MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $f AMENAJARID | ‘TERITORIULUT DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STUNTIFICA $f REGLENENTARE ‘TENNICE PENTRU CONSTRUCTIE INSTRUCTIUNE TEHNICE PENTRU CALCULUL $I ALCATUIREA PLACILOR COMPUSE TABLA CUPATA — BETON Indicativ P 134—93 ARI PENTRU CON RUCTR = ala Timigoara Director Prof, dr. ing. VICTOR GIONCU Responsabil de Tucrare —: Ing. LLANA BOB UNIVERSIT, HNICA TIMISOARA. Facultatea de Construcfii Catedia C.C.LA. (colaborator} Sef de catedes : Prof. dr. ing. DAN TUDOR S.lidr, ing. AGNEEA TUDOR Avizate de DIRECTIA CGORDONARE CER RE_ STHINTIFICA SU REGLEMENTARI TEBNICE PENTRU CONSTRUCTIE Director Ing. PAUL POPESCU Respoosabil de tucrare MILPAT. ing, NICOLAE RADU INSTRUCTIUN! TeEUNICE PENTRU CALCULUL | Indicatie ‘SI ALCATUIREA PLACILOR COMPUSE TABLA CUTATA — DLTON Pt—o9 1, PREVEDERI GENERALE 1.1, Tematica Instrucfiunilor. 111, Prezentele instructinni se refer’ Ia_proivctarea catia $i incerearea plseilor compuse tabla cutataé-beton, care sunt solicitate la jncovoiere, preponderent pe directia cutelor tablei compe: orizontal supus preponderent Ia momente incovoietoate aleatit, de tabla culata si beton turnar deasupra, Caracterul compozit al clementului ja eyploatare este asiga: rat prin alizarea ‘unei conluerari inre taba catatt si beton, capabil’ si impicdice Inaeeieile intre cele dowd elemente, astlel jncht si Iuereze ca un element structural unitar : om Apebate de 1 1 PENTRI mstrruut pe cercerarr restau | fires de constRecyit r : Punbicr gr ANHENAJARI INCERC — FHILIALA THWS0ARA cates UNIVERSITATEA TEUNICA TIMIS0ARA eae ce onDINUL NR. 2209) PACULTATEA DE CONSTRUCTIE DIN 07.67.1993,1.13, Instrucfivnilo se roferi Is asigurarea comport corespuszitoare in exploatare, precun si a conditiilor de rezis- tenja definite prin stirile limita specifice (veal cap. 1-4). Nu sunt cuprinse provederi privind rezistenga la foc, izolatea jtemmick saw fonicd 1.1.4. Aplicaten acestor instructiuni ze face respectand con comitent normele de calcul si alcitnire pentru clemente din be. ton armat (STAS [0107/0-90) gi din ofel (STAs 10J08/0-78). L1.5, Actiunile Inate in considerare ia proiectarea plicilor compuse iabli cutata-beton se stabilese conform STAS" 10101 1.1.6. Instrucfjunite se refers la constractii civile gi ind Tialo la care incdredrile sunt. preponderent statice, incluzind $1 situafiile in care apar solicitixi dinamice, ciclice, oscilante. Sunt admise accle solicitari dinamice care, in ‘condifiile de ‘estare in conformitate cu cap. 4, mu efectos coniuicraren tabla cutaticbeton, in caaul solicitarilor dinamice vepetate, sau care produe soouri, solutia de plact compust poate ti aplicata, dar suat ne Cesare misuri suplimentare de proidetare i alcaiuire, cate #4 asigure o conlucrare corespunzAtoare in exploatare. In cazul in eare plicile compuse ofel-beton sunt componeatele Plangeclor unor structur! antiseismiee, este necesarh asigurarea oluini de contravintuire orizontala a plangeelor. In acest sens, prin fixarea tablei eutato pe zeazomelo marginale (pel. 3.3.6), $e asiguré att eonamitern inctedvilororizontale, eit gi imen- fnerea pozitiei in timpul execufici si impiedicarea Innscarilor sub electul incovoierii. foe Se va verifien comportarea placii ca sailva orizontalt in struc- tara. Prezentelo prescriptii mu cupcind prevederi speciale in acest 1.17, Plicile compuse tablk cutatd-beion se pot realiza ca ‘elemento simplu rezemate san continue, Modul de armare, de reas Jizare a continuitagii in dreptul veazcmelor intermediate ale ele mentelor continue, fixarea plicilor pe grinzile de reazem gi re somandivi privind alcituirea acestor tipuri de placi sunt euprinse in cap. 3 11.8. Prezentel tabla cuta insteneyiuni se referi: la. piteile compuse beton obisnuit, nesprijinite ia timpul executiel 4 avand tabla cutata de profil traperoidal, cu amprente cirewlare 0 perofii Inclinati ai cutelor gi ancoratA Ia capete de grinzile de Fenomare. In cazul folosirii unor table ale ciror caracteristici geometrice nu satisfac conditia de verificare a sigetii gi/sau a cforturilox uni- tare in faza de execuie, se poate adopta solugia ct sprijinire in- termodiars 4.19, Aplicareaplicilor compuse tabla cutata — beton impune’ experimentarca oricirei solugii de aleatuire, conform, prevederion din cap. 4, in vederea stabllicii modulut ‘de rupere af clementelor gi al wrindvirii conlucirii dintse tabla cutata si beton. Roaultatele obfinute pe baza experimentirilor suat valabile numai pentru tipal de plact compusi considera, executati in accleagi materiale, cu aceleagi caracteristici de alealwtire gi de incarcare: nu se pot face extrapoliri pentru alte tipari de plac Tipurite de plici compuse tabla cutati — beton care aut fort testate sunt prezentate in Anexa Ls, cu caracteristicile 4! revalla tele obtinute. 1.2, Comlucrare tabla cutati-heton 1.2.1, Conlucraren dintre tabla cutats gi beton poate fi asi gurata prin: aderenga, frecare, mijloace de conlucrare mecanic ancoriti la capit 1.2.1.1, Aderenfa: nm se tecomanda folosirea plicilor compuse la case conlucratea este asigurati numai prin aderenti. In caail incdrcitilor dinamice, aderenfa este distrust. dupa cAtova cicluri jnctrcate-descarcare, In cazut ineircirilor statice, adaronfa este eficient’ doar in stadiul nefisurat La calculul placilor compuse tabli cutaté — beton, aderenta se neglijears. Daci se considera necesara determinarea aportului aderentei, valoarea medic a_rezistenjei de aderenti se poate considera Sut = m+ 0,9 VR, it care w= 0,5 este un coeficient al cor difiilor de Incru care fine seama de Condifiile slabe de aderent: 12.1.2. Frecarea se realizeazd prin configuratia tablei ci tate, care’ poate fi cw profile deschise (Fig. tla) saul inchise ( 1b)In cazul profitetor.deschise, prin solicitarea tablei la intinde- te fn sens longitudinal, suprapusi cu efectul contradictici trans versale, so produce desprinderea tablei de beton, Tn caznl profilelor inchise, ia form’ de coada de réndunici san omega, contractia transversal produce 0 implinare favora- bili a betenului, activéind forte capabile si se opun lunecttilor 12.1.3. Mijloaccle de conlucrare mecanich se realizeagt rin presaiea la rece, odati cu profilarea tablelor, a unor amprente cireulace, ovale sau dreptunghinlare (Rig. 1.2a}, stanfarea‘wnot orificit lei (Fig.'1.2b), sudatea de fabli a upor ele. {saa a unor plasé de armiturk contina’. 1.2.1.4, Ancorajele de capat se pot realize prin gujoane cu cap sudate sau impugcate de talpa superioar’ a grinzilor de ofel [po caro se reazemi placa (ancoriri obligatorii in traveile de capat ale plicilor continue) (Fig. 1.3a) saw prin turtieoa tablet (numai in cazatl profilelor inchise) (Kig. 1.3b) Fig. 1d Ta cazul cind, din anumite motive, ancoraren dhs eapat nu se poate realiza cu gujoane cu cap, se recomanda sudarea pe fata supetioara a tablei, in axele reazemelor de capit, a unor profi (vezi pot. 3.3.6). Gujoanele cu cap constituie tipul cel nai folosit de conectori, cind placa” compusi’ tabla cutala— beton este dimensionata pentru a conlucra cu grinda suport. fn functic de pozifia cutelor fafa de axul grinzii se disting dou situa(ii = nervurile tablei sunt paralele cu grinda suport, eax in care interacfiunea tutala grind’ — plack poate {i realizatt; — = nervurile tablei sunt perpendiculare pe grind supor caz in care nu se realizeazi internctiunea totali intre grinds si placa. compusd. 1.22, Se recomandi folositea mijloncelor de conlucrare ‘mecanici concomitent cu ancorajele de capt. 1.3, Materiate 1.3.1, Betonul L3.1.1. Rezistenfele caracteristice si de caleul, precum gialte caracteristici de calcul se stabilese in conformitate cu STAS 10107/0-90. 11.3.1.2. Clasa minim’ de beton trebwe si fie BC 20, 13.2. Armaturi 1.3.2.1. Rezistenfele caracteristice side caleul, precwih gi_alte caracteristici de calcul se stabilese in conformitate cn STAS 10107/0-90, 132.2. Armitors (de reslateajs sau constructive) previ- zutt la plicile compuse tublt cutata-beton poate fi sub forma de are independents cu profile periodic legate cu sarma sau de plosa sudate, 1.3.3, Tabla cutats, 1.3.3.1. Tiputile de table cutate produse in fara noastr’ gi cavacteristicile corespunzitoare ale acestora ‘sunt cuprinse in cataloagele firmelor produciitoare. Tablele ce intra in aletulrea, plicilor compuse vor avea 0 rezistenfi la intindere de min. 220. N/mm, Se mentioneaza ci la noi in fara se produc table cutate ew pereji netezi. In’ vedorea aplicdrii solujiei de plact compusi tabla cntati — beton este nevesari realizarea unex table cu am- prente pe perejii inclinati ai cutelor, sau provederea altor mij Toace de conlucrare mecanicé intre tabla gi beton (vezi pet. 1.2.1.3) 1.3.3.2. Pentru realizarca plicilor compuse tabla cutata deton se recomandi tabla eutatd din ofel moale, OL 37, protejati prin galvanizare, cu profile trapezoidale. 5 1.3.3.3, Suprafejele expuse ale tablei de ofel trebuie prote- jate adecvat s& reziste Ia condifiile atmosferice specifice Se recomand’ protejarea prin zincare a ambelor fefe ale table Zincarca cu 250 g/m? pe ambele fefe este suficient& pentru Plangec intermediare situate in medii neagresive. 1.3.3.4. Se recomandi ca grosimea minim’ a tablei eutate sina fe mai mici de 0,80 mm, adincimea minima a cutelor si nu fie sub 40 mm, jar Ki{imea nervurilor in care se toarn& betomul si nu fic sub 50 mm. t 14, Principii de baza privind proiectarea plicilor compuse 1.4.1. Calealul plicilor comprs cutati — beton se face dupii metoda de caleul la stirh 78 1.4.2. Se jaw in considerare: = stiri limita ultime; = stiri limita ale exploatirii normale, 1.4.3. Verificarea Ia stile limit de rezistenfa consti in asigurarea capacitajii portant Ia incovoiere, Lunecare si fort’ tRictoare. Capacitatea portanti {a incovoiere si forté tHietoare ia in considerare cedarea plicilor compuse in accleasi conditii ca gi in cazul plicilor din beton armat 14.4, Verificarea la stirile limiti ale exploatirii normale consti in Jimitarea eforlurilor unitare si a sagefilor, atat in faza de exceutic, ct si in faza de exploatare 2. CALCULUL PLACILOR COMPUSE TABLA CUTATA — BETON 2.1, Premise de calcul. Ii cutatd — beton 2.1.1, Proiectarea plicilor compuse tab! cuprinde dow etape distinete: (0) Verificarea tablei cutate in faza de tur se referk la situafia in care tabla are rol de cofr proagp&t; In cazul in care sunt previzute sprijiniri provizorii, se va fine scama de efectul lor prin schema statick de calcul in aceasta faz 2) Verificarea plicii compuse: se refer’ Ia situatia de dup’ intirirea betonnlui gi atingerea rezistenjei corespunzitoare clasei, cand incircarile sunt preluate de elementul compus, An cazul sprijinirilor provizorii se va tine seama de efectut climinirii sustinerilor. re a betonului: pentru betonul 2.2. Acfiuni aleul ale actiunilor, ipotezele 2.2.1. Valorie normate si ciilor se vor lua conform fucireare si gruparea inc TAS 101011 ws Efectele deformatitlor in timp ale betonulai dia con- tractie, corelate cu curgerea lonti, se stabilesc in conformitate S10107/0-90 3. Tabla entati in faza de exccuie (rol de cofraj) A 2. u in considerare urmitoarsle inciretri greutatea betonului proaspat 9i a tablei cufate; — inciredsi din timpul procesului de betonare; — jucaredti Zeaultate din depozitari de materiale pe tabla catat’, suprainet rita sigetsi tablei (1) Greutatea betonului proaspit gi a tablei cutate se consi- dori ncireixi uniform distribuite cu valori normate. (2) Incixearile din timpu! procesuiui de betonare se refert Ja greutatea utilajelor de turnare si a oamenilor, la incircdri yeaultate cin operatia de botonare (se fine ceama de orice impact sau vibratie co intervine). In fiecare deschidexe, se consider’ pe 0 porfiune de 3m 18- ime sau, dacd deschidecea este mai mick de 3m, pe toath deschi- Geroa plicii, o inctzoare suplimentara de 1,5 kN/m#, In porfiunile rimase (dac} deschiderea este mai mare de 3m) se considera un supliment de jacixcare de 0,75 kNim? (Fig, 2.1). Aceste incirciri suplimentare vor {i amplasate in pozifia ce conduce Ja valori maxime ale momentelor jacovoictoare sijsau ale forfolor taietoare, maui proaspat dato- ea din groutatea bet yéutatee betonuluy proaspat si a table b) incdrcare siplimentard’ 45 KNim? | c intSrcare suplimentard 0,75KN/ a? Fig. 24 80 \ (3) Pentru acoperirea efectului unor inmagazinari accidentale de materiale de constructii pe tabla in procesul de executic, in Tipsa nor date concrete, sc va considera o incireare de 1 KN pe o suprafafa do (300% 300) mm? aplicatt in cca mai defavorabila pozilio, fark greutaten betonulai, fn proiectul de execufie al placilor compuse se vor preciza valorile limit® ale inc&rckrilor din timpul procesului de executic {de ex.: imcarcéri accidentale de materiale). (4) Dack sigeata maxima fy a tablei, sub efectul greutatii propril si'a betonului proaspat este mai mica sau egal cu 1/250 sau 20 mm, efectul cresterii grosimii betonului prin compensarea igetii poate fi neglijat. Dac sigeata maxima f, este mia maire decat 1/250 sau 20 mm, in calcule se va introduce 0 grosime majorata 4 belonului cxto valoare constant’ pe deschiderea elementulti, corespunzitoare la 0,7 fo. Incdrcarile suplimentase prezentate la pet. 2.25. Q). (3), (4) sunt cele propuse in EUROCODE 4-190. 2.2.4, Placa compusit Se jau in considerate urmitoarele fnckre’ — groutatea finisajelor, a instalafiilor, a tavanelor suspen- date; — cfectul contracfiei si al cutgerii lente a betonulud ; — incircarile variabile cezultate din procesul de exploatare. 2.3. Analiza stiri de eforturi unitare : 2.3.1. Tabla cutat& in faza de execufic (rol de cofrai). (1) Starea de eforturi unitare se determin’ in domeniul elas tic, (Tabelul 2.1. Fig. 2.2) (2) Rigiditatea la incovoiere se determing considerind ac- tiva introaga secfiune a tablei cutate; rigiditatea se considers constant pe toat& zona de moment incovoietor de acelagi sema, chiar dac& pe unele porfiuni ale sectiunit transversale din zona comprimat’ intervine pericolul de pierdere a stabilitatii (3) Schema statica se va lua in considerate conform pet. 2.3.3. 6 — ed. 1002 orBeek hkaikiet & af Zon de moment eovoietor pozttor cao ee esl snag ta tere sng gear ontare . Plea Compass 2.3.2.1, Stitile Jinwita ale exptoatarii normale, (1) Bfortutile unitare si sigetile se dotermind in domeniul clastic aplicindu-se regulile rezisten{ei materialelor pentru o st de ofel (Tabelol 2.1); nivalenta ., prin care secfiunea de beton se transforma in sectiones echivalent’ de ofel, se determina con- form STAS 10107/0-90. (2) Sectinnea de caleul gi starea de eforturi unitare se deter miné admifind urmiitoarele ipotece ~ jpotece Secjiunitor plane a lui Bernoulli; 82 RB BSB B22 S22. = valabilitatea legii lui Hooke pentru ojelul tablei gi pentra, ‘etenul comprimat ; = detonul intins se consider’ fisurat = conlucrarea total tabla cutatt — (3) Pentru zoncle de moment incovoietor pozitiv (att in canul plivilor simpla rezemate, cit gi in cazul plicilor continue ja cimpuri) sectiunea transversal de calcul este alestuits din jyotonul din zona comprimatt gi sectiunca tablet cutate (Fie 22a) (4) Pentra zonele de moment incovoictor negativ (reazemele gxinzilor continue co indeplinesc condifiile de la pet. 2.3.3.1) Sectiomen Uransversals do calcul sc va lua ia considerare dupa sos din Iuera; ti ied alehtuita din tabla cutatd si armature de sezisten{’, neglijandu-se betonul comprimat, (Fig. 2.2.00 (5) Pentru determinarea starii de eforturi unitare gi a Aghy (ly — 0.5 Xe), unde ay — aria soctiunii transversale a tablei cutate; Ry — rezisten{a de calcul a ofelului tablei cutate; am’ = cocficient al conditiilor de ler apreciat experi- montal; se considera egal cu 0,3; Jy — Sntvimea wiki a sectiunii transversale definita ca distanfa de la fibra cea mai comprimati de beton 89pink Ja centeul de groutate al sectiunii ‘table’ cutate; hy = 3; — defineste pozitia axei neutre in stadiul limita ultim care va indeplini condifia : — tapimea do calcul a plicii compuse; R, — rezistenga de calcul Ja compiesiuae a betonutui In cazul in care 4 > fy, se poate considera in calcul ef efortul de compresiune repultat penta sectiunea formata din betonul de deasupra tablei gi aria thlpii supericare a acesteia echilibreazd ofortul de intindere rezultat pentru restul sectiunii tablet. 2.5.1.2. Momento incoveietoare negative (reazeme). 1) Capacitatea portanta este atins in condifiile accoptarii ipotezelor de Ia pet. 2.3.2.2. (2.) (2) Sectiunea de calcul s° detineste conform pet. 2.3.2.2, (4) (3) Pozifia axei ucutre plastice se determin’ din conditia, ae echilibru’ a rezultantelor eforturilor de intindere, respectiv de compresiune, in functie de seeriunea de calcul (fig. 2.3). (4) Capacitatea portanté la incovoiere rozult& in functie de porifia axei neutre, scriind ecuafiq de momente in raport cu una Gin fezultante. Valoarea de calcul a momentului capabil reaults. prin reducerea acestei valori cu un coeficient al conditiilor de Tucra m = 0,8. 2.5.2. Capacitatea portant 1a luascare Pentru verificarca lunecirilor, pe o Téfime.de plack 5 (in caaul plicilor compuse fir ancoraje de capi), lunecarea maxima fde caleul, Zi, nu va depts) capacitatea portant& corespunz’- toare cedari prin lunecare, Lys? Eee Le 2'5.2.1, Lunvcarea maxim’ de calcul, Zuie, se poate apre- cia, simplificat si acoperitor, ca fiind ‘reaultanta eforturilor ce ‘compresiune din beton, 1,’ (Fig. 2.3) Lents 84 Ny = 0,8 + b+ R 90 Aprocierea simplificata a lunccirii maxime de calcul se ports lace po basa propunstifor din cade dieufilor roferitoare la Normele curopene (32) 2.5.2.2. Capacitatea portant corespunzAtoare cedarii prin Iunecare, Lye, se determink astfel Len = 60% in care: 6 = lafimea sectiunii de calcul Ia nivelul planului de lunecare; 1, — lungimea de transmitere a lunecatilor, care este distanfa de la ieazem la o fisuri transversala cate poate aparea in momentul cedatii prin, lu- necéri longitudinale; lungimea f, se apreciaz’ jin functic de schema statick gi de incAreare a clementului, astfel Pentru clementele simplu rezemate : 1, = I/4, In cazul umor sascini uniform distri- Tite: 1, = distanta de la rearem la forta concentrata cea mai apropiata, in cazul waor forte concen- trate simetrice. Peatnu clementele continue, 1, se apreciazd ca si pentru clementele simpli tezemate, conside- Fandu-se ca deschidori? — distanja dintre punctole de monteat nul, pen tru deschideri intermediate — deschiderea totalé, in cazul celor marginale, s, — valoarea de calcul a cfortului unitar de lunecare, stabilit pe baza valofii medii obfinute prin in- corciri pe epruvete %, (vezi punctul 4.1): pent, Thy mig 09: Ye 12S. Ye 2.5.2.3. Din punct de vedere al initierii lunecirilor se dis- ting 3 moduri de comportare: (1) Comportare neductil®, dack lunecarea initials de capat si ruperea coincid. a1set @) Comportarea semiductili, dacd lunecirile do capat de- pisese 0.5mm sub efectul unei incireisi de (,2 ori sarcina de éxploatare; in acest caz se vor provedea obligatoriu ancoraje Ge capat ce se vor calcula in conformitate cu Normatival P §3-81. (3) Comportare ductila, dac& lanecirile de capit nu depa- sese 0,5 mm sub efectu! unei jrickredri de 1,2 ori Sarcina de Ploatare; in acest caz nu este necesara determinarea capacitatii portante la lanecare, raperea producinditse prin incovoiere (veri pet. 2.5.1) 2.5.2.4. Se recomand’ realizatea plicilo® compuse cx com= portare ductili, respectand prescriptiile de aledtuire (cap. 3) si findnd seama de rezultatele incercirilor experimentale (cap. 4). 2.5.3. Capacitatea portant Ia fort tAietoare, (.) Posibilitatea de cedare la forfa t&ietoare se ia in consi- derate numai in cavuri speciale (plici.cu grositc mare gi deschi- dere mic&, incixcate cu sarcini relativ mari) (2) Capacitatea portant’ Is fort tHietoare a unei plici com- puse'de latime ogal cu distanta dintre axele a dows nervuri se poate aprecia ca pentru plicile din beton armat, astfel: Typ = 0,75 by hy * Rr mn care by — Titimea betonului cuprins intre peretii a dow’. © nervuri succesive (lafimea medic in cazul profi- Ielor deschise si }ajimea minima in cazul profi- lelor inchise) 3. PREVEDERI CONSTRUCTIVE 3.1. Grosimea plicii ‘ 3.1.1, Indlfimea totaki a plicii compuse, h, trebuie si fie de min. 80 mm. Grosimea betonului deasupra tablei, #y, va fi de min, 40 mm. 3.1.2, Dacé placa conlucreazii cu grinda de reazem, sax are rol de gaibi, grosimea totali 4, trebuie s& fie min, 90 mm, jar grosimea belonuli, #, min, 50'mm 92 5.2. Agrégate Dimensiunea minima a agregatelor se alege in functic de cea mai mici dinicnsiune a tablei cutate in contact cu betonul gi nu va depasi cea mai mici dintre urmatoarele valoti (Fig. 3.1.)/ = 0A, — bf3, = 16 mia, bb | nervuri deschise Fig. Bd 33. Armarea si vs ior cor 3.3.1, Tablele cutate utilizate vor respecta conilitiile de Is pet. 13.5. 3.3.2, In cazul tablelor culate cu nervuri de Kifime incgal agezared fablei in placa compusise_poate face fie in_pozitia. in. ‘care se Goloisazi nervurile inguste, fie in cca in care betonul se toamt ta~nervurile Tate Tn primul caz, pozifia tablei este defavorabila capacitatii portante a clementului compus, dar permite amplasarea instala- flilor in spafiile ctéate de nervurile late ale tablei 3.8.8. Deasiupra nervurilor tablei, atat in cazul elementelor simapla fezémate cit si al celor continue, se prevede constructiv 934 (plas sudat& sau bare indopendente) demin. 0.2% din aria sccflunii transversale @ betonalui situat deasupra ner yurilor tablei, avand rolul de: — armituri de repartitie in zoncle de sarcini concentrate (vezi pet. 2.3.4.) mabundtajivea rezistenfei In foo. 3.3.4. Armitura de rezistenti dispusi deasupra reazemelor pliciloy continue va fi min, 0,2% din, seefiunea transversal a }etonului situat deasupra nervurilor tadlei Conditiile privind diametrele minime gi masime utilizale distanfele dintre armituri, grosimea stratului de acoperize cu Yeton si lunyimile de ancorare sunt cele din cazul plicilor din Seton symat cu ami’ de rezistenfa pe o directie fn cazul unor valori mari ale momentelor incovoictoare ne- gative; care ax conducr Ja procente de armare prea mari pe rea- Gem, capacitatea. portant poate 6 sporiti prin suprapunerea panourilor de tabla deasupra reazemelor pe porfivmea cle moment negativ. inibin z 2 atectzons Electronituirea este un procedeu de sudarc semimecanizati jn media protector de bioxid de carbon. Se utilizeazi CO. de puritate 99,9% si umiditate sub S00 mg/! 000 1 3.3.3, In ca sii-plt = gujeanes acestea_se vou S36. Ancoririle plicilor compuse obligatorii pe rea zemele marginale se realizeamt astfel — in cazul prinderii tablei de grinzi prin electronituire, de+ acupra tablei se prevede, transversal pe directia cutelor, un cle ment de impicdicare a Tunecisilor {profil corier Jaminat saut indoit Ja rece etc.) + + — in cazul prindesii tablet de grinsi prin. gujeanc cu cap smpugcat, acestea realizcazd_pe de 0 parte conbucrarea: phicht cempuce cu grinda metalied, jar pe de alt& parte ce pot considera fa elcmente de prehiare alunceinior dintre tabla cutat’ gi beton, 96. 3.4, Condifii de recemare 3.4.1, Plicile compuce reazey sau_beton pe cma de 75mm, iar tabla cutata pe min. 50m In cazul jn’ care reazemele sunt zid&rii (din cirimi 1 cazul int care reazemele sunt xidirii (din cirimid’ sau ‘locur) “lungimite minime de reremace sunt G00 mms nsjeete boca, tang re sunt 100 mm, respectiv 3.4.2. In cazul reazemelor intermediare fark 3 azemelor intermediare fir continuitate, lungimiie’ de rezemare, din ambele piri, vor fi de min, 50 mm cind reazemele sunt din beton sau ofél (Fig. 3.2c), respectiv min. 75mm, cénd sunt din zidarie (Fig, 3.2.4) aie —fomemeesncetasone | PERE aT Reazen 6e copit Reazep intermediar| ra Gee Eye betes continuitate | #8] Lo elju. fn eat rawomelor intermediare_ ca continultat, ope tive SUllor Sn drptal Hxwemetor gin ofel san elon sap ain 100 mm (Figs 3.2. 2) . Oe a mouriloy de tabla in, dreptul raromelot ccanditnaaren, panos? gia eletrontaire in mode do COpt conginsitate, agli in cal ponders panowsor do tabis ger ite de ieauein din ofa Amprentarea tablelor 3.5.1, Ampcontarea tablei (vezi pet. 1.2.1.3) se face pe porate guclinagi af eutelor tablet actfel incat amprentele = pAtruncl jn beton (vezi anexele BZ, B4, B3)- 5.2, Repartizarea ampcentelor pe Tungimes tablet se face wniform (vest ANEXELE B) 3.5.3, fn cazul amprentelor circular a Tauprontole ee vor amplasa dvcalat, pe cot pufia > F8e- dari, in functic de indlfimea cutelor tablet "M inmmetral amprentelor va veprezenta, 1/4— 1/5 din inl: timen catelor tablet, astfel ineat si fic posibilé realizarea. =e! fines cGorespunzatanre @ amprentelor in vederea prebieit Tee necarilor: jnalfimea amprentelor va fi eg metal amprentei, dar cel putin 7 mm. se recomant ext aprox, 12 din dia- ‘A — BETOS 4, INCERCAREA, PLACILOR COMPUSE TABLA cCUTAT, Pentru upmisiren comportaril, placitor compuse tabld culate ‘peton ce vor face dow’ tiptri de incorelna gi anumes cerca pe epraveto, pentr ‘estarea conlucrarii dintce tabla cutati si beton; : « peercdri pe elemente, care se fac asupra unui anamét CP de slack fie oa seopul stabiiri unor parametti ce neers Me de Black, Be eo act celeu, fie pentra wrmfrirea comportirit de ansamblu a plicii compuse. 26 YU 4.1, Tnceredst pe epruvete (0) tnceretrite so fac pe epruvate compuso tab amprentata- botoh Fasiite de tabla se decupaaad din panoarile ds tabla cx PePM inate la realizearca placii compuse, iat betonul va cores- punde clasei de calitato a celui folosit in elementul compus. (2) Prin aceste_ incerciri se wrmMlieste stabilirea efortului wnith? de Tenecare ¥, dintre tabla amprentatt gi Uetow, necesar ween iniclt capacitiii portante la lonceare a. plaeii compuse (Goat pot, 2.5.2.2) {@) Tncereagea se va face pe epruvete gi conform scheme! de pringipiv din Wig. 4.1 . (i) Se vor incorea minim 3 epruvete identice, determina: du-se o valoare medic a efortului unitar de Jowecare dintre tabla i beton. (5) Rezultatele jncercérilor vor {i valabile doar tipulut gi gcomtetrici amprentelor testate, 4.2, Incerciri pe clemente 4.2.1, Aspecte generale, (i) Mrcerctrile se fac: pe elemento Ia sears natural, veer zentatlve pentru plangeul ce se exccuth, rospectZinduse rezemarea Frincarcarile ceale; pentru cael eoreat all unor incest uniform Histribuite, se recomands echivalarea acestora cu 4 forts concen- rate stabilite ca in fig. 4.2, pentra simplificarea sistemalui de inclrcare. __ (2) Prin acesto incercisi se wrovireste obfincrea nor dato pezing.eaental plicit coms tabla cutati-boton, evidentiind forja de rupere, modal de tupere, variafiile inciccare-sAgeath gf incarcare-lunocare. ‘In seopul stabilicii unor parameteii co intervin ia relagiile teoretice de calcul a capacitatii portante (la incovoiere, lunecare saul tSiere) se recomanda ca fncerearea si se faci pe elemente Fackrcate gu 2 forfe concontrate, situate la L/4 fafa de reazeme (3) Se disting 3 moduri de rupere (Fig. 4.3) si,anume: prin incovorere I, prin lunecdri longitudinale IT gi prin taiere LIT (veei punctele 2.5.1., 2.5.2 si 2.5.3) 1 ca, 1002 ”otis de Hie anprentats 2 baton 3- placa. pert fzargo butenla & s frapamares neacianl ts baton ‘E-bulen ge ancorare 5 Blaca fxatS mecanic sau prin eudord de Fgle de Fable 1, prin care se tran nite trja. de tracfone aad finatB oplatanal gre Fig. 41 Pig. 42 98 Big. 43 (4) Rezultatele incereirilor vor fi, valabile numai_pentru tiparile de plici testate, privind deschiderea elementelor, tipal ce tabla cutat’ utilizat, grosimea botonului 4.2.2, Blementele experimentale. (1) Incerctrile se efectucazt pe minim 3 elemente simplu rezemate, Pentru plicile continue, se vor incerca fie clemente Continue, fie clemente simplu rezemate po care se simuleazi mo- mentele de pe reazeme, (2) Lajimea reazemelor clementolor ce se incearct va fi mai mick decat litimen reazemelor reale, iar Kifimen de aplicare a ine&rcsilor va fi mai mich decit 100 mm. (3) Blementele experimentale se vor alctitui, respectand pre- vederile constructive de la cap. 3. (#) Baterilele componente vor respect cali pentiy structura reald gi se vor lua in considerare con! Je solicitate form pet. 1.3, {3) Elementele experimentale sc vor tuina in conditiite de lucrw ale plicit compuse reale. + (6) Lifimen ba plicii de incercat mu va fi mai mic’ decat: — 3 ori grosimea totals — 600 mm; — litimea de Livrare a panouhui de tabla cutata. (7) Pentru eliminarea eforturilor de intindere din beton si definirea lungimii de tranemitere a lunecérilor L,, se prevad sub forfele centrale, pe intrenia Litime a elementelor experimen: tale si pe toath grosimea betonului ffsii faconate din tabla (Fig, 4.3). Acegti inductori de fisuri se degreseara inainte de betonare. a plicit 99(8) Concomiteat ‘cu clementele experimentale se vor turaa probe de beton (cuburi si prisme) in vederea determingsii caracte- Fisticilor fizico-inecanice rate ale botonului (rezistenfa a com- presiun, respectiv modalul de elasticitate) conform stundardelor in wigoare Pentra doterminarea caracteristicilor reale ale tablei eutate siale armaturilor de rezistent4, se extrag cupoane dia panourile Se tabla gi barole de armaturd si se incearct la tractiune coaform standardelor in vigoate, 4.2.3, Blectuarea incercirilor’ experimentale (1) Incercitile elementelor experimentale cuprind 2 faze si anume — incercatca initialé, in cadvul siceia placa este supusi uni inclreiri ciclice impuse; = incercarea finalé, in cate placa. ests incircatt in tepte, ii la rupere, ia regim de solicitare static (2) Din seria de 3 clemente ca se inceared,, uaul poate fi in coreat in regim static, pana la rupere (v4 s& fic supus incercisii Snitiale la incdrcdri ciclica) cu scopul determinarii nivelului in- cfsearii ciclice la care vor fi supuse celelalte dou’ elemente din sruph. 3) Incerearea initials. Blemental expérimental va fi supus unei incireiri cictice impase, care va varia intre limitele 0,5 f¢ gi 1.55%, unde fF este fie valoarca forjei de exploatare stabiliti experimental (pct 4.2.8. (2)), excluzand groutatea proprie a clementului, fie 0 va- oare apreciati teoretie cu caracteristicile fizico-mecanice reale ale materialelor. Jn EUROCODE 4 se recomanda pentru incercarea inifialé 5.000 de cicluri aplicate timp de cel putin 3 (4) Incérearea finals, Hlomentele ce au fost deja supuse incerearti inifinle vor fi Iinciicate in trepte, in regim static, pind la rupere. Pe tot parcursul incercirii finale, s¢ va urmiiti valoarea fortei de tnckrcare si a sigetilor aferente. 100 4.2.4, Interpretatea reaultatelor incercirilor. Capacitatea portanti a plicii considerate va fi cea mai mici dintre wmatearele valor — 0,75 din valoarea forfei de incizcare, plus grewtatea pro- prie a elementului compus, corespunzdnd wnei sigeti de 1/50 ain deschidere; = 0,50 din valoarea forj¢i de rupere prin Iunectiri excesive {comportare semiductili) ; = 0,75 din valoarca medic a forfeit aplicate la rupere pe clementol experimental in cazul conlucririi complete (comportate ductils).Ss rPTeep TRE TEPESRFHHITTE PEE SHE OHTA ERO ANEXA A norari, 1. CARACTERISTICE CHOMETICE 1 = dlesciideren pelt eomapune a T tajnnea ue calend a pldott eoimpuser ® Ti savimea de ealsul a plicli compose: » ntgsnes pelt compice; i T fanlyimes otld a soofiunil, omtswrate do 1a fibea supe (ark de beton a axa ce-trece pein central de arevtate Sechins tables eatate a = drosimen betonalul de deasupen tablet; om T tdjinnca do vepactitie » inteedrlor concentrate sau Hiniace paraisie cx deschiderea plicit oy = Taginea efectiri de achiuse a Tlnolretritors te T yangimes de rransmitere a lunecttilor fabli-beton: A X seebianes esasversié a tablet entate: a TZ fectiuea transverets a axmttucis de revistent; : TZ pontia axot aentre ie domenivl elagtie pentru seetiveen He ealeat compus so = peritia axet aewtve ta domeiot plastle pertrn sectiorea stent comport 2, FORTE §t MOMENTE Pe = forja de rnpeve a elomentului experimental X — jesultante sfoctuslor unitare normale de eonpresione An ‘Deton i ear ita de realstenf@s Xoint = rezultenta efostasilor wnitare normale de tntindere sau de Tonpresiave din tabla evtata fa domental plastic, Na = eequltasts, sosturilor uaitare normale de iatinders din ac fuituen de reistenit; r — Forja titanre mmnslad de cateal; yh — apacitaten portanth covespantoare cedsett prin tuueeare; Tyr = capacitntes portants In forfa tSitoare; Ay — momoatal produs de iecreteile dia faza de exoeafie prelaat tle seofiunga tables eutate: ME = momeital prodys de idedredsito Ue explontore, proluat de Soehiunes ce caleal compas aw = monientul capabil al aosfiouil ix starea limit de rovistet8, 102 FARRER FFT PEPFAR FAFA TTR FM A PRAT UAT HUT 7 3, REZISTENTE. Rae Re — renatenya earacteristich In compresione a botonuli respec: Tee ilonts de calcul la comprestune conform STAS 10107) 1995 Fun Be = feslatenja caracteristich a tntindere a betorulsi, respect TeEliteafa de'enleut la tntindere. conform STAS 10107/0-90; Roo Po = tesigtenta caracteriatich, respectiv do eaoul a ofelulat ta ‘Sel culate, of STAS 101080278; R = revistonfa de exleel armitarli de cexistenpt, conform STAS 10107/0-90; seomed = valoarea medie « reristenfel de aderentt. 4, BFORTURI $f DEFORMATIT en w etorterite uaitare normale is fie extreme (ofeioad gh Sopeions) ale fabio ab foetal Int My = tovtrie untare normale ta file estreme ale tated seb teeta tal 48 = efortul uaitar normal tn acasttur de retstents sul efectst inna = efor unitar normal mansion te atow gub ofectnl Iai PE: agente mass a tablet culate aub efoctal greets prope Sr evonolat prasad — Hegeata mma a setiunil compute sub efoctnt Ante oF Ge" explentare 5. COEFICIENTI ” — coeficient al condifilor de Taeru: i T perametea stabilit experimental pontew dstevmicaren caps RSG povtante is lunecare ” = toeficent de echivateata, cf, STAS 10107/0-90 HR jprevarereeerett He PP PrELEMENTUL TBA tetice ate elon 1 ae 8 nar a Te ANEXA 8.4 ANEXA B.2 ELEMENTUL TBA'-250 Scheme statice ale elementetor testate in far 1 Toenarea baton 1 Sabicea capaci Es feeen el, @ EP ecoaares pentru estae striate gf Awapleat one) gag eure EA cats 105,ANEXA 8.3 ELEMENTUL TBA =3,0. ‘Schane statice ale elemenielor teslete 1 sties cept parton 1 Yumaras olen sivalarea petra testre 3 i uitra ast ob sete Sapte “wes ANEXA BL ELEMENTUL TBA -2, ‘Schema siatice ale elementelor testate, sass seen parioe | ernest es eh Garaute st vena tee re & Seslonea plicit epere Ula eutatd-2eton oatANEKA 6.5 ELEMENTUL TBAC- 20235 Scana_stoticel ale etementalar estate. tae eee 3 tes ena ‘seit en Pp nce ere cennearer peta fsa Tainan snes eo rsa) tgp ewes EPCS, ANENA CL BNEMPLE DE CALCUL A, Plack compuss tablé cutata — Lotoa simpla revemats Aut, Alestuicea plic Se core realizarea unel plici compuse tablt eutals-Leton, sinplu rezemats savtod deschideres 2,536 m, lnedtreata untfornt distribuit euo tach eave (atts) ‘8900 Njent Se alage o taht cutaté de tip 187.5% 60. 1,0 cu necrutite paratele ev des- ‘viderea sled a plicit, baton DC 25; grosimen totald a placit se alcge 100 mm Alettuieen plicit este preseatatt in Fig, AL fd culals worse A2, Carnetetistict geometrlee ‘Avaad in vedere madul de dispunesea tabici cutate,caleulal static gi de exouinarea eforturilor se face pontew 9 fagio de plack cu litimea de tim 41 esclidorea de 2.3m. 6, ‘Tabla cutats Caracteristictlc geometrice ale tablei eutste, determinate conform 2.3.1.2 1985 mms Fy = 85 + 1D muds yy = 204 eas ys = 59,6 ram. Placa compus. Caractevistcile geometrio (posfia axsi aeuce pi moment de inetie se detecting eottoem tnbeluot 2 ‘ sg Contcientul de echivaten|a ne sin in considerare conform STAS 10107/0-90 Isa cousiderat v= 0, Yor = 49 mm S540 mum ys Hey =O; 94m GO: uy = 39,6 mm 1, = 467 + 10! ma Sea considerat si asi eompriaate din leat yp m AD, avind in vedere inifimien mick a 20> fwgea {abiei culate 109AS. Verili Conform puuietolui 2.2.3, incdredsile preluate de tabla eytath in timpul cexecufiel sant — groutates proprie tabled gi greutatea betnaulst a tablet culate Sn fara de executic, prosept en nee = = 2299 Nihon = inctredsi din procesu do betouase 5. «+ + « 1500 Nim FOAL: 3199 Nims = tucireare concenteath din deporitéri =... 10008 Seb ofeetul acestor incre, pentra fasla de feb de 1 m Mfime, simpla ezemate, avéod Gesebiderss 2,0 fy Ze2ult6 eferturle yoitare uormale maxtme ‘confers 203.1 3390+ 108204 = SS Oe 3.332 - 109 39.6 as ‘Eforturile waitace on; ana trebule ah respecte conditin de Ta punctol 24th 80 Njmnt = 199 XJ to, mas MO Nfout Se obseevi. eb ao,» dopsyeste valoarea admit eu cea I deeats accoplabila deh erlelaiee verifcdet surt satisficute, Skgeote maniina a tablekcutate trebisle sh respecte condi ie de Ia puretal 24.13 ‘epigire consi= 3 5: 2.500 RIO 2 om < Se 19,88 min Some Fa a iso 122 am > 282 Se ves stgete conform 22:38); donee mar = 12,2 mat > 28 210 rom, sexult& mecessel majoraren grosimili betonaln) cw 0.7 fe. ResuitS o. sascind suplimentarl coresprssitoare unei grosimi de beton proaspat de 0,7 12,2=8,5 2m lortorile unitare normale si sigenta ccrectate vor fis og, ee 84 Nfnun®; tos = —165 Njans®y fawn = 12,8 mm AA, Velificarea plicit compuse la starea Timitd do expleatare. Elorturile waitace normele mexime, serutate din inclrceres normals de ‘3000 fmm, pentce seejiunes comput, results conform 2.3.2. 6250-60-10 a= = 80,3 Niont Bat = 467 S08 i ao nn = 8 290-100 16 aT = 33 Nlmat Se verifiet efortorile wnitare nonin geapltste din svprapurerea electelor, conform 242.15 ee inf = 5 4 of, = BA 80,3 = 164,3 Nhamiot < (0,800.9) 210 cca yp = = 163 + Om 163 Nyman? < (0,8..0,9) 210 ih men = = 3,3 Names < 0,8 © 13 = 12 Nea? Stgeate maxiral Sub electul Iacdrctli de explostare de 8 000 fon serslth: (5250-108 W821 108 467-10" “ae = 4,15 oom, Se verified stgeate maxims conform 24.2.2: Iman = Sy + JE = 12,8 1 4190 16,990 = 16.65 mom Elocturite wnitace tan se caleuleasd coulorm 24201 inle mavime sub aspeetel Inefrctrilor normate TE, = 10 000% hy 1000 x 40! . Senay = 27 me SRI 50000 mo 10.600 - 30 000 000-467 10% omen = = 0,107 jms? = 3,07 dam Verticarea Timitdsfi efortului tangential maxisn rae se face pe baz cotditiel do la pet. 242.1. (dupa determinarea. valor de ealeul & cfortetet sunitar de Ionecare 7, pris Sieerettile experimentale presentate la pet. 4.1). AS. Ver CCepacitstea portantd Ja incovoiese xe determink conferm 2.5.1 icarea pci compuse Ja starea Timits de sezistents. wh yo 100 = 20,4 0 79,6 mm. a EO 37 mm 0,5 hy 39,8 mos Mi we 08 + 1985 +210 (79,6 — 0,5 + 27,7) o2 17,5- 100s mm. ui“Capscitates postanti 1s Kuseeare se determing conor 2.5.2, Danecarea maxims de calcul, Zee, rextlth 7 156 oe S304 a Leste m= Ny = 0,8 + 100 Acmatt vatoar se va compica ne expasitatea portaniscorspupaace cnttsl Sat tatsete, Eye, ce sve cic. (eonstrdo Ly tM) anh See EEe, Mtoafae Sat eiotut sitar do looaces 7, Ones tester upediuentae (rest pete At) ANENA C2 D, Place compust tabla eutats-beton siuypla rezemats, sprints fa tiespat execufich BLA, Aledtuirea plac Se cere realizarea unei pltel compuse tablf cwtat-beton, simply regemath ste desehidere 8 @ ay, Sacsecats nif. disteibuit en p — 10 000 Sit Sealege wemtinarea aleauire: tabla cutats ety 187° OU + LU, betes obigmie DC 25, Aledtulrea pldeii este prezentath in Fig. BL Nervuletablel cutate sunt orieutdrile patel cu deschiderea mica a pldcii= calealut pliii compose se face pentru o Hayle de Li lsjine pe dive his went a pitt BW. Cavucteristici yeometeice (pentru 1 1 i8fiae). Tabla eotath Cacacieristicile geomettice te suet brmatoarete Je sect Craneveesile 9 Ladled v= 386 mam, = UINS ant; Jy = 89 FOC ty = 204 om: Scotiowea compos tabit cutaticbeton, Porifin set neutte sf momenta de lertie xe determin confor tabelulai 2.1, wind In vedere modal de soliettare (moment isco-oietar posit) Cooticientul de echivalen|s nso iain considerare conforin STAS 1010740-90 peut daterminarea slouluini de elasticitate vorectat, 2, ava conciderat re portal e = 0,6. ezilid urmateasele caracteristici geometrice: Yor AT mm <0 mi; Joy m3 my go 6B am You M42,00 mons Jy m 989+ 108 mat 8 — ed. 1002 113 .