MEDICINA

- propuneri intrebari -

Conform ghidului GOLD, urmatoarele scoruri

sunt considerate semnificative pentru BPOC:

A. scorul CAT peste 40 puncte

Tema nr. 1
Bronhopneupatia obstructiva cronica
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
1-24
1

Disfunctia obstructiva cronica ireversibila

apare in urmatoarele afectiuni:

B. scorul CAT de 10 puncte

C. scorul mMRC peste 10 puncte
D. scorul m MRC de 2 puncte
E. scorul m MRC de 0 puncte
(pag. 9)
6

A. astmul bronsic

Simptomele sindromului de apnee in somn

sunt:

B. sarcoidoza

A. episoade de apnee

C. pneumonie bacteriana

B. sforait nocturn

D. fibroza chistica

C. somnolenta diurna

E. BPOC

D. expectoratie

(pag. 2)

E. tulburari de memorie

(pag. 9)

Bronsita cronica se defineste prin:

A. tuse si expectoratie prezente cel putin trei luni pe

an, doi ani consecutiv

Examenul obiectiv la pacientul cu BPOC

deceleaza:

B. progresivitatea sindromului obstructiv

(evidentiata prin scaderea VEMS)

A. largirea diametrului toracic transversal

C. sindrom obstructiv bronsic reversibil spontan sau

prin terapie

C. expir prelungit

D. hipersecretie cronica

B. inspir fortat
D. hipersonoritate pulmonara difuza
E. raluri bronsice ronflante si uneori sibilante

E. tabagismul reprezinta factorul de risc cel mai

important

(pag. 10)

(pag. 1-2)

Un substrat inflamator asemanator BPOC au

si urmatoarele afectiuni:

Semnele fizice de severitate in BPOC sunt:

A. raluri bronsice ronflante si sibilante

B. flapping tremor

A. diabetul zaharat de tip 1

C. somnolenta

B. osteoporoza

D. frecventa respiratorie peste 25/minut

C. ateroscleroza

E. alura ventriculara peste 100/min

D. hepatita acuta

(pag. 10)

E. neuropatia diabetica
(pag. 2)
4

La un pacient cu BPOC, aparitia dispneei se

asociaza cu:

Diagnosticul diferential al BPOC se face cu

urmatoarele afectiuni:

A. fibroza chistica
B. bronsiectaziile

A. functie ventilatorie restrictiva

C. sindromul posttuberculos

B. tuse si expectoratie

D. sinuzita cronica alergica

C. disfunctie ventilatorie obstructiva

E. astmul bronsic

D. prognostic mai prost

(pag. 10-11)

E. instalarea cordului pulmonar cronic

(pag. 8)

Pag. 1 din 146

10 Suspiciunea de BPOC se emite pe baza:

A. simptomelor clinice (tuse, expectoratie, dispnee
cronica)
B. contextului clinic (tabagism de minim 20
pachete/an)
C. spirometriei
D. examenului de sputa
E. radiografiei pulmonare
(pag. 10)
11 Urmatoarele elemente clinice sustin
suspiciunea unui diagnostic de BPOC:
A. tusea cu expectoratie
B. dispneea acuta
C. tabagismul de minim 20 pachete/an
D. tusea nocturna ce trezeste bolnavul din somn
E. dispneea cronica
(pag. 10)
12 Pletismografia corporeala masoara:

15 Cele mai importante comorbiditati ale BPOC

sunt:
A. hipertensiunea arteriala
B. ulcerul duodenal
C. diabetul zaharat
D. casexia
E. Cancerul bronhopulmonar
(pag. 14)
* 16 Factorul cel mai important implicat in
etiologia BPOC este:
A. predispozitia genetica
B. infectia respiratorie repetata
C. fumatul
D. expunerea la radiatii
E. infectia bacilara
(pag. 2)
* 17 Principalele simptome si semne intalnite in
BPOC sunt:

A. capacitatea vitala (CV)

A. febra, frison, tuse

B. capacitate reziduala (CR)

B. dispnee inspiratorie si tuse

C. Volumul rezidual (VR)

C. tuse cronica productiva si dispnee de effort

D. Volum expirator maxim pe secunda (VEMS)

D. tuse nocturna si dispnee inspiratorie

E. Capacitate pulmonara reziduala (CPT)

E. tuse cu expectoratie si febra

(pag. 12)

(pag. 8)

13 Grupa C de risc dupa clasificarea GOLD a

BPOC include urmatoarele elemente:

* 18 Simptomul cel mai caracteristic pentru

pacientii cu BPOC este:

A. Simptome reduse

A. tusea

B. stadiul III de obstructie dupa VEMS

B. expectoratia

C. CAT < 10

C. febra

D. MMRC > 2

D. dispneea

E. 0-1 exacerbari pe an

E. astenia

(pag. 14)

(pag. 8)

14 Efectele secundare cele mai comune ale

teofilinei sunt:

* 19 Pentru cuantificarea somnolentei diurne se

foloseste:

A. greata si varsaturile

A. VEMS

B. somnolenta

B. scorul CAT

C. insomnia

C. chestionarul Epworth

D. aritmiile

D. ghidul GOLD

E. tremorul extremitatilor

E. scorul mMRC

(pag. 17)

(pag. 9)

Pag. 2 din 146

* 20 Pentru confirmarea diagnosticului de BPOC

se foloseste:

* 25 Urmarirea in timp a valorilor VEMS la un

bolnav cu BPOC indica:

A. examenul clinic obiectiv

A. gradul obstructiei bronsice

B. masurarea VEMS dupa administrarea unui

bronhodilatator

B. viteza de deteriorare functionala

C. calcularea scorului CAT

D. determinarea raportului VEMS/CVF, dupa
administrarea unui bronhodilatator
E. determinarea CVF, dupa administrarea unui
bronhodilatator
(pag. 10)
* 21 Confirmarea diagnosticului de BPOC
presupune ca etapa obligatorie:

C. iminenta instalarii insuficientei respiratorii

D. instalarea emfizemului pulmonar
E. necesitatea introducerii corticoterapiei
(pag. 12)
* 26 Emfizemul pulmonar panlobular este
caracterizat radiologic prin:
A. hipertransparenta pulmonara unilaterala
B. aspect neomogen de zone hiperclare, avasculare

A. identificarea sindromului bronsitic cronic

C. hiluri pulmonare de aspect normal

B. agravarea dispneei la effort

D. distructie omogena a parenchimului pulmonar

C. agravarea dispneei dupa infectiile respiratorii

E. aspect omogen al parenchimului pulmonar

D. calcularea indicelui Tiffeneau

(pag. 12)

E. efectuarea spirometriei cu administrarea a patru

puff-uri de salbutamol.
(pag. 10)
* 22 Cel mai utilizat parametru spirometric de
identificare a sindromului obstructiv bronsic
este:
A. capacitatea vitala
B. indicele Tiffeneau
C. VEMS
D. VEMS/CV
E. curba flux/volum
(pag. 11)
* 23 Diagnosticul pozitiv de BPOC este confirmat
prin:

* 27 Exacerbarile la un bolnav cu BPOC sunt

considerate frecvente atunci cand:
A. sunt peste 2 exacerbari/an
B. sunt mai mult de 3 exacerbari/luna
C. sunt cel putin 2 exacerbari/an
D. sunt mai mult de 5-6 exacerbari/luna
E. depasesc 2 exacerbari/an.
(pag. 14)
* 28 Un pacient cu BPOC care prezinta VEMS
40%, corespunzator stadiului 3, care are 3
exacerbari/an, CAT <10 si MMRC 1, va fi
incadrat in grupa de risc GOLD:
A. B, risc scazut
B. C, risc crescut

A. lipsa ireversibilitatii VEMS

C. D, risc crescut

B. disfunctia ventilatorie obstructiva este reversibila

dupa administrarea unui bronhodilatator

D. A, risc scazut

C. disfunctia ventilatorie obstructiva persista si dupa

administrarea unui bronhodilatator
D. reversibiliatatea la beta-2-mimetice cu efect
rapid prezice un raspuns mai bun

E. niciun grad
(pag. 14)
* 29 Dintre anticolinergice, avantajul de a fi
necesara o singura administrare pe zi, il are:

E. valoarea normala a VEMS-ului

A. scopantilul

(pag. 11)

B. ipratropiumul

* 24 Pletismografia corporeala obiectiveaza:

A. reversibilitatea VEMS-ului
B. sindromul obstructiv bronsic
C. sindromul de hiperinflatie pulmonara

C. fenoterolul
D. buscopanul
E. tiotropiumul
(pag. 17)

D. absenta insuficientei respiratorii

E. severitatea BPOC.
(pag. 12)

Pag. 3 din 146

* 30 Tratamentul cu corticoid inhalator la

pacientul cu BPOC trebuie sa respecte
urmatorul principiu:
A. se administreaza doar in exacerbari
B. se recomanda la pacienti cu obstructie usoara,
VEMS peste 50%
C. se recomanda la pacientii cu exacerbari
frecvente ( 2/an)
D. nu se asociaza cu BADLA
E. nu se asociaza cu teofilina retard
(pag. 18)
Tema nr. 2
Pneumoniile
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
25-36
1

Pneumonia nosocomiala se caracterizeaza

prin:

A. Apare la o persoana spitalizata pentru o alta

boala
B. Debuteaza la mai mult de 72 de ore dupa
momentul internarii
C. Debuteaza la mai putin de 72 de ore dupa
momentul internarii
D. Survine la pacienti care nu au fost spitalizati cu
14 zile inainte de debut

Examenul aparatului respirator in sindromul

tipic de condensare pulmonara releva:

A. Limitarea unilaterala a amplitudinii miscariilor

respiratorii
B. O zona de matitate.
C. Amplificarea transmiterii vibratiilor vocale
D. Suflu tubar patologic
E. Raluri subcrepitante.
(pag. 30)
5

Care sunt criteriile clinice pe baza carora se

stabileste spitalizarea unui pacient cu
pneumonie?

A. TA sistolica < 90 mmHg sau TA diastolica

60mmHg
B. TA sistolica > 90 mmHg si TA diastolica
60mmHg
C. Varsta peste 65 de ani
D. Frecventa respiratorie
E. Urea sanguina
(pag. 31)
6

Tratamentul unei pneumonii in spital

presupune:

A. Ca antibiotic se recomanda administrare de

Amoxicilina
B. De cele mai multe ori se administreaza antibiotic
dupa efectuarea antibiogramei

E. Etiologia probabila se raporteaza la varsta

pacientului

C. Recoltarea a cel putin doua hemoculturi

(pag. 25)

D. Este de cele mai multe ori empiric

In etiologia pneumoniei comunitare sunt

incriminati urmatorii germeni:

A. Streptococul pneumoniae
B. Mycoplasma pneumonia
C. Chlamydia pneumonia
D. Proteus
E. Piocianic
(pag. 26)
3

Pneumonia tipica se caracterizeaza prin:

A. Debut rapid (brutal).

B. Sputa mucoasa.
C. Debut progresiv, cu un prodrom de cateva zile
de infectie de cai respiratorii superioare.

E. Se administreaza initial oral.

(pag. 33)
7

Tratamentul unei pneumonii cu

Pseudomonas aeroginosa presupune
administrarea unei asocieri de:

A. Minimum 3 antibiotice cu actiune eficienta

antipiocianica
B. Minimum 2 antibiotice cu actiune eficienta
antipiocianica.
C. Ciproflocaxina + Betalactamina antipiocianica si
antipneumococica.
D. Macrolida + betalactamina antipneumococica si
antipiocianica+aminoglicozida
E. Este contraindicata asocierea.
(pag. 34)

D. Frison unic, solemn

E. Durere pleuritica.
(pag. 29)

Pag. 4 din 146

O evolutie nefavorabila a unei pneumonii

ridica urmatoarele suspiciuni:

A. Terapie ineficienta (germen constitutional

rezistent).
B. Prezenta unei alte afectiuni (diagnostic eronat).
C. O boala subiacenta
D. Caracterul empiric al tratamentului initial.
E. Pleurezie parapneumonica sau empiem.
(pag. 34)
9

In evolutia initiala (primele 3-5 zile) a unei

pneumonii vor fi urmarite:

A. Starea generala.
B. Tensiunea arteriala, alura ventriculara.

* 13 Care dintre urmatorii factori de risc nu

influenteaza agravarea unei pneumonii?
A. Varsta sub 65 de ani.
B. Varsta peste 65 de ani.
C. Cancer asociat.
D. Durerea toracica.
E. Alterarea functiilor mentale.
(pag. 27-28)
* 14 Pneumonia tipica se caracterizeaza prin:
A. Tuse seaca, cefalee, artralgii.
B. Tulburari digestive.
C. Condensare lobara clinic si radiologic.

C. Starea de constienta

D. Debut lent, progresiv, cu un prodrom de cateva

zile.

D. Temperatura.

E. Radiologic apare infiltrat interstitial.

E. Frecventa respiratorie.

(pag. 29)

(pag. 35)
10 Factorii de risc pentru o rezolutie intarziata a
unei pneumonii sunt:

* 15 Care dintre urmatorii germeni produc

pneumonia atipica?
A. Pneumococ.

A. Varsta inaintata

B. Proteus.

B. BPOC

C. Haemophilus influenza.

C. Diabet zaharat

D. Mycoplasma pneumonia.

D. Afectare unilobulara

E. Klebsiella.

E. Astm bronsic

(pag. 30)

(pag. 35)
* 11 Pneumonia comunitara se caracterizeaza
prin:
A. Debuteaza la mai mult de 72 de ore dupa
momentul internarii.

* 16 Care este antibioticul oral de electie pentru

tratamentul ambulator al pneumoniei
pneumococice?
A. Claritromicina.
B. Ciprofloxacina.

B. Debuteza in primele 48 de ore dupa momentul

spitalizarii.

C. Amoxicilina.

C. Survine la pacienti care au fost spitalizati inainte

de debutul pneumoniei.

E. Gentamicina.

D. Apare la o persoana spitalizata pentru alta boala.

E. Este dobandita intraspitalicesc.
(pag. 25)
* 12 Forma franca a pneumoniei comunitare se
caracterizeaza prin:

D. Ampicilina.
(pag. 32)
* 17 Care este durata tratamentului pentru
pneumonia pneumococica?
A. 7-10 zile
B. 14-21 de zile.

A. Febra, frison.

C. 21 de zile.

B. Evolutie progresiva

D. 7 zile.

C. Etiologia presupune germeni intracelulari.

E. minimum 4 saptamani.

D. Cefalee, mialgii.

(pag. 33)

E. Radiologic - opacitate heterogena

nesistematizata de tip interstitial, hilio-bazal.
(pag. 27)

Pag. 5 din 146

* 18 Care este durata tratamentului pentru

pneumonia cu Legionella?
A. 6 saptamani.
B. 7 zile.
C. minimum 4 saptamani.
D. 21 de zile.
E. 10 zile.
(pag. 33)
* 19 Care este durata tratamentului unei
pneumonii abcedate?
A. 21 de zile.

A. prin anamneza: episoade recidivante de

wheezing, tuse, dispnee
B. istoric de atopie personala sau familiala
C. prezena sindromului obstructiv reversibil n
contextul suspiciunii clinice de astm
D. agravarea simptomelor in prezenta unor alergeni
E. absenta simptomelor in momentul examenului
exclude diagnosticul de astm
(pag. 42)
3

B. minimum 2 saptamani.
C. minimum 4 saptamani.
D. 10-14 zile.
E. 7-10 zile.
(pag. 33)
* 20 La ce interval de timp se recomanda
radiografie pulmonara de control intr-o
pneumonie?
A. 1 saptamana.
B. 4 saptamani.
C. 10 zile.
D. 6 saptamani.
E. peste 6 saptamani.
(pag. 35)

Diagnosticul de astm bronsic se stabileste

prin:

Alegeti afirmatiile adevarate despre astmul

bronsic:

A. Hiperreactivitatea bronsica este specifica

astmului
B. Modificarea funcional caracteristica astmului
este sindromul obstructiv reversibil
C. In obstructiile moderate sau severe se asociaz
hiperinflatia
D. Astmul cu debut tardiv este mai frecvent la
barbat, in jurul varstei de 25 de ani
E. Este o boala heterogena caracterizata prin
inflamatie cronica a cailor aeriene n care
participa numeroase tipuri de celule
(pag. 42)
4

Diagnosticul de astm se stabileste cel mai

adesea prin:

A. examen clinic
B. bronhoscopie

Tema nr. 3
Astmul bronsic

C. testarea spirometrica a functiei pulmonare

Bibliografie asociata temei:

D. gazometrie

Compendiu vol I
37-47
1

Diagnosticul diferenial al astmului bronsic

poate include:

A. disfuncia de coard vocal

B. BPOC - ul
C. obstrucia de ci aeriene mari prin corpi strini
D. angina pectorala

E. pletismografie
(pag. 43)
5

Referitor la 2-agonistii de lung durata

(BADLA) urmatoarele afirmatii sunt adevarate

A. aciunea se instaleaza rapid (5-15 min)

B. nu se utilizeaz n criza de bronchospasm
C. efectul bronhodilatator dureaz 4-6 ore

E. bronsiectaziile

D. efectele lor secundare nedorite sunt: gust

metalic, retenie urinar, constipaie

(pag. 46)

E. aciunea se instaleaz lent, (15-30 min)

(pag. 47)
6

Astmul bronsic controlat la adult se

caracterizeaza prin:

A. Simptome diurne 2 ocazii/saptamana

B. Simptome diurne 2 ocazii/saptamana
C. Simptome nocturne absente
D. VEMS < 80% din valoarea predictiva
E. Exacerbri absente
(pag. 45)
Pag. 6 din 146

Tratamentul astmului bronsic moderat

presupune:

* 11 Urmatoarea afirmatie referitoare la astmul

bronsic este adevarata:

A. Medicatie de salvare reprezentata de 2agonitii de scurta durata (BADSA)

A. este o boala heterogen caracterizata prin

inflamie acuta a cailor aeriene;

B. Medicatie de control reprezentata de

corticosteroizi inhalatori in doz mic plus antileukotriene

B. se caracterizeaza prin episoade recurente de

wheezing si dispnee;

C. Medicatie de salvare reprezentata de 2agonitii de lung durat (BADLA)

D. Medicatie de control reprezentata de
corticosteroizi orali
E. Anti-IgE
(pag. 45)
8

Referitor la patogenia si fiziopatologia

astmului bronsic urmatoarele afirmatii sunt
adevarate

A. elementul central n astm este limitarea fluxului

de aer n caile aeriene;

C. obstrucia din astmul bronic nu prezinta

reversibilitate;
D. neutrofilele sunt considerate efectorul principal n
inflamaia cronic persistent din astm;
E. nici una din afirmatii nu este adevarata.
(pag. 37)
* 12 Care dintre urmtoarele afirmaii este
adevrat despre simptomatologia astmului?
A. Wheezing;
B. Hemoptizie;
C. Absenta tusei;

B. inflamatia acuta a cilor aeriene este un element

esential al patogeniei;

D. Simptomatologia apare in special iarna;

C. marca imunologica a astmului alergic este

productia deficitara de citokine tip Th2;

(pag. 37)

D. IgE specific secretate sunt citofile i se leaga de

receptorii care se gasesc, n special, pe
suprafata mastocitelor i a bazofilelor;

E. Simptomatologia apare in special la amiaza.

* 13 Clasificarea fenotipica a astmului bronsic
cuprinde:
A. Astmul alergic;

E. reactia alergica de tip imediat apare n cateva

minute de la contactul cu alergenul i dureaza
aproximativ 30 minute.

C. Astmul de effort;

(pag. 40)

D. Astmul cu debut in copilarie;

Alegeti afirmatiile adevarate despre astmul

bronsic:

B. Astmul asociat cu obezitatea;

E. Astmul asociat cu hipetensiunea arteriala.

(pag. 38)

A. alergenii de interior, cel mai frecvent implicati,

sunt polenurile si fungii

* 14 Referitor la fiziopatologia astmului bronsic,

urmatoarea afirmatie este adevarata:

B. se caracterizeaza prin episoade recurente de:

wheezing, dispnee, constrictie toracica i tuse

A. limitarea fluxului de aer in astmul bronsic are

corespondent funcional sindromul restrictiv;

C. reactia alergica tardiva se produce la 6-9 ore

de la provocarea alergenic

B. obstrucia din astmul bronsic se caracterizeaz

prin reversibilitate spontana sau dupa un
medicament bronhodilatator;

D. transferul gazos prin membrana alveolocapilara

este n mod caracteristic modificat n astm
E. obstructia din astmul bronsic se caracterizeaza
prin reversibilitate

C. hiperreactivitatea bronic nu este o

caracteristica a astmului;

(pag. 41)

D. transferul gazos prin membrana

alveolocapilara este n mod caracteristic
modificat n astm;

10 Alegeti afirmatiile adevarate despre

clasificarea astmului in functie de severitate:

E. hiperinflatia insoteste obstructiile usoare.

A. Treapta 4 prezinta simptome nocturne de 2 ori

pe luna

(pag. 41)

B. Treapta 2 se caracterizeaza prin VEMS 80%

din prezis
C. Treapta 1 se caracterizeaza prin variabilitatea
PEF <20%
D. Treapta 3 prezinta simptome nocturne mai mult
de 2 ori pe saptamana
E. Treapta 4 prezinta simptome nocturne frecvente
(pag. 45)
Pag. 7 din 146

* 15 Examenul fizic in astmul bronsic pune in

evidenta:
A. semnele clinice de obstructie bronsica
B. expir prelungit si intotdeauna raluri subcrepitante
C. examenul fizic normal exclude astmul
D. torace cu diametru anteroposterior marit, cu
accentuarea murmurului vezicular n obstruciile
severe
E. nici una din afirmatiile de mai sus
(pag. 43)
* 16 Care dintre urmtoarele manifestari clinice
se intalnesc la examenul obiectiv la pacientul
cu astm bronsic:
A. raluri sibilante si expir prelungit
B. raluri crepitante
C. raluri subcrepitante
D. torace cu diametre anteroposterior i lateral
diminuate
E. hiperinflatie cu accentuarea murmurului vezicular
n obstructiile severe
(pag. 43)
* 17 Testarea spirometric a funciei pulmonare
in astmul bronsic releva:

* 19 Care dintre urmtoarele afirmaii este

adevrat n legtur cu tratamentul
astmului bronsic:
A. Treapta 1 necesita corticosteroizi inhalatori in
doza mica
B. Treapta 2 necesita corticosteroizi orali
C. Treapta 3 presupune doar administrarea
medicatiei de salvare
D. Treapta 4 necesita administrarea de
corticosteroizi inhalatori in doz medie in
asociere cu BADLA
E. Treapta 1 necesita medicatie de control
(pag. 47)
* 20 Medicatia de control administrata in astmul
bronsic este reprezentata de:
A. amoxicilina
B. izoniazida
C. 2-agonitii cu durat scurt de aciune
D. aspirina
E. corticosteroizi inhalatori si 2-agonitii cu durat
lung de aciune
(pag. 47)

A. sindromul restrictiv definit prin VEMS sczut

Tema nr. 4
Cancerele bronhopulmonare

B. sindromul obstructiv reversibil

Bibliografie asociata temei:

C. sindromul obstructiv definit prin VEMS crescut i

indice Tiffeneau sczut, sub 90%
D. reversibilitatea obstruciei poate fi demonstrat
prin creterea VEMS cu peste 10% (i minim
100 ml) dup administrarea inhalatorie a 600 mg
salbutamol inhalator
E. prezena sindromului obstructiv reversibil n
contextul suspiciunii clinice de astm nu este
suficient pentru diagnosticul de astm
(pag. 43)
* 18 Urmatoarea afirmatie despre clasificarea
astmului n functie de severitate este
adevarata :
A. Treapta1 presupune prezenta simptomelor mai
des de 2 ori pe saptamana;
B. Treapta1 presupune prezenta simptomelor
mai des de 3 ori pe saptamana;

Compendiu vol I
48-71
1

Fumatul ca factor de risc in cancerul

bronhopulmonar (CBP):

A. Reprezinta principalul factor de risc pentru

aparitia CBP
B. Reprezinta principalul factor de risc pentru
aparitia CBP
C. Numai unele subtipuri de CBP sunt asociate
fumatului
D. Toate tipurile de consum de tutun determina
cresterea riscului de CBP
E. Tigaretele reprezinta principala modalitate de
consum al tutunului
(pag. 48-49)
2

Urmatorii sunt factori de risc pentru cancerul

bronhopulmonar

C. Treapta 2 presupune prezenta simptomelor o

data pe saptamana;

A. Fumatul

D. Treapta 3 presupune simptome zilnice;

B. Factorii genetici

E. Treapta 4 presupune exacerbari scurte.

C. Alimentatia

(pag. 45)

D. Astmul bronsic
E. Toate variantele sunt corecte
(pag. 48-49)

Pag. 8 din 146

Printre formele histologice majore de

neoplazii bronhopulmonare se afla:

A. Carcinoamele epidermoide
B. Carcinoamele adenoscuamoase
C. Carcinoamele cu celule mici
D. Carcinoamele cu celule intermediare
E. Carcinoamele cu celule mari
(pag. 50)
4

Printre efectele secundare ale

chimioterapicelor in tratamentul cancerului
bronhopulmonar se regasesc:

A. Greata, varsaturile
B. Trombocitoza

Sunt incluse in parametrul T4 pentru

stadializarea cancerului bronhopulmonar:

A. Tumora de 2 cm cu invazia marilor vase din

mediastin
B. Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliti in
acelasi lob pulmonar
C. Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliti in
celalalt plaman
D. Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliti in alt
lob al aceluiasi plaman
E. Tumora cu invazia carenei
(pag. 58)
9

Sunt incluse in parametrul N1 pentru

stadializarea cancerului bronhopulmonar

C. Neurotoxicitate

A. Metastaze in ganglionii hilari contralaterali

D. Supresia medulara

B. Fara evidenta metastazelor in ganglionii regionali

E. Cardiotoxicitatea

C. Metastaze in ganglionii subcarinari

(pag. 63-64)

D. Metastaze in ganglionii peribronsici ipsilaterali

E. Metastaze in ganglionii hilari ipsilaterali (inclusiv

prin extensie directa)

Printre tumorile limfoproliferative din

clasificarea OMS 2004 a tumorilor pulmonare
se numara:

A. Limfom difuz cu celule mari de tip B

B. Carcinoamele adenoscuamoase
C. Granulomatoza limfomatoida
D. Histiocitoza langerhansiana
E. Melanoamele
(pag. 52)
6

Nodulii pulmonari unici pot fi impartiti in mai

multe categorii, printre care:

(pag. 58)
10 Stadiul IIIB in stadializarea cancerului
bronhopulmonar poate contine urmatoarele
combinatii de parametri:
A. T3N3M0
B. T4N2M0
C. T4N1M0
D. T4N0M0
E. T3N2M1

A. Noduli solizi

(pag. 58)

B. Noduli centrali

11 Stadiul IV in stadializarea cancerului

bronhopulmonar poate contine urmatoarele
combinatii de parametri:

C. Noduli partial solizi

D. Noduli periferici
E. Noduli non solizi
(pag. 56)
7

Sunt incluse in parametrul T2 pentru

stadializarea cancerului bronhopulmonar:

A. Tumora de 3 cm sau mai mica in diametrul

maxim
B. Tumora cu diametrul maxim mai mare de 7 cm
C. Tumora cu diametrul maxim intre 3 si 5 cm
D. Tumora cu diametrul maxim intre 5 si 7 cm

A. T2aN3M0
B. T4N1M1a
C. T1bN2M0
D. T2bN1M1
E. T3N2M1a
(pag. 58)
12 Cancerele pulmonare cu celule mici se
clasifica simplificat in 2 categorii cu
prognostic si abordare terapeutica:
A. Boala limitata (BL)

E. Tumora cu invazia bronhiei primitive la mai putin

de 2 cm de bifurcatia traheala

B. Boala complicata

(pag. 57)

C. Boala extinsa (BE)

D. Boala incurabila
E. Boala terminala
(pag. 59)

Pag. 9 din 146

13 Care dintre afirmatiile in legatura cu

profilaxia cancerelor bronhopulmonare sunt
adevarate?
A. Suprimarea fumatului este cea mai eficienta
metoda de profilaxie

* 17 Componentele importante, ca structura si

capacitate oncogenica, ale fumului de tigara
sunt:
A. Hidrocarburile aromatice policiclice
B. N nitros-aminele

B. Programele de screening la fumatori reduc

semnificativ mortalitatea

C. Benzen

C. CT-ul toracic cu iradiere scazuta determina

scaderea cu peste 70% a mortalitatii

E. Toate afirmatiile sunt adevarate

D. Suprimarea fumatului determina reducerea cu

peste 70% a mortalitatii
E. Bronhoscopia cu fluorescenta este disponibila pe
cale larga
(pag. 59)
14 Decizia de interventie chirurgicala la
pacientii cu cancer bronhopulmonar ia in
calcul tinand cont de:

D. Aldehide
(pag. 48-49)
* 18 Cel mai frecvent tip histologic de cancer
bronhopulmonar intalnit este:
A. Carcinomul scuamos
B. Adenocarcinomul
C. Carcinomul cu celule mari
D. Carcinomul cu celule mici

A. Interventiile chirurgicale anterioare

E. Nici una din afirmatii nu este adevarata

B. Asigurarea medicala a pacientului

(pag. 50)

C. Extensia anatomica
D. Tipul histopatologic al tumorii
E. Evaluarea operabilitatii
(pag. 59-60)
15 Referitor la strategia terapeutica a
pacientilor cu cancere bronhopulmonare nonmicrocelulare in stadiile I-II se poate spune
ca:
A. Chirurgia ramane tratamentul standard
B. Pneumectomia este interventia de referinta
C. Lobectomia este interventia de referinta
D. Radioterapia poate fi necesara
E. Chimioterapia adjuvanta trebuie considerata in
stadiile IIA si IIB
(pag. 66)
* 16 Parametrul N1 in stadializarea cancerelor
bronhopulmonare poate fi caracterizat de:
A. Metastaze in ganglionii subcarinari
B. Metastaze in ganglionii mediastinali ipsilaterali
C. Metastaze in ganglionii mediastinali
contralaterali
D. Metastaze in gangionii hilari contralaterali
E. Metastaze in ganglionii hilari ipsilaterali
(pag. 58)

* 19 Parametrul T1b in cadrul stadializarii

cancerului bronhopulmonar este caracterizat
de:
A. Tumora cu diametrul maxim mai mare de 3 cm,
dar mai mic de 5 cm
B. Tumora cu diametrul maxim mai mare de 5 cm,
dar mai mic de 7 cm
C. Tumora cu diametrul maxim mai mare de 7 cm
D. Tumora cu diametrul maxim intre 2 si 3 cm
E. Carcinom in situ
(pag. 57)
* 20 Care dintre urmatoarele neoplazii este
tumora epiteliala maligna, conform
clasificarii OMS 2004 a tumorilor pulmonare?
A. Condromul
B. Papilomul glandular
C. Adenocarcinomul
D. Adenomul papilar
E. Hamartomul
(pag. 51)
* 21 Care din urmatoarele neoplazii este tumora
epiteliala benigna, conform clasificarii OMS
2004 a tumorilor pulmonare?
A. Carcinomul scuamos
B. Adenocarcinomul
C. Hiperplazia adenomatoasa tipica
D. Papilomul glandular
E. Carcinomul adenoscuamos
(pag. 51)

Pag. 10 din 146

* 22 Extensia loco-regionala a cancerelor

bronhopulmonare poate fi reprezentata de:
A. Extensie hepatica
B. Disfonie
C. Extensie cerebrala
D. Noduli subcutanati
E. Adenomegalii cervicale
(pag. 53)
* 23 Extensia metastatica a cancerelor
bronhopulmonara poate fi reprezentata de:
A. Sindromul de vena cava superioara
B. Disfagia

* 27 Endoscopia bronsica (bronhoscopia) pentru

diagnosticul cancerului bronhopulmonar:
A. este obligatorie la toti pacientii suspecti de
cancer bronhopulmonar
B. nu permite realizarea de biopsii transbronsice
C. poate fi inlocuita de toracoscopia exploratorie
D. nu este indicata in cazul unor leziuni periferice
suspecte
E. toate afirmatiile sunt adevarate
(pag. 54)
* 28 Gradul 1 pe scala ECOG/OMS/ZUBROD de
evaluare functionala a starii generale in
cancerele bronhopulmonare poate include:

C. Disfonia

A. Activitate normala

D. Sindromul Pancoast-Tobias

B. Capacitate limitata de a se ingriji

E. Extensia cerebrala

C. Pacietii sunt incapabili de a se ingriji

(pag. 53)

D. Pacientii sunt capabili de a realiza activitati

casnice usoare sau lucrul la birou

* 24 Carcinomul pulmonar cu celule mici:

A. Se localizeaza de obicei central
B. Se localizeaza de obicei periferic
C. Se asociaza rar cu sindroame paraneoplazice
D. Disemineaza tardiv in alte organe

E. Pacientii sunt incapabili de a munci

(pag. 54)
* 29 Stadiul IIIB poate contine urmatoarele
combinatii de parametri in stadializarea
cancerului bronhopulmonar:

E. Au o evolutie lenta

A. T3N2M0

(pag. 51)

B. T4N2M0

* 25 Supravietuirea medie a pacientilor cu cancer

bronhopulmonar cu celule mici in stadiu de
boala extinsa este:
A. 3 ani
B. 6-12 luni
C. 18 luni
D. 48 luni

C. T4N0M0
D. T1aN2M0
E. T2aN3M1
(pag. 58)
* 30 Stadiul IIA poate contine urmatoarele
combinatii de parametri in stadializarea
cancerului bronhopulmonar:

E. Nicio varianta nu este corecta

A. T1aN1M0

(pag. 59)

B. T1bN2M0

* 26 Din punct de vedere biologic, pentru bilantul

diagnostic si de extensie al cancerului
bronhopulmonar se solicita in mod uzual
urmatoarele:
A. Biopsie ganglionara

C. T2aN1M1
D. T3N1M0
E. T2bN0M1
(pag. 58)

B. Tomografie computerizata
C. Hemoglobina glicozilata
D. Determinarea markerilor tumorali
E. Bilant hepatic
(pag. 54)

Pag. 11 din 146

Tema nr. 5
Tuberculoza
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
72-87
*1

Care dintre urmtoarele afirmaii privind

Micobacteriile tuberculoase este adevarata?

*4

Tabloul clinic in tuberculoza pulmonara

secundara:

A. asociaz i unele fenomene asociate

hipersensibilitii imune exacerbate: eritemul
nodos, eritemul polimorf;
B. prezinta semne si simptome specifice: febra,
frisoane si junghi thoracic;

A. Mycobacterium tuberculosis este principalul

agent etiologic al tuberculozei la bovine;

C. prezinta sindrom de impregnare bacilar

accentuat, tuse trenant, hemoptizie,
simptomele complicaiilor;

B. Sunt bacilli Gram negativi, uor ncurbai,

ramificai;

D. asociaza keratoconjunctivita flictenular, nefrite

si purpure hemoragice;

C. Sunt bacilli nesporulai i fr capsul, aerobi, cu

multiplicare lent la 24h;

E. prezinta intotdeauna tuse cu expectoratie

hemoptoica.

D. Micobacteriile sunt distruse de toate antibiotice;

(pag. 76-77)

E. Micobacteriile nu au proprietatea de acidoalcoolo-rezisten.

*5

(pag. 73-74)
*2

Care dintre urmtoarele afirmaii privind

tuberculoza la om este adevarata?

A. Infecia este nsoit ntotdeauna de

mbolnvirea TB;
B. Forma pulmonar este rar;
C. Calea de transmitere este aerian;
D. Tratamentul const n asociere de antibiotice
timp de 2 luni;
E. n 25% din cazuri infecia primar progreseaz
spre TB activ.
(pag. 74-75)
*3

Tuberculoza secundar are urmtoarele

caracteristici:

A. Apare pe un organism nesensibilizat n prealabil

de ctre infecia primar;
B. TB secundara se vindec de regul spontan cu
excepia unor forme complicate;

In diagnosticul tuberculozei pulmonare

urmatoarea afirmatie legata de examenul
bacteriologic este corecta:

A. examenul bacteriologic este principala metod

pentru diagnosticul de certitudine al TB
B. este necesara o singura proba de sputa
C. recoltarea sputei trebuie facuta preferabil seara;
D. produsele destinate examenului bacteriologic
sunt: sputa expectorat spontan prin tuse, urina
si lichidul peritoneal;
E. Examenul bacteriologic pentru micobacteriile
TB cuprinde microscopia n coloraia MayGrnwald Giemsa.
(pag. 79)
*6

Confirmarea prezenei bacilului Koch se

realizeaz prin efectuarea de culturi pe
mediul:

A. Geloza simpl
B. mediul solid Lwenstein Jensen
C. Sabouraud

C. Ftiziogeneza este numai endogena

D. Leifson

D. Se asociaz frecvent cu prezeta adenopatiilor

satelite;

(pag. 77)

E. Taboul clinic al TB secundare pulmonare

cuprinde semnele generale ale impregnrii
bacilare.
(pag. 77)

E. Chapman
*7

Regimul terapeutic recomandat in

tratamentul tuberculozei pulmonare in
situatia unui caz nou cu frotiu sau cultura
poziva este:

A. 2 luni HRZES, urmat de 4 luni HR;

B. 3 luni HRZE, urmat de 3 luni HR;
C. 3 luni HRZE, urmat de 5 luni HR;
D. 2 luni HRZE, urmat de 4 luni HR;
E. nici una din variantele de mai sus.
(pag. 85)

Pag. 12 din 146

*8

Tuberculoza pulmonara primara are

urmatoarele caractere principale:

A. rezulta din reactivarea unei infectii latente;

12 Urmatoarele afirmatii despre

intradermoreactia la tuberculin sunt
adevarate:

B. in majoritatea cazurilor, leziunea nu se vindeca

spontan;

A. testul este un marker al infeciei naturale sau

vaccinale, dar nu certific boala

C. se intalneste frecvent la adulti;

B. la persoanele imunocompetente reacia

inflamatorie/ induraia de 10-17mm sugereaz
infecia cu BK

D. simptomele respiratorii sunt intotdeauna

prezente si se manifest prin tuse cu
expectoratie hemoptoica.
E. dezvolt aspecte tipice de complex primar TB:
afect primar n parenchimul pulmonar, limfangit
i adenopatie hilo-mediastinal;
(pag. 76)
*9

Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta

unul dintre principiile tratamentului corect cu
antibiotice n tuberculoza?

A. tratament regulat pe toat perioada de 6 9 12

luni (n funcie de forma de boal) fr omisiuni
de prize;

C. reacia pozitiv este reacia inflamatorie/

induraia 10mm ce apare la 24h de la injectare
D. testul pozitiv confirma diagnosticul de boala
activa
E. pot aparea reactii pozitive si dupa infectii cu
micobacterii netuberculoase sau dupa
vaccinarea BCG
(pag. 78)
13 Agentii de prima linie in tratamentul
tuberculozei sunt:
A. Amoxicilina;
B. Vancomicina;

B. tratament sub direct observaie pe toata durata

tratamentului, doza unic matinal, dozare pe
kg/corp;

C. Rifampicina;

C. reevaluare periodic a funciei hepatice, renale,

audiogram;

E. Levofloxacina;

D. Etambutol;

D. toate din cele de mai sus

(pag. 84)

E. nici unul din cele de mai sus

14 Examenul radiologic pulmonar in

tuberculoza pulmonara:

(pag. 84)

A. Pirazinamid

A. radiografia ofer criterii solide n TB pulmonar

neconfirmat bacteriologic dar nu este util n
screening-ul persoanelor cu risc crescut sau a
contacilor;

B. Amikacin

B. poate releva infiltrate pulmonare apicale;

C. Cicloserin

C. poate releva caviti n diferite stadii de evoluie;

D. Levofloxacin

D. dinamica radiologic este rapida atat spontan cat

si sub tratament;

* 10 Medicamentele antituberculoase de linia intai

sunt:

E. Ofloxacin
(pag. 83-84)
11 Mediile de cultura utilizate pentru izolarea
micobacteriilor in diagnosticul tuberculozei
sunt:
A. mediul geloza - sange
B. mediul Pike
C. mediul solid Lwenstein Jensen
D. mediul Sabouraud
E. medii rapide lichide Bactec
(pag. 77)

E. poate evidentia semnele unor complicaii.

(pag. 79)
15 Hemoptizia poate fi o complicatie a
tuberculozei pulmonare. Tratamentul
acesteia cuprinde:
A. interzicerea alimentelor fierbini;
B. antihemoragice: Vitamina K, Etamsilat,
Adrenostazin, Vitamina C;
C. repausul fizic si vocal nu sunt necesare;
D. o alimentaie uoar semilichid, fierbinte, va fi
permis dup cteva ore;
E. pung cu ghea pe torace.
(pag. 79-80)

Pag. 13 din 146

16 Printre criteriile de certitudine ale

diagnosticului pozitiv al pleureziei
serofibrinoase TB se numara:

19 Pentru medicamentele antituberculoase,

administrate in regimurile zilnice, este
recomandata urmatoarea posologie:

A. vrsta tnr <40 de ani;

A. Izoniazida (H) - 5 (4-6) mg/kg;

B. IDR2PPD pozitiv;

B. Etambutol - 25 (20-30) mg/kg;

C. prezena BK la microscopie/ cultur n lichidul

pleural sau n biopsia pleural percutan;

C. Streptomicina (SM) - 15 (12-18) mg/kg;

D. evidentierea granuloamelor TB la examenul

histopatologic;

D. Rifampicina - 10 (8-12) mg/kg;

E. Pirazinamida (Z) - 10 (8-12) mg/kg.

E. antecedente personale de TB pulmonar.

(pag. 84)

(pag. 81)

20 Referitor la tratamentul tuberculozei, schema

2 HRZSE + 1 HRZE in administrare 7/7,
asociata cu 5 HRE, in administrare 3/7 este
indicata in urmatoarele situatii:

17 Ce afirmatii sunt adevarate despre

tuberculoza extrarespiratorie?
A. Tuberculoza ganglionar secundar afecteaz
predominant ganglionii occipitali si
submandibulari;

A. Tuberculoza pulmonar M + la prim retratament;

B. Tuberculoza extrapulmonar, caz nou;

B. TB genital la brbai determin frecvent

orhiepididimit;

C. Eec al tratamentului initial;

C. Tuberculoza digestiv se localizeaz

predominant n regiunea ileo-cecal, dar poate
afectata orice segment digestiv;

E. Recidive la cazuri la care nu s-a confirmat o

chimiorezisten.

D. In tuberculoza peritoneala, lichidul peritoneal

obinut prin paracentez este un transudat;
E. Tuberculoza osteoarticular se manifest mai
frecvent sub forme mixte osteo articulare, la
nivelul articulaiilor mari.
(pag. 81-83)
18 Urmatoarele afirmatii referitoare la
tratamentul tuberculozei sunt adevarate:
A. scopul tratamentului n TB este vindecarea
pacienilor si reducerea riscului de recidive;
B. terapia antibiotica este etapizat (regimuri
bifazice): faza de atac zilnic regim 7/7 (intensiv
cu 2 - 3 droguri), urmat de faza de continuare
(regim intermitent 3/7 cu 2 -3 droguri);
C. administrarea antibioticelor este posibila dup
stabilirea unui diagnostic precis i nregistrarea
TB n evidena activ
D. gratuitatea tuturor mijloacelor terapeutice este
indicata pentru toi bolnavii de TB;
E. terapia cu antibiotice este etapizata sub forma
regimurilor bifazice: faza de atac, zilnica regim
7/7 (intensiv cu 4 - 5 droguri), urmat de faza
de continuare (regim intermitent 3/7 cu 2 -3
droguri);
(pag. 83-84)

D. Cazuri de TB multidrog rezistente MDR/XDR

(pag. 85)
Tema nr. 6
Trombembolismul pulmonar
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
88-104
1

Elementele componente ale triadei Virchow,

care favorizeaza formarea trombului venos
sunt:

A. Neoplazia
B. hipercoagulabilitatea
C. Chimioterapia
D. staza sau turbulenta fluxului sangvin
E. Injuria endoteliala
(pag. 89)
2

Factorii de risc puternici (odd ratio > 10)

pentru trombembolismul pulmonar sunt:

A. Repausul la pat
B. Fracturi ale membrelor inferioare
C. Sarcina
D. leziuni ale maduvei spinarii
E. Chimioterapia
(pag. 89)

Pag. 14 din 146

Trombofiliile ereditare asociate cu

trombemebolismul pulmonar sunt:

A. factorul V Leiden

Determinarea troponinei la pacientul

suspectat de trombembolism pulmonar este
utila pentru:

B. Deficitul de proteina C

A. diagnosticul de certitudine

C. trombocitoza esentiala

B. stratificarea TEP submasiv

D. deficitul de protrombina

C. aprecierea functiei VD

E. defcitul de factor VIII

D. reducerea investigatiilor imagistice inutile si

iradiante

(pag. 90)
4

Simptomele cele mai frecvente care apar la

un pacient cu trombembolism pulmonar sunt:

A. durerea toracica cu caracter pleuretic

B. Wheezing-ul

E. aprecierea prognosticului bolii

(pag. 92)
9

Urmatoarele constante se coreleaza cu

mortalitatea la 30 de zile in trombembolismul
pulmonar acut:

C. dispneea

A. cresterea VSH

D. cresterea TA

B. leucocitoza

E. Frisonul

C. cresterea creatininei serice

(pag. 91)

D. cresterea troponinei serice

E. scaderea ratei de filtrare glomerulare

Durerea toracica ce apare la pacientul cu

trombembolism pulmonar are urmatoarele
caractere:

A. este intensa
B. are caracter pleuretic

(pag. 92)
10 Modificarile electrocardiografice cel mai
frecvent intalnite in trombembolismul
pulmonar sunt:

C. apare tipic in emboliile mari

A. blocul major de ramura stanga recent aparut

D. are caracter anginos in TEP central

B. bradicardia sinusala

E. iradiaza interscapulovertebral

C. modificarile de segment ST

(pag. 91)

D. aspectul S1Q1T1

E. tahicardia sinusala

Semnele clinice mai frecvent intalnite in

trombembolismul pulmonar sunt:

A. Tahicardia
B. galopul de VS
C. accentuarea componentei pulmonare a
zgomotului II
D. Hipertensiunea arteriala
E. turgescenta jugularelor
(pag. 91)
7

Dispneea intalnita la pacientii cu

trombembolism pulmonar are urmatoarele
caractere:

A. debutul este brusc

B. este concordanta cu examenul obiectiv
C. poate fi unic simptom
D. Se asociaza obligatoriu cu hemoptizia
E. este simptomul cel mai frecvent intalnit
(pag. 91)

(pag. 92)
* 11 Riscul de trombembolism pulmonar in
neoplazii, se asociaza cel mai frecvent cu:
A. varsta inaintata
B. chimioterapia
C. hemopatiile maligne
D. cateterele venoase centrale
E. perioada postpartum
(pag. 89)
* 12 Trombofiliile se incadreaza in urmatoarea
grupa de risc pentru trombembolismul
pulmonar:
A. factori de risc foarte slabi
B. factori de risc slabi
C. factori de risc moderati
D. factori de risc puternici
E. factori de risc foarte puternici
(pag. 89)

Pag. 15 din 146

* 13 Cea mai frecventa cauza genetica de

trombembolism pulmonar este:
A. deficitul de antitrombina III

* 18 In trecut, standardul de aur in diagnosticul

trombembolismului pulmonar a fost
considerat:

B. deficitul de factor VIII

A. radiografia pulmonara

C. deficitul de proteina S

B. scintigrafia pulmonara

D. hemofilia

C. angiografa pulmonara

E. factorul V Leiden

D. ecocardiografia

(pag. 90)

E. electrocardiograma

* 14 Un semn clinic rar, dar sugestiv pentru

afectarea hemodinamica semnificativa din
trombembolism pulmonar, este:
A. turgescenta jugularelor

(pag. 94)
* 19 In prezent, standardul de aur in
diagnosticul trombembolismului pulmonar
este considerat:

B. cianoza

A. scintigrafia pulmonara

C. hipotensiunea arteriala si socul

B. ecocardiografia

D. hipertensiunea arteriala

C. radiografia pulmonara

E. galopul ventricular drept

D. angiografa prin computer tomografie

(pag. 90)

E. BNP (brain natriuretic peptide)

* 15 Simptomul cel mai frecvent intalnit la

pacientii cu trombembolism pulmonar
central este:

(pag. 94)
* 20 Suspiciunea clinica de trombembolism
pulmonar trebuie confirmata imagistic prin:

A. durerea retrosternala

A. Radiografie pulmonara

B. durerea toracica cu caracter pleuretic

B. Ecocardiografie

C. tusea

C. Ecografie prin compresie venoasa

D. hemoptizia

D. Scintigrafie pulmonara de ventilatie

E. ameteala

E. Angiografie pulmonara prin computer tomografie

(pag. 91)

(pag. 95)

* 16 Care din urmatoarele explorari paraclinice

are valoare predictiva negativa inalta pentru
trombembolismul pulmonar?

* 21 Decesul pacientilor cu trombembolism

pulmonar se produce prin:
A. Soc hipovolemic

A. gazometria arteriala

B. Insuficienta respiratorie acuta

B. determinarea troponinei serice

C. Hipotensiune arteriala pulmonara

C. BNP sau NT-pro-BNP

D. Insuficienta ventriculara dreapta acuta

D. determinarea D-dimerilor

E. Insuficienta ventriculara stanga acuta

E. creatinina serica

(pag. 97)

(pag. 92)
* 17 Semnul radiologic, cel mai frecvent intalnit in
trombembolismul pulmonar este:

* 22 Anticoagularea orala in tratamentul

trombembolismului pulmonar se realizeaza
cu:

A. atelectazia

A. Acenocumarol

B. oligoemia difuza

B. Fondaparina

C. opacitatea triunghiulara

C. Clopidogrel

D. opacitatea in periferia parenchimului

D. Nadroparina

E. oligoemia focala

E. Aspirina

(pag. 93)

(pag. 99)

Pag. 16 din 146

* 23 Anticoagularea parenterala in tratamentul

trombembolismului pulmonar se realizeaza
cu:

Patogeneza sindromului X coronarian

cuprinde urmtoarele mecanisme:

A. hiperhomocisteinemia

A. Acenocumarol

B. insulinorezistena

B. Aspirina

C. disfuncia endotelial

C. Dabigatran

D. deficitul de estrogeni

D. Rivaroxaban

E. ischemia microvascular

E. Nadroparina

(pag. 111)

(pag. 99)

Contraindicaii absolute ale fibrinolizei n

STEMI sunt:

Tema nr. 7
Boala coronariana

A. AVC ischemic n ultimele 6 luni

Bibliografie asociata temei:

B. puncii n zone necompresibile n ultimele 24 ore

Compendiu vol I
105-148
1

Riscul intermediar de mortalitate n boala

coronarian stabil este stabilit de :

A. fracie de ejecie a VS 35-49%

B. defecte mici sau absente de perfuzie la
scintigrafia miocardic de stres

C. hipertensiune arterial refractar

D. resuscitare cardiac prelungit
E. sngerare gastrointestibnal n ultima lun
(pag. 127)
6

Contraindicaii relative ale fibrinolizei n

STEMI sunt:

C. test de efort ECG pozitiv cu criterii de severitate

A. tratament anticoagulant oral

D. dilatare ventricular important

B. ulcer peptic activ

E. tulburri limitate de cinetic la ecocardiografia de

stres, induse de doze mari de dobutamin

C. afeciuni hepatice severe

(pag. 109)

E. sngerare gastrointestinal n ultima lun

Tomografia computerizat cardiac n boala

coronarian stabil este util pentru:

D. accidente ischemice tranzitorii n ultimele 6 luni

(pag. 127)
7

A. evaluarea exact a fraciei de ejecie a VS

Incidena hemoragiilor intracraniene majore

postfibrinoliz este maxim:

B. calcularea scorului de calciu coronarian

A. la vrstnici

C. identificarea cu acuitate a leziunilor obstructive

coronariene

B. la femei

D. screeningul noninvaziv la pacienii cu risc redus

E. diagnosticul insuficienei mitrale ischemice
asociate
(pag. 108)
3

Diagnosticul anginei pectorale Prinzmetal se

caracterizeaz prin:

A. durere precordial prelungit peste 30 minute

B. orar fix, deoarece apare n a doua jumtate a
nopii
C. raportul incidenei brbai/femei este de 5:1
D. supradenivelare tranzitorie de segment ST pe
ECG
E. subdenivelare tranzitorie de segment ST pe ECG
(pag. 113)

C. la brbai
D. la hipertensivi
E. dup 72 de ore de la trombofibrinoliz
(pag. 127)
8

Administrarea inhibitorilor de glicoprotein

IIa/IIIb la pacientul cu STEMI i angioplastie
primar este indicat n caz de:

A. tromb masiv intracoronarian

B. stenoz sever intracoronarian
C. flux coronarian lent
D. stenoz semnificativ a trunchiului arterei
coronare stngi
E. infarct miocardic cu oc cardiogen
(pag. 129)

Pag. 17 din 146

Anevrismul de VS consecutiv unui STEMI

anterior se poate complica cu:

14 Infarctele miocardice non-aterosclerotice au

ca etiologie:

A. aritmii

A. spasmul coronarian

B. tromboz intraventricular

B. vasculitele coronariene

C. agravarea unei insuficiene cardiace preexistente

C. disecia de aort

D. reinfarctizare

D. emboliile coronariene

E. pericardit epistenocardic

E. consumul de cocain

(pag. 133)

(pag. 137)

10 Pericardita acut ce complic un STEMI se

caracterizeaz prin:

15 Creterea consumului miocardic de oxigen

poate precipita un sindrom coronarian acut
prin:

A. sindrom febril
B. frectur pericardic

A. febr

C. durere toracic cu caracter de junghi

B. tahiaritmii

D. cedeaz la tratamentul cu aspirin

C. embolie pulmonar

E. cedeaz la tratamentul cu corticoizi

D. tireotoxicoz

(pag. 133)

E. anemie

11 Implantarea unui defibrilator cardiac pentru

prevcenia aritmiilor maligne ventriculare
post STEMI are indicaie la pacienii cu:
A. disfuncie diastolic sever

(pag. 137)
16 Clasificarea Topol definete riscul crescut n
cazul unui SCA, n condiiile apariiei
urmtoarelor condiii clinice:

B. disfuncie sistolic sever

A. edem pulmonar acut

C. fibrilaie atrial cu deteriorare hemodinamic

B. vrsta sub 70 ani

D. fibrilaie ventricular

C. BCRS nou aprut

E. tahicardie ventricular cu deteriorare

hemodinamic

D. unde Q patologice

(pag. 133)

(pag. 142)

12 Ruptura peretelui liber ventricular,

complicaie mecanic a unui STEMI se
caracterizeaz prin:

17 Nitraii ca medicaie antiischemic

acioneaz prin urmtoarele mecanisme:

A. hemopericard
B. tamponad cardiac
C. colaps cardiovascular cu disociaie
electromecanic
D. fibrilaie atrial
E. edem pulmonar
(pag. 132)
13 Tratamentul anticoagulant oral la un pacient
cu STEMI este recomandat n caz de:
A. fibrilaie atrial
B. tahicardie ventricular recurent
C. fibrilaie ventricular
D. proteze mecanice valvulare
E. tromboz intraventricular

E. tahicardii ventriculare maligne

A. reduc presarcina
B. reduc contractilitatea miocardic
C. scad consumul miocardic de oxigen
D. reduc frecvena cardiac
E. cresc aportul miocardic n oxigen prin
vasodilataie coronarian
(pag. 143)
18 Riscul intermediar de stratificare a riscului
unui pacient cu SCA presupune:
A. istoric de tromboembolism pulmonar
B. istoric de infarct miocardic
C. istoric de accident vascular cerebral
D. istoric boal arterial periferic
E. istoric de reumatism articular acut
(pag. 142)

(pag. 128)

Pag. 18 din 146

19 Care dintre urmtoarele medicamente inhib

receptorii de glicoprotein plachetar IIb/IIIa:

* 24 Prezena undei Q de necroz n derivaiile

DII, DIII, aVF semnific infarct miocardic:

A. ticagrelor

A. lateral

B. prasugrel

B. latero-posterior

C. rivaroxaban

C. infero-lateral

D. tirofiban

D. inferior

E. abciximab

E. infero-posterior

(pag. 144)

(pag. 122)

20 Dintre inhibitorii de receptori P2Y12, ca

medicaie antiplachetar n SCA, fac parte:

* 25 Intervalul de timp necesar pentru atingerea

nivelului maxim seric al troponinei I este de :

A. apixaban

A. 2-4 ore

B. rivaroxaban

B. 4-6 ore

C. ticagrelor

C. 6-12 ore

D. clopidogrel

D. 12-20 ore

E. prasugrel

E. 24 ore

(pag. 144)

(pag. 124)

* 21 Testul standard de diagnostic al ischemiei

microvasculare din angina microvasculare
este:

* 26 Care dintre urmtoare nu reprezint

contraindicaie de fibrinoliz n STEMI:
A. endocardit infecioas

A. ecocardiografia de stres

B. resuscitare cardiac prelungit

B. testul ECG de effort

C. infarct miocardic cu oc cardiogen

C. scintigrafia de perfuzie de effort

D. determinarea rezervei de flux coronarian prin
metode invazive
E. calcularea scorului de calciu
(pag. 112)
* 22 Limitarea marcat a activitii fizice, cu prag
de efort de maxim 5 Metz, corespunde
conform clasificrii canadiene din angina
pectoral stabil, clasei:

D. infarct miocardic asociat diseciei de aort

E. pacient sub tratament anticoagulant oral
(pag. 127)
* 27 Beneficiul maxim al angioplastiei
coronariene primare postinfarct miocardic
este n primele:
A. 2 ore
B. 6 ore

A. I

C. 12 ore

B. II

D. 24 ore

C. III

E. 48 ore

D. IV

(pag. 126)

E. V
(pag. 107)
* 23 Edemul pulmonar acut cardiogen asociat
unui STEMI corespunde conform clasificrii
Kilip, clasei:

* 28 Ruptura peretelui infarctat reprezentnd o

complicaie mecanic a STEMI apare cel mai
frecvent:
A. dup 24 ore
B. dup 48 ore

A. I

C. dup 3-5 zile

B. II

D. dup 7 zile

C. III

E. dup 14 zile

D. IV

(pag. 132)

E. V
(pag. 121)

Pag. 19 din 146

* 29 Extrasistolele ventriculare nesistematizate

aprute n contextul unui STEMI presupun:

* 34 Anevrismul de VS apare cel mai frecvent

consecutiv unui infarct miocardic:

A. creterea dozelor de betablocant

A. inferior

B. tratament cu amiodaron

B. lateral

C. tratament cu xilin

C. anterior

D. tratament cu calciu blocante nondihidropiridinice

D. septal profund

E. nu necesit tratament specific

E. de ventricul drept

(pag. 133)

(pag. 133)

* 30 Blocul atrioventricular gradul I aprut n

contextul unui STEMI impune:
A. cardiostimulare temporar de siguran

* 35 Care dintre urmtoarele clase de

medicamente sunt de evitat n infarctul
miocardic al VD:
A. betablocantele

B. cardiostimulare permanent dac intervalul PR

este peste 320 msecunde

B. statinele

C. tratament cu atropin i.v.

C. heparina nefracionat

D. tratament cu isoproterenol i.v.

D. vasodilatatoarele

E. nu necesit tratament

E. inhibitorii de receptori P2Y12

(pag. 133)

(pag. 132)

* 31 Cea mai frecvent complicaie de ritm

supraventricular a unui STEMI este:

* 36 Cardiostimularea permanent la un pacient

cu STEMI are indicaie n cazul:

A. tahicardia atrial multifocal

A. bloc A-V grd I cu bloc fascicular anterosuperior

B. tahicardia atrial automat

B. bloc A-V grd I cu bloc fascicular posteroinferior

C. fibrilaia atrial

C. bloc A-V tip II Wenchebach

D. flutterul atrial

D. bloc A-V grd II asociat cu bloc complet de ramur

E. aritmia extrasistolic atrial

E. BCRD asociat cu bloc fascicular anterosuperior

(pag. 133)

(pag. 133)

* 32 Nivelul terapeutic int al LDL colesterol la

un pacient cu infarct miocardic constituit
este:
A. 130 mg/dl

* 37 Care medicament antiaritmic este

recomandat la un pacient cu STEMI i
disfuncie sever VS pentru profilaxia
tulburrilor maligne de ritm ventriculare:

B. 110 mg/dl

A. mexiletina

C. 100 mg/dl

B. fenitoina

D. 90 mg/dl

C. propafenona

E. 70 mg/dl

D. disopiramida

(pag. 147)

E. amiodarona

* 33 Angina de novo sau angina pectoral cu

debut recent, presupune c are o vechime de:
A. maxim 2 zile

(pag. 132)
* 38 Apariia ocului cardiogen asociat unui
STEMI presupune afectarea a cel puin:

B. maxim 7 zile

A. 10% din VS

C. maxim 14 zile

B. 20% din VS

D. maxim 21zile

C. 30% din VS

E. maxim 30 zile

D. 40% din VS

(pag. 137)

E. infarct miocardic de VD asociat

(pag. 120)

Pag. 20 din 146

* 39 Prevenia secundar presupune reducerea

grsimilor din aportul caloric total la maxim:

Care din urmatorii factori influenteaza

debitul cardiac si implicit valorile tensionale?

A. 10%

A. Frecventa cardiaca

B. 20%

B. Vascozitatea

C. 30%

C. Contractilitatea miocardica

D. 40%

D. Sistemul nervos autonom

E. 50%

E. Presarcina

(pag. 131)

(pag. 151)

* 40 Termenul de fibrilaie ventricular tardiv

presupune apariia acesteia dup un interval
de timp de la debutul STEMI de minim:

HTA de cauza renoparenchimatoasa se

intalneste in:

A. Nefropatia diabetica

A. 6 ore

B. Displazia fibromusculara a arterei renale

B. 12 ore

C. Rinichiul polichistic

C. 24 ore

D. Uropatia obstructiva

D. 48 ore

E. Stenoza aterosclerotica a arterei renale

E. 7 zile

(pag. 153)

(pag. 133)
Tema nr. 8
Hipertensiunea arteriala
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
149-172
1

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

la HTA sunt adevarate?

A. Este o afectiune cronica rar intalnita in Europa si

Statele Unite
B. Furnizeaza cel mai mare numar de retete si
medicamente prescrise
C. Este atat o boala cat si un factor de risc major
pentru alte afectiuni cardiace, cerebrale si renale
D. Rata de control a tensiunii arteriale depaseste
jumatate din numarul pacientilor hipertensivi
E. Reprezinta cel mai frecvent motiv de consultatie
medicala ambulatorie
(pag. 149)
2

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

la HTA maligna sunt adevarate?

A. Se caracterizeaza prin valori tensionale foarte

mult crescute si refractare
B. Prezinta manifestari severe ale organelor tinta
afectate

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

la HTA din feocromocitom sunt adevarate?

A. Cauza HTA este excesul de hormoni

mineralocorticoizi
B. Cauza este o tumora localizata in
medulosuprarenala (celulele cromafine)
C. Localizarea poate fi si extra-adrenala paraganglioame
D. Sunt secretate in exces catecolamine
E. Hiperaldosteronismul aparut determina
hipopotasemie
(pag. 153-154)
6

In care dintre urmatoarele situatii apare HTA

sistolica izolata?

A. Fistula arteriovenoasa
B. Stenoza aortica valvulara
C. Rigiditatea aortei crescuta
D. Boala Paget
E. Tireotoxicoza
(pag. 154)
7

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

la HTA din sindromul Cushing sunt
adevarate?

C. Are un prognostic bun

A. Substratul poate fi un adenom hipofizar

secretant de ACTH

D. Pacientii au valori crescute ale TA doar in

contextul consultatiei medicale

B. HTA este determinata de productia in exces a

cortisolului

E. Ca explicatie este invocata anxietatea excesiva

la contactul cu medicul.

C. Apare un sindrom hiperkinetic

(pag. 150-151)

D. Patogeneza implica retentia hidrosalina,

hiperactivitatea sistemului RAA, cresterea
activitatii SNS
E. Se asociaza in timp afectarea functiei renale prin
nefrolitiaza, nefrocalcinoza.
(pag. 154)
Pag. 21 din 146

Ecocardiografia aduce urmatoarele informatii

la pacientul hipertensiv:

13 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la

hipertensivii diabetici sunt adevarate?

A. Evalueaza si cuantifica masa ventriculara stanga

crescuta

A. Clasele de antihipertensive preferate sunt IEC,

sartanii si inhibitorii reninei

B. Evalueaza fractia de ejectie ventriculara stanga

B. Clasele de antihipertensive preferate sunt

betablocantele si diureticele tiazidice

C. Evalueaza dimensiunea si volumul atriului stang

D. Permite calcularea indicilor Sokolow-Lyon si
Cornell
E. Semnaleaza prezenta disfunctiei diastolice
(pag. 157)
9

Prezenta afectarii subclinice de organ se

evidentiaza prin urmatorii parametri:

A. Velocitatea undei de puls carotido-femural < 12

m/sec
B. Hipertrofia ventriculara stanga
C. Scaderea clearance-ului creatininei < 60 mg/dl
D. Microalbuminurie pana la 300 mg/24 ore
E. Grosimea peretelui carotidian < 0,9 mm
(pag. 159)
10 Afectarea clinica a organelor tinta in HTA se
refera la

C. Asocierea HTA cu diabetul zaharat creste mult

riscul complicatiilor
D. In prezenta insuficientei renale se impune
asocierea terapiei diuretice
E. Tratarea HTA aduce mari beneficii de protectie
asupra consecintelor cardiovasculare, renale si
retiniene ale DZ
(pag. 167)
14 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
HTA la coronarieni sunt adevarate?
A. In vederea preventiei primare a bolii coronariene,
obiectivul de atins este de 140/90 mm Hg, cu
oricare din clasele antihipertensive
B. Medicatia de prima linie recomandata pentru
pacientii coronarieni se refera la beta-blocante si
IEC sau sartani.

A. Boala arteriala periferica

C. In cazul insuficientei cardiace de origine

ischemica, se recomanda in prezent reducerea
TA sub 120/80 mm Hg.

B. Infarct miocardic, angina pectorala, insuficienta

cardiaca

D. Dihidropiridinele cu actiune rapida (nifedipina)

sunt recomandate in acest context clinic

C. Accident vascular cerebral

D. Proteinurie < 300 mg/24 ore

E. HTA este un factor de risc independent pentru

aparitia bolii coronariene

E. Retinopatie

(pag. 167-168)

(pag. 160)

15 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

la hipertensiunea asociata cu afectare renala
sunt adevarate?

11 Principalele masuri de tratament

nonfarmacologic in HTA se refera la:
A. Evitarea activitatii fizice
B. Abandonarea fumatului
C. Scaderea aportului de Na
D. Alimentatie hiperlipemianta
E. Consum excesiv de alcool
(pag. 163)
12 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
HTA la varstnici sunt adevarate?

A. HTA este factor de risc pentru progresia bolilor

renale
B. Valorile tensionale maxime acceptate de ghiduri
pentru pacientii cu boli renale sunt 130/80 mm
Hg.
C. Valorile tensionale maxime acceptate de ghiduri
pentru pacientii cu boli renale sunt 140/90 mm Hg
D. Medicatia de electie pentru pacientii hipertensivi
cu nefropatie si cu proteinurie este reprezentata
de IEC si sartani

A. Caracteristica hemodinamica este HTA sistolica

si cresterea presiunii pulsului

E. Medicatia de electie pentru pacientii hipertensivi

cu nefropatie este reprezentata de Methyldopa

B. Riscul hipotensiunii ortostatice este redus

(pag. 168)

C. Diuretticele tiazidice si blocantii de calciu

constituie primele optiuni
D. Nu exista dovezi ale beneficiului tratarii HTA la
varstnici

* 16 HTA se considera in mod uzual atunci cand

valorile TA sunt:
A. .> 115/75 mm Hg
B. > 140/90 mm Hg

E. Riscul interferentelor medicamentoase este

ridicat

C. > 120/80 mm Hg

(pag. 167)

D. < 140/90 mm Hg
E. > 130/80 mm Hg
(pag. 149)
Pag. 22 din 146

* 17 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la

HTA ca factor de risc este adevarata?
A. Valoarea diastolica prea scazuta nu reprezinta
un risc suplimentar

* 21 Care din urmatoarele mecanisme se refera la

predispozitia genetica in etiopatogeneza HTA
primare?
A. Sistemul renina angiotensina - aldosteron

B. Valoarea sistolica este considerata mai putin

importanta decat cea diastolica

B. Anomalia monogenica a canalelor de sodiu din

rinichi (sindromul Liddle)

C. Predictia TA medii pare a fi in relatie cu AVC

C. Sistemul nervos simpatic

D. Presiunea pulsului la varstnici nu este un factor

de prognostic semnificativ

D. Sistemul nervos parasimpatic

E. Exista o corelatie mai puternica intre TA

periferica si riscul CV la persoanele de varsta
medie
(pag. 150)
* 18 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la HTA sistolica a varstnicului este
adevarata?
A. TA sistolica > 140 mm Hg si TA diastolica > 90
mm Hg
B. TA sistolica > 140 mm Hg si TA diastolica < 90
mm Hg
C. Se datoreaza in principal cresterii rezistentei
periferice
D. Se datoreaza unei hiperactivitati simpatice
E. Se datoreaza cresterii elasticitatii arteriale
(pag. 150)
* 19 Care din urmatoarele caracteristici apartine
HTA mascate?

E. Sistemul vascular prin disfunctia endoteliala si

remodelarea vasculara
(pag. 151-152)
* 22 Care din urmatoarele afectiuni determina
HTA renovasculara?
A. Glomerulonefrita
B. Rinichiul polichistic
C. Nefropatia diabetica
D. Stenoza uni sau bilaterala a arterei renale
E. Pielonefrita
(pag. 153)
* 23 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
HTA din coarctatia de aorta este adevarata?
A. HTA este masurata doar la nivelul membrelor
inferioare
B. HTA este masurata doar la nivelul membrelor
superioare
C. Cauza este excesul de hormoni mineralocorticoizi

A. Valorile normale se constata la consultatii (<

140/90 mm Hg)

D. Cauza este o tumora localizata in

medulosuprarenala

B. Valorile crescute apar doar in contextul

consultatiei medicale

E. Se poate asocia cu carcinom medular tiroidian,

neurofibromatoza

C. Se datoreaza anxietatii excesive la contactul cu

medicul

(pag. 153)

D. Este mai frecvent intalnita la varstnici

E. Apar manifestari severe ale organelor tinta
(pag. 150-151)
* 20 Care dintre urmatorii factori influenteaza
rezistenta vasculara periferica si implicit TA
sistemica?

* 24 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la

HTA din hiperparatiroidism sunt adevarate?
A. HTA este determinata de productia in exces a
cortisolului
B. Este determinata de adenomul paratiroidian
hipersecretant si hipercalcemie

A. Contractilitatea miocardica

C. Substratul poate fi un adenom hipofizar

secretant de ACTH

B. Competenta valvelor cardiace

D. Se datoreaza hiperaldosteronismului

C. Vascozitatea

E. Se asociaza cu hipopotasemie

D. Frecventa cardiaca

(pag. 154)

E. Presarcina
(pag. 151)

* 25 Simptomul care pledeaza pentru afectarea

creierului in HTA este reprezentat de:
A. Palpitatii
B. Nicturie
C. Dispnee de effort
D. Episoade de ischemie cerebrala tranzitorie
E. Sete
(pag. 155)
Pag. 23 din 146

* 26 Care din urmatoarele explorari de laborator

este o explorare de rutina la pacientul cu
HTA?
A. Catecolaminele serice si/sau urinare
B. Cortizolul
C. Aldosteronul
D. Renina serica

Tema nr. 9
Insuficienta cardiaca
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
173-194
*1

Cel mai folosit diuretic in tratamentul

edemului pulmonar acut cardiogen este:

E. Creatinina serica

A. hidroclorotiazida.

(pag. 156-157)

B. spironolactona.

* 27 Care din urmatoarele valori tensionale

caracterizeaza TA normal inalta?
A. TA sistolica 120-129 si/sau TA diastolica 80-84
mm Hg
B. TA sistolica 130-139 si/sau TA diastolica 85-89
mm Hg

C. torasemidul.
D. metolazona.
E. furosemidul.
(pag. 190)
*2

C. TA sistolica 140-159 si/sau TA diastolica 90-99

mm Hg

Urmatoarea situatie poate produce sau

precipita o insuficienta cardiaca acuta prin
debit cardiac crescut:

D. TA sistolica 160-179 si/sau TA diastolica 100109 mm Hg

A. embolia pulmonara.

E. TA sistolica < 120 si/sau TA diastolica < 80 mm

Hg

C. tireotoxicoza.

(pag. 158)
* 28 Asocierea HTA de gradul 1 cu 1-2 factori de
risc incadreaza pacientul hipertensiv in clasa
de risc:

B. tamponada.
D. disfunctia renala.
E. supraincarcarea volemica.
(pag. 187)
*3

A. Risc obisnuit

Cea mai frecventa cauza a socului cardiogen

este:

B. Risc aditional scazut

A. miocardita acuta.

C. Risc aditional moderat

B. embolia pulmonara.

D. Risc aditional inalt

E. Risc aditional foarte inalt
(pag. 159)
* 29 Care din urmatorii parametri se refera la
afectarea clinica a organelor tinta?
A. Microalbuminuria < 300 mg/24 ore
B. Hipertrofia ventriculara stanga
C. Grosimea peretelui carotidian > 0,9 mm
D. Velocitatea undei de puls carotido-femural > 12
m/sec
E. Retinopatia
(pag. 159-160)
* 30 Care din urmatoarele substante
antihipertensive este inhibitor central
adrenergic?

C. disectia de aorta.
D. infarctul miocardic acut.
E. aritmia acuta.
(pag. 189)
*4

In edemul pulmonar acut cardiogen digitala

se administreaza pentru:

A. efectul inotrop pozitiv.

B. cresterea diurezei prin ameliorarea perfuziei
renale.
C. controlul frecventei cardiace la pacientul cu
fibrilatie atriala.
D. efectul vasodilatator.
E. efect anti-ischemic prin ameliorarea perfuziei
miocardice.
(pag. 191)

A. Prazosin
B. Doxazosin
C. Clonidina
D. Labetalol
E. Carvedilol
(pag. 166)
Pag. 24 din 146

*5

La pacientul cu insuficienta cardiaca acuta

masurarea presiunii blocate in artera
pulmonara cu ajutorul cateterului SwanGanz:

A. este intotdeauna necesara.

B. poate distinge intre mecanismul cardiogen si noncardiogen la pacientii cu boli complexe
concomitente.
C. demonstreaza originea cardiogena a edemului
pulmonar daca presiunea este mai mica de 25
mmHg.
D. creste debitul cardiac in caz de insuficienta
cardiaca dreapta.
E. demonstreaza etiologia tromboembolica a
insuficientei cardiace.
(pag. 190)
6

Cele trei elemente care definesc insuficienta

cardiaca acuta sunt:

A. prezenta de simptome si semne de insuficienta

cardiaca.
B. debutul rapid.

Urmatoarele afirmatii despre tratamentul

inotrop pozitiv si vasopresor in socul
cardiogen sunt adevarate:

A. noradrenalina este medicamentul de prima

intentie.
B. dobutamina se administreaza in doze incepand
cu 2-3 micrograme/kg/min.
C. digoxinul administrat intravenos are un efect
rapid de ameliorare a simptomelor, dar nu scade
mortalitatea.
D. dopamina in doze mari poate produce tahiaritmii.
E. milrinona are efect inotrop pozitiv si
vasoconstrictor, crescand debitul cardiac si
tensiunea arteriala.
(pag. 192-193)
10 Socul cardiogen tipic se caracterizeaza prin:
A. anurie sau oligurie.
B. index cardiac intre 2-3 l/min/m2.
C. tensiune arteriala sistolica mai mica de 90
mmHg.

C. cresterea peptidului natriuretic de tip B (BNP)

peste 100 pg/ml.

D. raluri crepitante fine si subcrepitante care apar

initial la bazele pulmonare si se extind spre
varfuri.

D. prezenta de modificari infiltrative perihilar in aripi

de fluture pe radiografia cord-pulmon.

E. tensiune arteriala in general crescuta prin

suprastimulare simpatica.

E. necesitatea spitalizarii.

(pag. 189)

(pag. 186)
7

Cauze si factori precipitanti ai insuficientei

cardiace acute sunt:

* 11 Urmatorii factori au efect precipitant

(agravant) al simptomelor in insuficienta
cardiaca, cu exceptia:

A. anemia.

A. medicatie inotrop negativa (verapamil)

B. lipsa aderentei la tratament.

B. beta-blocante

C. leziuni cerebrovasculare.

C. tromboembolismul pulmonar

D. neoplazii.

D. infectii

E. disfunctia hepatica.

E. tireotoxicoza

(pag. 187)

(pag. -)

Complicatii care pot sa apara in evolutia

socului cardiogen sunt:

A. hemoragie digestiva prin ulcer de stres.

B. accidente vasculare trombotice sau hemoragice.
C. insuficienta hepatica.
D. embolia pulmonara.
E. alcaloza respiratorie.
(pag. 189)

* 12 Urmatoarele afirmatii despre insuficienta

cardiaca (IC) sunt adevarate, cu exceptia:
A. pacientii in clasa I NYHA au limitare moderata
capacitatii de effort
B. pacientii in clasa III NYHA au limitare severa a
capacitatii de effort
C. pacientii in clasa IV NYHA au simptome in repaus
D. in stadiul B pacientii au modificari structurale
cardiace
E. in stadiul C au simptome de IC
(pag. -)

Pag. 25 din 146

* 13 Urmatoarele afirmatii despre insuficienta

cardiaca (IC) sunt adevarate, cu exceptia :
A. pacientii cu IC cu FE pastrata au dilatare
ventriculara stanga
B. FE a ventriculului stang scazuta inseamna FE
40%
C. pacientii in stadiul A de IC au factori de risc
pentru IC dar fara modificari structurale cardiace
D. pacientii in stadiul C au semne si simptome de IC
E. pacientii in std D au boala avansata si simptome
severe in ciuda terapiei maximale
(pag. -)
* 14 Urmatoarele date despre insuficienta
cardiaca (IC) sunt adevarate cu exceptia:
A. in IC are loc o redistributie a debitului cardiac
sub efectul eliberarii de catecolamine

* 17 Urmatoarele clase de medicatie au efecte

benefice in insuficienta cardiaca cu FE
scazuta, cu exceptia:
A. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I
(IECA)
B. B- blocante
C. diuretice antialdosteronice
D. hidralazina isosorbid dinitrat
E. calciu blocante nondihidropiridinice
(pag. -)
* 18 Care afirmatie referitoare la terapia
insuficientei cardiace cu FE scazuta este
corecta:
A. blocantii receptorilor de angiotensina II (BRA)
cresc mortalitatea

B. exista vasoconstrictie preferentiala la nivelul

cordului si creierului

B. nu se administreaza asociat blocanti de receptori

de angiotensina II (BRA) si inhibitori ai enzimei
de conversie a angiotensinei I (IECA)

C. in IC se produce activarea sistemului renina

angiotensina aldosteron

C. IECA nu se asociaza cu diuretice

antialdosteronice

D. in IC creste sinteza de substante vasodilatatoare

D. hidralazina-isosorbidul dinitrat nu se poate

administra in locul IECA sau BRA

E. in IC creste sinteza de TNF alfa

(pag. -)
* 15 Urmatoarele semne/ simptome sunt
prezente la pacientul cu insuficienta cardiaca
cu exceptia:
A. dispnee de decubit
B. edeme gambiere
C. pleurezie (hidrotorax) unilaterala

E. ivabradina se poate administra in locul bblocantului

(pag. -)
* 19 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre
insuficienta cardiaca (IC) cu FE scazuta, cu
exceptia:
A. B- blocantele scad mortalitatea

D. pleurezie (hemotorax) bilaterala

B. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I

(IECA) scad mortalitatea

E. hepatomegalie sensibila

C. direticele antialdosteronice scad mortalitatea

(pag. -)

D. cardiodefibrilatorul implantabil (ICD) se foloseste

numai la pacientii cu stop cardiac resuscitat

* 16 Urmatoarele masuri nonfarmacologice sunt

recomandate la pacientul cu insuficienta
cardiaca (IC) cu exceptia:
A. reducerea consumului de sare la 10g/zi
B. oprire consum de alcool
C. vaccinare antipneumococica
D. antrenament fizic
E. mentinerea greutatii coporeala in stadiile
avansate de IC
(pag. -)

E. efectul diureticelor pe mortalitate nu a fost studiat

riguros
(pag. -)
* 20 Referitor la insuficienta cardiaca, ce
afirmatie nu este corecta?
A. inlocuirea valvulara se recomanda la pacientul
cu IC inainte ca FE sa scada sub 30%
B. terapia de resincronizare se foloseste la pacientii
cu QRS > 120 ms, bloc complet de ramura
stanga si FE 35%
C. terapia de resincronizare se foloseste la pacientii
cu QRS cu durata normala
D. resincronizare se poate folosi la pacientii cu bloc
complet de ramura dreapta
E. pacientii pot avea beneficiu dupa
revascularizarea miocardica
(pag. -)

Pag. 26 din 146

21 Care dintre urmatoarele semne sunt regasite

la pacientul cu insuficienta cardiaca (IC)
A. Hepatomegale sensibila

26 Care dintre afirmatiile despre inhibitorii

enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)
sunt adevarate in insuficienta cardiaca (IC)?

B. Splenomegalie

A. scad mortalitatea

C. Ascita

B. cresc spitalizarile

D. Pleurezie unilaterala (hidrotorax)

C. sunt recomandate la pacientul cu FE 40%

E. Zg de galop protodiastolic

D. pot produce tuse seaca

(pag. -)

E. sunt contraindicate la cei cu hiperK

22 Selectati din mecanismele de mai jos pe cele

care contribuie la mentinerea debitul cardiac
in insuficienta cardiaca (IC)
A. activarea sistemului nervos simpatic

(pag. -)
27 Inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei I (IECA) in insuficienta
cardiaca nu se administreaza la cei cu :

B. tahicardia

A. angioedem

C. dilatarea ventriculara

B. stenoza unilaterala de artera renala

D. cresterea eliberarii de aldosteron

C. diabet zaharat si insuficienta renala

E. activarea fibroblastilor la nivelul miocardului

D. stenoza bilaterala de artera renala

(pag. -)

E. la valori ale creatinina intre 2- 2,5 mg/dl

23 Care dintre afirmatiile de mai jos sunt

adevarate?
A. valoarea NT pro BNP > 300 pg/ml sustine
diagnosticul de insuficienta cardiaca (IC)
B. valori ale BNP intre 35-100 pg/ml pot sustine
diagnosticul de IC la pacientul cu debut progresiv
al simptomelor
C. valori ale BNP intre 100- 300 pg/ml infirma IC
D. toti pacientii cu IC au disfunctie sistolica (
FE<40%)

(pag. -)
28 Beta blocantele in insuficienta cardiaca (IC)afirmatii corecte
A. nu se adminstreaza la pacientii cu FE 40%
B. un episod de decompensare a IC necesita
reducerea temporara a dozei
C. nu se administreaza in astmul bronsic
D. se pot administra cu prudenta la pacientii cu
BAV( bloc atrioventricular) grd 1
E. pot produce hipotensiune

E. peptidele natriuretice sunt utile pentru

monitorizarea pacientului cu IC

(pag. -)

(pag. -)

29 Diureticele in insuficienta cardiaca (IC)

24 In insuficienta cardiaca (IC) sunt regasite

urmatoarele modificari:
A. valori crescute ale petidelor natriuretice
B. pe EKG- pot fi prezente tulburari de conducere
intraventriculare
C. redistributie vasculara in campurile superioare
D. linii Kerley
E. infiltrate alveolare apicale
(pag. -)
25 Pentru diagnosticul de insuficienta cardiaca
(IC) este nevoie de :
A. prezenta semnelor si simptomelor de IC

A. diureticele antialdosteronice reduc mortalitatea

B. diureticele antialdosteronice se administreaza la
K> 5,5 mmol/l
C. spironolactona se administreaza indiferent de
valoarea creatininei
D. spironolactona se administreaza indiferent de
valoarea creatininei
E. nu se pot folosi diuretice tiazidice
(pag. -)
30 In insuficienta cardiaca (IC) urmatoarele
afirmatii despre digoxin sunt adevarate:
A. reduce spitalizarile in IC

B. valori TA crescute

B. se recomanda pentru controlul frecventei

cardiace in fibrilatia atriala

C. sufluri cardiace

C. nu se administreaza la pacientul in ritm sinusal

D. zg de galop protodiastolic

D. se poate administra in boala de nod sinusal

E. evaluarea debitului cardiac si a presiunilor de

umplere prin cateterism cardiac

E. poate da efecte adverse neurologice

(pag. -)

(pag. -)

Pag. 27 din 146

Tema nr. 10
Cardiomiopatiile
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
195-207
1

Criteriile de diagnostic al cardiomiopatiei

dilatative sunt:

A. Fractia de ejectie VS < 45 %

B. Fractia de ejectie VS > 45 %
C. Fractia de scurtare VS > 25 %

Trasaturile dominante ale cardiomiopatiei

hipertrofice sunt:

A. Dezorganizarea miocitelor
B. Prezenta obstructiei tractului de ejectie VS
C. Asociereea cu moartea subita cardiaca
D. Hipertrofia exagerata
E. Aparitia familiala
(pag. 199)
7

D. Fractia de scurtare VS < 25 %

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

la etiologia cardiomiopatiei hipertrofice sunt
adevarate?

E. Diametrul telediastolic al VS > 2,7 cm/m2 de

suprafata corporala

A. Este o boala genetica transmisa autosomalrecesiv

(pag. 195)

B. Este produsa prin mutatia genelor care codifica

diferite componente ale aparatului contractil

Care din urmatoarele boli infiltrative

miocardice sunt cauze de cardiomiopatie
dilatativa?

A. Sarcoidoza
B. Sclerodermia
C. Amiloidoza
D. Hemocromatoza

C. Etiologia genetica are drept consecinta

agregarea familiala
D. Diagnosticul genetic este posibil, dar dificil
E. Exista boli care mimeaza CMH numite fenocopii
(pag. 200)
8

E. Dermato/polimiozita
(pag. 195)
3

Care din urmatoarele boli neuromusculare

pot cauza cardiomiopatie dilatativa?

Care din urmatoarele afirmatii refritoare la

disfunctia diastolica din cardiomiopatia
hipertrofica sunt adevarate?

A. Se datoreaza cresterii rigiditatii intrinseci a

fibrelor miocardice si rigiditatii prin hipertrofie
B. Complianta ventriculara este crescuta

A. LES

C. Relaxarea izovolumica este de regula scurtata

B. Distrofia Duchenne

D. Umplerea ventriculara este prelungita

C. PAN

E. Umplerea ventriculara necesita presiuni mai mari

D. Ataxia Friedreich

(pag. 200)

E. Distrofia miotonica

(pag. 195-196)
4

Explorarile radioizotopice care se pot efectua

pacientilor cu cardiomiopatie dilatativa sunt:

A. Scintigrafia de perfuzie miocardica

B. Ventriculografia radionucleara
C. Scintigrama de captare miocardica
D. Rezonanta magnetica

Care dintre urmatoarele afectiuni sunt cauze

miocardice noninfiltrative de cardiomiopatie
restrictiva?

A. Boala Gaucher
B. Sclerodermia
C. Cardiomiopatia diabetica
D. Amiloidoza
E. Sarcoidoza

E. Ecocardiografia

(pag. 204)

(pag. 198)

10 Care dintre urmatoarele afectiuni sunt cauze

miocardice infiltrative de cardiomiopatie
restrictiva?

Masurile nefarmacologice de tratatment in

cardiomiopatia dilatativa includ:

A. Terapia vasodilatatoare
B. Restrangerea activitatii fizice
C. Dieta hipersodata
D. Incurajarea consumului de alcool
E. Controlul greutatii corporale

A. Boala Hurler
B. Amiloidoza
C. Cardiomiopatia diabetica
D. Boala Gaucher
E. Sclerodermia
(pag. 204)

(pag. 199)

Pag. 28 din 146

* 11 Unul din criteriile de diagnostic al

cardiomiopatiei dilatative este reprezentat de
fractia de ejectie a VS:

* 16 O forma primara de cardiomiopatie

restrictiva apare in:
A. Boli de depozitare

A. > 50%

B. Boli infiltrative

B. < 50%

C. Fibroza endomiocardica

C. < 25%

D. Boala post-iradiere

D. > 25%

E. Metastaze miocardice

E. < 45%

(pag. 204)

(pag. 195)
* 12 Care dintre urmatoarele valori ale diametrului
telediastolic al VS este acceptat ca si criteriu
de diagnostic pentru cardiomiopatia
dilatativa?

* 17 O cauza endomiocardica obliterativa de

cardiomiopatie restrictiva este:
A. Carcinoidul cardiac
B. Iradierea mediastinala

A. > 2,7 cm/m2 suprafata corporala

C. Toxicitatea data de antracicline

B. < 2,7 cm/m2 suprafata corporala

D. Metastaze miocardice

C. < 2,7 mm/m2 suprafata corporala

E. Sindromul hipereozinofilic

D. > 2,7 mm/m2 suprafata corporala

(pag. 204)

E. > 45 mm/m2 suprafata corporala

(pag. 195)
* 13 Care dintre urmatoarele afectiuni determina
fenocopii care mimeaza cardiomiopatia
hipertrofica?

* 18 Care din urmatoarele afectiuni este o

tezaurismoza ce determina cardiomiopatie
restrictiva?
A. Boala Hurler
B. Boala Gaucher

A. Mutatiile genei lantului greu al beta-miozinei

C. Boala Hunter

B. Deficitul genetic de alfa-galactozidaza A

D. Pseudoxanthoma elasticum

C. Mutatiile genei proteinei C reglatoare a miozinei

E. Sarcoidoza

D. Mutatiile genei troponinei T

(pag. 204)

E. Mutatiile genei proteinelor implicate in circulatia

calciului
(pag. 200)
* 14 Care din urmatorii factori duce la ischemia
miocardica din cardiomiopatia hipertrofica?

* 19 Care din urmatoarele afectiuni este o

tezaurismoza ce determina cardiomiopatie
restrictiva?
A. Carcinoidul cardiac
B. Boala Fabry

A. Ingustarea lumenului artrerelor coronare

epicardice

C. Boala Hurler

B. Ingustarea lumenului artrerelor coronare

intramiocardice

E. Sarcoidoza

C. Scaderea masei miocardice

D. Cresterea patului capilar
E. Scaderea necesarului de oxigen
(pag. 200)
* 15 Diagnosticul diferential al suflului sistolic din
cardiomiopatia hipertrofica se face cu:

D. Amilodoza
(pag. 204)
* 20 Trasaturile clinice si hemodinamice ale
cardiomiopatiei restrictive mimeaza pe cele
ale:
A. Cardiomiopatiei hipertrofice
B. Cardiomiopatiei dilatative
C. Pericarditei constrictive cronice

A. Suflul din stenoza aortica

D. Pericarditei acute

B. Suflul din insuficienta aortica

E. Cardiomiopatiei aritmogene a ventriculului drept

C. Suflul din insuficienta pulmonara

(pag. 204)

D. Suflul din stenoza tricuspidiana

E. Suflul din stenoza mitrala
(pag. 202)

Pag. 29 din 146

Tema nr. 11
Aritmiile si tulburarile de conducere. Stopul cardiac
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
208-232
*1

O aritmie cardiaca este sustinuta daca:

A. dureaza peste 30 de secunde.

B. este persistenta.

*6

Fibrilatia atriala este aritmia in care

electrocardiografic:

A. activarea atriala are aspect izomorf, fara

intervale izoelectrice intre unde.
B. undele P sunt ascunse sub complexul QRS.
C. activitatea electrica atriala este absenta.
D. depolarizarea atriala este anarhica,
dezorganizata.

C. este repetitiva.

E. activitatea electrica atriala are aspect de torsiune

in jurul liniei izoelectrice.

D. este cronica.

(pag. 213)

E. este prin mecanism de reintrare.

*7

(pag. 209)
*2

Lidocaina este un antiaritmic:

A. de clasa IA in clasificarea Vaughan-Williams.

B. blocant al canalelor de potasiu.
C. din aceeasi clasa cu Sotalolul.
D. care prelungeste repolarizarea.
E. care deprima faza 0 in fibrele anormale.
(pag. 209)
*3

Propafenona este un antiaritmic:

A. simpaticolitic.
B. cu mecanism similar Amiodaronei.

Substratul cel mai obisnuit al tahicardiei

ventriculare este:

A. cardiopatia hipertensiva.
B. miocardita.
C. cardiopatia ischemica.
D. cardiomiopatia hipertrofica.
E. sindromul de QT lung.
(pag. 219)
*8

Blocul atrioventricular gradul II tip Mobitz I

se caracterizeaza prin:

A. pauza datorata absentei undei P, a carei durata

este un multiplu al intervalului P-P.

C. din clasa IB in clasificarea Vaughan-Williams.

B. undele P conduse alterneaza cu unde P

neconduse, intr-o secventa 2:1.

D. care prelungeste marcat repolarizarea.

C. alungirea intervalului PR peste 200 msec.

E. blocant al canalelor de calciu.

D. alungirea progresiva a intervalului PR pana cand

o unda P este blocata, dupa care secventa se
reia.

(pag. 209)
*4

Sotalolul este un antiaritmic:

A. din clasa II in clasificarea Vaughan-Williams.

B. blocant al canalelor de sodiu.
C. care deprima faza 0 in fibrele anormale.

E. disociatie atrioventriculara.
(pag. 227)
*9

Blocul sinoatrial gradul I se caracterizeaza

prin:

D. care prelungeste repolarizarea.

A. alungirea intervalului PR peste 200 msec.

E. care prelungeste depolarizarea.

B. absenta ocazionala a undei P.

(pag. 209)

C. alungirea intervalului PP peste 600 msec.

*5

Cel mai frecvent mecanism al tahicardiei

paroxistice supraventriculare este:

A. automatismul anormal.
B. post-depolarizarile.
C. parasistolia.
D. mecanism ectopic.
E. reintrarea.
(pag. 210)

D. nu poate fi identificat pe ECG de suprafata.

E. bradicardie sinusala severa cu ritm de scapare
jonctional.
(pag. 225)
* 10 Cea mai frecventa cauza castigata a
blocurilor atrioventriculare este:
A. cardiopatia ischemica.
B. boli infectioase.
C. leziunea degenerativa.
D. cauza iatrogena.
E. mutatia genei lamininei.
(pag. 227)

Pag. 30 din 146

* 11 In torsada de varfuri produsa de chinidina

cel mai eficient tratament este:

16 Exemple de aritmii supraventriculare sunt:

A. fibrilatia atriala.

A. Amiodarona.

B. torsada varfurilor.

B. Ibutilide.

C. tahicardia prin reintrare atrioventriculara.

C. Sulfatul de magneziu.

D. flutterul atrial.

D. Clorura de potasiu.

E. tahicardia atriala.

E. masajul de sinus carotidian.

(pag. 208-209)

(pag. 221)
* 12 Tratamentul extrasistolelor ventriculare in
absenta unei cardiopatii organice include:

17 Medicamente antiaritmice din clasa III

Vaughan-Williams sunt:
A. Amiodarona.

A. defibrilator implantabil.

B. Dofetilide.

B. inlaturarea factorilor precipitanti.

C. Flecainida.

C. ablatia chirurgicala a ganglionului simpatic

cervical superior stang.

D. Moricizina.

D. Amiodarona pe termen lung.

E. Lidocaina pe termen lung.
(pag. 217)
* 13 Torsada varfurilor este:
A. o forma de aritmie prin reintrare atrioventriculara.
B. o forma de fibrilatie atriala cu conducere rapida
prin fascicul accesor.
C. o forma de tahicardie atriala multifocala.
D. o forma de tahicardie ventriculara polimorfa.

E. Procainamida.
(pag. 209)
18 Terminarea unei tahicardii paroxistice
supraventriculare se poate face prin:
A. Verapamil i.v.
B. manevre vagale.
C. soc electric extern.
D. Amiodarona i.v.
E. Digoxin i.v.

E. o forma de fibrilatie ventriculara.

(pag. 211)

(pag. 220)

19 Profilaxia recurentelor in tahicardia

paroxistica supraventriculara este indicata:

* 14 Cea mai buna solutie pentru boala de nod

sinusal simptomatica este:
A. implantul unui defibrilator cardiac.
B. tratament antiaritmic cu Verapamil.
C. cardiostimularea permanenta bicamerala urmata
de tratament antiaritmic.

A. in toate cazurile, chiar daca nu genereaza

simptome.
B. in cazuri cu recurente sporadice la pacienti cu
anumite profesii.
C. daca sunt episoade frecvente si simptomatice.

D. ablatia prin radiofrecventa a nodului sinusal.

D. dupa un prim episod care a necesitat conversie

electrica.

E. nu necesita tratament deoarece nu are risc vital.

E. daca aritmia nu raspunde la manevrele vagale.

(pag. 226)

(pag. 211)

* 15 Cel mai comun mecanism electric in stopul

cardiac este:
A. asistola.
B. disociatia electro-mecanica.
C. fibrilatia ventriculara.
D. blocul atrioventricular complet.
E. torsada varfurilor.
(pag. 229)

20 Urmatoarele afirmatii despre flutterul atrial

sunt adevarate:
A. in tipul I exista un circuit de reintrare la nivelul
atriului drept.
B. aspectul electrocardiografic tipic este de dinti de
fierastrau cu frecventa de 150/minut.
C. apare frecvent pe cord sanatos.
D. masajul de sinus carotidian converteste flutterul
la ritm sinusal.
E. poate fi convertit prin electrostimulare overdrive.
(pag. 212-213)

Pag. 31 din 146

21 Urmatoarele afirmatii despre fibrilatia atriala

sunt adevarate:
A. este cea mai frecventa cauza a accidentelor
embolice sistemice.
B. fibrilatia atriala persistenta se converteste
spontan la ritm sinusal in cele mai multe cazuri.
C. la un pacient cu stenoza mitrala severa intrarea
in fibrilatie atriala nu schimba cu nimic situatia
hemodinamica, barajul fiind acelasi.
D. administrarea de antiaritmice dupa conversia
fibrilatiei atriale este obligatorie deoarece peste
90% dintre pacienti dezvolta recurente.
E. fibrilatia atriala aparuta noaptea este facilitata de
hipertonia vagala.
(pag. 214-215)
22 Urmatoarele afirmatii despre tahicardia
ventriculara sunt adevarate:
A. simptomele care apar depind de frecventa
ventriculara, durata aritmiei si boala cardiaca
subiacenta.
B. daca tahicardia are frecventa de 100-120/minut
nu este predictoare de moarte subita.

25 Predictori ai unei tahiaritmii ventriculare

letale dupa infarctul miocardic acut sunt:
A. sincopele.
B. demonstrarea reintrarii atrioventriculare la studiul
electrofiziologic.
C. reducerea fractiei de ejectie.
D. prezenta a mai mult de 30 de extrasistole
ventriculare pe ora la inregistrarea Holter.
E. potentialele tardive ventriculare.
(pag. 219)
26 Bradicardia poate fi cauzata de:
A. deprimarea automatismului sinusal.
B. reintrare.
C. blocarea impulsului in jonctiunea sinoatriala.
D. alungirea QT.
E. intreruperea propagarii impulsului prin nodul
atrioventricular.
(pag. 221)
27 Boala de nod sinusal se poate manifesta prin:

C. este cea mai frecventa cauza de moarte subita

cardiaca.

A. bradicardie sinusala.

D. medicamentele antiaritmice sunt superioare

defibrilatoarelor automate in preventia mortii
subite.

C. bloc atrioventricular.

E. tahicardia ventriculara bidirectionala este

cauzata cel mai adesea de toxicitatea digitalica.
(pag. 219-220)
23 In tahicardia paroxistica supraventriculara
unda P poate fi:

B. fibrilatie atriala.
D. ritm jonctional.
E. extrasistole ventriculare.
(pag. 225)
28 Predictorii ecografici ai aparitiei fibrilatiei
atriale sunt:
A. disfunctia sistolica a ventriculului stang.

A. pozitiva in DII, DIII, aVF.

B. dilatarea atriala.

B. ascunsa in complexul QRS.

C. grosimea complexului intima-medie.

C. inainte sau dupa complexul QRS.

D. hipertrofia ventriculara stanga.

D. disociata de complexul QRS

E. prezenta de trombi in urechiusa atriului stang.

E. negativa in DII, DIII, aVF.

(pag. 213)

(pag. 210)

29 In tahicardia ventriculara se pot intalni pe

electrocardiograma:

24 Restabilirea ritmului sinusal in fibrilatia

atriala se poate face prin:

A. fuziuni ventriculare.

A. electrostimulare atriala overdrive.

B. capturi.

B. soc electric extern.

C. ritm regulat sau discret neregulat, cu durata QRS

mai mica de 120 ms.

C. anticoagulare orala cu INR tinta de 2-3.

D. conversie medicamentoasa cu flecainide.
E. ablarea jonctiunii ventriculare si cardiostimulare
permanenta VVIR.
(pag. 215-216)

D. disociatie atrio-ventriculara.
E. activitate ventriculara complet haotica, fara
complexe QRS definite.
(pag. 220)

Pag. 32 din 146

30 In sindroamele de alungire a intervalului QT

mijloacele terapeutice includ:

*4

Urmatoarele pot fi cauze de insuficienta

aortica cu exceptia:

A. blocantele beta-adrenergice.

A. bicuspidia aortica

B. antiaritmice din clasa III Vaughan-Williams.

B. traumatism toracic

C. digoxin.

C. infarct miocardic

D. cardiostimularea electrica permanenta.

D. sdr. Marfan

E. defibrilatorul implantabil.

E. sifilis

(pag. 221)

(pag. -)

Tema nr. 12
Valvulopatiile. Endocardita infectioasa. Pericardita
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
233-254
*1

Urmatoarea afirmatie despre insuficienta

aortica (IA) este adevarata:

*5

In stenoza tricuspidiana afirmatia corecta

este:

A. etiologia este predominant reumatismala

B. adesea este o leziune valvulara izolata
C. stetacustica nu se modifica in functie de
respiratie
D. aritmiile atriale sunt rare

A. pulsul are amplitudine mica si crestere lenta

E. valvuloplastia cu balon este frecvent utilizata

B. presiunea pulsului este mica

(pag. -)

C. suflul de IA iradiaza spre focarul mitral

D. in IA severa se poate auzi in focarul mitral
uruitura Austin Flint
E. semnele periferice (Musset, Muller) nu sunt
sugestive
(pag. -)
*2

In insuficienta aortica (IA) afirmatia corecta

este:

A. este produsa intotdeauna de o patologie ce

afecteaza radacina aortei
B. pe EKG este prezenta hipertrofia biventriculara
C. Rx cord pulmon evidentiaza dilatarea
ventriculului stang si a aortei ascendente
D. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I
(IECA) si sartanii nu sunt utili pentru tratamentul
IA severe
E. beta-blocantele nu se administreaza la pacientul
cu IA
(pag. -)
*3

Insuficienta tricuspidiana:

A. poate fi secundara prin dilatarea inelului

tricuspidian in hipertensiunea pulmonara (HTP)
B. cel ma frecvent este primara cauzata de RAA si
boli congenitale

*6

In valvulopatiile pulmonare afirmatia corecta

este:

A. stenoza pulmonara este cel mai frecvent

dobandita (postreumatismal)
B. zg 2 este intarit in stenoza pulmonara
C. circulatia pulmonara este incarcata
D. insuficienta pulmonara organica este frecventa
E. insuficienta pulmonara functionala apare prin
dilatarea inelului pulmonar
(pag. -)
*7

In insuficienta aortica care dintre afirmatiile

de mai jos este falsa:

A. apare in colagenoze
B. poate apare dupa traumatisme toracice
C. produce dilatarea ventriculului stnag
D. produce dilatarea aortei ascendente
E. perfuzia coronara este crescuta, pacientii nu au
angina pectorala
(pag. -)
*8

In stenoza aortica care dintre afirmatii este

gresita:

A. este cea mai frecventa boala valvulara

B. apare in sdr. Marfan

C. este prost tolerata, pacientul prezinta rapid

simptome de insuficienta cardiaca

C. aorta ascendenta poate fi dilatata (posttenotic)

D. suflul de IT nu se modifica cu respiratia

D. pacientii prezinta sincopa initial la effort

E. tratamentul chirurgical nu este indicat

E. presiunea arteriala sistolica este scazuta

(pag. -)

(pag. -)

Pag. 33 din 146

*9

In valvulopatiile aortice care afirmatie este

gresita?

A. testul de efort nu este contraindicat in stenoza

aortica

* 13 Care este afirmatia gresita despre

pericardita?
A. poate fi cauzata de boli infectioase
B. poate apare in colagenoze

B. ecocardiografia transtoracica permite

diagnosticul si stabilirea severitatii

C. se insoteste intotdeauna de revarsat pericardic

C. ecocardiografia de stress cu dobutamina poate

diferentia stenoza aortica moderata de cea
severa

E. apare in insuficienta renala

D. in insuficienta aortica (IA) tratamentul chirurgical

presupune intotdeauna inlocuirea valvei aortice
E. pacientii cu IA severa asimptomatici dar cu
disfunctie de ventricul stang necesita corectie
chirurgicala
(pag. -)
* 10 In insuficienta mitrala (IM) care afirmatie nu
este adevarata:
A. cauza degenerativa este cea mai frecventa
B. calcificarea inelului mitral poate produce IM
C. dilatarea ventriculului stang si a inelului mitral
produc IM
D. zg 1 poate fi diminuat si zg 2 dedublat

D. poate apare tardiv in infarctul miocardic

(pag. -)
* 14 Care afirmatie despre pericardita este
gresita?
A. pacientul prezinta febra
B. durerea toracica este variabila cu miscarile
respiratorii
C. durerea este ameliorata de decubitul dorsal
D. durerea iradiaza spe muschiul trapez
E. pacientul poate prezenta hipotensiune si puls
paradoxal
(pag. -)
* 15 Care este afirmatia gresita despre
pericardita?

E. caracteristic este suflul holosistolic in sp 3-4

parasternal stang

A. pacientii pot prezenta tulburari de ritm atriale

(pag. -)

C. supradenivelarea segmentului PR este prezenta

in majoritatea derivatiilor

* 11 In endocardita infectioasa (EI) care afirmatie

este corecta:
A. apare frecvent pe valve normale

B. traseul EKG prezinta microvoltaj

D. supradenivelarea segmentului ST este difuza

E. alternanta electrica a QRS este intalnita in
pericardita

B. pacientul cu proteza valvulara dupa 1 an de la

implantare are acelasi risc ca populatia generala

(pag. -)

C. endocardita infectioasa pe proteza precoce

apare in prima luna postoperator

16 Care dintre urmatoarele afirmatii despre

endocardita infectioasa sunt corecte:

D. dupa consumul de droguri iv, EI apare mai

frecvent pe cordul stang
E. cei mai frecvent incriminati sunt cocii G+
(pag. -)
* 12 In endocardita infectioasa urmatoarele
afirmatii sunt corecte cu exceptia:

A. apare la pacienti cu conditii /boli predispozante

B. criteriile Jones sunt foloste pentru diagnostic
C. intervalul PR prelungt si poliartralgiile sunt criterii
minore
D. o singura hemocultura pozitiva este criteriu
minor de diagnostic

A. pacientul prezinta febra prelungita

E. splenomegala este criteriu minor de diagnostic

B. pot apare accidente embolice

(pag. -)

C. pacientii au modificari cutanate

17 Urmatoarele sunt criterii de diagnostic in

endocardita infectioasa:

D. hemoculturile repetat negative pentru germeni

uzuali infirma diagnosticul

A. 2 hemoculturi pozitive cu germeni tipici

E. pacientii pot dezvolta miocardita si pericardita

B. dehiscenta partiala de proteza

(pag. -)

C. regurgitari valvulare nou aparute

D. slenomegalia
E. prezenta factorului reumatoid
(pag. -)

Pag. 34 din 146

18 Tratamentul in endocardita infectioasa

(afirmatii corecte):

22 Urmatoarele afirmatii despre stenoza mitrala

(SM) sunt adevarate:

A. presupune administrarea de antibiotice pentru 2

6 saptamani

A. SM este severa atunci cand aria valvei mitrale

este < 1,5 cm2

B. se administreaza combinatii de beta lactamine si

aminoglicozide

B. SM asociata cu defectul septal interatrial este

denumita sdr Lutembacher

C. in cazul alergiei la beta lactamine se

admnistreaza doar aminoglicozide

C. principalele cauze de SM sunt boala

reumatismala, cauza congenitala si cea
degenerativa

D. se folosesc antibiotice active impotriva

germenilor G negativi

D. tumorile atriale mimeaza SM

E. clindamicina se asociaza in EI pe proteze

valvulare

E. SM produce dilatarea atriului si a ventriculului

stang

(pag. -)

(pag. -)

19 Pericardita:

23 Stenoza mitrala produce:

A. poate apare in boli infectioase

B. poate fi gasita in disectia de aorta
C. poate apare in leucemii si limfoame

A. dilatarea atriului stang, hipertensiune arteriala

pulmonara si dilatarea cordului drept
B. risc crescut de fibrilatie atriala

D. la examenul obiectiv se deceleaza frecatura

pericardica

C. hipertensiune arteriala sistemica

E. pacientul cu pericardita prezinta deficit de puls

E. evenimente tromboembolice

(pag. -)

(pag. -)

20 Urmatoarele caracteristici sunt intalnite in

pericardita

24 In stenoza mitrala urmatoarele afirmatii sunt

adevarate:

A. durerea toracica este variabila cu miscarile

respiratorii
B. apar modificari ale segmentului ST si undei T
localizate difuz
C. negativarea difuza a undelor T

D. disfonie

A. Zg 1 este intarit
B. Zg 1 este dedublat
C. Clacmentul de deschidere al mitralei se aude
indiferent de calcificarea valvei

D. absenta sindromului inflamator biologic

D. Accentuarea si dedublarea zg 2 sugereaza

hipertensiunea pulmonara

E. microvoltajul

E. Semnul Harzer poate fi intalnit

(pag. -)

(pag. -)

21 Tratamentul in pericardita acuta si cronica

25 Urmatoarele afirmatii despre insuficienta

mitrala (IM) sunt adevarate

A. Se utilizeaza colchicina
B. Medicatia antiinflamatorie steroidiana este
superioara antiinflamatoarelor nesteroidiene si
se utilizeaza preferential
C. Pericardiocenteza se face in tamponada
cardiaca si in revarsatele pericardice mari
D. Pericardiectomia este rezevara cazurilor cu
constrictie pericardica
E. Pericardiocenteza este de electie in tamponada
din disectia de aorta

A. poate apare in infarctul miocardic

B. poate apare dupa traumatisme toracice
C. IM acuta produce edem pulmonar acut cardiogen
D. Suflul holosistolic mitral cu iradiere apicala este
caracteristic in IM
E. Click-ul sistolic este intalnit in IM din
cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
(pag. -)

(pag. -)

Pag. 35 din 146

26 In insuficienta mitrala (IM)

A. Zg 1 este intarit
B. Se aude zg 3
C. Zg 2 accentuat si dedublat indica hipertensiune
pulmonara
D. Rx toracica evidentiaza dilatarea atriului,
ventriculului stang si edem interstitial
E. In IM acuta utilizarea nitratilor si a diureticelor nu
este utila
(pag. -)
27 In insuficienta mitrala urmatoarele afirmatii
sunt adevarate:
A. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I
(IECA) se folosesc la pacientul cu insuficienta
cardiaca
B. nitratii si diureticele reduc presiunea de umplere
si amelioreaza dispneea
C. balonul de contrapulsatie poate fi folosit in IM
acuta

30 In stenoza aortica :
A. prezenta simptomelor se coreleaza cu reducerea
supravietuirii
B. moarte subita poate fi o manifestare precoce
C. tratamentul medical influenteaza prognosticul
pacientilor
D. tratamentul chirurgical se indica pacientilor cu
SA stransa simptomatici
E. TAVI este o alternativa la tratamentul chirurgical
clasic
(pag. -)
31 In stenoza mitrala:
A. tratamentul anticoagulant se indica numai
pacientilor in fibrilatie atriala
B. la pacientii cu fibrilatie atriala se poate opta
pentru controlul ritmului sau al frecventei cardiace
C. pacientii asimptomatici cu stenoza medie sau
stransa nu necesita tratament interventional

D. tratamentul chirurgical se face numai pentru

pacientii cu IM severa simptomatici

D. valvuloplastia cu balon se poate utiliza pentru

stenoza mitrala ce nu asociaza insuficienta
mitrala

E. repararea valvei mitrale nu aduce beneficii fata

de inlocuirea cu o proteza

E. tratamentul chirurgical ( inlocuirea valvei mitrale

cu o proteza) este preferat valvuloplastiei

(pag. -)

(pag. -)

28 Stenoza aortica (SA)

A. Reprezinta reducerea orificiului aortic sub 2,5
cm2
B. Poate fi congenitala sau dobandita
C. Unicuspidia este o cauza rara de SA
D. Apare dilatarea post- stenotica a aortei
E. Pacientii pot prezenta sincopa
(pag. -)
29 In stenoza aortica

Tema nr. 13
Refluxul gastroesofagian
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
255-261
1

La pacienii diagnosticai cu esofag Barrett

se recomand urmtoarele:

A. efectuarea controalelor endoscopice regulate

pentru a depista displazia sau un neoplasm
incipient

A. suflul sistolic se aude in focarul aortic dar nu

iradiaza pe carotide

B. frecvena urmririi endoscopice a pacienilor

este determinat de gradul metaplaziei

B. suflul de SA poate iradia catre apex

C. n caz de displazie cu grad redus se

recomand reevaluare endoscopic la 3-5 ani

C. presiunea pulsului este mare

D. zg 2 poate fi diminuat sau absent
E. pot exista tulburari de conducere la nivel
atrioventricular
(pag. -)

D. n caz de displazie cu grad nalt se vor face

endoscopii anuale
E. mucosectomia se recomand la pacienii cu
displazie de grad nalt
(pag. 258)

Pag. 36 din 146

Esofagul Barrett:

Strategia step-down n boala de reflux

gastroesofagian:

A. reprezint o metaplazie de tip intestinal la

nivelul esofagului proximal

A. este recomandat de cele mai multe ghiduri

B. apare ca rezultat al expunerii ndelungate la

refluxul alcalin

B. se ncepe n general cu inhibitori de pompa de

protoni n doz dubl

C. se suspicioneaz endoscopic prin

ascensionarea liniei Z

C. n caz de succes, se reduc dozele la jumtate

n cazul pacienilor cu simptome tipice i
frecvente

D. se confirm prin biopsii multiple

E. are risc crescut de apariie a carcinomului
scuamos esofagian
(pag. 257)
3

Urmtoarele afirmaii cu privire la

diagnosticul de boal de reflux
gastroesofagian sunt adevrate:

A. n majoritatea cazurilor, diagnosticul de boal

de reflux gastroesofagian se pune pe baza unei
anamneze minuioase
B. diagnosticul este confirmat printr-un rspuns
complet la administrarea de inhibitori de pomp
de protoni
C. se recurge la examinri complementare (n
principal endoscopie digestiv superioar) la toi
pacienii
D. la pacienii cu boal de reflux gastroesofagian
cu semnale de alarm
E. disfonia i laringospasmul nu reprezint
indicaii pentru efectuarea endoscopiei digestive
superioare la pacienii cu boal de reflux
gastroesofagian
(pag. 256-257)
4

Durerea toracic noncardiac din boala de

reflux gastroesofagian:

A. reprezint una dintre cele mai frecvente

manifestri extradigestive
B. necesita eliminarea unei cauze cardiace
C. se localizeaz retrosternal
D. nu iradiaz niciodat posterior, interscapular
E. poate iradia ascendent, spre mandibul
(pag. 256)
5

Reprezint indicaie pentru efectuarea

endoscopiei digestive superioare n boala de
reflux gastroesofagian:

D. este urmat de succes n majoritatea cazurilor

E. nu are efecte adverse ce pot afecta calitatea
vieii
(pag. 258-259)
7

Tratamentul endoscopic al bolii de reflux

gastroesofagian se utilizeaz:

A. n esofagitele severe
B. n caz de insucces la terapia medicamentoas
C. la pacienii tineri cu simptome tipice de boal
de reflux gastroesofagian fr semne de alarm
D. n cazul pacienilor cu durere toracic la care
se suspecteaz boal de reflux gastroesofagian
E. la pacienii cu complicaii ale bolii de reflux
gastroesofagian (stenoze, hemoragii, esofag
Barrett)
(pag. 259)
8

Simptomatologia bolii de reflux

gastroesofagian se caracterizeaz prin:

A. pirozis i regurgitaii acide de cel puin 2 ori pe

sptmn, n decurs de 4-8 sptmni
B. otita medie reprezint semnal de alarm n
boala de reflux gastroesofagian
C. anemia este considerat manifestare
extradigestiv
D. tusea cronic reprezint una dintre
manifestrile extradigestive cele mai frecvente
E. boala de reflux gastroesofagian poate sta la
originea unei dureri toracice de tip anginos
(pag. 256)
9

La pacienii cu esofag Barrett cu displazie de

grad nalt se poate efectua:

A. mucosectomie
B. reevaluare endoscopic la 3-5 ani

A. vrsta sub 50 de ani

C. ablaie prin radiofrecven

B. prezena disfoniei

D. endoscopii anuale

C. prezena durerii toracice

E. intervenie chirurgical

D. apariia disfagiei

(pag. 258)

E. istoric familia de cancer de tract digestiv

superior
(pag. 256-257)

Pag. 37 din 146

10 Complicaiile bolii de reflux gastroesofagian

includ:
A. sngerri din eroziuni esofagiene

* 15 n cazul esofagitelor severe i n caz de

insucces la terapia medicamentoas, se
poate recurge la:

B. acalazia

A. regim igieno-dietetic

C. ulceraii

B. blocani de receptori H2 histaminici

D. disfagie prin stenoze

C. diverse proceduri antireflux endoscopice sau

chirurgicale

E. esofagul Barrett
(pag. 257)
* 11 Explorarea de prim intenie, n caz de
apariie a semnalelor de alarm i pentru
excluderea unui posibil cancer esofagian
este:
A. pH-metria
B. examenul baritat esogastroduodenal
C. tomografia computerizat toracic
D. endoscopia digestiv superioar
E. manometria esofagian
(pag. 256)
* 12 Testul cel mai sensibil pentru depistarea
prezenei refluxului acid intraesofagian este:
A. endoscopia digestiv superioar
B. pH-metria
C. examenul baritat esogastroduodenal
D. manometria esofagian
E. ecoendoscopia
(pag. 257)
* 13 Esofagul Barrett se confirm prin:
A. endoscopie digestiv superioar care
evideniaz ascensionarea liniei Z
B. pH-metrie esofagian
C. endoscopie digestiv superioar cu biopsii
multiple

D. antiacide i alginai
E. inhibitori de pomp de protoni
(pag. 259)
* 16 n faa unui pacient tnr cu simptome tipice
de boal de reflux i fr semne de alarm,
de prim intenie este:
A. endoscopia digestiv superioar
B. proba terapeutic, n principal cu inhibitori de
pomp de protoni
C. fundoplicaturarea Nissen
D. sutura endoscopic a jonciunii eso-gastrice
E. efectuarea pH-metriei esofagiene
(pag. 259)
* 17 Manometria esofagian este recomandat n
urmtoarele cazuri:
A. pacieni cu ulceraii esofagiene
B. disfagie prin stenoze esofagiene
C. durere toracic noncardiac
D. esofagul Barrett
E. pacieni care nu rspund la terapia empiric i au
un aspect normal la endoscopia digestiv
superioar
(pag. 260)
* 18 La pacienii cu boal de reflux
gastroesofagian la care terapia antisecretorie
empiric este ineficient se recomand:

D. examen baritat esogastroduodenal

A. pH-metrie esofagian

E. ecoendoscopie

B. endoscopie digestiv superioar

(pag. 257-258)

C. efectuarea unor proceduri antireflux endoscopice

* 14 Frecvena urmririi endoscopice a

pacienilor cu metaplazie intestinal la
nivelul esofagului distal este determinat de:

D. intervenie chirurgical
E. examen baritat esogastroduodenal
(pag. 259)

A. eecul terapiei cu inhibitori de pomp de protoni

B. prezena tulburrilor motorii esofagiene
C. gradul displaziei
D. existena simptomelor atipice
E. scderea n greutate
(pag. 258)

Pag. 38 din 146

* 19 Conform recomandrilor AGA (American

Gastroenterological Association), la pacienii
cu boal de reflux gastroesofagian care
acuz disfagie se indic:
A. utilizarea pe termen lung a unui tratament cu
inhibitori de pomp de protoni
B. administrarea de antiacide i alginai
C. examen baritat esogastroduodenal
D. endoscopie digestiv superioar cu biopsie
E. realizarea unor proceduri antireflux endoscopice
sau chirurgicale
(pag. 259)
* 20 Referitor la utilizarea pH-metriei n boala de
reflux gastroesofagian, urmtoarea afirmaie
este adevrat:

23 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii

referitoare la rolul antiacidelor i alginailor
n tratamentul bolii de reflux gastroesofagian
sunt adevrate:
A. neutralizeaz pH-ul i au efect de tamponare
B. au aciune antisecretorie de cteva ore
C. aciunea lor este de scurt durat
D. sunt superioare celorlalte clase de medicamente
utilizate pentru tratamentul refluxului
gastroesofagian
E. aciunea lor nu duce la vindecarea esofagitelor
(pag. 258)
24 Principalii inhibitori de pomp de protoni
folosii n Europa pentru tratamentul bolii de
reflux gastroesofagian sunt:

A. se efectueaz numai n servicii specializate

A. nizatidina

B. nregistreaz pH-ul la nivelul esofagului distal

pe 12 ore

B. omeprazolul

C. permite nregistrarea doar a frecvenei

episoadelor de reflux, fr a fi capabil s
cuantifice durata acestora
D. se consider c exist reflux acid cnd pH-ul
esofagian este peste 4
E. este utilizat doar n cazuri selecionate, precum
pacieni cu simptome tipice de boal de reflux
gastroesofagian i nonresponsivi la tratament
(pag. 257)
* 21 Reprezint efecte adverse ale terapiei cu
inhibitori de pomp de protoni:
A. favorizarea apariia esofagului Barrett
B. apariia de tumori endocrine gastrice
C. hipergastrinemie uoar
D. malabsorbie clinic semnificativ
E. scderea pH-ului intragastric

C. famotidina
D. pantoprazolul
E. lanzoprazolul
(pag. 258)
25 Endoscopia digestiv superioar este
indicat n urmtoarele cazuri:
A. vrsta pacientului peste 50 de ani, cu boal de
reflux gastroesofagian frecvent
B. disfonie
C. laringospasm
D. odinofagie
E. disfagie
(pag. 257)
26 n boala de reflux gastroesofagian, blocanii
de receptori H2 histaminici au urmtoarele
efecte:

(pag. 258)

A. au aciune antisecretorie de cteva ore

22 Factori gastrici care pot determina boal de

reflux gastroesofagian sunt:

B. au efect de tamponare

A. volum gastric crescut dup mese

B. presiune gastric crescut determinat de
obezitate sau sarcin

C. cresc pH-ul cu pn la o unitate n 24 de ore

D. au eficacitate mai redus privitor la cicatrizarea
esofagitelor

C. ortostatism dup mas

E. efectul lor diminu n timp, n caz de tratament

prelungit

D. evacuare gastric ntrziat

(pag. 258)

E. gastroparez

27 Semnalele de alarm n caz de reflux

gastroesofagian sunt:

(pag. 255)

A. scderea n greutate
B. senzaia de corp strin faringian
C. hemoragia digestiv superioar
D. istoricul familial de cancer de tract digestiv
superior
E. laringospasmul
(pag. 256)
Pag. 39 din 146

28 pH-metria este utilizat n urmtoarele cazuri:

33 Boala de reflux gastroesofagian

A. pacieni cu simptome tipice de boal de reflux

gastroesofagian i nonresponsivi la tratament

A. reprezint una dintre cele mai frecvente patologii

digestive

B. pacieni cu istoric familial de cancer de tract

digestiv superior

B. este o afeciune acut, cauzat de refluxul

coninutului gastric n esofag

C. pacieni postchirurgie anti-reflux

C. principalele cauze pentru refluxul

gastroesofagian sunt contracia insuficient a
sfincterului esofagian inferior (SEI) i relaxarea
fiziologic tranzitorie a SEI

D. pacieni cu simptome atipice (ex. tuse cronic,

astm bronic)
E. pacieni la care este suspicionat o tulburare
motorie esofagian (acalazie, spasm esofagian
difuz)
(pag. 257)
29 Manometria este utilizat n urmtoarele
cazuri:
A. disfonie
B. acalazie

D. la apariia esofagitei de reflux poate contribui i

existena unei hernii hiatale mari
E. volumul gastric crescut dup mese reprezint un
factor esofagian care poate determina boal de
reflux gastroesofagian
(pag. 255)
34 Alimentele i medicamentele care pot
determina reflux gastroesofagian sunt:

C. tuse cronic

A. blocanii de receptori H2 histaminici

D. spasm esofagian difuz

B. teofilina

E. astm bronic

C. blocanii canalelor de calciu

(pag. 257)

D. ciocolata

30 Cele mai frecvente manifestri extradigestive

n boala de reflux gastroesofagian sunt:

E. cafeaua

A. otita medie
B. sleep apnea

(pag. 255)
35 Endoscopia digestiv superioar n boala de
reflux gastroesofagian:

C. tusea cronic

A. reprezint examinarea cea mai util

D. durerea toracic noncardiac

B. nu este capabil s gradeze esofagita de reflux

E. astmul bronic

C. poate exclude esofagite de alte cauze

(pag. 256)

D. are o specificitate foarte bun

31 Precizai care dintre urmtoarele

medicamente pot determina reflux
gastroesofagian:

E. este indicat n caz de eec terapeutic la

inhibitori de pomp de protoni sau recidiv dup
sfritul tratamentului

A. blocanii canalelor de calciu

(pag. 256-257)

B. alginaii

36 Esofagul Barrett:

C. anticolinergicele
D. antidepresivele triciclice
E. teofilina
(pag. 255)
32 Principalele simptome ale bolii de reflux
gastroesofagian sunt:
A. anemia

A. reprezint o metaplazie de tip intestinal la nivelul

esofagului proximal, ca rezultat al expunerii
ndelungate la acid
B. se suspicioneaz prin pH-metrie esofagian
C. se confirm prin biopsii multiple
D. existena sau absena displaziei influeneaz
atitudinea ulterioar

B. tusea cronic

E. reprezint factor de risc pentru carcinomul

scuamos esofagian

C. pirozisul

(pag. 257-258)

D. sleep apnea
E. regurgitaiile acide
(pag. 255)

Pag. 40 din 146

37 Clasificarea endoscopic Los Angeles a

esofagitelor de reflux include urmtoarele:
A. grad A: o singur pierdere de substan care
depeste 5 mm n lungime
B. grad B: cel puin o eroziune peste 5 mm, dar fr
leziuni confluente ntre dou pliuri
C. grad C: cel puin o eroziune confluent ntre
dou sau mai multe pliuri, ce nu depesc 75%
din circumferin

Tema nr. 14
Boala ulceroasa
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
262-273
*1

Testul diagnostic invaziv utilizat pentru

investigarea infeciei cu Helicobacter pylori
este:

D. grad C: una sau mai multe pierderi de substan,

dar nici una depind 5 mm n lungime

A. Testul rapid pentru activitate ureazic din proba

bioptic de mucoas gastric

E. grad D: pierderi de substan ce cuprind sub

50% din circumferina esofagian

B. Testul rapid capilar

C. Dozarea antigenului fecal H. pylori

(pag. 257)

D. Testul respirator urea breath test

38 Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian

include:

E. Testul salivar

A. scdere n greutate la toi pacienii, ca i parte a

regimului igieno-dietetic
B. blocanii canalelor de calciu
C. blocanii receptorilor histaminici H1
D. antiacidele
E. inhibitorii de pomp de protoni
(pag. 258)
39 n boala de reflux gastroesofagian, utilizarea
inhibitorilor pompei de protoni are la baz
urmtoarele considerente:

(pag. 266-267)
*2

Stenoza reprezint o complicaie a bolii

ulceroase care se manifest clinic prin:

A. Apetit diminuat
B. Contractur abdominal
C. Scdere ponderal nesemnificativ
D. Melen
E. Vrsturi alimentare postprandial tardiv
(pag. 268)
*3

n terapia de eradicare a infeciei cu

Helicobacter pylori se poate utiliza:

A. au efect antisecretor demonstrat, att pe termen

scurt ct i lung

A. Misoprostol

B. au efect antiacid marcat

B. AINS

C. sunt superiori celorlalte clase de medicamente

utilizate n boala de reflux gastro-esofagian

C. Cimetidina

D. se administreaz pe perioad scurt, de maxim

o sptmn

E. Sucralfat

E. au efect att asupra simptomatologiei ct i

asupra leziunilor esofagiene

D. Rabeprazol
(pag. 270)
*4

(pag. 258-259)
40 Recomandrile AGA (American
Gastroenterological Association) n boala de
reflux gastroesofagian includ:

Eecul sau imposibilitatea efecturii terapiei

endoscopice n cazul unui ulcer hemoragic
impune:

A. Injectarea de substane vasoactive

B. Aplicarea clipurilor hemostatice

A. scderea ponderal pentru pacienii obezi

C. Administrarea agenilor citoprotectori

B. medicamente antisecretorii, cu meniunea c

blocantele H2 sunt mai eficiente dect inhibitorii
de pomp de protoni

D. Embolizarea arterial selectiv

C. ecoendoscopie cu biopsie la pacienii cu boal

de reflux gastroesofagian care acuz disfagie
D. efectuarea endoscopiei digestive superioare la
pacienii la care terapia antisecretorie empiric
este ineficient
E. efectuarea de rutin a manometriei esofagiene
(pag. 259-260)

E. Vagotomia nalt selectiv

(pag. 271)
*5

Simptomul principal n sindromul ulceros

este:

A. Pirozisul
B. Distensia abdominal
C. Durerea epigastric
D. Astenia
E. Durerea toracic anterioar
(pag. 265)
Pag. 41 din 146

*6

Terapia secvenial de eradicare a infeciei

cu Helicobacter pylori include n primele 5-7
zile utilizarea:

A. Amoxicilinei
B. Misoprostolului
C. Sucralfatului

11 Infecia cu Helicobacter pylori intervine n

patogeneza ulcerului gastric i duodenal prin
urmtoarele mecanisme:
A. Reducerea secreiei acide corelat cu o
sensibilitate particular la stimularea secreiei de
gastrin

D. Cimetidinei

B. Modificri epiteliale de suprafa ale mucoasei

gastrice

E. Ranitidinei

C. Producerea de toxine agresive sistemic

(pag. 270)

D. Creterea secreiei acide corelat cu o

sensibilitate particular la stimularea secreiei de
gastrin

*7

Factorul de risc pentru recurena hemoragiei

digestive superioare non-variceale este:

A. Administrarea precoce a terapiei cu inhibitori de

pomp de protoni
B. Localizarea niei ulceroase pe faa anterioar a
bulbului duodenal
C. Aplicarea hemostazei endoscopice ca unic
resurs terapeutic

E. Scderea secreiei duodenale de bicarbonat

(pag. 263)
12 La pacienii cu infecie dovedit cu
Helicobacter pylori sunt citai ca factori ce ar
putea avea un rol n apariia ulcerului gastric
i duodenal:

D. Administrarea de ageni citoprotectivi

A. Factori genetici

E. Administrarea terapiei de eradicare a infeciei cu

H. pylori

B. Schimbrile n homeostazia hormonilor

pancreatici

(pag. 268)

C. Nivelul secreiei acide

*8

n patogeneza ulcerului gastric i duodenal

intervin ca factori de aprare:

D. Metaplazia gastric la nivelul duodenului

E. Tipul de tulpini bacteriene

A. Pepsina

(pag. 264)

B. Infecia cu H. pylori

13 Reprezint circumstane cu rol etiopatogenic

n apariia ulcerului gastric sau duodenal:

C. Regenerarea tisular
D. Consumul de AINS

A. Chimioterapia

E. Refluxul biliar duodenogastric

B. Obstruciile duodenale

(pag. 263)

C. Insulinoamele

Dintre comorbiditile care influeneaz

prevalena ulcerului gastric i duodenal fac
parte:

A. Deficitul de alfa 1-antitripsin

B. Fibroza chistic
C. Ciroza hepatic
D. Hipertiroidismul
E. Neoplaziile endocrine multiple de tip I
(pag. 262)
10 Ulcerul de stres poate s apar ca i
consecin a unor afeciuni precum:
A. Arsuri
B. Traumatisme minore
C. Sepsis
D. Gastrinoame

D. Sindromul Zollinger-Ellison
E. Infecia cu virus Herpes simplex de tip 2
(pag. 264)
14 Manifestrile clinice n ulcerul gastric i
duodenal includ:
A. Durere n hipocondrul stng cu caracter de
arsur
B. Hemoragii digestive superioare inaugurale n
cazul ulcerelor determinate de consumul de AINS
C. Sindromul dispeptic (eructaiile, meteorismul,
distensia abdominal, senzaia de saietate
precoce)
D. Simptomele sindromului anemic (astenie,
fatigabilitate, dispnee, palpitaii, vertij)
E. Durerea nocturn
(pag. 265)

E. Traumatisme cerebrale
(pag. 263)

Pag. 42 din 146

15 Semnele de alarm asociate sindromului

ulceros care impun o evaluare
gastroenterologic prompt sunt
reprezentate de:

19 Dintre afeciunile incluse n diagnosticul

diferenial al ulcerului gastric i duodenal fac
parte:
A. Boala Crohn cu localizare colonic

A. Durerea epigastric nocturn

B. Ampulomul vaterian

B. Hemoragia exteriorizat

C. Ischemia mezenteric

C. Vrsturile recurente

D. Tumorile renale

D. Pirozisul

E. Neoplasmul pancreatic

E. Decelarea unui sindrom anemic

(pag. 267)

(pag. 265)
16 Localizrile predilecte ale ulcerelor gastrice i
duodenale descrise la endoscopia digestiv
superioar sunt reprezentate de:
A. Duodenul distal
B. Zona de tranziie esofagogastric
C. Zona de tranziie corporeoantral, respectiv
gastroduodenal

20 Afeciunile cu tablou clinic asemntor

ulcerului gastric i duodenal includ:
A. Esofagita de reflux
B. Neoplasmul gastric
C. Neoplasmul pancreatic
D. Hepatitele cronice
E. Gastroduodenita

D. Regiuni nvecinate mucoaselor joncionale

(pag. 267)

E. Fornixul gastric

21 Ulcerul ca entitate morfolopatologic este

prezent n:

(pag. 266)
17 n explorarea ulcerului gastric i duodenal
examenul radiogic:
A. Are aplicabilitate n contextul contraindicaiilor
pentru explorarea endoscopic

A. Boala Crohn cu localizarea gastric (rar)

B. Sindromul Zollinger Ellison
C. Esofagul Barett
D. Boala Crohn cu localizare duodenal

B. Detecteaz nia ca imagine clasic de ulcer,

pentru care sunt descrise caractere de
benignitate sau malignitate

(pag. 267)

C. Poate diferenia cu certitudine ulcerele gastrice

benigne de cele maligne

22 Complicaiile ulcerului gastric i duodenal

sunt reprezentate de:

E. Pancreatita cronic

D. Permite evaluarea gradului de afectare a

mucoasei gastrice

A. Hemoragia digestiv superioar

E. Este util n evidenierea unor complicaii ale

ulcerului gastric i duodenal

C. Perforaia

(pag. 266-267)
18 Explorarea funciei secretorii gastrice se
impune n cazul:
A. Ulcerelor solitare
B. Ulcerelor cu localizare la nivelul bulbului duodenal

B. Penetraia n structurile adiacente

D. Peritonita primar
E. Stenoza
(pag. 268)
23 Hemoragia digestiv superioar aprut n
evoluia ulcerului gastric sau duodenal:

C. Ulcerelor recurente sau refractare la tratamentul

antisecretor

A. Se poate manifesta ocult cu profil paraclinic de

anemie microcitar hipocrom

D. Evaluarea postoperatorie a bolii ulceroase pentru

care s-au practicat tehnici de vagotomie

B. n forma acut se manifest frecvent prin

hematochezie

E. Ulcerelor asociate cu diaree

C. Poate necesita hemostaz endoscopic n cazul

formelor cu evoluie acut

(pag. 267)

D. Existena unei hepatopatii severe reprezint un

factor de risc pentru resngerare
E. Este decelat pe fondul unui debut dureros brusc
i de mare intensitate
(pag. 268)

Pag. 43 din 146

24 Indicaiile endoscopiei digestive superioare

n ulcerul gastric i duodenal complicat sunt:

29 n terapia pentru eradicarea infeciei cu

Helicobacter pylori se pot folosi:

A. n cazul stenozei cu evoluie trenant pentru

tratament endoscopic

A. IPP doz dubl + metronidazol 500 mg la 12 ore

+ claritromicin 0,5 g x 2/zi, 7-14 zile

B. n cazul unei perforaii pentru prelevare de biopsii

B. 5-7 zile IPP doz dubl + claritromicin 0,5 g x

2/zi ca prim etap n terapia secvenial

C. n hemoragia digestiv superioar ca gest

terapeutic
D. Nu ofer informaii suplimentare fa de tranzitul
baritat n cazul stenozei pilorobulbare
E. De control (second-look) n cazul identificrii
unor factori de risc de resngerare
(pag. 268-269)
25 Atitudinea terapeutic n cazul ulcerului
gastric complicat poate include:
A. Tehnici de coagulare endoscopic
B. Injectare endoscopic de soluii vasoactive
C. Vagotomie i piloroplastie
D. Rezecie gastric
E. Antrectomie
(pag. 271)
26 Tripla terapie utilizat n tratamentul de
eradicare a infeciei cu Helicobacter pylori
poate include:
A. Famotidin 40 mg/zi
B. Lansoprazol 30 mg x 2/zi
C. Misoprostol 100 mcg x 4-6/zi
D. Claritromicin 0,5 g x 2/zi
E. Sucralfat 1 g x 2-4/zi
(pag. 270)
27 Ca i resurse farmacologice n tratamentul
ulcerului gastric i duodenal pot fi folosite
urmtoarele clase de medicamente:
A. Ageni citoprotectivi
B. Inhibitori de pomp de protoni

C. IPP doz dubl + amoxicilin 1 g x 2/zi +

claritromicin 0,5 g x 2/zi, 7-14 zile
D. 5-7 zile IPP doz dubl + amoxicilin 1 g x 2/zi
ca prim etap n terapia secvenial
E. IPP doz dubl administrat dimineaa,
postprandial
(pag. 270)
30 n cazul pacienilor cu ulcer complicat cu
stenoza pilorobulbar:
A. Evoluia clinic poate fi marcat de dezvoltarea
unei alcaloze metabolice hipocloremice
B. Administrarea de inhibitori de pomp de protoni
este terapia de prim intenie
C. Examenul endoscopic permite ncadrarea
diagnostic a leziunii obstructive
D. Manifestrile clinice includ hematemez i
melen
E. Prelevarea de biopsii pentru excluderea unei
neoplazii este obligatorie
(pag. 268)
31 Msurile generale n tratamentul ulcerului
gastric i duodenal presupun:
A. Terapia de eradicare n cazul obiectivrii infeciei
cu Helicobacter pylori
B. Msuri de resuscitare i terapie intensiv n
cazul ulcerului complicat cu stare de oc
C. Tratament antisecretor profilactic n cazul
pacienilor supui unor evenimente de stres
D. Tratament empiric antisecretor pentru pacienii
tineri care prezint semne de alarm

C. Antitrombotice

E. Atitudinea terapeutic este determinat n

principal de etiologia ulcerului

D. Antifungice

(pag. 269)

E. Antibiotice
(pag. 270)
28 Din clasa de blocani ai receptorilor H2 fac
parte:

32 Opiunile chirurgicale n ulcerele perforate

sau penetrante sunt:
A. Antrectomia
B. Anastomoza gastrojejunal Billroth I

A. Famotidina

C. Sutura perforaiei gastrice

B. Ranitidina

D. Vagotomia i piloroplastia n caz de ulcer

duodenal complicat cu stenoz piloric

C. Sucralfat
D. Misoprostol
E. Nizatidina
(pag. 270)

E. Vagotomia nalt selectiv ca metod chirurgical

de suprimare a secreiei acidopeptice
(pag. 271)

Pag. 44 din 146

33 Agenii citoprotectivi utilizai n tratamentul

ulcerului gastric i duodenal sunt:

*3

A. Famotidina

n formele severe de colit ulcerativ,

pacienii pot prezenta manifestri sistemice
precum:

B. Misoprostol

A. tenesme rectale

C. Omeprazol

B. rectoragii

D. Sucralfat

C. dureri abdominale

E. Nizatidin

D. febr

(pag. 270)

E. sindrom diareic nsoit de produse patologice

(mucus, puroi)

34 Tehnicile de hemostaz endoscopic

utilizate n cazul ulcerelor complicate includ:

(pag. 279)

A. Tehnici de coagulare endoscopic

B. Injectare de substane vasoactive
C. Instituirea terapiei cu inhibitori de pomp de
protoni

*4

Durerile abdominale ntlnite la pacienii cu

colit ulcerativ au urmtoarele caracteristici:

A. sunt mai frecvent ntlnite comparativ cu boala

Crohn

D. Administrarea de heparin

B. sunt localizate n fosa iliac dreapt i flancul

drept

E. Terapia secvenial

C. apar n formele extinse de boal

(pag. 271)

D. sunt de intensitate mai slab naintea defecaiei

Tema nr. 15
Bolile inflamatorii intestinale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
274-302
*1

Implicarea factorilor etiologici de mediu n

apariia bolilor inflamatorii intestinale are
urmtoarele caracteristici:

A. fumatul crete riscul de apariie a colitei

ulcerative
B. fumatul scade riscul de apariie a bolii Crohn
C. consumul crescut de fibre vegetale poate
favoriza apariia bolii Crohn
D. proteinele din lapte i dulciurile rafinate pot
favoriza apariia bolii Crohn
E. nicotina i produii de degradare prin ardere pot
contribui la declanarea bolii Crohn prin
vasoconstricie i scderea permeabilitii
intestinale
(pag. 276)
*2

Implicarea rspunsului imunologic n cele

dou entiti patologice ale bolilor
inflamatorii intestinale are urmtoarele
particulariti:

A. n boala Crohn exist un rspuns de tip Th2, cu

secreie de IL-5
B. n boala Crohn exist un rspuns de tip Th2, cu
secreie de IL-4
C. n colita ulcerativ exist un rspuns de tip Th2,
cu secreie de IL-4
D. n boala Crohn exist un rspuns de tip Th2, cu
secreie de interferon gama i TNF
E. n colita ulcerativ exist un rspuns de tip Th2,
cu secreie de IL-12
(pag. 276)

E. cresc n intensitate dup scaun

(pag. 279)
*5

Forma fulminant de colit ulcerativ este

caracterizat de scorul Truelove-Witts prin:

A. numr de scaune < 4 pe zi

B. temperatura normal
C. puls normal
D. VSH >30 mm/h
E. rectoragii intermitente
(pag. 280)
*6

Forma uoar de colit ulcerativ este

caracterizat de scorul Truelove-Witts prin:

A. numr de scaune > 10 pe zi

B. temperatura > 37,5 grade Celsius
C. hematocrit normal
D. VSH >30 mm/h
E. rectoragii continue
(pag. 280)
*7

Manifestrile clinice ntlnite n boala Crohn

au urmtoarele particulariti:

A. sindromul de malabsorbie apare n afectarea

colonic
B. diareea este simptomul principal, scaunele sunt
n cantitate mic i pot avea aspect steatoreic n
localizarea rectal
C. scderea n greutate apare n formele extinse la
nivelul colonului
D. durerile abdominale pot fi localizate, secundare
unei stenoze ileale
E. tenesmele rectale sunt simptomul principal, cu
declanarea reflexului de defecaie
(pag. 281)
Pag. 45 din 146

*8

Markerii fecali utili n diagnosticul bolii

Crohn sunt reprezentai de:

A. lactoferina
B. anticorpi ASCA
C. anticorpi pANCA
D. anticorpi OMPc
E. anticorpi antiantigene bacteriene de tip IgA
(pag. 282)
*9

Modificrile endoscopice la nivelul mucoasei

n boala Crohn sunt reprezentate de:

A. edem cu tergerea desenului vascular

B. ulceraii aftoide
C. leziuni continui
D. friabilitate
E. ulceraii pleomorfe
(pag. 283)
* 10 Modificrile endoscopice la nivelul mucoasei
n colita ulcerativ sunt reprezentate de:
A. ulcere serpiginoase
B. ulcere aftoide
C. ulcere profunde

* 13 Stadiul 1 al colangitei sclerozante primitive

evideniat prin examen histopatologic la un
pacient cu boala inflamatorie intestinala este
caracterizat prin:
A. fibroz n puni
B. fibroz n spaii portale
C. fibroz n parenchimul hepatic adiacent
D. infiltrat plasmocitar n spaiile porte
E. apariia cirozei
(pag. 291)
* 14 Aminosalicilaii folosii n tratamentul bolilor
inflamatorii intestinale sunt:
A. budesonid
B. metrotrexat
C. balsalazina
D. azatioprina
E. ciclosporina
(pag. 292)
* 15 Tratamentul cu imunosupresoare n bolile
inflamatorii intestinale cuprinde:
A. metrotrexat
B. infliximab

D. friabilitate, sngerare spontan la atingere,

ulceraii pleomorfe

C. salazopirina

E. eritem i aspect de piatr de pavaj

D. mesalazina

(pag. 283)
* 11 Complicaiile intestinale ntlnite la pacienii
cu boli inflamatorii intestinale sunt:
A. colangit sclerozant primitiv

E. adalimumab
(pag. 292 293)
* 16 Cel mai folosit antibiotic n tratamentul
bolilor inflamatorii intestinale este:

B. eritem nodos

A. olsalazina

C. megacolon toxic

B. ciprofloxacina

D. pioderma gangrenosum

C. ciclosporina

E. trombembolism pulmonar

D. salazopirina

(pag. 288)

E. mesalazina

* 12 Probele de laborator pot evidenia la

pacienii cu boli inflamatorii intestinale
asociate cu colangit sclerozant primitiv
urmtoarele modificri:
A. hipogamaglobulinemie
B. leucopenie n angiocolit
C. hiperbilirubinemie conjugat

(pag. 293)
* 17 Corticosteroizii utilizai n tratamentul bolilor
inflamatorii intestinale au urmtoarele efecte:
A. stimuleaz proliferarea celulelor inflamatorii
B. stimuleaz recrutarea celulelor inflamatorii
C. stimuleaz metabolismul acidului arahidonic

D. hiperbilirubinemie neconjugat

D. stimuleaz apoptoza limfocitelor din peretele

colonic

E. nivele IgG sczute

E. inhib apoptoza limfocitelor din peretele colonic

(pag. 291)

(pag. 293)

Pag. 46 din 146

* 18 Tratamentul bolii Crohn prezint urmtoarele

particulariti:
A. agenii biologici se administreaz n formele
uoare

22 Factorii etiologici genetici implicai n

apariia bolilor inflamatorii intestinale sunt:
A. autofagia
B. dieta

B. tratamentul fistulelor necesit administrarea de

derivai de 5 ASA

C. fumatul

C. leziunile cavitii bucale necesit administrarea

inhibitorilor de pomp de protoni

E. factorii infeciosi

D. formele severe necesit administrarea

corticosteroizilor sub form injectabil
E. ileita i colita moderat se trateaz iniial cu
corticoterapie sub form injectabil
(pag. 295)
* 19 Indicaiile tratamentului chirurgical de
urgen n colita ulcerativ sunt:
A. cancer colo-rectal
B. forme refractare la tratament
C. megacolon toxic
D. trombembolism

D. echilibrul oxidani-antioxidani
(pag. 274 275)
23 Gena NOD2, a crie mutaie este implicat n
bolile inflamatorii intestinale prezint
urmtoarele particulariti:
A. se asociaz mai frecvent cu colita ulcerativ
B. detecteaz peptide bacteriene
C. inhib producia de citokine proimflamatorii
D. se asociaz mai frecvent cu boala Crohn, cu
localizare sigmoidian
E. declaneaz modificri inflamatorii prin
rspunsul imun dobndit

E. polipi adenomatoi

(pag. 275)

(pag. 296)

24 Implicarea factorilor genetici n apariia

bolilor inflamatorii intestinale prezint
urmtoarele caracteristici:

* 20 Tratamentul endoscopic al stricturilor din

boala Crohn prezint urmtoarele
caracteristici:
A. nainte de efectuarea tratamentului endoscopic
nu se impune excluderea naturii neoplazice
B. administrarea intralezional de corticosteroizi
ulterioar dilatrilor endoscopice cu balona
crete riscul de restenozare
C. dilatrile cu balona reprezint metoda
endoscopic de elecie n tratamentul stricturilor
pentru tratamentul stricturilor se pot folosi
stenturi metalice extractabile, la care exist un
D. risc sczut de migrare sau stenturi
biodegradabile care necesit scoaterea
ulterioar a acestora
E. pentru tratamentul stricturilor se pot folosi i
stenturi metalice biodegradabile
(pag. 296)
21 Factorii etiologici de mediu implicai n
apariia bolilor inflamatorii intestinale sunt:

A. bolile inflamatorii intestinale se asociaz cu

sindroame genetice precum sindrom Turner sau
Hermansky-Pudlak
B. modificrile genetice singure pot declana
procesul inflamator n absena expunerii la un
factor de mediu
C. modificrile genetice sunt identice n boala
Crohn i colita ulcerativ
D. modificrile genetice au un rol determinant n
severitatea i extensia inflamaiei
E. modificrile genetice au rol n aprecierea
rspunsului medicamentos sau chirurgical
(pag. 275)
25 Radicalii liberi de oxigen (incriminai n
etipatogenia bolilor inflamatorii intestinale)
intervin n:
A. activitatea antimicrobian
B. sinteza citokinelor proinflamatorii

A. diet

C. semnalizarea extracelular

B. fumat

D. meninerea homeostaziei intestinale

C. factori infeciosi

E. reciclarea diferitelor componente ale citosolului

D. autofagie

(pag. 275 276)

E. echilibrul oxidani-antioxidani
(pag. 274 275)

Pag. 47 din 146

26 Factorii de mediu i genetici declaneaz

rspunsul imun n bolile inflamatorii
intestinale prin urmtoarele mecanisme:
A. afectarea barierei intestinale

30 Colita ulcerativ se caracterizeaz prin:

A. proces inflamator discontinuu, distribuit uniform
la nivelul mucoasei

B. dezechilibrul microbiotei intestiale

B. poate evolua progresiv de la nivelul valvei ileocecale la nivelul rectului

C. migrarea leucocitelor

C. debutul bolii de obicei insidios

D. aderarea leucocitelor

D. n forma extensiv de boal (pancolit) pot fi

prezente modificri inflamatorii i la nivelul
jejunului

E. dobndirea toleranei imune

(pag. 276)
27 Consecinele secreiei n exces a
citokinelor proinflamatorii n bolile
inflamatorii intestinale sunt:
A. scderea permeabilitii intestinale
B. vasodilataie la nivel intestinal

E. apariia de scaune numeroase, apoase, n

cantitate mic, acompaniate de senzaia de
defecaie imperioas
(pag. 279)
31 Manifestrile clinice din colita ulcerativ
prezint urmtoarele caracteristici:

C. hiposecreie de mucus

A. constipaia poate fi prezent n localizarea rectal

D. eliberarea de factori chemotactici responsabili de

recrutarea i aderarea celulelor inflamatorii la
peretele intestinal

B. n formele extinse de boal pacienii pot

prezenta transpiraii, greuri i vrsturi

E. hipersecreie de mucus
(pag. 278)
28 Consecinele aderrii i migraiei leucocitare
la nivelul epiteliului intestinal n bolile
inflamatorii intestinale sunt:
A. apariia edemului
B. apariia hiperemiei
C. scderea permeabilitii intestinale prin
eliberarea de proteaze

C. dureri abdominale mai frecvente comparativ cu

boala Crohn
D. rectoragii cu snge nchis la culoare indic
afectarea rectal
E. tenesmele rectale se datoreaz procesului
inflamator rectal
(pag. 279)
32 n funcie de extensia inflamaiei, colita
ulcerativ se clasific n:
A. proctit ulcerativ
B. proctosigmoidit ulcerativ

D. scderea permeabilitii intestinale prin

eliberarea de specii reactive de oxigen

C. colit dreapt ulcerativ

E. distrucia epiteliului intestinal

D. colit stng ulcerativ

(pag. 277)

E. pancolit ulcerativ

29 Implicarea rspunsului imunologic n bolile

inflamatorii intestinale prezint urmtoarele
particulariti:

(pag. 279)
33 Proctita ulcerativ se caracterizeaz prin:

A. activarea limfocitelor helper (CD4) este urmat

de activarea a trei subseturi: Th1, Th2, Th17

A. se ntinde pe o lungime de 15-20 cm la nivelul

cecului

B. rspunsul de tip Th17 apare cu precdere n

colita ulcerativ

B. n general evoluie uoar, dominat de

hematemez

C. rspunsul de tip Th1 apare cu precdere n colita

ulcerativ

C. manifestri sistemice rare

D. rspunsul de tip Th1 apare cu precdere n

boala Crohn

E. constipaie

E. rspunsul de tip Th17 apare cu precdere n

boala Crohn

D. diaree
(pag. 279)

(pag. 277)

Pag. 48 din 146

34 Proctosigmoidita ulcerativ prezint

urmtoarele particulariti:

39 Tabloul clinic n boala Crohn cuprinde:

A. sindrom de malabsorbie n localizarea rectal

A. se caracterizeaz prin afectarea rectului i

sigmoidului

B. scaune n cantitate mic i pot avea aspect

steatoreic n localizarea rectal

B. se poate manifesta prin tenesme, eliminare de

mucus

C. greuri n formele severe de boal

C. se caracterizeaz prin afectarea sigmoidului i

colonului descendent
D. se manifest prin dureri n fosa iliac dreapt
E. se manifest prin diaree, rectoragii
(pag. 279)
35 Durerile abdominale la pacienii cu boal
Crohn pot fi:
A. difuze, secundare unui abces abdominal
B. localizate, secundare unei fistule digestive
C. localizate, secundare unei stenoze ileale
D. localizate, secundare unui abces abdominal
E. difuze, cauzate de procesul inflamator
(pag. 281)
36 Forma uoar de colit ulcerativ este
caracterizat de scorul Truelove-Witts prin:
A. numr de scaune < 4 pe zi
B. temperatur > 37,5 grade C
C. puls > 90 bti pe minut
D. VSH < 30mm/h
E. rectoragii frecvente
(pag. 280)
37 Sub aspect evolutiv, colita ulcerativ se
mparte n:
A. forma fulminant (pusee uoare cu durat de
peste 6 luni)
B. forma cronic recurent (pusee uoare/moderate,
separate de perioade de remisiune)
C. forma cronic continu (pusee uoare/moderate,
separate de perioade de remisiune)
D. forma fulminant (pusee uoare/moderate,
separate de perioade de remisiune)
E. forma cronic continu (pusee uoare cu durat
de peste 6 luni
(pag. 280)
38 Semnele sistemice prezente n formele
severe de colit stng sunt:

D. sindrom de malabsorbie n cazul intestinului

subire contaminat
E. rectoragii ca sindrom principal
(pag. 281)
40 Forma perianal a bolii Crohn se manifest
prin:
A. secreii purulente
B. secreii sanghinolente
C. fistule i abcese perianale
D. icter obstructiv
E. pirozis
(pag. 281)
41 Localizarea colonic a bolii Crohn
evolueaz cu:
A. vrsturi
B. diaree
C. icter obstructiv
D. rectoragii
E. tenesme
(pag. 281)
42 Malabsorbia, popularea bacterian sau
pierderile intestinale datorate inflamaiei
mucoasei prezente n evoluia bolilor
inflamatorii intestinale sunt exprimate clinic
prin:
A. hiperpotasemie
B. hipercalcemie
C. hipomagnezemie
D. deficit de vitamina B12
E. creterea albuminei
(pag. 282)
43 Aprecierea severitii bolii Crohn se
realizeaz conform scorului CDAI. Acesta
cuprinde mai multe variabile clinice sau de
laborator astfel:
A. hematocrit peste 47% la brbai

A. diaree

B. necesitatea administrrii de antidiareice

B. febr

C. prezena maselor abdominale

C. rectoragii

D. hematocrit peste 42% la femei

D. teneme rectale

E. prezena complicaiilor

E. greuri

(pag. 282)

(pag. 280)

Pag. 49 din 146

44 Modificrile endoscopice la nivelul mucoasei

intestinale n boala Crohn sunt:

49 Diagnosticul colitei ulcerative se stabiliete

n principal prin:

A. edem cu tergerea desenului vascular

A. simptomatologie (diaree, rectoragii)

B. eritem

B. examinare endoscopic (eritem, granularitate,

ulceraii superficiale, aspect de piatr de pavaj)

C. pseudopolipi inflamatori
D. fisuri
E. ulceraii pleomorfe

C. examinare endoscopic (ulceraii aftoide, fisuri,

ulcere profunde i pseudopolipi)

(pag. 283)

D. examen histopatologic (abcese criptice, depleie

de mucus)

45 Modificrile endoscopice la nivelul mucoasei

colonice n colita ulcerativ sunt:

E. examen histopatologic (granuloame, hipertrofie

muscular)

A. ulceraii aftoide

(pag. 286 287)

B. eritem

50 Diagnosticul de severitate al bolii Crohn se

stabiliete prin mai multe sisteme de
scorificare precum:

C. pseudopolipi inflamatori
D. fisuri
E. aspect de piatr de pavaj
(pag. 283)
46 Examinrile radiologice folosite n
diagnosticul bolilor inflamatorii intestinale
sunt:

A. scorul CDAI
B. scorul Mayo
C. scorul CDEIS
D. scorul Viena
E. scorul Truelove-Witts

A. enteroclisma

(pag. 287)

B. videocapsula endoscopic

51 Manifestrile extraintestinale cutanate

ntlnite n bolile inflamatorii intestinale sunt:

C. fistulografia
D. enterografia computer tomografic

A. eritemul nodos

E. irigografia

B. pioderma gangrenosum

(pag. 284)

C. sarcoidoza

47 Diagnosticul de colit ulcerativ se stabilete

prin:

D. colangita sclerozant primitiv

E. spondilit anchilopoetic

A. simptomatologie (diaree, rectoragii)

(pag. 288)

B. examinare endoscopic (eritem, granularitate,

ulceraii superficiale, pseudopolipi)

52 Manifestrile extraintestinale oculare

ntlnite n bolile inflamatorii intestinale sunt
reprezentate de:

C. examinare endoscopic (ulcere profunde, fisuri,

ulceraii aftoide)
D. examen histopatologic (granuloame,
colagenizare, hipertrofie muscular)
E. examen histopatologic (abcese criptice, criptite,
depleie de mucus)
(pag. 286 287)
48 Diagnosticul de boal Crohn se stabilete
prin:
A. examinare endoscopic (aspect de piatr de
pavaj)
B. examinare endoscopic (eritem, granularitate,
ulceraii superficiale, pseudopolipi)

A. eritem nodos
B. episclerite
C. uveite
D. pioderma gangrenosum
E. irite
(pag. 288)
53 Manifestrile extraintestinale pulmonare
ntlnite n bolile inflmatorii intestinale sunt
reprezentate de:
A. pioderma gangrenosum
B. bronite cronice

C. examinare endoscopic (ulcere profunde, fisuri,

ulceraii aftoide)

C. eritem nodos

D. examen histopatologic (granuloame,

colagenizare, hipertrofie muscular)

E. broniectazii

E. examen histopatologic (abcese criptice, criptite,

depleie de mucus)

D. colangita sclerozant primitiv

(pag. 288)

(pag. 286 287)

Pag. 50 din 146

54 Manifestri extraintestinale ntlnite n bolile

inflamatorii intestinale sunt reprezentate de:
A. hemoragie digestiv inferior (HDI)

59 n colangita sclerozant primitiv asociat

bolilor inflamatorii intestinale, analizele de
laborator arat:

B. eritem nodos

A. hipergamaglobulinemie

C. colangit sclerozant primitiv

B. hiperbilirubinemie neconjugat

D. fistule, abcese abdominale

C. leucopenie n episoadele de angiocolit

E. trombembolism pulmonar

D. uoar cretere a transaminazelor

(pag. 288)

E. sindrom de colestaz

55 Complicaiile intestinale ntlnite n bolile

inflamatorii intestinale sunt reprezentate de:
A. megacolonul toxic
B. perforaii i stenoze

(pag. 290)
60 Dieta n bolile inflamatorii intestinale are
urmtoarele particulariti:
A. se recomand excluderea laptelui

C. leziuni perianale

B. se recomand excluderea fructelor

D. anemie megaloblastic

C. se suplimenteaz aportul de vitamine

E. pioderma gangrenosum

D. se recomand excluderea legumelor crude

(pag. 288)

E. n formele uoare de boal se recurge la nutriia

parenteral

56 Megacolonul toxic n evoluia unei colite

ulcerative se manifest prin:

(pag. 292)

A. bradicardie
B. hipertensiune
C. rectoragii importante
D. intensificarea zgomotelor intestinale
E. abdomen destins
(pag. 289)
57 Pioderma gangrenosum aprut n cursul
evoluiei bolilor inflamatorii intestinale se
caracterizeaz prin:
A. noduli roietici, dispui mai ales la nivelul
membrelor superioare
B. papule roietice localizate mai ales la nivelul
membrelor superioare
C. evoluie nefavorabil sub tratamentul administrat
pentru boala intestinal
D. apariia cu precdere n colita ulcerativ
E. papule roietice care se ulcereaz prin necroza
esuturilor subiacente
(pag. 290)
58 Diagnosticul spondilitei i sacroiliitei
asociate bolilor inflamatorii intestinale se
stabiliete prin radiografii ale coloanei
vertebrale i articulaiilor care arat:
A. osteoporoz juxtaarticular
B. periostit uoar
C. eroziuni

61 Aminosalicilaii folosii n tratamentul bolilor

inflamatorii intestinale sunt:
A. mesalazina
B. metrotrexat
C. balsalazina
D. salazopirina
E. ciclosporina
(pag. 292)
62 Tratamentul cu imunosupresoare n bolile
inflamatorii intestinale cuprinde:
A. metrotrexat
B. infliximab
C. salazopirina
D. azatioprina
E. ciclosporina
(pag. 292 293)
63 Tratamentul cu ageni biologici n bolile
inflamatorii intestinale cuprinde:
A. adalimumab
B. infliximab
C. rifaximin
D. azatioprina
E. ciclosporina
(pag. 292 293)

D. edem
E. osteoliz
(pag. 290)

Pag. 51 din 146

64 Cele mai folosite antibiotice n tratamentul

complicaiilor infecioase n bolile
inflamatorii intestinale sunt:

69 Indicaiile corticosteroizilor n bolile

inflamatorii intestinale sunt:
A. forme uoare ale bolilor inflamatorii intestinale

A. rifaximina

B. pusee de activate ale bolii

B. metronidazolul
C. mesalazina

C. forme moderate i severe ale bolilor inflamatorii

intestinale

D. budesonidul

D. colita fulminant

E. olsalazina

E. megacolonul toxic

(pag. 292 293)

(pag. 293)

65 Tratamentul cu imunosupresoare n bolile

inflamatorii intestinale cuprinde:

70 Efectele secundare ale tratamentului cu

corticosteroizi n bolile inflamatorii
intestinale sunt:

A. budesonid
B. adalimumab
C. azatioprina
D. mesalazina
E. ciclosporina
(pag. 292 293)
66 Cele mai folosite antibiotice n bolile
inflamatorii intestinale sunt:
A. olsalazina
B. rifaximina
C. ciprofloxacina
D. salazopirina
E. claritromicina
(pag. 293)
67 Reaciile adverse ale administrrii de
azatioprina n bolile inflamatorii intestinale
sunt:
A. diaree
B. constipaie

A. osteoporoza
B. hipotensiunea arterial
C. hipoglicemia
D. insomnia
E. retenia hidrosalin
(pag. 293)
71 Indicaiile de administrare pentru infliximab
n bolile inflamatorii intestinale sunt:
A. forme de boal Crohn corticodependente
B. forme fistulizante de boal Crohn
C. forme uoare de colit ulcerativ
D. forme de boal Crohn corticorefractare la
tratamentul cortizonic
E. forme modrate de colit ulcerativ fr rspuns
la tratamentul convenional
(pag. 293)
72 Indicaiile de administrare ale
imunosupresoarelor n tratamentul bolilor
inflamatorii intestinale sunt:

C. supresie medular

A. reducerea necesarului de cortizon

D. hepatotoxicitate

B. creterea necesarului de cortizon

E. alergii

C. forme de boal corticorezistente

(pag. 293)

D. meninerea remisiunii

68 Caracteristicile agenilor biologici utilizai n

bolile inflamatorii intestinale sunt:

E. forme de boal corticodependente

A. adalimumabul este anticorp monoclonal uman

recombinat de IgG1
B. adalimumabul este anticorp monoclonal hibrid
IgG1

(pag. 293)
73 Tratamentul cu imunosupresoare n bolile
inflamatorii intestinale are urmtoarele
caracteristici:
A. stimuleaz sinteza ribonucleotidelor

C. infliximabul este anticorp monoclonal uman

recombinat de IgG1

B. induc apoptoza limfocitelor

D. infliximabul este anticorp monoclonal hibrid IgG1

C. au efect imunomodulator

E. mecanismul de aciune este reprezentat de

stimularea TNF

D. inhib sinteza ribonucleotidelor

(pag. 293)

(pag. 293)

E. inhib apoptoza limfocitelor

Pag. 52 din 146

74 Tratamentul cu ageni anti TNF poate avea

reacii adverse precum:

79 Indicaiile tratamentului chirurgical de

urgen n colita ulcerativ sunt:

A. diaree mucosanghinolent

A. cancer colo-rectal

B. insuficien cardiac

B. forme refractare la tratament

C. reactivarea tuberculozei

C. megacolon toxic

D. oc anafilactic

D. perforaia

E. infecii

E. hemoragia digestiv inferioar

(pag. 294)

(pag. 296)

75 Tratamentul antibiotic injectabil, administrat

la pacienii cu boli inflamatorii intestinale
prezint urmtoarele particulariti:

80 Indicaiile tratamentului chirurgical electiv n

colita ulcerativ sunt:
A. cancer colo-rectal

A. se administreaz n megacolon toxic

B. forme refractare la tratament

B. se administreaz n complicaii infecioase

C. displazia

C. se administreaz n colita acut fulminant

D. polipi adenomatoi

D. este obligatorie administrarea concomitent de

opioide

E. megacolonul toxic

E. este obligatorie administrarea concomitent de

antidiareice
(pag. 294)
76 Tratamentul fistulelor din boala Crohn
necesit administrarea de:
A. antibiotice
B. ageni biologici

(pag. 296)
Tema nr. 16
Ciroza hepatica
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
303-332
*1

C. imunosupresoare
D. derivai de 5 ASA
E. corticoterapie
(pag. 295)
77 Indicaiile tratamentului chirurgical de
urgen n boala Crohn sunt:
A. cancer colonic
B. perforaie intestinal
C. lipsa rspunsului la tratament
D. stricturi fibrotice
E. ocluzie intestinal
(pag. 296)
78 Tratamentul chirurgical n bolile inflamatorii
intestinale prezint urmtoarele caracteristici:
A. reprezint ultima modalitate de tratare a
pacienilor
B. n boala Crohn se opteaz pentru rezecii
intestinale limitate datorit riscului de recuren
postoperatorie

n patogeneza encefalopatiei hepatice,

principalul sistem neuroinhibitor este mediat
de :

A. Octapamin
B. Benzodiapzepine endogene
C. Tirozin
D. Triptofan
E. GABA
(pag. 322-323)
*2

Principala caracteristic a sindromului

hepatorenal tip I este:

A. Creterea lent i progresiv a reteniei azotate

B. Ascita refractar
C. Ecografia renal modificat
D. Creterea rapid a creatininei peste 2,5 mg/dl
E. Prezena a peste 50 hematii/cmp asociat cu
proteinurie peste 0,5 g/zi.
(pag. 325)

C. n boala Crohn se opteaz pentru rezecii ntinse

datorit riscului sczut de recuren
postoperatorie
D. n funcie de situaia existent, indicaiile
chirurgicale sunt de urgen sau elective
E. n colita ulcerativ, procedurile chirugicale difer
n funcie de forma de prezentare
(pag. 295)
Pag. 53 din 146

*3

n ciroza hepatic, antibioticul de elecie

pentru profilaxia secundar a peritonitei
bacteriene spontane dup un episod iniial
este:

A. Cefotaxim
B. Neomicina
C. Augmentin
D. Norfloxacin
E. Rifaximina
(pag. 327, 324)
*4

La un pacient cu ciroz hepatic,

evidenierea n lichidul de ascit a unei flore
monomicrobiene gram negative cu citologie
srac semnific:

*8

Markerul imunologic al cirozei biliare

primitive este:

A. HLA clasa a-II-a

B. Hiper-gamma-globulinemia cu predominana IgG
C. Anticorpii anti-mitocondriali M2
D. Creterea gamma-GT
E. Anticorpii antinucleari
(pag. 314)
*9

Tratamentul de elecie al peritonitei

bacteriene spontane este reprezentat de:

A. Cefalosporine de generaia a III-a

B. Augmentin
C. Norfloxacin

A. Ascit neutrocitar

D. Ciprofloxacin

B. Bacteriascit

E. Intervenie chirurgical de drenaj.

C. Ascit tuberculoas

(pag. 303)

D. Ascit neoplazic
E. Peritonit bacterian secundar unei perforaii de
viscer cavitar.
(pag. 327)
*5

Manifestarea hematologic cea mai frecvent

n ciroza hepatic este:

* 10 Care dintre urmtoarele semne clinice se

datoreaz insuficienei hepatocelulare:
A. Splenomegalia
B. Vase dilatate periombilical cu aspect de cap de
meduz
C. Circulaia colateral abdominal pe flancuri

A. Anemia prin pierdere de fier

D. Steluele vasculare

B. Hemoliza

E. Prezena varicelor esofagiene

C. Leucopenia

(pag. 309-310)

D. Trombocitopenia
E. Plasmocitoza
(pag. 328-329)
*6

Msura dietetic esenial n encefalopatia

hepatic este reprezentat de:

* 11 Edemele din ciroza hepatic au ca mecanism

principal de producere:
A. Splenomegalia congestiv
B. Circulaia colateral extern
C. Hipoproteinemia

A. Reducerea aportului de potasiu

D. Vasoconstricia splanhnic

B. Reducerea aportului de proteine alimentare

E. Cardiomiopatia cirotic

C. Reducerea aportului de lipide

(pag. 310)

D. Reducerea aportului de glucide

E. Creterea aportului de sodiu
(pag. 324)
*7

Metoda terapeutica de elecie pentru oprirea

sngerrilor variceale la pacienii cu ciroz
hepatic este reprezentat de:

* 12 Care afirmaie cu privire la ciroza biliar

primitiv este adevrat:
A. Mecanismul este reprezentat de citotoxicitatea
prin limfocite T citolitice cu restricie HLA clasa a
II a
B. Icterul este hemolitic

A. Vasopresin asociat cu nitroglicerin

C. Leziunile de ciroz apar precoce

B. Octreotid

D. Cancerul hepatocelular este frecvent

C. Tehnicile de hemostaz endoscopic

E. Este prezent hiper-gamma-globulinemia cu

predominan IgG

D. Deconexiunea esogastric de urgen

E. untul porto-cav de urgen.

(pag. 313)

(pag. 321)

Pag. 54 din 146

* 13 La pacienii cu ciroz biliar primitiv

simpotomatic principalul factor predictiv al
supravieuirii este:

* 18 n ciroza hepatic necomplicat cel mai

important criteriu de diagnostic n favoarea
etiologiei cirotice a ascitei este:

A. Titrul anticorpilor antimitocondriali

A. Aspectul lactescent al lichidului de ascit

B. Valoarea fosfatazei alcaline

B. Citologia bogat n PMN a ascitei

C. Prezena anticorpilor antinucleari

C. Aspectul serohemoragic al al lichidului de ascit

D. Prezena depozitelor de cupru intrahepatocitar

D. Gradientul de albumin ser-ascit peste 1,1

E. Concentraia bilirubinei serice

E. Cultura pozitiv polimicrobian din lichidul de

ascit.

(pag. 314)
* 14 Tratamentul de baz n ciroza biliar
secundar este reprezentat de:
A. Administrarea de hepatoprotectoare
B. Administrare de medicamente cu efect antifibrotic
C. Administrarea de acid ursodeoxicolic
D. ndeprtarea obstacolului sau ocolirea acestuia
prin drenaj biliar sau stent.
E. Combaterea pruritului i a deficitelor vitaminice
(pag. 314)
* 15 Care afirmaie privind hemocromatoza este
adevrat:
A. Forma secundar are transmitere autosomal
recesiv
B. Manifestrile clinice apar totdeauna din copilrie
C. Brbaii au un tablou clinic mai estompat
D. Apare cardiomiopatie prin depozit de cupru
E. Boala este confirmat prin creterea
coeficientului de saturaie a transferinei peste
50% la femei si peste 60% la brbai.
(pag. 315)
* 16 Hiperbilirubinemia din ciroza hepatic:
A. Este cel mai frecvent de tip hemolitic

(pag. 311)
* 19 Care dintre urmtoarele explorri paraclinice
este criteriu sugestiv pentru etiologia
alcoolic a cirozei hepatice:
A. Raportul AST/ALT sub 1
B. Creterea disproporionat a bilirubinei fa de
gamma-glutamiltranspetidaz
C. Predominana IgA n imunoelectroforez
D. Predominana IgG n imunoelectroforez
E. Predominana IgM n imunoelectroforez.
(pag. 313)
* 20 Cel mai important factor de risc pentru
apariia sindromului hepatorenal este
reprezentat de:
A. Vasoconstricia splanhnic
B. Vasodilataia renal
C. Excesul de fluide
D. Infeciile
E. Administrarea de diuretice antialdosteronice.
(pag. 326)
* 21 Cea mai eficient metod de tratament n
sindromul hepatorenal este:

B. Este cel mai frecvent colestatic

A. Administrarea de diuretice antialdosteronice

C. Este cel mai frecvent de tip hepatocelular, cu

predominana bilirubinei neconjugat

B. Administrarea de diuretice de ans

C. TIPS n tipul I de sindrom hepatorenal

D. Este cel mai frecvent de tip hepatocelular, cu

predominanta bilirubinei conjugate

D. Administrarea de vasoconstrictoare de tipul

analogilor de vasopresin

E. Bilirubina seric este de regul normal.

E. Transplantul renal.

(pag. 310)

(pag. 326)

* 17 Edemele din ciroza hepatic:

A. Apar prin mecanism hipoproteinemic
B. Sunt dure
C. Sunt antideclive
D. Nu apar nicodat la nivel sacrat

* 22 Ecografia abdominal la un pacient cu ciroz

hepatic poate releva:
A. Peretele colecistului ngroat, cu aspect de
"dublu contur"
B. Ecostrutur hepatic omogen

E. Sunt cianotice

C. Nodulii de regenerare se vizualizeaz n toate

cazurile

(pag. 306)

D. Conturul ntotdeauna regulat al ficatului

E. Calibrul redus al venei porte la toi pacienii.
(pag. 311)

Pag. 55 din 146

* 23 Simptomul de debut cel mai frecvent n

ciroza biliar primitiv este:

* 28 Elementul primordial n apariia cirozei este

reprezentat de:

A. Pruritul

A. Apariia nodulilor de regenerare

B. Icterul

B. Sinteza excesiv de fibre elastice

C. Astenia fizic

C. Hipertensiunea portal

D. Neuropatia periferic xantomatoas

D. Formarea ascitei

E. Scderea rapid n greutate.

E. Dezvoltarea fibrozei hepatice difuze

(pag. 313)

(pag. 305)

* 24 n ciroza biliar primitiv stadiul II histologic

se caracterizeaz prin:
A. Leziuni ductulare de tip inflamator ca
manifestare unic
B. Proliferare ductular
C. Depozite de fier intrahepatocitar
D. Fibroz
E. Ciroz
(pag. 314)
* 25 n ciroza biliar primitiv singurul tratament
medical cu eficacitate demonstrat este:
A. Corticoterapia

* 29 Citokina care inhib regenerarea

hepatocitar i stimuleaz fibrogeneza este:
A. Epidermal growth factor EGF
B. Transforming growth factor TGF-
C. Hepatocyte growth factor HGF
D. Heparin-binding growth factor HBGF
E. Matrix metaloproteinaza
(pag. 306)
* 30 Etiologia alcoolic a cirozei hepatice poate fi
sugerat anatomo-patologic de unul din
urmtoarele elemente:

B. D-penicilamina

A. Prezena hialinului extracelular i intracelular sub

forma corpilor Mallory.

C. Acidul ursodeoxicolic

B. Forma macronodular a cirozei hepatice

D. Colchicina

C. Regenerarea nodular

E. Azatioprina

D. Necroza hepatocitar

(pag. 314)

E. Alterarea arhitecturii hepatice.

* 26 Mecanismul prin care sindromul Budd-Chiari

intervine n etiopatogenia cirozei hepatice:
A. Obstrucie biliar

(pag. 307)
* 31 Ciroza biliar primitiv poate fi sugerat
anatomo-patologic de:

B. Toxicitate medicamentoas

A. Prezena steatozei hepatice

C. Congestie venoas

B. Fibroza hepatic

D. Distrugerea canaliculelor biliare

C. Regenerarea nodular

E. Depunere de cupru la nivelul hepatocitului.

D. Necroza hepatocitar

(pag. 304)

E. Diminuarea sever a numrului ductelor biliare.

* 27 Din categoria bolilor ereditare i metabolice

implicate n etiopatogenia cirozei hepatice
face parte:
A. Ciroza biliar secundar

(pag. 307)
* 32 Perturbarea metabolismului proteic n cadrul
insuficienei hepatocelulare se manifest
prin:

B. Boala veno-ocluziv

A. Creterea sintezei de albumin

C. Sindromul Budd-Chiari

B. Scderea sintezei de factori ai coagulrii

D. Boala Gaucher

C. Scderea amoniemiei

E. Ciroza dup by-pass

D. Scderea concentraiei fenilalaninei

(pag. 304)

E. Scde concentraiei metioninei.

(pag. 307)

Pag. 56 din 146

* 33 Apariia ascitei n ciroza hepatic implic

unul dintre urmtoarele mecanisme:
A. Scderea presiunii hidrostatice la nivelul
sinusoidelor hepatice i capilarelor intestinale
B. Creterea presiunii oncotice
C. Hiperalbuminemia
D. Hipertensiunea portal
E. Toate elementele enumerate mai sus
(pag. 308)
34 Ciroza hepatic:
A. Reprezint stadiul final de evoluie progresiv a
bolilor hepatice cronice

37 Cele mai frecvente cauze ale cirozei hepatice

sunt reprezentate de:
A. Consumul cronic de alcool
B. Hepatitele cronice cu virus B, C, D.
C. Toxoplasmoz
D. Schistosomiaza
E. Ciroza dup by-pass
(pag. 303-304)
38 Printre cauzele metabolice de ciroz hepatic
se numr:
A. Toxoplasmoza
B. Hemocromatoza

B. Reprezint un proces limitat la un segment al

parenchimului hepatic

C. Sindromul Budd-Chiari

C. Se caracterizeaz prin asocierea unei fibroze

extensive cu transformarea nodular a
parenchimului hepatic

E. Boala veno-ocluziv
(pag. 304)

D. Presupune creterea numrului hepatocitelor

funcionale

39 Fibroza din cadrul cirozei hepatice:

D. Boala Wilson

E. Este ntotdeauna asociat cu infecia cu virusuri

hepatitice B, C sau D.

A. Se poate dezvolta sub form de puni portoportale

(pag. 303)

B. Se poate dezvolta sub form de puni centroportale

35 Fibroza hepatic:
A. Este sinonim cu ciroza hepatic
B. Este obligatoriu asociat cu prezena
transformrii nodulare a parenchimului hepatic

C. Poate fi izolat n caz de necroz focal

D. Se caracterizeaz prin scderea numrului
celulelor productoare de colagen

C. Reprezint o component constant a cirozei

E. Un rol cheie in activarea i perpetuarea

fibrogenezei revine celulelor Ito

D. Poate fi asociat cu insuficiena cardiac dreapt

(pag. 305)

E. Poate apare n cazul unei obstrucii biliare.

40 Depunerea de colagen n spaiul Disse:

(pag. 303)
36 n ciroza hepatic nodulii de regenerare de la
nivel hepatic:
A. Sunt insule de celule care i pstreaz
conexiunile vasculare i biliare normale
B. Nu dezorganizeaz arhitectura lobular normal
a ficatului

A. Se realizeaz la nivelul pereilor continui ai

capilarelor sinusoide
B. Este urmat de formarea de membrane bazale
la nivelul sinusoidelor ("capilarizarea
sinusoidelor")
C. Favorizeaz necrozele celulare
D. Este implicat n apariia hipertensiunii portale

C. Prezena nodulilor fr fibroz constituie ciroza

hepatic

E. Este urmat de ameliorarea schimburilor snge hepatocit.

D. Prezena nodulilor fr fibroz constituie

hiperplazia nodular regenerativ

(pag. 305)

E. n asociere cu fibroza extensiv, definesc

morfopatologic ciroza hepatic.
(pag. 303)

41 Aspectul macroscopic al ficatului cirotic este:

A. Dur
B. Cu marginea inferioar rotunjit
C. Cu contur regulat
D. Formele micronodulare sunt mai frecvent
alcoolice
E. Exist forme hipertrofice, dar i forme atrofice
(pag. 306)

Pag. 57 din 146

42 Fibroza hepatic din ciroz debuteaz la

nivelul spaiului port n:
A. Ciroza alcoolic
B. Hemocromatoz
C. Ciroz biliar

46 Componenta mecanic implicat n apariia

hipertensiunii portale din ciroza hepatic
este reprezentat de:
A. Distorsiunea vascular prin capilarizarea i
stenozarea sinusoidelor

E. Hepatit cronic.

B. Perturbarea echilibrului la nivelul circulaiei

intrahepatice ntre substanele vasodilatatoare i
vasoconstrictoare

(pag. 306)

C. Fibroza pericentrovenular

D. Obstrucie venoas

43 Elementele microscopice caracteristice

cirozei hepatice sunt:

D. Compresiunea venei centrolobulare prin benzi de

fibroz i macronoduli

A. Dezorganizarea arhitecturii lobulare i vasculare

E. Creterea presiunii oncotice datorate

hiperalbuminemiei

B. Fibroza

(pag. 307-308)

C. Regenerarea nodular
D. Necrozele hepatocitare
E. Dispariia fibrilelor de colagen de la nivelul
spaiului Disse
(pag. 305)
44 Perturbarea metabolismului proteic din
cadrul insuficienei hepatocelulare se
manifest prin:
A. Creterea sintezei de albumin
B. Scderea sintezei de factori ai coagulrii
(complexul protrombinic)
C. Tulburri n ureogenez cu scderea amonemiei
D. Tulburri n metabolismul i circulaia acizilor
biliari

47 Apariia ascitei n ciroza hepatic are ca

mecanisme:
A. Hiperalbuminemia
B. Hipertensiunea portal
C. Reducerea presiunii oncotice prin
hipoalbuminemie
D. Cresterea sintezei de factori din complexul
protrombinic
E. Scderea presiunii hidrostatice la nivelul
sinusoidelor hepatice i capilarelor intestinale.
(pag. 308-309)
48 Stadiul compensat al cirozei hepatice se
manifest prin:
A. Icter intens pruriginos

E. Scderea concentraiei tirozinei, fenilalaninei i

metioninei

B. Balonri

(pag. 307)

C. Manifestri hemoragice minore de tipul

epistaxisului, gingivoragiilor

45 Alterarea metabolismului glucidic n

insuficiena hepatocelular se manifest prin:

D. Grea

A. Apariia diabetului hepatogen

B. Perturbri n metabolismul galactozei
C. Scderea sintezei de albumin
D. Creterea amonemiei
E. Creterea colesterolului seric prin insuficien
hepatic
(pag. 307)

E. Ascit
(pag. 308-309-310)
49 n ciroza hepatic, modificrile endocrine la
sexul brbtesc includ:
A. Sterilitate
B. Atrofie testicular
C. Creterea pilozitii axilare i toracice
D. Hipertrofia prostatei mai frecvent dect n
populaia general
E. Pilozitate pubian cu dispoziie de tip feminin.
(pag. 309)

Pag. 58 din 146

50 n ciroza hepatic icterul cutaneomucos:

A. Poate fi minim sau absent n stadiul compensat
B. Principalul mecanism este hemoliza
C. Apare prin incapacitatea de metabolizare a
bilirubinei
D. Forme colestatice apar n special n cirozele
biliare
E. n cazul asocierii hepatitei alcoolice severe pot
apare forme colestatice.
(pag. 309)
51 teluele vasculare din ciroza hepatic:
A. Apar n teritoriul venei cave inferioare
B. Sunt localizate frecvent la nivelul feei, toracelui
anterior, feei dorsale a minii
C. Sunt formate dintr-o venul central
D. Evolueaz n paralel cu gradul insuficienei
hepatice
E. Pot apare tranzitor n hepatite acute virale.
(pag. 309)
52 Hipertensiunea portal se manifest clinic
prin:
A. Splenomegalie congestiv

54 Modificrile hematologice asociate cirozei

hepatice includ:
A. Tulburrile hemostazei prin creterea sintezei de
factori din complexul protrombinic (factorii II, V,
VII, IX, X) n contextul insuficienei hepatice
B. Alterri ale numrului i funciei leucocitelor
C. Hipo--globulinemie
D. Anemia
E. Hiper-gamma-globulinemie, totdeauna
monoclonal
(pag. 310)
55 Ecografia abdominal la un pacient cu ciroz
hepatic poate releva:
A. Peretele colecistului ngroat, cu aspect de
"dublu contur"
B. Peretele colecistului subiat n contextul cirozei
C. Calibrul diminuat al venei porte cauzat de
hipertensiunea portal
D. Conturul neregulat al ficatului
E. Structura neomogen a parenchimului hepatic
(pag. 311)
56 Ciroza hepatic alcoolic:

B. Circulaie colateral extern: varice esofagiene,

gastrice, hemoroizi

A. Este forma cea mai frecvent n statele

dezvoltate

C. Circulaie colateral intern: vase dilatate

periombilical cu aspect de "cap de meduz" sau
pe flancurile abdomenului

B. Cantitatea de fier intrahepatocitar poate fi

crescut

D. Murmur la nivelul circulaiei periombilicale

(sindromul Cruveiller-Baumgarten).
E. Dispariia ascitei n caz de hipertensiune portal.

C. Splenomegalia este mai important dect n

formele virale
D. Prezena hipertrofiei parotidiene este sugestiv
pentru etiologia alcoolic

(pag. 310)

E. Raportul AST/ALT sub 1 este sugestiv pentru

etiologia alcoolic

53 Modificrile biochimice asociate cirozei

hepatice sunt:

(pag. 306-307)

A. Creterea aminotransferazelor
B. Scderea albuminemiei n contextul insuficienei
hepatice
C. Creterea proteinelor serice totale n contextul
insuficienei hepatice
D. Scderea indicelui de protrombin n contextul
insuficienei hepatice, care se corecteaz prin
administrare de vitamina K
E. Hipergalactozemie

57 n cazul infeciei cu virusul hepatitic C,

factorii care favorizeaz evoluia spre ciroz
sunt:
A. Sexul masculin
B. Sexul feminin
C. Imunosupresia
D. Coinfecia HIV sau VHB
E. Consumul de alcool sub 50 g zilnic
(pag. 312)

(pag. 310)

Pag. 59 din 146

58 Ciroza biliar primitiv:

A. Se mai numete "colangit cronic destructiv
supurativ", deoarece leziunile de ciroz se
constituie doar n stadiul IV al bolii
B. Markerii imunologici ai bolii sunt anticorpii
antimitocondriali M2

62 n diagnosticul diferenial al cirozei hepatice

cu hepatosteatoza, urmtoarele elemente
pledeaz pentru hepatosteatoz:
A. splenomegalia
B. suprafaa regulat a ficatului

C. 90% din pacieni sunt femei

C. aspectul ecografic de ficat hiperecogen cu

contur regulat

D. Debuteaz brusc, prin instalarea unui icter

ntotdeauna nepruriginos

D. modificrile biochimice sunt minime sau absente

E. Se asociaz cu colestaz.
(pag. 313)
59 Ciroza biliar primitiv:
A. Debuteaz frecvent cu prurit, care poate precede
instalarea icterului cu pn la 2 ani
B. Se poate asocia cu malabsorbia vitaminelor A,
D, E, K
C. Este mai frecvent la brbai
D. Se poate asocia cu osteoporoz i fracturi pe os
patologic
E. Se poate asocia cu afeciuni autoimune:
colagenoze, tiroidite autoimune, glomerulonefrit
membranoas, colit ulcerativ
(pag. 313)
60 Hemocromatoza:

E. ascita
(pag. 315-316)
63 Factorii de risc implicai n apariia cirozei la
pacienii cu steatohepatit non-alcoolic
sunt:
A. Indicele de mas corporal ntre 20 i 25
B. ALT peste dublul valorii normale
C. AST/ALT sub 1
D. Insulinorezistena
E. Dislipidemia
(pag. 304)
64 Cauzele autoimune de apariie a cirozei
hepatice sunt:
A. Toxoplasmoza
B. Sindromul Budd-Chiari

A. Reprezint acumularea n exces de fier n

organism cu depunerea acestuia n diverse
organe

C. Ciroza biliar primitiv

B. Forma genetic are transmitere autosomal

dominant

E. Deficitul de -1-antitripsin
(pag. 304-305)

C. Forma secundar poate apare n anemii

hemolitice sau sideroblastice

65 Boli ereditare i metabolice implicate n

etiopatogenia cirozei hepatice sunt:

D. Poate asocia diabet zaharat

E. Poate asocia cardiomiopatie

D. Hepatita autoimun

A. Hemocromatoza
B. Porfiriile

(pag. 315)

C. Boala Gaucher

61 Boala Wilson:

D. Boala veno-ocluziv

A. Se produce prin depleia cuprului din organism

E. Sindromul Budd-Chiari

B. Se poate nsoi de manifestri neurologice prin

degenerarea bilateral a nucleilor bazali

(pag. 304)

C. Provoac dispariia inelului Kayser-Fleisher de la

nivelul corneei

66 n ciroza postnecrotic stimulii majori ai

fibrogenezei sunt:

D. Asociaz afectare renal

A. Apariia nodulilor de regenerare

E. Ceruloplasmina seric are valori crescute, peste

20 mg%.

B. Necroza hepatocitar
C. Pereii discontinui ai sinusoidelor hepatice

(pag. 315)

D. Capilarizarea sinusoidelor
E. Inflamaia
(pag. 305)

Pag. 60 din 146

67 Citokinele care inhib regenerarea

hepatocitar i stimuleaz fibrogeneza sunt:
A. Epidermal growth factor EGF

72 Urmtoarele modificri paraclinice pot fi

ntlnite n insuficiena hepatic din cadrul
cirozei:

B. Transforming growth factor- TGF-

A. Crete albuminemia

C. Hepatocyte growth factor HGF

B. Scad proteinele totale serice

D. TGF-1

C. Scade indicele de protrombin

E. Heparin-binding growth factor HBGF.

D. Colesterolul total i mai ales cel esterificat sunt

sczute n plasm

(pag. 305-306)
68 Necroza hepatocitar n cadrul cirozei
hepatice semnific:
A. ciroz inactiv
B. ciroz activ
C. colestaz
D. reducerea progresiv a rezervelor funcionale
E. ischemie prin alterarea microcirculaiei.
(pag. 306)
69 n ciroza hepatic modificrile endocrine la
femei includ:
A. Infertilitate
B. Ginecomastie
C. Atrofie uterin
D. Atrofie mamar
E. Creterea esutului adipos la nivel mamar i
pelvin
(pag. 309)
70 Foetorul hepatic:
A. A fost corelat cu concentraia urinar crescut a
metil-mercaptanului produs din metionina
intestinal
B. Apare n condiiile insuficienei capacitii de
detoxifiere a ficatului
C. Apare ca un miros dulceag al respiraiei
pacienilor
D. Apare doar n insuficiena hepatic acut

E. A-beta-lipoproteinemia
(pag. 310)
73 In clasificarea Child-Pugh-Turcotte sunt
inclui urmtorii parametri:
A. Bilirubina seric
B. Hipotensiunea arterial
C. Albuminemia
D. Encefalopatia hepatic
E. Creatinina seric
(pag. 317)
74 Scorul MELD (Model for End-Stage Liver
Disease) include urmtorii parametri:
A. Albumina seric
B. Nivelul ALT
C. Creatinina
D. Bilirubina
E. INR
(pag. 318)
75 n ciroza hepatic tratamentul hipertensiunii
portale pentru profilaxia hemoragiei
variceale include:
A. Colchicin
B. Corticosteroizi
C. Propranolol
D. Isosorbidmononitrat

E. Apare doar n insuficiena hepatic cronic

E. Vaccinare B la pacienii cu ciroz hepatic viral

B

(pag. 309)

(pag. 319)

71 Principalele mecanisme incriminate n

apariia modificrilor endocrine din cadrul
cirozei hepatice sunt:

76 Tratamentul ascitei cuprinde urmtoarele

msuri:

A. Scderea raportului estrogeni liberi/testosteron

liber plasmatic
B. Scderea legrii testosteronului de globulina
transportoare (SHBG)
C. Creterea legrii testosteronului de globulina
transportoare (SHBG)
D. Modificrile sensibilitii organelor int prin
creterea receptorilor pentru estrogeni

A. Repaus la pat
B. Aport crescut de sodiu
C. Administrare de spironolacton n monoterapie
pentru prima decompensare
D. Administrare de spironolacton i furosemid n
doze mai mari de 400/160 mg
E. Administrare de pentofixilin
(pag. 319-320)

E. Modificrile sensibilitii organelor int prin

creterea receptorilor pentru testosteron.
(pag. 309)
Pag. 61 din 146

77 Ascita refractar beneficiaz de urmtoarele

msuri terapeutice:

82 Metodele endoscopice de hemostaz n

hemoragia variceal din ciroz:

A. Paracenteze repetate sub 5 l

A. Au o eficacitate de peste 90%

B. Paracenteze masive asociate cu administrare de

dextran

B. Includ ligatura cu benzi elastice a varicelor

esofagiene

C. Creterea dozei de furosemid la 320 mg/zi

C. Includ scleroterapia cu polidecanol

D. TIPS

D. Includ plasarea de clipsuri

E. unt peritoneo-venos Le Veen

E. Sunt utile doar n caz de eec al metodelor

chirugicale

(pag. 320)
78 Contraindicaiile absolute ale transplantului
hepatic sunt:
A. Infeciile active cu sepsis
B. Infecia HIV necontrolat
C. Vrsta avansat
D. unturile porto-cave
E. Tromboza portal.
(pag. 320)
79 La pacienii cu ciroz hepatic hemoragia
digestiv superioar variceal:
A. Este de obicei abundent
B. Pacienii prezint hematemez adesea repetitiv
C. Pacienii au totdeauna dureri abdominale
D. Hemoragia nu se oprete spontan
E. Tratamentul de elecie este reprezentat de
hemostaza chirurgical.

(pag. 321)
83 Factorii precipitani ai encefalopatiei
hepatice includ:
A. Hemoragia digestiv superioar
B. Scderea neurotransmisiei de tip serotoninergic
C. Diaree
D. Peritonita bacterian spontan
E. Hipoamoniemia
(pag. 322-323)
84 Asterixisul (flapping tremor) se poate ntlni
n urmtoarele situaii:
A. Encefalopatia uremic
B. Insuficiena respiratorie sau cardiac grav
C. Encefalopatia hepatic gradul II
D. Coma hepatic
E. Encefalopatia hepatic gradul I

(pag. 320)

(pag. 323-324)

80 n ciroza hepatic hemoragia din varicele

gastrice:

85 n clasificarea West-Haven, encefalopatia

hepatic grad I se caracterizeaz prin:

A. Este mai frecvent dect hemoragia din varicele

esofagiene
B. Este uor de tratat
C. Varicele localizate pe mica curbur n
continuarea celor esofagiene pot beneficia de
ligatur endoscopic

A. Confuzie
B. Febr prin mecanism central
C. Hipertonie
D. Hiperreflexie osteo-tendinoas
E. Modificri psihometrice.

D. Pot necesita obliterare cu cianoacrilat

(pag. 324)

E. Pot necesita TIPS.

86 Encefalopatia hepatic de grad IV se

manifest prin:

(pag. 322)
81 Profilaxia resngerrii variceale la pacienii
cu ciroz hepatic include:

A. Disartrie
B. Asterixis

A. Beta-blocante

C. Com

B. Asocierea beta-blocante + mononitrai

D. Hiperventilaie

C. Tratament endoscopic

E. Hipotonie muscular

D. unturi porto-cave la pacieni cu encefalopatie

sever

(pag. 324)

E. Intervenii chirurgicale profilactice la pacieni cu

clasa Child C
(pag. 321-322)

Pag. 62 din 146

87 n patogeneza encefalopatiei hepatice,

intensificarea activitii sistemului GABAergic poate rezulta din:

92 Criteriile pentru diagnosticul sindromului

hepatorenal n ciroz sunt:
A. Ciroz fr ascit

A. Creterea concentraiei acidului glutamic

B. Creatinin seric peste 1,5 mg/dl

B. Creterea nivelului GABA la nivelul SNC

C. Prezena ocului

C. Scderea numrului sau afinitii receptorilor

pentru GABA
D. Acumulare de benzodiazepine endogene
E. Elaborare de octapamin ce se substituie
neurotransmisiei GABA-ergice
(pag. 323)
88 n tratamentul encefalopatiei hepatice:
A. Este necesar reducerea aportului de proteine
alimentare
B. n formele acute de encefalopatie se permit 50 g
zilnic aport proteic
C. n formele cronice cu encefalopatie moderat se
recomand interzicerea complet a aportului de
proteine pe termen lung
D. Proteinele animale sunt preferate celor vegetale

D. Tratament recent cu medicamente nefrotoxice

E. Proteinurie sub 0,5 g/zi
(pag. 325)
93 Patogeneza sindromului hepatorenal include
urmtoarele modificri:
A. Vasoconstricia splanhnic
B. Creterea volumului circulant efectiv
C. Activarea sistemului nervos simpatic
D. Vasoconstricie renal
E. Reducerea tensiunii arteriale medii
(pag. 326)
94 Criteriile adiionale de diagnostic n
sindromul hepatorenal includ:
A. Oligoanurie sub 500 ml/zi

E. Aportul alimentar proteic excesiv poate precipita

encefalopatia hepatic.

B. Na+ seric peste 140 mEq/l

(pag. 323-324)

C. Na+ urinar sub 10 mEq/zi

89 Terapia encefalopatiei hepatice include:

D. Osmolaritate urinar mai mic dect cea

plasmatic

A. Rifaximina 1200 mg/zi

B. Probiotice
C. Dizaharide sintetice
D. Agoniti benzodiazepinici

E. Prezena hipovolemiei
(pag. 324-325)
95 Tratamentul sindromului hepatorenal include:

E. Aminoacizi aromatici

A. Administrare de diuretice antialdosteronice

(pag. 322,325)

B. Terlipresin

90 n tratamentul encefalopatiei hepatice,

administrarea de dizaharide sintetice:

C. Albumin
D. Substane vasodilatatoare sistemice

A. Determin dezvoltarea florei amoniogene

E. TIPS

B. Determin stimularea tranzitului intestinal

(pag. 326)

C. Produce reducerea pH-ului fecal

96 La un pacient cu ciroz hepatic,

hiponatremia se poate datora:

D. Are eficacitate superioar rifaximinei

E. Faciliteaz eliminarea azotului fecal
(pag. 325)
91 Diagnosticul pozitiv de encefalopatie
hepatic poate fi susinut de modificarea
urmtoarelor teste:
A. EEG care arat aspect rapid al activitii
cerebrale

A. Administrrii excesive de diuretice

antialdosteronice
B. Administrrii excesive de diuretice de ans
C. Reteniei hidrice superioare celei saline
D. Restriciei hidrice importante
E. Administrrii de ser hiperton
(pag. 326-327)

B. CT care evideniaz hemoragie cerebral

C. Spectroscopie IRM cu scderea mioinozitolului
cerebral
D. Creterea amoniacului arterial
E. Scderea amoniacului respirator
(pag. 324)

Pag. 63 din 146

97 Tratamentul hiponatremiei din ciroza

hepatic necesit:

102 La un pacient cu ciroz hepatic, steatoreea

se poate explica prin:

A. Aport de lichide hiposodate

A. Dezvoltarea unui carcinom hepatocelular

B. Restricie hidric

B. Apariia unei litiaze veziculare

C. Administrare de furosemid

C. Asocierea insuficienei pancreatice exocrine la

alcoolici

D. Administrare de spironolacton
E. Administrare de vaptani
(pag. 326-327)
98 La un pacient cu ciroz hepatic
hiponatremia sub 120 mEq/l se manifest
prin:
A. Cefalee
B. Vrsturi
C. Pliu cutanat persistent

D. Reducerea sintezei srurilor biliare la ciroticii nonalcoolici

E. Reducerea ratei sintezelor proteice
(pag. 329)
103 Tulburrile de glicoreglare n ciroza hepatic:
A. Se manifest cel mai frecvent prin hiperglicemie
moderat
B. Mecanismul este reprezentat de insulinorezistena periferic

D. Apatie

C. Hipoglicemia sever este frecvent

E. Letargie
(pag. 326)

D. Pentru tratamentul hiperglicemiei se utilizeaz

antidiabetice orale din clasa sulfamidelor

99 Peritonita bacterian spontan la un pacient

cu ciroz hepatic:

E. Administrarea de biguanide trebuie evitat

datorit riscului de acidoz lactic

A. Este produs prin infecie polimicrobian

(pag. 328)

B. Apare prin suprainfecia ascitei datorit

colonizrii cu germeni intestinali prin permeaie
bacterian

104 Hemoliza la pacienii cirotici se poate datora:

C. Poate apare prin perforaia unui viscer cavitar

D. Diagnosticul se bazeaz pe prezena PMN peste
250/mmc ascit
E. Izolarea germenului prin examen direct sau
cultur este obligatorie
(pag. 327)
100 Manifestrile pulmonare din ciroza hepatic
includ:

A. Hipersplenismului
B. Sindromului Zieve
C. Fragilitii crescute a akantocitelor
D. Anemiei hemolitice autoimune cel mai frecvent
E. Apariiei de false macrocite
(pag. 328-329)
105 Mecanismele care favorizeaz apariia
herniei ombilicale la un pacient cu ciroz
hepatic includ:

A. Sindromul hepato-pulmonar

A. Creterea presiunii intraabdominale

B. Atelectazia de lob superior

B. Creterea sintezei de proteine

C. Aplatizarea diafragmelor

C. Distensia repetat a peretelui abdominal

D. Atelectazii bazale lamelare

D. Omfalita

E. Hipertensiune porto-pulmonar

E. Peritonita bacterian spontan

(pag. 327)

(pag. 329)

101 Sindromul hepato-pulmonar din ciroza

hepatic se manifest prin:

106 Perturbrile hemostazei n ciroza hepatic

pot apare prin:

A. Hipoxemie de repaus obligatorie

A. Sechestrarea splenic a plachetelor

B. Hipoxemie de effort

B. Creterea trombopoietinei circulante

C. Cianoz

C. Tulburri de agregare plachetar

D. Gradient alveolo-arterial n oxigen sub 5 mm Hg

D. Reducerea produciei de trombocite la alcoolici

E. unturi arteriovenoase pulmonare ce pot fi

confirmate prin angiografie

E. Coagulare intravascular diseminat frecvent,

necesitnd totdeauna heparinoterapie.

(pag. 327)

(pag. 329)

Pag. 64 din 146

107 Hipoglicemia n ciroza hepatic:

A. Este frecvent
B. Se datoreaz insulinorezistenei periferice
C. Se asociaz cu insuficiena hepatic major
D. Se asociaz cu hepatita alcoolic
E. Poate apare datorit administrrii de biguanide
sau sulfamide care trebuie evitate
(pag. 328)
108 Formele etiologice de ciroz hepatic
asociate cu risc major de carcinom
hepatocelular sunt:
A. Ciroza hepatic viral
B. Ciroza hepatic autoimun
C. Ciroza biliar primitiv
D. Ciroza hepatic din hemocromatoz
E. Ciroza bilar secundar
(pag. 328)
109 Peritonita bacterian secundar la pacienii
cu ciroz hepatic i ascit:
A. Apare prin perforaia unui viscer cavitar n ascit
B. Este monomicrobian
C. Tabloul clinic este mai zgomotos dect n forma
aprut la pacieni fr ascit
D. Lichidul are aspect purulent
E. Norfloxacina reprezint antibioticul de elecie
pentru profilaxia secundar.

112 Care afirmaii privind prognosticul cirozei

hepatice sunt adevarate:
A. Ciroza hepatic are prognostic mai sever la
pacienii care respect abstinena
B. Formele virale evolueaz de regul progresiv n
absena tramentului antiviral
C. Rata de deteriorare a funciei hepatice este mai
mare la subiecii cu valori normale ale ALT i
AST
D. n ciroza biliar hipertensiunea portal i
insuficiena hepatic apar precoce
E. Prezena encefalopatiei are semnificaie mai
grav dac se datoreaz insuficienei hepatice
(pag. 316-317)
113 Tratamentul etiologic al cirozei hepatice
include:
A. ntreruperea consumului de alcool n ciroz
alcoolic
B. Tratament cu interferon n cirozele hepatice
decompensate clasa Child C
C. Analogi nucleozidici/nucleotidici n ciroza
hepatic B
D. Desferioxamin n boala Wilson
E. D-penicilamin n hemocromatoz
(pag. 318-319)
114 La pacienii cu ciroza hepatic formele
latente de encefalopatie hepatic:
A. Se manifest prin asterixis

(pag. 327)

B. Pacienii pot s nu aib acuze subiective

110 Hiperkaliemia n ciroza hepatic:

C. Poate fi influenat capacitatea de munc i de a

conduce

A. Este mai rar

B. Se datoreaz administrrii diureticului de ans
C. Poate fi potenat de instalarea sindromului
hepatorenal
D. Necesit administrare de spironolacton
E. Se poate datora reteniei hidrice superioare celei
saline (mecanism diluional).

D. Au totdeauna manifestri EEG

E. Pacienii prezint hipertonie i hiperreflexie
(pag. 324)
115 Diagnosticul diferenial al encefalopatiei
hepatice include:
A. Encefalopatia alcoolic

(pag. 326-327)

B. Manifestrile de hiperkaliemie

111 n tratamentul encefalopatiei hepatice,

tratamentul de modulare a neurotransmisiei
cerebrale poate utiliza:

C. Manifestrile de hiponatremie

A. Levodopa
B. Diazepam
C. Bromocriptina
D. Rifaximina
E. Flumazenil
(pag. 325)

D. Manifestrile neurologice din boala Wilson

E. Tulburri psihiatrice
(pag. 324,326)
116 Gradul II de encefalopatie hepatic se
manifest prin:
A. Asterixis
B. Comportament inadecvat
C. Com
D. Hiporeflexie osteotendinoas
E. Hiperventilaie
(pag. 324)
Pag. 65 din 146

117 Obiectivele terapiei encefalopatiei hepatice

sunt:
A. Creterea aportului de proteine ctre ficat cu
efect anabolic
B. Combaterea toxicitii cerebrale a amoniacului
C. Promovarea florei intestinale amoniogene
D. Combaterea factorilor precipitani

Tema nr. 17
Diabetul zaharat
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
333-352
*1

E. Susinerea funciei hepatice

(pag. 324)
118 Explorrile imagistice cerebrale (CT, IRM) la
pacienii cu encefalopatie hepatic pot arta:

Mentionati care din urmatoarele afirmatii

legate de criteriile de diagnostic ale
diabetului zaharat, in prezenta
semnelor/simptomelor clinice de diabet
(poliurie, polidipsie, polifagie, scadere
ponderala) sunt false:

A. A1c 6,5%

A. Aspect lent al activitii cerebrale

B. Glicemie a jeun 126mg/dL

B. Atrofie cerebral

C. Glicemie oricand n cursul zilei 200mg/dL

C. Edem

D. Glicemie la 2 ore dupa ncarcarea cu glucoza n

cadrul hiperglicemiei provocate cu 75 g glucoza
200mg/dl

D. Creterea mioinozitolului cerebral

E. Reducerea activitii sistemului GABA-ergic
(pag. 323,324)
119 Formele non-responsive de sindrom
hepatorenal pot beneficia de:
A. TIPS
B. Substane vasodilatatoare sistemice
C. Hemodializa
D. Metode de suport hepatic temporar
E. Transplant renal
(pag. 326)

E. Atunci cand sunt semne/simptome clinice de

diabet se impune prezenta unei a doua valori
modificate ale glicemiei a jeun sau glicemiei la 2
ore dupa ncarcarea cu glucoza sau HbA1c, intro alta zi
(pag. 333)
2

Mentionati care din urmatoarele afirmatii

legate de categorii cu risc crescut de diabet
(Prediabet) sunt adevarate:

A. Glicemie bazala modificata (IFG): valori ale

glicemiei a jeun cuprinse ntre 100-125 mg/dL

A. Unor infecii

B. Alterarea tolerantei la glucoza (IGT): glicemie la

2 ore dupa ncarcarea cu glucoza n cadrul
hiperglicemiei provocate cu 75 g glucoza
cuprinsa ntre 140-199mg/dL

B. Endotoxinemiei

C. Valoare a HbA1c cuprinsa ntre 5,7-6,4%

C. Citolizei hepatice

D. Pentru diagnosticul prediabetului este obligatorie

prezenta a doua valori modificate ale glicemiei a
jeun sau glicemiei la 2 ore dupa ncarcarea cu
glucoza sau HbA1c

120 Febra din cadrul cirozei hepatice se poate

datora:

D. Hiperbilirubinemiei
E. Ascitei necomplicate
(pag. 309)

E. Glicemie oricand n cursul zilei cuprinsa ntre

150-200mg/dL
(pag. 333)

Pag. 66 din 146

Mentionati care din urmatoarele afirmatii

legate de diagnosticul diabetului zaharat
gestational sunt adevarate:

A. Hb A1c este recomandata intens pentru

diagnosticul diabetului zaharat gestational
B. Diagnosticul de diabet zaharat gestational se
sustine cand sunt modificate oricare din valorile
la testul de toleranta la glucoza orala (TTGO) cu
75 g glucoza efectuat dupa saptamana 24 de
sarcina: glicemie a jeun 92mg/dl; glicemie la 1
ora 180mg/dl; glicemie le 2 ore 153mg/dl
C. Diagnosticul de diabet zaharat gestational se
sustine cand sunt modificate oricare din valorile
la TTGO cu 75 g glucoza efectuat nainte de
saptamana 24 de sarcina: glicemie a jeun
92mg/dl; glicemie la 1 ora 180mg/dl; glicemie
la 2 ore 153mg/dl
D. La pacientele diagnosticate cu diabet gestational
se recomanda ca la 6-12 saptamani postpartum
sa se efectueze o hiperglicemie provocata cu 75
g de glucoza, pentru a verifica persistenta
diabetului zaharat
E. Nu se recomanda monitorizarea glicemica
postpartum a pacientelor cu diabet gestational
(pag. 333-335)
*4

Femeie, n varsta de 28 de ani, fara

antecedente personale de diabet zaharat,
gravida n saptamana a 25-a, fara semne i
simptome de diabet. Valorile la testul de
toleranta la glucoza orala cu 75g glucoza au
fost: glicemie a jeun = 89 mg/dl, glicemie la 1
ora = 195 mg/dl, glicemie la 2 ore = 140
mg/dl. Alegeti raspunsul corect n ceea ce
privete tipul de diabet zaharat la aceasta
pacienta:

A. Diabetul de tip 2
B. Diabet zaharat de tip 1
C. Diabet gestational
D. Pacienta nu are diabet zaharat
E. Necesita repetarea TTGO pentru a preciza
diagnosticul
(pag. 333-335)
*5

Clasificarea diabetului zaharat include

urmatoarele clase clinice, cu exceptia:

A. Diabet zaharat tip 1

B. Diabet zaharat tip 2
C. Diabet insipid

Alte tipuri specifice de diabet pot fi induse

de:

A. Defecte genetice ale functiei celulare sindroamele MODY (Maturity Onset Diabetes of
the Young)
B. Boli ale pancreasului exocrin: pancreatite,
pancreatectomie, neoplasm, fibroza chistica,
hemocromatoza, etc
C. Endocrinopatii: acromegalie, sindrom Cushing;
glucagonom, feocromocitom, etc
D. Sarcina
E. Medicamente sau substante chimice: Vacor,
Glucocorticoizi, Diazoxide, Agonisti
adrenergici, Tiazide, Interferon, etc
(pag. 334)
7

Mentionati care dintre urmatoarele sunt

complicatii cronice diabetice:

A. Cetoacidoza diabetica
B. Retinopatia diabetica
C. Neuropatia diabetica autonoma
D. Hipoglicemia
E. Nefropatia diabetica
(pag. 341-344)
*8

Mentionati care dintre urmatoarele afirmatii

referitoare la complicatiile cronice ale
diabetului zaharat sunt false:

A. Neuropatia diabetica vegetativa poate fi

diagnosticata atunci cand pacientul prezinta
hipotensiune arteriala ortostatica
B. Cauzele ce participa n aparitia si evolutia
gangrenei diabetice sunt: neuropatia diabetica,
factorul vascular, factorul infectios
C. Polineuropatia diabetica se caracterizeaza prin
claudicatie intermitenta, amorteli, absenta
pulsului arterial periferic, alterarea sensibilitatii
vibratorii, termice, dureroase, tactile
D. Datorita neuropatiei severe a plexului cardiac
depistarea infarctului miocardic acut este uneori
ntamplatoare
E. Neuropatia diabetica vegetativa cu manifestari
gastrointestinale se caracterizeaza prin:
gastropareza, diaree predominent nocturna,
incontinenta fecala, constipatie, etc
(pag. 344,345)
9

Stadiile evolutive ale retinopatiei sunt:

D. Diabet gestational

A. Retinopatie diabetica neproliferativa

E. Alte tipuri specifice de diabet

B. Retinopatie diabetica nevasculara

(pag. 334,335)

C. Retinopatie diabetica preproliferativa

D. Retinopatie diabetica proliferativa
E. Retinopatie diabetica proliferativa complicata:
hemoragie n vitros, dezlipire de retina
(pag. 343)

Pag. 67 din 146

10 Mentionati care afirmatii referitoare la stadiile

nefropatiei diabetice (Clasificarea Mogensen
1988, revizuita n 1999 si n 2000) sunt
adevarate:
A. Primele doua stadii ale nefropatiei diabetice se
caracterizeaza prin clearance la creatinina
normal/ crescut i normoalbuminurie.

13 Mentionati care afirmatii referitoare la

macroangiopatia diabetica sunt adevarate:
A. Este mai tardiva, n medie cu 10 ani fata de
persoanele fara diabet
B. Este reprezentata de mediocalcoza Monckeberg,
care apare aproape exclusiv la pacientii cu diabet

B. Microalbuminuria persistenta (20-200 g/min)

apare din primul stadiu al nefropatiei diabetice

C. Gravitatea ei este data n special de cardiopatia

ischemica, boala vasculara cerebrala si
arteriopatia membrelor inferioare

C. Microalbuminuria persistenta (20-200 g/min)

apare din stadiul III de nefropatia diabetica
incipienta

D. Este mai severa, egalizeaza sexele si mai distala

fata de persoanele fara diabet

D. Stadiul IV de nefropatie diabetica clinica sau

patenta (overt) se caracterizeza prin
albuminurie peste 200 g/min (>300 mg/24 ore)
cu tendinta permanenta de crestere si filtrat
glomerular ce scade progresiv sub 100 ml/min n
stadiul intermediar sau sub 70 ml/min n stadiul
avansat
E. Stadiul V, de IRC terminala se caracterizeaza
prin filtrat glomerular scazut, sub 10 ml/min/1,73
m2, proteinurie n scadere, TA crescuta
(pag. 341-342)
* 11 Osteoartropatia diabetica sau piciorul
Charcot are urmatoarele caracteristici, cu
exceptia:
A. Apare numai la pacientii cu arteriopatie diabetica
obliteranta a membrelor inferioare
B. Reprezinta afectarea osteo-articulara si tendinomusculara
C. Apare la bolonavii cu neuropatie somatica si
viscerala, cu tulburari ale sensibilitatii tactile,
termice, dureroase, vibratorii
D. Piciorul este deformat, scurtat, cu prabusirea
boltii plantare
E. Evolutia nefavorabila presupune instalarea
osteoporozei, fracturi, calus vicios, periostoze,
calcificari de parti moi
(pag. 346)
* 12 Manifestarile cutanate si buco-linguale n
diabet sunt reprezentate de:
A. Necrobioza lipoidica
B. Granulomul inelar
C. Ulcere trofice
D. Lipodistrofie atrofica si hipertrofica
E. Toate variantele de mai sus sunt corecte
(pag. 346)

E. Apare mai rar decat la persoanele fara diabet

(pag. 344)
14 Mentionati care afirmatii referitoare la
complicatiile acute ale diabetului zaharat
sunt adevarate:
A. Coma hiperosmolara diabetica (CHOD) se
caracterizeaza prin: hiperglicemie severa,
prezenta cetoacidozei, hiperosmolaritate
plasmatica peste 340mosm/l, deshidratare
accentuata
B. Coma acidocetozica se caracterizeaza prin:
respiratie Kussmaul, halena acetonemica,
acidoza metabolica prin acumularea corpilor
cetonici, hiperglicemie
C. Hipoglicemia se defineste prin triada Whipple
D. Acidoza lactica se caracterizeza prin acidoza
metabolica severa, cu deficit anionic mare si
hiperlactacidemie
E. Tabloul clinic al acidozei lactice poate include:
crampe musculare, dureri abdominale difuze,
varsaturi, alterarea starii de constienta, respiratie
Kusmaul fara miros de acetona, tendinta la
colaps, oligoanurie
(pag. 335-339)
* 15 La pacientii cu diabet zaharat hipoglicemia
poate fi precipitata de urmatorii factori, cu
exceptia:
A. Insuficienta renala, insuficienta hepatica,
insuficienta corticosuprarenala
B. Cresterea aportului hidratilor de carbon, n relatie
cu tratamentul insulinic
C. Consum energetic crescut, necorelat cu aportul
de hidrati de carbon n prezenta tratamentului
insulinic
D. Consumul de alcool
E. Medicamente asociate cu insulina: aspirina,
antiinflamatorii nesteroidiene, fibrati, etc
(pag. 339)

Pag. 68 din 146

* 16 Mentionati care dintre afirmatiile referitoare

la hipoglicemie la pacientii cu diabet zaharat
este falsa:
A. Triada Whipple este reprezentata de: scaderea
glicemiei sub 70mg/dl, simptome si semne
specifice de hipoglicemie si remisia
simptomatologiei dupa aport de glucide
B. Tratamentul curativ al hipoglicemiei presupune
administrarea de glucagon 1mg asociat cu solutii
glucozate 33% intravenos sau 50% n perfuzie
C. Tratamentul curativ al hipoglicemiei presupune
administrarea de insulina intravenos
D. Semnele de activare simpatoadrenergica pot fi
reprezentate de: tahicardie, paloare, transpiratii,
foame, anxietate, nervozitate
E. Hormonii de contrareglare cu rol de restaurare a
nivelului normal al glicemiei sunt: catecolamine,
glucagon, hormon de crestere, cortizol
(pag. 339-340)
* 17 Pacientii cu diabet zaharat si hipoglicemie
pot prezenta urmatoarele semne
neuroglicopenice, cu exceptia:
A. Pierderea starii de constienta

19 Tratamentul curativ in cetoacidoza diabetica

presupune:
A. Combaterea hiperglicemiei cu insulina rapida
sau ultrarapida
B. Echilibrarea hidroelectrolitica cu solutii
perfuzabile de NaCl, solutii glucozate 5%-10%,
corectate cu insulina
C. Corectarea deficitului de K cu solutie KCl
administrata nediluata intravenos
D. Combaterea acidozei utiliznd bicarbonatul de
sodiu, indiferent de gradul acidozei (valoarea pHului)
E. Combaterea factorilor precipitanti
(pag. 336-337)
20 Circumstantele favorizante in cetoacidoza
diabetica pot fi:
A. Deficit absolut de insulina (diagnosticul DZ tip 1)
B. Supradozarea administrarii insulinei exogene
C. Defectarea pompelor de insulina
D. Cresterea necesarului de insulina (infectii,
interventii chirurgicale, infarct miocardic,
accident vascular, etc)

B. Contractii tonico-clonice

E. Iatrogen (simpatomimetice, corticoterapie)

C. Polidipsie

(pag. 335)

D. Hipotermie
E. Ataxie
(pag. 340)
18 Evaluarea clinico-paraclinica in cetoacidoza
diabetica severa (coma acidocetozica) poate
indica:

* 21 Mentionati care dintre afirmatiile referitoare

la coma hiperosmolara diabetica este falsa:
A. Debutul este insidios, cu perioada prodromala
variabila
B. Apare, de obicei, la pacienti tineri, cu DZ tip 1
necunoscut sau neglijat

A. Tegumente si mucoase deshidratate, globi

oculari infundati in orbite, respiratie Kusmaul cu
halena acetonemica, dureri abdominale (mimnd
uneori abdomenul acut), varsaturi, uneori in zat
de cafea, ileus dinamic

C. Pacientii prezinta deshidratare accentuata,

tulburari neurologice (convulsii, nistagmus),
alterarea starii de constienta

B. Acidoza metabolica: pH 7,35-7,45; exces baze

peste -15mEq/l; bicarbonat sub 10mEq/L
C. Deficit anionic peste 10mMol/l

E. Hiperosmolaritatea poate fi hiperglicemica,

hipernatremica sau mixta (hiperglicemica si
hipernatremica)

D. Cetonemie peste 30mEq/l

(pag. 338)

E. Hiperglicemie peste 250mg/dl

22 Tratamentul curativ in coma hiperosmolara

diabetica presupune:

(pag. 336)

D. Hiperglicemia este importanta, uneori peste

1.000mg/dl

A. Combaterea hiperglicemiei prin insulinoterapie

B. Combaterea hiperglicemiei trebuie efectuata
brusc
C. Reechilibrarea hidroelectrolitica cu solutii
hipertone
D. Administrarea de solutii perfuzabile se face intrun ritm de 6-10l/4-5 ore
E. Tratament asociat: antibioterapie,
heparinoterapie, etc
(pag. 338)

Pag. 69 din 146

* 23 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la

tintele glicemice si ale A1c recomandate la
pacientii adulti cu diabet sunt false:
A. Tinta HbA1c este < 6,5% la toti pacientii cu
diabet
B. Valoarea tinta a glicemiei preprandiale din
sangele capilar este 70-130 mg/dl, dar tinta este
individualizata in functie de caracteristicile
pacientului
C. Valoarea tinta a glicemiei preprandiale din
sangele capilar este <95 mg/dl la femeia cu
diabet gestational
D. Individualizarea tintelor glicemice se face in
functie de durata bolii, vrsta si speranta de
viata, comorbiditati, complicatii micro si
macrovasculare, nerecunoasterea hipoglicemiei

* 26 Complicatiile tratamentului cu insulina sunt

urmatoarele, cu exceptia:
A. Hipoglicemia
B. Lipodistrofia
C. Scaderea in greutate
D. Neuropatia senzitiva hiperalgica, edemele,
tulburarile de refractie pot apare dupa initierea
insulinoterapiei datorita variatiilor bruste ale
glicemiei
E. Alergia la insulina poate fi localizata sau
generalizata
(pag. 350)
27 Zonele recomandate pentru injectarea
insulinei sunt:

E. La un pacient in vrsta de 45 ani, cu vechime a

diabetului de 1 an, fara patologie vasculara
semnificativa se recomanda o tinta a HbA1c <
6,5%

A. Jumatatea inferioara a abdomenului cu exceptia

unei zone circulare cu diametrul de 4-5 cm
periombilical

(pag. 347)

C. Fetele anterioare ale antebratelor

* 24 Insulinoterapia se recomanda la urmatoarele

categorii de pacienti, cu exceptia:
A. Pacienti cu diabet zaharat tip 1
B. Pacienti cu diabet zaharat tip 2 asociat cu
cetoacidoza diabetica
C. Pacienti cu diabet zaharat tip 2 nou diagnosticat,
indiferent de valorile glicemiei si HbA1c
D. Pacienti cu diabet zaharat tip 2 si afectare
hepatica (hepatita acuta virala B)
E. Pacienti cu diabet zaharat tip 2 care necesita
interventie chirurgicala pentru colecistita acuta
litiazica
(pag. 348,351)
* 25 Mentionati care dintre afirmatiile referitoare
la tipurile de insulina este falsa:
A. Sunt disponibile actual trei tipuri de insuline:
prandiale, bazale si amestecuri de insulina
B. Analogii de insulina cu actiune rapida si de
insulinele cu durata scurta de actiune (regular)
sunt insuline prandiale
C. Insulinele cu durata intermediara (NPH) si
analogii cu durata lunga de actiune sunt insuline
bazale
D. Amestecurile de insulina se realizeaza intre
insuline prandiale si bazale
E. Insulinele premixate sunt singurele care se pot
administra intravenos, intramuscular si in
pompele de insulina
(pag. 349-350)

B. Fetele anterioare si laterale ale bratelor

D. Fetele anterioare si laterale ale coapselor
E. Regiunile fesiere superioare
(pag. 350)
28 Mentionati care dintre afirmatiile referitoare
la schemele de insulinoterapie sunt
adevarate:
A. Exista actual doua tipuri de regimuri de
insulinoterapie: intensive si conventionale
B. Terapia bazal-bolus si perfuzia subcutanata
continua a insulinei prin pompa de insulina
reprezinta tipuri de regimuri conventionale de
insulinoterapie
C. Regimurile intensive de insulinoterapie constau
in injectii multiple (3 injectii/zi) de insuline
prandiale si bazala
D. Insulinele premixate se folosesc in general in
regimurile conventionale de insulinoterapie
E. Regimurile conventionale de insulina constau in
administrarea a uneia sau a doua injectii de
insulina pe zi
(pag. 350)
29 Medicamentele antihiperglicemiante care
cresc secretia de insulina sunt:
A. Biguanidele
B. Sulfonilureicele
C. Tiazolidindionele
D. Metiglinidele
E. Incretinmimeticele
(pag. 348)

Pag. 70 din 146

* 30 Mentionati care dintre afirmatiile referitoare

la medicatia antihiperglicemianta este falsa:
A. Biguanidele reprezinta prima optiune terapeutica
in diabetul zaharat tip 2
B. Biguanidele si tiazolidindionele determina
reducerea insulinorezistentei periferice si
ameliorarea sensibilitatii la insulina
C. Biguanidele se pot asocia cu toate clasele de
medicamente antihiperglicemiante

*4

Referitor la anemia prin deficit de vitamina

B12, este adevarat ca:

A. Dupa rezectia ileala, simptomatologia clinica

datorata deficitul de vitamina B12, apare la
aproximativ 3-4 ani
B. Examinarea MO hematogene in deficitul de
vitamina B12 evidentiaza hipoplazie medulara,
care se coreleaza cu pancitopenia periferica

D. Biguanidele se administreaza injectabil

C. Contraceptivele orale cresc catabolismul

vitaminei B12

E. Inhibitorii alfa-glucozidazei reduc scindarea

oligozaharidelor la nivelul enterocitelor, cu
reducerea absorbtiei acestora

D. LDH-ul si bilirubina sunt normale

E. Nivelul seric al vitaminei B12 nu se coreleaza cu
manifestarile clinice sugestive

(pag. 348)

(pag. 362, 366, 367)

Tema nr. 18
Anemiile
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
353-370
*1

Care dintre afirmatiile de mai jos nu este

adevarata:

A. Preparatele de fier se administreaza inainte de

masa
B. Administrarea preparatelor de Fe continua 6
luni dupa normalizarea nivelului hemoglobinei

*5

Hiperhomocisteinemia cronica:

A. Explica manifestarile neurologice din anemia

megaloblastica prin deficit de vitamina B12
B. Este responsabila de boala vasculara ocluziva a
placentei cu complicatii ale sarcinii
C. Se intalneste in deficitul cronic prelungit de Fe
D. Nu are impact clinic major
E. Se coreleaza cu valoarea feritinei serice
(pag. 366)
*6

Explorarile paraclinice, la un pacient cu

anemie prin deficit de vitamin B12, identifica:

C. Administrarea concomitenta a inhibitorilor de

pompa de protoni afecteaza absorbtia Fe
administrat oral

B. Neutrofile polimorfonucleare hipersegmentate

D. Clinic apare sindromul Pica

C. Trombocitoza

E. Feritina serica este proteina transportatoare

pentru Fe in organism

D. Acidul metilmalonic seric scazut in > 95%

cazurile cu confirmare clinica a deficitului de
vitamin B12

(pag. 353, 356, 357)

*2

In anemia feripriva:

A. Coilonichia se datoreaza efectului direct al

deficitului de Fe asupra tesuturilor
B. Feritina serica este crescuta
C. CTLF este scazuta
D. Apare macrocitoza
E. Absorbtia Fe administrat oral nu este afectata de
lactate
(pag. 356, 357)
*3

In anemiile hemolitice dobandite, este

adevarat ca:

A. Creste bilirubina directa

A. LDH scazut

E. Examenul MO evidentiaza hipoplazie triliniara

(pag. 367)
*7

Tratamentul in boala aglutininelor la rece

presupune:

A. Splenectomie de urgenta, aceasta reprezentand

cea mai eficienta metoda terapeutica
B. Transfuzii de masa eritrocitara
C. Corticoterapie, pentru ca ofera rezultate
superioare comparativ cu cele obtinute in
anemiile hemolitice cu anticorpi la cald
D. Imunoglobuline intravenoase 1-5 g/kg 5 zile
E. Plasmafereza in cazurile grave
(pag. 361)

B. Scade LDH-ul seric

C. Hemoglobina libera in ser creste in hemoliza
extravasculara
D. Numarul de reticulocite reprezinta nivelul
eritropoiezei MO
E. Haptoglobina plasmatica creste in hemoliza
intravasculara
(pag. 358, 359)
Pag. 71 din 146

*8

Medicamente implicate in inducerea

deficitului de acid folic sunt:

13 Diagnosticul diferential al anemiei feriprive

se face cu:

A. Sarurile de aur

A. Anemia cronica simpla

B. Antineoplazicele si antiretrovirale antinucleoside

B. Talasemia alfa

C. Antifungicele

C. Anemia prin deficit de acid folic

D. Anticoagulante orale (Trombostop, Sintrom)

D. Talasemia beta

E. Hipocolesterolemiante

E. Hemoglobinopatia Lepore

(pag. 366)

(pag. 357)

*9

Profilaxia cu vitamin B12 se indica:

A. La pacientii care primesc tratament cu Metotrexat

B. Mamele care alapteaza
C. Copii prematuri
D. Vegetarieni, dieta saracilor
E. Nu se recomanda tratament profilactic in nicio
situatie
(pag. 369)
* 10 Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare
la AHAI cu anticorpi la cald, nu este
adevarata:
A. Hemoliza este extravasculara

14 In anemiile hemolitice dobandite,

urmatoarele modificari paraclinice sunt
intalnite:
A. Trombocitoza
B. Reticulocitoza
C. Bilirubina directa crescuta
D. Volumul eritrocitar mediu este scazut
E. Valoarea LDH serica este crescuta
(pag. 358)
15 Hemoliza intravasculara asociaza:
A. Tahicardie
B. Icter

B. Anticorpii care mediaza hemoliza sunt de tip IgM,

fixatori de complement

C. Splenomegalie

C. Anticorpii care mediaza hemoliza sunt de tip

IgG si se leaga de antigenele eritrocitare la 37oC

E. Insuficienta renala

D. Febra

D. Testul antiglobulinic direct este pozitiv pentru IgG

(pag. 358)

E. AHAI cu anticorpi la cald pot fi idiopatice sau

secundare (limfoproliferari, HIV, colagenoze)

16 Urmatoarele afirmatii referitoare la

tratamentul anemiilor hemolitice autoimune
sunt inexacte:

(pag. 360)
11 Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare
la administrarea orala a preparatelor de fier,
sunt adevarate
A. Se administreaza postprandial
B. Pot determina greata
C. Asocierea inhibitorilor de pompa de protoni nu
afecteaza absorbtia preparatelor de fier
D. Coloreaza scaunul in negru

A. Splenectomia reprezinta terapie de linia intai

B. Corticoterapia reprezinta terapie de linia intai
C. Tratamentul cu acid folic este contraindicat in
anemiile hemolitice
D. Tratamentul cu Mabthera se utilizeaza in
cazurile refractare
E. Transfuzia de ME nu este indicata, nici in
hemolizele acute, severe, datorita riscului
accentuarii hemolizei

E. Doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 100 mg

Fe elemental/zi

(pag. 360)

(pag. 356-366)

17 Hemoglobinuria paroxistica la rece:

12 Efectele directe ale deficitului de fier

asupra tesuturilor sunt:
A. Atrofie gastrica
B. Trombocitopenie

A. Este mediata de anticorpi de tip IgM fixatori de

complement
B. Este mediata de anticorpi de tip IgG fixatori de
complement

C. Coilonichie

C. Apare mai frecvent la copii dupa o infectie virala

recenta

D. Diaree

D. Apare la personae cu sifilis tertiar

E. La copii, afectare psihomotorie si dezvoltare

mintala intarziata

E. Reprezinta 50% dintre anemiile hemolitice

autoimune

(pag. 356)

(pag. 361)

Pag. 72 din 146

18 Deficitul de vitamin B12 apare in

urmatoarele circumstante:
A. Deficit de FI
B. Tratament cu Metotrexat
C. Rezectii gastrice
D. Receptori Cubam absenti sau diminuati

Tema nr. 19
Leucemia acuta si cronica mielocitara, limfocitara
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
371-404
*1

E. Regimuri vegetariene
(pag. 363)
19 Referitor la manifestarile neurologice in
anemia megaloblastica, sunt corecte
urmatoarele afirmatii:
A. Sugereaza asocierea deficitului de vitamin B12
B. Sugereaza boala sistemica aditionala (alcoolism
cu deficit de acid folic si tiamina)

Criteriul obligatoriu de diagnostic in

leucemiile acute este:

A. Pancitopenie
B. Sindrom hemoragipar clinic manifest si sindrom
febril de etiologie neprecizata
C. Prezenta de celule atipice (blasti) in sangele
periferic
D. Prezenta de celule atipice (blasti) > 20% in
maduva osoasa

C. Paresteziile apar tardiv

E. Organomegalie: hepato-splenomegalie,
hipertrofii gingivale.

D. Apare cresterea sensibilitatii vibratorii

(pag. 374)

E. Se datoreaza demielinizarii neuniforme cu

anomalii cerebrale si degenerescentei combinate
subacute a maduvei spinarii
(pag. 366)
20 Urmatoarele afirmatii referitoare la anemia
megaloblastica, sunt adevarate:
A. Acidul metilmalonic seric este crescut in >95%
din cazurile de deficit de vitamina B12

*2

Care dintre anomaliile citogenetica sau

moleculara urmatoare reprezinta factor de
prognostic nefavorabil:

A. T(15;17)
B. Inv 16
C. Del 5qD. Mutatiile genei NPM1

B. Asociaza leucocitoza si trombocitoza

E. Prezenta genei de fuziune PML-RAR alfa

C. Hiperhomocisteinemia cronica determina boala

ocluziva vasculara

(pag. 376)

D. Varsta medie de aparitie a anemiei pernicioase

este 40 de ani
E. Administrarea de acid folic la un pacient cu
deficit de vitamian B12 poate determina
deteriorare neurologica progresiva
(pag. 364, 366, 367,369)
* 21 Care dintre afirmatiile de mai jos nu este
adevarata:
A. Preparatele de fier se administreaza inainte de
masa
B. Administrarea preparatelor de Fe continua 6
luni dupa normalizarea nivelului hemoglobinei
C. Administrarea concomitenta a inhibitorilor de
pompa de protoni afecteaza absorbtia Fe
administrat oral

*3

Transplantul allogen de celule stem

periferice de la donator inrudit in leucemia
acuta mieloblastica:

A. Se indica tinerilor < 20 de ani

B. Se indica pacientilor sub 45 de ani cu LAM cu
prognostic nefavorabil, in prima remisiune
completa.
C. In leucemia acuta mieloblastica se indica numai
autotransplant medular
D. Se indica pacientilor sub 45 de ani cu LAM cu
prognostic favorabil, in prima remisiune
completa.
E. Nu se efectueaza allotransplant medular in
leucemia acuta mieloblastica, datorita mortalitatii
ridicate prin reactia grefa contra gazda.
(pag. 378)

D. Clinic apare sindromul Pica

E. Feritina serica este proteina transportatoare
pentru Fe in organism
(pag. 353, 356, 357)

Pag. 73 din 146

*4

Examenul maduvei osoase hematogene in

leucemia acuta limfoblastica:

A. Nu este obligatoriu, diagnosticul fiind stabilit pe

examenul sangelui periferic
B. Nu se efectueaza la diagnostic pentru ca exista
trombocitopenie si exista risc crescut de
sangerare

*8

Caracterele clinice ale adenopatiilor din

leucemia limfatica cronica, sunt:

A. Sunt asimetrice, de obicei latero-cervicale

B. Sunt simetrice, de obicei generalizate
C. Sunt adenopatii dureroase
D. Au tendinta de a forma conglomerate

C. Evidentiaza prezenta de limfoblasti > 20%,

criteriu necesar pentru diagnostic

E. Ganglioni imobili, adera la planurile superficiale

si profunde

D. Evidentiaza maduva hipocelulara, astfel

explicandu-se citopeniile din sangele periferic

(pag. 396)

E. Evidentiaza prezenta de rare insule de celule

hematopoetice si prezenta de celule adipoase
care inlocuiesc celularitatea medulara normal.
(pag. 382)
*5

Care dintre factorii enumerati mai jos,

reprezinta factor de prognostic favorabil in
leucemia acuta limfoblastica:

A. Prezenta organomegaliei splenomegalie,

hepatomegalie, poliadenopatie
B. Absenta organomegaliei splenomegalie,
hepatomegalie, poliadenopatie
C. Prezenta translocatiei t(9;22)
D. Leucocite < 30 000/mm3
E. Absenta afectarii SNC
(pag. 383)
*6

Analiza imunofenotipica in leucemia acuta

limfoblastica:

*9

Care dintre urmatorii factori clinici sau

paraclinici nu este factor de prognostic in
leucemia limfatica cronica:

A. Prezenta complicatiilor de tip autoimun

B. Statusul nonmutant
C. Del 17p13
D. Stadiul clinic
E. Dublarea numarului de limfocite in < 12 luni.
(pag. 399)
* 10 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la leucemia granulocitara cronica este
inexacta:
A. In faza accelerata procentul de blasti in
maduva osoasa este cuprins intre 10-19%
B. Raspunsul citogenetic precoce la tratamentul
cu inhibitori de tirozinkinaza este un important
factor cu valoare prognostica

A. Nu se indica, intrucat nu are rol in orientarea

conduitei terapeutice

C. In faza acuta apar complicatii hemoragice si

infectioase care reprezinta principal cauza de
deces.

B. Identifica anomalii citogenetice cu impact

prognostic

D. La examenul molecular se identifica proteina

p210, cu activitate tirozinkinazica

C. Defineste subtipurile de LAL, evidentiid marker

de linie B, T si celula limfoida nediferentiata

E. Splenomegalia este un semn inconstant, care

apare tardiv in evolutia bolii si nu depaseste cu
mai mult de 5 cm rebordul costal

D. Evidentiaza markerii CD13, CD33, CD11c

E. Evidentiaza prezenta t(8;14), cu prognostic
nefavorabil
(pag. 382)
*7

Markeri imunologici, indicatori ai unui

prognostic mai rezervat, in leucemia
limfatica cronica, sunt:

(pag. 386, 388, 389)

* 11 Raspuns hematologic complet in leucemia
granulocitara cronica presupune:
A. Absenta cromozomului Ph la examenul
citogenetic
B. Absenta celulelor imature in sangele periferic

A. CD20

C. Celule imature in sangele periferic <5%

B. CD23

D. Splina palpabila la maxim 5 cm sub rebordul

costal

C. CD38
D. CD5
E. Nu exista marker imunologici indicatori ai unui
prognostic rezervat

E. Leucocite < 20 000/mm3

(pag. 389)

(pag. 399)

Pag. 74 din 146

* 12 Raspuns optim la terapia cu inhibitori de

tirozinkinaza in leucemia granulocitara
cronica inseamna:
A. Absenta cromozomului Ph la 3 luni de la initierea
terapiei
B. Transcript BCR-ABL 1% la 12 luni de la initierea
terapiei
C. Remisiune hematologica completa la 6 luni de la
initierea terapiei
D. Transcript BCR-ABL 0,1% la 12 luni de la
initierea terapiei
E. Hemoleucograma normala, absenta
splenomegaliei si cromozom Ph 35% la 6 luni de
la initierea terapiei
(pag. 391)
* 13 Tratamentul cu inhibitori de tirozinkinaza in
leucemia granulocitara cronica:
A. Se intrerupe la obtinerea raspunsului citogenetic
complet
B. Se continua pana la obtinerea transcriptului BCRABL < 0,1%
C. Determina eradicarea clonei leucemice
D. Se intrerupe numai in studii clinice la pacientii cu
raspuns molecular complet de cel putin 2 ani, cu
monitorizarea atenta a evolutiei
E. Nu reprezinta indicatie terapeutica de prima linie
(pag. 390, 391)
* 14 In care dintre situatiile enumerate mai jos
se impune initierea terapiei specifice la un
pacient diagnosticat cu leucemie limfatica
cronica:

16 Care dintre complicatiile enumerate mai jos

sunt intalnite in leucemia limfatica cronica:
A. Fenomene compresive abdominale
B. Transformarea in leucemie acuta
C. Infectiile
D. A doua neoplazie
E. Determinari cerebrale secundare
(pag. 399)
17 Referitor la utilizarea transplantului
medular in leucemia limfatica cronica, care
dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
A. Se utilizeaza allotransplantul medular standard
sau non mieloablativ
B. Se utilizeaza allotransplantul medular la pacientii
tineri cu status nonmutant si raspuns nefavorabil
la tratament
C. Rolul transplantului nu este clar conturat
D. Reprezinta terapia standard, singura cu intentie
curativa
E. Posttransplant, ca terapie de consolidare a
remisiunii, se poate utiliza Alemtuzumab
(pag. 402)
18 Grupul de prognostic favorabil in leucemia
acuta limfoblastica cuprinde:
A. Leucocite < 30 000/mm3
B. Obtinerea remisiunii complete in mai putin de 4
saptamani
C. Imunofenotip pro-B, proT, preB
D. Varsta tanara sub 30 de ani

A. Stadiul A

E. Prezenta t(9;22)

B. Prezenta infiltratului leucemic nodular la nivelul

maduvei osoase hematogene

(pag. 383)

C. Stadiul B
D. Infectii bacteriene recurente, hipogamaglobulinemie simptomatica
E. Tratamentul se initiaza in momentul stabilirii
diagnosticului, indifferent de stadiu
(pag. 400)
* 15 Stadiul C din stadializarea Binet a leucemiei
limfatice cornice, inseamna:
A. Afectarea a mai mult de 3 arii ganglionare +
splenomegalie, hepatomegalie
B. Leucocitoza cu limfocitoza absoluta, absenta
splenomegaliei
C. Anemie sub 10g/dl si/sau trombocitopenie sub
100 000/mm3, indiferent de numarul zonelor
ganglionare afectate

19 Referitor la terapia intratecala in leucemia

acuta limfoblastica, urmatoarele afirmatii
sunt adevarate, cu exceptia:
A. Se recomanda numai pacientilor care au
determinari la nivelul SNC
B. Se incepe timpuriu in faza de consolidare
C. Se realizeaza prin administrare intratecala de
antracicline
D. Se continua pe perioada consolidarii si in
perioada de mentinere
E. Nu se indica terapia intratecala in leucemia acuta
limfoblastica datorita riscului ridicat al hemoragiei
in contextul prezentei trombocitopeniei la acesti
pacienti
(pag. 384)

D. Prezenta semnelor generale (scadere

ponderala semnificativa, transpiratii, febra)
E. Afectarea a mai putin de arii ganglionare, fara
anemie si trombocitopenie
(pag. 398)
Pag. 75 din 146

20 Markerii de linie mieloida evidentiati pe

suprafata mieloblastilor din sangele periferic
sau maduva osoasa hematogena sunt:

25 In leucemia granulocitara cronica sunt

adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

A. CD13

A. Splenomegalia este importanta si prezenta de la

diagnostic

B. CD20

B. Poate apare sindrom de leucostaza

C. CD33

C. Cromozomul Ph poate fi absent la diagnostic

D. CD11c

D. Utilizarea inhibitorilor de tirozinkinaza determina

eradicarea clonei leucemice

E. CD5
(pag. 374)
21 Pacientii cu leucemie acuta promielocitara
A. Cu leucocite < 10 000/mm3 si trombocite < 40
000/mm3 sunt incadrati in grupa de risc
intermediar
B. Prezinta la examenul citogenetic t (8;21)
C. Au prognostic bun cu o rata de curabilitate de
70%
D. Pot primi transplant de celule stem ca si
tratament de consolidare
E. Au risc redus de aparitie al complicatiilor
hemoragice grave de tipul CID
(pag. 376, 379)
22 Principalele cauze de deces in leucemia
limfatica cronica sunt:
A. Casexia
B. Complicatiile hemoragipare
C. Insuficienta medulara
D. Infectiile
E. Anemia hemolitica
(pag. 399)
23 Evaluarea raspunsului la tratament in
leucemia limfatica cronica, identifica
urmatorii parametri ce definesc boala
progresiva:
A. Cresterea cu cel putin 50% a limfocitelor
circulante
B. Progresia splenomegaliei cu > 50%
C. Progresia adenopatiilor cu > 50%
D. Dublarea numarului de limfocite in ultimele 12
luni
E. Hemoglobina > 11 g/dl
(pag. 403)
24 Faza accelerata a leucemiei granulocitare
cornice se caracterizeaza prin:

E. Transcript BCR-ABL 1% la 12 luni inseamna

raspuns optimal la terapia cu inhibitori de
tirozinkinaza
(pag. 386, 387, 389, 391)
26 Leucemia limfatica cronica:
A. Este o limfoproliferare a limfocitelor T in
majoritatea cazurilor
B. Debutul este brusc, cu progresia rapida a
adenopatiilor si alterarea starii generale
C. Este cea mai frecventa forma de leucemie
D. Se caracterizeaza prin imunodeficienta cu
incidenta crescuta a infectiilor
E. Limfocitele maligne proliferante exprima pe
suprafata lor antigenul CD5, marker caracteristic
limfocitului T
(pag. 394, 395)
27 Leucemia limfatica cronica caracterizata prin
status mutant al genei pentru lantul greu al
Ig si cu lipsa markerului ZAP-70 prezinta:
A. Prognostic nefavorabil cu supravietuire de scurta
durata
B. Adenopatii si hepatosplenomegalie de
dimensiuni reduse
C. Prognostic favorabil cu supravietuire indelungata
D. Limfocitoza importanta
E. Pastrarea functiei medulare
(pag. 398)
28 Urmatoarele afirmatii referitoare la leucemia
acuta limfoblastica sunt corecte, cu exceptia:
A. LAL de linie B este mai frecventa decat LAL de
linie T
B. Este mai frecventa la copii in varsta de 2-10 ani
C. Prezenta cromozomului Ph este factor de
prognostic favorabil
D. Forma LAL3 din clasificarae FAB este cea mai
frecventa forma intalnita la adulti

A. Durata variabila (3-6 ani)

E. Obtinerea remisiunii hematologice complete este

sinonima cu vindecarea

B. Cresterea bazofilelor (20%)

(pag. 381, 382, 383)

C. Cresterea fosfatazei alcaline leucocitare (FAL)

D. Blasti > 20% in sangele periferic si/sau maduva
osoasa
E. Evolutie citogenetica clonala
(pag. 388, 389)
Pag. 76 din 146

29 Criteriile care definesc remisiunea completa

in leucemia acuta mieloblastica sunt:

*3

A. Neutrofile > 1500/mm3

Care dintre urmatorii factori enumerate este

factor de prognostic negativ in limfomul
Hodgkin:

B. Absenta organomegaliei

A. Varsta tanara sub 40 de ani

C. Blasti sub 5% in sangele periferic

B. Valoarea crescuta a LDH-ului seric

D. Maduva cu celularitate normal (5% blasti,

reprezentare normala a hematopoiezei triliniare)

C. VSH > 50 mm/1h

E. Trombocite > 100 000/mm3

(pag. 377)
30 Ponatinibul, inhibitor de tirozinkinaza utilizat
in tratamentul leucemiei granulocitare
cronice:
A. Este optiunea terapeutica pentru pacientii
rezistenti la cel putin doua medicamente
inhibitoare ale tirozinkinazei
B. Nu este eficient in cazul prezentei mutatiei T315I
C. Prezinta risc crescut de complicatii
tromboembolice
D. Este inhibitor de generatia I, folosit ca terapie de
linia intai
E. Este singurul inhibitor de tirozinkinaza capabil sa
determine eradicarea clonei leucemice
(pag. 391)
Tema nr. 20
Limfoame hodgkiniene si nonhodgkiniene
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
405-424
*1

Care dintre urmatorii factori de risc este

implicat in etiopatogenia limfomului Hodgkin:

A. Infectia cu parvovirului B19

B. Toxice (hidrocarburi aromatice, solventi)

D. Tipul histologic cu predomonenta limfocitara

forma nodulara
E. Absenta simptomatologiei de tip B (cu exceptia
stadiului I)
(pag. 401)
*4

Referitor la limfomul Hodgkin, urmatoarele

afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

A. Este o boala curabila prin radioterapie,

chimioterapie sau combinatia acestora
B. Infiltrarea difuza a unor organe extralimfatice
poate duce la insuficienta de organ
C. Masa tumorala bulky reprezinta factor de
prognostic negativ
D. Chimioterapia, schema ABVD, 4 cicluri +
radioterapie in doza de 30 Gy pe masele initiale
reprezinta atitudinea terapeutica pentru stadiile III cu prognostic favorabil.
E. Subtipul histologic cu scleroza nodulara este cel
mai rar intalnit
(pag. 408, 410, 411)
*5

Examenul CT toraco-abdomino-pelvin in
limfomul Hodgkin:

A. Este explorarea imagistica de electie in stabilirea

extensiei bolii.
B. Se efectueaza numai la terminarea programului
terapeutic pentru evaluarea raspunsului la
tratament

C. Radiatiile ionizante

C. Examenul PET-CT este metoda de investigatie

imagistica de electie la diagnostic

D. Prezenta unor anomalii citogenetice recurente

ex. t(8;14)

D. Nu este obligatoriu daca radiografia toracica si

ecografia abdominala sunt disponibile

E. Factori ereditari

E. Nu se indica niciodata in limfomul Hodgkin

pentru ca nu aduce informatii suplimentare cu
impact asupra deciziei terapeutice.

(pag. 406)
*2

Limfomul Hodgkin nodular cu predominenta

limfocitara se caracterizeaza prin:

A. Prognostic nefavorabil
B. Prezenta markerilor CD15+, CD30+

(pag. 408,409)
*6

Urmatoarele virusuri reprezinta factori

externi de mediu predispozanti in limfoamele
nonHodgkin, cu exceptia:

C. Evolutie lenta, indolenta, cu prognostic favorabil

A. Virusul herpetic (HHV-8)

D. Exte cel mai frecvent subtip histologic,

reprezentand 60-70% din cazuri

B. Virusul Epstein-Barr (VEB)

E. Absenta markerului CD20-.

(pag. 407)

C. Citomegalovirusul (CMV)
D. Virusul hepatitic C (HCV)
E. Virusul HIV
(pag. 414)

Pag. 77 din 146

*7

Biopsia osteomedulara in limfomul

nonHodgkin:

A. Se face in cazul in care se tenteaza

autotransplantul medular
B. Este obligatorie in toate cazurile pentru stabilirea
extensiei bolii
C. Se indica numai in limfoamele agresive
D. Se indica numai in limfoamele indolente
E. Este o metoda invaziva, care nu se indica decat
in cazul in care se suspicioneaza recaderea de
boala.
(pag. 416)
*8

Urmatoarele afirmatii, referitoare la

limfoamele indolente sunt adevarate, cu
exceptia:

A. Sunt mai frecvente la persoane in varsta

B. Sunt diagnosticate in stadia avansate
C. Sunt rareori curabile
D. Sunt curabile intr-o proportie semnificativa

12 Simptomele de tip B prezente in limfomul

Hodgkin sunt:
A. Astenie fizica marcata
B. Febra
C. Prurit generalizat, rebel la antihistaminice
D. Slabire in greutate
E. Transpiratii nocturne
(pag. 409)
13 In limfomul Hodgkin cu depletie limfocitara:
A. Exista un numar crescut de celule popcorn
B. Celulele prezente in numar crescut sunt ReedSternberg si Hodgkin
C. Prognosticul este favorabil
D. Exista frecvent mase tumorale mediastinale
E. Diagnosticul se stabileste in stadii avansate
(pag. 408)
14 Celula Reed-Sternberg:

E. In cazurile asimptomatice atitudinea este watch

and wait

A. Provine din limfocite B transformate, cu originea

probabil in centrul germinativ

(pag. 418, 419)

B. Se gaseste in numar crescut in forma clasica

bogat limfocitara

*9

Care dintre urmatoarele tipuri histologice de

limfoame nonHodgkin este limfom indolent:

A. Limfomul cu celule de manta

B. Limfomul limfoblastic
C. Limfomul folicular gradul I
D. Limfomul anaplazic T
E. Limfomul angioimunoblastic
(pag. 417)
* 10 Care dintre urmatorii parametri reprezinta
factor de prognostic IPI in limfomul
nonHodgkin difuz cu celula mare:

C. Este o celula de mici dimensiuni, comparabila cu

dimensiunea limfocitului B
D. Are nucleoli proeminenti, bazofili, cu aspect de
cap de bufnita
E. In limfomul Hodgkin clasic exprima pe suprafata
markerii CD15+, CD30+
(pag. 407, 408)
15 Factori de prognostic negativ in limfomul
Hodgkin sunt:
A. Masa tumorala bulky
B. LDH seric crescut

A. VSH > 50 mm/1h

C. Stadiile Ann Arbor III si IV

B. Prezenta simptomelor de tip B

D. Tipul histologic

C. Interesarea a 2 sedii extraganglionare

E. Varsta peste 40 de ani

D. Splenomegalie mai mare de gradul II

(pag. 410)

E. Sexul masculin

16 In limfomul nonHodgkin agresiv:

(pag. 418)
11 Care dintre efectele secundare ale
chimioterapiei din limfomul Hodgkin,
reprezinta efecte secundare pe termen lung:
A. Cardiomiopatie
B. Toxicitate hematologica
C. Alopecie
D. Fibroza pulmonara
E. Malignitati secundare
(pag. 413)

A. Tratamentul trebuie temporizat in cazurile

asimptomatice
B. Rata de curabilitate poate ajunge la 70%
C. Regimul chimioterapic standard in limfoamele de
linie B este schema R-CHOP
D. Autotransplantul medular se indica numai in
limfoamele T agresive in prima remisiune
completa
E. La pacientii sub 65 de ani refractari/recazuti se
indica chimioterapie high-dose urmata de
autotransplant medular
(pag. 419, 420)

Pag. 78 din 146

17 La pacientii <60 de ani, cu limfom malign

Hodgkin, urmatorii factori sunt considerati
factori aditionali de gravitate:
A. Leucopenia
B. Trombocitopenia < 100 000/mm3
C. Stadiul IV
D. Splenomegalie giganta care da fenomene de
compresiune
E. Sexul masculin
(pag. 411)
18 Care dintre urmatoarele tipuri histologice de
limfoame nonHodgkin sunt incluse in
categoria limfoamelor agresive:
A. Limfomul zonei de manta
B. Limfomul difuz cu celule mari
C. Limfomul folicular gradul I
D. Limfomul limfocitic difuz

Tema nr. 21
Glanda tiroida
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
425-454
*1

Care dintre urmatoarele forme de

tireotoxicoza sint cu RIC scazuta?

A. Hipertiroidismul indus de gonadotropina corionica

B. Adenomul hipofizar secretant de TSH
C. Gusa polinodulara hipertiroidizata
D. Rezistenta la hormoni tiroidieni cu predominenta
hipofizara
E. Tireotoxicoza factitia
(pag. 425,526)
*2

Care din urmatoarele gene nu este implicata

in etiopatogenia bolii Graves?

E. Limfomul limfoplasmocitoid

A. Gena care codifica receptorul pentru hormonii

tiroidieni

(pag. 417)

B. Gena care codific receptorul TSH

19 Scorul prognostic FLIPI, pentru aprecierea

prognostica in limfoamele nonHodgkin
foliculare, ia in considerare urmatorii factori
de prognostic negativ:

C. Gena CTLA4

A. Hemoglobina < 12 g/dl

B. Lactatdehidrogenaza (LDH) crescuta
C. Splina la > 10cm sub rebordul costal
D. Mai mult de 2 determinari extralimfatice
E. Stadiile Ann Arbor III-IV
(pag. 419)
20 Care dintre urmatoarele entitati reprezinta
limfoproliferari de linie T, conform clasificarii
limfoamelor nonHodgkin:
A. Limfomul angioimunoblastic
B. Limfomul difuz cu celule mari
C. Mycosis fungoides
D. Limfomul Burkitt
E. Limfoamele MALT
(pag. 417)

D. Gena care codific tiroglobulina

E. Gena PTPN22
(pag. 426)
*3

Care semne clinice ale oftalmopatiei se

datoreaz stimularii adrenergice?

A. Edemul conjunctival
B. Retractia pleoapei superioare
C. Limitarea miscarilor oculare
D. Leziunile corneene
E. Pierderea vederii
(pag. 427)
*4

Care din urmtoarele explorari au

specificitate diagnostica pentru boala
Graves?

A. Nivelul T3 crescut
B. Anticorpii antitiroglobulina crescuti
C. TSH-ul supresat
D. TRAb crescut
E. Nivelul FT4 crescut
(pag. 427)

Pag. 79 din 146

*5

Tiroidita subacuta (De Quervain):

A. Asociaza semne inflamatorii cu oftalmopatie

B. Se caracterizeaza prin cresterea anticorpilor
antitiroidieni
C. Se trateaz cu antitiroidiene de sinteza apoi cu
tiroxina
D. Are etiologie virala

* 10 Tratamentul supresiv cu levotiroxina este

indicat in:
A. Tratamentul postablativ al cancerului medular
B. Tratamentul postablativ al cancerului folicular
C. Cancerul tiroidian anaplazic
D. Limfomul tiroidian
E. Tratamentul pacientilor cu MEN2B

E. Hormonii tiroidieni sunt initial scazuti, din cauza

inflamatiei, apoi cresc

(pag. 452)

(pag. 434)

11 Diagnosticul diferential al oftalmopatiei din

boala Graves se face cu:

*6

Ce complicatii pot sa apara n

hipotiroidismul netratat?

A. Pericardita
B. Sindrom nefrotic
C. Tulburare anxioasa
D. Diabet zaharat tip 2

A. Tumori orbitare
B. Sindrom Cushing
C. Displazia septooptica
D. Tromboza de sinus cavernos
E. Sindromul de vena cava superioara

E. Panhipopituitarism

(pag. 428)

(pag. 439)

12 Reactiile adverse la tratamentul cu

antitiroidiene de sinteza sint:

*7

Ce explorari sunt indicate in hipotiroidismul

congenital?

A. Scintigrama tiroidiana cu iod I131

B. Dozarea calcitoninei
C. Dozarea parathormonului
D. Dozarea tiroglobulinei

A. Efectul Wolff-Chaikoff
B. Toxicitatea hepatica
C. Agranulocitoza
D. Vasculita
E. Miopatia tireotoxic

E. Dozarea cortizolului

(pag. 430)

(pag. 443)

13 Tratamentul cu iod radioactiv este

contraindicat la:

*8

Care este varianta cea mai frecventa de

cancer tiroidian?

A. Cancer anaplazic
B. Cancer medular
C. Carcinomul cu celule Hurtle
D. Cancerul papilar

A. Pacienti cu hipoparatiroidism
B. Pacienti cu infertilitate
C. Oftalmopatia severa
D. Paciente insarcinate
E. Pacienti alergici la antitiroidiene de sinteza

E. Metastazele tiroidiene ale altor cancere

(pag. 431)

(pag. 446)

14 In hipotiroidismul primar:

*9

Ce factori sunt implicati n etiopatogenia

cancerului tiroidian papilar?

A. TSH-ul este crescut

B. Colesterolul si trigliceridele sint crescute

A. Tratamentul cu hormoni tiroidieni

C. Sodiul este crescut

B. Translocatia RET/PTC1

D. Ureea i creatinina sint crescute prin

hemoconcentratie

C. Mutatii ale genei ce codific tiroglobulina

D. Mutatii activatoare ale genei ce codific
receptorul TSH

E. Prolactina este scazuta

(pag. 437)

E. Anticorpii antitiroglobulina
(pag. 449)

Pag. 80 din 146

15 Tratamentul de substitutie n hipotiroidism

20 Cancerul medular tiroidian

A. Se incepe inaintea celui cu glucocorticoizi in

sindromul Schmidt

A. Secreta calcitonina, antigen carcinoembrionar,

serotonina, TSH

B. Se face cu doze cu 20% mai mari in sarcina

B. Reprezinta 50% din formele de cancer tiroidian

C. Se face preferabil cu levotiroxina in priz unica,

matinala

C. Se trateaza chirurgical si cu iod radioactiv

D. Se monitorizeaz prin dozarea TSH n

hipotiroidismul primar si FT4 n cel secundar
E. Nu se administreaza in sarcina dac
hipotiroidismul este subclinic
(pag. 439)
16 Ce factori pot precipita coma
mixedematoasa?

D. Poate fi multifocal
E. Postoperator se indica tratament substitutiv
(pag. 452,453)
* 21 Anticorpii specifici bolii Graves-Basedow
sunt:
A. ATPO
B. ATG

A. Expunerea la caldura

C. TRAb

B. Infectii

D. pANCA

C. Traumatisme

E. cANCA

D. Hipovolemie

(pag. 427)

E. Factori ce deprima respiratia

(pag. 440)
17 Ce semne clinice sint caracteristice pentru
mixedemul congenital?

* 22 Tiroidita subacut (De Quervain) se

datoreaz:
A. unei infecii virale
B. administrrii antitiroidienelor de sintez

A. Lungimea mica la nastere

C. unei infecii bacteriene

B. Greutatea mare la nastere

D. administrrii amiodaronei

C. Icter prelungit

E. blocului Wolff-Chaikoff

D. Hernie ombilicala

(pag. 434)

E. Hipertonie
(pag. 442)
18 Riscul de cancer tiroidian este mai mare:

* 23 Asocierea tireotoxicozei cu un nivel crescut

de TSH sugereaz:
A. tiroidit subacut
B. adenom hipofizar secretant de TSH

A. Daca un nodul tiroidian apare la un copil sau

adolescent

C. hipertiroidie

B. La sexul feminin

D. cancer tiroidian

C. Cind un nodul tiroidian creste

E. tiroidit postpartum

D. Cind apare durerea brusca la nivelul tiroidei

(pag. 427)

E. Cind apar simptome de invazie laringotraheala in

absenta gusii mari
(pag. 447)
19 Tratamentul cancerului tiroidian diferentiat
presupune:

* 24 Un factor de risc pentru dezvoltarea

oftalmopatiei din boala Basedow-Graves
este:
A. fumatul
B. alcoolul

A. Tiroidectomie totala

C. vrsta

B. Limfadenectomie a compartimentului central i

lateral

D. sexul

C. Polichimioterapie preoperatorie

E. proptoza
(pag. 427)

D. Reinterventie chirurgicala daca restul tumoral

este semnificativ
E. Radioiodoterapie postoperatorie
(pag. 450,451)

Pag. 81 din 146

* 25 La femeile cu hipertiroidie n primul trimestru

de sarcin este preferat:

* 30 n mixedemul congenital prognosticul fr

tratament este de:

A. carbimazolul

A. insuficien renal

B. propranololul

B. insuficien adrenal

C. metimazolul

C. nanism armonic

D. propiltiouracilul

D. craniosinostoz prematur

E. carvedilolul

E. retard mintal ireversibil

(pag. 429)

(pag. 444)

* 26 TSH ntre 4,5 10 mUI/L i FT4 normal

diagnosticheaz:

31 Factori de risc pentru cancerul tiroidian sunt:

A. tiroidita cronic

A. antecedente de iradiere la nivelul capului i

gtului

B. adenom hipofizar secretant de TSH

B. sexul masculin

C. hipertiroidism

C. absena adenopatiei latero-cervicale

D. hipotiroidism subclinic

D. antecedente heredo-colaterale de cancer

medular sau MEN2

E. hipotiroidism clinic manifest

(pag. 437)
* 27 TSH sczut (<0,5 mUI/L) asociat cu valori
sczute ale FT4 diagnosticheaz:
A. hipertiroidie
B. hipotiroidism secundar
C. hipotiroidism primar
D. hipotiroidism subclinic
E. hipertiroidism subclinic
(pag. 437)
* 28 Monitorizarea terapiei cu hormoni tiroidieni
n hipotiroidismul primar se face n funcie
de valorile:
A. FT3
B. FT4
C. TSH
D. ATPO
E. ATG
(pag. 440)
* 29 n cancerul tiroidian medular este crescut:
A. calcitonina
B. tireoglobulina

E. nodul cu dimensiune n cretere

(pag. 446)
32 Puncia-aspiraie cu ac fin efectuat n
evaluarea nodulilor tiroidieni are urmtoarele
indicaii:
A. nodul tiroidian 10 mm
B. nodul cu margini neregulate
C. form mai mult lat dect nalt n plan transvers
D. circulaie perinodular accentuat
E. prezena microcalcificrilor
(pag. 448)
33 Sindromul de neoplazie endocrin multipl
tip 2A include n peste 95% din cazuri:
A. carcinom medular tiroidian
B. hipertiroidism
C. feocromocitom
D. hiperaldosteronism primar
E. hiperparatirotiroidism primar
(pag. 453)
34 Se poate renuna la terapia cu I131 n
cancerul tiroidian papilar sau folicular n
urmtoarele condiii:

C. ATPO

A. tireoglobulina < 1 ng/mL

D. dopamina

B. tireoglobulina > 1 ng/mL

E. calciul plasmatic

C. cu anticorpi antitireoglobulin

(pag. 452)

D. fr anticorpi antitireoglobulin
E. Scintigrafia cu I131 a ntregului corp este
negativ
(pag. 451)

Pag. 82 din 146

35 TSH supresat cu RadioIodoCaptare (RIC)

sczut se ntlnete n:

40 Factorii precipitani ai comei mixedematoase

sunt:

A. Hipertiroidism iod indus (efect iod-Basedow)

A. Administrarea de levotiroxin

B. Hipertiroidism indus de Amiodaron datorit

eliberrii de iod

B. Expunerea la frig

C. Mixedem congenital
D. Struma ovarii
E. Cancer tiroidian folicular metastatic funcional

C. Infecii
D. Factori deprimani ai respiraiei
E. Factori care determin hipovolemie
(pag. 440)

(pag. 425)
36 Diagnosticul diferenial al hipertiroidiei din
boala Basedow-Graves se face cu:
A. Tiroidita subacut
B. Tiroidita cronic Hashimoto
C. Cancer tiroidian folicular nefuncional
D. Hipotiroidism primar

Tema nr. 22
Hepatitele virale acute
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
455-462
*1

Care virusuri nu sunt cu tropism hepatic

(virusuri hepatitice)

E. Hipotiroidism secundar

A. VHA

(pag. 428)

B. VHB

37 Manifestri de tireotoxicoz se pot ntlni n:

C. VHP

A. Boala Basedow-Graves

D. VHC

B. Gua polinodular hipertiroidizat

E. VHE

C. Gua difuz nodular

(pag. x)

D. Adenomul toxic

*2

E. Gua endemic prin deficit de iod

Care afirmatie este falsa referitor la hepatita

virala C:

(pag. 425)

A. Este un virus cu genom de tip ARN

38 Tiroidectomia total sau cvasi-total este

tratament de prim intenie n urmtoarele
cazuri de hipertiroidism:

B. Majoritatea cazurilor evolueaza spre hepatita

cronica

A. Pacieni cu suspiciune de noduli maligni

B. Tiroidita subacut
C. Tireotropinom
D. Pacieni alergici sau non-compliani la
tratamentul cu ATS
E. Paciente nsrcinate cu boala Basedow-Graves
avansat care prezint reacii adverse la ATS
(pag. 431)
39 Supradozarea cu levotiroxin duce la:
A. Supresia TSH-ului
B. Creterea riscului de fibrilaie atrial
C. Pierderea de mas osoas
D. Creterea TSH-ului
E. Creterea riscului de bradicardie sinusal
(pag. 440)

C. Se poate asocia cu virusul Delta

D. Forma cronica poate beneficia de un tratamen
cu interferon asociat cu agent antiviral direct
E. Exista alternative terapeutice fara interferon
(pag. x)
*3

FibroScan este:

A. O metoda invaziva
B. Un parametru biologic
C. O metoda neinvaziva de evaluare a fibrozei
hepatice
D. O metoda imagistica de evaluare a functiei
hepatice
E. O metoda de evaluare a insuficientei hepatice
(pag. x)
*4

Diagnosticul etiologic in hepatita virala C se

face prin:

A. Valorile mari ALT

B. Incarcatura virala
C. Concentratia de protrombina
D. Teste non-invazive
E. FibroMax
(pag. x)
Pag. 83 din 146

*5

Durata tratamentului in hepatitele cronice C

cu ribavirina si inteferon este dependenta de:

* 10 Afirmaiile corecte referitoare la infecia cu

virusul hepatitic C sunt, cu exceptia:

A. Incaractura virala la initiere

A. Receptivitatea este general

B. Normalizarea ALT

B. Este prevenit prin vaccinare

C. Normalizarea concentratiei de protrombina

C. Se poate transmite prin consum de droguri cu

administrare intravenoas

D. Genotipul viral
E. Varsta pacientului
(pag. x)
*6

O hepatita acuta virala C poate fi considerata

cronica daca clearence-ul viral nu apare
dupa:

D. cronicizeaza frecvent
E. se poate transmite pe cale vertical
(pag. x)
11 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare
la infecia cu virusul hepatitic D sunt corecte?

A. Un an

A. Este produs de un virus defectiv

B. Doi ani

B. Este necesar prezena Ag HBs pentru

asamblarea noilor virioni

C. Doua luni
D. Sase luni
E. Noua luni
(pag. x)
*7

Cazuri de hepatita virala fulminanta in timpul

sarcinii au fost raportate in:

C. Receptivitatea este general

D. Poate fi prevenit prin vaccinarea anti VHB
E. Cronicizeaz mai frecvent n cazul coinfeciei
dect n cazul suprainfeciei
(pag. x)

C. Hepatita virala C

12 Urmtoarele afirmatii, referitoare la hepatita

acuta B asociata cu hepatita D comparativ cu
hepatita acut B neasociata cu hepatita D,
sunt adevrate:

D. Hepatita virala D

A. Evolutia spre ciroz hepatic este mai accelerat

E. Hepatita virala E

B. Formele fulminante sunt mai frecvent ntlnite

(pag. x)

C. Riscul de cronicizare este mai mare

A. Hepatita virala A
B. Hepatita virala B

*8

Care hepatite virale pot fi prevenite prin

vaccinare:

A. A, C
B. A, D
C. A, B, C
D. A, B, E

D. Istoria natural a bolii este similar

E. Hepatita virala D are o evolutie mai usoara daca
nu se asociaza cu hepatita virala B
(pag. x)
13 Care afirmatii sun adevarate referitoare la
tratamentul hepatitei virale B asociata cu
hepatita D:

E. A, B, D

A. Interferon pegylat cel putin 48 sptmni

(pag. x)

B. Interferon pegylat cel putin 96 sptmni

*9

La gravida infectat cu virusul hepatitei B,

pentru prevenirea transmiterii verticale se
recomand:

C. Analogi nucleozidici/nucleotidici toat viata

D. Interferon pegylat si ribavirin 48 sptmni

A. Monitorizarea Ag HBs n timpul sarcinii

E. Tratamentul cu analogi nucleozidici/nucleotidici

nu este recomandat

B. Tratament antiviral pe toat durata sarcinii

(pag. x)

C. Tratament cu Lamivudin dac viremia din

trimestrul III depete 2000 UI/ml
D. Evitarea naterii prin cezarian
E. Vaccinarea gravidei
(pag. x)

Pag. 84 din 146

14 Un bolnav cu Antigen HBS pozitiv, anticorpi

anti HBs negativi, anticorpi IgM anti HBc
pozitivi, Anticorpi IgG anti hepatita A
pozitivi, poate fi:

19 Pentru prevenirea transmiterii verticale a

hepatitei virale B (HVB):
A. Se monitorizeaza viremia in timpul sarcinii

A. Coinfectie acuta A + B

B. Se vaccineaza femeia gravida in trimestrul l de

sarcina

B. Hepatita acuta virala A cu hepatita virala B in

antecedente

C. Cand viremia depaseste 2000UI/ml in trimestrul

lll de sarcina, se poate administra lamivudina

C. Hepatiata virala acuta B si hepatita acuta A in

antecedente

D. Se administreaza imunoglobuline specifice

femeii gravide

D. Hepatita virala acuta B si vaccinare in

antecedente pentru hepatita virala A

E. Nou nascutul va primi imunoglobuline umane

specifice anti-HVB

E. Hepatita cronica B asociata cu hepatita virala A

(pag. x)

(pag. x)
15 Care virusuri pot fi responsabile de o
afectare hepatica:

20 Care afirmatii sunt adevarate cu privire la

hepatita virala B (VHB):
A. Virusul VHB este de tip AND

A. Virusul Epstein-Barr

B. Virusul VHB este de tip ARN

B. Virusul gripal

C. VHB isi integreaza materialul genetic in celulagazda prin intermediul formelor ADN ccc

C. Virusul Heprex simplex

D. Virusul varicelo-zosterian
E. Rotavirusuri
(pag. x)
16 Alternativele terapeutice fara interferon au
caracteristicele:
A. Au efect mai lent

D. Dupa remisiunea infectiei poate apare o

reactivare in caz de imunodepresie sau
tratament imunosupresor
E. Majoritatea cazurilor de VHB aparute in copilarie
se autolimiteaza sponta
(pag. x)

B. Au rate de raspuns inalte

Tema nr. 23
Infectia cu virusul imunodeficientei umane

C. Au efecte adverse mai mari

Bibliografie asociata temei:

D. Au efecte adverse mai mici

E. Au o durata mai mare de tratament
(pag. x)
17 Prezenta in ser de IgG anti hepatita virala A
poate fi interpretata ca:

Compendiu vol I
463-467
*1

Urmatoarele enunturi referitoare la HIV sunt

adevarate, cu exceptia:

A. genereaza initial o infectie acuta

A. Hepatita virala A acuta

B. este un virus din familia retrovirusurilor

B. Hepatita virala A cronica

C. stabileste rezervoare latente in organismul uman

C. Hepatita virala G

D. este un virus AND

D. Vaccinare anti hepatita virala A in antecedente

E. infectia cu HIV este diagnosticata prin utilizarea

unui test de screening si a unui test de confirmare

E. Hepatita virala A in andecedente (cicatrice

serologica)
(pag. x)
18 Evolutia hepatitelor virale este in general
autolimitata pentru urmatoarele etiologii:

(pag. x)
*2

Etapa SIDA este definita imunologic de

valoarea numarului limfocitelor CD4:

A. <200 cel/mmc

A. Hepatita virala A

B. 200-499 cel/mmc

B. Hepatita virala E

C. >500 cel/mmc

C. Hepatita virala C

D. >200 cel/mmc

D. Hepatita virala B

E. <350 cel/mmc

E. Hepatita virala D

(pag. x)

(pag. x)

Pag. 85 din 146

*3

Care este durata maxima a ferestrei

serologice in infecta cu HIV?

Urmatoarele enunturi referitoare la etapele

evolutive din infectia cu HIV sunt adevarate:

A. O luna

A. infectia acuta are un tablou clinic nespecific

B. Trei luni

B. etapa asimptomatica poate avea o durata medie

de 8-10 ani

C. Sase luni
D. Noua luni
E. Douasprezece luni
(pag. x)
*4

In care etapa a replicarii virale actioneaza

inhibitorii de fuziune:

C. etapa SIDA este definita de valoarea limfocitelor

CD4 in intervalul 200-500 cel/mmc
D. in infectia acuta, diagnosticul se pune prin test
ELISA
E. in etapa asimptomatica, incarcatura virala
ramne relativ stabila

A. transcrierea materialului genetic viral

(pag. x)

B. patrunderea in celula gazda

C. formarea proteinelor mature prin clivarea

poliproteinelor
D. integrarea ADN-ului proviral in materialul genetic
al celulei gazda
E. atasarea de coreceptori
(pag. x)
*5

In cazurile de expunere accidentala

profesionala cu potential inalt de infectare cu
HIV, profilaxia cu antiretrovirale se face timp
de :

A. 48 de ore
B. Patru saptamni
C. Sase luni
D. Dousprezece luni
E. Toata viata

Infectiile oportuniste ce pot fi intlnite in

infectia cu HIV sunt:

A. meningita criptocococica
B. toxoplasmoza cerebrala
C. cancerul cervical
D. pneumocistoza pulmonara
E. Tuberculoza
(pag. x)
10 Care sunt recomandarile pentru a diminua
riscul de transmitere materno-fetala a
infectiei cu HIV:
A. Nastere vaginala
B. Nastere prin cezariana
C. Alimentarea la sn a nou-nascutului
D. Tratament antiretroviral inceput ct mai repede
in sarcina

(pag. x)

E. Nou-nascutul va primi profilaxie antiretrovirala

(pag. x)

Principalele cai de transmitere a infectiei cu

HIV sunt:

A. transmitere fecal-orala
B. transmitere verticala
C. contact sexual neprotejat
D. transmitere parenterala
E. transmitere aerogena
(pag. x)
7

Care sunt parametrii utili pentru evaluarea

raspunsului la tratament in infectia cu HIV:

A. Numar de celule CD4

Tema nr. 24
Sepsisul si socul septic
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
267-272
*1

In sepsis, terapia antifungica se

administreaza, n caz de:

A. Leucopenie
B. La pacientii cu cateter venos periferic

B. Hemograma

C. La pacientii care nu prezinta evolutie favorabila

sub antibioticoterapie cu spectru larg

C. Profil de rezistenta virala

D. Sindrom febril prelungit

D. Incarcatura virala

E. Procalcitonina serica crescuta

E. Profil lipidic

(pag. x)

(pag. x)

Pag. 86 din 146

*2

Care criteriu intra in definitia sepsisului,

actualizata in 2014:

n evaluarea diagnosticului de sepsis, se

recomanda urmatoarele investigatii:

A. Test pozitiv la procalcitonina

A. O singura hemoculturi recoltata in frison

B. Trei hemoculturi pozitive (recoltate n puseu

febril)

B. Procalcitonina serica

C. Leucocitoza sau neutropenie

D. Disfuncie de organ (cu alta localizare n afara
sediului primar al infeciei)

C. Hemoleucograma
D. Dozarea de interleuchine
E. Markeri inflamatori

E. Hipertermie

(pag. x)

(pag. x)

*3

Sindromul de raspuns inflamator sistemic

(SIRS) este definit prin, cu exceptia:

A. Leucocitoza sau leucopenie

B. Febra sau hipotermie
C. Trombocitopenie sau trombocitoza
D. Polipnee

Pentru stabilirea etiologiei sepsisului sunt

utile investigatiile:

A. Hemocultura
B. Lactatul seric
C. Coprocultura
D. Urocultura
E. Concentratia de protrombina

E. Tahicardie

(pag. x)

(pag. x)

*4

Ce defineste dezescaladarea in terapia

antibiotica:

Sepsisul poate fi cauzat de:

A. Infectii bacteriene
B. Raspuns inflamator sistemic

A. Scadera dozei in perioada de declin a bolii

C. Infectii virale

B. Scadera numarului de antibiotice

D. Infectii fungice

C. Scadera efectului antibacterian

E. Insuficienta multiorganica

D. Inlocuirea terapiei cu spectru larg cu cea tintita

dupa identificarea etiologiei

(pag. x)

E. Nici una din cele de mai sus

(pag. x)
*5

Terapia antimicrobiana, in sepsis, trebuie sa

tina cont de urmatoarele, cu exceptia:

A. Antecedentele pacientului
B. Instalarea insuficientei renale
C. Prezenta SIRS
D. Riscul de infectie cu tulpini multi-rezistente
E. Provenienta infectiei
(pag. x)
6

Urmatoarele afirmatii, referitoare la

tratamentul n sepis, sunt adevarate:

A. Tratamentul etiologic se incepe in cel mai scurt

timp posibil, de preferat in prima ora
B. Este importanta asigurarea suportului
hemodinamic
C. Stabilirea provenientei infectiei, din comunitate,
asociata ngrijirilor medicale sau asociata
mediului de spital este importanta pentru
stabilirea antibioticoterapiei
D. Terapia antibiotica de spectru larg, se
administreaza dupa identificarea agentului
patogen
E. Reevaluarea schemei de tratament se face zilnic

10 Urmatoarele afirmaii referitoare la sepsis

sunt adevarate:
A. Etiologia virala nu este posibila
B. Sepsisul este un raspuns inflamator sistemic al
organismului la o injurie infectioasa
C. In patogenia sepsisului a fost incriminata
eliberarea de toxine bacteriene
D. Etiologia infectioasa este exclusiv bacteriana
E. Trombembolismul pulmonar poate cauza sepsis
(pag. x)
Tema nr. 25
Boala cronica de rinichi
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
273-514
*1

Care este principala boala extrarenala care

determina boala cronica de rinichi?

A. Hipertensiunea arteriala
B. Lupusul eritematos sistemic
C. Diabetul zaharat
D. Poliartrita reumatoida
E. Diabetul insipid
(pag. 474)

(pag. x)
Pag. 87 din 146

*2

Pragul peste care nivelul albuminuriei se

asociaza cu cresterea riscului renal, de
mortalitate/morbiditate generala si
cardiovasculara este:

*7

A. 30 mg/zi

Asocierea unui nivel al ratei filtrarii

glomerulare de 35 ml/min/1,73m2 cu un
raport albumina/creatinina urinara de
200mg/g, pe o durata de peste 3 luni, confera
unui pacient un risc renal si cardiovascular:

B. 300 mg/zi

A. minim

C. 15 mg/zi

B. mic

D. 150 mg/zi

C. mediu

E. 3,5 g/zi

D. mare

(pag. 475)

E. foarte mare

*3

Pragul peste care nivelul proteinuriei

semnifica lezarea rinichiului este:

(pag. 479)
*8

A. 30 mg/zi
B. 300 mg/zi
C. 15 mg/zi
D. 150 mg/zi
E. 3,5 g/zi
(pag. 476)
*4

Categoria de albuminurie A2, se defineste

prin valoarea raportului albumina/creatinina
urinara, determinat din urina emisa spontan:

A. <30 mg/g
B. 30-300 mg/g
C. 30-150 mg/g
D. <150 mg/g
E. >300 mg/g
(pag. 476)
*5

Categoria de albuminurie A3, se defineste

prin valoarea raportului albumina/creatinina
urinara in urina emisa spontan:

A. <30 mg/g

Incadrarea unui pacient in categoriile de risc

G3b si A2, situeaza acel pacient in categoria
de risc renal si cardiovascular:

A. minim
B. mic
C. mediu
D. mare
E. foarte mare
(pag. 479)
*9

Incadrarea unui pacient in categoriile de risc

G4 si A3 situeaza acel pacient in categoria de
risc renal si cardiovascular:

A. minim
B. mic
C. mediu
D. mare
E. foarte mare
(pag. 479)
* 10 In boala cronica de rinichi, ghidurile
recomanda mentinerea bicarbonatului seric:

B. 30-300 mg/g

A. >30 mEq/l

C. 30-150 mg/g

B. <20 mEq/l

D. <150 mg/g

C. 18-22 mEq/l

E. >300 mg/g

D. 16-20 mEq/l

(pag. 476)

E. >22 mEq/l

*6

Boala cronica de rinichi se defineste prin

reducerea persistenta a ratei filtrarii
glomerulare sub 60ml/min pentru o perioada
de:

(pag. 487)
* 11 In centrul mecanismelor compensatorii ce
apar atunci cand are loc reducerea
numarului nefronilor functionali sta:

A. 1 luna

A. Sistemul imunitar

B. 3 saptamani

B. Beta-blocarea

C. 3 luni

C. Consumul de proteine

D. < 2 luni

D. Sistemul rennina-angiotensina-aldosteron

E. Peste 5 luni

E. Blocarea canalelor de calciu

(pag. 476)

(pag. 480)

Pag. 88 din 146

* 12 In patogenia anemiei renale, rolul central

revine:
A. Deficitului absolut de calciu
B. Reducerii productiei de trombocite
C. Reducerii productiei renale de eritropoietina
D. Cresterii productiei renale de eritropoietina
E. Scaderii nivelului parathormonului
(pag. 498)
* 13 Antihipertensivele de prima linie la pacientii
cu raport albuminurie/creatinurie > 300mg/g
sunt:
A. Antagonistii sistemului renina angiotensina
aldosteron
B. Beta blocantele
C. Blocantele de calciu
D. Diureticele

17 Variabilele utilizate de cele mai folosite

ecuatii pentru estimarea ratei filtrarii
glomerulare (CKD EPI si MDRD cu 4
variabile) sunt:
A. Creatinina serica
B. Indicele masei corporale
C. Varsta
D. Sexul
E. Etnia
(pag. 476)
18 Cistatina C:
A. Este un polipeptid cu masa moleculara mica
B. Este produs in toate celulele nucleate
C. Are nivelul seric dependent de etnie si sex
D. Este folosit frecvent in practica clinica

E. Vasodilatatoarele

E. Prezinta valori serice direct proportionale cu

varsta subiectilor

(pag. 483)

(pag. 477)

* 14 Calcifilaxia este o forma grava de calcificare

vasculara care afecteaza:

19 Testele de triaj pentru boala cronica de

rinichi sunt:

A. Arteriolele cutanate

A. Rata filtrarii glomerulare estimate

B. Arterele coronare

B. Varsta

C. Arterele renale

C. Proteinuria

D. Aorta

D. Sexul

E. Arterele carotide

E. Etnia

(pag. 490)

(pag. 477)

* 15 Evaluarea tulburarilor mineral-osoase

asociate bolii cronice de rinichi se
recomanda la scaderea eRFG sub:

20 Principalii factori determinanti ai progresiei

bolii renale sunt:
A. Albuminuria

A. 90 ml/min/1,73m2

B. Boala renala primara

B. 60 ml/min/1,73m2

C. eRFG la momentul diagnosticului

C. 45 ml/min/1,73m2

D. Presiunea arteriala

D. 30 ml/min/1,73m2

E. Nivelul glicemiei

E. 15 ml/min/1,73m2

(pag. 480)

(pag. 490)
16 Conditii asociate unui risc crescut de boala
cronica de rinichi sunt:

21 Reducerea declinului eRFG poate fi obtinuta

prin controlul:
A. Diurezei

A. Diabetul zaharat

B. Presiunii arteriale

B. Hipertenisunea arteriala

C. Ingestiei alimentare

C. Obezitatea

D. Proteinuriei

D. Antecedente de injurie renala acuta

E. Presiunii intraglomerulare

E. Varsta

(pag. 481)

(pag. 474)

Pag. 89 din 146

22 Modificarea stilului de viata in boala cronica

de rinichi cuprinde:
A. Aportul de sare < 6g/zi
B. Indicele de masa corporala 20-25kg/m2
C. Continuarea fumatului
D. Mers pe jos 30 minute, 5 zile/saptamana
E. Folosirea diureticelor
(pag. 482)
23 Antagonistii sistemului renina angiotensina
aldosteron sunt preferati ca antihipertensive
de prima linie in preventia progresiei bolii
cronice de rinichi deoarece:

27 Acidoza metabolica in boala cronica de

rinichi:
A. Este cea mai frecventa tulburare a
metabolismului acido-bazic
B. Poate aparea cand eRFG scade sub 40ml/min
C. Determina reducerea catabolismului muscular
D. Determina insulinorezistenta
E. Nu determina progresia BCR
(pag. 487)
28 Cresterea nivelului seric al parathormonului
in boala cronica de rinichi:
A. Se produce doar in stadiul 5

A. Au efect antihipertensiv bun

B. Determina calcificari vasculare

B. Cresc nivelul proteinuriei

C. Se asociaza cu anemia

C. Reduc progresia BCR

D. Se asociaza cu polineuropatia

D. Influenteaza pozitiv prognosticul cardiovascular

E. Are efect benefic in BCR

E. Determina hiperpotasemie

(pag. 489)

(pag. 483)
24 La initierea tratamentului cu antagonisti ai
sistemului renina angiotensina aldosteron
trebuie monitorizate:

29 Evaluarea tulburarilor mineral-osoase

ascoiate bolii cornice de rinichi presupune
determinarea:
A. Calcemiei

A. Presiunea arteriala

B. Glicemiei

B. Glicemia

C. Fosfatemiei

C. Diureza

D. PTH

D. Creatinina

E. Fosfatazei alkaline

E. Potasiul seric

(pag. 490)

(pag. 484)
25 Tratamentul cu statine in boala cronica de
rinichi este indicat:
A. La toti subiectii

30 Pericardita in boala cronica de rinichi:

A. Apare la pacientii cu eRFG sub 15
ml/min/1,73m2

B. La cei peste 50 de ani cu hipercolesterolemie

B. Constituie o indicatie majora de initiere a

tratamentului dialitic

C. La cei sub 50 de ani cu hipercolesterolemie si

diabet zaharat

C. Se manifesta prin durere asociata cu frecatura

pericardica

D. La cei sub 50 de ani cu hipercolesterolemie si

antecedente de evenimente ocluzive arteriale

D. Nu se complica niciodata cu tamponada cardiaca

E. Dupa initierea hemodializei

(pag. 495)

E. Nu se manifesta prin durere precodiala

(pag. 485)
26 Cauze ale hiperpotasemiei in boala cronica
de rinichi sunt:
A. Aportul crescut
B. Administrarea diureticelor de ansa
C. Diureza excesiva
D. Hipovolemia
E. Hemoliza
(pag. 486)

Pag. 90 din 146

Tema nr. 26
Glomerulopatii
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
515-548
1

Selectati manifestarile clinice si paraclinice

sugestive pentru glomerulonefritele rapid
progresive:

A. proliferare extracapilara (semilune) in

majoritatea glomerulilor la examenul histologic
B. insuficienta renala progresiva in 1 - 3 luni
C. piurie
D. leucociturie

In ce situatii este indicata biopsia renala la

pacientii cu glomerulonefrita acuta (GNA)
poststreptococica:

A. la toti pacientii cu GNA poststreptococica

B. insuficienta renala grava, progresiva
C. hipocomplementemie prelungita
D. episoade recurente de hematurie
E. anomalii ale coagularii sangelui
(pag. 525)
6

Nefropatia cu Ig A se caracterizeaza prin:

A. episoade de hematurie macroscopica aparute de

regula, la aproximativ 48 ore dupa o infectie
respiratorie superioara

E. proliferare endocapilara glomerulara (cresterea

numarului de celule endoteliale si/sau
mezangiale) la examenul histologic

C. functia renala se degradeaza de regula lent

(pag. 521)

D. fractiunea C 3 a complementului este scazuta

Originea glomerulara a hematuriei este

sugerata de:

A. asocierea cu proteinurie de peste 2 3 g/24 ore,

edeme sau hipertensiune arteriala

B. hipertensiune arteriala, de obicei moderata

E. prevalenta mai ridicata la sexul feminin

(pag. 526-527)
7

Selectati glomerulopatiile care se insotesc

quasiconstant de sindrom nefrotic:

B. urina bruna, cu aspect de coca-cola

A. glomerulopatia cu modificari minime

C. prezenta litiazei reno-urinare

B. glomerulopatia membranoasa

D. prezenta unei neoplazii (vezica urinara, prostata,

tumora Wilms)

C. glomerulonefrita acuta poststreptococica

E. prezenta cilindrilor hematici

(pag. 523)
3

Hematuria postglomerulara poate fi cauzata

de:

A. nefropatia cu Ig A
B. litiaza reno-urinara
C. tumora Wilms
D. sindromul Alport
E. traumatism renal
(pag. 523)
4

Glomerulonefrita acuta poststreptococica se

manifesta prin:

A. edeme periorbitare si la nivelul membrelor

inferioare
B. fractiunea C 3 a complementului normala
C. proteinurie, de regula subnefrotica
D. hematurie, cu hematii dismorfe
E. hipertensiune arteriala moderata
(pag. 524-525)

D. amiloidoza
E. nefropatia cu Ig A
(pag. 533)
8

Cele mai frecvente cauze de sindrom nefrotic

la adult sunt:

A. glomerulopatia membranoasa
B. nefroza lipoidica
C. glomerulopatia diabetica
D. glomeruloscleroza focala si segmentala
E. nefropatia cu Ig A
(pag. 533)
9

Care din anomaliile biologice se pot intalni in

sindromul nefrotic:

A. hiperproteinemie > 8 g/dl

B. hipoalbuminemie < 3 g/dl
C. proteinurie > 3,5 g/24 ore
D. hipercolesterolemie
E. trombocitopenie
(pag. 531, 535)

Pag. 91 din 146

10 Starea de hipercoagulabilitate din sindromul

nefrotic se produce prin:

15 Glomerulopatia cu modificari minime se

caracterizeaza prin:

A. hemoconcentratie

A. sindrom nefrotic aparut precoce

B. accentuarea fibrinolizei

B. ingrosarea membranei bazale glomerulare in

microscopie optica

C. alterarea concentratiei si/sau activitatea

proteinelor C si S
D. scaderea concentratiei plasmatice de
antitrombina III
E. pierderi urinare de Ig G
(pag. 535)
11 Cele mai frecvente 2 tipuri de infectie care
apar ca si complicatii ale sindromului
nefrotic sunt:
A. pielonefrite
B. meningite
C. infectiile cutanate
D. pneumoniile
E. peritonite

C. fuziunea prelungirilor podocitelor in microscopie

electronica
D. formele primare de boala sunt mai frecvente la
adult
E. cea mai corticosensibila glomerulopatie care
produce sindrom nefrotic
(pag. 537-538)
* 16 Substratul morfologic clasic al sindromului
nefritic acut este reprezentat de:
A. glomerulonefrita proliferativa extracapilara
(crescentica)
B. glomerulonefrita proliferativa endocapilara
C. glomerulopatia membranoasa
D. glomerulopatia cu modificari minime

(pag. 535)

E. glomeruloscleroza focala si segmentala

12 Care dintre urmatoarele clase de

medicamente au efect antiproteinuric:

(pag. 521)

A. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

B. diuretice de ansa
C. antagonistii receptorilor de angiotensina

* 17 Glomerulonefrita rapid progresiva se

caracterizeaza histologic prin:
A. glomerulonefrita proliferativa endocapilara

D. beta blocantele

B. glomerulonefrita proliferativa extracapilara

(crescentica)

E. albumina umana

C. glomerulopatia membranoasa

(pag. 536-537)

D. glomeruloscleroza focala si segmentala

13 Care dintre urmatoarele mecanisme

determina aparitia glomerulopatiei diabetice:

E. glomerulopatia cu modificari minime

A. . hipertensiunea intraglomerulara
B. depunerea de complexe imune circulante in
glomeruli
C. stimularea formarii de amiloid AA
D. . expansiunea matricei mezangiale
E. modificari ale membranei bazale glomerulare

(pag. 521)
* 18 Excretia de proteine in urina finala la
subiectul sanatos este:
A. sub 0,15 g/24 ore
B. sub 300 mg/24 ore
C. sub 1 g/24 ore
D. intre 150 si 300 mg/24 ore

(pag. 519)

E. peste 3,5 g/24 ore

14 Anticoagularea profilactica este indicata la

pacientii cu sindrom nefrotic si:

(pag. 531)

A. fibrilatie atriala
B. . albumina serica sub 2 g/dl

* 19 Care este tulpina de streptococ beta

hemolitic din grupul A care se asociaza cel
mai frecvent cu glomerulonefrita:

C. imobilizare prelungita

A. tulpina 2

D. trombocitopenie severa

B. tulpina 1

E. tratament diuretic masiv

C. tulpina 49

(pag. 537)

D. tulpina 57
E. tulpina 60
(pag. 523)

Pag. 92 din 146

* 20 Care din urmatoarele afectiuni se poate

insoti de proteinurie prerenala:
A. glomerulopatiile

* 25 Metoda de determinare cantitativa a

proteinuriei dintr-un esantion oarecare de
urina (spot) este:

B. nefropatiile interstitiale

A. colectarea urinii pe 24 de ore

C. infectiile urinare

B. electroforeza proteinelor urinare

D. litiaza reno-urinara

C. examenul sumar de urina

E. mielomul multiplu

D. raportul proteinurie/creatininurie

(pag. 531)

E. electroforeza proteinelor serice

* 21 Care este mecanismul implicat in patogeneza

bolii Fabry:
A. mutatii pe genele care codifica lanturile 3, 4
si 5 ale colagenului tip IV

(pag. 532)
* 26 In purpura Henoch Schonlein modificarile
renale sunt similare cu cele din:
A. glomerulopatia membranoasa

B. ingrosarea si hialinizarea peretilor arteriolari

B. glomerulopatia cu modificari minime

C. hipertensiunea intraglomerulara

C. nefropatia cu Ig A

D. mutatii ale genei GLA de pe cromozomul X care

determina un deficit de galactozidaza A

D. glomerulonefrita membranoproliferativa

E. stimularea formarii de amiloid A

(pag. 519)
* 22 Cea mai frecventa glomerulopatie primara
este:
A. glomerulopatia diabetica
B. glomerulopatia membranoasa
C. nefropatia cu Ig A
D. glomeruloscleroza focala si segmentala
E. glomerulonefrita membranoproliferativa
(pag. 526)
* 23 Anticoagularea profilactica este recomandata
in sindromul nefrotic din glomerulopatia
membranoasa, daca albumina serica scade
sub:
A. 2,5 g/dl
B. 2 g/dl
C. 3 g/dl

E. glomeruloscleroza focala su segmentala

(pag. 526)
* 27 Hematuria asociata cu surditate si tulburari
oculare apar in:
A. infarctul renal
B. necroza papilara
C. traumatismul renal
D. nefropatia cu Ig A
E. sindromul Alport
(pag. 523)
* 28 Numeroase forme de glomeruloscleroza
focala apar prin:
A. ingrosarea si hialinizarea peretilor arteriolari
B. necroza fibrinoida a arteriolelor si anselor
capilare glomerulare
C. defecte ale genelor care codifica proteinele
podocitare
D. mutatii ale genei GLA de pe cromozomul X

D. 3,5 g/dl

E. modificari ale membranei bazale glomerulare

E. 1,5 g/dl

(pag. 519)

(pag. 537)
* 24 Sindromul nefrotic este definit de o
proteinurie:

* 29 Leziunile glomerulare din glomerulopatia

infectioasa din infectiile cu E. Coli se produc
prin:

A. sub 3 g/24 ore

A. depunerea de complexe imune circulante

B. peste 3 g/24 ore

B. elaborarea de verotoxina

C. peste 3,5 g//24 ore

C. stimularea formarii de amiloid AA

D. sub 150 mg/24 ore

D. formarea de TGF- cu producerea de matrice

mezangiala si scleroza

E. peste 300 mg/24 ore

(pag. 531)

E. ingrosarea si hialinizarea peretilor arteriolari, cu

ischemie glomerulara
(pag. 519)

Pag. 93 din 146

* 30 In formele primare (idiopatice) de

glomerulopatie membranoasa apar:

Selectati situatiile clinice in care se pot

intalni infectii urinare polimicrobiene:

A. titrul ASLO crescut

A. manevre instrumentare urologice repetate

B. anticorpi antiADN nativi prezenti

B. fistula uro-genitala

C. anticorpi antiHCV prezenti

C. cateterizare urinara prelungita

D. anticorpi antiPLA2R prezenti

D. glomerulonefritele rapid progresive

E. antigen specific prostatic cu titru crescut

E. hipertensiunea arteriala

(pag. 543)

(pag. 551)

Tema nr. 27
Nefropatii tubulo-interstitiale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
549-563
1

Pielonefrita acuta se poate complica cu:

Factorii favorizanti generali (extra-renali) ai

infectiilor de tract urinar sunt:

A. diabetul zaharat
B. neoplaziile tratate cu imunosupresoare
C. sexul masculin
D. sarcina

A. sindrom nefrotic

E. transplantul de organe

B. necroza papilara

(pag. 551)

C. soc toxico-septic

Pielonefrita cronica se poate complica cu:

D. pionefroza

A. glomerulopatie membranoasa

E. insuficienta renala acuta

B. litiaza renala

(pag. 553)

C. glomerulonefrita rapid progresiva

D. hipertensiune arteriala

In pielonefrita acuta explorarile paraclinice

evidentiaza:

A. leucociturie superioara hematuriei, cilindri

leucocitari
B. uroculturi pozitive

E. glomeruloscleroza focala si segmentala

(pag. 557)
8

Tabloul clinic al pielonefritei acute include:

C. hemoculturi pozitive in 20% din cazuri

A. debut brusc, in plina sanatate

D. rinichi subdimensionati, cu contur neregulat la

examenul ecografic

B. febra, frisoane, dureri lombare

C. edeme palpebrale

E. proteinurie > 3,5 g/24 ore

D. polakiurie, disurie

(pag. 552)

E. manevra Giordano negativa

(pag. 551)

Cistita acuta se manifesta prin:

A. polakiurie
B. disurie
C. dureri lombare
D. piurie
E. nefromegalie unilaterala
(pag. 562)
4

La gravida cu pielonefrita acuta este

contraindicata administrarea de:

A. ampicilina

La copil, nefropatia de reflux se

caracterizeaza prin:

A. rinichi de dimensiuni normale la examenele

imagistice
B. dezvoltare fizica deficitara
C. hipertensiune arteriala
D. boala cronica de rinichi
E. reducerea indicelui parenchimatos si contur renal
neregulat la examenul ecografic
(pag. 559)

B. aminoglicozide
C. ceftriaxon
D. cotrimoxazol
E. chinolone
(pag. 554)

Pag. 94 din 146

10 Refluxul vezico-ureteral secundar se

intalneste in:

* 15 Bacteria gram negativa care determina cel

mai frecvent infectii urinare este:

A. megaureter

A. Proteus mirabilis

B. vezica neurologica

B. Klebsiella spp.

C. dupa meatotomie

C. Escherichia Coli

D. dupa ureteroscopie

D. Staphylococcus aureus

E. in ureterul dublu

E. Enterobacter spp.

(pag. 558)

(pag. 551)

* 11 Bacteriuria semnificativa este definita de:

A. 10 4 unitati formatoare de colonii (UFC)/ml de
urina
B. 10000-100000 UFC /ml de urina

* 16 Care este metoda imagistica non-invaziva,

care permite decelarea obstructiei de tract
urinar sau a litiazei reno-urinare la pacientii
cu pielonefrita acuta, fara risc de a genera
insuficienta renala acuta:

C. peste 10 5 UFC /ml de urina

A. tomografia computerizata

D. 1000 10000 UFC /ml de urina

B. urografia

E. 10 6 UFC /ml de urina

C. ecografia renala

(pag. 551)

D. scintigrafia renala

* 12 Nefropatiile tubulo-interstitiale acute

secundare unei infectii sistemice se
caracterizeaza histologic prin:
A. arterioscleroza
B. proliferare mezangiala

E. arteriografia renala
(pag. 552)
* 17 Durata terapiei antibiotice in pielonefrita
acuta complicata este de:
A. 3 zile

C. infiltrat inflamator (din polimorfonucleare

neutrofile)

B. 2 - 6 saptamani

D. glomeruloscleroza

C. 14 zile

E. fibroza interstitiala si atrofie tubulara

D. 10 zile

(pag. 550)
* 13 Cel mai frecvent, microorganismele
patogene care produc infectii de tract urinar
sunt:

E. 7 zlie
(pag. 554)
* 18 Prezenta proteinuriei nefrotice la pacientii cu
pielonefrita cronica sugereaza asocierea:

A. virusuri

A. litiazei renale

B. fungi

B. glomerulonefritei acute

C. mycoplasme

C. glomerulosclerozei focale si segmentare

D. bacterii gram pozitive

D. nefropatie cu Ig A

E. bacterii gram negative

E. glomerulonefritei rapid progresive.

(pag. 551)

(pag. 557)

* 14 Localizarea renala a infectiei urinare este

sugerata de:
A. leucociturie
B. hematurie
C. bacteriuria semnificativa
D. cilindri leucocitari
E. piurie
(pag. 552)

* 19 Durata terapiei antibiotice la pacientii cu un

prim episod de cistita acuta, in absenta
factorilor favorizanti ai infectiei urinare este
de:
A. o zi (doza unica)
B. 3 zile
C. 7 zile
D. 14 zile
E. 6 saptamani 6 luni
(pag. 562)

Pag. 95 din 146

* 20 In formele severe de pielonefrita acuta, cu

intoleranta digestiva, tratamentul antibiotic
de urgenta, pana la sosirea rezultatului
bacteriologic, consta in:
A. chinolona pe cale orala
B. betalactamina cu chinolona parenteral
C. cefalosporina de generatia a-3-a pe cale orala
D. nitrofurantoin
E. cotrimoxazol
(pag. 554)

*5

Hiperpotasemia este definita ca o crestere a

nivelului plasmatic de K+ peste:

A. 4,5 mmol/l
B. 4,7 mmol/l
C. 5 mmol/l
D. 6 mmol/l
E. 5,3 mmol/l
(pag. 586)
6

In conditii normale, in organismul uman, apa

reprezinta:

Tema nr. 28
Tulburari electrolitice si acidobazice

A. 50% la femei

Bibliografie asociata temei:

C. 55% la obezi

Compendiu vol I
564-580
*1

Compartimentul intracelular reprezinta:

A. 1/3 din apa totala

B. 1/4 din apa totala
C. 2/3 din apa totala
D. 2/5 din apa totala
E. 1/2 din apa totala
(pag. 575)
*2

Compartimentul extracelular reprezinta:

A. 1/3 din apa totala

B. 1/4 din apa totala
C. 2/3 din apa totala
D. 2/5 din apa totala
E. 1/2 din apa totala
(pag. 575)
*3

In spatiul extracelular, sodiul are o

concentratie de:

A. 3,5-5 mmol/l

B. 60% la barbati
D. 75% la femei
E. 70% la barbati
(pag. 575)
7

Hipovolemia hiperosmolara este intalnita in:

A. Aport redus de apa

B. Aport crescut de apa
C. Diabet insipid
D. Diabet zaharat
E. Hipotermie
(pag. 578)
8

Hipovolemia izoosmolara este intalnita in:

A. Aport crescut de apa

B. Hemoragii
C. Administrare de diuretice
D. Diabet insipid
E. Diaree
(pag. 578)
9

Hiperpotasemia poate aparea in:

B. 4,5-5,8 mmol/l

A. Hemoliza

C. 1,7-2,6 mmol/l

B. Necroza muschilor striati

D. 135-145 mmol/l

C. Administrarea de diuretice

E. 120-150 mmol/l

D. Arsuri

(pag. 575)

E. Intoxicatia cu glicozide

*4

In spatiul extracelular, potasiul are o

concentratie de:

A. 3,5-5 mmol/l

(pag. 586)
10 Scopul terapiei in hiperpotasemie este:

B. 4,5-5,8 mmol/l

A. Protectia cardiaca prin antagonizarea efectelor

hiper K+

C. 1,7-2,6 mmol/l

B. Scoaterea K+ din celule

D. 135-145 mmol/l

C. Introducerea K+ in celule

E. 120-150 mmol/l

D. Indepartarea K+ din organism

(pag. 575)

E. Prevenirea recurentei hiper K+

(pag. 587)

Pag. 96 din 146

Tema nr. 29
Convulsiile la copil
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
1-18
*1

Dintre manifestarile epileptice cu debut in

perioada 1 luna-3 ani face parte:

A. Encefalopatia mioclonica precoce (sindromul

Aicardi)
B. Encefalopatia epileptica infantila precoce
(sindromul Ohtahara)
C. Sindromul West

*5

In perioada antenatala primul loc in etiologia

crizelor epileptice este reprezentat de:

A. encefalopatia hipoxic-ischemica
B. neuroinfectiile (encefalita herpetica, abces
cerebral
C. tumorile cerebrale
D. malformatiile cortexului cerebral (tulburari de
proliferare, migrare neuronala si organizare
corticala)
E. malformatiile arterio-venoase
(pag. 2)
*6

D. Epilepsia absenta a copilului

Secusele musculare masive, scurte,

bilaterale ale membrelor si trunchiului
caracterizeaza:

E. Epilepsia cu crize generalizate tonico-clonice de

trezire

A. crizele tonice

(pag. 6,7,8,9)

B. crizele clonice

*2

Care dintre urmatoarele afirmatii privind

convulsiile febrile simple la copil este
adevarata?

A. apar mai frecvent la nou-nascut

B. apar la copii cu varsta intre 6 luni 5 ani
C. apar de obicei la copiii cu anomalii neurologice
D. apar de obicei la copiii cu retard neuropsihic

C. crizele tonico-clonice
D. crizele mioclonice
E. crizele atonice
(pag. 3,4)
*7

Care este examenul neuroimagistic de prima

intentie la copiii cu epilepsie?

E. sunt urmate de deficit postcritic

A. IRM cerebral (imagistica prin rezonanta

magnetica)

(pag. 8)

B. examenul CT (tomografia computerizata)

*3

Care dintre urmatoarele crize partiale se

manifesta prin alterarea constientei?

A. crizele partiale simple cu semiologie motorie

B. crizele partiale simple cu simptome somatosenzoriale
C. crizele partiale simple cu simptome vegetative
D. crizele partiale simple cu simptome psihice
E. crizele partiale cu semiologie complexa
(pag. 5)
*4

Prototipul crizelor epileptice ocazionale este

reprezentat de:

A. spasmul hohotului de plans

B. mioclonia esentiala
C. mioclonia benigna Fejerman

C. EEG (electroencefalograma)
D. tomografia cu emisie de pozitroni (PET)
E. tomografia computerizata cu emisie de foton
unic (SPECT)
(pag. 10,11)
*8

Care dintre malformatiile cortexului cerebral

cu rol in etiologia crizelor epileptice este
rezultatul tulburarilor de migrare neuronala?

A. hemimegalencefalia
B. lissencefalia
C. polimicrogiria
D. schizencefalia
E. microdisgeneziile
(pag. 2)

D. convulsiile febrile
E. pavorul nocturn
(pag. 8,12)

Pag. 97 din 146

*9

Hipocalcemia neonatala caracterizata clinic

prin crize focale sau multifocale este o
conditie in care calcemia:

14 Complicatii ale crizelor epileptice la copil

sunt:
A. status epileptic

A. este < 7 mg%

B. bruxism

B. este < 12 mg%

C. moarte subita

C. poate fi ameliorata prin alimentarea exclusiva cu

lapte de vaca foarte bogat in fosfati

D. depresie, anxietate, suicid

D. poate fi ameliorata prin alimentarea exclusiva cu

lapte pulbere cu raport Ca/P < 1-1,5

(pag. 12,13)

E. poate fi corectata daca exista hipoparatiroidism

functional

15 In convulsiile febrile la copil examenul LCR

este indicat:

(pag. 5)
* 10 Care dintre urmatoarele este element de
prognostic nefavorabil in sindrom West?

E. probleme de invatare

A. in situatiile in care se suspecteaza un proces

inflamator cerebral
B. in situatiile in care se suspecteaza un teren atopic

A. debutul spasmelor epileptice dupa varsta de 4

luni

C. in situatiile in care convulsiile febrile sunt

complexe

B. traseul de hipsaritmie clasica

D. la copiii sub 18 luni

C. hipsaritmia asimetrica

E. la copiii peste 5 ani

D. raspunsul electroclinic rapid la tratament

(pag. 8)

E. raspunsul electroclinic stabil la tratament

16 Manifestari paroxistice nonepileptice in

cadrul diagnosticului diferential al
convulsiilor la copil sunt:

(pag. 7)
11 Care dintre urmatoarele alcatuiesc triada
caracteristica sindromului West?
A. spasme epileptice
B. hipsaritmie
C. febra cu frison
D. oprire sau regres in dezvoltarea
neuropsihomotorie
E. piridoxinodependenta
(pag. 7)
12 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
crizele din convulsiile febrile simple la copil
sunt adevarate?

A. miocloniile hipnice
B. bruxismul
C. pavorul nocturn
D. convulsiile febrile simple sau benigne
E. convulsiile febrile complexe sau complicate
(pag. 8,12)
17 Care dintre urmatoarele manifestari
epileptice pot prezenta crize mioclonice?
A. Sindromul Lennox-Gastaut
B. Sindromul Doose
C. Sindromul Dravet

A. pot fi tonico-clonice

D. Epilepsia absenta juvenila

B. pot fi tonice

E. Convulsiile febrile simple

C. pot fi hipotonice

(pag. 3,7,8)

D. pot fi mioclonice
E. pot fi urmate de paralizie Todd
(pag. 8)
13 Convulsiile febrile complexe la copil:
A. sunt unilaterale
B. sunt bilaterale
C. durata este scurta (sub 15 minute)
D. durata este mai mare de 15 minute
E. pot fi urmate de paralizie Todd

18 In cadrul convulsiilor la copil, care dintre

urmatoarele afirmatii privind absentele
atipice sunt adevarate?
A. prezinta suspendarea brusca a constientei
B. au debut progresiv
C. pot fi mioclonice
D. pot fi atonice
E. pot fi hipertonice cu manifestari vegetative
(pag. 4)

(pag. 8)

Pag. 98 din 146

19 Care dintre urmatoarele sindroame fac parte

din encefalopatia dependenta de varsta,
putand fi considerate stadii succesive in
maturatia procesului epileptic?

*3

Care dintre urmatoarele nu se administreaza

la copilul cu laringita acuta edematoasa
subglotica (crup)?

A. Adrenalina racemica

A. Sindromul Ohtahara

B. Dexametazona parenteral

B. Sindromul Lennox-Gastaut

C. Budesonide pe cale inhalatorie

C. Sindromul TORCH

D. Antibiotice

D. Sindromul DiGeorge

E. Amestec heliu-oxigen

E. Sindromul West

(pag. 24)

(pag. 2,5,6)
20 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
spasmul hohotului de plans sunt adevarate?

*4

La radiografia gatului in incidenta laterala se

poate observa semnul degetului mare in:

A. Epiglotita acuta (Laringita acuta supraglotica)

A. se intalneste la copii cu varsta sub 5 ani

B. Crup (Laringita acuta edematoasa subglotica)

B. este prezenta hipsaritmia

C. Crupul spasmodic (Laringita striduloasa)

C. traseul EEG este normal

D. Abcesul retrofaringian

D. se poate manifesta prin forme cianotice

E. Aspiratia de corpi straini

E. se poate manifesta prin forme palide (crize

anoxice reflexe)

(pag. 23,24,25)

(pag. 11)
Tema nr. 30
Infectiile de cai aeriene superioare la copil
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
19-34
*1

Etiologia cea mai frecventa a faringitelor este

data de:

*5

Forma manifesta de otomastoidita a

sugarului apare la:

A. Copii cu deficite imune

B. Sugari eutrofici supusi unei antibioticoterapii
necorespunzatoare
C. Sugari eutrofici care nu au fost in prealabil tratati
cu antibiotice
D. Malnutriti
E. Prematuri

A. Virusuri

(pag. 29,30)

B. Streptococul beta-hemolitic grup A

C. Haemophilus influenzae

Manifestari clinice in perioada de stare a

epiglotitei acute la copil sunt:

D. Streptococul pneumoniae

A. Cap in pozitie flectata (in trepied)

E. Streptococul grup C

B. Disfonie

(pag. 19)

C. Ptialism

*2

Cea mai frecventa boala bacteriana la sugar

si copilul mic este:

D. Stridor expirator
E. Stridor inspirator

A. Guturaiul (raceala simpla)

(pag. 25)

B. Faringita acuta

C. Pneumonia comunitara
D. Otita medie acuta

Complicatii ale epiglotitei acute la copil ca

urmare a diseminarii procesului infectios
sunt:

E. Infectia de tract urinar

A. Pneumonii

(pag. 27)

B. Atelectazii
C. Artrita juvenila
D. Artrite septice
E. Meningite
(pag. 25)

Pag. 99 din 146

In otita medie acuta la copil, prezenta

exudatului la nivelul urechii medii este
sugerata de:

*2

Manifestarile osoase din rahitismul carential

la copil predomina la nivelul:

A. Diafizelor oaselor lungi

A. Bombarea timpanului

B. Metafizei oaselor lungi

B. Reducerea mobilitatii timpanului

C. Epifizei oaselor lungi

C. Prezenta otolitilor

D. Oaselor late

D. Nivele hidroaerice in spatele timpanului

E. Intregului sistem osos, in mod unitar

E. Otoree

(pag. 51)

(pag. 27)
9

*3

Care dintre urmatoarele afirmatii privind otita

medie acuta a sugarului sunt adevarate?

A. Este mai frecventa la sugarii alimentati artificial

B. Otalgia se amelioreaza spectaculos odata cu
perforarea (spontana sau terapeutica) a
timpanului

Care dintre urmatoarele reprezinta stadiul III

al rahitismului carential la copil in functie de
parametrii biochimici?

A. Hipocalcemie, normofosfatemie, fosfataze

alcaline normale
B. Normocalcemie, hipofosfatemie, fosfataze
alcaline crescute

C. Calea principala de infectie a urechii medii este

prin conductul auditiv extern (transtimpanal)

C. Hipocalcemie, normofosfatemie, fofataze

alcaline crescute

D. Calea principala de infectie a urechii medii este

cea hematogena

D. Hipocalcemie, hipofosfatemie, fosfataze alcaline

scazute

E. Calea principala de infectie a urechii medii este

prin trompa lui Eustachio

E. Hipocalcemie, hipofosfatemie, fosfataze alcaline

crescute

(pag. 28,29)

(pag. 52)

10 Tratamentul epiglotitei acute la copil include:

*4

A. Oxigenoterapie

Profilaxia postnatala a rahitismului carential

la copil include:

B. Intubatie nazotraheala

A. Alaptarea exclusiva in primele 6 luni de viata

C. Adrenalina racemica

B. Facilitarea curei helio-marine la sugari

D. Corticosteroizi

C. Expunerea zilnica minim 30 minute la soare a

copiilor

E. Antibiotice
(pag. 26)
Tema nr. 31
Nutritia si alimentatia. Bolile carentiale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
35-60
*1

Necesarul de vitamina D la copil este, in

medie, de:

A. 100 UI/zi (50-150 UI/zi)

B. 200 UI/zi
C. 300 UI/zi
D. 500 UI/zi (400-800 UI/zi)
E. 1000 UI/zi (900-1200 UI/zi)

D. Suplimentarea cu vitamina D 2000-4000 UI/zi (48 picaturi) oral

E. Suplimentarea cu vitamina D 600.000 UI doza
lunara
(pag. 53)
*5

Necesarul de fier al organismului in copilarie

la cei cu greutate normala la nastere si fara
pierderi de sange este de:

A. 0,3-1 mg/kg/zi
B. 5 mg/kg/zi
C. 0,3-1 g/kg/zi
D. 2 g/kg/zi
E. 10 g/kg/zi
(pag. 56)

(pag. 49)

Pag. 100 din 146

*6

La copilul cu anemie feripriva, criza

reticulocitara apare dupa initierea
feroterapiei la:

11 Modificarile dentitiei in rahitismul carential

sunt:
A. Modificarea ordinii de aparitie a dintilor

A. 6-12 ore

B. Aparitia tardiva a dintilor

B. 1-3 zile

C. Deformari dentare

C. 5-7 zile

D. Dinti Hutchinson

D. 2-3 saptamani

E. Numar mare de carii dentare

E. Aproximativ 1 luna

(pag. 51)

(pag. 57)
*7

Cea mai severa forma de malnutritie proteica

este:

A. Marasmul nutritional
B. Atrepsia
C. Kwashiorkor
D. Kwashiorkor marasmic
E. Malnutritia protein-calorica gr. I
(pag. 45)
*8

Malnutritia protein-calorica gradul III este

caracterizata de urmatoarele valori ale
deficitului ponderal:

12 Care dintre urmatoarele afirmatii privind

eficienta tratamentului in rahitismul carential
la copil sunt adevarate?
A. Normalizarea calcemiei apare in decurs de 1-2
saptamani
B. Normalizarea fosfatemiei apare in decurs de 1-2
saptamani
C. Normalizarea fosfatazelor alcaline apare in
decurs de 1-2 saptamani
D. Vindecarea radiologica incepe cu linia de
calcificare distala, care apare vizibila pe
radiografia de pumn dupa 3-4 saptamani de
tratament

B. < 20%

E. Vindecarea radiologica incepe cu linia de

calcificare distala, care apare vizibila pe
radiografia de pumn dupa 6-12 luni de tratament

C. < 30%

(pag. 54)

D. < 40%

13 Care dintre urmatoarele afirmatii privind

rafitismul carential la copil sunt adevarate?

A. < 10%

E. > 40%
(pag. 44)
*9

Malnutritia protein-calorica gradul III este

caracterizata de urmatoarele valori ale
indicelui ponderal (IP):

A. IP > 1
B. IP = 1 - 0,91
C. IP = 0,90 - 0,76
D. IP = 0,75 - 0,6
E. IP < 0,6
(pag. 44)
* 10 Disparitia bulei Bichat survine in:
A. Malnutritia protein calorica gr. I
B. Malnutritia protein calorica gr. II

A. Incidenta este mai mare la prematuri

B. Incidenta maxima este la varsta de 3-18 luni
C. Incidenta maxima este in jurul varstei de 2 ani
D. In patogeneza pot interveni predispozanti factori
genetici
E. Alaptarea naturala acopera necesarul de
vitamina D in primele 6 luni de viata
(pag. 49,50)
14 Care dintre urmatoarele modificari ale cutiei
craniene apar in rahitismul carential?
A. Persistenta fontanelei anterioare dupa varsta de
18 luni
B. Fontanela anterioara larg deschisa dupa varsta
de 8 luni

C. Malnutritia protein calorica gr. III

C. Inchiderea precoce a fontanelei anterioare (la 24 luni)

D. Rahitismul carential

D. Craniotabesul la nou-nascut

E. Anemia feripriva

E. Craniotabesul dupa varsta de 3 luni

(pag. 44)

(pag. 51)

Pag. 101 din 146

15 Care dintre urmatoarele apar in cadrul

semnelor extraosoase ale rahitismului
carential?
A. Stridor laringian
B. Wheezing
C. Plamanul rahitic
D. Convulsii
E. Anemie prin fibroza medulara
(pag. 51)
16 Modificari urinare care apar in rahitismul
carential la copil ca urmare a
hiperparatiroidismului reactional sunt:
A. Hipofosfaturia
B. Hiperfosfaturia
C. Hipoaminoaciduria
D. Hiperaminoaciduria
E. Absenta eliminarii calciului prin urina
(pag. 51)
17 Criteriile de evaluare a eficientei
tratamentului deficitului nutritional sunt:
A. Normalizarea tranzitului intestinal
B. Reluarea cresterii ponderale la 2-3 saptamani de
la normalizarea scaunelor

20 Care dintre urmatoarele afirmatii privind

metoda comparativa folosita pentru
aprecierea starii de nutritie la copil sunt
adevarate?
A. Se folosesc curbe standard de crestere (in
greutate, ale taliei si ale perimetrului cranian)
B. Curbele standard de crestere sunt variabile in
functie de sex
C. Curbele standard de crestere sunt variabile in
functie de varsta
D. Aprecierea datelor se face pe baza deviatiilor
standard si a percentilelor
E. Aprecierea datelor se face pe baza indicilor
antropometrici
(pag. 42)
Tema nr. 32
Infectiile perinatale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
61-74
*1

Care dintre urmatoarele afirmatii privind

sifilisul congenital este adevarata?

A. Stadiul primar apare la 1-2 saptamani dupa

infectare

C. Redresarea imuna (25-30 zile)

B. Stadiul primar survine la distanta (ani) dupa

momentul infectant

D. Dublarea indicelui nutritional (IN) fata de

momentul interventiei

C. Stadiul primar este caracterizat de prezenta

adenopatiilor

E. Recuperarea clinica (dupa 6-8 saptamani)

D. Stadiul primar este caracterizat de prezenta

manifestarilor oculare

(pag. 48)
18 Dintre manifestarile clinice prezente in
atrepsie fac parte:
A. Abdomen excavat
B. Abdomen marit de volum, proeminent
C. Fata triunghiulara, ascutita
D. Edeme importante la nivelul fetei
E. Pliu cutanat persistent
(pag. 45,46)
19 Semne de mare gravitate in kwashiorkor
sunt considerate:
A. Extremitati reci
B. Bradicardie
C. Hipocalcemie
D. Hipernatremie
E. Icter
(pag. 46)

E. Nu prezinta stadiu primar.

(pag. 69)
*2

Terapia de electie pentru infecia neonatal

cu virusul Herpex Simplex este cu:

A. Ceftriaxona/cefotaxima
B. Nitrat de argint
C. Aciclovir
D. Pirimetamina
E. Sulfadiazina
(pag. 66)
*3

Care dintre urmatoarele infectii perinatale

pune in discutie intreruperea sarcinii dupa
expunerea in primul trimestru de sarcina:

A. Infectia congenitala cu citomegalovirus

B. Infectia perinatala cu Herpex simplex
C. Sifilisul congenital
D. Rubeola congenitala
E. Infectia congenitala cu Toxoplasma gondii
(pag. 64)

Pag. 102 din 146

*4

Care dintre urmatoarele manifestari este

specifica sifilisului congenital precoce?

10 Triada Hutchinson, patognomonica pentru

sifilisul congenital, include:

A. Keratita interstitiala

A. Keratita interstitiala

B. Surditatea

B. Surditate datorata afectarii nervului cranian VIII

C. Bosele frontale

C. Microcefalie

D. Hidropsul

D. Dinti Hutchinson

E. Nasul in sa

E. Ophtalmia neonatorum

(pag. 69)

(pag. 69)

*5

Cea mai frecventa infectie congenitala in

tarile dezvoltate este:

A. Infectia cu Herpex simplex

B. Infectia cu Toxoplasma gondii
C. Infectia cu Neisseria gonorrhoeae
D. Infectia cu citomegalovirus

Tema nr. 33
Accidentele vasculare cerebrale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
75-108
*1

E. Rubeola congenitala
(pag. 64)
6

Anomalii oculare caracteristice asociate

rubeolei congenitale sunt:

A. Cataracta
B. Retinopatie
C. Tinitus
D. Glaucom
E. Microftalmie

A. Arterele cerebrale anterioare

B. Arterele comunicante posterioare
C. Arterele vertebrale
D. Artera comunicanta anterioara
E. Arterele cerebrale posterioare
(pag. 77)
*2

(pag. 61)
7

Anomalii neurologice caracteristice asociate

rubeolei congenitale sunt:

A. Microcefalie
B. Tulburari comportamentale
C. Hipoacuzie neurosenzoriala
D. Retard mental
E. Meningoencefalita
(pag. 63)
8

Sugarii cu rubeola congenitala pot prezenta:

Care dintre urmatoarele artere nu participa la

realizarea cercului arterial ( poligonul lui
Willis):

Care este cel mai frecvent mecanism de

producere al AIT (accidentul ischemic
tranzitoriu):

A. Hemodinamic
B. Cardioembolic
C. Trombo-embolic
D. Aterotrombotic
E. Toate raspunsurile de mai sus
(pag. 85)
*3

AVC lacunare reprezinta o entitate clinicopatologica care se refera la AVC de mici

dimensiuni localizate in teritoriul:

A. Retard de crestere

A. Arterei cerebrale medii

B. Hepatosplenomegalie

B. Arterelor centrale/perforante de la baza

emisferelor cerebrale si al arterelor paramediane

C. Leziuni cutanate purpurice

D. Stafilococie pleuropulmonara
E. Alergii respiratorii (rinita, astm bronsic)
(pag. 61)
9

C. Arterei cerebeloase postero-inferioare

D. Arterei cerebrale anterioare
E. Arterei cerebrale posterioare
(pag. 87)

Manifestari clinice ale sifilisului congenital

precoce sunt:

A. Hepatosplenomegalie
B. Rinoree cu obstructie nazala persistenta
C. Adenopatie
D. Dintii Hutchinson
E. Hidrops
(pag. 69)
Pag. 103 din 146

*4

Care dintre urmatoarele sindroame nu este

caracteristic afectarii teritoriului arterei
carotide interne:

*9

HTA de acompaniament a hemoragiei

cerebrale trebuie tratata prompt la valori:

A. 130/80 mmHg

A. Hemipareza ataxica

B. >220/120 mmHg

B. Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana) ramuri corticale superioare

C. >180/110 mmHg

C. Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana) ramuri corticale inferioare

E. Toate raspunsurile de mai sus

D. Sindromul de artera cerebrala anterioara

E. Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana)
totala
(pag. 89-90)
*5

Sindromul de artera cerebrala posterioara

are ca manifestari clinice sugestive:

D. 140/90 mmHg
(pag. 101)
* 10 Cea mai frecventa cauza a hemoragiei
subarahnoidiene este:
A. Malformatiile arterio-venoase
B. Boala moya-moya
C. Disectiile de artere intracraniene

A. Tulburare alterna de sensibilitate termo-algezica

D. Vasculitele induse de droguri

B. Hemianopsia homonima contralaterala fara

afectarea vederii maculare

E. Anevrisme arteriale intracraniene saculare

C. Sindrom Horner
D. Sindrom vestibular
E. Disfagie
(pag. 91)
*6

Care este standardul terapeutic prin care se

limiteaza leziunea vasculara cauzatoare a
unui AVC ischemic constituit:

A. Heparinele cu greutate moleculara mica

B. Craniotomia decompresiva
C. Aspirina
D. Fibrinoliza prin Rtpa administrat in perfuzie
intravenoasa
E. Heparina nefractionata
(pag. 93)
*7

Care este cea mai frecventa cauza de

hemoragie cerebrala intraparenchimatoasa la
adultii de varsta medie (50-70ani):

A. Tulburarile de coagulare
B. Malformatiile vasculare
C. Angiopatia amiloida
D. Coagularea intravasculara diseminata
E. Infarctul cerebral venos
(pag. 98)
*8

Hemoragia cerebrala hipertensiva are o

serie de localizari mai frecvente, relative
caracteristice. Care dintre cele nominalizate
mai jos nu face parte dintre ele:

(pag. 102)
11 Accidentele vasculare cerebrale au
urmatoarele caracteristici:
A. Se produc mai frecvent in teritoriul unui vas
arterial
B. Reprezinta prima cauza de mortalitate la adulti in
Romania
C. Reprezinta a doua cauza de mortalitate la adulti
in Romania
D. Se pot produce si in teritoriul vaselor sanguine
ale maduvei spinarii
E. Reprezinta doar un domeniu din grupul bolilor
cerebrovasculare
(pag. 75-76)
12 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
vasele care asigura aportul sanguin al
creierului sunt adevarate:
A. Au originea in arcul aortic
B. Au la origine 2 sisteme arteriale: cele 2 artere
carotide interne si cele 2 artere vertebrale
C. Artera carotida interna se desprinde din
portiunea proximala a arterei subclavii
D. Artera carotida si artera bazilara formeaza
impreuna sistemul vertebro-bazilar
E. Fiecare artera vertebrala se desprinde din
portiunea proximala a fiecarei artere subclavii
(pag. 76-77)
13 Ramurile terminale ale arterei carotide
interne sunt:

A. Talamus

A. Artera cerebrala anterioara

B. Cerebel

B. Artera oftalmica

C. Partea ventrala a puntii

C. Artera coroidiana anterioara

D. Lobara

D. Artera cerebrala medie

E. Ganglionii bazali (mai frecvent putamen)

E. Artera cerebrala posterioara

(pag. 99)

(pag. 77)
Pag. 104 din 146

14 Vasele care participa la formarea cercului

arterial (poligonul lui Willis) sunt:
A. Arterele cerebrale posterioare

18 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la

fiziopatologia ischemiei cerebrale acute
focale sunt false:

B. Artera comunicanta anterioara

A. Are loc cresterea aportului de oxigen celular

C. Arterele cerebrale anterioare

B. Scade Ph-ul local

D. Arterele paramediene

C. Scade concentratia ionilor de potasiu

E. Artera cerebeloasa antero-superioara

D. Apare o activare necontrolata a stresului oxidativ

(pag. 77)

E. Se mentine controlul activitatii ionice locale

15 Principalele sisteme adaptative hemodinamic

prin care se poate asigura circulatia
colaterala la nivelul encefalului sunt:

(pag. 83)
19 Dintre afectiunile cardiace care stau la baza
AVC ischemic se numara:

A. Sistemul vertebro-bazilar

A. Trombangeita obliteranta

B. Anastomozele lepto-meningee

B. Fibrilatia atriala non-reumatismala

C. Poligonul lui Willis

C. Trombozele intraventriculare

D. Microcirculatia cerebrala

D. Disectia de artere cervico-cerebrale

E. Anastomozele intre ramurile arterei carotide

externe si cele ale arterei carotide interne si
vertebrale

E. Endocarditele bacteriene

(pag. 78)
16 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la poligonul lui Willis este adevarata:
A. Este cel mai important sistem anastomotic
B. La realizarea sa participa arterele carotide
interne si arterele subclavii
C. Este localizat la baza emisferelor cerebrale
D. Partea sa posterioara este formata de artera
comunicanta posterioara si artera cerebeloasa
postero-inferioara
E. Partea sa anterioara este formata de artera
oftalmica
(pag. 77-78)
17 Functiile barierei hemato-encefalice sunt:
A. Asigurarea in conditii optime a nutritiei tesutului
nervos
B. Permite evacuarea spre circulatia venoasa a
substantelor rezultate din metabolismul celular
C. Permite trecerea din sange spre tesutul cerebral
a substantelor potential toxice
D. Realizeaza pasajul controlat transendotelial al
unor componente biochimice utile in sangele
capilar

(pag. 84)
20 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
AIT (accidental ischemic tranzitoriu) sunt
adevarate:
A. Are aceiasi factori de risc ca si infarctul cerebral
B. Determina leziuni necrotice in tesutul cerebral
C. Dureaza in mod tipic mai mult de 1 zi
D. Nu determina leziuni structurale cerebrale
E. Cel mai frecvent mecanism de producere este
cel hemodinamic
(pag. 85)
21 Nominalizati sindroamele corticale
corespunzatoare teritoriului arterei carotide
interne:
A. Sindromul de artera cerebrala anterioara
B. Sindromul dizartrie-mana inabila
C. Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana)
totala
D. Sindromul de artera coroidiana anterioara
E. Sindromul de artera cerebrala posterioara
(pag. 89-90)
22 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
sindromul Wallenberg sunt false:

E. Asigura fluiditatea normala a circulatiei capilare

A. Este cel mai rar intalnit intre sindroamele alterne

(pag. 79-80)

B. Este caracterizat prin tulburare alterna de

sensibilitate termo-algezica
C. Asociaza semne contralaterale de trunchi
cerebral (sdr. Horner, sdr. Cerebelos)
D. Asociaza sindrom vestibular
E. Poate evolua rapid spre deces prin stop
respirator central neresuscitabil
(pag. 90-91)

Pag. 105 din 146

23 Semnele precoce tomodensitometrice care

confirma natura ischemica a AVC sunt:
A. Stergerea giratiilor corticale intr-o zona a unui
emisfer cerebral
B. Stergerea liniei de demarcatie intre cortex si
substanta alba subcorticala intr-o zona a
creierului
C. Accentuarea desenului normal al structurilor in
regiunea ganglionilor bazali
D. Scaderea discreta a densitatii intr-o zona a
creierului suprapozabila pe un teritoriu vascular
E. Absenta contrastului spontan al ACM lezate
(pag. 92)
24 Urmatoarele explorari paraclinice se impun a
fi efectuate de urgenta la pacientul cu AVC
ischemic acut:
A. Examenul CT cerebral
B. Probe pentru laboratorul biologic: HLG-completa,
VSH, fibrinogenul seric, glicemia, GOT, GPT,
INR, Aptt, lipide serice, ionograma serica, urea
serica, creatininemia
C. EKG
D. Examenul ultrsonografic eco-Doppler al vaselor
cervico-cerebrale
E. Ecografia transtoracica si transesofagiana
(pag. 92-93)
25 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
masurile terapeutice generale in AVC
ischemic nu sunt adevarate:
A. Monitorizarea intermitenta a statusului
neurologic, alurii ventriculare, TA, temperaturii
corporale si saturatiei arteriale in O2 pentru cel
putin 72 de ore la pacientii cu deficite persistente
semnificative
B. Valorile TA trebuie scazute brusc
C. Glicemia peste 180 mg/dl impune tratament cu
antidiabetice orale
D. Se recomanda profilaxia cu antibiotice la bolnavii
imunocompetenti
E. Nu se recomanda administrarea profilactica de
anticonvulsivante
(pag. 94)

26 Masurile terapeutice specifice la pacientii cu

AVC ischemic acut sunt:
A. Terapia de reperfuzie cu Rtpa administrat
intravenos instituita conform protocolului specific,
in fereastra terapeutica de maxim 4,5 ore de la
aparitia primului semn clinic de AVC intr-un
teritoriu arterial dependent de de sistemul
carotidian
B. Controlul valorilor colesterolului seric si profilului
lipidic
C. In primele 48 de ore de la producerea unui AVC
ischemic se recomanda aspirina pe cale orala in
doza de 300mg, cu exceptia cazurilor in care se
decide fibrinoliza situatie in care nu se va
administra aspirina sau alt antitrombotic in
primele 24 de ore
D. In cazul edemului cerebral malign si al
hipertensiunii intracraniene la bolnavii < 60 de
ani si cu AVC ischemic acut se recomanda
craniectomia decompresiva larga in primele 48
de ore de la debut, daca HIC nu s-a redus cu
tratament osmolar anterior
E. Se recomanda administrarea precoce a
heparinei nefractionate, a heparinelor cu greutate
moleculara mica sau a heparinoizilor in AVC
ischemic acut
(pag. 95)
27 Factorii de risc in relatie cu cauzele asociate
cu frecventa mai mare a AVC hemoragice
sunt:
A. Sexul feminin
B. Medicatia antitrombotica cronica
C. HTA cronica
D. Varsta tanara
E. Prezenta microsangerarilor cerebrale
(pag. 98)
28 Cei mai importanti factori de prognostic
negativ in raport cu supravietuirea la
pacientii cu AVC hemoragic sunt:
A. Edemul sever, mai ales daca are o crestere
rapida
B. Volumul crescut al hematomului si forma sa
regulata, mai ales in asociere cu valori crescute
ale TA
C. Extensia intraventriculara masiva a revarsatului
hemoragic
D. Localizarea supratentoriala
E. Scorul starii de constienta Glasgow (CGS)
crescut
(pag. 100)

Pag. 106 din 146

29 Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la

tratamentul chirurgical al AVC hemoragic
sunt false:

*4

Examenul radiologic poate evidentia in

spondiloartrite, urmatoarele:

A. geode marginale de dimensiuni mici

A. Craniotomia larga decompresiva poate fi

recomandata la pacientii cu edem cerebral foarte
mare fara sa existe insa studii concludente
statistic in acest sens pentru bolnavii cu AVC
hemoragic

C. geode policiclice, de dimensiuni mari

B. Rata mortalitatii a ramas crescuta la pacientii la

care s-a facut evacuarea precoce a hematomului

E. cresterea concavitatii anterioare a corpului

vertebral

C. Se poate lua in consideratie evacuarea

hematoamelor mai mari de 30ml localizate la
mai putin de 1cm profunzime fata de scoarta

(pag. 135-136)

D. Rata mortalitatii a crescut la pacientii la care s-a

facut evacuare precoce a hematomului
E. Pacientii care la internare aveau un prognostic
mai rezervat au raspuns mai prost la tratamentul
chirurgical decat cei cu prognostic initial mai bun
(pag. 102)
Tema nr. 34
Boli inflamatoare reumatice cronice
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
109-151
*1

Grupul spondiloartritelor are drept trasaturi

comune urmatoarele, cu exceptia:

A. artrita asimetrica la nivelul extremitatilor

membrelor inferioare
B. inflamatia zonelor de insertie a tendoanelor
C. inflamatia structurilor axiale
D. asocierea cu antigenul HLA-B27
E. asocierea cu anticorpii anti CCP
(pag. 129)
*2

Criteriile de clasificare pentru

spondiloartrite includ prezenta uneia din
urmatoarele:

B. pseudolargirea spatiului articular sacroiliac

D. prezenta de osteofite la nivelul coloanei
vertebrale

*5

Criteriile New York pentru diagnosticul

spondilitei anchilozante includ

A. durere la nivelul articulatiilor mici ale piciorului

B. prezenta de osteofite la nivelul coloanei
vertebrale
C. durere lombara joasa cu redoare matinala sub
30minute
D. durere cervicala cu accentuare la efort fizic
E. durere lombara joasa cu accentuare in repaus
(pag. 137)
*6

Durerile lombare nocturnsi persistente

impun excluderea:

A. spondilodiscartrozei cu polidiscopatii
B. neoplaziilor
C. poliartritei reumatoide
D. artritei acute gutoase
E. lupusului eritematos sistemic
(pag. 137)
*7

Scorul BASDAI nu include urmatoarele

elemente

A. prezenta mialgiilor la nivelul centurilor

B. fatigabilitatea
C. durerea la nivelul coloanei vertebrale

A. factorul reumatoid

D. durerea la nivelul articulatiilor periferice

B. cristale birefringente in lumina polarizata

E. redoarea matinala

C. entezita

(pag. 138)

D. HLA DR4
E. conjunctivita
(pag. 131)
*3

Afectarea extraarticulara in spondilita

anchilozanta include:

A. fibroza pulmonara localizata mai ales la nivelul

lobului inferior
B. vasculita vasa nervorum
C. frecvent afectare renala prin depunere de
complexe imune circulante

*8

Agentii terapeutici biologici trebuie atent

monitorizati pentru prevenirea efectelor
adverse reprezentate de urmatoarele, cu
exceptia:

A. cresterea riscului de infectii

B. reactii alergice
C. agravarea insuficientei cardiace
D. aparitia anticorpilor anti CCP
E. aparitia anticorpilor anti ADNds
(pag. 139)

D. frecvent endocardita Liebmann Sacks

E. frecvent uveita anterioara
(pag. 134-135)
Pag. 107 din 146

*9

In grupul spondiloartritelor predominant

axiale, sunt incluse

13 Din grupul spondiloartritelor fac parte

urmatoarele:

A. spondilita anchilozanta

A. spondilita anchilozanta

B. spondiloartrita asociata cu boala Crohn

B. boala Paget

C. spondiloartrita asociata cu psoriazis

C. artrita reactiva

D. spondiloartrita juvenila

D. artrita septica

E. artrita reactiva

E. spondiloartrita asociata cu colita ulcerativa

(pag. 130)

(pag. 130)

* 10 Criteriile aditionale utile pentru

spondiloartrita predominant axiala includ
urmatoarele, cu exceptia

14 Criteriile de clasificare pentru

spondiloartrita de tip periferic includ:
A. prezenta HLA-B27

A. entezita calcaneana

B. uveita anterioara

B. dactilita, diagnosticata de medic

C. prezenta geodelor marginale pe Rx maini

C. lipsa de raspuns la antiinflamatoare

nesteroidiene in primele 24-48h de utilizare

D. prezenta modificarilor de sacroiliita pe Rx bazin

D. antecedente la rude de gradul unu sau doi de

psoriazis sau boala inflamatorie intestinala
E. antecedente personale patologice de colita
ulcerativa
(pag. 130)
* 11 In spondiloartrite, durerea are urmatoarele
caracteristici, cu exceptia
A. durere toracica accentuata de inspirul profund
B. durere lombara persistenta, cu o durata de cel
putin 3 luni, ameliorata de efortul fizic

E. aspect deget in ciocan la nivelul membrelor

inferioare
(pag. 131)
15 Examenul fizic trebuie sa includa
urmatoarele, in cazul unui pacient cu
spondilita anchilozanta
A. manevra Schober
B. testul patergic
C. masurarea expansiunii toracice
D. testul Tinnel

C. durere lombara aparuta la efortul fizic intens

E. masurarea distantei barbie-stern

D. apare la presiunea pe zonele de insertie a

tendoanelor

(pag. 134)

E. durerea la nivelul coloanei vertebrale cervicale,

apare tardiv in evolutia bolii
(pag. 133-134)
* 12 Testul Schober implica

16 Explorarile paraclinice pot evidentia

frecvent in spondiloartrite, urmatoarele
A. anemie normocroma, normocitara
B. prezenta antigenului HLA-B27
C. nivel crescut al proteinei C reactive

A. introducerea unei hartii gradate de filtru la

nivelul sacului lacrimal inferior

D. prezenta antigenului HBs

B. masurarea diferentei intre diametrul toracic in

inspir profund, comparativ cu expir

(pag. 135)

C. masurarea distantei intre apofiza spinoasa L5

si un reper aflat cu 10 cm mai sus, in timpul
flexiei anterioare a coloanei vertebrale

17 Modificarile radiologice specifice

spondilitei anchilozante:

D. presiunea pe sacru, cu pacientul in decubit

ventral
E. flexia gambei pe coapsa si a coapsei pe
abdomen, cu rotatia externa in articulatia
coxofemurala, cu pacientul in decubit dorsal
(pag. 134)

E. nivel crescut complexe imune circulante

A. sacroiliita bilaterala
B. prezenta sindesmofitelor
C. prezenta geodelor policiclice
D. aspectul de coloana de bambus
E. aspectul de vertebra patrata pe radiografia de
coloana vertebrala lombara, profil
(pag. 135,136)

Pag. 108 din 146

18 Criteriile New York modificate, pentru

diagnosticul spondilitei anchilozante, includ:
A. durere lombara joasa si redoare matinala de mai
mult de 3 luni
B. sacroiliita unilaterala gradul 3-4 demonstrata
radiologic
C. limitarea expansiunii cutiei toracice
D. soc rotulian prezent bilateral

23 Tratamentul spondiloartritei anchilozante

include:
A. antiinflamatoare nesteroidiene
B. glucocorticoizi administrati pe termen lung
C. terapie biologica anti TNF alfa
D. colchicina
E. hidroxiclorochina

E. a, b, c, d

(pag. 138)

(pag. 137)

24 Factorii de prognostic negativ sunt

reprezentati de:

19 Entezitele sunt localizate frecvent la nivelul:

A. calcaneului
B. crestei iliace
C. marelui trohanter
D. epifizei proximale metacarpian II
E. stiloidei ulnare
(pag. 136)
20 Diminuarea mobilitatii coloanei lombare
este determinata de:
A. rupturi ale inelului fibros dintre doua vertebre
vecine
B. fracturile corpilor vertebrali
C. contractura musculara
D. fuziunea corpilor vertebrali
E. calcificarile ligamentare
(pag. 134)
21 Urmatoarele afirmatii sunt corecte, referitor
la afectarea oculara din spondilita
anchilozanta
A. episoadele de irita pot preceda manifestarile
articulare
B. debuteaza cu fotofobie
C. irisul este edematiat
D. conjunctivita este frecventa
E. poate duce la orbire
(pag. 134,135)
22 Diagnosticul diferential al spondilitei
anchilozante ar trebui sa includa:
A. spondiloza lombara
B. artrita acuta gutoasa
C. hiperostoza scheletala difuza
D. herniile de disc
E. boala Behcet
(pag. 136,137)

A. afectarea coxofemurala
B. irita
C. dactilita
D. raspunsul slab la AINS
E. raspunsul slab la antialgice
(pag. 137)
* 25 Alegei leziunea cutanat specific pentru
artrita psoriazic:
A. Rash-ul malar
B. Placardul eritemato-scuamos
C. Leziunile discoide
D. Vasculita leucocitoclastic
E. Lupus profundus
(pag. 143)
* 26 Precizai afirmaia neadevrat referitoare
la afectarea articular n artrita psoriazic:
A. Afectare de tip oligoartrit asimetric se
asociaz cu entezit
B. Spondiloartropatia este obligatorie la pacienii cu
artrit psoriazic
C. Afectarea interfalangian distal se asociaz cu
psoriazis unghial
D. Artrita mutilant asociaz afectare cutanat
extensiv
E. Afectarea de tip poliarticular este cea mai
frecvent modalitate de debut
(pag. 143)
* 27 Leziunile extraarticulare in artrita
psoriazic nu presupun apariia:
A. Iritei
B. Insuficienei aortice
C. Hipertensiune arterial pulmonar
D. Fibroz pulmonar interstiial a lobilor superiori
E. Nefropatiei cu depozite de IgA
(pag. 143, 144)

Pag. 109 din 146

* 28 Menionai afirmaia incorect referitor la

aspectele imagistice n artrita psoriazic:
A. Reacia periostal este un aspect necaracteristic
B. Sacroiliita poate fi unilateral
C. Sindesmofitele au caracter asimetric, grosolan
D. Osteoliza falangian poate avea aspect de toc n
climar
E. Eroziunile sunt extinse i se nsoesc de
neoformare osoas
(pag. 145)
* 29 Care din urmtoarele factori genetici nu
sunt implicai n patogenia artritei psoriazice:
A. Ag HLA-B7
B. Ag HLA-B27
C. Ag HLA-DR4
D. Ag HLA-DR3
E. HLA-Cw*0602
(pag. 141,142)
* 30 Alegei afirmaia incorect cu privire la
profilul imunologic n artrita psoriazic:
A. Nivel seric crescut de TNF-
B. Nivel seric sczut al IL-4

* 33 Urmtoarea afirmaie referitoare la terapia

artritei psoriazice este neadevrat:
A. Sulphasalazina este terapia de prim intenie n
tratamentul artritei i leziunilor cutanate
B. Ciclosporina influeneaz favorabil leziunile de
psoriazis
C. Methotrexat-ul este de prim intenie n
tratamentul artritei
D. Glucocorticoizii sunt utilizai ca terapie
simptomatic
E. Leflunomida se adreseaz artritei periferice
(pag. 147, 148)
* 34 Urmtoarele recomandri de tratament n
artrita psoriazic cu excepia sunt adevrate :
A. Terapia biologic nu are efect supra leziunilor
cutanate de psoriazis
B. Retinoizii i fotochemoterapia se adreseaz
leziunilor cutanate
C. Methotrexat-ul este indicat n doze de20
25mg/sptmn pentru tratamentul artritei i al
psoriazisului cutanat
D. Infliximab-ul se asociaz cu methotrexat-ul n
artrita psoriazic forme periferice n vederea
scderii produciei de anticorpi

C. Limfocite predilect CD4+ n fluidul sinovial

E. Sulphasalazina este ineficace asupra leziunilor

de psoriazis cutanat

D. Nivel seric crescut de IL-6

(pag. 147, 148)

E. Nivel seric crescut al IL-10

(pag. 142)
* 31 Urmtoarea anomalie serologic este
incorect n artrita psoriazic
A. Exist niveluri nalte ale IgA
B. Leucopenia se asociaz frecvent cu boal activ
C. FR frecvent prezent
D. Hiper--globulinemie
E. Acid uric uneori crescut
(pag. 144)
* 32 Ce modificare radiologic nu se regsete
n artrita psoriazic?
A. Osteoporoza juxtaarticular

35 Care din urmtoarele elemente

caracterizeaz formele clinice de artrit
psoriazic:
A. Oligoartrita asimetric se asociaz frecvent cu
dactilit, bursite
B. Artrita interfalangian distal este nsoit de
leziuni psoriazice ale unghiilor
C. Artrita mutilant este o form extensiv-osteolitic
a falangelor frecvent distale
D. Spondiloartropatia asociaz sacroiliit simetric
i afectarea coloanei vertebrale
E. Poliartrita simetric poate evolua spre oligoartrit
asimetric
(pag. 143)

B. Sindesmofite asimetrice grosolane

C. Osificri paraspinale
D. Eroziuni extensive
E. Sacroiliita unilateral
(pag. 144, 145)

Pag. 110 din 146

36 Urmtoarele elemente nu sunt adevrate

referitor la cele cinci tipuri de afectare
articular psoriazic:
A. Artrita interfalangian distal care asociaz
afectarea articulaiilor IFP i tenosinovita
realizeaz aspectul de dactilit
B. Artrita mutilant este cea mai frecvent
manifestare de debut
C. Spondiloartropatia are caracteristic sacroiliita
simetric
D. Poliartrita psoriazic poate afecta articulaiile
radiocarpiene cu realizarea aspectului de man
n padel
E. Oligoartrita asimetric nu se asociaz cu
afectarea entezal
(pag. 143)
37 Recunoatei manifestrile extraarticulare
prezente n artrita psoriazic:
A. Aortita
B. Insuficiena mitral
C. Insuficiena pumonar
D. Insuficiena aortic
E. Nefropatia cu IgA
(pag. 144)
38 Alegei manifestrile extraarticulare ce pot
fi prezente n artrita psoriazic:
A. Conjunctivita
B. Episclerita
C. Irita
D. Nevrita optic
E. Exudate vtoase retiniene
(pag. 144)
39 Alegei alelele HLA asociate artritei
psoriazice:
A. HLA-B127
B. HLA-B27
C. HLA-B57
D. HLA-DR4
E. HLA-B13
(pag. 141,142)

40 Alegei informaiile incorecte referitoare la

explorarea radiologic n artrita psoriazic
A. Leziunile distructive afecteaz doar articulaiile
interfalangiene distale
B. Eroziunile marginal sunt extinse nsoite de
neoformare osoas
C. Sacroiliita este asimetric
D. Sindesmofitele sunt non-marginale simetrice
E. Reacia periostal nu se poate identifica
radiologic
(pag. 144,145)
41 Afectarea axial n artrita psoriazic
presupune:
A. Sindesmofite subtiri marginale
B. Sacroiliit asimetric
C. Osificri paraspinale
D. Tendin la anchiloz cervical
E. Inaugural afectare cervical
(pag. 145)
42 Alegei afirmaiile corecte referitor la
explorarea imagistic n artrita psoriazic:
A. Ecografia musculoscheletal identific
proliferarea i hipervascularizaia esutului
sinovial
B. IRM-ul este singura explorare imagistic ce
poate identifica edemul osos
C. Ecografia musculoscheletal nu poate obiectiva
dactilita
D. Tenosinovita poate fi diagnosticat prin ecografie
musculoscheletal
E. Tomografia computerizat poate identifica
sacroiliita incipient
(pag. 145)
43 Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
A. Methotrexat-ul este terapia de prim intenie n
tratamentul artritei i a psoriazisului cutanat
B. Ciclosporina influeneaz leziunile de psoriazis
cutanat
C. Sulfasalazina se adreseaz artritei psoriazice
periferice
D. Sulfasalazina se adreseaz sacroiliite i
leziunilor de psoriazis cutanat
E. Leflunomida controleaz formele axiale de artrit
psoriazic
(pag. 147,148)

Pag. 111 din 146

44 Urmtoarele afirmaii sunt corecte:

A. Etetrinat-ul poate ameliora leziunile de psoriazis
B. Retinoizii nu au efect asupra leziunilor de
psoriazis
C. PUVA terapia are efecte favorabile asupra
leziunilor de psoriazis i inconstant asupra
leziunilor de artrit psoriazic
D. Infliximab-ul se adreseaz leziunilor cutanate i
celor de artrt psoriazic
E. Leflunomida este indicat n formele de artrit
psoriazic cu afectare axial
(pag. 148,149)
* 45 Care dintre urmatoarele afirmatii despre TNF
nu este adevarata:
A. Favorizeaza raspunsul imun prin stimularea
expresiei MHC de pe celula prezentatoare de
antigen
B. Favorizeaza formarea cartilajului si a osului
C. Favorizeaza infiltrarea celulara de la nivelul
sinovialei
D. Are rol anti-tumoral
E. Are rol major in formarea si mentinerea
granulomului tuberculos.
(pag. 112)
* 46 Afectarea articulara in PR are urmatoarele
caracteristici:

* 49 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

la manifestarile extra-articulare in PR este
falsa:
A. par de obicei la pacientii cu titruri inalte ale FR
B. depind de durata si severitatea bolii
C. apar in cazurile severe de boala
D. pot fi reprezentate de procese vasculitice
E. concentratia complexelor imune circulante este
de obicei scazuta.
(pag. 116)
* 50 Afectarea pulmonara in PR are urmatoarele
caracteristici:
A. fibroza pulmonara poate aparea consecutiv
tratamentului cu leflunomida
B. pleurezie cu lichid pleural de tip transudat
C. poate aparea hemotorax
D. artrita cricoaritenoidiana poate determina
obstructie respiratorie inalta
E. nu se manifesta prin hipertensiune arteriala
pulmonara
(pag. 116)
* 51 Vasculita reumatoida are urmatoarele
caracteristici, cu exceptia:
A. apare mai frecvent la barbati
B. se asociaza formelor severe, erozive de boala

A. redoarea matinala are o durata de maxim 30

minute

C. poate determina neuropatie periferica

B. este asimetrica

E. apare in special in formele cu FR absent.

C. genunchii nu sunt afectati de procesul inflamator

D. evolueaza spre deformari, eroziuni si anchiloze
E. afecteaza preponderent articulatiile mari.
(pag. 115)
* 47 Ce modificari anatomo-patologice nu apar in
PR:
A. sinovita exudativa
B. sinovita infiltrativ-proliferativa
C. panus sinovial
D. angiogeneza
E. hipertrofia osului subcondral
(pag. 111)
* 48 Urmatoarele articulatii nu sunt de regula
afectate in PR:
A. articulatiile interfalangiene distale
B. articulatiile metacarpofalangiene
C. articulatiile metatarsofalangiene
D. articulatiile genunchiului
E. articulatiile coloanei vertebrale cervicale
(pag. 115)

D. se poate manifesta prin purpura palpabila

(pag. 116)
* 52 Care dintre urmatoarele modificari
radiologice nu apare in PR:
A. osteoporoza juxta-articulara
B. anchiloze osoase
C. ingustarea spatiilor articulare
D. ingrosare periostala
E. eroziuni marginale
(pag. 118)
* 53 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la tratamentul cu methotrexat in PR este
falsa:
A. administrarea se face lunar in doza de 7,5-25mg
B. efectul terapeutic se instaleaza dupa 4-6
saptamani de tratament
C. este considerat standardul de aurin tratamentul
PR
D. toxicitatea hepatica impune controlul periodic al
transaminazelor hepatice
E. reactiile adverse apar mai frecvent in primele 6
luni de tratament.
(pag. 121)
Pag. 112 din 146

* 54 Terapia biologica in PR are urmatoarele

caracteristici, cu exceptia:

59 Mecanismele implicate in distructia

cartilajului articular in PR:

A. este contraindicata asocierea cu

imunosupresoarele clasice

A. Panusul articular odata format incepe sa

penetreze cartilajul

B. poate stopa progresia distructiilor articulare

B. Lichidul sinovial in PR este sarac in PMN

C. are un risc crescut de infectii

C. Panusul articular este unul dintre pricipalii factori

responsabili pentru distructia cartilajului

D. poate determina reactii alergice

E. este contraindicata pacientilor cu insuficienta
cradiaca stadiile III si IV
(pag. 124)
* 55 Referitor la perturbarile imunologice din PR,
este adevarata urmatoarea afirmatie:
A. FR sunt prezenti la 10-15% dintre pacientii cu PR
B. titrul FR nu se coreleaza cu progresia radiologica
C. anticorpii anti-proteine citrulinate (ACPA) apar
precoce in evolutia PR

D. Lichidul sinovial din PR este bogat in limfocite

E. Mediul citokinic caracteristic din PR stimuleaza
condrocitele sa sintetizeze enzime litice cu efect
protector asupra cartilajului articular
(pag. 113)
60 Sinovita exudativa din PR se caracterizeaza
prin:
A. Formare unui tesut de granulatie hipertrofiat
B. Edem interstitial

D. majoritatea FR sunt de tip Ig G

C. Vasodilatatie

E. FR poate aparea in orice boala cu mecanism

autoimun.

D. Alterarea celulelor endoteliale

E. Proliferarea sinoviocitelor

(pag. 118)

(pag. 111)

* 56 Examenul lichidului sinovial in PR are

urmatoarele caracteristici , cu exceptia:

61 Urmatoarele afirmatii referitoare la PR sunt

adevarate:

A. este sero-citrin sau usor opalescent

A. Boala poate debuta la orice varsta

B. este de tip exudat

B. Debutul brusc este cel mai frecvent intalnit

C. intotdeauna sunt prezenti FR

C. Simptomele articulare nu sunt asociate cu

manifestarile sistemice nespecifice

D. concentratia complementului este crescuta

E. concentratia glucozei poate fi foarte scazuta
(pag. 118)
57 Urmatoarele afirmatii referitoare la PR sunt
adevarate:
A. Este cea mai frecventa suferinta reumatica de
tip inflamator
B. Afecteaza predominant barbatii
C. Etiologia bolii nu este cunoscuta

D. Debutul insidios este cel mai frecvent intalnit,

aparand la 60-65% dintre cazuri
E. Exista si alte modalitati de debut (oligoarticular,
palindromic) care sunt mai rare si mai putin
caracteristice
(pag. 114)
62 Afectarea articulara in PR se caracterizeaza
prin:

D. Afecteaza de obicei persoanele varstnice

A. Durerea si redoarea matinala cu o durata de

minim 10 minute este caracteristica

E. Reprezinta aproximativ 10% din totalul bolilor

reumatice

B. Eritemul tegumentelor supraiacente este un

element caracteristic in PR

(pag. 109)

C. Afectarea articulara este de tip inflamator

58 Sinovita granulomatoasa din PR se

caracterizeaza prin:

D. Prinderea unei articulatii este urmata de

afectarea articulatiei simetrice intr-un interval mai
mic de trei luni

A. Perpetuarea reactiei inflamatorii

B. Edem interstitial

E. Tumefactia si caldura locala nu sunt

caracteristice in PR

C. Proliferarea sinoviocitelor

(pag. 114)

D. Infiltrat limfoplasmocitar
E. Hemoragii perivasculare
(pag. 111)

Pag. 113 din 146

63 Referitor la afectarea mainilor in PR este

adevarat:
A. Tumefactia articulatiei IFP si lipsa afectarii celei
distale duc la aparitia degetelor fusiforme
B. Sindromul de canal carpian este determinat de
inflamatia carpului si compresia nervului ulnar la
trecerea sa prin canalul carpian
C. Pe masura ce boala avanseaza distructiile
severe cartilaginoase si osoase conduc la
deformari importante
D. Deviatia ulnara este data de slabiciunea
muschiului extensor ulnar al carpului, care duce
la rotarea oaselor carpiene , primul in sens ulnar
iar al doilea in sens radial
E. Articulatiile IFD sunt primele articulatii afectate
(pag. 115)
64 Referitor la manifestari le extra-articulare in
PR sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Nodulii reumatoizi care apar la 20-35% la
pacientii cu PR

67 Modificarile imunologice in PR cuprind:

A. Pozitivarea FR la 75-80% dintre pacienti
B. Prezenta anticorpilor anti-ADNdc
C. FR are o sensibilitate si o specificitate mai mare
decat ACPA
D. Titrul FR nu se coreleaza cu activitatea bolii
E. ACPA au o sensibilitate si o specificitate mai
mare decat FR
(pag. 118)
68 Sunt articulatii afectate preferential in PR:
A. Interfalangienele distal
B. Articulatia manubrio-sternala
C. Interfalangienele proximale
D. Articulatiile disco-vertebrale
E. Radiocubitocarpiene
(pag. 115)
69 Tratamentul remisiv din PR cuprinde:

B. Hepatomegalie si anemie

A. AINS

C. Vasculita determinata de inflamatia vaselor din

diferite teritorii

B. Methotrexatul
C. Glucocorticoizii

D. Afectarea digestiva este cel mai frecvent

urmarea terapiei cu AINS si cortizonice

D. Sulfasalazina

E. Afectarea oculara poate fi consecinta

tratamentului cu MTX

(pag. 121, 122)

(pag. 116)
65 Modificarile hematologice din PR cuprind:
A. Anemia prin deficit de vitamina B12
B. Anemia aplastica prin supresie medulara indusa
de terapia imunosupresoare
C. Leucocitoza poate aparea in sindromul Felty
D. Anemia cronica simpla produsa prin blocarea
fierului in macrophage
E. La pacientii aflati sub corticoterapie cronica
poate aparea o usoara leucocitoza
(pag. 117)
66 Sunt modificari radiologice gasite in PR:
A. Tumefactia partilor moi

E. Lefunomide

Tema nr. 35
Lupusul eritematos sistemic
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
152-166
*1

Alegei leziunea cutanat nespecific

pentru lupusul eritematos:

A. Rash-ul malar
B. Leziunile psoriaziforme
C. Leziunile discoide
D. Vasculita leucocitpclastic
E. Lupus profundus
(pag. 155)

B. Ingustarea spatiilor articulare

C. Condrocalcinoza
D. Osteoporoza juxta-articulara
E. Hipertransparenta osoasa
(pag. 118)

Pag. 114 din 146

*2

Precizai afirmaia neadevrat referitoare

la afectarea cardiac n lupusul eritematos
sistemic:

A. Afectare de tip pancardit

B. Endocardita bacterian Liebman Sacks
intereseaz valvele mitrale
C. Afectarea endocardului se coreleaz cu prezena
anticorpilor anticardiolipin
D. Ateroscleroza accelerat determin afectare
coronarian
E. Afectarea miocardic este ai rar comparativ cu
cea a pericardului
(pag. 156)
*3

Afectarea pulmonar n lupusul eritematos

sistemic nu presupune:

A. Pleurezia
B. Pneumonita cronic
C. Pneumonita de aspiraie
D. Hipertensiune arterial pulmonar
E. Infecii cu Pnumocystis carinii
(pag. 155)
*4

Menionai afirmaia incorect referitor la

tipurile existente de afectare neuropsihiatric
n lupusul eritematos sistemic:

A. meningita septic
B. mononevrit multiplex
C. sindrom migrenos
D. sindrom anxios
E. plexopatie
(pag. 157)
*5

Care din urmtoarele mecanisme nu sunt

implicate n patogenia neurolupusului:

A. Ac anticardiolipin
B. Ac antineuronali
C. Ac limfocitotoxici
D. Ac anti-Sm

*7

Urmtoarea anomalie hematologic este

incorect n lupusul eritematos sistemic:

A. Leucopenia se asociaz frecvent cu boal activ

B. Anemia caracteristic pentru LES este cea
feripriv
C. Anemia hemolitic autoimun este ntlnit la
10% din pacieni
D. Trombocitopenia se asociaz cu afectarea
renal i neuropsihiatric
E. Anemia hemolitic pozitiveaz testul Coombs
(pag. 158,159)
*8

Ce anomalie serologic nu se regsete n

lupusul eritematos sistemic?

A. anomalia imun caracteristic este producia de

autoanticorpi anti-TNF
B. AAN pot fi pozitivi la 2% din femeile tinere
sntoase
C. AAN sunt prezeni la aproximativ 95% din
pacienii cu LES
D. ac anti-protein P ribozomal nu se coreleaz cu
activitatea bolii
E. ac anti-RNP se asociaz cu hipertensiunea
pulmonar
(pag. 159, 160)
*9

Urmtoarea afirmaie referitoare la

anticorpii descrii n LES este adevrat:

A. AAN sunt nespecifici , se asociaz cu activitatea

bolii
B. Ac anti-RNP se asociaz cu prezena
fenomenului Raynaud
C. Ac anti-Ro se asociaz cu lupusul neonatal
D. Ac anti-Sm sunt specifici
E. Ac anti-histone perist 6 -12 luni de la
ntreruperea medicaiei incriminate
(pag. 160,161)
* 10 Criteriile SLICC 2012 includ urmtoarele
elemente cu excepia:

E. Ateroscleroza

A. Lupus cutanat acut cu rash maculopapular

sau fotosensibilitate

(pag. 157)

B. Ulceraii orale i la nivelul mucoasei genitale

*6

Alegei corelaia incorect cu privire la

nefrita lupic

C. Sinovit cu prinderea a cel puin dou articulaii

D. Proteinurie/24h peste 500mg

A. Clasa V nefrit membranoas

E. Convulsii, psihoze n afara celor metabolice

B. Clasa III nefrit proliferativ focal cu leziuni

active i cronice

(pag. 160,161)

C. Clasa IV nefrit proliferativ focal cu afectare

a peste 50% din glomeruli
D. Clasa II nefrit mezangial proliferativ
E. Clasa I nefrit mezangial minim cu depozite
imune mezangiale la imunofluorescen
(pag. 158)

Pag. 115 din 146

* 11 Urmtorul criteriu imunologic nu face parte

din criteriile de clasificare SLICC

15 Identificai afirmaiile incorecte referitoare

la anomaliile imune n LES

A. Ac anti-ADNdc cel puin dublu fa de valoarea

de referin prin metod ELISA

A. Hiperactivitatea limfocitului B este consecutiv

stimulrii monoclonale

B. Ac anti-Sm pozitivi

B. Limfocitele T circulante scad prin apariia de ac

anti-limfocitari

C. Ac anti-AAN de cel puin dou ori peste valoarea

de referin a laboratorului prin metod ELISA
D. Ac anti-cadiolipin de tip IgA, IgM, IgG pozitivi n
titru mediu sau mare
E. Hipocomplementemie cu scderea CH50
(pag. 160,161)
* 12 Complicaii ntlnite n LES pot fi cu
excepia:
A. Corticoizii pot determina osteoporoz sau
psihoz
B. Infeciile pot genera un puseu de boal
C. Profilaxia infeciei cu Pneumocystis carinii se
poate face cu dapson
D. Exist o asociere sczut cu limfoamele nonHodgkin

C. Supraproducia de anticorpi este potenat de

supraexprimarea molecuerlor de costimulare
CD40
D. Autoanticorpii din LES acioneaz doar prin
reacie de tip III cu formarea de complexe imune
E. Clearance-ul celulelor apoptotice este eficient
(pag. 152,153)
16 Afectarea musculoscheletal n LES
presupune:
A. Suferin majoritar oligoarticular
B. Afectare poliarticular simetric
C. Artropatie Jaccoud
D. Miopatie indus de antimalarice de sintez
E. Artrit eroziv, deformant

E. Risc de peste 50 de ori mai mare de dezvolta

infarct miocardic la femeile cu LES

(pag. 154)

(pag. 161,162)

17 Care din urmtoarele manifestri cutaneomucoase pot fi ntlnite n LES?

* 13 Precizai afirmaia neadevrat referitoare

la tratamentul LES:
A. Hidroxiclorochina are efecte antiagregante
plachetare i hipolipemiante secundare
B. AINS sunt adresate formelor cu afectare
musculoscheletal uoar

A. Noduli subcutanai
B. Ulceraii genitale
C. Paniculit
D. Alopecie
E. Leziuni discoide generalizate

C. Dapsona se utilizeaz n afectare cutanat

buloas

(pag. 154,155)

D. Azathioprina se administreaz n doze de 2,5

5mg/kgcorp/zi

18 Care din urmtoarele afirmaii privind

lupusul eritematos cutanat subacut sunt
adevrate?

E. Mycophnolat mofetil este utilizat ca inductpr n

nefrita lupic

A. Leziunile policiclice anulare sunt nespecifice

(pag. 162,163)

B. Unii pacieni prezint eritromelalgie

14 Urmtoarele elemente de etiopatogenie

sunt corecte n lupusul eritematos sistemic:

C. Apar leziuni de tip psoriaziform specifice

A. Susceptibilitatea genetic implic gene CHM i

non-CMH
B. Concordana bolii la gemenii dizigoi este de
aproximativ 25%
C. Agenii infecioi pot activa rspunsul imun prin
mimetism molecular

D. Leziunile cutanate las cicatrici

E. Sclerodactilia poate fi manifestare nespecific
(pag. 154,155)
19 Care din urmtoarele manifestri
neuropsihiatrice sunt ntlnite n LES?
A. Neuropatia autonom

D. Radiaiile UVB pot induce apoptoza

B. Meningita septic

E. Brbaii cu LES asociaz hipergonadism

C. Cefaleea

(pag. 152,153)

D. Disfuncia cognitiv
E. Convulsii
(pag. 157)

Pag. 116 din 146

20 Care din urmtoarele constituie criterii

SLICC de clasificare pentru LES?
A. fotosensibilitatea

25 Precizai efectele adverse nedorite ale

agenilor citotoxici imunosupresori utilizai
n tratamentul LES

B. limfopenia

A. Cistit hemoragic

C. neuropatia periferic

B. Infecii cu germeni oportuniti

D. proteinuria <0,5g/24h

C. Nefrit membrananoas

E. anticorpi anti-Sm

D. Supresia mduvei osoase

(pag. 160,161)

E. Insuficien ovarian

21 Urmtoarele leziuni cutanate pot indica

vasculita la un pacient cu LES?
A. purpura vascular
B. hemoragiile subunghiale
C. leziunile urticariene
D. lichenul plan
E. telangiectaziile
(pag. 155)
22 Afectarea renal n LES include
urmtoarele asocieri:
A. nefrita mezangial clasa a II-a
B. nefrita proliferativ focal clasa a III-a
C. nefrita membranoas - clasa a V-a
D. nefrita proliferativ difuz afactare a peste 50%
din glomerului
E. nefrita scleroas clasa a VI-a
(pag. 158)
23 Precizai efectele secundare terapiei
cronice cu glucocorticoizi:
A. osteoporoz
B. hiperkaliemie

(pag. 163)
26 Precizai care din urmtoarele opiuni
terapeutice le putei folosi la pacienii cu
afectare renal din LES:
A. antimalaricele de sintez
B. ciclofosfamida
C. mycophenolatul mofetil
D. metilprednisolonul
E. azathioprina
(pag. 163)
27 Care din urmtoarele afirmaii privind AAN n
LES sunt incorecte?
A. sunt anticorpi specifici LES
B. sunt anticorpi de screening prezeni la
aproximativ 95% din pacieni
C. AAN nu apar la indivizii normali
D. titruri crescute reflect activitatea bolii
E. este necesar un titru de dou ori limita superior
a laboratrului pentru diagnostic
(pag. 160,161)
28 Care din urmtoarele manifestri
hematologice pot fi ntlnite n LES?

C. diabet zaharat

A. anemia hemolitic autoimun

D. cataract

B. prelungirea timpului parial de tromboplastin

E. sindrom Cushing

C. limfopenia

(pag. 163)

D. trombocitoza

24 Care din urmtoarele pot fi utilizate n

tratamentul manifestrilor cutanate din
LES?

E. tulburri de coagulare
(pag. 159)

A. hidroxiclorochina
B. dapsona
C. azathioprina
D. ciclosporina
E. methotrexatul
(pag. 162,163)

Pag. 117 din 146

Tema nr. 36
Apendicita acuta
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
167-171
*1

In forma acuta tipica de apendicita acuta, un

semn foarte precoce dar nespecific este
constituit de:

A. Durere abdominala
B. Constipatie

A. Hiperestezie cutanata
B. Febra
C. Aparare musculara in fosa iliaca dreapta
D. Durere
E. Frison
(pag. 168)
7

C. Diaree
D. Anorexie
E. Temperatura sub 38 C
(pag. 167-168)
*2

Palparea abdomenului ofera unul din

elementele caracteristice ale apendicitei
acute, si anume:

A. Exacerbarea durerii la nivelul epigastrului

B. Diminuarea durerii la nivelul fosei iliace drepte

In apendicita acuta, triada simptomatica a lui

Dieulafoy este alcatuita din

In apendicita acuta, despre apararea

musculara sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:

A. Initial este localizata in fosa iliaca dreapta, in

timp extinzandu-se la nivelul intregului abdomen
B. initial generalizata, in timp localizandu-se la
nivelul fosei iliace drepte
C. instalarea apararii musculare este semn de
peritonita acuta
D. la decompresiunea brusca a abdomenului, dupa
palpare, durerea este ameliorata

C. Exacerbarea durerii la nivelul fosei iliace drepte

E. se insoteste de diminuare reflexelor cutanate in

fosa iliaca stanga

D. Semnul lui Murphy pozitiv

(pag. 168)

E. Manevra Rowsing negativa

(pag. 168)
*3

In cadrul apendicitei acute, peritonita acuta

primara apare datorita:

Dintre afectiunile chirurgicale cu care se face

diagnosticul diferential al apendicitei acute,
se enumera:

A. invaginatia intestinala
B. diverticulita Meckel

A. Fistulizarii in cavitatea peritoneala a unui plastron

apendicular

C. colecistita acuta

B. Propagarea infectiei de la apendicele inflamat

D. tuberculoza pulmonara

C. Virulentei mai scazute a germenilor

E. adenita inghinala

D. Unei reactivitati imunologice bune a organismului

(pag. 169)

E. Instituirii tratamentului medicamentos

(pag. 170)
*4

In cazul blocului apendicular, se recomanda

efectuarea apendicectomiei dupa stingerea
episodului acut la:

Afectiuni ginecologice ce pot mima o

apendicita acuta sunt:

A. sarcina ectopica
B. ruptura chistului ovarian
C. torsiunea de ovar

A. 3-6 saptamani

D. fibromul uterin necomplicat

B. 1-2 luni

E. boala inflamatorie pelvina

C. 8-10 luni

(pag. 169)

D. 3-6 luni
E. 7-8 luni

10 In cazul plastronului apendicular, conduita

terapeutica este:

(pag. 171)

A. bolnavul va fi urmarit in conditii de ambulator

*5

Principala cauza a apendicitei acute este:

B. repaus la pat si regim alimentar hidric

A. infectia virala

C. reechilibrare hidroelectrolitica

B. infectia microbiana

D. antibioterapie masiva

C. inflamatia apendicelui

E. aplicarea unei pungi de gheata local

D. ischemia apendicelui

(pag. 170)

E. alimentatie bogata in proteine animale

(pag. 167)
Pag. 118 din 146

Tema nr. 37
Litiaza biliara
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
172-187
*1

In mod normal, in absenta litiazei, bila din

interiorul colecistului si a cailor biliare este:

A. colonizata cu bacili gram negativi

B. colonizata cu bacili anaerobi
C. sterila

*5

Litiaza veziculara, chiar in conditiile unei

simptomatologii minime, trebuie tratata prin:

A. Administrarea de antispastice si antibioterapie

B. Conservator, prin regim igieno-dietetic
C. Chirurgical, prin efectuarea colecistectomiei
D. Endoscopic prin papilosfincterotomie
E. Urmarirea periodica ecografic
(pag. 179)
*6

Sindromul coledocian, determinat de litiaza

CBP se manifesta prin:

D. colonizata cu bacili gram pozitivi

A. Frison si colica biliara

E. colonizata cu stafilococ

B. Frison si icter

(pag. 173)

C. Colica biliara si febra

*2

Semnul Courvoisier-Terrier este reprezentat

de:

A. Durere spontana la nivelul hipocondrului drept

B. Palparea veziculei biliare destinse de volum,
nedureroasa
C. Durere vie la inspir profund perceputa la
intersectia dreptilor abdominali cu rebordul costal

D. Colica biliara si icter

E. Febra si icter
(pag. 182)
*7

Despre icterul aparut in contextul unui

Ampulom Vaterian, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:

A. Icterul este progresiv fara perioade de remisiune

D. Exacerbarea durerii la decompresia brusca a

peretelui abdominal

B. Icterul este progresiv cu perioade de remisiune

E. Durere la tuse in hipocondrul drept

C. Dureri vii preced aparitia icterului

(pag. 174)

D. Prezinta o evolutie lenta, liniara

*3

Forma dureroasa a litiazei veziculare are ca

element central si definitoriu:

A. Paloarea tegumentelor
B. Febra
C. Icter
D. Colica biliara
E. Frison
(pag. 177)
*4

Hidropsul vezicular, complicatie a litiazei

veziculare are ca substrat patogenic:

A. Inclavarea unui calcul la nivelul infundibulului

B. Migrarea unui calcul prin canalul cistic
C. Inclavarea unui calcul la nivelul sfincterului Oddi
D. Aparitia unei fistule bilio-digestive
E. Gangrena peretelui cu abces in patul hepatic al
colecistului

E. Este constant insotit de febra si frison

(pag. 183)
*8

Colica coledociana se caracterizeaza prin:

A. Durere violenta localizata in hipocondrul drept cu

iradiere epigastrica sau transfixiant spre coloana
lombara
B. Durere violenta in epigastru cu iradiere spre
hipocondrul drept sau transfixiant spre coloana
lombara
C. Durere violenta in hipocondrul drept cu iradiere
spre fosa iliaca dreapta
D. Durere violenta cu localizare in epigastru cu
iradiere spre hipocondrul stang sau transfixiant
spre coloana lombara
E. Durere de mica intensitate in epigastru cu
iradiere in hipocondrul drept sau transfixiant spre
coloana lombara
(pag. 182)

(pag. 177)

Pag. 119 din 146

*9

Angiocolita, complicatie a litiazei

coledociene reprezinta:

A. O complicatie minora
B. O complicatie cronica a icterului cu evolutie
indelungata, oscilanta
C. O complicatie non-infectioasa
D. Complicatie frecventa aparuta dupa
papilosfincterotomie endoscopica
E. Colonizarea cu germeni a bilei stazice de la
nivelul CBP
(pag. 184)
* 10 Evolutia finala a litiazei coledociene multiplu
recidivata asociata cu angiocolita cronica,
este reprezentata de:

13 Radiografia abominala simpla in diagnosticul

litiazei veziculare:
A. Poate evidentia doar prezenta calculilor
colesterinici
B. Poate evidentia doar calculii ce contin carbonat
de calciu
C. In incidenta postero-anterioara realizeaza
diagnosticul diferential cu litiaza renala dreapta
D. Poate evidentia uneori aerobilie
E. Imaginea de profil realizeaza diagnosticul
diferential cu litiaza renala dreapta
(pag. 174)
14 Odata formati, calculii veziculari pot avea ca
si evolutie:

A. Fistula bilio-digestiva

A. Pot fi bine tolerati, asimptomatici

B. Hepatita acuta

B. De fiecare data se complica cu colecistita acuta

C. Ciroza biliara secundara

C. Prin obstructia canalului cistic pot produce icter

mecanic

D. Ciroza biliara primara

E. Abcese hepatice
(pag. 184)
11 Triada Charcot, sugestiva pentru o
complicatie obstructiva ce intereseaza calea
biliara principala, este alcatuita din asocierea
urmatoarelor simptome:
A. Scaun acholic
B. Febra
C. Urina hipercroma
D. Frison
E. Icter
(pag. 173)
12 Despre durerea din litiaza veziculei biliare
sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Localizata mai frecvent in epigastru
B. Localizata in hipocondrul stang
C. Iradiaza in hipocondrul drept, regiunea scapulara
sau umarul drept
D. Cel mai adesea este colicativa
E. Iradiaza spre hipocondrul stang sau transfixiant
spre coloana lombara
(pag. 173)

D. Prin migrarea in coledoc pot produce pancreatita

acuta
E. Prin intermediul unei fistule bilio-digestive un
calcul mare poate migra in duoden producand
ileus biliar
(pag. 176)
15 Despre colecistita acuta litiazica sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Este o consecinta a obstructiei mecanice cu
inflamatia acuta a peretelui vezicular si
exacerbarea florei microbiene
B. Durerile cresc in intensitate si durata, dobandind
un caracter permanent
C. Pe plan general, rareori sunt intalnite greata si
varsaturile bilio alimentare
D. Febra si frisoanele sunt expresia starii septice
E. Ecografia deceleaza Vezicula biliara cu perete
ingrosat cu imagini hiperecogene unice sau
multiple in interior si lichid pericolecistic
(pag. 178)
16 Sindromul post colecistectomie, poate fi
explicat din punct de vedere etiopatogenic
prin:
A. Aparitia la distanta a unei vezicule biliare de
neoformatie
B. Existenta unei patologii non biliare care nu a fost
diagnosticata si isi continua evolutia
C. Existenta unei concomitente patologice biliare
necunoscute
D. Existenta unei gastrite de reflux concomitente
E. O eroare sau imperfectiune de tehnica
chirurgicala
(pag. 180)

Pag. 120 din 146

17 Din punct de vedere al originii, litiaza caii

biliare principale prezinta mai multe tipuri:
A. Litiaza migrata (secundara), calculii se formeaza
la nivelul colecistului migrand ulterior in CBP
B. Litiaza migrata (secundara), calculii se formeaza
in CBP, urmand, datorita refluxului sa migreze in
colecist
C. Litiaza autohtona (primara), se formeaza direct
la nivelul CBP, in absenta rezervorului vezicular

22 Anastomoza bilio-jejunala este indicata in

tratamentul
A. Litiaza coledociana autohtona
B. Litiazei coledociene multiplu recidivate
C. Panlitiazei
D. Chistului coledocian
E. Neoplasmului cefalo-pancreatic
(pag. 187)

D. Litiaza restanta
E. Litiaza autohtona (primara), calculii se formeaza
intrahepatic, la nivelul capilarelor sinusoide

Tema nr. 38
Pancreatita acuta

(pag. 181)

Bibliografie asociata temei:

18 Caracteristicile icterului din neoplasmul

cefalopancreatic sunt:
A. Progresiv
B. Durerea precede aparitia icterului
C. Semnul lui Courvoisier-Terrier prezent
D. intens, apiretic
E. mai putin intens decat un icter prin litiaza CBP
(pag. 184)
19 Clinic, angiocolita acuta se caracterizeaza
prin aparitia pentadei Reynolds, definita de
urmatoarele semne si simptome:

Compendiu vol II
188-204
*1

A. Ingestia de alcool
B. Hipercalcemia
C. Fumatul
D. Hiperlipemia
E. Medicamente diuretice
(pag. 190)
*2

A. Durere colicativa
B. Febra si frison
C. Icter

Care dintre factorii etiologici metabolici nu

este intalnit in pancreatita acuta?

Care dintre urmatoarele simptome sau

semne nu caracterizeaza Sindromul de
raspuns inflamator sistemic (SIRS) in
pancreatita acuta?

D. Hipotensiune arteriala si oligurie

A. Hipertermie sau hipotermie (temperatura mai

mare de 38C sau mai mica de 36C)

E. Prurit si sindrom hemoragipar

B. Frecventa cardiaca mai mare de 90/min

(pag. 184)

C. PaCO2 peste 32 mmHg

20 Criteriile colangiografice care certifica

complexitatea unei litiaze a CBP sunt
urmatoarele:
A. Calculi cu diametru mai mare de 2 cm
B. Impietruirea coledociana
C. Megacoledoc aton
D. Colecist locuit de calculi mici
E. Perete coledocian subtire, cu aspect venos
(pag. 186)
21 In cadrul chirurgiei deschise pentru
tratamentul litiazei coledociene,
dezobstructia poate fi realizata prin:
A. Coledocotomie cu coledocolitotomie
B. Transcistic
C. Sfincterotomie clasica
D. Sfincterotomie endoscopica realizata
intraoperator
E. Drenaj biliar extern cu tub Kehr
(pag. 186-187)

D. Frecventa respiratorie mai mare de 20/min

E. Leucocitoza >12000/mm, <4000/mm3 sau >10%
forme tinere
(pag. 192)
*3

Care afirmatie este adevarata in pancreatita

acuta?

A. In pancreatita acuta forma usoara diagnosticul

imagistic prin computer tomografie cu contrast
intravenos (CTIV) sau imagistica prin rezonanta
magnetica (IRM) este intotdeauna necesar
B. Pacreatita acuta forma usoara se caracterizeaza
prin prezenta complicatiilor locale
C. In pancreatita acuta forma moderat severa
insuficientele de organ persista mai mult de 48
de ore
D. In pancreatita acuta forma moderat severa,
mortalitatea este similara cu cea din formele
severe
E. Prezenta si persistenta insuficientelor de organ
de la debutul bolii in pancreatita acuta, anunta o
forma severa de pancreatita
(pag. 196)
Pag. 121 din 146

*4

Care afirmatie cu privire la pancreatita acuta

forma usoara este corecta?

*7

Care afirmatie cu privire la pancreatita acuta

este corecta?

A. Reprezinta mai putin de jumatate din cazurile de

pancreatita acuta

A. Mai mult de jumatate din cazuri sunt forme

severe

B. Evolueaza cu rezolutie completa a

simptomatologiei dupa 2-3 saptamani

B. In pancreatitele necrotice, formele severe,

mortalitatea este mai mare la formele infectate

C. Tratamentul chirurgical este frecvent indicat

C. In primele doua luni de boala, decesele sunt

datorate insuficientelor de organ

D. La pacientii cu etiologie biliara se indica

colecistectomia laparoscopica in cursul aceleiasi
internari
E. Profilaxia trombozei venoase profunde este
contraindicata
(pag. 198-199)
*5

Care afirmatie cu privire la pancreatita acuta

forma moderat severa sau severa este falsa?

A. Este necesara administrarea unor volume mari

de fluide 5-10 litri/zi

D. In formele usoare de pancreatita sunt intalnite

adesea insuficientele de organ
E. In prima saptamana de boala, decesele sunt
datorte infectiei necrozelor sau complicatiilor
necrozelor neinfectate
(pag. 189)
*8

Care dintre urmatoarele faze nu este

descrisa in patogeneza pancreatitei acute?

A. Scindarea tripsinogenului la tripsina prin

hidrolaza lizozomala cathepsin-B

B. Papilosfincterotomia endoscopica (ERCP) si

extractia calculilor este indicata in primele 48 de
ore de la debut la pacientii cu impactare litiazica
in ampula Vater si cu semne de angiocolita

C. Activarea macrofagelor si limfocitelor

C. Alimentatia parenterala de durata este indicata

inca de la inceput

D. Prin eliberarea unor molecule de adeziune

celulele inflamatoare adera la endoteliul capilar

D. Se recomanda initierea cat mai precoce a

alimentatiei enterale
E. Tratamentul antibiotic cu imipenem realizeaza o
reducere semnificativa a infectiilor necrozelor
(pag. 199-200)
*6

Urmatoarea afirmatie cu privire la pancreatita

acuta este falsa:

A. Pancreatitele acute se clasifica in functie de

gravitate in usoare, moderat severe si severe
B. In pancreatita acuta forma usoara sunt absente
insuficientele de organ si vascularizatia
pancreatica este pastrata
C. In formele moderat severa sau severa de
pancreatite necrotice, procesul inflamator
afecteaza vascularizatia pancreasului rezultand
necroze pancreatice si ale tesuturilor
peripancreatice
D. Pancreatita acuta este o inflamatie pancreatica
initiata de inhibarea tripsinei in celulele acinare
E. Procesul inflamator in pancreatita acuta se
extinde uneori in tesuturile peripancreatice sau la
distanta
(pag. 189)

B. Cresterea activitatii inhibitorului intracelular

pancreatic al tripsinei

E. Migrarea celulelor inflamatoare in zona de

inflamatie
(pag. 190)
*9

Care afirmatie cu privire la complicatiile

generale in pancreatita acuta este falsa?

A. Disfunctia pulmonara apare precoce in

Sindromul de raspuns inflamator sistemic (SIRS)
B. Leziunile renale se produc prin ischemie si
inflamatie
C. Leziunile gastro-intestinale includ ulceratii acute
gastrice, ocluzie functionala, colecistita alitiazica,
etc
D. Disfunctia metabolica si de sinteza hepatica este
tardiva si se manifesta prin cresterea bilirubinei,
ureei, lactatului seric, etc
E. Afectarea SNC se manifesta prin tulburari ale
starii de constienta, pana la coma
(pag. 192)
* 10 Care dintre urmatoarele colectii nu este
intalnita in pancreatita acuta?
A. Colectiile lichidiene peripancreatice acute
B. Pseudochistul pancreatic
C. Colectiile necrotice acute
D. Colectia necrotica neincapsulata
E. Colectiile necrotice acute infectate
(pag. 193-194)

Pag. 122 din 146

11 Factorii etiologici mecanici intalniti in

pancreatita acuta sunt:
A. Litiaza biliara
B. Ulcerul gastric
C. Traumatismele pancreatice

16 In pancreatita acuta, computer-tomografia cu

contrast intravenos este utila deoarece:
A. Evidentiaza cresterea in volum a pancreasului
prin edem
B. Evidentiaza colectiile lichidiene peripancreatice

E. Disfunctii ale sfincterului Oddi

C. Este singura explorare prin care se poate

aprecia infectia zonelor de necroza pancreatica
si peripancreatica

(pag. 190)

D. Evidentiaza dilatarea ductului pancreatic principal

12 Tabloul clinic in pancreatita acuta se

caracterizeaza prin:

E. Pe baza acestei explorari se determina gradul

Balthazar

D. Ascaridoza

A. Debutul boli este brusc la majoritatea pacientilor

(pag. 196-198)

B. Greturile si varsaturile sunt asociate constant

17 Care afirmatii sunt corecte cu privire la

tratamentul chirurgical in pancreatita acuta?

C. Sistare tranzitului intestinal pentru materii fecale

si gaze apare exceptional
D. Durerea este continua, cu iradiere in spate - "in
bara" si cu durata mai mare de 24 de ore
E. Durerea in pancreatita acuta postoperatorie este
insuportabila
(pag. 195)
13 Examenul fizic in pancreatitele acute
evidentiaza:
A. Stare generala alterata
B. Frecvent icter sclero-tegumentar
C. Distensie abdominala mai ales in etajul
abdominal superior
D. Sensibilitate in etajul abdominal superior
E. Echimoza periombilicala (Semnul Cullen) si in
flancuri (Grey Turner) sunt frecvent evidentiate
(pag. 195)
14 Diagnosticul diferential al pancreatitei acute
se face cu:
A. Infarctul entero-mezenteric
B. Atelectazia pulmonara
C. Colica biliara
D. Ocluzia intestinala
E. Infarctul miocardic inferior
(pag. 195)
15 Explorarile imagistice utile in pancretaita
acuta sunt:
A. Ecografia abdominala
B. Aortografia
C. Computertomografia cu contarast intravenos
(CTCI)
D. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM)
E. Colangio-RM (C-RM)

A. Este obligatoriu in pancreatita acuta forma

usoara
B. Este indicat in caz de disruptie postnecrotica a
ductului pancreatic principal
C. Tratamentul chirurgical al fistulelor pancreaticocutanate persistente dupa drenajul extern al
colectiilor pancreatice si peripancreatice se face
la 4-6 luni de la constituire
D. In formele severe de pancreatita acuta de
etiologie biliara, colecistectomia trebuie
efectuata in primele zile de la debut
E. La pacientii cu pancreatita acuta de etiologie
biliara si cu risc operator mare, sfincterotomia
endoscopica poate fi o alternativa la
colecistectomie
(pag. 201)
18 Urmatoarele afirmatii cu privire la pancreatita
acuta sunt adevarate:
A. In caz de dubii diagnostice in urgenta,
computertomografia cu contrast intravenos
(CTIV) confirma diagnosticul de pancreatita
acuta si permite excluderea altor situatii
abdominale "catastrofale"
B. Tratamentul pacientilor in centre medicale
specializate, asigura rezultate terapeutice
maxime raportat la severitatea bolii
C. Tratamentul pancreatitei acute este exclusiv
chirurgical
D. Caliatea vietii la pacientii cu pancreatite acute
necrotice care supravietuiesc este deficitara
comparabila cu a pacientilor cu pancreatita
cronica
E. Anamneza sistematica, examenul fizic complet si
cresterea nivelelor serice ale enzimelor
pancreatice >3 ori valorile normale, permit
precizarea diagnosticului pozitiv de pancreatita
acuta
(pag. 201-202)

(pag. 196)

Pag. 123 din 146

19 Diagnosticul de pancreatita acuta se face pe

baza prezentei a cel putin doua din
urmatoarele criterii:

*3

Palparea abdomenului intr-o peritonita

secundara difuza evidentiaza de regula:

A. impastare epigastrica

A. Durere abdominala cu debut acut, severa si

persistenta, cu localizare epigastrica si iradiere in
spate sau "in bara"

C. matitate deplasabila in fosele iliace

B. Prezenta disfunctiilor organice multiple (MODS)

D. apararea musculara

C. Cresterea activitatii lipazei serice (sau a

amilazei) mai mare de trei ori decat valorile
maxime normale

E. prezenta matitatii hepatice

D. Aspect caracteristic de pancreatita acuta la

tomografia computerizata cu contast intravenos
(CTCI)
E. Prezenta semnelor de SIRS (Sindromul de
raspuns inflamator sistemic)
(pag. 189)
20 Forme anatomo-clinice de pancreatita acuta
sunt:
A. Pancreatita acuta edematoasa interstitiala
B. Pancreatita acuta forma usoara
C. Pancreatita acuta necrotica
D. Necrozele pancreatice infectate
E. Pancreatita acuta forma severa
(pag. 191)
Tema nr. 39
Peritonitele
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
205-217
*1

Cea mai mare incidenta in patologia

chirurgicala de urgenta o au:

A. peritonitele primitive

B. fluctuenta in fosele iliace

(pag. 207)
*4

Radiografia abdominala simpla intr-o

peritonita difuza poate evidentia:

A. opacitate cu contur net pe aria hepatica

B. pneumoperitoneu subdiafragmatic
C. aspect de plus de umplere la nivel gastric
D. intotdeauna nivele hidro-aerice pe flancuri
E. aspect de perla pe fir la nivel duodenal
(pag. 209)
*5

Urmatoarea afirmatie privind tratamentul

peritonitelor secundare este adevarata:

A. se poate trata frecvent conservator

B. fiind o urgenta majora, nu se pierde niciodata
timp cu echilibrarea biologica a pacientului
C. antibioterapia de prima intentie se
administreaza conform antibiogramei
D. suprimarea sursei de contaminare peritoneala nu
reprezinta o prioritate
E. abordul laparoscopic este util in peritonitele
apendiculare sau de cauza genitala
(pag. 216)
6

Urmatoarele afirmatii privind peritonitele

primitive sunt adevarate:

B. peritonitele secundare

A. integritatea tractului gastro-intestinal este

pastrata

C. peritonitele plastice

B. Sunt initial monomicrobiene

D. peritonitele tertiare

C. Apar frecvent in perforatii viscerale

E. peritonitele tbc

D. Sunt apanajul apendicitei acute gangrenoase

perforate

(pag. 205)
*2

Reprezinta manifestare clinica tipica de

peritonita secundara perforatiei ulceroase:

A. durerea posterioara in bara

B. debutul lent, insidios
C. oprirea tranzitului pentru materii fecale si gaze
D. contractura abdominala

E. una din caile de propagare este cea genitala

ascendenta
(pag. 205)
7

Urmatoarele afirmatii privind peritonitele

secundare sunt adevarate:

A. sunt de regula monomicrobiene

E. varsatura in zat de cafea

B. contaminarea peritoneului se face frecvent pe

cale hematogena

(pag. 211)

C. contaminarea peritoneului este realizata direct

D. pot aparea in urma unor perforatii iatrogene ale
tubului digestiv
E. pot aparea posttraumatic
(pag. 205, 206)

Pag. 124 din 146

Tuseul rectal efectuat in cadrul unei

peritonite secundare difuze deceleaza de
regula:

A. fluctuenta
B. sensibilitatea fundului de sac Douglas
C. formatiune tumorala pelvina
D. hipertonie sfincteriana
E. incontinenta sfincteriana
(pag. 208)
9

Percutia abdomenului intr-o peritonita

secundara poate decela:

A. durere (semnul Mandel)

B. matitate deplasabila pe flancuri
C. disparitia matitatii hepatice
D. silentium sepulcral
E. semnul Blumberg negativ
(pag. 208)
10 Hemoleucograma intr-o peritonita
evidentiaza de regula:
A. trombocitopenie sub 80000/mmc

*2

Intr-un sindrom ocluziv, radiografia

abdominala simpla poate evidentia aspectul
urmator:

A. in ocluziile pe colon, nivele hidroaerice mici in

dinti de ferastrau
B. in ocluziile pe jejun, nivele hidroaerice largi,
situate transversal si dispuse periferic
C. nivele hidroaerice cu dispozitie si aspect variat
D. pneumoperitoneu subdiafragmatic
E. imagine lacunara la nivelul colonului
(pag. 221)
*3

Tabloul clinic al ocluziei prin strangulare

cuprinde:

A. debut lent, insidios

B. varsaturi tardive, fecaloide
C. uneori, apararea musculara poate fi prezenta
D. in volvusul de sigmoid, meteorismul este
simetric
E. in ocluzia pe brida, meteorismul este absent
(pag. 222, 223)
*4

B. leucocitoza peste 12000/mmc

In volvusul de sigmoid, radiografia

abdominala simpla evidentiaza de regula:

C. leucopenie in majoritatea cazurilor

A. bucla cu doua nivele hidroaerice

D. cand este prezenta leucopenia, poate reprezenta

un semn de gravitate

B. nivele hidroarice mici si diseminate

E. eozinofilie
(pag. 208)
Tema nr. 40
Ocluziile intestinale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
218-227
*1

Urmatoarele afirmatii despre sindromul

Ogilvie sunt adevarate:

A. este o obstructie mecanica a colonului

B. apare la tineri
C. tratamentul este intotdeauna chirurgical

C. pneumoperitoneu subdiafragmatic
D. nivele hidroaerice in tuburi de orga
E. opacifiere in cioc de pasare a buclei
sigmoidiene
(pag. 223)
*5

Tratamentul chirurgical in ocluziile

intestinale ale intestinului subtire:

A. este rar utilizat

B. consta de regula in operatii seriate
C. se finalizeaza de regula cu derivatie externa
definitiva
D. in caz de leziuni ireversibile poate consta in
enterectomie segmentara

D. poate aparea in infectia cu Clostridium difficile

E. consta de regula in efectuarea unor derivatii

interne

E. obstacolul este de regula extrinsec

(pag. 227)

(pag. 218)

Pot reprezenta cauze de ocluzie intestinala

mecanica:

A. bridele postoperatorii
B. pasajul unui calcul biliar in intestin
C. spasmul sau paralizia musculaturii intestinale
D. cancerul de colon
E. invaginatia intestinala
(pag. 219, 220)

Pag. 125 din 146

Urmatoarele afirmatii despre ileusul biliar

sunt adevarate:

A. se intalneste mai des la femei

B. presupune existena unei fistule bilio-digestive
C. tratamentul este adesea conservator
D. rezolvarea fistulei bilio-digestive este obligatorie

Tema nr. 41
Hemoragiile digestive
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
228-250
*1

E. calculul se inclaveaz la nivelul sigmoidului

(pag. 222)
8

Urmatoarele afirmatii despre invaginatia

intestinala sunt adevarate:

A. este un telescopaj al intestinului in lumenul sau

Indicatie absoluta de tratament chirurgical in

hemoragiile digestive superioare este:

A. Un grup de sange rar

B. Refuzul transfuziei
C. Sangerari reduse dar persistente ce necesita
mai mult de 3 unitati de sange pe zi

B. varietatea cea mai frecventa este intalnita la adult

D. Ulcer peptic cronic cunoscut ca origine a

sangerarii

C. sub efectul clismei, invaginatia se poate reduce

E. Pacient in urgenta cu soc

D. examenul clinic poate evidentia budinul de

invaginare

(pag. 236)

E. la adult este de regula secundara unei tumori

sau unui diverticul
(pag. 224)
9

Reprezinta complicatii ale ocluziilor

mecanice:

A. inundatia traheo-bronsica
B. peritonita prin perforatie viscerala
C. insuficienta renala acuta
D. socul toxico-septic

*2

Videocapsula endoscopica:

A. Este o metoda de investigare a hemoragiilor

digestive superioare active
B. Investigheaza mai ales hemoragiile digestive
inferioare oculte
C. Eficienta in detectarea stigmatelor de hemoragie
digestiva superioara este superioara endoscopiei
digestive superioare
D. Eficienta in detectarea sursei hemoragice este
asemanatoare endoscopiei digestive superioare

E. angiocolita acuta

E. Este contraindicata la pacienti cu comorbiditati

din cauza riscurilor

(pag. 225, 226)

(pag. 231)

10 Tratamentul chirurgical in ocluzia prin

cancer de colon, poate consta in:

*3

Despre hemoragia din varicele esofagiene

este adevarata afirmatia:

A. interventii seriate

A. Este o hemoragie de gravitate mica

B. operatii cu refacerea per primam a tranzitului

C. derivatie externa definitiva

B. Rata mortalitatii la un an de la prima internare

este redusa

D. derivatie interna

C. Riscul de recidiva este scazut

E. rezectia metastazelor hepatice sincrone, chiar si

in stadiul de soc ocluziv

D. Fiecare resangerare agraveaza prognosticul

(pag. 227)

E. Apare la un gradient de presiune intre vena porta

si venele hepatice de 5-10 mm Hg
(pag. 237)
*4

Hemoragia diverticulara colonica:

A. Apare de obicei la persoane tinere

B. Tratamentul endoscopic este indicat cand sursa
nu poate fi clar evidentiata
C. Este de obicei autolimitata
D. Embolizarea prin angiografie este contraindicata
deoarece provoaca infarct segmentar
E. Tratamentul chirurgical consta in excizia
diverticulului unde este localizata sursa sangerarii
(pag. 244)

Pag. 126 din 146

*5

In hemoragiile digestive inferioare oculte

fara sursa depistata tratamentul consta in:

A. Rezectie chirurgicala
B. Hemostaza chirurgicala prin sutura leziunii
C. Hemostaza endoscopica
D. Embolizare angiografica
E. Tratarea anemiei feriprive
(pag. 245)
*6

Care dintre urmatoarele este cauza

traumatica sau postoperatorie de hemoragie
digestive superioara?

A. Sindromul Osler-Rendu-Weber

* 10 Sindromul Mallory-Weiss:
A. Reprezinta laceratii ale mucoasei in portiunea
inferioara a esofagului
B. Este provocat de o artera submucoasa larga,
aberanta, ce se rupe in lumenul gastric
C. Consta in prezenta de vase submucoase
gastrice largite cu forma de paianjen
D. Este definit prin prezenta ectaziilor vasculare
antrale, liniare, rosii
E. Necesita totdeauna interventie chirurgicala in
urgenta maxima
(pag. 242)
11 Angiodisplazia gastrointestinala superioara:

B. Sindromul Mallory-Weiss

A. Este o leziune cu cauza necunoscuta

C. Leziunea Dieulafoy

B. Se asociaza cu insuficienta renala cronica, ciroza

D. Sarcomul Kaposi
E. Ectaziile vasculare antrale

C. Diagnosticul este stabilit prin push-endoscopie si

videocapsula endoscopica

(pag. 228)

D. Localizarea cea mai frecventa este ileonul

*7

Care afirmatie despre hemosuccus

pancreaticus este adevarata?

A. Cel mai frecvent este produs de

pseudoanevrisme ale arterei gastrice stangi
B. Apare ca urmare a existentei unei comunicari
intre un vas de sange si canalul coledoc
C. Ecografia este investigatia de electie care
clarifica diagnosticul

E. Majoritatea pacientilor prezinta o singura

localizare a leziunii
(pag. 242)
12 Despre tratamentul hemoragiei de stres sunt
adevarate urmatoarele:
A. Majoritatea pacientilor sufera o interventie
chirurgicala pentru controlul sangerarii
B. Lavajul gastric este contraindicat

D. CT si IRM evidentiaza de obicei aspectul unui

pseudochist pancreatic

C. Tratamentul profilactic al acestei hemoragii este

cel mai important

E. Tratamentul de electie este endoscopic

D. Mentinerea pH-ului gastric peste 7 este necesara

(pag. 243)

E. Controlul endoscopic al sangerarii este rareori

posibil

*8

Principala tehnica de diagnostic in

hemoragiile digestive superioare este:

A. Ecografia abdominala
B. Radiografia cu substanta baritata
C. Endoscopia digestiva superioara
D. Tomografia computerizata
E. Radiografia abdominala simpla
(pag. 228)
*9

Etiologia cea mai frecventa a hemoragiei

digestive superioare este reprezentata de:

(pag. 241)
13 Cauzele cele mai frecvente de hemoragie
digestiva inferioara care necesita internarea
sunt:
A. Diverticuloza colonica
B. Cancerele colorectale
C. Bolile inflamatorii intestinale
D. Fisurile anale
E. Angiodisplaziile

A. Patologia acido-peptica

(pag. 243)

B. Sindromul Mallory-Weiss

14 Manifestarile clinice ale unei hemoragii

depind de:

C. Patologia tumorala
D. Varicele esofagiene
E. Telangiectaziile induse de radiatii
(pag. 228)

A. Cantitatea de sange pierdut

B. Ritmul sangerarii
C. Nivelul actual al hemoglobinei
D. Starea aparatului cardiovascular
E. Bolile asociate
(pag. 229)

Pag. 127 din 146

15 Despre endoscopia digestiva superioara

sunt adevarate afirmatiile:
A. Este metoda de diagnostic cea mai sigura in
hemoragiile digestive superioare

19 Factori de prognostic nefavorabil pentru

hemoragiile cu sursa ulcer gsto-duodenal
sunt:
A. Varsta sub 40 de ani

B. Este o metoda neinvaziva de diagnostic

B. Coagulopatia

C. Poate preciza sediul sangerarii

C. Ulcer gastric inalt situat pe mica curbura

D. Poate preleva biopsii

D. Ulcer gastric situat pe marea curbura, prepiloric

E. Este grevata de riscuri

E. Boli medicale coexistente

(pag. 230)

(pag. 235)

16 Care dintre urmatoarele afirmatii despre

testele de laborator in hemoragiile digestive
sunt adevarate?

20 Managementul hemoragiilor digestive severe

presupune:

A. Un hematocrit<30% indica o anemie severa

B. Determinarea hematocritului dupa o pierdere
sangvina rapida este un indiciu sigur
C. Nivelul hemoglobinei trebuie monitorizat in
evolutie
D. Testarea functiei hepatice este necesara
E. Un raport uree/creatinina < 30 la un pacient fara
insuficienta renala este sugestiv pentru o
hemoragie digestiva superioara
(pag. 230)
17 Contraindicatii absolute ale intubatiei
nazogastrice sunt:
A. Traumatisme severe ale fetei
B. Chirurgia nazala recenta

A. Aprecierea debutului si severitatii sangerarii

B. Asigurarea unei ventilatii si oxigenari adecvate
C. Abord venos periferic cu o singura canula de
diametru mare
D. Asigurarea unei stari de hipotermie pentru
diminuarea sangerarii
E. Refacerea volumului circulant
(pag. 233-234)
Tema nr. 42
Cancerul colorectal
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
251-261
1

C. Coagulopatii
D. Varice esofagiene
E. Stricturi esofagiene
(pag. 234)
18 Despre lavajul gastric in hemoragiile
digestive superioare sunt adevarate
afirmatiile:

Factorii de mediu si stilul de viata implicate

in aparitia cancerului colorectal sunt
reprezentati de :

A. dieta bogata in grasimi si saraca in fibre, fructe si

legume.
B. consumul de preparate hormonale (estrogeni,
tamoxifen, contraceptive orale).
C. infectii repetate cu bacili Gram pozitivi.
D. consumul de alcool si fumatul.

A. De prima intentie se foloseste lichid de spalatura

refrigerat

E. dieta saraca in grasimi si bogata in fibre, fructe si

legume

B. Cele mai utilizate lichide sunt apa de robinet si

serul fiziologic

(pag. 252)

C. Lichidul de spalatura refrigerat scade timpul de

sangerare
D. Utilizarea lichidului de spalatura refrigerat scade
de moment secretia acido-peptica si fluxul
sangvin gastric
E. Adaugarea de vasoconstrictoare si alcalinizante
la lichidul de spalatura gastrica aduce beneficii
superioare
(pag. 235)

Care sunt cele mai caracteristice simptome

intalnite in tabloul clinic al cancerului
colorectal ?

A. sangerari rectale,
B. modificari ale tranzitului intestinal,
C. peritonita purulenta,
D. dureri abdominale si tenesme,
E. tromboflebite superficiale migratorii.
(pag. 252)

Pag. 128 din 146

Complicatiile acute in cancerul colorectal

sunt reprezentate de:

*8

Hemoragia aparuta in cancerul de rect, se

poate manifesta sub forma de:

A. obstructie

A. melena

B. perforatie

B. hematochezie

C. metastazare

C. hematemeza

D. hemoragie

D. scaune diareice multiple ce contin de glere si

mucus

E. astenie fizica
(pag. 257)

E. eliminare de sange rosu, proaspat, amestecat cu

scaunul sau spre sfarsitul scaunului

(pag. 257)

Ocluzia intestinala, aparuta ca si complicatie

a unui cancer de colon, prezinta urmatoarele
caracteristici:

A. apare mai frecvent in cazul tumorilor localizate

pe colonul stang, unghiul splenic si jonctiunea
rectosigmoidiana

*9

Interventia chirurgicala folosita in

tratamentul tumorilor de colon drept este :

A. Hemicolectomie stanga cu anastomoza colorectala

B. Rezectia tumorii

B. se instaleaza lent si determina distensie marcata

a cadrului colic si a cecului

C. Colectomie segmentara

C. apare mai frevent in cazul tumorilor localizate la

nivelul cecului si a colonului ascendent

D. Hemicolectomie dreapta cu anastomoza ileocolonica

D. radiografia abdominala este examinarea

paraclinica de prima intentie, aceasta evidentiind
nivele hidro-aerice

E. Colectomie totala cu anastomoza ileo-rectala

E. radiografia abdominala este examinarea

paraclinica de prima intentie, aceasta evidentiind
pneumoperitoneu
(pag. 257)
5

Colonoscopia, explorarea cea mai fidela in

diagnosticarea cancerului colorectal, permite:

A. localizarea tumorii
B. injectarea tumorii cu citostatice

(pag. 258)
* 10 Tratamentul chirurgical in stadiul incipient al
tumorilor de colon descendent presupune
efectuarea urmatoarei interventii :
A. Hemicolectomie stanga cu ligatura arterei
mezenterice inferioare la originea sa din aorta si
realizarea unei anastomoze colo-rectale
B. Hemicolectomie drepta largita cu ligatura arterei
colice drepre si medii si anastomoza colo-colica

C. aprecierea caracterelor tumorii

C. Colectomie segmentara cu anastomoza colorectala

D. extirparea totala sau partiala a tumorii

D. Rezectia tumorii

E. recoltarea de biopsii de la nivelul tumorii

E. Derivatie paleativa ileo-rectala

(pag. 253)

(pag. 258)

*6

Evaluarea loco-regionala a tumorii rectale

incepe cu:

A. Tomografia computerizata abdominala

B. Ecografia endorectala
C. Tuseul rectal
D. Radiografia pulmonara
E. Hemoleucograma
(pag. 253)
*7

Care din urmatoarele explorari paraclinice,

este considerata "gold standard" in
aprecierea stadializarii tumorilor rectale ?

A. Ecografia abdominala

Tema nr. 43
Cancerul gastric
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
262-272
1

In aparitia cancerului gastric, urmatoarele

afectiuni sunt considerate stari
precanceroase:

A. ulcerul gastric
B. stomacul rezecat
C. gastrita cronica atrofica
D. hernia hiatala de alunecare

B. Rezonanta magnetica nucleara

E. polipii gastrici

C. Radiografia abdominala

(pag. 263)

D. Tuseul rectal
E. Antigenul carcino-embrionar
(pag. 254)
Pag. 129 din 146

*2

Imaginea radiologica sugestiva pentru

neoplasmul gastric infiltrativ incipient este:

A. nisa maligna

Tratamentul chirurgical de urgenta in

cancerul gastric, se impune in urmatoarele
situatii:

B. imaginea de lacuna

A. perforatie

C. pneumoperitoneul

B. stare generala alterata asociata cu casexie

severa

D. zona rigida ce realizeaza aspectul de "scandura

pe valuri"

C. metastaze evidente

E. nivele hidro-aerice

D. ascita si ganglioni palpabili supraclaviculari stangi

(pag. 264)

E. hemoragie de la nivelul tumorii

*3

Singura investigatie care permite

diagnosticarea cancerului gastric precoce
este:

A. Tranzitul baritat
B. Rezonanta magnetica nucleara
C. Antigenul carcinoembrionar (ACE)
D. Gastroscopia

(pag. 268)
*8

Gastrectomia totala radicala presupune:

A. Indepartarea polului superior gastric, o mare

parte din marele epiploon, ligamentul gastrocolic
si gastrosplenic.
B. Scurtcircuitarea stomacului printr-un by-pass
eso-jejunal

(pag. 265)

C. Indepartarea stomacului in totalitate impreuna cu

marele si micul epiploon, splina si toate cele 16
grupe ganglionare limfatice

D. O anastomoza intre stomac si prima ansa

jejunala

E. Ecografia abdominala
Cancerul gastric poate prezenta urmatoarele
forme morfopatologice:

A. Forma proliferativa (vegetanta)

E. Indepartarea antrului si corpului gastric impreuna

cu splina si ganglionii aferenti

B. Forma ulcerata

(pag. 269)

C. Forma mucoida
D. Forma perforata
E. Forma infiltrativa
(pag. 266)
5

Factorii de risc medical in aparitia cancerului

gastric sunt reprezentati de :

A. Infectia cu Helicobacter Pylori

B. Colecistectomia in antecedente
C. Efortul fizic intens
D. Tratamentul prelungit cu inhibitori ai secretiei
gastrice
E. Alimentatia bogata in fibre alimentare
(pag. 263)
6

Care din urmatoarele semne clinice

sugereaza existenta unui cancer gastric in
faza avansata ?

*9

Pentru cancerele gastrice foarte extinse,

nerezecabile, stenozante, situate antropiloric se efectueaza:

A. Gastrectomie totala radicala

B. Gastrostoma de alimentatie
C. Gastrectomie radicala proximala ( polara
superioara)
D. Gastro-entero-anastomoza
E. Sutura cu epiploonoplastie
(pag. 268)
* 10 Expresia radiologica pentru neoplasmul
gastric ulcerat este:
A. "scandura pe valuri"
B. imaginea lacunara
C. "pantalon de golf" sau " cotor de mar"
D. nisa maligna

A. Palparea tumorii epigastrice

E. pneumoperitoneul

B. Semnul Mandel

(pag. 265)

C. Palparea ganglionului Virchoff-Troisier

D. Tipatul Douglasului
E. Palparea unei formatiuni tumorale in fundul de
sac Douglas (semnul Blumer)
(pag. 264)

Pag. 130 din 146

Tema nr. 44
Cancerul mamar
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
273-285
*1

Referitor la cancerul mamar sunt adevarate

urmatoarele aspecte epidemiologice:

A. are incidenta mai mare in tarile slab dezvoltate

*4

In boala Paget a sanului este valabila

afirmatia:

A. este o afectiune benigna

B. este o forma de carcinom intraductal care
asociaza ulceratie la nivelul mamelonului si
areolei
C. examenul clinic atent depisteaza intotdeauna o
tumora in cadranul central sub mamelon

B. incidenta creste peste 70 ani

D. examenul clinic atent depisteaza intotdeauna o

tumora la nivelul sanului in oricare cadran

C. mortalitatea prin cancer mamar a crescut

semnificativ in ultimele 2 decenii

E. examenul citologic nu este util pentru diagnostic

fiind necesara excizia leziunii

D. in randul populatiei feminine reprezinta a doua

cauza de deces prin cancer dupa cancerul
pulmonar

(pag. 283)

E. peste 10% din cazuri se inregistreaza la barbati

(pag. 273, 284)
*2

Screening-ul cancerului mamar implica:

*5

Tratamentul conservator al cancerului

mamar este indicat n:

A. trimestrele I i II de sarcina
B. cancerul recidivat cu antecedente de
radioterapie a snului

A. RMN mamar la 1-2 ani la toate femeile

C. stadiile I i II de boal

B. Ecografie mamara bilaterala la 1-2 ani la toate

femeile

D. tumorile mari dezvoltate pe sn mic, leziunea

fiind uor identificabil att preoperator ct i
intraoperator

C. Mamografie bilaterala la femeile cu varsta intre

40 si 70 ani
D. Mamografie a sanului suspect la femeile cu
varsta intre 40 si 70 ani
E. RMN mamar la 1-2 ani la femeile cu varsta intre
40 si 70 ani

E. cancerul mamar cu microcalcificri difuze,

radioterapia fiind superioar chirurgiei n astfel
de situaii
(pag. 279)
6

(pag. 274)
*3

Tratamentul conservator al cancerului

glandei mamare implica:

A. numai tratament oncologic

B. mastectomie totala
C. o rezectie mamara suficienta din punct de
vedere oncologic asociata cu disectie limfatica
axilara
D. o rezectie mamara suficient din punct de
vedere oncologic fara disectie limfatica axilara
E. o rezectie mamara suficienta din punct de
vedere oncologic, fara disectie limfatica axilara,
dar asociata cu radioterapie
(pag. 279)

Intre factorii de risc endogeni pentru

cancerul mamar recunoastem:

A. antecedentele de cancer mamar la o ruda de

gradul I
B. mutatii ale genelor BRCA 1 i 2
C. estrogenul administrat in doza mare pe o
perioada prelungita de timp
D. menopauza precoce
E. prima nastere inainte de 18 ani
(pag. 273, 274)
7

Referitor la explorarile imagistice in cancerul

mamar sunt adevarate:

A. Mamografia conventionala nu mai este utila fiind

depasita
B. Mamografia digitala prezinta mai multe avantaje
potentiale fata de mamografia conventionala
C. Rezolutia imaginilor tomografice este superioara
celei obtinute prin mamografie
D. IRM este tehnica cu cea mai mare sensibilitate
folosita in diagnostic
E. Tomografia cu emisie de pozitroni permite o
caracterizare metabolica a leziunii
(pag. 275, 276)

Pag. 131 din 146

Despre tumora Phyllodes putem afirma:

A. Clinic tumora are caractere benigne

B. Are potential de a se transforma sarcomatos
C. Transformarea sarcomatoasa se nsoteste de
adenopatii axilare
D. Riscul de transformare sarcomatoasa este direct
proportional cu dimensiunea tumorii
E. Diagnosticul se stabileste prin examen
histopatologic
(pag. 284)
9

La pacientele insarcinate diagnosticate cu

cancer mamar:

A. Intreruperea sarcinii este justificata

B. Daca pacienta alege sa duca sarcina la termen
se indic radioterapia
C. Daca pacienta alege sa duca sarcina la termen
mastectomia este contraindicat datorit riscului
anestezic
D. Daca pacienta alege sa duca sarcina la termen
se indica mastectomie cu limfadenectomie
axilara
E. Dac pacienta alege sa duca sarcina la termen
se indica chinioterapie si hormonoterapie pe
toata perioada sarcinii si mastectomie asociata
cu radioterapie postpartum

Pneumotoracele:

A. Reprezinta acumularea de sange in cavitatea

pleurala
B. Reprezinta acumularea de aer in cavitatea
pleurala
C. Se poate produce prin plagi ale peretelui toracic
D. Se poate produce prin plagi ale plamanului sau
ale cailor respiratorii
E. Se poate produce prin plagi esofagiene
(pag. 291)
3

Referitor la sindromul de compartiment

abdominal (SCA) sunt adevarate urmatoarele:

A. Este definit ca o crestere a presiunii abdominale

peste 25 mmHg asociata cu disfuncie de organ:
cord, plaman sau rinichi
B. Este definit ca o scadere a presiunii abdominale
sub 25 mmHg asociat cu disfunctie de organ:
cord, plaman sau rinichi
C. Pesiunea intraabdominala se masoar indirect
pe sonda vezicala
D. In prezenta diagnosticului de SCA, interventia
chirugicala este contraindicata deoarece
agraveaza afectiunea
E. Diagnosticul de SCA face necesara
decomprimarea imediata a abdomenului

(pag. 284)

(pag. 302)

10 n cancerul mamar terapia moleculara tintita

cu anticorpi monoclonali se poate face cu:

In traumatismele abdominale cu leziuni

splenice:

A. Tamoxifen

A. Splenectomia este tratamentul de prima intentie

B. Inhibitori de aromataza

B. Se incearca conservarea totala sau partiala a

organului, in special la copii

C. agenti antiHER1 i antiHER2

D. agenti antiangiogenetici
E. antagonisti de LH-RH
(pag. 283)
Tema nr. 45
Traumatismele toracice si abdominale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
286-314
1

In traumatismele toracice, toracostomia cu

tub:

A. poate fi diagnostica
B. poate fi terapeutica
C. este exclusiv o manevra terapeutica,
diagnosticul stabilindu-se prin radiografie
pulmonara
D. amelioreaza spectaculos starea pacientului cu
pneumotorace masiv
E. fiind o manevra complexa, cu risc de sangerare
si alte complicatii importante, se va realiza numai
de catre chirurgul toracic in sala de operatii

C. Hemostaza se poate obtine prin

electrocoagulare, hemostatice locale,
impachetarea splinei cu plase resorbabile
D. In situatia splenectomiei este indicat
autotransplantul unor fragmente mici de splina in
marele epiploon
E. Autotransplantul de fragmente de splina s-a
dovedit inutil
(pag. 303)
5

In traumatismele abdominale cu leziuni

duodenopancreatice:

A. Semnele clinice sunt de obicei subtile sau

necaracteristice
B. Diagnosticul se realizeaza de obicei prin CT cu
contast digestiv
C. Colangiopancreatografia endoscopic retrograda
este contraindicata deoarece agraveaza leziunile
D. Explorarea chirurgicala este obligatorie
E. In leziunile grave ale capului pancreatic se poate
recurge la duodenopancreatectomie cefalica
(pag. 304, 305)

(pag. 287)
Pag. 132 din 146

*6

In traumatismele toracice, toracotomia este

indicata:

A. Daca pe tubul de toracostomie se exteriorizeaza

initial o cantitate mare de aer
B. Daca la 2 ore de la plasarea tubului de
toracostomie inca se mai elimina aer pe acesta
C. Daca pe tubul de toracostomie se exteriorizeaza
initial o cantitate cuprinsa intre 300 si 500 ml de
sange
D. Daca pe tubul de toracostomie se exteriorizeaza
initial o cantitate de peste 1500 ml sange sau
hemoragia continua cu un debit de peste
300ml/ora
E. S-a produs o fractura costala simpla, pentru a
stabiliza focarul de fractura si a preveni
agravarea leziunilor
(pag. 288)
*7

Contuziile pulmonare:

*9

In cadrul traumatismelor abdominale cu

leziuni de organe cavitare este adevarata
afirmatia:

A. Leziunile de organe cavitare abominale sunt cel

mai adesea rezultatul unor traumatisme inchise
B. Plagile gastrice nu se sutureaza ci se dreneaza
prin gastrostomie temporar
C. Profilaxia antibiotica pentru 24 de ore este
ineficienta
D. Leziunile colonului necesita rezectie si
anastomoza indiferent de extensie datorita
contaminarii cu materii fecale
E. Leziunile intestinale care intereseaza mai putin
de din circumferinta intestinala se pot sutura
de cele mai multe ori.
(pag. 303, 304)
* 10 Cel mai frecvent simptom in traumatismele
reno-ureterale este:

A. Sunt produse exclusiv prin traumatisme inchise

A. Colica reno-ureterala

B. Sunt intotdeauna leziuni minore si superficiale

care necesita doar tratament antialgic

B. Hematuria

C. Pot imbraca forme grave pana la dezvoltarea

plamanului de soc (ARDS post-traumatic)
D. Necesita cel mai adesea toracotomie exploratorie
E. Gravitatea contuziei se evalueaza prin
radiografie pulmonara, examenul CT fiind inutil in
aceste cazuri
(pag. 292,293)
*8

Pentru controlul temporar al hemoragiilor din

rupturile hepatice posttraumatice poate fi
utila:

A. Introducerea unei sonde Foley si umflarea

balonasului acesteia in vena cava superioara

C. Disuria
D. Spasmul muschilor lombari
E. Polachiuria
(pag. 307)
Tema nr. 46
Litiaza urinara
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
315-326
*1

In litiaza reno-ureterala, calculii de cauza

infectioasa pot avea una dintre urmatoarele
compozitii chimice:

B. Introducerea unei sonde Foley si umflarea

balonasului acesteia in vena cava inferioara

A. Fosfat de calciu monohidrat

C. Clamparea temporara a aortei abdominale

B. Fosfat de magneziu

D. Manevra Pringle pensarea digitala temporara a

pedicului hepatic

C. Fosfat amoniaco-magnezian

E. Identificarea, ligaturarea si ntreruperea venei

porte

E. Fosfat de calciu si magneziu

(pag. 302, 303)

D. Fosfat de calciu dihidrat

(pag. 315)
*2

Varful incidentei liatiazei reno-ureterale se

intalneste la:

A. Pubertate si adolescenta
B. Grupa de varsta 20 30 ani
C. Grupa de varsta 20 50 ani
D. Grupa de varsta 50 - 70 ani
E. Grupa de varsta peste 60 ani
(pag. 315)

Pag. 133 din 146

*3

Tipic, hematuria determinata de litiaza renoureterala este:

*8

Durata supravegherii unui calcul ureteral nu

trebuie sa depaseasca :

A. Microscopica terminala

A. 7 zile

B. Macroscopica totala

B. 14 zile

C. Macroscopica initiala

C. 21 zile

D. Macroscopica terminala

D. 28 zile

E. Insotita de anemie usoara

E. 30 zile

(pag. 317)

(pag. 321)

*4

Durerea din colica renala este:

A. De intensitate suportabila

*9

Calculii care beneficiaza de tratament

chemolitic per os sunt cei de:

B. Unilaterala

A. Fosfat amoniaco-magnezian

C. Izolata

B. Acid uric

D. Bilaterala, uneori

C. Acid oxalic

E. Totdeauna insotita de febra

D. Carbonat de calciu

(pag. 318)

E. Carbonat de magneziu

*5

In litiaza reno-ureterala, radiografia renovezicala pune in evidenta calculii:

A. Radiotransparenti

(pag. 322)
10 In litiaza reno-ureterala, calculii radio-opaci
sunt formati din:

B. Radioopaci

A. Oxalat de calciu monohidrat

C. Coraliformi

B. Oxalat de calciu dihidrat

D. Pielici

C. Fosfat de calciu

E. Ureterali

D. Fosfat de magneziu

(pag. 319)

E. Fosfat de calciu si magneziu

*6

In litiaza reno-ureterala, ecografia rinichiului

furnizeaza informatii:

A. Functionale

(pag. 316)
11 In litiaza reno-ureterala calculii radiotransparenti sunt formati din:

B. Morfologice

A. Acid uric

C. Despre compozitia chimica a calculilor

B. Urat de amoniu

D. Despre prezenta/absenta ITU

C. Xantina

E. Despre aspectul radiotransparent/radioopac al

calculului

D. 2,8 dihidroxiadenina

(pag. 319)

(pag. 316)

*7

Analiza compozitiei calculului se realizeaza

prin:

A. Tomografie computerizata

E. Xantinol nicotinat
12 Conform teoriei suprasaturarii urinare,
litiaza reno-ureterala apare ca o consecinta a
urmatoarelor modificari care apar in urina:

B. Ultrasonografie

A. Scaderea pH-ului urinar

C. Rezonanta magnetica nucleara

B. Cresterea pH-ului urinar

D. Spectrofotometrie

C. Scaderea volumului solventului

E. Scintigrafie

D. Cresterea cantitatii de solvit

(pag. 321)

E. Scaderea densitatii urinare

(pag. 316)

Pag. 134 din 146

13 Care dintre urmatoarele elemente/substante

sunt factori implicati in etiopatogenia litiazei
reno-ureterale ce inhiba cristalizarea?

18 Obstructia produsa de prezenta unui calcul

in arborele urinar determina:
A. Durere

A. Globina

B. Modificari functionale pana la rinichi afunctional

B. Potasiul (K)

C. Dilatatie suprajacenta

C. Nitratii

D. Reflux pielo-tubular

D. Citratii

E. Reflux peripielic

E. Nitritii

(pag. 318)

(pag. 316)
14 Care dintre urmatoarele elemente/substante
sunt factori implicati in etiopatogenia litiazei
reno-ureterale ce favorizeaza cristalizarea ?
A. Calciu (Ca)
B. Potasiul (K)
C. Acid uric

19 In litiaza renoureterala, urografia

intravenoasa furnizeaza informatii:
A. Despre prezenta/absenta ITU
B. Despre prezenta/absenta metaplaziei uroteliale
C. Morfologice
D. Functionale

D. Glucozaminoglicanii

E. Echivalente celor furnizate de tomografia

computerizata cu substanta de contrast

E. Cistina

(pag. 320)

(pag. 316)
15 Care dintre urmatorii factori sunt citati ca
factori favorizanti pentru aparitia litiazei renoureterale?
A. Factori geografici
B. Factori demografici

20 Obiectivele tratamentului medical in colica

renala sunt reprezentate de:
A. Combaterea durerii
B. Profilaxia ITU
C. Profilaxia metaplaziei uroteliale

C. Anomalii anatomice ale aparatului urinar

D. Crearea conditiilor locale optime pentru pasajul

calculului

D. Infectii urinare acute

E. Profilaxia hematuriei

E. Factori genetici

(pag. 321)

(pag. 316)
16 Anomaliile anatomice asociate cu aparitia
litiazei reno-ureterale sunt:

21 Tratamentul medical al colicii renale

asociaza:
A. Diuretic

A. Sindromul de jonctiune pielo-ureterala

B. Antiinflamator nesteroidian (AINS)

B. Sindromul de jonctiune uretero-vezicala

C. Antispastic

C. Rinichiul in potcoava

D. Antialgic

D. Strictura ureterala

E. Betablocant

E. Strictura uretrala

(pag. 321)

(pag. 317)
17 Consecintele prezentei calculilor in arborele
urinar sunt reprezentate de :

22 Calculii care pot beneficia de tratament

chemolitic percutanat sunt cei de:
A. Acid uric

A. Displazia uroteliului

B. Cistina

B. Obstructie

C. Fosfat amoniaco-magnezian

C. Metaplazia uroteliului

D. Oxalat de calciu mono- si dihidrat

D. Anaplazia uroteliului

E. Carbonat de calciu

E. Infectia tractului urinar (ITU)

(pag. 322)

(pag. 318)

Pag. 135 din 146

23 Aparatul cu care se practica ESWL trebuie sa

includa:
A. Generatorul de unde de soc

28 Indicatiile ureteroscopiei retrograde in

tratamentul litiazei reno-ureterale sunt
reprezentate de:

B. Sistem de cuplare

A. Calculi ureterali pelvini

C. Sistem de localizare ecografic sau fluoroscopic

sau ambele

B. Calculi ureterali iliaci

C. Calculi ureterali lombari

D. Generatorul LASER

D. Calculi pielici de mici dimensiuni

E. Sursa de lumina

E. Calculi in ureterocel

(pag. 322)

(pag. 323)

24 Complicatiile ce pot apare dupa ESWL

utilizata in tratamentul litiazei reno-ureterale
sunt reprezentate de :

29 Conditiile patologice cel mai frecvent

intalnite in asociere cu litiaza vezicala sunt:

A. Hematom splenic pentru litiaza renala stanga

B. Hematom hepatic pentru litiaza renala dreapta
C. Hematom renal intraparenchimatos
D. Impietruirea ureterului
E. Colecistita acuta (complicatie foarte rara)
(pag. 322)
25 Indicatiile ESWL in tratamentul litiazei renoureterale sunt reprezentate de:
A. Calcul caliceal
B. Calcul pielic indiferent de dimensiuni
C. Calcul coraliform complet
D. Calcul ureteral lombar
E. Calcul renal restant dupa chirurgie deschisa
(pag. 322)
26 Contraindicatiile ESWL in tratamentul litiazei
reno-ureterale sunt reprezentate de:

A. Tumorile de vezicula seminala

B. Tumorile vezicale
C. Tumorile prostatice
D. Stricturile uretrale
E. Tumorile colului uterin
(pag. 324)
30 Manifestarile clinice din litiaza vezicala pot fi
reprezentate de :
A. durere hipogastrica
B. hematurie
C. polakiurie
D. disurie
E. piurie
(pag. 324)
* 31 In litiaza reno-ureterala, calculii de cauza
infectioasa pot avea una dintre urmatoarele
compozitii chimice:

A. Sarcina

A. Fosfat de calciu monohidrat

B. Coagulopatii necorectabile

B. Fosfat de magneziu

C. ITU necontrolate

C. Fosfat amoniaco-magnezian

D. Obstructie anatomica distal de calcul

D. Fosfat de calciu dihidrat

E. Anevrism arterial in vecinatatea calculului

E. Fosfat de calciu si magneziu

(pag. 322)

(pag. 315)

27 Indicatiile NLP in tratamentul litiazei renoureterale sunt reprezentate de:

* 32 Varful incidentei liatiazei reno-ureterale se

intalneste la:

A. Calcul renal voluminos

A. Pubertate si adolescenta

B. Calcul secundar obstructiei

B. Grupa de varsta 20 30 ani

C. Calcul pe rinichi transplantat

C. Grupa de varsta 20 50 ani

D. Calcul la pacient cu anomalii ale scheletului

D. Grupa de varsta 50 - 70 ani

E. Calcul restant dupa chirurgia deschisa

E. Grupa de varsta peste 60 ani

(pag. 323)

(pag. 315)

Pag. 136 din 146

* 33 Tipic, hematuria determinata de litiaza renoureterala este:

* 38 Durata supravegherii unui calcul ureteral nu

trebuie sa depaseasca :

A. Microscopica terminala

A. 7 zile

B. Macroscopica totala

B. 14 zile

C. Macroscopica initiala

C. 21 zile

D. Macroscopica terminala

D. 28 zile

E. Insotita de anemie usoara

E. 30 zile

(pag. 317)

(pag. 321)

* 34 Durerea din colica renala este:

A. De intensitate suportabila

* 39 Calculii care beneficiaza de tratament

chemolitic per os sunt cei de:

B. Unilaterala

A. Fosfat amoniaco-magnezian

C. Izolata

B. Acid uric

D. Bilaterala, uneori

C. Acid oxalic

E. Totdeauna insotita de febra

D. Carbonat de calciu

(pag. 318)

E. Carbonat de magneziu

* 35 In litiaza reno-ureterala, radiografia renovezicala pune in evidenta calculii:

A. Radiotransparenti

(pag. 322)
40 In litiaza reno-ureterala, calculii radio-opaci
sunt formati din:

B. Radioopaci

A. Oxalat de calciu monohidrat

C. Coraliformi

B. Oxalat de calciu dihidrat

D. Pielici

C. Fosfat de calciu

E. Ureterali

D. Fosfat de magneziu

(pag. 319)

E. Fosfat de calciu si magneziu

* 36 In litiaza reno-ureterala, ecografia rinichiului

furnizeaza informatii:
A. Functionale

(pag. 316)
41 In litiaza reno-ureterala calculii radiotransparenti sunt formati din:

B. Morfologice

A. Acid uric

C. Despre compozitia chimica a calculilor

B. Urat de amoniu

D. Despre prezenta/absenta ITU

C. Xantina

E. Despre aspectul radiotransparent/radioopac al

calculului

D. 2,8 dihidroxiadenina

(pag. 319)

(pag. 316)

* 37 Analiza compozitiei calculului se realizeaza

prin:
A. Tomografie computerizata

E. Xantinol nicotinat
42 Conform teoriei suprasaturarii urinare,
litiaza reno-ureterala apare ca o consecinta a
urmatoarelor modificari care apar in urina:

B. Ultrasonografie

A. Scaderea pH-ului urinar

C. Rezonanta magnetica nucleara

B. Cresterea pH-ului urinar

D. Spectrofotometrie

C. Scaderea volumului solventului

E. Scintigrafie

D. Cresterea cantitatii de solvit

(pag. 321)

E. Scaderea densitatii urinare

(pag. 316)

Pag. 137 din 146

43 Care dintre urmatoarele elemente/substante

sunt factori implicati in etiopatogenia litiazei
reno-ureterale ce inhiba cristalizarea?

48 Obstructia produsa de prezenta unui calcul

in arborele urinar determina:
A. Durere

A. Globina

B. Modificari functionale pana la rinichi afunctional

B. Potasiul (K)

C. Dilatatie suprajacenta

C. Nitratii

D. Reflux pielo-tubular

D. Citratii

E. Reflux peripielic

E. Nitritii

(pag. 318)

(pag. 316)
44 Care dintre urmatoarele elemente/substante
sunt factori implicati in etiopatogenia litiazei
reno-ureterale ce favorizeaza cristalizarea ?
A. Calciu (Ca)
B. Potasiul (K)
C. Acid uric

49 In litiaza renoureterala, urografia

intravenoasa furnizeaza informatii:
A. Despre prezenta/absenta ITU
B. Despre prezenta/absenta metaplaziei uroteliale
C. Morfologice
D. Functionale

D. Glucozaminoglicanii

E. Echivalente celor furnizate de tomografia

computerizata cu substanta de contrast

E. Cistina

(pag. 320)

(pag. 316)
45 Care dintre urmatorii factori sunt citati ca
factori favorizanti pentru aparitia litiazei renoureterale?
A. Factori geografici
B. Factori demografici

50 Obiectivele tratamentului medical in colica

renala sunt reprezentate de:
A. Combaterea durerii
B. Profilaxia ITU
C. Profilaxia metaplaziei uroteliale

C. Anomalii anatomice ale aparatului urinar

D. Crearea conditiilor locale optime pentru pasajul

calculului

D. Infectii urinare acute

E. Profilaxia hematuriei

E. Factori genetici

(pag. 321)

(pag. 316)
46 Anomaliile anatomice asociate cu aparitia
litiazei reno-ureterale sunt:

51 Tratamentul medical al colicii renale

asociaza:
A. Diuretic

A. Sindromul de jonctiune pielo-ureterala

B. Antiinflamator nesteroidian (AINS)

B. Sindromul de jonctiune uretero-vezicala

C. Antispastic

C. Rinichiul in potcoava

D. Antialgic

D. Strictura ureterala

E. Betablocant

E. Strictura uretrala

(pag. 321)

(pag. 317)
47 Consecintele prezentei calculilor in arborele
urinar sunt reprezentate de :

52 Calculii care pot beneficia de tratament

chemolitic percutanat sunt cei de:
A. Acid uric

A. Displazia uroteliului

B. Cistina

B. Obstructie

C. Fosfat amoniaco-magnezian

C. Metaplazia uroteliului

D. Oxalat de calciu mono- si dihidrat

D. Anaplazia uroteliului

E. Carbonat de calciu

E. Infectia tractului urinar (ITU)

(pag. 322)

(pag. 318)

Pag. 138 din 146

53 Aparatul cu care se practica ESWL trebuie sa

includa:
A. Generatorul de unde de soc

58 Indicatiile ureteroscopiei retrograde in

tratamentul litiazei reno-ureterale sunt
reprezentate de:

B. Sistem de cuplare

A. Calculi ureterali pelvini

C. Sistem de localizare ecografic sau fluoroscopic

sau ambele

B. Calculi ureterali iliaci

C. Calculi ureterali lombari

D. Generatorul LASER

D. Calculi pielici de mici dimensiuni

E. Sursa de lumina

E. Calculi in ureterocel

(pag. 322)

(pag. 323)

54 Complicatiile ce pot apare dupa ESWL

utilizata in tratamentul litiazei reno-ureterale
sunt reprezentate de :

59 Conditiile patologice cel mai frecvent

intalnite in asociere cu litiaza vezicala sunt:

A. Hematom splenic pentru litiaza renala stanga

B. Hematom hepatic pentru litiaza renala dreapta
C. Hematom renal intraparenchimatos
D. Impietruirea ureterului
E. Colecistita acuta (complicatie foarte rara)
(pag. 322)
55 Indicatiile ESWL in tratamentul litiazei renoureterale sunt reprezentate de:
A. Calcul caliceal
B. Calcul pielic indiferent de dimensiuni
C. Calcul coraliform complet
D. Calcul ureteral lombar
E. Calcul renal restant dupa chirurgie deschisa

A. Tumorile de vezicula seminala

B. Tumorile vezicale
C. Tumorile prostatice
D. Stricturile uretrale
E. Tumorile colului uterin
(pag. 324)
60 Manifestarile clinice din litiaza vezicala pot fi
reprezentate de :
A. durere hipogastrica
B. hematurie
C. polakiurie
D. disurie
E. piurie
(pag. 324)

(pag. 322)
56 Contraindicatiile ESWL in tratamentul litiazei
reno-ureterale sunt reprezentate de:
A. Sarcina
B. Coagulopatii necorectabile
C. ITU necontrolate
D. Obstructie anatomica distal de calcul

Tema nr. 47
Fracturile oaselor lungi-generalitati
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
327-348
*1

1.In Statele Unite, principala cauza de

deces sub varsta de 35 de ani o reprezinta:

E. Anevrism arterial in vecinatatea calculului

A. Infarctul miocardic

(pag. 322)

B. Accidentul vascular cerebral

57 Indicatiile NLP in tratamentul litiazei renoureterale sunt reprezentate de:

C. Pneumopatiile
D. Bolile infecto-contagioase

A. Calcul renal voluminos

E. Traumatismele

B. Calcul secundar obstructiei

(pag. 327)

C. Calcul pe rinichi transplantat

D. Calcul la pacient cu anomalii ale scheletului
E. Calcul restant dupa chirurgia deschisa
(pag. 323)

*2

Fractura de stres apare mai ales la nivelul

A. Colului femural
B. Epifizei distale a radiusului
C. Colului metatarsianului II sau III
D. Calcaneului
E. Corpilor vertebrali
(pag. 329)

Pag. 139 din 146

*3

Fractura deschisa tip 3 dup clasificarea

AO este fractura cu:

A. Deschidere cutanata punctiforma dinspre

interior spre exterior
B. Deschidere cutanata produsa dinspre exterior
spre interior, cu diametru mai mare de 5 cm i
margini contuze
C. Deschidere cutanata produsa dinspre exterior
spre interior, cu diametru mai mic de 5 cm
D. Deschidere cutanata produsa dinspre exterior
spre interior, cu diametru mai mare de 5 cm,
contuzie importanta a partilor moi adiacente si
margini devitalizate
E. Contuzie in toata grosimea tegumentului, cu
decolare deschisa extensiva si pierdere de
substanta cutanata
(pag. 331)
*4

Vindecarea osoasa primara se face prin:

*7

Osteosinteza cu tija Kuntscher este

indicata n:

A. Fracturile diafizare ale oaselor antebratului

B. Fracturile oaselor metacarpiene i metatarsiene
C. Fracturile de astragal si calcaneu
D. Fracturile diafizare ale femurului si tibiei
E. Fracturile de bazin
(pag. 346)
*8

Utilizarea fixatorului extern n fracturi are

urmatoarea indicatie:

A. Fracturi stabile
B. Fracturi deschise tip I dupa clasificarea GustiloAndersen
C. Fracturi deschise tip II si III dupa clasificarea
Gustilo-Andersen
D. Fracturi inchise cu traiect simplu ale oaselor lungi

A. Formarea calusului osos moale

E. Fracturi fara pierdere de tesut osos

B. Formarea calusului osos dur, primitiv

(pag. 347)

C. Formarea calusului osos definitiv

D. Formarea de calus fibro-condroid

*9

Osteosinteza prin hobanaj are urmatoarea

indicatie:

E. Depunerea de tesut osos nou format de

osteoblaste

A. Fractura de femur

(pag. 333)

C. Fractura de radius

*5

Echimoza brahio-toracica Hennequin apare

n:

A. Fracturile de radius
B. Fracturile de cubitus
C. Fracturile de humerus proximal

B. Fractura de calcaneu
D. Fractura de rotula
E. Fractura deschisa
(pag. 344)
* 10 Cea mai grava complicatie imediata a unei
fracturi este:

D. Fracturile de humerus distal

A. Embolia pulmonara grasoasa

E. Fracturile de scapula

B. Coagularea intravasculara diseminata

(pag. 334)

C. Bronhopneumonia

*6

Consolidarea vicioasa a unei fracturi este:

D. Pseudartroza

A. Lipsa de consolidare a fracturii cu pseudartroza

E. Fractura deschisa

B. Depasirea intervalului de timp estimat pentru

vindecarea osului respectiv

(pag. 336-340)

C. Consolidarea fragmentelor osoase fracturate intro poziie anormala

D. Cauzata de medicatia antiinflamatorie
administrata excesiv
E. Cauzata de ischemia osoasa cu alterarea
vascularizatiei adiacenta focarului de fractura
(pag. 339-340)

11 Factorii intrinseci care pot determina

producerea unei fracturi sunt:
A. Densitatea osului
B. Varsta
C. Anumite regiuni anatomice expuse
D. Rigiditatea i elasticitatea osului
E. Rezistenta la oboseala sau stres
(pag. 328)

Pag. 140 din 146

12 Mecansimele indirecte de producere a unei

fracturi sunt:

17 Dintre semnele clinice de probablitate ale

unei fracturi fac parte:

A. Flexia

A. Crepitatiile osoase

B. Extensia

B. Durere vie, intensa, in punct fix

C. Tractiunea

C. Echimoza tardiva

D. Compresia

D. Mobilitatea anormala

E. Torsiunea

E. Impotenta functionala

(pag. 329)

(pag. 335)

13 Tipuri de fracturi complete dup traiectul de

fractur sunt fracturi:

18 Dintre complicatiile locale tardive ale unei

fracturi fac parte:

A. Transversale

A. Consolidarea vicioasa

B. Oblice

B. Sindromul de compartiment

C. Cominutive

C. Necroza osoasa

D. Far deplasare

D. Infectia

E. Cu deplasare

E. Redoarea articulara

(pag. 330)

(pag. 337-340)

14 Sindromul de compartiment in fracturi:

19 Tratamentul chirurgical al unei fracturi se

poate face:

A. Este un sindrom ischemic produs prin

comprimarea arteriolelor
B. Apare in special la nivelul bratului si coapsei

A. Prin reducerea deschisa a focarului de fractura

si osteosinteza

C. Determina afectarea nervilor si paralizia

grupelor musculare inervate de nervii ischemiati

B. Prin reducerea inchisa a focarului de fractura si

osteosinteza

D. Poate produce necroza musculara

C. In caz de esec al tratamentului ortopedic

E. Se produce cand presiunea

intracompartimentala este mai mica decat cea
arteriolara

D. Prin mijloace nesangerande de reducere si

imobilizare

(pag. 332)

(pag. 341-344)

15 Etapa de remodelare a calusului osos:

20 Cateva din indicatiile majore ale

osteosintezei sunt:

A. Se mai numeste etapa calusului osos definitiv

B. Apare dupa 2-3 saptamani de la producerea
fracturii

E. Prin tractiune (extensie) continua

A. Fracturile stabile
B. Fracturile cu consolidare lenta

C. Osteoblastele i condroblastele sintetizeaza o

matrice bogata in fibre de colagen

C. Fracturile ireductibile pe cale ortopedica

D. Trabeculele osoase anarhice sunt inlocuite cu

structuri lamelare haversiene

E. Fracturile la politraumatizati

E. Se dezvolta un calus periferic si un calus

medular endosteal

D. Fracturile pe os patologic
(pag. 343-344)

(pag. 333)
16 Semnele clinice de certitudine ale unei
fracturi sunt:
A. Durere vie, intensa, in punct fix
B. Mobilitatea anormala
C. Netransmisibilitatea miscarii
D. Intreruperea continuitatii osoase
E. Crepitatiile osoase
(pag. 335)

Pag. 141 din 146

Tema nr. 48
Consultatia prenatala, sfatul genetic, diagnosticul de
sarcina
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
349-363
*1

In calcularea scorului de risc Coopland, un

coeficient de 3 este atribuit urmatoarei
situatii clinice:

A. Varsta sub 16 ani

*5

Riscurile amniocentezei standard sunt

urmatoarele:

A. Aspirarea de lichid amniotic

B. Extractie de tesut trofoblastic prin punctii multiple
C. Malformatii ale membrelor
D. Avort
E. Hipogenezie oro-mandibulara
(pag. 355-356)
*6

B. Paritate peste 5 nasteri

Care dintre urmatoarele variante de raspuns

se incadreaza in semnele pozitive de sarcina?

C. Boala renala cronica

A. Marirea abdomenului

D. Izoimunizare Rh

B. Amenoreea

E. Anemie sub 10g/dl

(pag. 352)
*2

Conform scorurilor Coopland si Papiernik,

riscul sigur al nasterii premature este
exprimat de un coeficient cu valoarea:

C. Tulburari digestive
D. Modificari ale sanilor si congestia vaginului
E. Prezenta miscarilor active fetale
(pag. 359)
7

A. <5
B. 5-10
C. >10
D. >50
E. >100
(pag. 351-353)
*3

Profilul biofizic al fatului (scorul Manning)

este realizat prin asocierea dintre:

In sarcina cu evolutie normala, frecventa

consultatiilor prenatale este recomandata
dupa cum urmeaza:

A. Bilunar pana la 28 de saptamani de gestatie

B. Lunar pana la 28 de saptamani de gestatie
C. Lunar intre a 28-a si a 40-a sapamana de
gestatie
D. Doua consultatii lunar intre a 28-a si a 40-a
sapamana de gestatie

A. Scorul Coopland si examenul ecografic

E. Saptamanal intre a 28-a si a 40-a sapamana de

gestatie

B. Examenul clinic si examenul ultrasonografic

(pag. 350)

C. Cardiotocografie si examenul ultrasonografic

D. Scorul Coopland si scorul Papiernik

Urmatoarele investigatii sunt obligatorii la

luarea in evidenta a gravidei:

E. Cantitatea de lichid amniotic, aspectul placentei

si bunastarea fetala, evaluate ecografic

A. Determinarea grupului si a Rh-ului

(pag. 352-353)

C. Evaluarea functiei ovariene

*4

In cadrul testelor efectuate din sangele

matern cu rolul de a incadra sarcina intr-o
anumita grupa de risc genetic, dublul test se
efectueaza

A. Preconceptional
B. La 10-14 saptamani gestationale
C. La 15-18 saptamani gestationale
D. La aceeasi varsta de sarcina precum triplul si
cvadruplul test
E. Odata cu amniocenteza, la o varsta materna de
peste 35 de ani
(pag. 354-355)

B. Evaluarea functiei tiroidine

D. Examenul sumar de urina si urocultura
E. Teste serologice inflamatorii
(pag. 351)
9

La luarea in evidenta a gravidei, explorarile

serologice obligatorii pentru boli infectioase
include:

A. HPV
B. HIV
C. Complexul TORCH
D. Hepatita A
E. Hepatita C
(pag. 351)

Pag. 142 din 146

10 Examinarea genotipului sau cariotipului fetal

se efectueaza dupa:

*4

A. Biopsia de vilozitati coriale

Pentru evaluarea extensiei cancerului de col

uterin la nivelul parametrelor este necesara
urmatoarea investigatie:

B. Echografie obstetricala

A. Tuseul rectal

C. Amniocenteza

B. Examenul vaginal cu valve

D. Cordocenteza

C. Ecografia

E. Paracenteza

D. Biopsia de col uterin

(pag. 354)

E. Radiografia

11 Depistarea anomaliilor cromozomiale prin

amniocenteza se indica la gravidele cu:
A. Antecedente familiale sau personale de boli
genetice
B. Antecedente de nastere prematura

(pag. 368)
*5

Diagnosticul de certitudine al cancerului de

col uterin se pune pe baza:

A. Examenului vaginal cu valve

C. Varsta peste 35 de ani

B. Examenului vaginal cu valve combinat cu tuseul

vaginal bimanual

D. Varsta sub 34 de ani

C. Tuseului vaginal combinat cu cel rectal

E. Copii cu retardare mintala

D. Ecografiei transvaginale

(pag. 355)

E. Biopsiei de col uterin

(pag. 368)

Tema nr. 49
Cancerul de col uterin si tumorile benigne genitale

Bibliografie asociata temei:

Compendiu vol II
364-382
*1

Incidenta cancerului de col invaziv prezinta

incidenta maxima la grupa de varsta:

A. 20-30 de ani
B. 25-35 de ani
C. 40-50 de ani
D. Peste 50 de ani

Referitor la screeningul patologiei

preneoplazice a colului uterin, pentru grupa
de varsta 30-64 de ani se recomanda:

A. Interval de screening la 1 an, prin examen

citologic concomitent cu testare HPV
B. Interval de screening la 1 an, prin examen
citologic si ecografic
C. Interval de screening la 1 an, prin examen
ecografic si testare HPV
D. Interval de screening la 3 ani, prin examen
citologic

E. Dupa menopauza

E. Interval de screening la 5 ani, prin examen

citologic concomitent cu testare HPV

(pag. 365)

(pag. 367)

*2

Timpul necesar ca infectia cu HPV sa

genereze aparitia CIN3 este in medie:

Care dintre urmatoarele tulpini HPV sunt

inalt oncogene?

A. Sub 1 an

A. 11

B. 1-2 ani

B. 6

C. 7-15 ani

C. 16

D. 10-20 ani

D. 18

E. 25-30 de ani

E. 31

(pag. 366)

(pag. 366)

*3

Cea mai frecventa tulpina de HPV implicata

in leziunile colului uterin de grad inalt sau
cancer invaziv, este:

A. 6
B. 16
C. 18
D. 47
E. 33

Leziunea epiteliala cervicala de grd inalt (

HSIL) cuprinde:

A. CIN 1
B. CIN 2
C. CIN 3
D. HPV
E. CIS
(pag. 369)

(pag. 366)

Pag. 143 din 146

Care dintre urmatoarele metode de tratament

al leziunilor preinvazive ale colului uterin
sunt distructive?

* 13 Sangerarea uterina anormala apare ca

simptom comun in urmatoarea localizare a
fibroamelor uterine:

A. Electrocauterizarea

A. Intramurala

B. Excizia cu bisturiul clasic

B. Submucoasa

C. Criocoagularea

C. Subseroasa, sesila

D. Excizia cu acul diatermic

D. Subseroasa, pediculata

E. Vaporizarea laser

E. Cevicala

(pag. 369)

(pag. 372-373)

10 Stadiul III al cancerului de col invaziv,

conform FIGO, 2009, reprezinta:
A. Invazia organelor vecine colului uterin vezica
urinara, rect
B. Leziune clinic vizibila, cu diametrul maxim peste
4 cm, limitata la colul uterin
C. Invazia a doua treimi vaginale superioare, fara
invazie parametriala, sub 4 cm in diametrul
maxim
D. Invazie pana la peretele pelvin sau
hidronefroza / rinichi nefunctional
E. Extensie in treimea inferioara a vaginului, fara
invazie parametriala pana la peretele pelvin
(pag. 369)
11 Controlul periodic dupa tratamentul
cancerului de col uterin cuprinde:

* 14 Cea mai eficienta forma de terapie medicala

a leiomiomatozei uterine este reprezentata
de:
A. Dispozitivul intrauterin cu eliberare de
levonorgestrel
B. Antiinflamatoriile non-steroidale
C. Progestativele
D. Agonistii de GnRh gonadotropin releasing
hormone)
E. Radioterapia
(pag. 375)
* 15 Care dintre urmatoarele tipuri de tumori
ovariene sunt cu celule germinative?
A. Fibroadenom
B. Chist mucinos
C. Tumora Brenner

A. Examenul clinic al ariilor ganglionare

superficiale

D. Teratom

B. Examen ecografic

E. Tecom

C. Examen ginecologic bimanual

(pag. 378)

D. Examen Babes-Papanicolaou
E. Depistarea HPV
(pag. 366-368-372)
* 12 In epidemiologia leiomiomatozei uterine,
urmatorii factori sunt asociati cu un risc
crescut:
A. Antecedente de sarcini care depasesc 20 de
saptamani gestationale

* 16 Tratamentul patologiei tumorale ovariene

benigne poate presupune:
A. Miomectomie
B. Antagonisti de GnRh
C. Mioliza
D. Embolizarea arterei uterine
E. Contraceptive orale combinate

B. Depot medroxiprogesteron-acetatul

(pag. 375-380)

C. Menarha precoce

17 Care dintre urmatoarele explorari paraclinice

pot fi utile in investigarea leiomiomatozei
uterine?

D. Fumatul
E. Alimentatia bogata in vegetale
(pag. 373)

A. Ecografia
B. Histeroscopia
C. Conizatia
D. Testarea HPV
E. Rezonanta magnetica (IRM)
(pag. 366-368-374)

Pag. 144 din 146

18 Complicatiile care pot aparea in evolutia unui

fibrom sunt:
A. Necroza aseptica
B. Ruptura
C. Degenerescenta calcara
D. Torsiunea

Tema nr. 50
Infectiile genitale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
383-400
*1

E. Prolabarea transcervicala
(pag. 374-375-379)
19 Care dintre urmatoarele conditii reprezinta
factori de risc pentru dezvoltarea hiperplaziei
endometriale?

Vaginoza bacteriana se caracterizeaza clinic

prin:

A. Leucoree verzuie spumoasa

B. Leucoree alb-cenusie apoasa
C. Leucoree albicioasa branzoasa densa, cu
depozite

A. Menopauza precoce

D. Arsuri si prurit vulvo-vaginal

B. Menarha tardiva

E. Cervix zmeuriu

C. Multiparitatea

(pag. 383-384)

D. Sindromul ovarelor polichistice

*2

E. Istoric familial de cancer de ovar

(pag. 377)
20 Explorarea paraclinica a hiperplaziei
endometriale cuprinde:

Testul olfactiv cu KOH 10% al secretiei

vaginale, soldat cu aparitia unui miros
intepator de peste, este pozitiv in infectia
cu:

A. Candida albicans
B. Trichomonas vaginalis

A. Histeroscopia

C. Gardnerella vaginalis

B. Colposcopia

D. Treponema pallidum

C. Ecografia

E. Chlamydia trachomatis

D. Laparoscopia

(pag. 383-385)

E. Sonohisterosalpingografia
(pag. 368-377-379)

*3

21 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valide,

cu privire la chisturile ovariene dermoide?

Tratamentul topic pe baza de imidazol

(clotrimazol, miconazol, econazol,
ketoconazol) este folosit in urmatoarea
infectie:

A. Fungica

A. Sunt cele mai frecvente chisturi ovariene

benigne nonfunctionale

B. Trichomoniazica

B. In general se rezolva spontan in 4-8 saptamani

C. Chlamidiana

C. Sunt in general bilaterale

D. Vaginoza

D. Principalul risc il reprezinta torsiunea

E. Gonococica

E. Sunt in general asociate stimularii ovariene si

sarcinii multiple, molare, sau coriocarcinomului

(pag. 383-385)

(pag. 378)

*4

Tratamentul cu penicilina, forma retard, este

de electie pentru urmatoarea infectie genitala:

A. Fungica
B. Trichomoniazica
C. Chlamidiana
D. Sifilitica
E. Vaginoza
(pag. 383-386)

Pag. 145 din 146

*5

Care dintre urmatoarele regimuri terapeutice

antimicrobiene este recomandat in
tratamentul ambulator al bolii inflamatorii
pelvine (BIP)?

A. Penicilina, mai ales forma retard, in functie de

stadiul si manifestarile clinice ale bolii
B. Fluconazol, doza orala unica, 150mg
C. Metronidazol oral, 500 mg de doua ori pe zi, 7
zile

Care dintre urmatoarele variante de raspuns

reprezinta complicatii ale bolii inflamatorii
pelvine (BIP)?

A. Infertilitate
B. Sarcina extrauterina
C. Colpita cu cervix zmeuriu
D. Durere pelvina cronica
E. Sancrul extragenital

D. Clindamicina, 300 mg, de doua ori pe zi, 7 zile

(pag. 384-386)

E. Cefalosporina de generatia a treia, in doza unica,

urmata de doxiciclina 100 mg si metronidazol
500 mg, de doua ori pe zi, oral, timp de 14 zile

10 Bifati caracterele clinice specifice sancrului

dur, leziunea primara a sifilisului:

(pag. 383-386)
6

Proliferarea fungica din cadrul vulvovaginitei este favorizata de urmatoarele

tratamente:

A. Antiinflamatorii nesteroidiene
B. Corticoizi
C. Antibiotice
D. Citostatice
E. Antidiabetice orale

A. Localizare posibila la nivelul vulvei, vaginului,

cervixului
B. Localizare posibila la nivel anal, orofaringian,
pleoape, mameloane, degete
C. Ulceratie ovalara, nedureroasa, bine delimitata,
margini netede
D. Ulceratie neregulata, dureroasa, imprecis
delimitata
E. Leucoree abundenta, spumoasa, cenusie
(pag. 384-385)

(pag. 383)
7

Cei mai importanti agenti patogeni implicati

in etiologia BIP sunt:

A. Candida albicans
B. Trichomonas vaginalis
C. Neisseria gonorrhoeae
D. Treponema pallidum
E. Chlamydia trachomatis
(pag. 383-385)
8

Care dintre urmatoarele regimuri

medicamentoase sunt de electie in
tratamentul vaginozei bacteriene?

A. Clotrimazol, topic vaginal, seara la culcare, 7-14

zile
B. Fluconazol, doza orala unica, 150mg
C. Metronidazol, oral, 500 mg de doua ori pe zi, 7
zile
D. Clindamicina, 300 mg, de doua ori pe zi, 7 zile
E. Cefalosporina de generatia a treia, in doza unica,
urmata de doxiciclina 100 mg si metronidazol
500 mg, oral, de doua ori pe zi, timp de 14 zile
(pag. 383-386)

Pag. 146 din 146