestea sa fie convenabile sunt necesare masuri de diferite naturi, in special din categoria celor care favorizeaza procescle naturale si functionarea de autoreglere; Pentru eficienta tor, in sensuk obtinerii unui mediu natural stabil, echilibrat si convenabil d.p.d.v. antropic, este necesara interventia calificata pentru dirijarca, supravegherea si corectarca proceselor mentionale. Masuri po pactul i ceologic In luarea masurilor de ameliorare a impactului ecologic este deosebit de importanta acoperirea tuturor fazclor din viata constructiilor: exploatarea, si; Dupa caz, post-utilizarea avestora. Pentru asigurarea aplicarii acestora este ne; Elaborarea de studii complexe, complete, realizate Ia intervalede timp suficiente spre ‘ cuprinde dinamica proceselor naturale; > Stabilirea oportunitati > Conceptia ; > Proivetarea: » Executia; = > Date primare suficiente si sigure; » LLuarea in considerare , pe linga solutiile locale, sia unor strategii globale; > Metodologii de analiza verificate; » Rocomandarea unor masuri de detaliu, fezabile si acceptate fMaster /Anul 1i Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs » Intelegerea necesitatii masurilor de protectia mediului si aplicarca lor; > Asigurarea fondurilor necesare. 29__Amplasarea amenajarilor hidrotebnice in cadrul unui bazin hidrografie; Alegerea volumului si geometriei lacurilor Amplasarea amenajarilor hidrotehnice in eadrul unui b: hidrografic Daca decizia a fost luata, amplasarea constructiilor trebuie sa faca obiectul unor studii generale , care se bazeaza pe studi asupra conditiilor naturale pe ariilargi si pe elaborarea unor variante de amplasament semiificativ diferite d.p.d.v. al impactului ceologic, care tin seama de natura, amploarea, profunzimea si viteza perturbatiilor introduse ; Solutia aleasa trebuie sa satisfaca optimal, pe baza unor criterii de decizic convenite, ambele categorii de cerinte: tehnico-economice si ecologice. Exemplu:in fig. care urmeaza se prezinta schema unui bazin hidrografic de tip montan, pe care sa decis realizarea unei amenajari preponderent hidroenergetice, cu o pozitie data a centrleiIn lungul firului principal al raului se poate determina diagrama potentialului energetic PE~kQxH, proportional cu Q- debitul captat la 0 cota oarecare si H ~ caderea hidraulica disponibila, egala cu diferenta intre cota de captare si cota restitutici la centrala electrica. (74) Se observa ca d.p.d.v. strict energetic , varianta de amplasare a barajului la 0 cota superioara conduce = la volorificarea celui mai mare potential energetic; D.p.d.v. ecologic insa varianta s. mod nefericit arealul populatiei de salmonide, izoland os in amonte un areal sub cet minimal; Alegerea variantei de amplasament din aval de Ht? - © confluenta majora, ta cote inferioare, conduce la 0 at 4 pierdere de energie AE, de regula nescmnificativa pentru eficienta tehnico-econimica , dar lasa in amonte _ cc TT tun areal suficient pentru dezvoltarea durabila a ecosistemului izolat amonte (75) le cots Alegerea volumului si geometriei lacurilor La alegerea volumului lacurilor, in afara considerentelor care tin de gradul de regularizare dorit ( zilnic, saptaminal, sezonier, anual, multianual), trebuie sa se tina seama de elementelecare influenteaza direct si indirect evolutia lor ecologica; Volumul lacului trcbuie sa asigure un echilibra intre utiizarca functionala si fenomenele sccundare:un lac prea mic conduce la colmatarea rapida si la aparitia depunerilor deltaice, favorizind eutrofizarea, in timp ce un lac prea mare are toate sansele sa stea gol intr-o mare partes anului sau, dupa ani secetosi, (76) lasind uscate mari suprafete, supuse fenomencior ds eivziune si em aspect deplorabil: Daca evacua. din fee vntr-aa timp scurt este determinat de considerente functionale ( ex: funetionarea ccntralei electrice pe perioada de virf de sarcina), viteza de variatic a nivelului apei in lac depinde de suprafuta ucestuia ta fiecare nivel. Accasta viteza de variatie a nivelului apei in lac poate influenta unele procese biologice, cum ar fi migrarea populatilor de animale mici din zona malurilor.Daca vitezele maxime de variatic a nivelului apei sunt comparabile cu deplasarea acestor organisme, ele pot suprvietui in cca mai mare parte, in caz contrar acestea ramin pe uscat si mor in masa; Tmt eo = oe tel © problema importanta, in special in lacurile din zone de deal si cimpie, eu regularizare zilnic-saptamina (fig.urmatoare), este aceea care prin variatii curente de nivel al apci in lac, intre nivelul normal de retentie si nivelul minim de exploatare curenta pot sa apara mari suprafete de teren inundate temporar sau cu adincime mica de apa sub 1-5 m Fara a socoti ocupar uunor suprafeteMaster /Anul II Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE TMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs productive de teren agricol, acestea produc efecte ecologice precum: » Distrugerea —_vegetatici terestre , aparitia vegetatici de balta , care defavorizeaza calitatea apei, dezvoltarca larvelor tantarilor: in perioada de uscare, vintul antreneaza mari cantitati de praf din depunerile aluvionare fine; > Solutia prevederii unor diguri longitudinale de retentie, desi aduce costuri suplimentare importante pentru amenajare ( comparativ cu solutia bararii transversale), ofera pe ansamblu mari avantaje economice, sociale si ecologice. (78) Accasta solutie a fost implementata la lucrarile hidrotehnice de pe raurile:Bistrita, Arges, Olt, Cris, fu, ete Scoaterea de sub inundatie temporara sau apa putin adinea a tunor terenuri riverana, prin realizarea digurilor longitudinale de Tetentia; I-barajul stavilar si centrala;2-diguri longitudinale de retentie; lacul de acumulare:4-varianta ipotetica -baraj transversal en volume de lucrari minime; 5 suprafate scoase de sub imindatie Masuri constructive si functionale Curatarea cuvetei lacului- inainte de prima umplere este foarte importanta pentru evolutia ecologica ulterioara aacestuia; (78) Acrarea artificiala a apei- lipsa oxigenului din apa , precum si stratificareu termica , pot fi combatute prin aplicarea unir procedee de aerare artificiala, al caror principiu de baza este marirea suprafetei de contact intre apa si aerul bogat in oxigen. (79) Exista numeroase tipuri constructive de dispozitive de aerare; Efectele acrarii artificiale sunt benefice , dar aerarea trebuie sa fie continua in perioadele eritice, in care apare deficit de oxogen in stratele profunde; (80) Procesul de acrare produce prin antrenare si circulatia apei , deplasarea fitoplanctonului sia algelor mobile si are ca efecte eliminarea mirosului si gustului apei (81) si deci , conditii mai bune pentru numeroasele populatii lacustre, Sisteme de aerare artificiala a apelor profunde si de racire a apei superficiale a Sistem LIMNS- istemelor a sistem difwzor pneuniat D-Sistem fintana arteziana, ohson ); Conceptia s dispunerea prizelor de apa din lac Dispunerea supraetajata a prizelor , exploatare a lacului; D py. ecologic , sunt de semnalat citeva efecte si anume: > Se permite captarea apei cu calitati optime la un moment dat, inclusiv pentru evosistemele din aval acitatile suficiente si unele dispozitive speciale asigura 0 mai bunaMaster /Anul il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs > Se permite reglajul evacuarii aluviunilor si a apei incarcate cu suspensii afluente la viituris > Este posibila evacuarea si deci reciclarea ei periodica; > Este posibila aerarea apei evacuate, chiar provenind din hipolimnion ( cu prevederea unor prize de aer cu injectare in curent, fic in turbinele centraletor electrice); existenta unei ape bine oxigenate in aval favorizeaza biocenozele din acest sector; > Prevederea Ia prize a unor gratare electrostatice. care creaza cimpuri electrostatice, devagreabile pentru pest, impiedica in buna masura intrarca acestora in prize si aductiuni. (82) ‘Masuri in etapa de exploatare Debite de servitute Pe sectoarcle din aval de baraje sau captari pana in scctiunile de restitutie a debitelor utilizate, debitele lichide sunt sensibil diminuate fata de regimul natural; De aceea este necesara prevederea unor debite imediat aval de baraj sau captare numite debite de servitute sau mai corect debite prezervate; ‘Trebuie ales intre Qc=Q minim lunar cu asigurare 95 %; * Q.=Q minim mediu zilnic cu asigurare 80%; (83) Criteriut ecologic pentru stabilirea debitului de servitute trebuie aplicat Iuand in considerare efectele locale pe seetorul de rau afectat_ (84) ;conservarea ecosistemului este posibila numai daca debitul de servitute reprezinta 70 80 % din debitut natural si 100% Ia ape mici: (85) Pentru tuarea unei deci trebuie avute in vedere cel putin urmatoarele posibilitati a Renuntarea la captare in cazut: ° Existentei unor ecosisteme foarte valoroase care impun prezervarea; ° Prezemtci unor ecosisteme valoroase a caror conservare necesita debite de servitute gale cu cel putin 2/3 din debitele naturale; (86 a Daca este admisa modificarea ecosistemelor din aval c Prevederea unui debit de servitute suficient pentru noul ecosistem; ° In cazul sisteruului de captari secundare, orezervarea unui rau in stare naturala renuntand la realizarea captarii a Asigurarea circulatiei pestilor din bieful aval spre zonele din amonte de captare, in special pentru salmonide , ale caror habitate de hranire pentru adulti se gasesc in sectoarele aval ale raurilor (87) , iar habitatele de reproducere se gasese mumai in zonele superioure (88) , la izvoare, circulatia spre amonte in Perioadele de depunere a ponte este obligatorie pentru supravietuirea populatilor din aval;Master /Anul Il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUL ‘Suport de curs 5 Daca analiza ecologica arata ca o conservare convenabila a ecosistemelor cuprinzind salmonide este importanta si daca sectorul aval nu primeste afluenti neamenajati suficienti, ale caror zone de izvorare sa poata asigura reproducerea, devine necesara realizarca trecerilor pentru pesti scari , ascensoare, eeluze.ete. Cea mai importanta trecere pentru pesti este scara de pesti (89) si en consta dintr-un canal cu panta de 1:10, fragmentat in bazine succesive, (90) in care pestii sar sau tree spre amonte din bieful aval pana in lac; Perioada de migratie dureaza 1-2 saptamini ( pentru pastrav , in lunile octombrie sau noiembrie, functie de conditiile meteorologice din perioada de toamna); In acest interval debitele naturale afluente pot fi foarte variate, astfel ca nivelul apei poate fi diferit; Scara de pesti trebuie sa poata functiona la toata gama de nivele. Intrarea_in seara_de pest din aval i imporatant element at eficiente: acosteia, in sonsul ea pest trebuio sao posta gasi cu usurinta: 03 rebvie amplasata . de proferina, i zone spropiate ‘malurior. acolo. unde existe flux de apa rece bine ovigenata, cara urge cu viteze rotav mari, Pentru pragurile de captare fara centeala ‘sau pentru captanile eu derivarea apelin Dericada migrate! postelai esta necasart ‘Un debit cupimentar de apa, adesea cu mult poste dobitul ea sa scurge prin scare porpriszisa si care necesita in Consecinta’ © mica gore de fund specials Diferenta de nivel “h’ Inte doua compartimenta. ‘succesve ale” scar Valoarea h determina viteza apei prin [aR ) si pen tanto. Viteza limita fa de pesti cu fante laterale si orifici inecate, valorile a si F se dletermina in funetie de variatia nivelelor amonte si aval, restul valorilor se lese conform tabelului pestis matur ( roprodueator. (92) Masuri privind regimul de exploatare Proiectarea constructiilor hidrotchnice si instructiunile de exploatare trebuie sa prevada o serie de dispozitii constructive si reguli privind in special regimul de functionare zilnic si sezonier, a caror respectare ameliorcaza impactul ecologic. Dintre acestea, cele mai importante sunt v Mentinerea unor viteze reduse de variatie a nivelclor apei din lac, care permit migrarea , putin partiala a faunei ; a Mentinerea unui nivel constant al apei din lac, cu variatii de +/- 10 em, pe petioada de depunere a pontei (93); v Controlul aluvionarii lacurilor, in cazurile cind acest Iucru este posibil, respectiv la baraje de tip “stavilar®, cu lacuri relativ micis v Primenirca hipolimnionului la cel mult doi ani (94), prin wrmerires ves iiuivi de functionere, chiar daca acesta implica pierderi de apa; de regula, evacuarile din hipolimnion, prin goliri de fund, se combina cu evacuarile debitelor de spalare a albiet din aval. Masurile suplimentare pentru combaterea eutrofizarii au in vedere: F Fixarea fosforului in sedimente cu coagulanti speciali; (95) fr Realizarea in jurul lacului a unor constructii de protectie contra patrunderii substantelor nutritive ( contracanale pe contur cu desearcare aval de lac); ° Curatarea cuvetei lacului cu ocazia unor goliri de fund; © Taierca vegetatiei de la coada tacului, recoltarea algelor; a Controlul (combaterea) chimic{ a algelor, ir Inhibarea dezvoltarii formatiunilor de macrofite, prin marirea amplitutdinii decadale a nivelului apei in lac pana la valori de 4-5 m; ® Controlul biologic a alzelor ( popularea cu pesti fitofagi),Master /Anull Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DETMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI suport de eurs 32___Modificarea morfologici albiilor si lacurilor Colmatarea lacurilor Provesul de colmatare a Incurilor rezultat al reducerii vitezci in lacuri constituie un efecte xeofizie de prima importanta , prin amploarea efectelor directe si indirecte; Gradul de colmatare “a” se exprima prin relatia, initial; Efectele colmatarii {VC/V1)x100% unde: VC = volul colmatat :VI-volul total ° Utilitatea si supletea regimului de exploatare este diminuat de reducerca volumelor utile: ° Pierderea de energic prin miesorarea caderii centralelor din cascade datorita ridicariialbiei la coada lacului, ° La evacuarea debitelor maxime de viitura , nivelele inregistrate la cozile de lac sunt considerabil mai inalte (96), iar digurile laterale si unele constructii invecinate pot fi inundate. Masuri de prevenire ori diminuare a procesului de colmatare: ° Impadurirea si fixarea tcrenurilor in bazinul hidrografic amonte; ° Regularizarea torentilor; ° tabitizarea alunecarilor de terenspalate de apele riurilor; ° Realizarea unor baraje de retinere a aluviunilor la coada lacutilor; ° Realizarea unor plantatii de stuf sau a unor perdele de vegetatie la coada lacurilor, care favorizeaza depunerile deltaice: ° Realizarea unor bazine de retinere selectiva a aluviunilor grosiere: ° Dirijarea aluviunilor spre zone mai adinci ale lacurilor, prin amenajarea cozilor de lac Efecte reyionale sunt reprezentate de: (97) * Riscul de cedare al barajelor ° Desi barajele reduc riscul de inundatii, exista un efect negativ potential si anume riscul de cedare al barajelor; ° {Im general acesta este foarte redus sila flecare baraj este implmentat un sistem operativ de micsorare a efectelor in caz de accident; Seismicitatea indusa ° Realizarea barajelor poate duce la aparitia unei seismicitati regionale datorita: v Inaltimii de retentia mai mati de 80 m; v Structurii geologice praticulare: v Starii de tensiune preexistente in roci affata la valori limita; v 'xistenta sensibilitatii rocilor si contactelor tectonice fa inundare ° Efecte posibile: v Avaria barajului si pagubele produce in aval; ¥ Pagube aduse tertilor de miscarea seismica, Identificare seismicitatii induse: {In scoarta terestra se produc seisme naturale care sunt resimtite cu diferite intensitat la nicel regional; Problema este de a identifica in mod riguros acele seisme care se datoreaza focarelor noi, aparute ca urmare a crearii lacurilor, deoarece efectsle tor pot depasi pe cele ale seismelor naturale.In acest scop a fost elaborata © todologie (Vlas 1888- C9. ta» zeouneseeia de KCOLD Baza metodologic e constituie observatiiie seismice in amplasamentul barajului si in zonele invecinate, pe ‘minim 3 ani inainte de umplerea lacului si apoi continuu in perioada exploatarii lacului. (98) Masuri si tehnici de reducere a efectelor: ° Controlul vitezei de umplere a lacului:s-a constat ca umplerea foarte rapida (99) face a reasezariie in roca din profunzime sa se faca violent, prin socuri seismice, in timp ce 0 umplere lenta (100) permite ca aceleusi reasezari sa se fac prin deformatii plastice, fara socuri. ° Conceotia antiseismica a lucrarilor si constructiilor noi realizate pe o distanta de 10- 15 km de lac, asigurate la un coeficient de seismicitate acoperitor, (101) ° Consolidarea constructiilor vechis ° Masuri speciale pentru protejaren constructiilor vulnerabile Ia scisme ( depozite de seseuri, bataluri etc.): ° Flaborarea de norme locale pentru proiectarea si consolidarea constructiilor: ° Modificarea hartilor seismice a teritoriului afectat. + Alunecarile de teren % — Cauzele alunecarilor de teren:Master /Anul il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE TMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI ——Suport de curs % Variatia nivelului in lac ; dupa saturarea terenutui la nivele inalte , coborarea rapida rapida a acestora in zone cu roci sau terenuri putin permeabile inrautatesc considerabil conditile de stabilitate; § — Inundarea unor terenuri sensibile la inmuiere , ale caror caracteristici fizico-mecanice de rezistenta scad facilitind depasirea starii de echilibra limita; & Eroziunea bazei versantilor sau executia unor lucrari de excavatii la lucrarile principale sau auxiliare, neinsotite de lucrari de sprijinire, consolidare sau drenare; @ Seismicitatea indusa sau producerea de explozii puternice in perioada de executie a lucratitor. o Beet ° Distrugerea lucrarilor din ampriza alunecari *Afectarea stabilitatii barajelor, daca lun *Bfectarea peisajului; *Aparitia unor terenuri neutilizabile: *Afoctarea drumurilor de contur. © Masuri de prevenire si combatere: Realizarea de studi extinse fa proiectare si pe parcursul executiei; + Studii speciale si calcule adcevate in sistuatii suspecte; * Masuri constructive adecvate situatici,cum sunt:descarcari de versanti, umpluturi cu steril la baza versamtilor, drenaje, ziduri de sprijin, * Urmarirea atenta in exploatare a tuturoro zonelor din perimetrul amenaja *Luarea unor masuri imediat dupa aparitia primelor semne de manifestare a unei alunecari Modificarea locala a climatului Aparitia maritor lacuri poate produ nefavorabile evosistemelor si oamer ile afecteaza versantii aval ai acestora; unele modificari locale, de obicei minore , ale climatului , cw efecte ( veri figura), [cea sewowsam de aps f mae || orehen ee 3B apei Factorii care determina calitatea apei pot fi grupati ast: . Fizici —_morfometria (suprafata, volum, adincime medie, fetch, expunere la soare); = gradienti fizici, chimici si biologic ™——continutul debitului afluent; pozitia de intrare a debitului afluent; | modatitatile de evacuare a apei, @—timpul de stationare a apei in lac: = stratificarea termica; = sedimentari, eroziuni si abaraziuni: = turbiditatea, m_adancimea de penetratie a luminii . Biologici m © efecte biochimice ale stratificatiei termiceMaster /Anul il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB, FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs . viteza reactiilor chimice, 7 oxigenul dizolvat; : anoxia (descompunerea anaeroba); . eutrofizarea, . Efecte regionale: . lima; . densitatea populati categoria de troficitate a lacului; regimul hidrologic, poluarea din amonte; aportul de nutrienti perceptia regionala a calitatii ape Clasificarea dupa sursa factorilor de influent: . Factori natural, respectiv calitatea initiala a apei = Compozitia chimica in special continutul de saruris = Caracteristici fizice; ___Caracteristici biologice (continut de substante organice) . Factori antropici . Poluare chimmica; @Poluare fizica; —_Poluare biologic: . Factori favorizanti: datorati constructiilor hidrotehnice, care permit acumularea, concentrarea sau manifestarca factorilor primari, cu intensitati si efecte cu mult peste rezultate din cumulul cantitativ al acestora eal, === oe}Master /Anulll Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE MB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs incall cu rezidar a ~ : Boeri Ser wiles Rayos! Torn o Hrant srestere > Zw OKigen Hrana CALITATEA Nuticat — APEL Noxe = Organisme| moarte > - Seep om Eoccied Organisme moarte _— Exeretit Hrana Beste] Conexiunile ccologice principale care determina calitatea apelor ~(Chen) Masuri pentru ameliorarea calitatii apei a) Planificarea, proiectarea, constructia si exploatarea barajului Realizarea in fiecare faza , a unor studi speciale privind calitatea ape; Evaluarea efectelor probabile ale unor variante (de amplasament, tip constructiv, regim de exploatare); Obtinerea acordului publie. b) —_ Considerarea situatici bazinului de receptie ( geologie, hidrologic , soluri, topografie, clima, fenomene meteorologice, utilizarea terenurilor, activitati in zona,surse antropice de poluarc) ° Evaluarea sistematica;, @ Studiul special al surselor difuze de poluare; 3 Studiul relatitor raporturilor dintre poluarea concentrata si cea difuza. ) Adoptarea unor masuri tehnice 2 Destratificarea termica: 2 Oxigenarea: 2 Amestecu! localizat ( erearea artificiala de curenti de apa); 3 Prevederea de prize multietajate; * Amplasarea evacuastorilor (prize, goliri) astfel incit sa fie posibila dirijarea lata a apei cu diferite calitati; e Evacuarca selectiva a hipolimnionului ( prin goliri de fund sau prize); ° Reaerarea structurala a apei evacuate in albie in aval de baraj in disipatoare, trambuline . goliri de fund; ° Reacrarea structurala_a apei evacuate in albie in aval de baraj in Y isipatoure, trambuline , goliri de fund: ° Utilizareaalgelor filamentoase pentru favorizarea procesclor de auto-epurare si concentrare de substante nocive. ¢) Utilizarea unor metode de masurare a control Lita apei, —necesare pentru stabilirea—_strategici managementului calitati ape: e Colectarea tuturor datelor din teren; @ = Modelarea__proceselor (matematica, fizica, biologica, simulari,Master /Anul il Mediu I MPACTUL LUCRARILOR DE TMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUt ‘Suport de curs etc.) cuprinzind:selectaren modelului, compilarea —datelor, —_ealibrarea modelului si verificarea—_post- constructic, cu aplicarea unor corectii ‘care se dovedese necesare. jo 5) ten 40 apd Su Missa 34 ___Influenta asupra apelor subterane; Afectarea peisajului Influenta asupra apelor subterane; {In zonele amonte de sectiunea de barare au loc , de regula cresteri ale nivelului acviferuluis (102) ctele pot fi benefice uneori, dar cel mai adesea ele sunt nefavorabile: inmlastiniri, saraturarea solului inundarea pivnitelor, aparitia de apa nepotabila in unele fintini, alunecari de teren, Masuri de ameliorare sc iau in functie de natura efectelor. Astfel, daca apele subterane sunt alimentate din rau sau lac, solutia este realizarea voalurilor de etansare Daca apele subterane sunt alimentate cel putin partial si/sau temporar din terase realizarea unor niveluti apropiate de cele din regim natural implica drenaje, cu evacuarea a + ou scurgerea spre rau, pelor in aval (103) Sectune transversald prin cigul de retentie la amenajarea Freudenau (Hauck, 1981): 1—fuviul Dunavea: 2-nivelul mediu de retenfie in acumulare; 3-niveiul mediu ral; 4~vegetalie de mal, ezistenta la imersiune; 5-bancheta stabilzata ca vegetaye 6-arbor! si atbusti pent teren uscal; 7-nivelul optim al panzeitreatice; 8-cerati de etangare; put de extragere (capiare) a apel; 10-put de almentare a panzeifreatice Amenajarea malurtor acuiur Rabenstein ( 1 -perete de etangare, 2-drena 288) fiprap; d-perete de protect a ridéei norare: 7"aleoa cu tei, B-mal initia S-trotuar 6-ovar d Afectarea peisajului Inundarea unor zone pitoresti Aspectul lacurilor la nivele seazute;Master /Anul Ii Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs seci aval de baraje: constructii definitive prost incadrate in peisaj (construct din beton, peree fara vegetatie, drumuri neingrijit proicetate si realizate); Constructii provizorii ( halde de steril, cariere si balastiere, platfrome de organizare de santier) abandomate, fara amenajari corespunzatoare. Masuri pentru ameliorarea peisajului: ° Prezervarea saut conscrvarea monumentelor naturiis ° Mentinerea nivelului apei la nivelul normal de retentie; ° Amenajarea pantelor barajelor de pamint si a zoneler aval de baraj; ° Realizarea protectiei paramentelor amonte ale digurilor de retentie peste nivelul normal de retentie si a rigolelor; ° Piotectia taluzelor si rigolelor cu prefabricate prevazute cu goluris ° Amengjarea in forme elaborate arhitectural a zonelor laterale sau din aval a barajetor si diguritor: ° ‘Amenajarea organizarilor de santicr; ° Amenajarea carierelor, haldelor de steril; ° Colorarea betoanclor si reproducerea texturii rocilor naturale din zona 1 NAE Amenajacea unui cig de retente 7 sec jure tansversata 1 pera de baton atarg: 2-cispoztiy sparge-val 91 bancheta de wtsnecia a pereul 8 tnierbare ut tehazutn (2au oF Andron colecior. 5 prism ce Urenay a! vonsolWare: @-nigola de colectare a apelcrinhivate sau dia preciitat: 7-peraie de etansare i2 cu prelabiicato ev golur pa paramentul amonte) Amenajatea taluzetor, canalelor §] igetelor cu scurgere intermitenta clemente prefaovicate cu golur:a. canal ara apa este inerbal ». canalul temaorar pln cu apa ere capactat de scurgera; e. schema prelabricatelor 'de boton, care se pol tese in covoara de dimensiunile dort.Master /Anui li Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs LIS nM Lf] L 1300 meM Ay Amenajarea peisagistca a zonei ava. 3 .-. sar; T+seren natural 2-proiecc niga. -proiect ameliorat,realiza (W> ss COLD, 1988}. Prof prin dig la amenaiarea 1--retenfa, 2-pisth de biciclete gi mocorete: 3-iarba: 4 6 contra-canal, 7-perete de et i pPeoldi th oo Proiectarea ji amenajarea inald a carierotor de patra ‘A. cartera inchisd) B. casierd de coastd. 1-tunel do evacuare a pclrei exploalate 2-put we transpon gravitatonat al pioto la tampa oe Tnedrcare: 3-barme se minien 3m Iatime, d~zora de siguranta; Scrum public sau de expioatareMaster /Anul {| Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs sa nk aunannla Mot aldo do stor. 4 strat dy angi; 2: mntorat fn R200 nim). naopant cu nol vayotal, 3 apa clo mal, 4 «vehi apwlor mms 8.8 vagalatlo arboricold apecitic® zonal chmatice; & srbugl 9 wi specie! pentru cone la aol, pata gt olin; 7 4 IN sete t Particularitati ale impactului unor lucrari speciale de constructii idcotehnice asupra mediului Bazine de retentie pentru apele reziduale sau materiale depuse hidraulic ‘A. Bazine de apa calda Marile intreprinderi cu procese tehnologice calde depoziteaza apa de racire a instalatiilor in bazine speciale, in vederea racirii suplimentare; In aceste bazine , procesele biologice ale plantelor sau ale organismelor animalelor poikoloterme se produc cu viteza mare.Consecintele constau in dezvoltarea exploziva a microorganismelor si ‘organica si inrautatirea functionarii sistemului hidrotehnic. Posibile masuri a) Racirea artficiala intensa ( crearea de curenti, aerarea apei, amestecul cu apa reve): b)_— Introducerea de substante chimice care impiedica dezvoltares organica ( de exemplu: sulfatul de cupru), dar care produc poluarea chimica a emisarului B, Bazine de retentie a substantelor poluante si a deseurilor lichide Unele industrii produc substante chimice reziduale care nu pot fi epurate (acizi, cianuri, fenoli, ete.); Acestea sunt adesea depovitatea in bazine , uncori de tip lac de baraj, in diferite scopuri, ea de exemplu: evacuare controlata numai in perioade de ape mari, in scopul realizarii unci dilutii acceptabile; Eventualele accidente ta aceste constructii hidrotchnice de tip special pot avea urmari catastrofale asupra ‘mediului, nu numai local ci si fa nivel de bazin hidrografic. Masur ce trebuie avute in vedere sunt: a) Asigurarea de con Side catéborie de rise A; b) Etansarea perfecta a bazinelor de tip lac: ¢)__Irolarea perfecta a apelor subterane. lazuri de decantare Numeroase deseuri industriale sunt evacuate pe cale hidraulica si depozitatca in iazuri de decantare, realizate constructiv fie prin bararca cursurilor de apa, la baza unor versanti prin inchideri pe trei Iaturi sau terenuri plane prin inchideri pe 4 laturi Caracteristici > Materialele de constructie provind de regula din reziduuris > Umplutura este construita din materiale foarte fine, permanent sau pe perioade tungi de timp aflate sub nivelul apei; > Chiar dupa sistarea depozitari , pierderea apei este foarte len Drenarea depunerilor este foarte dificila, datorita finetii granulelor Varietatea tipurilor constructive si a conditiilor de exccutic este deosebit de mare: Caravteristicile fizico-mecanice ale materialelor nu pot fi determinate cu anticipatie: Apele din iaz contin de regula chimicale si ioni de metale grele. igelor, infestarea apei cu materie ti de siguranta a constructiilor corespunzator unor constructii.de clasa 1 vvMaster /Anul lt Mediu: IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs Poluarea apelor folosite ta transportul hidraulic al materiilor solide: Exfiltratii de ape poluate, care infesteaza apele freatice; Pricrderea stabilitati la alunecare a taluzclor; Poluarea apetor din aval: Poluarea aerului cu particule si ioni de metale grele. ccomandate: > Revizuirca proceselor tehnologice; > Recircularea apei de transport : > Organizarea si gruparea unor depozitele de desuri diferite in vederea diminuatii fectelor prin neutralizari reciproce; > Btansarea cuvetelor; > Drenarea, captarea si epurarea apelor din infiltrati; > Controlul calitatii apelor evacuate; > Caleule de stabilitate; > Evacuarea apelor mari prin eaptare amonte si conducerea spre emisar prin galerii, canale de coasta: > Amplasarea iazuritor de decantare la distante mari de zone populate si evitarea amplasari in amonte de zone in care exista exigente severe privind calitatea apei; > Stabilizarea particulelor fine de pe suprafata iazurilor de decantare prin: acoperirea cu bariere impermeable si sol: Realizarea de perdele de protectie; Mentinerea umeda a 2onei de lucru in perioada de exploatare, vvy Qe Fi ‘Schema evacuarii apelor mari la un iaz de decantare a sterilului S-yaleri {1 eptio. mari; 6-canal ce coasta: 7-canai rapid, inclusiv disipator de energie, 36____IMPACTUL SISTEMELOR DE DRENAJ Analize privind sistemele de drenaj in agricultura + Objective si efecte Obiectivele sistemelor de drenaj in agricultura sunt de conserva calitatile terenului, de a ereste productia de cereale, de a permite cultivarea diferitelortipuri de cereale , de a permite cultivarea cerealelor mai multi ani, Aceste obiective se ating prin doua cfecte directe si o serie de efecte indireete si anume: prin reducerea cantitatii de apa din sol , inclusiv prin uscarea solului si reducerea posibilitati de aparitie a zonelor de inmlastinire 4 asigurarea evacuarii tuturor apelor colectate de sistem in resursele de supralit Efectele directe depind de conditiile hidrol fizice ale sistemului de drenaj. (104) €, de proprictatile hidraulice ale solului si de earacteristicileMaster /Anul Il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE TMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULU! Suport de curs Efectele directe favorizcaza aparitia unor efecte indirecte, care sunt in strinsa legatura cu conditiile climatice, tipul de sol, ipul de cultura, practicile agricole si conditile sociale, economice si mediu.Evaluarea efectelor indirecte ste de aceea foarte dificila, dar nu este mai putin importanta decit evaluarea efectelor directe. Efectele indirecte, care pot fi: fizice , chimice, biologice sifsau hidrologice pot avea intotdeauna efecte pozitive sau negative, si citeva dintre acestea pot fi Efecte pozitive: indepartarea excesului de umiditate, cresterea acrarii solului, cresterea sau diminuarea productici, © mai buna lucrabilitate a solului, cultivarea timpurie, reducerea pierderii apei din sol prin cresterea temporara a volumului de apa stocat in sol; Efecte negative ca urmare a eliminarii excesului de apa: descompunerea materiei organice,scufundari ale solului, cresterea potentiatului de acidifiere a solului ca urmare a cresterii nivelului de sulfati, pierderi ecologi Efecte indirecte privind transmiterea bolilor si daunatorilor ca urmare a climinarii excesului de apa pot fi pozitive si negative, aceste efecte depinzind de conditiile ecologice: Efectele pozitive a evacuarii apei in emisar subt in ceea ce priveste indepartarea sarurilor sau a altor substante periculoase din sol; aportul la cresterea debitului de apa pe riuri Efectele negative ale descarcarii apclor drenate in emisar constau in afectarea zonelor aval ca urmare a descarcarii de ape poluate sau cu continut de saruri, canalele de desecare si digurile impiedica accesul sau interfereaza cu elementele infrastructurii din zona; Multe dintre efectele indirecte sunt influentate de efeetele directe, cum ar fi * Agricultura intensiva creste evapo-transpiratia si ca si consecinta se reduce debitul evacuat si aceasta are ca efecte crestera normei de irigarc; + Structurile de sol mai stabile crese infiltrarea si drenajul subteran ducind la reducerea scurgerii apelor de ploaie pe suprafata terenului; * Consideratiile prezentate anterior trebuie avute in vedere la dezvoltarea sistemelor de drenaj in agriculture Efectele drenajului pot fi grupate astfcl; AGRICULTURAL LAND DRAINAGE SYSTEMS 1. Aerarea solu he lee epee make Primul scop al sistemului de drenaj este sa asigure ee drenarca terenurilor cu exces de umiditate accasta avind ca efect imbunatatirea aerarii solului fapt ve favorizeaza cresterea productici agricole; Reducerea cantitatii de apa din sol duce la cresterea continutului de Oxigen in zona radiculara si scaderca continutului de bioxid de carbon. Exista o legatura geet directa intre cantitatea de oxigen din sol si concentratia a 1 = _ inute in plante . daca oxigenul seade | veers _ scade si concentratia de mineralé; Continutul de oxigen ~ a redus din sol afecteaza rata de crestere a plantelor Conditiile de acrare ale solului _influenteaza disponibilitatea azotului pentru plante. O buna aerare se produce in solurile unde exista sisteme de drenaj deoarece in acestea se permite dezvoltarca extensiva a radacinilor plantelor si totodats sunt create conditii de mediu benefice pentru microorganismele din sol. 2. Umiditatea solului Anumiti factori fac din drenaj o necesitate pentru productia agricola si anume :permeabilitatea, topografia , stratele restrictive geologice aflate pe profilul solului si perioadele cu exces de umiditate; Atunci cind solul este prea umed_ se produce compactarca lui fapt ce are ca efect scaderea cocficientului de permeabilitate. Drenajul indcparteaca excesul de umiditate din sol (10S) dar in acelasi timp face ca umiditatea din sol sa fie mult mai accesibila pentru plante.Acest paradox se produce ca urmare imbunatatirii conditiilor fizice ale solului avind efect adincirea sistemului radicular al plantelor si disponibilitatea apei in perioadele secetoase pentru acestea. Ultimele schimbari tehnologice in ccea ce priveste managementul apei au avut ca efect incorporares a drenajului wa restrictiilor privind drenar eresterea culturilor de plante. in sistem, si sub-irigarea pentru a se optimiza conditiile apei din sol pentruMaster /Anul ll Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE TMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI —_—Suport de curs 3. NutrientiiPesticidele Agriculture este o sursa de poluare pentru toate riurile din Romania.Uneori apele de drenaj din agricultura contin nutrienti si chimicale in concentratii suficiente sa afvcteze calitatea apelor de suprafata si mediul acvatic. Cerintele de calitate pentru apele de drenaj_ au in vedere transportul sedimentelor, salinitatea, chimi nutrientii. Sedimentele transporta chimicalele agricole care sunt adsorbite de particulele de sol Chimicalele agricole care nu sunt adsorbite de sol , cum ar fi azotul, (106) se regasese in apele de drenaj descareate in rauri, contribuind astfel la eutrofizarea apelor de suprafata. Eutrofizarca este procesul prin care algele si organismele se dezvolta in exces datorita azotului, acesta dezvoltare ducind la scaderea oxigenului din apa avind ca efect afectarea ccosistemului acvat 4. Temperatura solului: Proprictatile termale ale solului determina calea prin care este distribuita caldura pe profilul de sol dupa ce a fost absorbita de pe suprafata lui; Se stie ca solurile nedrenate sunt mult mai reci si acest lucru afecteza cresterea plantelor: Incalzirea solului este mult mai rapid primavara dupa ce excesul de apa din sol a fost indepartat prin sistemul de drenaj. (107) 5. Substantele toxice si bolile Drenajul ajuta la eliminarea bolilor provenite de la plante animale si om, beneficiul pentru plante fiind robustetea , sanatatea si productivitatca plantelor fapr ce duce la cresterea valorii economice. Drenajul ajuta la climinarea apei stagnante, ape care favorizeava cresterea tintarilor sia organismelor parazite care pot eauza boli, Este important sa evaluam trasabilitatea elementelor de pe profilul de sol atunci cind proiectam un sistem de drenaj deoarece acestea pot influenta major calitatea apelor de drenaj 6, Eroziunea solului si Inundabilitatea Imbunatatirea drenarii_terenurilor agricole are atit impact pozitive cil si impact negativ asupra hidrologiei si calitatii apelor de suprafata. Infilirarea rapida a apelor in teren duce la reducerea cantitatii de ape scurse de pe suprafata agricola fapt ce afecteaza regimului hidrologic Acolo unde exista sisteme de drenaj s-a constatat ca se reduce regimul scurgeritor, scade aportul de apa si pierderile de sedimente sunt reduce comparativ cu tercnurile agricole unde nu exista sistem de drenaj; Solurile bine drenate au capacitate sporita de retinere a apelor metcorice fapt ce duce la reducerea scurgerilor. Reducerea ratei de scurgere de la 29 la 65% duce la reducerea pierderilor de sol datorate eroziunii apei de la circa 16 % la 65%; Terenurile agricole: Cresterea productiei de plante este cel mai mare cistig al unui sistem de drenaj. Obiectivele urmarite de ermieri_prin realizarea sistemelor de drenaj sunt: minimizarea riscului, imbunatatirea eficientei si cresterea veniturilor, Importanta drenajului bun pentru productia de vegetale si cereale este recunoscuta de secole. Drenajul restictiv afecteaza cresterea plantelor si procesul metabolic legat de absorbtia ionilor si utilizarea eficienta a apei. 7. Furnizarea apei Apele de drenaj pot fi stocate in rezervoare si utilizate la adaparea animalelor din ferme iar in perioada de primavara aportul de apa pentru apele de surpafata poate fi important pentru unele cursuri de apa: 8. Controlul salinitatii stemul de drenaj joaca unrol import tii. (108) Controlul salinitatii apelor de drenaj este foarte important deoarece aceste ape au impact negativ asupra calitatié raului receptor, Salinitatea se datoreaza anclor de iri saruri_ajung in. sol controlului salinizari Descarcarile de ape sarate pot fi minimizate prin managementul corespunzator al apei de iriga reutilizarea apei de drenaj cind este posibil, amestecul cu ape de calitate buna pentru irigare cind este posibi alele agricole, si i in ceea ce priveste cresterea nivelului freaticului datorita sistemelor stra poi contine sute sau mii de mp/i saruri, iar aceste i ele pot fi indepartate numai prin lesiere, iar drenajul este cheia desalinizarii solului sia prin jitate 37 Studiile de impact; Nees Studiile de impact sunt necesare atat tarilor care functioneaza deja ca economii de piata, eat si celor in tranzitie, in special tarilor din centrul si estul Europei, care isi propun sa evalueze impactul introducerii mentarilor comunitare (asa cum este si cazul Romanici), Pentru tarile candidate, este important ca aceasta evaluarea a impactului modificarilor legislative si politice asupra societatii si economiei sa fie facuta inainte de aderare si sa serveasca drept instrument in procesul deMaster /Anulll Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI suport de curs In cazul legislatiei americane, orice masura legislativa noua se adopta numai dupa realizarca unui studiu de impact menit sa masoare atat utilitatea masurii cat si costurile si beneficiile pe care aceasta le implica (RIA ~ Regulatory impact analysis), obligativitate care exista, in buna parte, sila nivelul Uniunii Europene. Astfel, pot fi realizate fie studii privind evaluarea impactului economic (cel mai bun exemplu il reprezinta Raportul Cechini, care a evaluat impactul lansarii programului Pietei Interne), fie studii privind impactul asupra mediului. n UE, evaluarea impactului asupra mediului este obligatorie pentru o serie de proiecte specifice, considerate a genera in mod potential efecte negative asupra mediului, precum in cavul constructici de sosele, poduri, ete Credibilitate in negocieri Pe parcursui procesului de negociere, studiile de impact ofera un spor de credibilitate in fundamentarea larilor deoarece permit realizarea unor analize concrete, adaptate conditiilor particulare, specifice fiecarei tari. Ca atare, un studiu de impact, care analizewca un domeniu coneret, confera muit mai multa temeinicie unet solicitari, oferind argumente suplimentare in negocieri (de exemplu "solicit o perioada de tranzitie de 3 ani nu numai pentru ca si Polonia a solicitat acelasi lucru dar si pentru ca avem in vedere conditiile specifice din tara noastra, fap demonstrat si de acest studin de impact’, Proiectul studiilor de impact (PAIS ID, gestionat de Institutul European din Romania, reprezinta un exercitiu specific perioadei de pre-aderare, menit sa ofere decidentitor politici un instrument util atat in procesul de negociere cat si in conducerea de ansamblu a economiei romanesti, Pentru a asigura atat coerenta la nivelul procesului legislativ cat si pentru a creste eficienta intregului mecanism decizional, exercitiul teebuie sa continue, astfelincat studiile de impact sa devina un instrument permanent in activitatea administratiei publice. Studiile au avut in vedere impactul adaptarii cadrului legal romanesc la cerintele si restrictiile impuse de aequis-ul comunitar. Deoarece si in cazul Romaniei (precum al tuturor tarilor candidate), armonizarea cadrului legal national cu standardele UE a reprezentat unul din eriteriile de aderare iar procesul de redactare si adoptare a noii legislatii sa realizat sub presiunea timpului, procesul de implementare a ridicat si ridica in continuare unele probleme Una dintre coneluzii de baza ale studiilor PAIS II este chiar accasta: desi stam foarte bine fa transpunere, sradul de compatibilitate al legislatici romanesti cu legistatia comunitara fiind ridicat, nu la fel de bine stam si in privinta implementarii, Cu alte cuvinte, avem legi compatibile cu acquis-ul, le punem vare, in mod corespunzator, practica? Dupa finalizarea primelor studii de impact (proiectul PAIS I s-a desfasurat in perioada iulie 2001 - octombrie 2002) s-au primit foarte multe reactii din partea ministerelor, reactii pozitive, care au condus la decizia de a continua acest tip de activitate. Spre deosebire de primul proiect al studiilor de impact, care a fost gestionat de un consortiu international, al doilea proiect (PAIS II, desfasurat in intervalul iunie 2003 - iunie 2004) a fost in totalitate gestionat de partea romana, Proiectul a inceput prin cercetarea pietei pentru a determina efectiv nevoile administratiei centrale in acest domeniu, Intr-o prima faza, ministerelor au fost informate in legatura cu necesilatea continuarii analizclor prin intermediut studiilor de impact, privind metodologia specifica, fiind, in acelasi timp, invitate sa-si identifice prioritatie si sa propuna un numar de teme de interes. In urma acestui demers, au fost colectate peste 100 de propuneri, marea lor majoritate prezentand un grad sporit de interes. Desi nu exista posibilitates finantarii tuturor acestor studi, demersul in sine a fost considerat ca find anol extrem de util. = Anterior acestut moment, foarte multi specialisti considerau ca nu exista maturitatea necesara la'nivelul ministerelor pentru idemtficarea si forimularea corecta a problemelor. Evolutia ulteriora a evenimentelor a contrazis scepticismul acestora, Departamentul de Studii Europene inregistrand cu placuta surprindere cresterca calitativa existenta la nivelul ministerelor, evolutie favorabila care poate fi considerata si rezultatul proiectului anterior PAIS 1, proiect care s-a constituit intr-un proces de invatare, respectiv de consticntizare a semnificatiei studiilor de impac precum si de identificare si formulate coreeta a nevoilor in domeniul cere: 38 Studiile de impact Stabilirea prioritatilor Momentul urmator a fost reprezentat de sclectarea prioritatilor pentru analiza de impact. In consecinta, lista Fespeetiva a fost discutata de reprezentantii ai IER cu decidenti din cadrul Ministerului Integrarii Europene, in final fiind selectate 12 teme considerate a fi la acel moment de maxim interes. Criteriul de baza a fost reprezentat de necesitatea sprijinirii procesului de negociere, in principal, fiind avute in vedere capitole inca deschise fa momentul respeetiv, De asemenca, au fost nominalizate si doua studii orizontale. respectiv o analiza globala privind gradul de compatibilitate al legislatiei romanesti cu cea comunitara si un studiu specific care sa determine costurile si beneficiile aderarii Romanici la UEYvastar/Anulll Mediy—IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI suport de curs " aceasta etapa, neyoile identificate anterior au fost formatizate si transpuse de caire Departamentul de Studi Suropene su forma asa-numitilor, termeni de referinta”,stabitindu-se astfel principalele probleme care urma 6 face obiectul analizei in cadrul fiecarui studiu O cchipa de profesionisti alta etapa extrem de importanta: selectarea cercetatorilor valoarea analizelor realizate prin intermedjul studiilor de impact fiind direct dependenta de profesionalismul, valoarea dar si omogenitatea echipelor de cercetare Pentru a asigura o selectic objectiva dar si extrem de riguroasa, este necesara elaborarca unei grile de evaluare 4 aplicatiilor depuse de corcetator, grila care vavea in vedere atat experienta in domeniul cercetarii cat si evolutiile favorabile inregistrate in plan profesional. Evaluarea impactului asupra mediului Obiectival acestei mpugn ta administrative este simplu si logic: evitaren ca 9 now activitate ustificata si interesanta din punet de vedere economic in plan imediat, si se releve ulterior nefasti sau chiar catastrofali pentru mediu Cu alte cuvinte, se urmareste prevenirea poluatilor gi a altor ati evaludndu-se din faza de proiect efectele actiunilor antropice asupra mediului natural Cazuri de poluare grave, cum ar fi scandalul SEVESO din Italia, Bopal din India sau Copsa Mich din Romania, ar fi rebuit sA nu se fi produs. Desigur, nu excludem si situatia ca, in anumite cazuri, anumite modificdr! ale echikibrului ecologic sa nu poata fi estimate, ined din faza de proiect, Aceasta ar presupune ca mijloacele de investigare stiinjified din _mpugn tary ecologies si fie din ce in ce mai avansate si mai nuanjate. De fapt, procedura studiului de impact nu este altceva decit o punere in aplicare a unei vechi infelepciuni care spune cf este mai mpugn _previi decét s4 vindeci {in mod logie, pentru a preveni trebuie studiate dinainte consecintele si efectele unci actiuni ve se doreste a fi intreprinsi, cea ce este o regula de bun sim sireprezinta,totodata, o procedura care, proiectind in viitor, poate determina Iuarea unei deeizii in mpugn Procesul de evaluate a impactului asupra mediului se reserie, desigur, in cadrul reglementirii activitatilor cu impact sermnificativ asupra mediului si se realizeazi pe baza legislajiei nationale armonivata ou Jegislatia comunitara in domeniu. Conform definitici legale consacrati de OUG 91/2002 evaluarea impactului asupra mediului fa procedura de autorizare fiind un mpugn ment si identifice, sA descrie si sa stabileasca Parte si in conformitate cu Iegislayia in vigoare efectele directe si mpugn t, principale si secundare ale unui provect asupra stinatatii oamenilor si mediului De altfel, constructorii, inginerii, economist, in gencral promotorii unor activitati_mpugn tar si-au precedat intotdeauna realizarea proiectelor lor de studi pentru a evalua soliditatea, utilitatca, fiabilitaten intreprinderilor lor. Dar aceasti documentae tehnic& privea _mpugn limitate avand in vedere realizarea proicctului in sine si rentabilitatea sa din mpugn tde vedere mpugn ta al investitorului Prin studiul de impact, cercetarile prealabile iyi schimba natura si unghiul de vedere, Este vorba de studlierea insertei noului project jn ansamblul mediului existent, de examinarea efectelor direete sau mpugn Mmpugn ta sau indepSrtate, in mod individu} sau colvetiv, de gradul de suportablitate al mediului dat. Imperativul respectarii mediului, obligind '> chord “T78viziuni giobal'zanto, mpugn t, porniadhe-se de la ut prolect anume, se integreazd, apriori, 0 serie de factori gi elemente care sunt implicate o data eu realizarea proicetului mpugn tar. Provedura studiului de impact a luat nastere in Statele Unite, find introdusd prin Legea privind mediul inconjurator din 1970. in condijiile mpugn t ale sistemului mpugn tary ¢ si jurisdictional mpugn t, studiul de impact a devenit in Statele Unite o procedura sofisticats, larg dezvoltati de mpugn.t, eficienta d limitata mpug putea fi aduse mediului, in Franja, cum orice decizie sau program ori activitate ce poate afecta mediul necesita o refleetie prealabili, aceasta, ia forma, dupa caz, a unei simple analize sumare (obisnuit calificata mini-nota de impact), a unei note de impact sau, in fine, a unui veritabil~mpugn de impact. Belgia cunoaste, de asemenea, un mpugn de evaluare a incidenfelor asupra mediului. Astfel, in Regiunea Walloni, mpugn tary specific cure evalueaza inciden{a unui proiect este prevazut printr-un decret (11/9/1985) si @ hotérire a executivulué din 10/12/1987 ce au intrat in vigoare de ta 24/1/1988. Regimul juridic mpugn ta de aceste acte normative introduce un mpugn de evaluare a incidenfelor asupra mediului care, intewrat in procedura deciziei administrative, mpugn dreptul de a fi realizat un proiect determinal, Pliberarea orieielMaster /Anul ll Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs autorizatii, care ignord sistemul de evaluare ~ nota de evaluare si, daca este cazul, studiul de incident’ asupra mediului, atrage nulitatea acesteia, Legeislaia romand de protectie a mediului reglementeaz procedura de evaluare a impactului asupra ‘mediului cu fazele sale obligatorii: preliminare, efectuarea propriu-zisa si cea de analiza gi validare . Noua reglementare introduce obligativitatea studiului de impact pentru proiectele de investiii noi cat si pentru modificarea substantial a proiectelor existente, mpugn ta proiectele de dezafectare in cadrul procedurii pentru obtinerea acordului de mediu. La randul lor, noile investtii sau activitati precum si modificarea celor existente, pentru care este obligatoriu acordul de mediu si, deci, $i studiul de impact, sunt prevazute in anexa II-a a aceleiagi legi Evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza insd numai pentru proiectele activitajilor cu impact semnificativ asupra mediului ~proiecte pentru care este necesara solicitarea acordului de mediu, sau, dupa caz, a acordului integrat de mediu, in Ordinul Ministrului 860/2002 se precizeaza procedura de evaluare a impactului asupra mediului numita ,, procedura complet de autorizare de mediu.” Anexa 1.1 la Ordinul 860/2002 reprezint& un mpug care cuprinde activititile din anexa | de la HG 918/2002 si activitatile din anexa | a OG 34/2002 care sunt supuse obligatiei evaluari si acordului de mediu. Solutia aleasi de legiuitorul mpug a fost aceea a intocmirii unei liste mpugn ta tuturor activitajilor care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Crdem c& putem si afirmam ci aceasta procedura poate fi impusi chiar pentru activititile care nu necesiti-mpugn de mediu ci numai autorizatie de mediu. In acest sens, putem exemplifica: parcuri pentru stafionare, cand numarul vehiculelor depaseste 300, sta de cai navigabile, desearcari de material mpugn tary in lacuri si altele Dezavantajul unor asemenea liste este faptul c& nici o modificare nu se poate face decat tot pe calea reglementirii legale, ceea ce presupune in general o perioada de timp mai mare, chiar daca apar situafii noi, dintre care unele pot fi_mpugn si periculoase pentru sénatatea oamenilor si mediu. De asemenea, credem cA studiile de impact nu trebuie s se impundi numai activitatilor care au impact semnificativ asupra mediului ci si pentru planurile, programele si chiar legile susceptibile de a afecta mediul. in acest sens, putem da ca exemplu aprobarea — pe baza legii — a volumului maxim de masa lemnoasa ce se recolteaza ™mpugn.. Exemplele, desigur, ar putea continua, chiar si numai daca am enumera uncle activitati sau domenii ale ciror reglementiri ar putea fi, in functie de normele de protectie pe care le mpugn sau nu, nefaste sau chiar catastrofale pentru mediu, cum ar fi, de pild: regimul produselor si substanfelor toxice, activititile nucleare, deseurile ete. 39 Studiile de impact — date minim necesare Fazele procedurii studiului de impact si organizarea desfigurarii acestui demers tehnico-juridie sunt in sarcina autorititii pentru protectia mediului competente, care decide aplicarea lor. Reglementirile in domeniu prevad cadrul minim al datelor necesare, dupa cum urmeazi: a) cererea promotorului, cu descrierea proiectului sau a activit de mediu decat in forma scrisd; ») incadrarea proiectului sau activitatii propuse in categoria celor pentru care se impune sau nu studiul impact. Dac in vederea acestei incadrari sunt necesare informatii suplimentare se poate cere titularului un studi preliminar, © prima analizé a scopului actiunii propuse se face cu participarea autoritatilor pentru protectia unr expert! si a repsezentanjilor administratiei publice locale, ale cAror zone pot fi afectate de eveitaiete méatticli! ale mediului, generate de introducerea acesteia; 4) pe baza acestei analize, autoritatea pentru protectia mediului intocmeste un ghidaj obligatoriv. pentru efectuarea propriu-zisi a studiului de impact, pe baza céruia va trebui intocmit si raportul. indrumarul si lista celorlalte avize ce trebuie obinute se comunica titularului Indrumarul stabilit de autoritatea de mediu este obligatoriu, dar socotim c& acesta inseamna, de fapt, un confinut minim al studiului de impact. Socotim ca expertii insdrcinaji cu efectuarea acestuia pot extinde analiza lor, daca aceasté completare conduce la 0 concluzie mai realist si poate oferi variante mai bune de realizare a proiectului Credem ca, in afara elementelor obisnuite dictate in functie de natura proiectului, studiul de impact ar trebui aiba in vedere si analiza efectelor ce le-ar putea produce in afara jurisdictiei nationale, tindnd seama de conventi internationale la care Romania este parte. Un alt aspect asupra c&ruia ar trebui si se aplice analiza complexa a studiilor il reprezinta impactul cumulativ al poluarilor care nu poate sa fie adresatd citre autoritatea Nu credem ca ar trebui si lipseasea, de asemenea, o analiza incertitudinilor stiintifice cu privire la fenomenele astfel generate;r /Anval tt Mediu iMPACTUL LUCRARILOR DE ima. 7U! TARE ASUPRA MEDIULUL Suport de curs e) realiza Ful projectilui saw al si prezentarea raportu vitatii, cu coneluzia fa care © ajuns, eu variantele ce eventual au fost propise, inclusiv cu cea privitoare fa renuufarea ! acjiunea propust Conjinutul raportului trebuie si aiba in vedeere urmatoarea structurd: informatii generale, procese tehnologice, deseuri, impactul potential si masuri de reducere, analiza alternativa, monitoritzarea, situatii de rise, descrierea dificultajilor. rezumat fird caracter tehnic, documente anexate, Credem c& prezentarea raportului de catre titular reprezinta o conditie legala a sustinerii propriei cereri de autorizare a actiumilor propuse, el fiind, tot in virtutea legii, obligat si suporte si cheltuielile legate de realizarca studiuluis 8) autoritatea de mediu este jinutd sé facd o analiza calitatiiraportului la studiul de evatuare a imp poate accepta ori dispune refacerca acestuia, motivind-o. Socotim ca dispunerca motivats a refacerii stu impact reprezinti, in sine, un act administrativ, care poate leza interesele titularului proicetului sau activita fie prin cheltuielile suplimentare pe care le provoaca, fie prin intarzi poate fi, de asemenea, pigubitoate. Agadar. credem ca acest act administrativ poate fi atacat, definitiva de autorizarc, la instantele judecatoresti competente - in cadrul reglem administrativ ; 8) conchuziile raportului intocmit si acceptat dup’ analiza preliminard de cdtre autoritatile de mediu se adue la cunostinta si dezbatere publica. Crearea cadrului organizatoric gi furnizarea informatiilor pertinente si accesibile Publicului pentru a putea participa la luarea deciziilor in cadrul acestei proceduri de autorizare sunt, conform legi, in sarcina titularului proiectului sub controlul autoritajii competente . La aceste derbateri participa, in afara popula interesate, autorititile administratiei publice locale si organizajiile neguvernamentale. Observatile si concluriile dezbaterilor, consemnate, vor fi, desigur, luate in consideraie pentru luarea deciziei finale; hy) decizia finala se ia de eatre autoritatca pentru protectia mediului competent. Accasta se motiveaza si se aduce la cunostinta publica, Considerdim cf accasti aducere la cunostinta public& priveste pe tofi cei care av par organizatd, iar accstia igi pot manifesta eventualele nemultumiri pana la eliberarea autorizatici Observim, insd, 4 autorizafia se eliberea74 sau se respinge motivat in termen de 30 de zile de la decizia finals, iar aducerea la cunostinja publica nu are prevazut nici un termen. In lipsa unui termen stabilit de lege, aceasti aducere la cunostinfa publica poate ‘opera si cu o zi inaintea eliberirii autorizatiei, dar si dupa eliberarea acesteia. Opinam pentru stabilirca unui termen, care si permit’ reactia publicului, chiar de eatre autoritatea centrala pentru protectia mediului - fiind, eredem, de competenta sa organizarca intregii proceduri: Credem, ins, din economia legii de protectie a mediului c& neindeplinirea obligatiei de informare a publicului duce la nulitatea absoluti a actului administrativ si tot confrom logii la sanctionarea contravensionala a titularului proicctului care nu si-a indeplinit aceasti obligatie i) decizia final, fiind socotité 0 etap* de incheiere a analize’ studivtui de impact, ce arc, desigur, in vedere 51 cefelalte condi pentru eliberarea acoraului de mediu, este luatd ca punct de plecare cat priveste curgerea termenultt pentru respingerea motivati sau emi cestutia, Termenul este de cel mult 30 de zile de la luarea dec propuse, punerii in aplicare a intentiilor acestuia, care te de decizia entirii legale privind contenciosul pat la dezbaterea 40 Realizarea studiului de impact; Efectele studiului de impact. Petitionarul este acela care, pentri proiectele yi activititile pentru care este obligatoriu studiul de impact, webuie s& prezinte autoritiyilor competente rezultatul realizarii acestuia, deci, raportul. El trebuie, asa cum am mai ardtat, si suporte si cheltuiclile aferente, Realizarea efectiva a studiului de impact nu se poate face insi de c&tre promotor, aga cum legislajia unor state o prevad. Este cazul Franfei, unde petitionarul eare dispune de mijloace tehnice sau de cercetare proprii, poate realia, el insusi, studiul de impact, care este supus controlului, expertizicii $i analizarii de eatre organcle publice competente. Legea romana prevede expres c& studiile de impact se realizcaza prin unitati specializate, persoane fizice sau juridice atestate Condijiile impuse de lege privind atestarea, credem ed au in vedere, in primul stlinfifica a celor abilitati yi, desigur, imparfialitatea lor. Atestarea ceruta de le ind, capacitatea tehnica si echivaleaza cu o garantie in acestMaster /Anul il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI ——Suport de curs cutantul studiului de impact trebuie si respecte indrumarul cu problemele ce trebuic analizate si modelul- cadru de intocmire a raportului, impuse de autoritatile competente pentru protecfia mediului. Credem ca in analiza ce se efectueazi nu poate lipsi o evaluare a stiri inifiale a mediului $i o previziune stiinfified a efectelor pe care le-ar produse introduccrea noii actiuni propuse. Concluzia trebuie s& arate motivele pentru care proiectul poate fi refinut sau respins si si propund eventuale variante mai favorabile mediului Persoanele fizice sau juridice, insdrcinate cu executarea studiului de impact, rispund pentru corectitudinea intocmirii raportului. Pentru realitatea gi corectitudinea informatiilor furnizate raspunde titularul proiectului sau actiunii. Atit executantul studiului de impact, eat si promotorul care [-a solieitat, rspund fiecare pentru prezentarea uunor concluzii si, respectiv, informayii false. Controlul studiului de impact Putem afirma ca acest control se realizeazii atit de public, cat si de administrayi 4) aducerea la cunostinja publicului a raportului studiului de impact si dezbaterca sa cu toti cei interesati, care- si pot exprima reticenfele sau chiar opozitia fata de solutia propusd, presupune accesul far rezerve la toate datele gi analizele, deci si a controlului b) controll administrativ se realizeaza de edtre autoritatea competent, care poate dispune refacerca studiului de impact sau completarea lui cu prilejul analizei preliminare. Dupi dezbaterea publicd a raportului studiului de impact, acesta este supus unui nou control, in care sunt avute in vedere si observatile facute cu acest prilej in vederea luarii decizici finale. ©) controlul jurisdictional se poate exercita, in opinia noastra, in cel putin trei situay comunicarea prin act administrativ a rezultatelor analizei preliminare, prin care autoritatea publica dispune refacerea sau completarca studiului de impact; ~in urma aduceri la cunostinja publica a deciaiei finale; ~ dupa eliberarea sau refuul motivat al acordului de mediu Efectele studiutui de impact. in primul rand, neefectuarea studiului de impact pentru introducerea unor noi activitati pentru care efectuarea sa este obligatorie atrage nulitatea absolutd a acordului sau a autorizatici de mediu astfel eliberat Efectuarea studiului de impact si solufia favorabila pentru realizarea avansati a proiectului de raport nu seuteste de raspundere promotorul pentru prejudiciile cauzate persoanclor, bunurilor sau mediului, legate de realizarea proiectului Solutia favorabila a unui studiu de impact, in pentru o decizie de suspendare a ex 2a ciiruia s-a eliberat acordul de mediu, nu poate fi o piedicd in caz de pericol iminent, rit proiectului 41 Procedura de autorizare; Bitanjul de mediu si programul pentru conformare In cele ce preced am dort si evidenjiem rolul special pe cae il joac& studi de impact de autorizare a ativitiilor economice si sociale eu impact asupra mediului inconurdtor Un mijloe juridic uzitat atat pe plan international, cat si la nivel national pentru protectia mediului il constituie metoda autorizavritor. cadrul provedurii Legea romana a protectiei mediului instituie, in principal, pentru autorizarca, in anumite conditii, a unor Vvititi ce reprezinta un potential pericol pentru mediu , dou categorii de autorizatii a, - acordul de media si acordul integrat de mediu b, - autorizatia de mediu si autorizafia integrata de mediu a) Acordul de mediu, dupa cum am precizat mai sus, se solicit pentru acele activitiji care presupun lucrari de realizare a proicctului inainte do darea in functiune a obiectivului investitiei, Pentr realizarea unor asemenea Proiecte, pentru investi’ noi sau modificarea cclor existente, eliderarea acordului de mediu arc ca stilp central realizarca studiului de impact, ceea ce reprezinta, credem, cu unele exceptii, diferenfa principal in raport cu autorizatia de medi Acordul de mediu este valabil pana la darea in functiune a obiectivului dar nu mai mult de 5 ani de la data eliberari Acordul integrat se solicit conform dispozitilor legale. b) Autorizatia de mediu. Objinerea acestei autorizatii este obligatorie pentru punerea in functiune a obiectivelor noi care au acord de medi, Nowa lege a mediului impune objinerea autorizatiei de mediu si pentru activitaqile existente, in termen de un an de la intrarea in vigoare a acesteia,Master /Aout li Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIUWUi Suport de curs evi autorizatia de modiu sau, dupa ca7, aunorizayia integrata de mediu este unica autorizare darea in functiune a anor obiective ce nu implica iucrari de constructii-montaj, exista gi unele exceptii Aceste exceptii se referd la unele activitati ce pot avea un impact negativ considcrabil cat priveste echilibrul ecologic al unor ecosisteme naturale. Este vorba de importul si exportul plantelor si animalelor din flora si fauna spontand si defrigarea vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, acestea find supuse procedurii de evaluare a impactului. Condifii legale comune ambelor categorii de autorizafii, Ambele autorizafii se clibereazd dupfi ce au fost obtinute toate celelalte avize si autorizari necesare. Atat acordul cat gi autorizajia de mediu nu se pot emite daci activitisile respective nu se incadreazé in standardele si normativele in vigoare. Ambele autorizatii pot fi revizuite, daca apar elemente noi, necunoscute la data emiterii lor. Agadar, ele nu sunt acte administrative care sa constituie drepturi opozabile unor noi reglementari sau in cazul schimbarii unor condi esard pentrt Autorizatiile la care ne referim pot, tot asemenea, s& fie suspendate in cazul neconformari titularului fafa de conditiile pe care le previd. Suspendarea opereazi dupa ce titularul a fost somat si s-a stabilit un termen pentru conformare, Ea dureaza pina la realizarea conditiilor precizate in autorizatie, dar nu mai mult de 6 luni, Dupa scurgerea acestui termen de suspendare se opreste executarea proiectului sau se dispune ince! Bilantul de mediu si programul pentru conformare. Aceste proceduri pot fi dispuse de autoritatea competenté de mediu pentru activitijile existente care nu intrunese conditiile de autorizare Bilanjul de mediu este 0 procedura destinatd objinerii de informatii asupra cauzelor si consecinfelor efectelor negative cumulate anterior si anticipate. Aceste informatii furnizate de bilanqul de mediu fac parte din actiunea de evaluare a impactului asupra mediului Bilanjul de mediu este obligatoriu in modificarea activitajilor cu imapet asupra mediului sau incetarea precum si la schimbarea titularului unei activitati inclusiv prin proceduri de vanzari de acjiuni, vinzari de active, fuziune, diviziune, concesionare, dizolvare urmata de lichidare in conditiile legi Titularul activititii este obligat la efectuarca bilangului.Acest bilan este esential pentru stabilirea obligatiilor ce-i revin pentru refacerea calititii mediului degradat in zona de impact datorata a i pe care a desfiigurat-o. Bilanqul de mediu este supus revizuirii de catre autoritatea pentru protectia mediului, care stabileste si planul de conformare pentru nou! titular. Odata cu transferul proprictafii sau activitagii, nou! titular poate sf negocieze, cu vechiul titular, transferul unor obliga(ii ce-i reveneau catre acesta din urna, Astfél cum rezutta din art.15 alin. final al Legii nr.137/1995, fiind vorba despre un transfer al réspunderii, noul proprietar va fi indreptiit sa beneficieze, odatd cu preluarea raspunderii ce revenea antecesorului sau, de compensatii si facilititi din partea acestuia, Este, credem, evident cA infclegerea dintre fostul proprietar si noul proprietar va trebui validatd de autoritatea competenta pentru protectia mediului Programul pentru conformare este un plan de masuri cuprinzind ctapele care trebuie realizate la intervale de timp precizate de catre titularul activitaji. Acest program pentru conformare este stabilit de autoritatca de mediu care apreciaza situatia activitatii respective si posibilitajile de aducere a acesteia la conditiile impuse de reglementarile legale. In opinia noastra, acest program ar trebui si fie rezultatul negocierii dintre autoritatea de mediu gi titularul it programul, care in opinix noastra ar tebui si joace rolui unui contract, la expirarea ficcdrui termen acordat, in caz. de neconforma~ sntoritse- j:omrru protectis: medittu: dispune Reglementarea legald precizeazi c& dispozitia de incetare este executorie. Din experienja altor state, cum ar fi, de exemplu, S.U.A., acest gen de “program flexi mai bune decat o dispozitie administrativa rigida in prezent programul pentru conformare reprezint& un instrument administrativ extrem de util pin’ la indeplinirea conditiilor legale pentru eliberarea autorizajiei integrate de mediu. wcetarea activites * da rezultate mult