Instalatia de Stins Incendiu Cu Spuma

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum
Pag. 1 / 136
PROIECTAREA,CONFECIONAREA I
MONTAREA INSTALAIEI DE STINS
INCENDIU CU SPUM

Pag. 2 / 136
CUPRINS
CAP. I .TEMA GENERAL........................................................................................................4
1.1.DESCRIEREA GENERALA A NAVEI...................................................................................4
1.2.DOCUMENTARE ................................................................................................................6
1.3.DETERMINAREA SI VERIFICAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE..............................21
1.4. FORMELE NAVEI.......41
1.5.DETERMINAREA DEPLASAMENTULUI NAVEI...............................................................47
1.6.DETERMINAREA PRELIMINAR A REZISTENEI LA NAINTARE.................................55
1.7.CALCULUL COEFICIENTILOR DE PROPULSIE.... 68
1.8.PROIECTAREA PRELIMINARA A ELICEI........................................................................ 71
1.9.CALCULUL PRELIMINAR AL PUTERII DE PROPULSIE..................................................73
CAP.II.TEMA SPECIAL.........................................................................................................78
2.1.GENERALITATI PRIVIND INSTALATIA DE STINS INCENDIU CU SPUMA.....................78
2.2.CALCULUL HIDRAULIC AL INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU SPUM................ 93
CAP.III.CONFECIONAREA I MONTAREA INSTALAIEI
DE STINS INCENDIU CU SPUM.........................................................................................103
3.1.CONFECIONAREA TUBULATURII INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU
SPUM....................................................................................................................................103
3.2.MONTAREA TUBULATURII I A AGREGATELOR.........................................................108
POZE TEHNOLOGICE CU ELEMENTE ALE INSTALAIEI DE STINS
INCENDIU CU
SPUM....111
CAP.IV. FUNCIONAREA INSTALATIEI..............................................................................115
4.1.FUNCIONAREA INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU SPUM................................115
4.2.POBAREA INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU SPUM...........................................116
CAP.V.MANAGEMENTUL DE PROIECT............................................................................118
5.1.TRATAREA INSTALATIEI DE STINS INCENDIU CU SPUMA DIN PUNC DE VEDERE
MANAGERIAL.........................................................................................................................118
5.2.PLANIFICAREA ACTIVITATILOR....................................................................................121
5.3.COSTUL INSTALATIEI.....................................................................................................123
CAP .VI.CALITATEA CONFECIONARII , MONTARII I PROBRII
INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU SPUM129
6.1. GENERALITATI PRIVIND CALITATEA INSTALATIEI DE STINS
INCENDIU CU SPUMA...129

Pag. 3 / 136
6.2.STANDERDE DE CALITATE............................................................................................130
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................136
CAP. I .TEMA GENERAL

NAVA
1.1.DESCRIEREA GENERALA A NAVEI
Nava este un petrolier ce transporta diferite categorii de mrfuri (iei,
motorin,benzin,petrol,uleiuri
grele)
construit
sub
supraveghere
conformitate cu regulile Germanischer Lloyd .

Nava este din oel, cu o singur linie de axe, cu bulb in prova.La prova
este amplasat picul prova, diverse magazii i puurile de lan. Spaiul zonei marf
are apte tancuri centrale i patrusprezece tancuri laterale, din care patru tancuri
laterale de balast. Este prevzut de asemenea, dublu fund n zona tancurilor
centrale, n care sunt prevzute tancuri de balast i tunelul pentru tubulaturi. n
pupa zonei tancurilor de marf sunt prevzute: compartimentul de pompe i
compartimentul maini cu tancuri laterale i un dublu fund pentru balast,
combustibil greu i motorin, tancuri de decantare i serviciu, tancuri pentru ap
dulce, tancuri de ulei ,etc.
n pupa peretelui presetup sunt amplasate picul pupa, dou magazii de
punte, compartimentul mainii de crm, compartimentul agregate hidraulice,
compartimentul pomp incendiu de avarie, precum i tancurile de ap dulce.
Suprastructura pentru amenajri este dispus, de asemenea,la pupa navei.
Sahtul mainii este separat de suprastructura destinat amenajrilor pentru
echipaj.
Carasteristicile navei :
-Lungimea maxim 180,4 [m]
-Lungimea ntre perpendiculare ..172,00 [m]
-Laimea de calcul ......27,600 [m]
-Inlimea de construcie .....7,20 [m]

Pag. 4 / 136
-Pescajul.. 11,40 [m]

Nava i echipamentele construite de antierul
vor corespunde cu
urmtoarele reguli i norme care sunt valabile la data efectiv a contractului.

Norme:
Convenia
Internaional
pentru
liniile
de
ncrcare
1966
cu
amendamentele din 1971 i 1975;

Convenia Internaional pentru msurare tonaj 1969;
Convenia Internaional pentru ocrotirea vieii umane pe mare
1974,inclusiv Protocolul din 1978 i 1981;
Convenia i regulile pentru prevenirea coliziunii pe mare 1972,inclusiv
amendamentul din 1980;
Convenia Internaional pentru prevenirea polurii de la nave 1973,
TSPP 1978 i Protocolul 1981;
Normele administraiei i pazei coastei SUA pentru navele strine
1981;
Convenia Internaional pentru telecomunicaii 1979;
Reguli pentru navigaie pe Canalul de Suez, 1081;
-Reguli pentru navigaie pe Canalul Panama, 1977;
Convenia Conferinei Internaionale a muncii privind amenajrile
pentru echipaj la bordul navelor, Geneva, 1949;

Reguli pentru navigaia pe Canalul Kiel.
1.2.DOCUMENTARE

Pag. 5 / 136
1.CIELO DI SALERNO
Dimensiuni principale:
DWT= 36.023 tons
LOA=
183,06 m
LPP=
174,48 m
B=
27,40 m
D=
17,61 m
T=
11,00 m
V=
14,0 knots
Caracteristicile motorului principal:

Main engine power: 6800 KW;
Main engine builder: HYUNDAI HEAVY INDUSTRIES ULSAN - SOUTH KOREA
Main engine cylinder bore: 460 mm;
Main engine cylinders:6;
Main engine model: 6S46MC-C;
Main engine stroke: 1.932 mm
fig.1.2.1
2.CIELO DI LONDRA

Pag. 6 / 136
DWT = 36.032 [tons]
LOA =
183,05 [m]
LPP
174,5 [m]
27,40
[m]
17,60
[m]
9,65
[m]
= 14,0
[knots]

Main engine power: 6800 KW;
Main engine cylinder bore: 460 mm;
Main engine model: 6S46MC-C;
Main engine stroke: 1.932 mm
fig.1.2.2

Pag. 7 / 136
3.OMEGA PRINCE
DWT = 36.144
[tons]
LOA =
184,02 [m]
LPP
176,00 [m]
27,40 [m]
17,20 [m]
11.30 [m]
= 14,0
[knots]

Main engine power: 9480 KW
Main engine builder: KANG RIM INDUSTRIES PUSAN - SOUTH KOREA
Main engine cylinder bore: 500 mm
Main engine model: HYUNDAI-MAN B&W 6S50MC
Main engine stroke: 1.910 mm;
fig.1.2.3.
4.OMEGA PRINCE

Pag. 8 / 136
DWT = 36.660 [tons]
LOA =
184,02 [m]
LPP
176,00 [m]
27,40 [m]
17,20 [m]
11.30 [m]
= 14,5
[knots]

Main engine power: 8580KW
Main engine model STX= MAN-B&W 6S50MC
fig.1.2.4.
5.MAERSK RHONE

Pag. 9 / 136
DWT =30.160 [tons]

LOA =
171.2 [m]
LPP
162 [m]
27,4 [m]
17,30 [m]
11.79 [m]
14,5 [knots]

Main engine model : MAN B&W 5S50MC; generating 8200 BHP
Aux Engines :3 x Ssangyong MAN B&W 7L23/30H each generating 910 KW
fig.1.2.5
6.MONTREUX

Pag. 10 / 136
DWT = 35.953 [tons]
LOA =
183
[m]
LPP =
172.5 [m]
27,40 [m]
17,60 [m]
11.00 [m]
14,00 [knots]

Main engine power: 5000 KW
Main engine model :6RTA48T
fig.1.2.6.
7.NICOS TOMASOS

Pag. 11 / 136
DWT = 37.164 [tons]

LOA
= 182.5 [m]
LPP
= 175
[m]
= 27,34
[m]
= 16,70
[m]
= 11.22
[m]
= 14,5
[knots]

MAIN ENGINE: HYUNDAI B&W 6S50MC-C
MCR: 12.870 B.H.P.: AT 127 RPM
fig.1.2.7.
8.FREJA POLARIS

Pag. 12 / 136
DWT =37.217 [tons]

LOA
=182.5
[m]
LPP
=175
[m]
=27,34
[m]
= 16,70 [m]
=11.21
[m]
= 14,5
[knots]

Main engine power: 9.480 KW
Main engine model :6RTA48T
fig.1.2.8.
9.BALTIC COMMANDER I

Pag. 13 / 136
DWT = 37.418 [tons]

LOA
= 182.6 [m]
LPP
175
27,34 [m]
16,70 [m]
11.20 [m]
14,5 [knots]
[m]

Propulsion diesel engine
6S50MC-C
MAN B&W Diesel A/S
fig.1.2.9.
10.CARRY

Pag. 14 / 136
DWT =37.847 [tons]

LOA
185 [m]
LPP
176 [m]
27,34 [m ]
16,70 [m]
11.20[m]
15 [knots]

Main engine model : 6S50MC-C
fig.1.2.10.
11.LOBELIA

Pag. 15 / 136
DWT =37.338 [tons]

LOA
= 182.5
[m]
LPP
= 175
[m]
27,4
[m]
16,70 [m]
11.21
15.3
[m]
[knots]

Internal combustion engine: (1) 2T - 6 CYL - 50.00 X 200.00 AT 127 RPM
PROPELLING SYSTEM: 1 SCREW PROPELLER SOLID LB 10.00 AT 127 RPM
PROPELLING TYPE: DIESEL
fig.1.2.11.
12.MAERSK RHODE ISLAND


Pag. 16 / 136
DWT = 34.801 [tons]

LOA = 171.25 [m]
LPP =
162
[m]
27,4 [m]
16,70 [m]
1.82 [m]
14
[knots]

5S50MC-C
MAN B&W Diesel A/S
fig.1.2.12
13.MAERSK KALEA
DWT =38.850 [tons]

Pag. 17 / 136
LOA =
174 [m]
LPP = 165.4 [m]

B
28,34 [m]
18.4 [m]
.31 [m]
14,5[knot

Main engine builder: AALBORG INDUSTRIES AALBORG - DENMARK
Main engine model : AQ-18
fig.1.2.13.
14.ROSA MAERSK
DWT = 35.190
[tons]

Pag. 18 / 136
LOA =
171.1 [m]
LPP =
162
27,39 [m]
17.3 [m]
11.95 [m]
14,5 [knots]
[m]

6S46MC-C
MAN Diesel A/S
fig.1.2.14.
15.MOUNT MCKINNEY
DWT =40.007 [tons]
LOA
= 8178 [m]

Pag. 19 / 136
LPP
173 [m]
= 27,42 [m]
16.9 [m]
11.97 [m]
14,5 [knots]

Main engine builder : OSAKA BOILER MANUFACTURING OSAKA - JAPAN
Main engine model : OVS 1;
fig.1.2.15.
1.3.DETERMINAREA SI VERIFICAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE:
Caracterisiticle generale ale navelor folosite n studiu sunt urmatoarele:

Pag. 20 / 136
1.3.1BAZA DE DATE
BAZA DE DATE NAVE

DWT
Lpp [m]
B[m]
D[m]
T[m]
Lmax[m]
Viteza
36650
176.00
27.40
17.2
11.30
184.00
14.50
34800
162.00
27.40
17.3
11.30
171.20
14.00
35953
174.50
27.30
17.6
11.02
183.00
14.00
36023
174.50
27.40
17.6
11.00
183.00
14.00
37260
175.00
27.34
16.7
10.85
182.56
14.50
37255
175.00
27.38
16.7
11.20
182.55
14.50
38554
174.50
27.43
16.8
12.30
182.86
14.00
37418
175.00
27.34
16.7
11.20
182.60
14.50
37847
176.00
27.34
16.7
11.20
185.00
15.00
36000
174.50
27.40
17.6
10.80
183.00
14.00
37338
175.00
28.00
17.7
10.98
182.00
15.30
34801
162.00
27.40
16.3
11.82
171.20
14.00
38850
165.40
28.50
18.4
12.30
174.00
14.50
35190
162.00
28.00
17.3
11.95
172.00
14.50
36680
176.00
27.40
17.2
11.30
184.02
15.00

Pag. 21 / 136
40007
173.00
28.00
17.9
11.97
181.78
14.50
tabel 1.3.1.
Determinarea lungimii maxime :
LOA=180.4 m
fig.1.3.1
Determinarea lungimii intre perpendiculare

Pag. 22 / 136
Lpp=172 m
fig1.3.2
Determinarea laimii:
B=27.6 m
fig.1.3.3
Determinarea naltimii de construcie:

Pag. 23 / 136
D=17.2 m
fig.1.3.4
Determinarea pescajului
T=11.4 m
fig.1.3.5
Determinarea vitezei

Pag. 24 / 136
v=14.4 Nd
fig.1.3.6
n tabelul de mai jos sunt exprimate valorile dimensiunilor principale n urma

interpolrii:
Loa
Lpp
B
D
T
V
180,4
172
27,6
17,2
11,4
14,4
[m]
[m]
[m]
[m]
[m]
[m]
tabel1.3.2
1.3.2.Stabilirea deplasamentului navei

Atunci cnd un armator decide s investeasc n construcia unei nave este
interesat de aspectele economice ale acestei investiii.Astfel el va cere
proiectantului ca nava s aib capacitatea de a transporta o anumit cantitate de

Pag. 25 / 136
marf,cu o anumit vitez.Pot fi si alte cerine ce pot ine de preul de cost al

navei,calitile nautice,etc.
Aceste cerine pe care beneficiarul navei le formuleaz n contractual de
proiectare constituie mrimi de intrare pentru proiectant .Cele mai importante
date de intrare formulate de armator ar fi:deadweight-ul,viteza i autonomia.
ntre deplasamentul navei () i deadweight (D W) este o legatur ce este
exprimat prin relaia:
+ DW
Unde :
-deplasamentul navei goale ce include masa corpului navei i a
amenajarilor,instalaiilor i echipamentelor de la bord.

DW-deadweight-ul navei format din:masa ncrcturii utile,rezervele de
combustibil,ulei i apa pentru mainile principale i auxiliare,masa
echipajului,rezervele necesare echipajului i masa balastului necesar;
Legtura dintre deplasamentul navei si deadweight Dw a fost stabilite pe
baze statistice sub forma:
Dw
Dw
Unde:
DW-deadweight-ul navei;
Dw- coeficent de utilizare al deplasamentului ;
Se adopta :
Dw = 0.6 0.84 = 0,84 coeficient de utilizare a deplasamentului admis in
prim aproximaie in urma analizei mai multor nave de acelai tip i dimensiuni
apropiate ;
Valorile informative sunt date n tabelul de mai jos:

Pag. 26 / 136
Dw
0,60 0,84
Tipul navei
Petrolier
u
0,56 0,80
tabel.1.3.3
37000
0.84
=44047,6 [t]
Atunci armatorul precizeaza cantitatea de marf pe care vrea s o ncarce,

atunci deplasamentul se va calcula cu relaia :
Mu
u
Mu- masa mrfurilor ncrcate pe nav

u- coeficent de utilizare al deplasamentului pentru marfa util.
u= 0,8
44047
Mu
M u 35357,6[t ]
0 .8
1.3.3 Calculul lungimii intre perpendiculare :
Lungimea navei influeneaza suprafaa udat a navei.Pentru navele cu

vitez mic proiectarea se face n condiiile limitrii lungimii. Lungimea navei are
influen asupra volumului necesar depozitrii de marf
de energie necesar transportului.
1 ) Metoda lui Galin :
i asupra consumului

Pag. 27 / 136
v 2
L pp c
1 / 3
unde :
C = 7,17 pentru nave cu o singur elice i v = 11 16,5 [Nd];
v = 14.4 [Nd] ;
= densitatea apei de mare ;
= 1025 [kg/ m 3] ;
= volumul real al carenei;
44047
1.025
42972 [m3]
L pp
15.1
7.17
15.1 2
429721 / 3
L= 213.97 [m]
2)Dupa Jager avem relaia :
L pp 3 p q 3 p q
unde :
1
3
p bv ;
b
5
, pentru nave obinuite (petroliere, cargouri ,etc..) ;
6
v = viteza de serviciu [Nd] ;
q b v2 2 3 2 3

Pag. 28 / 136
p=408;
q=342.6;
L pp 3 408 342.6 3 408 342.6
Lpp=171.6 [m]
3 )Metoda Pozdiunin :
L pp l 1 / 3 5.63 42972 1 / 3 196.49[ m]
l 7, 2
v
v4
l 7 .2
14.4
5.63
14.4 4
l=5.63 [m];
Lpp=196.49 [m];
unde:
v = viteza de serviciu [Nd] ;

l =lungimea relativ;
4) Metoda Noghid :
L = 2,3 (v )
1/ 3
= 2,3 (14.4 44047)
v = 14,4 Nd
= Dw / Dw
Dw= 37000
Dw = 0,84
= Dw / Dw = 37000/ 0,84
= 44047[t]
LPP = 196.73 [m]
1/ 3

Pag. 29 / 136
5)Metoda Ayre:
L pp l 1 / 3 5,185 429721 / 3 175.26 m
l 3,34 10,25 Fn 3,34 10,25 0,18 5,185
Fn
g L pp
7.4
9.81 172
g = 9,81 [m/s2]
v = 7.4 [m/s]
Fn = 0,1802
unde:
0.1802
Lpp = 172 [m]
l= 5,185
Fn = numrul Froude;
l = lungimea relativ;
LPP = 175.26 m
ADOPTAM :
Lpp = 172 [m]
1.3.4.Calculul limii navei

Pentru calculul limii se pot folosi relaii pe baze statistice sau condiiile de
stabilitate iniial.
Verificarea limii navei se realizeaz cu urmtoarele formule propuse de:
1)Watson :
Pentru petroliere:
1
B = 7,5
Lpp+2 = 7,5
172+2
2)Metoda Arkenbout si Schokker:
B = 24,93[m];

Pag. 30 / 136
B=
1
9
Lpp+3,66 =
1
9
172+3,66
B = 22,77 [m];
3)Metoda Van Manen:

Pentru B maxim:
B=
L pp
B = 28,966[m];
Pentru B minim:
B=
L pp
2,06 * L pp
1/ 4
172
2,06 * 1721 / 4
B = 23,05 [m] ;
4)Metoda Watson si Gilfillan:

B=
L pp
B = 26,46 [m] ;
6,5
5)Metoda Parson:
B=
L pp
B = 27,52[m];
6,25
ADOPTAM: B = 27.6[m]
1.3.5.Calculul coeficienilor de finee CB, CM, CW, CP
a)Coeficientul bloc (CB):

Coeficientul bloc (CB) reprezint raportul dintre volumul carenei navei ( )
i volumul paralelipipedului circumscris de dimensiunile L WL, B i T.
CB
L WL B T

Pag. 31 / 136
Literatura arat c exist o dependen liniar a coeficientului de finee

bloc CB de numrul Froude.
unde
Fn
v
g L pp
7.4
9.81 172
0.1802
v- viteza de mars in m/s

v = 14.4 nod = 7.4 m/s
g- acceleratia gravitationala
m
2
s
g = 9,81
Coeficientul bloc se poate calcula dupa mai multe metode:

1)Metoda Aik:
a). Cb max = 0,48+ 0,28 Fr +0,11= 0,48+
0,28 0,1802
+0,11
Cb max =0,9;
Cbmin=0,48+ 0,28 Fr -0,11=0,48+
Cb min = 0,686;
b). Cb max =1,09-1,68 Fr + 0,12 =1,09-1,68 0,1802 + 0,12

Cb max =0,907;
Cb min =1,09-1,68 Fr - 0,12 =1,09 - 1,68 0,1802 - 0,12
Cb min = 0,667;
2) Metoda Ayre:
a).Cb = 1,05-1,68
Fr = 1,05-1,68 0,1802
Cb = 0,748
b).
C B 1.08
0.536 v
L pp
1.08
Cb = 0,777;
3)Metoda lui Alexander:
0.536 7.4
172
0.777
0,28 0,1802
-0,11

Pag. 32 / 136
C B 1.01
0.5 v
L pp
1.01
0.5 7.4
172
0.73
Cb =0,73;
4)Metoda Dawson si Silverleaf:
C B 1.214
0.714 v
L pp
1.214
0.714 7.4
172
0.814
Cb =0,814;
5)Metoda Watson si Gilfillan:
23 100 Fr
= 0,7 + 0,125 arctang1,245
4
a).Cb = 0,7 + 0,125 arctang

23 100 Fr
Cb =0,805;
b). Cb = -4,22 + 27,8
Cb = -4,22 + 27,8
3
Fr - 39,1 Fr + 46,6 Fr ;
0,1802
- 39,1 0,1802 + 46,6 0,18023;
Cb =0,675;
Cb
42972
L pp B T
172 27.6 11.4
Cb =0,8;
Adoptm: Cb =0,8;
b)Coeficientul suprafeei plutirii (Cw):
Coeficientul suprafeei plutirii (C W ) reprezint raportul dintre aria plutirii AWL
i aria dreptunghiului circumscris de dimensiunile L WL i B:
CW
A WL
L WL B

Pag. 33 / 136
unde:-AWL - aria suprafeei plutirii de plin ncrcare

Coeficientul de finee
al suprafeei plutirii depinde de forma cuplelor. El
influeneaz stabilitatea, nescufundabilitatea, i cubatura navei. Verificarea

coeficientului ariei plutirii se realizeaz pe baza unor relaii empirice, n funcie
de coeficientul bloc:
1)Metoda Galin:
Cw =
1 2 Cb
1 2 0,8
=
3
3
Cw = 0,866;
2)Metoda Lyndbladom:
Pentru Cw maxim:
Cw max = 0,98
Cb
+ 0,06 = 0,98
0,8
+ 0,06 ;
Cw max = 0,936;
Pentru Cw minim:
Cw min =0,98
Cb
- 0,06 =0,98
0,8
- 0,06;
Cw min= 0,816;
Formula de calcul:
Cw = 0,82 Cb + 0,247=0.82 0.8 + 0.247
Cw = 0,903;
Se mai pot utiliza si urmatoarele relatii:
-pentru nave cu bulb:
Cw = 0,82 Cb + 0,24;
Cw = 0,896;
-pentru navele cu forma Udupa Henschke:
Cw = 0,778 Cb + 0,248;
Cw = 0,8704;
-pentru navele cu forma V dupa Henschke:

Pag. 34 / 136
Cw = 0,743 Cb + 0,297=0,743 0,8 + 0,297

Cw = 0,891;
3)Metoda Bronikov:
Cw = Cb + 0,12;
Cw = 0,92;
4)Metoda Parsons:
Cw =
Cb
0,8
= 0,471 0,551 0,8
0,471 0,551 C b
Cw =0,878;
5)Metoda Jeleazkov:
a). Pentru Cw max si Cw min
Cw max = 0,75 Cb+0,275+0,01;
Cw max = 0,885;
Cw min= 0,75 Cb + 0,275 - 0,01;
Cw min = 0,865;
b). Pentru Cw max si Cw min
Cw max=1,015 Cb2/3 + 0,01 ;
Cw max=0,885;
Cw min=1,015 Cb2/3 - 0,01 ;
Cw min=0,866;
Adoptm:Cw =0,885;
c)Coeficientul sectiunii maestre (CM)

Coeficientul seciunii maestre (CM) reprezint raportul dintre aria seciunii
maestre (AM) i aria dreptunghiului circumscris de B i T:

Pag. 35 / 136
CM
AM
BT
Coeficientul sectiunii maestre are o mare influenta asupra amortizarii

oscilatiilor de ruliu.Daca valorile coeficientului sectiunii maestre sunt mari atunci
se asigura o buna amortizare a oscilatiilor de ruliu.
Verificarea coeficientului seciunii maestre are la baz relaiile generale
recomandate de literatura de specialitate:
1)Metoda Jeleazkov:
a).Pentru CM minim:
CM =1,012 Cb1/12 - 0,005;
CM =0,988;
b).Pentru CM maxim:
CM =1,012 Cb1/12 + 0,005;
CM =0,998;
2)Metoda Parsons:
a).CM =0,977 + 0,085 (Cb - 0,6);
CM =0,994;
b).CM =1,006 - 0,0056 Cb-3,56 ;
CM =0,993;
c).CM = (1 + (1 - Cb)3,5)-1;
CM =0,996;
3)Relatii pe baze statistice:
CM =
1,16 C b
1,16 0,8
- 0,12 =
- 0,12;
0,885
CW
CM = 0,928;

Pag. 36 / 136
4)Noghid (pentru Cb>0,615):

CM = 0,928+
0,08
;
Cb
CM =0,997;
Adoptm: CM =0,998;
d)Coeficientul prismatic longitudinal (CP):

Coeficientul prismatic longitudinal (CP) reprezint raportul dintre volumul
carenei navei ( ) i volumul prismatic de lungime egal cu lungimea la plutire
i seciune transversal egal cu seciunea maestr:
CP
B
L WL A M C M
Coeficientul de finee prismatic longitudinal C P influenteaza rezistenta la inaintare

a navei.Dac se cunosc coeficienii C B i CM, atunci se poate calcula CP, cu
relaia :
CP
B 0,802
A M L WL C M
Verificarea lui se realizeaz cu urmtoarele formule:

1)Metoda Asik:
a)Pentru CP max avem relatia:
CP max = 1,05 - 1,5 Fr + 0,02=1.05 - 1.5 0.1802 + 0.02
CP max = 0,799;
b)Pentru CP min avem relatia:
CP min = 1,05 - 1,5 Fr - 0,02=1.05 - 1.5 0.1802 - 0.02
CP min = 0,759;
2)Metoda Noghid:

Pag. 37 / 136
a). CP =
0,32
Fr
CP =0,754;
b). CP =1,214 - 2,32 Fr + 0,133 (10 Fr - 2,3)3;

CP =1,214 - 2,32 0,1802 + 0,133 (10 0,1802 - 2,3)3;
CP =0,779;
c). pentru nave mari, cu C B 0,74
CP =1,214 - 2,32 Fr ;
Fr = 0,1802;
CP =0,796;
d). pentru nave cu poriune cilindric mare, cu C B 0,74 :
CP =1,2 - 2,1 Fr ;
Fr = 0,1802;
CP =0,822;
Adoptm:CP =0,822;
1.3.6 RAPOARTE NTRE DIMENSIUNI
Rapoartele ntre dimensiunile navei constituie criterii rapide de comparaie ale

formei carenei. Principalele rapoarte ntre dimensiuni sunt L/B, B/T, L/D i D/T,
unde:
L este lungimea navei;

B este limea;
T este pescajul;
D nlimea de construcie;
n practica de proiectare este necesar s se verifice dimensiunile cu unele

rapoarte stabilite prin analiz statistic.
a) Raportul
L
- alungirea relative a navei;
B
L
=6,23;
B

Pag. 38 / 136
Raportul L/B reliefeaza alungirea relativ a carenei i are influenta asupra

rezistena la naintare. Relaia L/B se poate calcula:
1)Metoda Van Manen:
26,5 26,5
L
=
=7,32;
1/ 4
B L pp
1721 / 4
2)Metoda Galin:
a).Maxim
L
=7,5;
B
b).Minim
L
=6;
B
b)Raportul
B
- stabilitatea navei
T
B
=2,42;
T
Raportul B/T are o influenta deosebita asupra problemelor de stabilitate

transversal i de stabilitate la drum. Se utilizeaz urmtoarele formule de calcul:
1)Metoda Galin:
a).Maxim
B
=2,8;
T
b).Minim
B
=2,4;
T
2)Metoda Sanders:
B
=5.93 - 3,33 CM;
T
B
=2,606;
T
3)Metoda Sname:
CM =0,998;

Pag. 39 / 136
B
=9,625 - 7,5 Cb;
T
Cb =0,8;
B
=3,625;
T
c) Raportul
D
-n corelaie cu bordul liber;
T
D
=1,508;
T
Raportul D/T evideniaz mrimea bordului liber a navei. Acest raport

se calculeaz astfel:
Metoda Galin:
0,8 L pp
D
=1,6 ;
T
1000
Lpp=172m;
D
=1,470;
T
d)Raportul
L pp
D
L pp
-rezistena longitudinala a navei;
=10;
Raportul Lpp/D este utilizat n probleme de rezisten longitudinal a navei.

Societile de clasificare limiteaz valorile maxime ale acestui raport:
1)Metoda GL (maxim):
L pp
D
=17;
2)Metoda AMERICAN BUREAU OF SHIPPING (ABS) (maxim) :

L pp
D
=15;
Raportul L/D se poate calcula in functie de deadweight(Dw),cu expresia:

L pp
D
L pp
D
32 3
=14,619 (maxim)
Dw1 / 12
32 3
=12,11 (minim)
Dw1 / 12
Dw=37000

Pag. 40 / 136
CARACTERISTICILE GENERALE ALE NAVEI:

Lungimea ntre
perpendiculare
Latimea navei
172
[m]
27,6
[m]
naltimea de constuctie
17,2
[m]
Pescajul navei
11,4
[m]
Deadweight-ul navei
37000 [tdw]
Viteza navei
14,4 [Nd]=7,4 m/s
Coeficientul bloc
0,8
tabel.1.3.4
1.4 Formele navei

1.4.1Definirea planului de forme
Planul de forme este o reprezentare grafica a formelor navei prin niste
fascicole de curbe rezultate din intersectia corpului teoretic al navei paralele cu
planele sistemului de coordonate.
Planul de forme este alcatuit din trei familii de curbe ,fiecare dintre acestea
intr-o vedere apar sub forma de curbe ,iar in celelalte doua sub forma de linii
drepte.Cele trei vederi ale planului de forme se numesc :vederea longitudinala
sau longitudinalul planului de forme,vederea transversala sau transversalul
planului de forme si vederea orizontala sau orizontalul planului de forme.
Longitudinalul planului de forme,obtinut prin intersetia navei cu planele
paralele cu planul diametral ,evidentiaza curbele numite longitudinale.Aceasta
vedere se amplaseaza pe planul de forme din stanga sus .Pe langa fascicolul de
curbe ce se sprijina pe suprafata navei,in aceasta vedere sunt reprezentate
pozitia cuplelor teoretice si ale liniilor de apa .Cuplele teoretice sunt in aceasta
vedere linii verticale ,iar liniile de apa sunt drepte orizontale.
Orizontalul planului de forme ,se obtine prin intersectia corpului naveicu
plane paralele cu planul de baza ,iar curbele obtinute poarta numele de plutiri
sau linii de apa.Aceasta vedere se amplaseaza pe planul de forme in partea
stanga jos.Pe langa fascicolul de curbe ce se sprijina pe suprafata navei ,in

Pag. 41 / 136
aceasta vedere sunt reprezentate pozitiile cuplelor teoretice ,sunt linii verticale ,
iar sectiunile longitudinale sunt drepte orizontale.
Transversalul planului de forme ,se obtine prin intersectia corpului navei
cu plane paralele cu planul cuplului maestru ,curbele obtinute poarta numele de
cuple teoretice.Aceasta vedere se amplaseaza pe planul de forme din partea
dreapta sus ,sau se suprapune cu vederea longitudinal ape zona cilindrica a
navei.Cele doua vederi se pot suprapune doar daca nava prezinta zona cilindrica
suficient de extinsa .Astfel se face reprezentarea la o scara mai mica a planului
de forme pe acelasi format de hartie .Pe langa fascicolul de curbe ce se sprijina
pe suprafata navei,in aceasta vedere sunt reprezentate pozitiile liniilor de apa si
ale sectiunilor longitudinale .In aceasta vedere liniile de apa sunt linii orizontale ,
iar sectiunile longitudinale sunt drepte verticale.
1.4.2Trasarea planului de forme:
Planul de forme se realizeaza cu ajutorul softului TRIBON M3 si se realizeaz
astfel:
a)se deschide Tribon M3 Form bifandu-se HullDes
b)Se alege tipul navei,apoi se introduce lungimea intre perpendiculare:

Pag. 42 / 136
c) Se introduc urmatoarele date ale navei:V=14,4[Nd]; B=27,6[m]; T=11,4[m];

D=17,2[m];
d) Se introduce CB=0,8:

Pag. 43 / 136
e)
f) Se va genera bulbul la Pv si la PP:

Pag. 44 / 136
g)

Pag. 45 / 136
h) n urmatoarea imagine se vor genera

astfel ;
i)
Se deschide Tribon M3 Lines:
j) Se alege scara la care va fi realizat:
cuplele , longitudinalele si plutirile

Pag. 46 / 136
k) Dupa aceste operatii va rezulta planul de forme
1.5.DETERMINAREA DEPLASAMENTULUI NAVEI GOALE,DEADWEIGHTULUI I A REZERVELOR

Deadweight-ul (Dw ) reprezint o mrime de intrare pentru proiectant , pe
lng vitez i autonomie care constituie cerinele de baz ale armatorului:
DW=37000 [tdw]
A=8000
[m]
V=14,4
[Nd]
Folosind relaia coeficientului de utilizare a deplasamentului , putem determina
deplasamentul navei :
Dw
Dw
D
37000
w
44047 t
Dw
0.84

Pag. 47 / 136
=44047 [t]
Deplasamentul navei reprezint masa fluidului dezlocuit de carena navei.
Legtura dintre deplasament i deadweight este dat de relaia:
g Dw
unde:
g
- deplasamentul navei goale;
Dw deadweight ;
Deplasamentul se calculeaz prin nsumarea urmtoarelor grupe principale de
mase:
M c M m M ai M cm M u M e M re M b M
unde:
M c - masa corpului navei;
M m - masa instalaiei de propulsie;

M ai - masa amenajrilor i instalaiilor de corp i punte, cu mecanismele i
echipamentele aferente;
M cm - masa combustibilului, uleiului i apei aferente instalaiei de propulsie;
M u - masa ncrcturii utile;
M e - masa echipajului i a bagajelor;

M re - masa rezervelor echipajului;
M b - masa balastului lichid;
M - rezerva de deplasament.
1.5.1.Deplsamentul navei goale

Deplasamentul navei goale se compune din masa corpului navei i a
instalaiilor , amenajrilor i echipamentelor de la bord.
g DW 44047 37000 7047 t

Pag. 48 / 136
g M c M m M ai M
unde:
Mc masa corpului navei;
M - rezerva de deplasament;
Mm masa instalaiei de propulsie;

Mai- masa amenajrilor i a instalaiilor de corp i punte , cu mecanismele
i echipamentele aferente.
Dw= Mcm + Mrez + Mu + Me
unde: Mcm- masa combustibilului, uleiului, i apei aferente instalaiei de for;
Mrez- masa rezervelor echipajului;
Mu-masa ncrcturii utile;
Me-masa echipajului;
= Dw + g =Mc + Ma+i + Mm + Mcm + Mrez + Mu + Me + M

Masele deplasamentului navei goale:
g M c M m M ai M
a) Masa corpului :
Masa corpului (MC ) navei include:
-
corpul metalic propriuzis (bordaje, fund, puntea principal, perei

transversali,
tancurile
structurale,
chile
de
ruliu,
suprastructuri,rufuri,extremitati,etc) ;
-
saturrii ( pentru fixarea aparaturii, mobilierului, traseelor de tubulaturi si

de ventilatie, a cablurilor electrice, etc.) ;
piese turnate i forjate ( bucele tubului etambou i ale axelor crmelor,

prize de fund,cavaletii liniilor de arbori,etc.) ;
vopsele si protectii impotriva coroziunii corpului cu anozi consumabili ;
balustrade,
antene,etc.) ;
parapei
greement
(catarge,arboreti,suporti
pentru

Pag. 49 / 136
accesorii (usi,ferestre,hublouri,scari,etc.) ;
balast solid , utilizat pentru: compensarea unor nclinrii permanente

rezultate
urma
construciei,
modernizrii
navei;
mbuntirea
indicatorilor de stabilitate transversal, prin coborrea centrului de

greutate al navei; etc.
-
ntrituri i postameni ( pentru motoare principale i auxiliare,

compresoare, pompe, maini electrice etc.)
MC k E
1, 36
M C max 5587,66 kg
1 0.5 C B 0.7 M C int erm 5249,01 kg
M
C min 4910,37 kg
k 0.031 0.002 ;
pentru 3000< E < 15000= >

max
=0,033
interm
=0,031
min
k =0,029
E E corp E s E ruf L B T 0.85 L D T 0.85 i hi 0.75 j h j
i
Es; Eruf - se neglijeaz;

E L B T 0.85 L D T 7555,96 ;
0 .8 D T
0.801 ;
3T
C B C B 1 C B
Se adopt : MC = 4910,37 [t]

b) Masa instalaiei de propulsie :
Masa instalaiei de propulsie (Mm) include:
-
maina de propulsie ( motor diesel, turbina cu gaze, turbina cu aburi) ;

Pag. 50 / 136
instalaii ce deservesc maina principal; propulsor, instalaia de comand

de la distan, etc.
Masa instalatiei de propulsie se exprima fata de puterea instalata la bord (N)cu o

relatie de forma:
M m 0.72 N 0, 78 749.486
N 0.0175 v 3 D
1/ 2
0.0175 14.4 3 370001 / 2 10051,39 CP
N 9760,99 0,735 7387 kW
Mm=749,486 [t]
c)Masa amenajrilor i instalaiilor de corp i punte:
Grupa maselor amenajrilor i instalaiilor de corp i punte (M ai) se compune din
urmatoarele subgrupe:
-
amenajrile ( ncperi de locuit,
grupuri sanitare, spaii de folosin
comun, buctrii, magazii, etc. )

-
instalaia electrica ( tablouri electrice, cabluri electrice, telegrafe, lumini de

navigaie )
instalaia de punte (ancorare, acostare i legare, remorcare, manevr,

salvare, guvernare)
instalaia de corp ( balast santin, stingere a incendiilor, sanitare,

nclzire, ventilaie, etc.)
instalaia mecanica ( de rcire, de combustibil, de ulei, de aer comprimat,

evacuare gaze, actionri hidraulice, etc)
M ai C 0 LWL B 0.25 175,44 27,6 1210,53
Mai=1210,53 [t]
unde:
C 0 f tip, L pp 0.25
d)Rezerva de deplasament:

Pag. 51 / 136
Este necesar proiectantului pentru sigurana ndeplinirii indicatorilor de

flotabilitate i stabilitate iniial.
M g M C M m M ai 113,04
M=177,20 [t]
1.5.2 Deadweight-ul
Deadweight-ul nsumeaz masa ncrcturii utile (M u ), rezervele de combustibil
(Mcm), ulei i ap pentru mainile principale i auxiliare (M ai) , masa echipajului
(Me) , rezervele necesare echipajului (M re), precum i masa balastului
(M b)
necesar.
D w M cm M u M e M re M b
a)Masa de combustibil, ap i ulei :

Cuprinde masa de combustibil pentru motorul principal i motoarele auxiliare
(Mcomb), masa de ulei (Mulei) i masa de ap aferent instalaiei de propulsie
(Mapa).
M cm M comb M ulei M apa 1040,7
Mulei = Mapa = 0,03 M comb 29,5 [t]
M comb k M bc N
A
8 000
1,3 0,16 8495
981,75 t
v
14,4
bc = 0,15 ..0,18 [kg/kW.h],consum de combustibil; alegem b c = 0.16 [kg/kW.h];

kM = 1,3 coeficient de siguran;
N 1 k1 N 1,15 7387 8495 [kW], puterea maxim a motorului n [kW] calculat
cu relaia (4.13) , iar k1=1,15 reprezint un coeficient de majorare a puterii n

exploatare;
A = 8 000 Mm (autonomia navei)
Mcm=1040,7 [t]
b)Masa ncrcturii utile :

Pag. 52 / 136
Masa ncrcturii utile reprezint cantitatea de marf care trebuie

transportat. Pe baza coeficientului de utilizare a deplasamentului pentru
ncrctura util u , determinm masa ncrcturii utile (Mu):
u
Mu
M u u 44047 0.8 35238,09 t
Mu=35238,09 [t]
c)Masa echipajului i a bagajelor:

Echipajul este format din 38 persoane , iar masa bagajelor fiecrei persoane este
de 160 Kg.
M e mb ne 160 38 6080 kg 6.08 t
unde:
ne- nr.de persoane;
mb masa bagajului unei persoane.
Me=6.08 [t]
d)Masa rezervelor echipajului:
Masa rezervelor echipajului cuprinde rezervele de hran, ap potabil, ap
sanitar, materiale de igien, materiale de salvare n caz de avarie, etc.
M re m re ne d 105 38 14,6 36842,1 kg 36,84 t
Mre=36,84 [t]
unde:
mre masa rezervei [ kg / pers.zi] cuprinde:
apa potabil i sanitar : 100 litri / zi membru;
hran uscat : 5 kg / zi de membru.
d durata cursei [zile]:

8 000
A
/ 38 14,6 zile
/ 38
v
14,4

Pag. 53 / 136
e)Masa balastului lichid:

Masa balastului lichid se utilizeaz pentru:
-
mbuntirea asietei navei;
coborrea centrului de greutate i mbuntirea indicatorilor de stabilitate

transversal.
M b Dw M u M cm M e M re 37000 35238,09 1040,7 3,99 36,84 680,47 t
Mb=680,47 [t]
Deplasamentul navei rezult din nsumarea deplasamentului navei goale
i a deadweightului astfel:
g Dw 7047 37000 44047 t
M c M m M ai M cm M u M e M re M b M
=4910,3 +749,4 +1210,5+177,2+35238,09+6,08+36,84+680,4 = 44047 [t]

Grupele de mase
masele
Simbol
Masa corpului
Masa
Mc
instalaiei de
Mm
deplasamentul
propulsie
Masa
navei goale
amenajrilor i
instalaiilor de
corp i punte
Rezerva de
deplasament
Masa
combustibil,
ap, ulei
Valoarea [t]
4910,3
749,4
Mai
1210,5
M
Mcm
177,2
1040,7

Pag. 54 / 136
Masa
35238,09
ncrcturii
masele
deadweight-ul
Mu
utile
Masa
6.08
echipajului i a
Me
bagajelor
Masa
rezervelor
Mre
echipajului
Masa balast
Mb
lichid
36,84
680,4
tabel 1.5.1.
1.6.DETERMINAREA PRELIMINAR A REZISTENEI LA NAINTARE

1.6.1.Componentele rezistenei la naintare:
Rezistena la naintare este una din cele mai importante calitai de navigaie,de
care depinde puterea instalaiei de propulsie.
Asupra navei care se deplaseaz cu viteza constant ,v,acioneaz rezultanta
forelor hidro-aerodinamice,Rt.Rezistenta la inaintare a navei este proiecia
rezultantei fortelor hidro-aerodinamice care actioneaz asupra navei,pe direcia
vitezei de deplasare.
Rezistena la naintare depinde de regimul de deplasare a navei. Dac se
definete numrul Fn cu relaia :
Fn
v
g 1 / 3
atunci se disting trei zone importante :
dac Fn 1, nava se afl n regim de deplasament (greutatea navei este

echilibrat de fora de mpingere) ;

Pag. 55 / 136
dac 1 Fn 3, nava se afl n regim de tranziie (are loc o modificare a

pescajului i asietei navei) ;
dac Fn 3, nava se afl n regim de glisare (greutatea navei este

echilibrat mai ales de fora portant).
Deoarece rezistena la naintare nu poate fi msurat direct, la natur,

cunotinele referitoare la componentele rezistenei la naintare sunt obinute pe
baza testelor pe modele experimentale.
Larsson i Baba au furnizat schema general a descompunerii componentelor
hidrodinamice de rezisten la naintare pentru un model experimental.
Rezistena la naintare, R
(hidrodinamic)
Rezistena de frecare, RF0

(a plcii plane echivalente)
Rezistena rezidu, Rr
Efectul de form al
rezistenei de frecare
Rezistena de presiune, Rp
Rezistena de frecare a carenei,

RF
Rezistena de val
(propriu),
RW
Rezistena valurilor
generate de caren, RWM
Rezistena de presiune
vscoas, RPV
Rezistena de
spargere a valurilor,
RWB
Rezistena la naintare, R
(hidrodinamic)
Rezistena de
vscozitate,
RV

Pag. 56 / 136
fig.1.6.1. schema general a descompunerii componentelor hidrodinamice de rezisten la

naintare pentru un model experimental.
1.6.2.Determinarea preliminar a rezistenei la naintare

Metoda Holtrop Mennen
Aceasta metoda se bazeaz pe analiza prin regresie a rezultatelor
ncercrilor experimentale sistematice pe serii de modele, precum i a datelor
msurtorilor la natur, deinute de bazinul olandez de la Wageningen.
Conform acestei metode, rezistena total la naintare a navei se determin cu
relaia:
R t R F (1 k1 ) R APP R W R B R TR R A
Unde:
- RF este rezistena de frecare calculat conform formulei ITTC-1957, (1+k 1) este
factorul de form al carenei fr apendici;
- RAPP este rezistena apendicilor;
-RW este rezistena de val propriu;
-RB este rezistena de presiune adiional a bulbului prova n apropierea
suprafeei libere;

Pag. 57 / 136
-RTR este rezistena de presiune adiional a pupei oglind imersat ;

-RA este rezistena de corelare dintre model i nav;
La
nava
studiat
domeniile
de
aplicabilitate
sunt
urmtoarele:
petroliere,vrachiere: - Fn 0,24
- 0,73 C p
0,85
- 5,1 L WL / B 7,1
- 2,4 B / T 3,2
Numarul Froude este:
Fn
v
g L pp
7.4
9.81 172
g = 9,81 [m/s2]
v = 7.4 [m/s]
Fn
v
g
0.1802
1/ 3
Lpp = 172 [m]
7,4
0,406
9,81 33,8
= volumul real al carenei;

42972 [m3];
Calculam parametrul :
=1,446 Cp - (0,03
Lwl
)
B
=1,446 0,822 - (0,03 6,35)

=0,998 verifica curba 10.2> Holtrop-Mennen
Lungimea la plutire este:
LWL 175,44[m]
Dup dimensiuniledate rezult urmtoarele rapoarte:

LWL
210
6,35
B
27,6
B 27,6
2,42
T
11,4
Ambele raporturi LWL/B si B/T se ncadreaz n valorile prescrise de literatura de

specialitate.
1)Rezistena de frecare (RF)
Conform ITTC-1957 , rezistena de frecare se calculeaz cu relaia:

Pag. 58 / 136
1
R F C F v 2 S [KN]
2
Unde:
- densitatea apei ( 1,025 kg/m 3 );

v viteza navei ( m/s
S aria suprafetei udate a corpului fr apendici;
CF Coeficientul rezistentei de frecare a placii echivalente
CF =
0,075
[log( Re 10) 2] 2
CF =1.13 10-3
Unde: Re este numrul Reynolds.
Re
v LWL 7,4 175,44
1,191 10 6
Re= 1090050378
v viteza navei [m/s]
LWL-lungimea la plutire a navei [m]
- este vscozitatea cinematic. Pentru ap de mare,
1,191 10 6 [m 2 / s ] .
In faza preliminar, aria suprafeei udate a corpului navei fr apendici se poate

estima pe baza relaiei:
S LWL (2 T B) C M (0,453 0,4425 C B 0,2862 C M
0,003467 B / T 0,3696 CW ) 2,38 ABT / C B
Unde:
ABT este aria seciunii transversale a bulbului;
AM este aria seciunii maestre;
AM 314,01[m 2 ]
ABT
0,105 ABT 0.105 314,01 32,97[m 2 ]
AM
ABT=32,97 [m]
Calculm aria suprafeei udate a corpului navei:

Pag. 59 / 136
S 175,44 2 11,4 27,6 0.998 (0,453 0,4425 0.8 0,2862 0.998 0,003467
2,38
27,6
0,3696 0.885)
11,4
32,97
7455,05[ m 2 ]
0.8
S=7455,05 [m2];
RF C F
1
1
v 2 S 1,13 10 3 1,025 7,4 2 7455,05 555,52 KN
2
2
RF = 236,42 [KN];
2) Factorul de form al corpului fr apendici :

Factorul de form al corpului fr apendici se calculeaz cu relaia:
B
LWL
1.06806
1 k1 0.93 0.487118 C14
T
LWL
0.46106
LWL
LR
0.121563
L3WL

0.36486
1 C P
Unde coeficientul prismatic longitudinal se calculeaz pe baza lungimii la

plutire, LWL.
Coeficientul c14 depinde de formele pupa ale navei prin intermediul coeficientului
cPP:
c14 1 0,011 c PP
cPP = 0, pentru forme normale ale pupei navei

c14 1 0,011 0 1
Tipuri de forme pupa

Forme V
Forme normale
Forme U, cu pup Hogner
Forme Pram, cu gondol
distana de la perpendiculara
cpp
- 10
0
10
Mrimea LR din relaia urmtoare este
- 25
pupa la zona din care ncepe partea cilindric a
navei i se poate calcula cu expresia:
0.604247

Pag. 60 / 136
l cb
LR LWL 1 C P 0,06 C P
4 C P 1
x
l cb cb
LPP
Unde: lcb reprezint distana longitudinal a centrului de caren fa de jumtatea

lungimii plutirii de calcul, exprimat n procente din L WL.
Dac centrul de caren se afl n pupa fa de jumtatea lungimii plutirii de
calcul, atunci valoarea lcb se consider negativ.
l cb
Xb=
LWL
175,44
91,86
2 100
2 100 2,35 m
LWL
175,44
xB
L pp
2
+5,86
Xb=91,86
lcb=-2,35 [m]
Se calculeaz LR:
2,35 22,45[m]
LR 175,44 1 0,822 0,06 0,822
4 0,822 1
LR=22,45 [m]
Calculm factorul de form al corpului fr apendici:
B
1 k1 0.93 0.487118 C14
LWL
1.06806
27,6
175
,44
T

LWL
1.06806
1 k1 0.93 0.487118 1
0,93 0,487118 1 0.157
1 k1 1,328
3)Rezistena apendicilor:
1.06806
0.46106
0.064
11,4
175
,44
L3
WL

0.46106
175,44
22,45
0.46106
0.121563
L
WL
LR
7,81
0.36486
0.121563
0.121563
125,66
0.604247
0.36486
175,44 3
0.36486
1 C P
42972
0.178
0.604247
1 0.822
1,328

Pag. 61 / 136
Se determin n funcie de aria suprafeei apendicilor S APP, cu relaia:

R APP C F
v2
S APP 1 k 2
2
Valorile orientative ale factorului de form al apendicilor pentru nave cu crm

dup etambou sunt:
1+k2 = 1,31,5
Adoptm: 1+k2 = 1,5
Se calculeaz SAPP i apoi RAPP:
S APP
LPP T
c
c 50...70
Adoptm c=60.
S APP
172 11,4
60
32,68[m 2 ]
SAPP=32,68 [m]
R APP 1,13 10 3
1,025 7,4 2
32,68 1,5
2
RAPP=1,554 [KN] ;
4)Rezistena de val (propriu) :
Se determin cu urmtoarea expresie, valabil pentru numere Froude Fn 0,24:
RW c1 c 2 c5 g e m1 Fn
m4 cos Fn 2
Se calculeaz coeficienii din relaia de mai sus utiliznd urmtoarele formule de

calcul:
T
1, 07961
c1 2223105 c 73, 78613
90 i E
11,4
27,6
c1 2223105 0.157 3, 78613
C1=4,44
1, 07961
1, 37565
90 47,55
1, 37565
2,431

Pag. 62 / 136
c7
B
27,6
0,157
LWL 175,44
C7=0,157
iE
- jumatatea unghiul dintre tangenta la plutire , in extremitatea prova
iE 1 89 exp[ ( LWL / B ) 0 ,80856 (1 CW ) 0,30484 (1 C p 0,02251 lcb ) 0, 6367

( LR / B ) 0,34574 (100 / L3WL ) 0 ,16302 ] .
175,44 0,80856
.)
(1 0,885) 0, 30484 (1 0,822 0,02251 (2,35)) 0, 6367
27,6
42972 0,16302
(100
)
]
175,44 3
i E 1 89 exp[(
(
22,45 0,34574
)
27,6
iE=47,55
1, 5
c3 0,56 ABT
/[ B T (0,31
c3
ABT TF hB )]
0,56 32,971,5
[ 27,6 11,4 (0,31
32,97
11,4 3,59 )]
106,01
0.0351
3017,399
TF T 11,4[ m]
hB 0,315 TF 0,315 11,4 3,59[ m]
C3=0,0531
Mrimea hB reprezint cota centrului suprafeei seciunii transversale a bulbului
(de arie ABT), msurat de la planul de baz, iar TF este pescajul prova al navei.
Parametrul c2 ine cont de reducerea rezistenei de val datorit prezenei bulbului
prova.
c2 e
1,89 c3
c 2 e 1,89
0 , 0531
0,64
C2=0,64
Coeficientul c5 exprim influena pupei oglind asupra rezistenei de val.
c5 1 0,8
AT
B T CM

Pag. 63 / 136
c5 1 0,8
AT
0
1
1
B T CM
27,6 11,4 0.998
C5=1
LWL
B
LWL 175,44
6,35
B
27,6
1,446 C P 0,03
LWL
L
, pentru WL 12
B
B
1,446 0,822 0,03
175,44
0,998
27,6
d 0,9
c16 1,73014 - 0,7067 C p 1,73014 - 0,7067 0,822 1,16 pentru C p 0,8
La nav CP=0.822 i de aici rezult:

m1 0.0140407
LWL
1 3
B
1.75254
4.79323
c16
T
LWL
LWL
m1 0.0140407
175,44
429721 3
27,6
1.75254
4.79323
1.16 1,866
11,4
175,44
175,44
m =-1,866
c15 se calculeaz funcie de raportul
c15 1,69385
c15 1,693
m4 f Fn LWL
pentru
m4 c15 0,4 e 0, 034Fn
3 , 29
175,44 3
L3WL
L3
512 WL
125,66
42972
m4 1.69385 0.4 e 0, 0340.18

m4=-1,390
Fn = 0,1802
LWL
.
3 , 29

Pag. 64 / 136
Astfel rezistena de val va rezulta
RW c1 c2 c5 g e m1Fn
e 1,8660.1802
0.9
m4 cos Fn 2
1, 390 cos 0.9980.1802 2
4,44 0,64 1 1,025 9,81 42972
RW=70,85
5)Rezistena de presiune adiional datorat prezenei bulbului:
Rezistena de presiune adiional datorat prezenei bulbului n apropierea
suprafeei libere a apei se calculeaz cu relaia:
1, 5
0,11 e 3 p B Fni3 ABT
g
RB
0.057[ KN ]
2
1 Fni
2
Unde: coeficientul pB ia n consideraie emersarea provei, iar Fn i este numrul

Froude bazat pe imersiune. Cele dou mrimi se determin cu relaiile:
pB
pB
Fni
Fni
RB
12
0,56 ABT
TF 1,5 hB
0,56 32,971 2
11,4 1,5 3,59
g T
0,533
v
hB 0,25 A1BT2 0,15 v 2
12
7,4
9,81 11,4 3,59 0,25 32,97 0,15 7,4

1/ 2
0,11 e
30.533
2
1,09 3 32,971, 5 1.025 9.81
1 1,09
2
2 12
1,09
0.089[ KN ]
RB=0,089 [KN]
6) Rezistena de presiune adiional :
Rezistena de presiune adiional datorat imersrii pupei oglind se poate
calcula cu relaia:
RTR c6
v2
AT =0
2
n care coeficientul c6 depinde de numrul Froude, FnT, bazat pe imersarea

oglinzii pupa:

Pag. 65 / 136
c6 0,2 1 0,2 FnT , pentruFnT 5

c 6 0, pentru FnT > 5
Fn T
2 g AT / B B CW
12
7, 4
2 9.81 0 / 27,6 27,6 0.885 1 2
7)Rezistena adiional de corelare model nav

Se poate determina n funcie de suprafaa udat a corpului navei, cu formula:
RA C A
v2
S S APP 82,36[ KN ] ,
2
Reprezint efectul rugozitii corpului, precum i al rezistenei aerodinamice a

prii emerse a corpului navei la o vitez nul a vntului.
Coeficientul CA se calculeaz cu relaia:
C A 0,006 LWL 100
0 ,16
C A 0,006 175,44 100
LWL
7,5
0,00205 0,003
0 ,16
12
C B4 c 2 0,04 c 4
175,44
7,5
0,00205 0,003
12
0.8 4 0.64 0,04 0.04
C A 0.000392
TF
n care: c 4 f
LWL
TF
11,4
0,064
LWL 175,44
pentru
TF
0.04; c4 0.04
LWL
c4= 0.04
RA C A
v2
1.025 7,4 2
S S APP 0.000392
7455,05 32,68 82,36[ KN ]
2
2
RA=82,36 [KN]
Rezistena total la naintare a navei:

Pag. 66 / 136
RT RF 1 k1 R APP RW RB RTR R A
RT 236,42 1.328 1,554 70,85 0.089 0 82,36 468,818[ KN ]
Componentele
RT
Rezistena de frecare
Factorul de form al carenei fr
apendici
Rezistena apendicilor;
Rezistena de val propriu;
Rezistena de presiune adiional
bulbului
Rezistena de corelare model-nav
Rezistena total
Simbol
Valoarea
Calculat [KN]
RF
236,42
(1+k1)
1,328
R APP
1,554
Rw
70,85
RB
0,089
RA
82,36
RT
468,818
tabel
1.6.1.
1.7.Calculul coeficienilor de propulsie
Calculul coeficienilor de propulsie se determin folosind aceeai metod

Holtrop-Mennen .
Coeficientul de siaj efectiv pentru nave cu o elice cu diametrul D e, cu pup
convenional, se poate determina cu ajutorul formulei :
Coeficientul de siaj (w):

Pag. 67 / 136
w c9 c20 CV
LWL
TA
CV
0.050776 0.93405 c11
(1 CP1 )
B
0.27915 c20
LWL (1 CP1 )
1/ 2
c19 c20
Unde:
c8
32 - 16/(c 8 - 24)
c9
pentru c 8 28
pentru c 8 28
c9 c 8 12,89
B S/(L WL D e TA )
c8
S(7 B/TA - 25)/[L WL D e (B/TA - 3)]
pentru B/T 5
A
pentru B/TA 5
B 27,6
BS
27,6 7455,05
2.42 c8
12,89
T 11,4
(L WL D e TA ) (175,44 7,98 11,4)
D e 0.7 T 0.7 11,4 7,98
C8=12,89
c20 1 0,015 c pp
c pp 10 c20 1 0.015 10 0.85
C20=0,85
TA /D e
3
0,0833333 (TA /D e ) 1.33333
c11
T
T 11,4
1.42 c11 1.42

De 7,98
De
C11=1,42
pentru TA / De 2
pentru TA / De 2

Pag. 68 / 136
0.12997/(0.95 - C B ) - 0.11056/(0,95 - C p )
0.18567/(1.3571 - C M ) 0.71276 0,38648 C P
c19
c19
pentru C P 0.7
pentru C P 0.7
0.18567
0.18567
0.71276 0.38648 C P
0.71276 0.38648 0.822 0.121
(1.3571 - C M )
(1.3571 - 0.998)
C19=0,121
C P1 1.45 C P 0,315 0,0225 lcb
C P1 1.45 0.822 0,315 0,0225 2,35 0.928

Cp1=0,928
CV C F (1 k ) C A
CV 0,00113 1,328 0,000392 0,001
Cv=0,001
w 12,89 0.85 0.001
175,44
0.001
0.050776 0.93405 1.42
11,4
(1 0.928)
27,6
175,44 (1 0.928)
1/ 2
0.27915 0.85
0.121 0.85 0,146
W=0,146
Factorul de form al corpului navei cu apendici se determin cu
relaia :
1 k (1 k1 ) [(1 k 2 ) eq (1 k1 )] S APP /( S S APP )
=1,328
Coeficientul de suciune (t):

Coeficientul de suciune, t, la nave cu o elice cu pup de tip convenional, se
poate determina cu formula :
t 0,25014 ( B / L WL ) 0, 28956 ( B T / D e ) 0, 2624 /(1 C P 0,0225 l cb ) 0, 01762 0,0015 c pp
t 0,25014 ( 27,6 / 175,44) 0, 28956 ( 27,6 11,4 / 7,98) 0, 2624 /[1 0,822 0,0225 ( 2,35)]0, 01762 0,0015 (
t k t w =0,85 0,146=0,124;
unde: kt = 0,9....1,05 pentru nave cu crm
format dintr-o singur plac.

t=0,124;
Coeficientul de influen al corpului (H)

Pag. 69 / 136
1 t
;
1 w
1 0,124
;
1 0,146
H=1,02
Viteza de avans (va)

va= v (1 w) ;
v a= 7,4(1 0,146) ;
va=6,81 [m/s] ;
Randamentul relativ rotativ R :
R 0,9922 0,05908 A E / A 0 0,07424 (C P 0,0225 l cb )
unde:
AE / A0 0,7 raportul de disc expandat ;
R 0,9922 0,05908 0,7 0,07424 (0,822 0,0225 (2,35))
Coeficientul de
propulsie
Coeficientul de siaj
Coeficientul de suciune
Randamentul relativ
rotativ
Viteza de avans
Coeficientul influenei
corpului
w
t
Valoarea
calculat
0,146
0,124
1.01
vA
6,81
1.02
Simbol
R=1,01
tabel 1.7.1
1.8.Proiectarea preliminar a elicei

n proiectarea preliminar a elicei se utilizeaz diagrama Seria B 4.70
Wagenngen pentru 4 pale i raportul de disc expandat AE / A0 0,7 .

Pag. 70 / 136
fig1.7.1.
Se calculeaz parametru de proiecatre pentru curba de turaie optim:
k d De v A
; 7,98 6,81
T
kd=2,35
1,025
2,35 ;
535,18

Pag. 71 / 136
unde: T
RT
468,818
535,18 kN
1 t 1 0,124
Se determin o prim valoare a avansului relativ din diagrama K T-J:
Se calculeaz turaia optim a elicei :
Jopt 0,89
noptim
kn
vA
6,81
0,95 rot / s 57,54 rot / min ;

J I De 0,89 7,98
Se calculeaz parametrul de proiectare folosind turaia optim:

vA
noptim
1/ 4
6,81 1,025
0,95 535,18
1/ 4
1,46 ;
Scoatem valoarea J II din diagram:
J II 0,91
Se calculeaz diametrul optim al elicei n ap liber:
De optim
vA
6,81
7,91 m ;
J II noptim 0,91 0,95
De=0,95 Deopt=0,95 7,91=7,52
kT
Se calculeaz coeficientul de mpingere kT:
2
optim
T
535,18
0,18
4
De optim pupa 1,025 0,95 2 7,52 4
Caracteristicile
preliminare ale elicei
Diametrul elicei
Numr de pale
Raport de disc expandat
Raport de pas
Randament relativ rotativ
Coeficientul influenei
corpului
Randamentul elicei n ap
liber
Avans relativ
Coeficientul de mpingere
Valorile
rezultate
7,52
4
0,7
1,15
1.01
1.02
0,72
J
kT
0,89
0,180
Simbol
De
z
AE / A0
P/De

Pag. 72 / 136
tabel 1.8.1
1.9.Calculul preliminar al puterii de propulsie
Cunoscnd rezistena totala la naintare R T se poate calcula :

Puterea efectiv de remorcare PE :
PE RT v 1 M 468,818 7,4 1 0,1

unde: M 10% reprezint o rezerv de proiectare
PE 3503,94[ KW ];
Puterea disponibil la elice PD:
PD
PE
3503,94
4728,66 kW ;
0,741 1
D n prop
unde: nprop numrul propulsoarelor;

D - coeficient cvasipropulsiv;
D 0 R H 0,72 1,01 1,02 0,741
PD 4728,66 kW ;
Puterea la flana motorului PB:

Pag. 73 / 136
Puterea la flana motorului (P B) se mai numete
puterea util, sau puterea
efectiv i reprezint puterea msurat la flana de cuplare a motorului .

Propulsorul (elicea) transform puterea instalat la bordul navei ntr-o for de
mpingere care antreneaz nava nainte. mpingerea propulsiv se realizeaz
datorit accelerrii fluidului n care lucreaz propulsorul.
PB
PD
4728,66
5766,65 kW
ax SR 0,97 0,85
unde: ax 0,97 randamentul liniei de axe;

SR coeficientul de ncrcare a motorului sau SR (Service Rating) puterea
de serviciu;
SR = 0,85MCR n regim de serviciu;
MCR - puterea maxim continu.
PB 5766,65 kW ;
Alegerea motorului principal

Cunoscnd puterea necesar la flana motorului se alege tipul i puterea
motorului din catalog:
Denumirea motorului
MAN DIESEL S46 MC-C7
Nr.cilindri
5
n [rot/min n[rot/s]
129
2,15
Putere [KW]
6550
tabel 1.7.

Pag. 74 / 136
Nr.crt
denumire
rel
calcul
13.4
14.4
15.4
6.89296
7.40736
7.92176
viteza navei
viteza de avans
5.886588
6.325885
6.765183
avans relativ
0.383251
0.411852
0.440453
raport de pas
p/d
1.1
1.15
1.2
randament elice
0=
0.71
0.72
0.73
coef adimensional al inpingerii
kt
0.17
0.18
0.185
inpingerea elicei
2324.707
2461.455
2187.96
randament corp
H =
1.02
1.02
1.02
randament relati de rotatie
10
randament cvasipropulsor
d=
0.7242
0.7344
0.7446
11
puterea efectiva de remorcare
Pe
3554.637
3819.909
4085.18
12
puterea disponibila
Pd
4908.364
5201.401
5486.409

Pag. 75 / 136
1.9.1.Verificarea elicei la cavitaie
Ae
k
1.27 1.025 f c
A0
PS
D
0,5
2
ha
=T-
ha
=7.14
Pd=2335
nD
N
m2
- presiunea atmosferica
N
p 0 101300 2
m
D
Ps Po Ps 101300 1025 9,81 ha Pd

2
Ps 137747.3
vA
6.81
0.92 m
n D 0.95 7.52
Scoatem din diagrama Kc:

Kc=0,2
Ae
2
1.27 1025 1,3
2,15 7,52 2
A0
137747,3
Ae
0.642
A0
elicea nu caviteaza
0.70 0.642
ha
-adancimea axului portelice
Kc-caracteristica cavitatiaonala
f=1.31.6 coeficient empiric
n-turatia elicei in rot /sec
D-diametrul elicei
Ps-presiunea hidrostatica
Pd-presiunea vaporilor saturati

Pag. 76 / 136
1.9.2.Geometria elicei
Ae/A0
r0
7.520
3.760
0.7
1.504
7.2944
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
x1
1.662
1.882
2.05
2.152
2.187
2.144
1.98
1.582
br
2.281
2.583
2.813
2.953
3.001
2.942
2.717
2.171
0.000
x2
0.617
0.613
0.601
0.586
0.561
0.524
0.463
0.351
0.000
bri
1.407
1.583
1.691
1.731
1.684
1.542
1.258
0.762
0.000
bre
0.874
1.000
1.123
1.223
1.318
1.401
1.459
1.409
0.000
x3
0.350
0.350
0.350
0.350
0.389
0.443
0.479
0.500
cr
0.798
0.904
0.985
1.034
1.168
1.303
1.302
1.086
0.000
x4
0.0366
0.0324
0.0282
0.0240
0.0198
0.0156
0.0114
0.0072
0.0035
er
0.275
0.244
0.212
0.180
0.149
0.117
0.086
0.054
0.026
br-cr
1.483
1.679
1.829
1.920
1.834
1.639
1.416
1.086
0.000
tabel 1.9.2
CAP.II.TEMA SPECIAL

Pag. 77 / 136
Proiectarea confecionarea i montarea instalaiei de stins

incendiu cu spum
2.1.Generalitai
O parte din incendii nu pot fi stinse cu ap , fie din cauza naturii materialului
incendiat fie din cauza reaciilor chimice care se produc in prezena apei.
Pentru stingerea unor astfel de incendii se folosete spuma.Pe suprafeele
incendiate spuma acioneaza prin patura izolatoare care se formeaz ntre
materia incendiat i mediul carburant,precum si prin efectul de rcire ce se
produce datorit apei pe care o conine.
Spuma reprezint agentul principal de stingere a lichidelor combustibile mai
uoare decat apa depozitate in rezervoare sau scurse si acumulate in strat,in caz
de
avarie
la
depozite
si
instalaii
tehnologice
(tancuri
de
combustibil,santine,separatoare,etc.).
Spuma reprezint o structur alveolar-peliculaa dispersat, alctuit printr-o
aglomerare de bule de gaz, separate ntre ele prin pelicule relativ subiri de lichid
i poate fi considerat ca o emulsie concentarat de gaz intr-un lichid.Ea poate fi
obinut in urma unei reacii chimice sau prin introducerea mecanic a unui gaz
ntr-un lichid. Pentru obinerea unei structuri alveolar-peliculare stabile n timp, n
lichide se introduc n cantitai mici substane spumogene.
Substanele spumogene, atat n cazul reaciei chimice, cat i in cazul
introducerii mecanice n lichid a unui gaz, permit stabilizarea structurii alveaolarpeliculare i ntarzierea distrugerii ei. Introducerea substanelor spumogene
micoreaza tensiunea superficiala a lichidului, ceea ce ncetinete subierea si
ruperea peliculelor lichide. Substanele spumogene folosite n instalaiile navale
permit obinerea spumei de maxim stabilitate numai pentru o anumit
concentraie, stabilitatea spumei fiind mai redus pentru alte concentraii.La
stingerea incendiilor se folosesc substane spumogene pentru concentartii n
raport cu apa de (3.5)%.
Ca marime de calcul a concentraiei de substana spumogen pentru spumele
aeromecanice, se adopta 4% n raport cu volumul apei.

Pag. 78 / 136
Spumele folosite la stingerea incendiilor pot fi :

a)
spume chimice ;
b)
spume aeromecanice.
Spuma chimic, utilizat n special in instalaiile portative, este un produs

al reaciei dintre o soluie alcalin i o soluie acida, in prezena unui stabilizator.
Spuma aeromecanic este un amestec intre o substan generatoare de spum,
apa si aer.
Pentru obinerea spumei chimice se utilizeaz diverse reete :
1.
soda bicarbonic i sulfat de aluminiu ;
2.
bicarbonat cu sulfai si bisulfai din sruri de amoniu.
Ca stabilizatori se utilizeaz extrai pe baza de glicerin, extras de lemn

dulce, spumanti pe baza de glucoza. In urma reactiei chimice se formeaza bule
de spuma, fiecare bula fiind invelita intr-o membrana lichida umpluta cu bioxid de
carbon.Spuma ca agent de stingere actioneaza asupra incendiului prin efecte de
izolare, racire si inabusire. Efectul de izolare este generat de faptul ca spuma are
o conductibilitate termica redusa impiedicand astfel reaprinderea materialeleor
combustibile precum si reincalzirea substantelor combustibile sub influenta
corpurilor incandescente din apropiere. Efectul de racire se datoreaza preluarii
unei cantitati de caldura din focar, in vederea evaporarii apei care se produce
prin absorbtie de caldura. Efectul de inabusire generat de vaporii de apa ce apar
in urma contactului picaturilor de apa cu flacara.
Folosirea spumei chimice prezinta unele neajunsuri generate de faptul ca
spuma dupa un anumit timp isi pierde calitatile, degradandu-se. De asemenea,
tubulatura instalatiei de spuma chimica trebuie sa aiba lungimi cuprinse intre 3060 m. Daca lungimile sunt mai mici de 30 m amestecul nu este coresunzator iar
daca sunt mai mari de 60m, efectul spumei va trece. Din aceste considerente,
mai des folosite sunt instalatiile cu spuma aerodinamica.
Spuma aeromecanica se obtine prin interactiunea substantei spumogene
(generatoare de spuma) cu apa dulce sau de mare. Spuma pe baza de apa de
mare se formeaza mai putin intens decat spuma pe baza de apa dulce, insa
folosirea apei dulci pentru stins incendiile nu este economica.

Pag. 79 / 136
In instalatii se folosesc urmatoarele tipuri de spuma aeromecanica:

cu coeficient de spumare mic, i=12:1
cu coeficient de spumare mijlociu, 50:1<i<150:1
cu coeficient de spumare mare i=1000:1
Una dintre cele mai importante calitai este factorul de spumare, care
reprezinta raportul dintre volumul de spuma si volumul amestecului de apa cu
substanta spumogena. Pentru stingerea incendiilor sunt potrivite substantele
spumogene care permit obtinerea unui factor de spumare minimum 10 si
maximum 1000. Pentru masurarea stabilitatii spumei este adoptat raportul dintre
volumul sau dupa 30 minute si volumul initial.Aceasta marime nu trebuie na fie
sub 80%. Spuma obtinuta trebuie sa se mentina fara urme vizibile de deteriorare
in timp, cel putin 30 min.
Substantele spumogene si alte substante folosite pentru obtinerea spumei,
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa nu aib in compoziia lor particule solide n suspensie, care ar putea
nfunda seciunile de trecere ale conductelor i aparaturii instalaiei;
s fie neutre i s nu provoace coroziunea metalelor cu care vin n
contact;
s nu-i piard proprietaile sale spumogene n decursul timpului sau dup
parcurgerea ciclurilor de ngheare-dezghetare;
s nu se aglomereze n bulgri;
s aib vascozitate redus, pentru a permite deplasarea lichidului prin
tubulatura instalaiei;
s permit transportarea simpl , iar manipularea lor s nu fie periculoas
pentru viaa oamenilor;
s formeze o spum capabil sa se mentina la suprafat oricaror
produse petroliere, precum i pe suprafetele arzande;
s nu fie deficitare;
Structura alveolar-peliculara a spumei ii determin densitatea relativ
mica ,inferioara oricarui produs petrolier. Astfel, densitatea spumei aeromecanice
este de 0,1 kg/dm 3 , ceea ce o face larg utilizabila pentru stingerea incendiilor
petroliere de toate tipurile. Stingerea unui incendiu cu spuma trimisa la suprafata
unui lichid arzand este eficienta pentru ca spuma, cu ajutorul peliculei sale

Pag. 80 / 136
lichide, raceste stratul superficial al lichidului arzand si il izoleaza fata de oxigenul

din aerul inconjuarator. De asemena ,avand un coefiecient redus de
termoconductibilitate, spuma ingreuneaza transmiterea caldurii de la nucleul
flacarii la lichid si iesirea vaporilor de lichid in zona de ardere.
Spuma aeromecanica folosita pentru stingerea incendiilor la nave consta
din 90% aer, 9,6% apa si,
0,4% in volum substanta spumogena. Spuma
aeromecanica mai este cunoscuta sub numele de ,,Genspumar, fabricata prin

degradarea alcaliana a copitelor si a coarnelor si folosit la stingerea incendiilor
de produse petroliere, grasimi si solventi organici.
Produsul se livreaza in stare lichida (tip I) sau sub forma de pulbere (tip II),
dar in constructiile navale se foloseste numai in stare lichida.
Caracteristicile Genspumarului tip I sunt:
- lichid vascos de culoare brun-roscata, densitate relative, 4
20
= 1,15 kg/dm 3 ,
vascozitate dinamica 20 =(9,4.14,0)Ns/m 2 ,vascozitate relative (1,72,2) 0 E

la 20 0 C, coeficient de spumare minim 8, stabiliatatea spumei minim 78% punct
de congelare maxim -4 0 C.
Apa dulce se foloseste in instalatiile de stingere a incendiilor care functioneaza
cu
echipament
electric,
pentru
ca
jetul
de
spuma
sa
nu
fie
electroconductibil.Debitul instalatiei de stingere cu spuma si cantitate de

substanta spumogena trebuie sa se calculeze in functie de coeficientul de
spumare , intensitatea de refulare a amestecului spumogen si timpul de calcul de
functionare continua a instalatiei.
Daca instalatia de stingere cu spum cu coeficient mare de spumare
functioneaz cu apa
dulce, atunci rezervele de ap , necesare pentru
producerea spumei in vederea umplerii o singura data
a volumului incaperii
protejate, trebuie sa fie pastrate la statie intr-un rezervor. Restul apei poate fi
preluat din rezervele navei.Pompele, armaturile care asigura completarea
rezervorului cu apa dulce, trebuie sa fie amplasate in afara incaperii de protejat,
iar actionarea lor se va asigura de la diesel-generatorul de avarie.

Pag. 81 / 136
Amestecatoarele, folosite in instalatiile de stingere cu aerospuma pentru

obtinerea unui amestec spumogen(apa+substanta spumogena), trebuie sa fie de
un tip aprobat. Capacitatea amestecatoarelor trebuie sa fie suficienta pentru
asigurarea functionarii tevilor de refulare, sau a generatoarelor de spuma care
lucreaza concomitent.
Instalatia de stins incendiu cu spum, pe tubulatura principala, la distanta
maxima, trebuie sa fie prevazut un dipozitiv pentru luarea probelor in vederea
determinarii continutului procentual al substantei spumogene in amestec.
Dup modul de obinere a spumei, instalaiile sunt de dou tipuri:
instalaii cu formarea interioar a spumei;
instalaii cu formarea exterioar a spumei.
Instalaii cu formarea interioar a spumei.
Aceste instalaii sunt folosite pentru stingerea incendiilor de proporii
reduse. Utilizeaz spuma cu indice de spumare mic.
Aceste instalaii sunt des ntlnite la bordul navelor , datorit gabaritelor
mici i deservirii uoare, fr a fi necesar antrenarea altor instalaii.
Astfel, un amestec spumogen (5-6% substan spumant n amestec
cu apa) de 45-136 litri poate produce spum n volum de 400-1200 litri ceea ce
corespunde unui coeficient de spumare de minimum 8 .

Pag. 82 / 136
fig.2.1 Schema unei instalaii de stins incendiu cu spum cu formare interioar a spumei
Elemente componente:
1)tanc de amestec apa cu substanta spumogena;
2)butelie de aer comprimat;
3)reductor de presiune;
4)supapa de sigurana;
5)robinet de golire;
6)ramificaii cu furtun flexibil;
Principiul de funcionare:
Pentru evacuarea amestecului de ap i substana spumogen din tanc si
pentru formarea spumei,se trimite aer comprimat din butelia 2 racordat la
magistrala de aer comprimat.Presiunea aerului comprimat necesar formrii i
antrenrii spumei nu depaete 10 bar,fiind determinat de configuraia
instalaiei.Pentru reducerea presiunii aerului pn la cea necesar n instalaie
este montat un reductor 3.Procesul de formare al spumei incepe in punctul P
unde se realizeaz amestecul complet substana spumant+ap+aer i se
continu pn la ieirea amestecului in atmosfer.
Instalaiii cu formare exterioar a spumei:
Aceste instalaii sunt utilizate de obicei la navele de tip petrolier pentru stingerea
incendiilor n tancurile de marf. Specific pentru aceast instalaie este c
substana spumogen se pstreaz separat, neamestecat cu a

Pag. 83 / 136
fig.2.2 Schema de principiu a instalaiei de stins incendiu cu spuma aeromecanica cu formarea

spumei la evacuare
1)rezervor substana spumogen;
2)dozator;
3)amestecator ap+cubstana spumogen;
4)amestector apa +substana spumogen+aer;
Principiul de funcionare:
Substana spumogen este pastrat in rezervorul 1.Prin intermediul dozatorului 2
se regleaza cantitatea de substana spumogen ce urmeay a fi trimis in
amestecarorul 3 unde se amestec cu apa.Aceasta emulsie de ap i substana
spumogen este dirijat ctre amestectorul 4 care prin efect de ejecie antreneaz
aerul necesar formrii.

Pag. 84 / 136
Stingatoarele aerospuma portative pot fi manevrate manual debitele lor fiind

limitate la 8m 3 /min spuma.Racordate la conducte flexibile de lungime maxima 15
metri, ele sunt folosite in cazul avarierii tubulaturii rigide si pentru stingerea
incendiilor in incaperile nedestinate transportarii produselor petroliere.
Spuma trebuie sa fie debitata prin tunuri de refulare si generatoare potrivite de
spuma sau prin tevi de refulare pentru aerospuma pe toata suprafata puntii tancurilor
de marfa,precum si in orice tanc de marfa a carui punte a fost avariata.
Fiecare tun de refulare trebuie sa asigure cel putin 50% din intensitatea refularii
amestecului spumogen.La navele cu deadweightul mai mic de 4000 t ,pot fi instalate
numai generatoare de spuma sau tevi manuale de aerospuma.Intr-un astfel de caz
fiecare generator de spuma sau tava de refulare trebuie sa asigure cel putin 25% din
intensitatea refularii amestecului spumogen.
Fiecare tun de refulare trebuie sa asigure cel putin trei litrii pe minut de amestec
spumogen pe m2 de suprafata a puntii protejate de tunul corespunzator ,suprafata
fiind situata in intregime in fata tunului.Acest debit nu trebuie sa fie mai mic de 1250
l/min.
Tunul de refulare trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de comutare pentru
asigurarea debitarii alternative a apei si a spumei.La dispozitivul de comutare trebuie
sa fie trase ramificatii de la magistrala de stins incendiu cu apa si de la magistrala
care debiteaza amestecul spumogen.In locul dispozitivului de comutare pot fi
montate valvule de inchidere daca a fost prevazuta blocarea lor reciproca.Distanta
de la un tun de refulare pana la cea mai indepartata extremitate a suprafetei
protejate din fata tunului nu trebuie sa fie mai mare de 75% din bataia jetului de
spuma in conditii de atmosfera calma.
n locurile uor accesibile ale punii tancurilor de marf,pe tubulatura
principal de stins incendiu cu spuma trebuie sa se monteze valvule de inchidere
(cu ventil sau sertar).Distanta dintre aceste valvule trebuie sa fie cca.30
m.Fiecare valvula va avea o eticheta cu inscriptie ,care sa indice ca in conditiile
exploatarii normale a navei valvula trebuie sa fie deschisa in permanenta.

Pag. 85 / 136
Inaintea fiecarei valvule de inchidere se vor monta hidranti dublii(pe

magistrala) avand diametrul aproximativ 70mm,pentru racordarea furtunurilor cu
tevile de refulare pentru aerospuma.
Ramificatiile de la magistralele de stins incendiu cu apa si cu spuma la
tunurile de refulare trebuie sa se execute inaintea valvulelor de inchidere.
Daca se foloseste spuma cu coeficient de spumare mijlociu,in loc de
hidranti dublii se vor monta casete cu valvule,cu un numar de hidranti egali cu
50% din numarul calculat de generatoare de spuma.
Pe petroliere la statia de stins incendiu cu spuma,la iesirea tubulaturii
principale din statie ,trebuie sa fie montata o valvula cu ventil sau cu sertar.
Inaintea valvulei cu sertar sau cu ventil trebuie sa fie prevazuta cate o
ranificatie scoasa pe puntea dunetei spre tunurile de refulare,care trebuie sa fie
instalate la ambele borduri ale navei,in dreptul peretelui frontal al dunetei sau
incaperilor de locuit dinspre puntea tancurilor de marfa,si la hidrantii de incendiu
dublii avand diametrul de aproximativ 70mm pentru racordarea furtunurilor de
incendiu cu tevile de refulare pentru aerospuma.
In cazul folosirii spumei cu coeficient mijlociu de spumare,in loc de hidranti
de incendiu dublii sa vor instala casete cu valvule cu un numar de hidranti de
incendiu egal cu 50% din numarul de calcul al generatoarelor de spuma.
Instalatia de stingere a incendiului cu spuma pentru magaziile de marfuri
uscate trebuie sa satisfaca urmatoarele prescriptii:
1.Inaintea iesirii tubulaturii principale de spuma ,pe puntea deschisa trebuie sa
fie montata o valvula de inchidere;
2.Pe tubulatura principala de spuma se vor prevadea in fiecare bord,casete de
valvule cu hidranti.Distanta dintre aceste casete nu trebuie sa fie mai mare de
40m.Numarul hidrantilor in fiecare caseta cu valvule va fi egal cu 50% din
numarul calculat de generatoare de spuma.
Daca nava este prevazuta cu instalatie fixa de stins incendiu cu spuma cu
coeficient de spumare mic sau mijlociu,trebuie sa se execute ramificatii de la
tubulatura de amestec spre intrarile de pe puntea superioara in incaperile de
masini,precum si spre zona de incarcare a combustibilului lichid de pe nava.Pe

Pag. 86 / 136
aceste ramificatii trebuie sa fie montati cate doi hidranti pentru racordarea
furtunurilor de incendiu cu tevi de refulare pentru aerospuma sau cu generatoare
de spuma.
Pe navele la care este folosita spuma aeromecanica cu coeficient de
spumare mijlociu,se recomanda sa se prevada racordarea tubulaturii de amestec
cu magistrala de stisn incendiu cu apa,in vederea folosirii spumei mentionate la
stingerea incendiilor in incaperile de locuit si de serviciu prin magistrala de stins
incendiu cu apa.In acest scop,langa hidrantii din incaperile de locuit si de serviciu
este necesar sa fie prevazut numarul corespunzator de generatoare de spuma
portative.
Instalatia de stins incendiul cu spuma cu coeficient mare de spumare
In incaperile protejate de o instalatie de stins incendiu cu spuma cu
coeficientul mare de spumare,trebuie prevazute,in partea de sus opusa refularii
spumei,orificii pentru iesirea aerului in timpul refularii spumei.
Sectiunea tubulaturii pentru spuma nu trebuie sa fie mai mica decat
sectiunea orificiilor de refulare ale generatoarelor de spuma.Tubulatura pentru
spuma trebuie sa fie astfel montata,incat scaderea presiunii sa fie minima,iar
orificiile de refulare sa fie astfel amplasate,incat nimic sa nu inpiedice
patrunderea libera a spumei in incaperea protejata.
Generatorul de spuma trebuie sa fie de o constructie aprobata de GL,care
sa asigure producerea din amestec de apa si substanta spumogene a unei
spume aeromecanice cu coeficient mare de spumare.
Orificiul de refulare al generatorului de spuma sau tubulatura pentru
spuma,inaintea iesirii din statie,trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv de
inchidere.Acest dispozitiv trebuie sa se deschida automat simultan cu refularea
spumei.De asemenea,trebuie sa fie prevazuta o comanda manuala a acestui
dispozitiv si indicatoarele de pozitia inchis si deschis.
In scopul incercarii functionarii generatorului de spuma trebuie prevazut
un dispozitiv de comutare pentru debitarea spumei pe puntea deschisa in loc de
incaperea protejata.Acest dispozitiv trebuie sa se afle in permanenta intr-o

Pag. 87 / 136
pozitie,care asigurav debitarea spumei in incaperea protejata si trebuie sa aiba

un mijloc de sigilare pentru aceasta pozitia.
Daca aria incaperii protejate este mai mare de 400 m 2,trebuie sa fie
prevazute cel putin doua generatoare de spuma,asigurand astfel debitarea
spumei in cele mai indepartate zone ale incaperii protejate.
Echipamentul care asigura functionarea generatoarelor de spuma trebuie
sa fie alimentat de la sursa de energie electrica si de avarie.
Stingatoarele aerospuma stationare pot fi montate pe platforme sau direct pe
punte, debitele lor de spuma ajungand la (100150) m 3 /min. In cazul instalatiilor
stationare de stingere, spuma formata
in stingatoare se indreapata
prin
tubulaturi rigide spre incaperea protejata, unde prin racorduri cu tevi perforate se
scurge la suprafata substantei arzande. Pentru a nu distruge spuma la iesirea ei
prin orificiile tevii perforate, acestea trebuie sa aiba diametre minime(2030)mm
si pasul(100150)mm.
Pentru evitarea distrugerii spumei, tubulatura trebuie sa fie cu cat mai
putine coturi sau vibratii bruste de sectiune si, in general, trebuie reduse cat mai
multe rezistente locale. Tubulatura magistrala de emulsie se monteaza de-a
lungul
petrolierului, sub platforma longitudinala de trecere
si se protejeaza
impotriva deteriorarilor mecanice. Traseul ei se alege astfel incat distrugerile sa

fie minime in cazul producerii unor explozii in magaziile de marfa. In scopul
maririi vitalitatii instalatiei, intre suprastructuri, magistrala este subimpartita in
tronsoane de (3040)metri. Armaturile de izolare se monteaza, de asemenea, in
dreptul peretilor transversali pupa si prova ai castelului central. Intre doua
armaturi de izolare se monteaza hidranti dubli D n 70 pentru cuplarea
stingatoarelor aerospuma portative, astfel incat distributia lor sa fie uniforma, iar
distanta dintre ele sa nu depaseasca 20 metri. In conditii normale de explatare
armaturile de izolare raman deschise. Daca pe nava exista doau statii de
stingere cu spuma, tubulatura magistrala trebuie sa fie racordata la ambele statii.
Orificiul de refulare al generatorului de spuma sau tubulatura pentru
spuma, inaintea iesirii din statie, trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv de
inchidere. Acest dispozitiv trebuie sa se deschida automat simultan cu refularea

Pag. 88 / 136
spumei. De asemenea, trebuie sa fie prevazuta o comanda manuala a acestui

dispozitiv si indicatoarele de pozitie ,,inchis si ,,deschis.
Daca aria incaperii protejate este mai mare de 400 m 2 , trebuie sa fie
prevazute cel putin doua generatoare de spuma, asigurand astfel debitarea
spumei in cele mai indepartate zone ale incaperii protejate.
Tubulaturile se confectioneaza din otel si se zincheaza.Diametrul tubulaturii
magistralei de incendiu cu spuma si a ramificatiilor sale trebuie sa fie suficient
pentru distribuirea eficienta a spumei la debitul maxim cerut pentru cele doua
pompe care lucreza simultan.Fiecare pomp de incendiu va avea , pe
evile de aspiraie i de refulare valvule de nchidere.
Pentru decuplarea de la magistrala a portiunii de tubulatura, dispus
in incaperea mainilor in care se afla pompele principale de incendiu , trebuie
prevazute valvule de izolare amplasate in locuri uor accesibile, in afara
limitelor acestor incaperii.
Particularitai de calcul :
Debitul instalatiei de stingere cu spuma pentru petroliere se calculeaza in
ipoteza acoperirii cu spuma a doua tancuri de marfa vecine de suprafata
maxima.Daca petrolierul este dotat cu instalatie volumic de stingere cu gaze de
ardere pentru umplerea volumelor libere ale tancurilor de marf, n determinarea
debitului intra aria orizontal maxima a unui singur tanc. Pentru ncaperile
atelierelor si compartimenelor de masini, debitul de spuma se calculeaza din
conditia acoperirii cu spuma a incaperii de suprafata maxima, daca nava dispune
de instalatie volumica de stingere cu gaze de ardere. In caz contrar debitul
instalatiei se calculeaza pentru doua compartimente vecine de suprafata
maxim.
Intensitati de deditare a amestecului spumogen,conform registrelor :

Pag. 89 / 136
DENUMIREA
INCAPERILOR
TANCURILE DE MARFA
ALE PETROLIERELOR
SI PUNTILE LOR
INTESITATEA DE DEBITARE
qFUNCTIE DE COEFICIENTUL DE
SPUMARE l/min m2
10:1
10::1
1000:1
TANCURILE PENTRU
PRODUSE PETROLIERE
CU PUNCTUL DE
INFLAMABILITATE
MINIMUM
600C(TANCURI DE
COMBUSTIBIL)
MAGAZIILE DE
MARFURI
USCATE
COMPARTIMENTELE
DE MASINI SI CALDARI
SI ALTE INCAPERI ALE
CAROR ECHIPAMENTE
FUNCTIONEAZA CU
COMBUSTIBIL
6.0;0.6
3.0(1)
6.0
30(2)
20
4.0
45
6.0
4.5
Timpul de
calcul in
functionare
continua
X(8)
tabel 2.1
Observatii :
1)Intensitatea de debitare a amestecului trebuie sa fie minimum 6 l/ min pentru
fiecare m al ariei sectiunii orizontale al celui mai mare compartiment ;0,6 l/ min
pentru fiecare m al ariei puntii tancurilor de marfa sau 3 l/ min pentru fiecare m
de punte situata in prova tunului ce o protejeaza, dar min. 1250 l/ min sau 1,8
l/min pentru fiecare m2 de punte in cazul existentei instalatiei de gaz inert.
2)Timpul de functionare continua se poate reduce la 20 min daca tancurile de
marfa sunt protejate suplimentar cu o instalatie de gaze inerte.
3)Durata de functionare trebuie sa fie suficienta pentru umplerea de 5 ori a
volumului incaperii protejate.
NOTA : Fiecare tun trebuie sa debiteze 50% din debitul prescris.
Se consider debitul specific q S [l/min m 2 ] care este dat de registru funcie
de coeficientul de spumare (i) i de distana ncperilor, se determin debitul de

Pag. 90 / 136
spum, funcie de suprafaa celei mai mari ncaperi protejate i de debitul

specific:
Q S =q s S C [l/min]
unde: q s =debitul specific[ l/min 2 min];
S c =suprafata compartimentului cel mai mare [ m 2 ];
Volumul total de spuma se determina cu relaia:
V S =Q S
[l]
unde:
=timpul de acoperire a suprafetei, prescris de registru [min]
Sistemul trebuie proiectat n aa fel ncat suprafaa cea mai mare peste
care este impratiata spuma trebuie sa fie acoperit n mai puin de cinci minute
cu o grosime a stratului de spuma de 150 mm.
Rata ncarcaturii de spuma se calculeaza:
Q= 0.6 L B
Q=6 l b
Q= 3 B
0.75
Q= debitul de spuma [l/min]

L= lungimea suprafetei de incarcare [m]
B= latimea navei [m]
l= lungimea celui mai mare tanc [m]
b= latimea celui mai mare tanc[m]
ll=distanta maxima de aruncare a unui hidrant
Volumul minim de spuma concentrat este bazat pe cea mai mare valoare
ntre cele trei mai sus calculate.
Distributia de spuma:
Solutia de spuma trebuie transmisa prin tubulatura fixa si distribuitoarele
de spuma catre punctele unde incendiul poate aparea. Distribuitorii de spuma vor

Pag. 91 / 136
fi amplasati in pozitii potrivite in asa fel incat sa nu fie intrerupti, scosi din uz, de
un incendiu din interiorul spumei protejate.
Spuma din sistemul de spumare fix este descarcata prin aplicatoarele de
spuma. Fiecare aplicator trebuie sa aiba cel putin 50% din volumul de spuma
cerut. Rata de descarcare a fiecarui aplicator nu trebuie sa fie mai mica de 1250
l/min.Capacitatea fiecarui aplicator in l/min trebuie sa fie cel putin tripla fata de
suprafata puntii protejate de acesta, aceasta suprafata fiind situata in intregime in
fata acestui aplicator.
Distanta dintre aplicator si extremitatea cea mai indepartata a zonei
situata in fata acestuia nu trebuie sa fie mai mare decat 75% din capacitatea de
aruncare a aplicatorului in conditii normale de mediu.
M= 3 B 0.75 l1
[l/min]
M = debitul aplicatorului [l/min]
0.5Q dar nu mai putin de 1250 [l/min]
Monitorul si furtunul de conexiune pentru aplicatorul de spuma trebuie sa

fie situate atat la babord cat si la tribord, la pupa si in spatiile de dormit, cu fata
catre punte.
Suplimentar conexiunile aplicatorilor de spuma vor fi situate intre
monitoare pentru a se crea o flexibilitate mai mare in combaterea focului.
Capacitatea fiecarui aplicator de spuma nu trebuie sa fie mai mica de 400l/min,
jetul fiecarui aplicator nu trebuie sa fie mai mic de 15 m in conditii normale de
mediu.
Principala statie de control al sistemului de stingere a incendiului cu
spuma trebuie amplasata in afara suprafetei de incarcare si a spaiilor de dormit .
Instalaia de stins incendiu cu spuma se compune din :
pompe autoamorsabile ;
tubulatura ( magistrala si ramificatii ) ;
valvule ;
hidranti ;
furtunuri ;

Pag. 92 / 136
tunuri de refulare ;
Pompele instalaiei pentru stins incendiul cu spuma se amplaseaz in n

compartimentul de masini. Ele sunt pompe centrifuge.
Datorita tonajului brut al navei de 37000 tdw se va amplasa in
compartimentul de masini o pompa cu presiunea minima la hidrant de 2.8 bar.
Pompele de incendiu vor fi prevzute pe partea de refulare cu
manometre.
Numrul de pompe ales:
2 electropompe centrifuge (pompe staionare)
Presiunea minim la hidranti : 2.8 bari.
Tubulatura instalaiei de stins incendiu cu spum se confecioneaza din

oel i se zincheaz.
Diametrul tubulaturii magistralei de incendiu si a ramificatiilor sale
trebuie sa fie suficient pentru distribuirea eficienta a spumei la debitul maxim
cerut pentru cele doua pompe care lucreza simultan.Fiecare pomp de
incendiu va avea , pe evile de aspiraie i de refulare valvule de
nchidere.
Pentru decuplarea de la magistrala a poriunii de tubulatur, dispus
in ncperea mainilor n care se afl pompele principale de incendiu , trebuie
prevazute valvule de izolare amplasate n locuri uor accesibile, n afara
limitelor acestor incperi.
2.2.CALCULUL HIDRAULIC
AL INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU
SPUM:
Stabilirea parametrilor initiali de calcul :
Calculul debitului de spuma functie de suprafata celei mai mari incaperi
protejate si de debitul specific :

Pag. 93 / 136
Q1=0.6 L B=0.6 172 27,6=3477,6[l/min]

Q2=6 l b = 6 25.5 15.2=2325.6[l/min]
Q3=3 B 0.75 ll=3 27,6 0.75 30=2173,5[l/min]
Q= debitul de spuma [l/min]
L= lungimea suprafetei de incarcare [m]
B= latimea navei [m]
l= lungimea celui mai mare tanc [m]
b= latimea celui mai mare tanc[m]
ll=distanta maxima de aruncare a unui hidrant (15m)
Se alege debitul de spuma:
Qmin= 2325.6 [l/min]
Qmin=139.53 [m3/h]
Volumul total de spum :
Vmin=V s t=2325.6 0.03 30=2093.04 [l] =2.09 [m3]
Vmin=volumul minim de spuma concentrata care asigura aplicarea de spuma timp
de 30 minute ;
Q= Qmin=debitul de spuma ;
s= rata de dozaj (0.03) ;
t= timpul de acoperire al suprafetei (30min)
Debitul unui hidrant:
M=3 B 0.75
ll=3 27,6 0.75 15=1086,75 [l/min]
0.5 Q=0.5 2325.6=1162.8 M
0.5Q

Pag. 94 / 136
Dimensionarea tubulaturii
a)Diametru magistralei :
Dimensionarea tubulaturii :
D
4Q
4 147.28
= 0,161 m => Dstandardizat = 0,161 m(diametru exterior)
3.14 2 3600
Dstandardizat = 0,151 m (diametru interior)

v = 2 m/s
Dint
4Q
4 147.28
0.161m
3.14 2 3600
v = 2 [m/s]
Adoptam D=168 mm
b)Diametru ramificaiei:
Se determina debitul pe fiecare ramificatie a tubulaturii in functie de numarul
suprafetelor protejate (in acest caz 6)
q= Q/6 = 24.51 [m3/h]
d int
4q
4 24.51
0.065m
3.14 2 3600
=> dstandardizat = 0,065 m (diametru
exterior)
dstandardizat = 0,057 m (diametru interior)
Adoptam D= 76 mm
Cu ajutorul lui D si d, se alege din tabelul A1.1, (cartea: Proiectarea
instalatiilor navale cu tubulaturi asistata de calculator) tipul de eava folosit in
construcia instalatiei navale :
Denumire
Magistrala - Teava A 168x10
Ramificatii - Teava A 76x8
PIERDERILE HIDRAULICE:
Stas dimensional
DIN 404/1-98
DIN 404/1-98
Material
OLT 45
OLT 35

Pag. 95 / 136
n funcie de configuratia si dimensiunile tubulaturii traseului celui mai

dificil vom calcula pierderile hidraulice si cele geodezice pentru a putea
determina sarcina pompei.
Pierderile hidraulice se calculeaza cu relatia :
h h1 h2
unde : h1 - pierderile liniare de sarcina ;
h2 - pierderile locale de sarcina.
Consideram situaia cea mai dezavantajoas de funcionare a pompei i

anume situaia cnd pompa aspir din pupa prin magistrala Kingstone i
refuleaz pe punte prin ultimul tun de spum.
TRASEUL I :
CALCULUL PIERDERILOR LINIARE DE SARCINA
Expresia generala a pierderilor liniare este :
h1
l v2
d
2
unde : - coeficientul de pierderi liniare;

l - lungimea portiunide conducta,[m]
d - diametrul interior al conductei respective,[m]
= 1025 [kg/m3] densitatea apei
v viteza fluidului; in cazul nostru este v = 2 [m/s].
Coeficientul pierderilor hidraulice pe portiuni drepte pentru regim laminar
este:
Re
vd
unde : - vascozitatea a fluidului [m2/s]

= 1.3 10 6
Re
2 0.168
0.25 10 6
6
1.3 10
64
64
25610 6
6
Re 0.25 10

Pag. 96 / 136
Pentru regimul turbulent, coeficientul pierderilor de sarcina este o functie

d
k
de numarul Re si de starea suprafetei tubului adica rugozitate (Re, ) .

La tubulatura rugoasa se determina rugozitatea cu :
k
1 d 168

1120 .0
d
k 0.15
unde: k = 0.15..0.1 mm pentru teava din otel zincata

Se adopta : k = 0.15
Am adoptat = 0.0113
Tronsonul 1-2
l = 5.02 m, d = 0.168 m
= 0.0113
h1 0.0113
5.02
22
N
1025
692.19 2
0.168
2
m
Tronsonul 2-3
l = 9.93 m, d = 0.168 m
h1 0.0113
9.93
22
N
1025
1369.21 2
0.168
2
m
Tronsonul 3-4
l= 91.78 m, d = 0.168 m
h1 0.0113
91.78
22
N
1025
12655.26 2
0.168
2
m
Tronsonul 4-5
l = 12.95 m, d = 0.168 m
h1 0.113
12.95
22
N
1025
1785.63 2
0.168
2
m
Tronsonul 5-6
l = 3.43 m, d = 0.168 m
h1 0.0113
3.43
22
N
1025
472.95 2
0.168
2
m
Tronsonul 6-7
l = 1.8 m, d = 0.076 m

Pag. 97 / 136
d
(Re, )
k
Re
2 0.076
0.116 10 6
6
1.31 10
64
64
0.551 10 6
Re 0.116 10 6
k
1 d
76

506.66
d
k 0.15
Am adoptat
= 0.0232
1.8
22
N
h1 0.0232
1025
1126 .42 2
0.076
2
m
Suma pierderilor liniare de sarcin pe tot traseul este :

h1 18101.66N/m2
h1 0.181bari
CALCULUL PIERDERILOR LOCALE DE SARCIN
v2
h2
2
unde:
= 1025 [kg/m3] - densitatea apei de mare
g = 9,81- acceleraia gravitaional
v = 2 m/s - viteza fluidului prin conducte;
- coeficientul pierderilor locale
Traseul I este compus din:
6 valvule cu ventil, avand 2.0

Pag. 98 / 136
7 teuri, avand 1.12
2coturi de 90o avand 0.21
2coturi de 45o avand 0.145
6 2 7 1.12 2 0.21 2 0.145 20.55
Suma pierderilor locale de sarcin pe tot traseul este :

h2 20.55 1025
22 N
[ ]
2 m2
h2 = 42127.75 N/m2
h2 = 0.42 bari
h h1 h2 (suma pierderilor locale + suma pierderilor liniare

pe tot traseul)
h 0.181 0.42
h = 0.60 bari
SARCINA POMPEI
Aceasta este data de relatia :
H gz pH h
unde :
gz sarcina geodezica ,n care :
- densitatea apei de mare ;
= 1025 [kg/m3]
g = acceleratia gravitationala ;
g = 9,81

Pag. 99 / 136
z - inaltimea pe care trebuie sa o invinga pompa (distanta pe verticala de la

pompa pana la hidrantul cel mai de sus) ;
pH - presiunea a hidrant ; se adopta p H = 2.8
h - pierderile hidraulice liniare si locale
gz 1025 9.81 9.8 98541.45
N
m2
gz 0.98bari
H I = 0.98+2.8+0.60
H I = 4.38 bari
TRASEUL II :
CALCULUL PIERDERILOR LINIARE DE SARCINA
hl
l v2
d 2
Tronsonul 1-2
l = 5.02 m, d = 0.168 m
=0.0113
h1 0.0113
5.02
22
N
1025
692.19 2
0.168
2
m
Tronsonul 2-8
l = 14.51m, d = 0.168 m
=0.0113
h1 0.0113
14.51
22
N
1025
2000.73 2
0.168
2
m
Tronsonul 8-9
l = 9.71 m, d = 0.168 m
=0.0113
9.71
22
N
h1 0.0113
1025
1338.88 2
0.168
2
m

Pag. 100 / 136
Tronsonul 9-10
l = 16.54m, d = 0.168 m
=0.0113
h1 0.0113
16.54
22
N
1025
2280.64 2
0.168
2
m
Suma pierderilor liniare de sarcin pe tot traseul este :

h1 6312.44N/m2
h1 0.063bari
CALCULUL PIERDERILOR LOCALE DE SARCINA
v2
h2
2
Traseul II este compus din:
2 valvule cu ventil, avand 2.0
1 teu de trecere , avand 1.12
2 coturi de 90o avand 0.21
2 2 1 1.12 2 0.21 5.54
Suma pierderilor locale de sarcin pe tot traseul este :

22 N
h2 5.54 1025 [ 2 ]
2 m
h2 = 11357 N/m2
h2 = 0.113 bari

Pag. 101 / 136
h h1 h2
h 0.063 0.113
h = 0.176bari
SARCINA POMPEI
Aceasta este data de relatia :
H gz pH h
gz 1025 9.81 17.61 177072.95
N
m2
gz 1.77bari
H II = 1.77+2.8+0.168
H II = 4.73 bari
Hpompa = max (H I , H II ) Hpompa = 4.73bari
Alegerea pompelor
Avand debitul la pompa si sarcina pompei se alege pompa:
Vmin=147.28 [m3/h]
Hpompa = 4.73 [bari]

Pag. 102 / 136
CAP.III.CONFECIONAREA I MONTAREA INSTALAIEI

DE STINS INCENDIU CU SPUM
3.1.CONFECIONAREA TUBULATURII
INSTALAIEI
DE STINS
INCENDIU CU SPUM:
Traseul de tubulatur al instalatiei de stins incendiu cu spuma este caracterizat
de doi parametri:
diametrul nominal al evii, ca dimensiune caracteristic a seciunii
interioare a evii: DN
[mm]
presiunea nominal a fluidelor care circul prin tubulatura: p n
[bari]
Presiunea nominala este practic presiunea maxim admisibil de funcionare a

elementelor din instalaie.
Fluidele de lucru utilizate n instalaia de stins incendiu cu spuma sunt:
ap de mare;
aer;
substan spumogen;
Condiia care este cerut materialului din care este prelucrat eava este s
satisfac cerinele de rezisten i cele de prelucrare prin: tiere, sudare, ndoire
la cald sau la rece.Pentru instalatia de stins incendiu cu spuma se pot folosi tevi
trase sau laminate la cald sau la rece.
n antierele navale exist linii tehnologice mecanizate, asemntoare celor
utilizate la confecionarea corpului navei.

Pag. 103 / 136
Pe fluxul tehnologic intr eava neprelucrat, aprovizionat de antier conform

tipo-dimensiunilor cerute de documentaie tehnologic.
La ieire rezult tubul prelucrat, bun de a fi montat la nav, n cadrul instalaiei de
stins incendiu.
Succesiunea operaiilor de confecionare a tubulaturii instalatiei de stins incendiu
cu spuma este urmtoarea:
3.1.1DEBITAREA EVILOR INSTALATIEI:

Debitarea tubulaturii instalatiei de stins incendiu cu spuma se poate face
mecanic si termic.
a) Debitarea mecanic a tubulaturilor se poate face prin unul din urmatoarele
procedee:
-debitare cu disc abraziv;
-debitare mecanica cu ferastrau cu panza;
-debitare mecanica cu freza disc;
In urma debitarii rezulta suprafete netede,ceea ce constituie un avantaj deoarece
prin debitare se realizeaza si prelucrarea suprafetelor pentru sudare.Calitatea
suprafetelor prelucrate,privind adancimea rizurilor,trebuie facuta conform
documentatieide executie.In cazul in care nu se specifica atunci adancimea
rizurilor suprafetei prelucrate nu trebuie sa depaseasca 0,4mm.
b) Debitarea termica se face cu flacara oxiacetilenica,un procedeu foarte
raspandit,foarte eficient ,cu viteze mari de taiere.Debitarea tubulaturii se poate
realiza manual,lanava,si pe masini automate in atelier.
Productivitatea este mare,se poate realiza debitare inclinata si sub orice
forma,procedeul permite automatizarea.Dezavantajul consta in faptul ca precizia
este mai redusa,suprafetele rezultate dupa taiere sunt rugoase si necesita
prelucrare in vederea sudarii.

Pag. 104 / 136
3.1.2.SUDAREA SUDAREA EVILOR INSTALATIEI:

Se
realizeaza
in
vederea
imbinarii
tronsoanelor
de
tubulatura,a
ramificatiilor,pentru prinderea flanselor.

Sudarea tronsoanelor de tubulatura se poate face prin unul din urmatoarele
procedee:
-MMA-sudare electrica manuala cu electrozi inveliti;
-MAG-sudare in mediu de gaz activ (argon+CO2);
-WIG-sudare in gaz inert cu electrod de wolfram;
Procedeul
de
sudare
se
alege
in
funcie
de:dimensiunile
tubulaturii(diametru,grosimea peretelui tevii) , clasa tubulaturii (1,2,3) tipul

imbinarii si locul de executie a sudurii:la nava sau in atelier.
Dupa debitare si prelucrare,inaintea inceperii sudarii se curata muchiile imbinarii
pentru
indepartarea
impuritatilor:bravuri,vopsea,grasimi,etc.In
vederea
sudarii,tubulaturile se asambleaza prin puncte de sudura,folosind acelasi

material de adaos,aceleasi regimuri si acelasi procedeu de sudare ca la sudarea
primului strat.Punctele de prindere trebuie sa fie bine patrunse,fara defecte,cu
lungume de maxim10mm.tubulaturile se vor prinde in cel putin trei puncte de
prindere iar distanta intre puncte sa nu depaseasca 100mm.
Imbinarea tevilor se poate realiza prin sudare cap la cap(pentru obtinerea unor
trasee cat mai lungi),iar pentru imbinarea tevilor cu flansele se foloseste sudura
de colt.
O problema importanta o constituie sudarea flanselor ,ceea ce reprezinta cam
60% din operatiile de sudare a instalatiilor de tubulaturi.Este necesar ca pozitia
cordonului de sudura sa fie adusa orizontal,astfel incat sa poate fi realizata
sudura de colt,fara scurgerea metalului.
3.1.3 NDOIREA EVILOR INSTALAIEI:
Are ca scop aducerea tubului drept, la forma cerut de instalaia de stins
incendiu cu spuma.Indoirea evilor instalatiei se poate realiza la cald si la rece.

Pag. 105 / 136
a)ndoirea evilor la cald se face atunci cand este nevoie de raze de curbura
mici la diametre mari.Acest proces al ndoirii tevilor instalaiei de stins incendiu
cu spuma la cald are o serie de dezavantaje cum ar fi:
-este un proces tehnologic scump, datorit consumurilor mari de manoper i
energie
-necesit spaii mari pentru realizarea operaiilor tehnologice.
Aceste dezavantaje dispar dac se utilizeaz:coturile prefabricate sau coturile
confecionate din felii.
b)ndoirea evilor la rece se face atunci cand nu apar restrictii cu privire la
razele de curbura. Se realizeaz prin deformarea plastic a materialului. Aceasta
implic anumite limite ale procedeului.Pentru ca ndoirea s reueasc se
impune ca oelul din care este confecionat eava s aib o alungire mare. Prin
ndoire, peretele aflat spre interiorul arcului de cerc dup care se realizeaz
ndoirea, se va ngroa, iar peretele exterior se va subia.
Prin urmare, la interior eava se onduleaz iar la exterior apare pericolul fisurii.
Pe partea exterioar a zonei de curbur, alungirea relativ este:
l1 l R r R R r R r
l
R
R
R
Dac impunem ca alungirea relativ a peretelui exterior curburii de eav s fie:

= admisibil
atunci, pentru o raz a evii dat, rezult raza minim de ndoire:
Rmin
r
admisibil

Pag. 106 / 136
DEPOZITUL DE
EVI
DEBITAREA
TUBULATIRII
INSTALAIEI
SCHEMA DE PRINCIPIU A LINIEI TEHNOLOGICE DE CONFECIONARE

A TUBULATURII INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU SPUMA
DEPOZITUL DE
FLANE
NDOIREA
SUDAREA
COTURILOR
INSTALAIEI
EVILOR
INSTALAIE
I
SUDAREA
FLANELOR
SUDAREA
FLANELOR
TUBULATURA INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU SPUM

Pag. 107 / 136
Fig.3.1.
3.1.4.PROTEJAREA TUBULATURII
Tubulatura instalatiei de stins incendiu cu spum este supus aciunii
corozive a mediului care circul prin ea respectiv apa de mare ,substana
spumogen , aer precum si mediul extern,ceea ce poate poate avea drept urmri
corodarea n timp a tubulaturii i scoaterea ei din funciune.
Putem avea coroziune electrolitica cauzat de circulaia prin tubulatur
a unui mediu electrolitic (apa de mare) , coroziune chimica in cazul transferului
unor
substante
active
chimic
faa
de
metalul
evilor
(substana
spumogen),coroziune cavitaionala care apare datorita alegerii unor regimuri

de curgere insoite de cavitaie.
Protecia tubulaturii instalaiei de stins incendiu cu spuma se face prin
zincare la cald.Zincarea presupune dotari speciale ale atelierului de tubulatur i
se realizeaz prin scufundarea pieselor intr-o baie de zinc topit,timpul de
meninere fiind corelat cu grosimea stratului de zinc recomandata.
Procedeul de protecie anticoroziv prin zincare termic const intr-o
succesiune de operaii:
-pregatirea suprafeei n vederea zincrii;
-zincarea termic;
-verificarea calittii acoperirii cu zinc depus termic;
-recondiionarea suprafeelor zincate termic;
3.2.MONTAREA TUBULATURII I A AGREGATELOR:

Pag. 108 / 136
Montarea tubulaturilor:
Clasificare:
1)Tehnologie clasic
Operaii :
extragerea abloanelor la nava, pentru fiecare tronson de tubulatur in
parte;
ndoirea n atelier a tuburilor, folosind ablonul extras de la nav
ajustarea tubului, la nav, n funcie de poziia real de montaj
sudarea final n atelier a flanelor de cuplare
zincarea tubului pentru protecie mpotriva coroziunii
montarea tubului la nav
verificarea etanietii instalaiei.
2)Tehnologia clasic mbuntit

Are avantajul c este mai rapid, prin eliminarea unor etape utilizate la
tehnologia clasic.
Metode de mbuntire:
Utilizarea abloanelor etalon.
Acestea se fac la nava cap de serie, apoi se utilizeaz la toate navele din
serie.
Utilizarea tubulaturii etalon.
Este similar cu utilizarea abloanelor etalon.
La ultima nav din serie se folosesc chiar etaloanele.
Utilizarea fotoproieciei, realizata dup abloane sau tuburi etalon.
Se rezolv problemele de depozitare ale etaloanelor.
3)Tehnologia bazat pe schie cotate
Planurile instalaiilor cu tubulaturi se fac respectnd urmtoarele reguli:
Folosirea lungimilor minime de eav => consumuri materiale mici => costuri
reduse;
Realizarea spaiilor suficient de mari ntre evi i alte agregate, pentru a
permite accesul uor n zonele de ntreinere ale instalaiilor;

Pag. 109 / 136
Amplasarea optim a agregatelor, pentru o exploatare normal;

Lungimea care se alege pentru tronsoanele de tubulatur trebuie s permit
montarea i demontarea acestora;
Numrul tronsoanelor s dea un numr minim de mbinri;
Pe poriunile drepte s se poat realiza fascicole de evi, prinse n acelai
suport.
Pentru evitarea distrugerii spumei,tubulatura trebuie sa fie cu cat mai putine
coturi sau variatii bruste de sectiune si,in general trebuie reduse cat mai mult
rezistentele locale.
Montarea pompelor aferente instalaiei de stins incendiu cu spuma:
Aceasta etapa tehnologica face parte din procesul de constructie al navei si se
realizeaza o data cu saturarea bocsectiilor. Procesul este mai avantajos atunci
cnd se realizeaz pe cal nainte de lansarea navei, din mai multe motive cum
ar fi determinarea precis a planeitii modulului sau agregatului sau poziionarea
accesibil din punct de vedere al manevrrii cu macaralele de cal.
Este important ca pompele s fie montate nainte de pozarea traseelor electrice
i de tubulatur deoarece montarea ulterioar este incomodat de acestea iar
existena pompei permite realizarea abloanelor n procedeul clasic.
Operaiile tehnologice anterioare montrii pompelor se refer la finalizarea
montajului postamentului pe care va fi amplasata pompa inclusiv din punct de
vedere al planeitii acestuia.
Orice proces tehnologic de montare a unei instalaii navale implic operaia
pregtitoare de studiere a documentaiei de montare:
plan de amplasare;
plan de funcionare n instalaie;
tehnologia de montare;
instruciuni tehnologice;
Pompele centrifuge aferente intalatiei de stins incendiu cu spuma sunt agregate

cu piese in miscare(generatoare de forta perturbatoare).Acestea au fixare intr-un
singur plan.Fixarea pompelor se face pe postamentele care sunt sudate de

Pag. 110 / 136
corpul navei. Fixarea are rolul de a facilita transmiterea forelor perturbatoare de

la mecanism la postament.Fixarea pompelor pe postament are dou scopuri:
apelarea forelor statice;
diminuarea amplitudinii forelor variabile n timp astfel inct nivelul
vibraiilor transmis corpului navei s fie minim.
POZE TEHNOLOGICE CU ELEMENTE ALE INSTALAIEI DE STINS

SPUM:
1)DIVERSE TIPURI DE TUNURI DE SPUM:
INCENDIU CU

Pag. 111 / 136
2)TIPURI DE PROPORIONER(DOZATOR):
Proporioner de spum ce se
bazeaz pe principiul Venturi

Pag. 112 / 136

Pag. 113 / 136
Rezervor substan
spumogen
3)mbinari i
prinderi ale
evilor:

Pag. 114 / 136
mbinare cu flane
prindere cu braar
mbinare cu flae
CAP.IV. FUNCIONAREA INSTALATIEI

Pag. 115 / 136
4.1.FUNCIONAREA INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU SPUM
fig.4.1.-schema instalaieie de stins incendiu cu spum

1-cheson ap de mare;
2-pompa apa de mare;
3-proportioner(dozator);
4-pompa centrifug de substana spumogen;
5-tanc de substanta spumogen;
6-tunuri de refulare spuma;

Pag. 116 / 136
Modul de funcionare:
Substana spumogen este pastrat separat in tancul 5.Apa este aspirata cu
ajutorul pompei centrifuge 2 de la chesonul de apa de mare 1.Apa de mare este
folosit pentru formarea emulsiei spumogene.Pompa centrifug numarul 4
aspir substana spumogena din tancul numarul 5.Substana spumogen este
dozat cu ajutorul proporionerului (dozatorului) numarul 3. Spuma se formeaz
la intrarea amestecului n tunul de evacuare a spumei, care este prevzut cu un
ajutaj de emulsie care antreneaz aerul de spumare pe eava de evacuare.
4.2.POBAREA INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU SPUM

La terminarea lucrrilor de construire a instalaiei de stins incendiu cu spum
se face probarea ei in vederea intrrii in exploatare.
Probarea instalaiei se face la cheu.
nainte ca probarea n sine s aib loc se fac o serie de verificari cum ar fi:
- se incepe cu examinarea exterioar a instalaiei,verificnd corespondena cu
planurile de execuie i montaj;
-se verific dac celelalte aciuni din zon sunt terminate;
-se verific montarea corect a tubulaturii si rezervorului de substana
spumogen;
-se verific fluidele de lucru si cele auxiliare;
-se verific punctele de gresare;
-se verific semnalizarile i proteciile;
-se verific mijloacele de oprire n caz de avarie:(valvule de nchidere
rapid,stopurile de avarie) ce realizeaz oprirea funcionarii instalaiei de stins
incendiu;
Dup aceste verificri se realizeaz punerea n funcie a instalaiei de stins
incendiu cu spum,activitatea numit generic commissioning.

Pag. 117 / 136
n cadrul probei de funcionare trebuie determinate:factorul de spumare al

emulsiei,debitele de ap si substan spumogen,verificand respectarea
coeficientului de spumare proiectat.
Cantitatea de spum format se determin prin masurarea ariei orizontale si
grosimea stratului depus.Pe nav nu se probeaz stingerea unui incendiu.
Instalaiile de stins incendiul cu spum trebuie s corespund urmtoarelor
cerine principale:
s fie oricnd gata de funcionare, pentru nava n staionare sau n mar;
s nu intensifice prin funcionarea lor arderea;
s fie sigure n funcionare i s aib vitalitate ridicat;
s acioneze asupra focarului de incendiu astfel nct s exclud posibilitatea
reaprinderii;
s aib mijloace de acionare local i de la distan, i posibiliti de control;
s nu fie periculoase pentru om;
substanele stingtoare s nu provoace corodarea instalaiilor i construciilor
afectate, s nu fie deficitare i s-i menin proprietile stingtoare dup o
depozitare ndelungat.
n afar de aceste cerine, instalaiile de stins incendiu cu spuma de la bordul
navei sunt dublate ntotdeauna cu sisteme de prevenire (avertizare) a incendiilor.

Pag. 118 / 136
CAP.V.MANAGEMENTUL DE PROIECT
5.1.Proiectarea, confectionarea si montarea instalatiei de stins incendiu cu
spuma din punct de vedere managerial
CONCEPTUL DE MANAGEMENT:
Definiie:
Managementul instalatiei de stins incendiu cu spuma
scopului organizational printr-o conducere efectiva
reprezinta atingerea
si eficienta ca urmare a
planificarii,organizarii,coordonarii si controlului resurselor santierului naval

constructor.
Funciile managementului
Planificare:
Obiectivul principal este de a se proiecta ,confectiona si monta instalatia de stins
incendiu cu spuma intr-o perioada de timp cat mai scurta si la un pret cat mai
mic.Pentru aceasta trebuie implementat un plan de management .
Organizare
Presupune mentinerea resurselor santierului adecvate desfasurarii eficiente a
activitatilor de proiectare,confectionare si montare a instalatiei de stins incendiu
cu spuma.
Conducere
Aceasta functie are scopul de a influenta personalul pentru antrenare la actiune
in vederea realizarii obiectivului stabilit.
Control
Controlul
reprezinta
mentinerea
cursului
actiunilor
stabilit,respectiv constructia instalatiei de stingere cu spuma.

Aceasta functie presupune:
- procese de control (feedback; n timp real;)
spre
obiectivul

Pag. 119 / 136
- aciuni corective (redistribuire atribuii, instruire personal)

- tehnici de control (audit, etc.)
Rolul managerului
Rolul managerului de proiect este acela de a concepe procesul de conversie i
de a urmri realizarea sa cu eficen, pentru obinerea instalatiei de stins
incendiu cu spuma.
Procesul de conversie este o succesiune de activiti care transform resursele
n rezultate (produse) .
fig.5.1
Resursele:
-oamenii (resursele umane munca)
vor fi un numar de 20
oameni ce vor lucra la realizarea instalaiei 274 de zile

-manageri de proiect -1;
-Ingineri instalatii navale - 2 ;
-Ingineri proiectanti - 2 ;
Aprovizionarea cu material pentru executarea instalaiei - 2 ;

Pag. 120 / 136
-montatori instalatii navale - 6;

-confectioneri instalatii navale - 5 ;
-vopsitori - 2;
-mainile i materialele (resursele materiale - materialele) sunt
toate materialele si utilajele achiziionate pentru construcia instalaiei
de stins incendiu cu spum.
-banii (resursele financiare capital) provin in totalitate de la
armator.
Produsul
care se dorete obinut este o instalaie de stins incendiu cu
spum.Acest produs este unul hard adica un produs tangibil.

CONCEPTUL DE PROIECT:
Definiie:
Proiectul instalatiei de stins incendiu cu spuma reprezint un grup de activiti
care trebuie realizate ntr-o secven logic, pentru a atinge un set de obiective
prestabilite, formulate de armator.
Elemente cheie ale proiectului:
realizarea unei instalatii de buna calitate;
folosirea unei structuri temporare unice;
utilizarea eficient a resurselor limitate;
ordonarea activitilor dup un calendar optim care trebuie
respectat
desfurarea unor lucrri cu caracter complex i eterogen;
Proiectul este unul de dimensiuni mici de natura economica.
Particulariti ale proiectului:
realizeaz un studiu ethnic;

utilizeaz cunotine tehnice,
tehnologie;
rareori eueaz ;
echipamente

Pag. 121 / 136
5.2.PLANIFICAREA DESFURRII ACTIVITILOR:

NR.CRT.
DENUMIREA ACTIVITATII
1.
A1
7.
Alegere sef proiect,

proiectarea instalatiei
Comandarea materialelor
Organizarea personalului
Realizarea lucrarilor
preliminare
Aprovizionarea cu
materialele necesare
Inaceperea constructiei
instalatiei
Confectionarea instalatiei
8
9.
10.
11.
2.
3.
4.
5.
6.
SIMBOL
ACTIVITATI
DIRECT
PRECEDENTE
DURATA IN ZILE
15
A2
A3
A4
A1
A1
A1,A3
10
3
5
A5
A2
A6
A5
A7
A6
20
Montare tevii si a agreg.

Curatire si vopsirea
Probarea instalatiei
A8
A9
A10
A7
A8
A9
30
5
1
Verificarea calitatii
instalatiei si predarea
A11
A10
tabel 5.2.1planificarea activitatilor
Totalul zilelor de lucru pentru realizarea instalatiei de stins incendiu cu

spuma este de 103 de zile conform planificarii activitatilor.
Acest interval de timp se va scurta prin planificarea cu ajutorul graficului Gantt.
Planificarea activitailor desfaurate cu ajutorul graficului Gantt:
Acest grafic programeaz derularea aciunilor n timp. Graficul Gantt
presupune descompunerea aciunii complexe a proiectului, n activiti, i
ealonarea lor n timp, innd seama de ordinea lor n procesul tehnologic,
termene impuse, resurse etc. Graficul Gantt exprim la scara timpului, prin linii
orizontale, durata activitilor. Reprezentarea se realizeaz ntr-un sistem de
coordonate n care pe axa orizontal este marcat timpul, iar pe vertical se trec
activitile.
Pentru construirea graficului Gantt se parcurg urmtorii pai:
Pasul 1. Se ordoneaz activitile proiectului cresctor conform unui program de
ordonanare.

Pag. 122 / 136
Pasul 2. Se reprezint activitile prin bare orizontale de lungimi egale cu durata

activitilor,
fiecare
bar
ncepnd
din
momentul
nceperii
activitii
corespunztoare. Pe fiecare linie orizontal se reprezint o singur activitate, n

ordine de sus n jos, ncepnd de la stnga la dreapta. Pe aceeai linie se poate
reprezenta cu linie ntrerupt rezerva de timp total.
Pasul 3. Pe ordonat, n dreptul fiecrei bare orizontale se noteaz numele
activitii sau simbolul ei sau numele de ordine ale evenimentelor de la
extremiti
fig.5.2.1-diagrama gantt
Asa cum se observa odata cu organizarea productiei cu ajutorul graficului

Gantt a fost scurtat timpul preconizat pentru constructia instalatiei la 95 de zile.
Graficul Gantt a fost realizat in programul Microsoft Project.

Pag. 123 / 136
5.3. COSTUL INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU SPUM

1)Costul armturilor instalaiei de stins incendiu cu spum:
Pos
Dscriere
Material
Cantitate
Greutate
Greutate
totala
Pret
bucata[
ron]
Pret
total[ron]
Del.
Butterfly valve
CI/ALBZ/
NBR
11,9
11,9
200
200
Ferrostaal
CI/ALBZ/
NBR
7,8
62,4
150
1200
Ferrostaal
CI/ALBZ/
NBR
2,8
19,6
150
1050
Ferrostaal
CI/ALBZ/
NBR
2,2
2,2
100
100
Ferrostaal
CI/ALBZ/
NBR
2,2
4,4
100
100
Ferrostaal
BZ/NBR
200
200
Ferrostaal
CI/BZ
12,2
36,6
200
600
Ferrostaal
ST 37.2
0,97
4,85
60
300
DSG
10
60
DSG
100
DSG
100
DSG
0,3
DSG
Valvula fluture
2
Butterfly valve
Valvula fluture
Butterfly valve
Valvula fluture
Butterfly valve
Valvula fluture
5
6
7
7A
7B
Butterfly valve
Valvula fluture
Sandwich-type
check valve
Clapet retinere
Shut-off valve
Valvula de
inchidere
Flange
Flansa
Gasket
Garnitura
7C
7D
7E
7F
7G
7H
7I
7J
7K
Screw
Surub
Spring washer
N12
Saiba Grower
Nut
Piulita
Elbow 90
Cot
Sleeve
Manson
Sleeve
Manson
Flange
Flansa
Screw
Surub
Spring washer
N16
Saiba Grower
Asbestos
free
Fara
azbest
Gr5.6
20
OLC55A
20
Gr5
20
OLT35
0,66
1,98
70
100
0
210
OLT35
1,7
10,2
60
360
DSG
OLT35
1,8
3,6
60
120
DSG
OLT35
2,48
9,92
60
240
DSG
Gr5.6
40
DSG
OLC55A
40
DSG
1,18
DSG

Pag. 124 / 136
Pos
Dscriere
Material
Cantitate
7L
Nut
Piulita
Gr 5
7M
Gasket
Garnitura
7N
Blank flange
Flansa oarba
Compensator
Asbestos
free
Fara
azbest
OL37.2
Greutate
Greutate
totala
Pret
bucata[
ron]
Pret
total[ron]
Del.
0,26
40
DSG
10
40
DSG
1,62
1,62
50
50
DSG
rubber/St
galvanize
d
3,9
3,9
50
50
Ferrostaal
Aluminiu
m
bronze/
stainless
steel
50
100
Ferrostaal
CI/BZ
5,4
5,4
200
200
Ferrostaal
Brass
0,7
0,7
50
50
Ferrostaal
stainless
steel
0,64
0,64
60
60
Ferrostaal
OL37.2
60
60
DSG
10
10
DSG
40
40
Ferrostaal
100
100
Ferrostaal
150
300
Ferrostaal
Compensator
9
10
11
12
12
D
Swing check
valve
Clapet retinere
Shut-off valve
Valvula de
inchidere
Pressure relief
valve
Supapa de
siguranta
Pressure/vacuu
m relief valve
Supapa de
siguranta
Flange
Flansa
12
E
Gasket
Garnitura
13
14
15
15
A
15
Drain tap
lockable type
Robinet
drenare
Magnetic level
indicator
Indicator de
nivel
Ball valve
Valvula cu bila
Straight male
coupling
Cuplare de
capat filet
exterior
Pipe
Asbestos
free
Fara
azbest
BZ
0,7
SS/Makr.
SS/PTFE
Brass
100
500
Ferrostaal
CU
80
480
Ferrostaal
0,7

Pag. 125 / 136
Pos
Pret
bucata[
ron]
Pret
total[ron]
Del.
10
30
Ferrostaal
CU
10
50
Ferrostaal
Brass
10
60
Ferrostaal
St.St316
L
11
0,25
2,75
55
Ferrostaal
SS/BZ
100
100
Ferrostaal
SS/BZ
120
120
Ferrostaal
Brass/
stainless
steel
0,6
0,6
100
100
Ferrostaal
Brass/
stainless
steel
200
200
Ferrostaal
Brass
10
10
Ferrostaal
Dscriere
Material
Cantitate
15
C
Teava
Copper profile
ring
Garnitura
CU
15
D
Gasket
Greutate
Greutate
totala
Garnitura
15
E
15
F
16
17
18
Reinforcing ring
Inel de intarire
Connecting
pieceG1/2"
Niplu adaotor
Pressure gauge
Vacuumetru
Pressure gauge
Manometru
pressure gauge
Manometru
18
A
18
B
19
20
21
22
23
Gauge valve
Valvula
manometru
Female stud
coupling
Cuplare de
capat
filet interior
Fire valve angle
Hidrant de colt
flat steel
Platbanda
Socket female
coupling
Mfa filetata
interior
Gauges panel
Panou
manomeru
Gauges panel
Panou
manomeru
Brass
BZ/BR
7,5
60
150
1200
Ferrostaal
9.42
kg/m
14,13
15
30
DSG
OL35
0,3
0,3
20
20
DSG
OL37
100
100
DSG
Ol37
100
100
DSG
Preul total pentru armaturile instalaiei de stins incendiu cu spum

armaturi 9315 ron

Pag. 126 / 136
b)Costul tubulaturii instalaiei de stind incendiu cu spum:

Material
DIN
Lungime
otel
404/1
290
Preul total evi
14500
Remarca
Producator
galvanizata INTFOR
Pret metru liniar

[ron]
50
Ron
c)Costul agregatelor
:
Denumire
Tun spuma
Tanc spuma
concentrata
Pompa spuma
concentrata
Pompa pentru spuma
Bucati
6
Producator
SKUM
Pret
bucata
[ron]
5000
SKUM
15000
15000
1
1
DANFOSS
DANFOSS
20000
20000
20000
20000
Preul total pentru pompe ,tanc i tunuri

de spum
85000
Pret total[ron]
30000
Ron
d)Costul materialelor
auxiliare:
Denumire
Vopsea
Motorina
Curent electric
Produse curatare
Consumabile
Cantitate
300
200
15000
100
Unitate
masur
L
L
KW
KG
Pre
bucat
[ron]
20
4
1
10
Pre total[ron]
6000
800
15000
15000
2000

Pag. 127 / 136
e)Costuri privind plata salariilor angajailor ce participa la

proiectarea ,confecionarea i montarea instalaiei de stins
incendiu cu spum:
Cod
Denumirea functiei
Inginer sisteme si
echipamente navale
Manager proiect
Inginer proiectant
Magazioner
Montator instalatii
Confectioner instalatii
Vopsitor
SEN
PM
IP
AA
MI
MC
VP
Denumire functie
Inginer sist. si
echipamente
navale
Manager proiect
Proiectant
Magazioner
Montator instalatii
Confectioner
instalatii
Vopsitor
Salariu pe 20 de zile
lucratoare[ron]
2000
3000
2500
1500
1200
1200
1000
Nr.pers.
Salariu pe o ora de
persoana [ron]
Salariu pentru toate persoanle

pe ora [ron]
2
1
2
2
6
12,5
18,75
15,625
9,375
7,5
25
18,75
31,25
18,75
45
5
2
7,5
6,25
37,5
12,5

Pag. 128 / 136
Denumirea functiei
Inginer sist. si
echipamente navale
Manager proiect
Proiectant
Magazioner
Montator instalatii
Confectioner
instalatii
Vopsitor
Nr .
pers.
2
1
2
2
6
5
2
Numarul de
ore realizat
de
o
persoana
464
Salariul total
Numarul total de
ore
realizate de
personal
760
120
144
240
2128
1552
400
640
6480
11600
14250
3660
2808
10800
160
40
2000
160
6000
500
Costuri totale
Suma [RON]
COSTUL TOTAL AL MATERIALELOR

AUXILIARE
COSTUL TOTAL AL ELEMENTELOR
COMPONENTE ALE INSTALAIEI
38800
COSTUL TOTAL AL SALARIILOR

ANGAJATILOR CE PARTICIPA LA
CONSTRUCTIA INSTALATIEI
49618
COSTUL TOTAL AL INSTALAIEI DE

STINS INCENDIU CU SPUMA
136033
47615

Pag. 129 / 136
CAP .VI.CALITATEA CONFECIONARII , MONTARII I

PROBRII
INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU SPUM
6.1. Generalitai:
Calitatea instalaiei de stins incendiu cu spum este un parametru
important deoarece beneficiarul navei trebuie s fie mulumit de serviciile
antirului naval constructor . Pentru aceasta se utilizeaz frecvent un concept ce
este legat de calitate i anume : MANAGEMENTUL CALITAII TOTALE .
Managementul
calitatii
totale
este
strategie
organizaional
fundamentata pe ideea c performanta n atingerea unei calitati superioare este

realizata doar prin implicarea cu perseverent a ntregii echipe ce participa la
realizarea instalaiei de stins incendiu cu spum n procese de mbunataire
permanent. Obiectivul este creterea eficientei si eficacitaii n satisfacerea
armatorului. Elementele definitorii din Managementul Calitatii Totale sunt:
imbunataire permanent i la nivelul intregii organizaii iar toate procesele
implicate
accentueaza
bucla
de
feed-back.Managementul
calitatii
totale
presupune printre altele si o lupta permanenta pentru a se obine 0 defecte

sinonim cu a face lucrrile bine de prima dat fr a mai fi nevoie de intervenii
majore de reparare.
6.2.Standardul de calitate:
Standardul de calitate este necesar pentru a informa clientul despre
construirea instalatiei de stins incendiu cu spum in cadrul antietului naval
constructor.
Calitatea materialelor:
Toate materialele trebuie s fie in conformitate cu normele registrului dup
care este construit nava.

Pag. 130 / 136
Defecte pe tubulaturi:
Interiorul i exteriorul evii trebuie s fie netede, fr fisuri, suprapuneri de
materiale sau alte defecte , detectabile prin examinarea vizual.
Micile defecte de suprafa rezultate din prelucrri mecanice, cum ar fi:rizuri
uor crescute sau gauri foarte mici sunt permise cu conditia ca marimea lor sa fie
in conformitate cu tolerantele admisibile.
Suprafeele defecte pot fi reparate, prelucrate, prin frezare, cu condiia ca
grosimea peretelui reparat sa fie in limite admisibile.
Tolerane:
Tolerantele de diametru exterior sunt prezentate n tabelul 1, n conformitate cu
SR ISO 5252:
Tolerana de
Tolerana
clas
Diametrul exterior de evi la care

se aplic [mm]
D0
2%, min 1 mm
50 219
D1
1,5%, min 0,75 mm
D2
1%, min 0,5 mm
Toate diametrele
D3
0,75%, min 0,3 mm
50 ..219
50
tabel.6.2.1
Toleranele grosimii peretelui evii sunt indicate in talelul 2, conform SR ISO

5252:
grosimea peretelui evii
Raportul T/D
Tolerana de clas
0,1 < T/D 0,025

0,1 < T/D 0,05
toleran T,%
T2
12,5%, min 0,4 mm
T1
15%, min 0,6 mm
T2
12,5%, min 0,4 mm

table 6.2.2.
ndoirea tevilor:

Pag. 131 / 136
Tevile din oel nesudate sunt indoite doar la rece cu ajutorul utilajelor de
indoit.Raza de ndoire la evi se va face in funcie de capacitatea de ndoit a
mainii.
Spirala de incalzire este realizat din evi cu diametru exterior :34,38,42,45,48 si
grosimea peretelui evii 2,5-5m,diametru exterior intre 350 si 600mm.
Rezult c ovalitatea evii indoite nu trebuie sa depeasca valorile:
-pentru evi de clasa I si II :E=8%
-pentru alte tipuri de tevi: E=10%
E=
a-b
dext
x 100
a
fig.6.2.1.
n condiiile n care indoirea tevii nu s-a efectuat aa cum sa menionat

anterior, din cauza unuia dintre motivele enumerate mai jos, se vor procura coturi
prefabricate si se vor utiliza dupa cum urmeaz (de ex: coturi false):
Dac proprietatea incovoiere a utilajelor nu poate efectua ndoirea la
raportul de indoire indicat n documentaie.
Dac trebuie sa aiba un raport de ndoire neconvenional pentru a reduce
o scdere a presiunii sau din alte motive ;
Coturile sunt, n general, utilizate pe sisteme de tubulatur , i urmeaz a fi
aplicate, atunci cnd sunt permise de societatea de clasificare.
n cazul in care coturile nu sunt adecvate pentru montarea conductelor n cadrul
unui sistem de mari dimensiuni ,atunci montarea se poate face pe bucai,
conform societtii de clasificare .
Sudarea articulaiilor:

Pag. 132 / 136
Sunt folosite pentru tubulaturi dac este solicitat de registru.

Manecile articulaiilor sunt folosite numai n sisteme de conducte n cazul n care
sunt permise de normele societaii de clasificare;
Flanele articulaiilor i articulaiilor filetate sunt utilizate pentru cuplara fitingurilor, pe conducte, utilaje sau echipamente, sau in scopul ntreinerii , reparrilor/
reviziilor.
Daca exista o flan pentru a fi montat

pe eava, avem urmatoarele abateri
D = diametru nominal;
fig.6.2.2
D <150mm 10 ;
D 150mm 1,50;
Garniturile :
Garnituri pentru uz general sunt fcute din materiale non-azbest, rezistente la
temperaturi termice ridicate.
Ramificaiile:
n general ramificaiile instalaiei de stins incendiu cu spum se formeaz cu
ajutorul T-urilor prin sudura de conductele principale la un unghi de cel putin
45 ,in cazul in care nu se specifica in documentatia de executie.Aceste
ramificaii trebuie sa reziste la temperaturi si presiuni ridicate si sa aib un
diametru nominal de 25mm.
Reduciile:
Sunt folosite pentru conectarea la conducte cu diametre diferite.

Pag. 133 / 136
Pentru conducte de uz general, reduciile sunt confectionate din oel ,fr

sudur.
uruburi pentru prinderea flanelor:
uruburile folosite pentru conexiunea flanei cu teava vor fi standardizate ,
zincate,cu cap hexagonal.Lungimea urubului ramas n afar trebuie s fie
minim 2mm.
Sprijinirea tevilor:
Tevile din otel sunt prevazute cu niste cleme in forma de U sau de semicerc ce
sunt aplicate pe tubulatura la distante precizate in documentatie.
Sudarea evilor:
Operatii specifice inainte de sudare:

Marginile pieselor ce urmeaza a fi sudate trebuie pregatite in conformitate cu
standardul de sudura,cu exceptia cazului in care se mentioneaza in
documentatie bavurile rezultate din taiere.De asemenea marginile trebuie sa fie
curatate de unsori,oxizi sau vopsea cu exceptia celei de protectie,si nu se
ud.Stratul de sudura sa nu fie prea gros si sa se menina o buna poziie in
timpul sudurii pentru o eficienta crescuta.Toate sudurile trebuie s fie intacte iar
cele cu defecte trebuie prelucrate.
Standardele sudurilor:
Toate sudurile trebuie s efectueze o bun patrundere a materialului.
Patrunderea sudurii nu trebuie sa treaca dincolo de suprafaa interioara a tevii
cu mai mult de 1mm pentru o teava cu diametrul mai mic de 50mm i nu mai

Pag. 134 / 136
mult de 2 mm pentru o teava cu diametrul mai mare de 50 mm.Gaurile i porii n

sudurile evilor nu sunt premise drept urmare vor fi ndepartate prin prelucrare.
Examinarea tubularurii:
se verifica articulatiile conform normelor societatilor de clasificare;
avnd in vedere controlul calitatii ,articulatiile sudate se supun

urmatoarelor tipuri de examinari ce se aplica tuturor articulatiilor conform
societatilori de clasificare ce il oblig pe productor s le respecte:
-
examinare cu ultrasunete;
examinare cu pete de vopsea;
examinare radiografic;
Curatarea tubulaturilor:
Toate evile vor fi curate n mod corespunztor nainte de amenajare,
curarea se face prin mijloace adecvate impotriva ruginii, de praf, grsime sau
impuritati mecanice n funcie de istructiunile din documentatie.
- curare chimic (decapare)
n conformitate cu documentaia tehnica, dup executarea evilor din oel i
nainte de amenajare la bordul navei, urmtoarele sisteme vor fi curatate:
- Sistemul de lubrifiere ulei;
- instalatia de combustibil;
-evile din oel pentru sistemele hidraulice
Dup curarea
n atelier a evilor sunt introduce intr-o baie de decapare .
Dimensiunile bii de decapare sunt: 6000 x 1350 x 1350 [mm];

Zincarea evilor la cald:
Aceasta operatie se aplica la tubulatura instalaiei de stins incendiu cu spum
pentru protecie anticoroziv si este mentionat n documentatia tehnic.n
general grosimea stratului de zinc este intre 7 mm si 12 mm.Dimensiunile baii de
zinc sunt in general 6000x1300x1300 mm.

Pag. 135 / 136
Amenajarea tubulaturii instalaiei de stins incendiu cu spum la bordul

navei:
Toate evile instalaei vor fi montate pe nav dup abloane stabilite in mod
corespunztor pentru a nu permite vibraii excesive.
Verificarea etanseitaii evilor:
Acest proces se face prin testarea sub presiunea prescris de registru.Testarea
etaneitatii evilor presupune 1,5% din timpul normal de lucru sub presiune,cu
excepia altor precizri ale documentaiei.Toate reparaiile care se fac evilor
defecte trebuie s fie fcute dup eliberarea presiunii urmate de un nou test de
presiune.
Curare a sistemelor de evi cu fluide de curgere:
Dup montarea la bordul navei i efectuarea testului de presiune sisteme de
tubulatur din cadrul instalaiei de stins incendiu cu spuma
adecvate curgerii fluidului.
trebuie s fie

Pag. 136 / 136
BIBLIOGRAFIE
[1]Teodor Florin
- Tehnologia montarii instalatiilor navale-note de curs
[2]Amoraritei Mihaela
-Tehnologia montarii si reparatii instalatiilor navale

-note de curs
-Teoria propulsorului ,Aplicatii Practice 2009
[3]D.Obreja,
-Bazele proiectrii preliminare a navei, Ed. Academica,
L. Manolache,
G. Popescu
Galai, 2003
[4]Catana Doina
[5]V. Ceanga
-Management general, Editura Tipomur, 1994

- Instalaii navale de bord, Galati, 1993
C. Paraschivescu
A. Lungu
R. Bidoae
[6]Internet:
-http://articole.famouswhy.ro
-http://odely.com
-http://www.rs-head.spb.ru
-www.veseeltracker.com
-www.e-ships.net
[7] Germanischer Lloyd

[8] Documentaie .N.G. - Shipbuilding Quality Standard

Instalatia de Stins Incendiu Cu Spuma

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Instalatia de Stins Incendiu Cu Spuma

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

CAP. I .TEMA GENERAL

conformitate cu regulile Germanischer Lloyd .

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

-Pescajul.. 11,40 [m]

urmtoarele reguli i norme care sunt valabile la data efectiv a contractului.

amendamentele din 1971 i 1975;

pentru echipaj la bordul navelor, Geneva, 1949;

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

Caracteristicile motorului principal:

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

Caracteristicile motorului principal:

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

Caracteristicile motorului principal:

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

Caracteristicile motorului principal:

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

DWT =30.160 [tons]

Caracteristicile motorului principal:

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

Caracteristicile motorului principal:

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

DWT = 37.164 [tons]

Caracteristicile motorului principal:

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

DWT =37.217 [tons]

Caracteristicile motorului principal:

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

DWT = 37.418 [tons]

Caracteristicile motorului principal:

MAN B&W Diesel A/S

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

DWT =37.847 [tons]

Caracteristicile motorului principal:

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

DWT =37.338 [tons]

Caracteristicile motorului principal:

12.MAERSK RHODE ISLAND

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

DWT = 34.801 [tons]

Caracteristicile motorului principal:

MAN B&W Diesel A/S

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

LPP = 165.4 [m]

Caracteristicile motorului principal:

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

Caracteristicile motorului principal:

MAN Diesel A/S

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

Caracteristicile motorului principal:

1.3.DETERMINAREA SI VERIFICAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE:

Caracterisiticle generale ale navelor folosite n studiu sunt urmatoarele:

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

BAZA DE DATE NAVE

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

Determinarea lungimii maxime :

Determinarea lungimii intre perpendiculare

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

Determinarea naltimii de construcie:

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

Proiectarea , confecionarea i montarea instalaiei de stins incendiu cu spum

n tabelul de mai jos sunt exprimate valorile dimensiunilor principale n urma