STADIU ACTUAL IN FRIGUL NAVAL Consideratii generale La bordul navelor, instalatiile frigorifice sunt utilizate in cadrul instalatiilor de conditionare a aerului din incaperile de locuit, pentru mentinerea temperaturilor scdzute in magaziile frigorifice sau pentru transportul gazelor lichefiate. “‘Realizarca instalatiilor frigorifice navale impune atat respectarea conditiilor generale cerute oricarei instalatii frigorifice.terestre, cat si a conditiilor speciale impuse de instalarea lor la bordul navelor, si anume: - Respectarea regulilor specifice constructiilor navale stabilite de Registrul Naval Roman, sau, pentru navele construite in Santierele navale din alte fari, de catre institutii similare, recunoscute si acceptate de R.N.R. Aceste reguli impun conditii asupra materialelor folosite, asupra functionarii in exploatare, asupra probelor, reviziilor si reparatiilor etc. ~ Conditii de functionare specifice referitoare la mediu si la stabilitate, cum ar fi: temperaturi de condensare, implicit presiuni de condensare, mai mari decat pentru instalatiile terestre. Totodata, instalatiile trebuie si functioneze in condit si tangaj. Exist valori limita, stabilite, la care aceste instalatii functioneaz specifice de ruliu normal.— Dispunerea instalatiilor in spafii reduse, oferite de condifiile de la bordul navelor. — Asigurarea unei fiabilitafi deosebite si a unei sigurante in exploatare mai mare decat in cazul instalatiilor terestre, in conditiile limitarii numarului, sau, in cele mai multe cazuri, inexistentei compresoarelor de rezerva. Toate aceste“conditii cumulate conduc la realizarea unor scheme specifice instalatiilor navale, complexe, cu un grad mare de interconectare.a partilor componente. Clasificarea instalatiilor frigorifice navale 7 A. Dupé destinatie : A.1, ~.instalatii comune tuturor navelor; A.La instalatii de cambuza (provi A.L.b ~ instalatii de climatizare; A.2. ~ instalatii specifice navelor de-transport frigorifice; A.2.a— instalatii de racire a magaziilor; A.3. ~ instalatii specifice navelor de pescuit oceanic (tehnologice); A3.a~ instalatii pentru congelarea pestelui; A.3.b — instalatii de preracire a pestelui; A3.c ~ instala de producere a ghetii solzi din apa de mare; B. Dupé temperaturile realizate B.1. - instalatii de climatizare; B.2,—instalatii-de refrigerar B.3. — instalafii de refrigerare si congelare (mixte); B.4. — instaltii de congelare. Alte clasificari se mai pot face in functie de-tipul de agent frigorific folosit (R12, R22,.NH5, R134a etc.), dup compresoarele folosite, dupa tipul detentei,< Tipuri de instalatii frigorifice navale Acestea sunt toate de tipul cu compresie mecanica de vapori. fn marea majoritate a instalatiilor frigorifice navale, comprimarea se realizeaza cu ajutorul compresoarelor cu piston. Totusi, la cele mai noi tipuri de nave de pescuit oceanic gi la transportoarele frigorifice,. instalatiile tehnologice principale (de congelarea pestelui, de refrigerare si de racirea magaziilor) sunt echipate cu compresoare elicoidale. Din punct de vedere al temperaturilor de vaporizare, instalatiile sunt realizate dupa doua tipuri de scheme: — instalatii frigorifice. cu o. treapta de comprimare; acest tip de instalatie este folosit pentru instalatiile de cambuz, de climatizare, de preracire $i de ricire a magaziilor de find de peste: ~ instalatii frigorifice cu doua trepte de comprimaré; tip de instalatie folosit in scopul obtinerii de temperaturi de vaporizare de. 40°C si.este realizat pentru instalatiile de congelare si de depozitare a pestelui congelat, pentru transportoarele frigorifice de tip Polar IH] si Polar VII. Supertraulerele de tip Superatlantic ‘sunt echipate cu compresoare elicoidale care functioneaz cu o singura treapta de comprimare. + Necesitatea utilizarii frigului la bordul navei Prin natura activitatii unei nave; hrana echipajelor a’constituit din cele mai vechi timpuri o problema care nu a fost rezolvaté decat la aparitia si dezvoltarea conservarii alimentelor cu ajutorul frigului artificial. Astfel, marina se numar& printre primii, beneficiari, adopténd.-noul. sistem de. conservare -a alimentelor, produsele alimentare pastrandu-si calitatile organoleptice (gust, culoare, miros etc.). Dupa 1965 ia amploare si in Romania pescuitul oceanic, impunandu-se astfel promovarea unui nou tip de nava, si anume nava de pescuit oceanic si nava colectoare. Acestea asiguri pe Mnga pescuitul propriu-zis si prelucrarea, congelarea, depozitarea si transportul in conditii de congelire a-pestelui pescuit. fn jurul anului-1960 a inceput transportul masiv, la distanfe mari, a | @. In aceste rezervoare pentru gaze gazelor naturale in tancuri speciale maritilichefiate, fluidu! se afl& in: stare lichida, la temperatura de fierbere ( in medie 111°K pentru metan) si la presiunea ambianta. ‘in prezent, toate navele maritime si cele fluviale dispun de instalatii ; frigorifice de cambuzi, fapt care contribuie substantial la asigurarea unei autoriomii mari-de navigatie, conditie-esentiala pentru exploatarea eficienta a navelor in actuala conjunctura economic’ mondiala si de dezvoltare a transportului pe apa. . Necesitatea cond acrului la bordul navei - Instalatiile de climatizare de la bordul navei sunt menite sa asigure ‘confortul termic in anumite spatii-cum ar fi cabine, P.C.C., timonerie, spatiul destinat servirii mesei (careu), infirmerie, saloane. ‘Acest tip de instalatii s-au dovedit a fi necesare datorité schimbarii , destul de rapide a conditiilor climaterice in situatia strabaterii distantelor mari ‘fritr-uni ‘timp relativ scurt. in decurs de zece zile nava poate trece de la conditiile verii toride (Ecuator), la condifiile unei ierni aspre (Cercul Polar). Din acest motiv, nu este suficient& numai ventilarea sau incdlzirea inc&perilor, ci se impune tratarea complexa a aerului, adic& climatizarea, rolul instalatiei fiind tocmai acela de a asigura echilibrul termic si biologic al organismului uman in urma stabil | ac&ldurii-si noxelor produse prin metabolism. Se va urmari adaptarea, parametrilor aerului climatizat in functie de rii parametrilor mediului ambiant, la valori ce asigura preluarea integral parametrii aerului exterior. Pentru instalatiile de climatizare naval, parametrii de calcul se definesc in STAS 10693/76. Conform acestuia, parametrii de calcul si exploatare a I.C.N. (instalatia de climatizate navala) sunt: temperatura conventional a aerului interior si exterior; © umiditatea relativa a aerului interior gi exterior; temperatura conventionala a apei de mare; numigul de schimburi pe ord.AGENTI FRIGORIFICI _ Prezentare generala Functionarea masinii frigorifice presupune existenta si interactiunea a tei corpur ~ cel cald (spre exemplu mediul ambiant); — cel rece (obiectul'a carui temperatura trebuie sc&zuté sau mentinut sub cea a mediului ambiant); — cel care circula in instalatia sau magina frigorificd, transportind caldura in sens invers tendintei sale normale (si anume de la “rece” spre “cald”). Acesta din urma se numeste agent frigorific, care trece printr-o serie de stari fizice revenind periodic la starea initiala in care scop masina frigorific’ consum’ energie termica, mecanicd sau electricd. Astfel se poate concluziona, in limbajul specialistilor din domeniul frigului si aerului conditionat, c4 rolul agentului frigo fic este de a prelua céldura de la mediul ce trebuie racit (exemplu in vaporizator) si ao ceda la o temperatura ridicat& mediului ambiant (exemplu prin intermediul con- densatorului). Instalatiile frigorifice pot fi: ~ cu vaporizare directa (cand vaporizatorul este plasat chiar la consumatorul de frig — de exemplu racirea aerului dintr-o inc&pere prin vaporizarea unui agent frigorific in vaporizatorul plasat in acesta); ~ cu vaporizare indirecd (cand intre vaporizator $i consumatorul de frig este recirculat un agent intermediar — exemplu racirea spatiilor tehnologice dintr-un laborator). in cele ce urmeaza se prezinta principalele prevederi la nivel, national’ si international referitoare la agentii frigorifici din standardele SR ISO 5149/98, SR EN 378-1/2002 si din ASHRAE Standard [18], [19]. Agentii frigorifici sunt clasificati din punct de vedere al caracteristicilor in trei grupe prezentate in continuare. Grupa 1: Agenti frigorifici neinflamabili care nu sunt in mod substantial nocivi pentru sénatatea persoanelor. Conform standardelor mentionate anterior aceasté grup’ cuprinde agent frigorifici care sunt neinflamabili si pot fi utilizati in sistemele unde incdrcatura totala, in cantitate suficienta ricirii spatiilor respective, poate fi degajata in atmo-sfera apropiata de spatiile ‘ocupate. tabelul 1.1. ; eae 2 Utilizarea sistemului cu racire direct’ intl gupat de persoane Con” stituie o problema de securitate importana. Sistemeli jimnitate. conform E la caititati-specifice de agent frigorific, prevederilor stabilite in SR ISO 5149/9! din considerente de toxicitate sau rise de asfixiers: é in urma contactuhii acestor -agenti ‘cu flacdri: saussuprafete fierbinti pot rezulta produsi toxici de descompunere in anumite conditii. Principalii produsi de descompunere ai agentilor frigorifici din Grupa 1 cu exceptia dioxidului de carbon, seat acidil elorhidric si acidul fluorhidrie, Desi toxici, prezenta lor este usor detec tabila datorita mirosului excesiv de iritant, chiar gi la concentratii mici. incarcatura maxima se determin’ cu ajutorul tabelului 1.1, care se referd la spatiul cel mai mic ocupat de persoane, utilizind ca si criteriu volumul total al enuror ineiperilor rdcite cu aerul provenit dintr-un sistem de circulatie a aerului, cu conditia ca alimentarea cu aer in fiecare incapere s@ nu fie redusa la mai putin de 35% din alimentarea totald cu aer a acelei incéperi. Actasts limiteaza concentratia care s-ar putea forma daca ar fi scurgeri de agent frigorific. Un sistem continand 0 cantitate mai mare de agent frigorific din Grupa 1 decdt cea admisd in tabelul 1.1, webuie sa fie de tip indirect $i toate partile care contin agent frigorifie, cu exceptia tbulaturi trebuie s& fie instalate intr-o sald a masinilor sau in exteriorul cladirii, "Trebuie 8 se aiba in vedere evitarea formarti pungilor stagnate de agent frigo- rific mai grele decdt aerul ta nivel scazut si se recomanda de fiecare dat, s4 se ia ma- suri pentru a reduce la minimum descarcarile de agent frigorific in atmosfera° Grupa 2: Agenti frigorifici toxici sau corozivi a.caror limita inferioara de explozie este egala sau mai mare de 3,5% din volum atunci cand formeazd un amestec CU aerul. ‘Aceasti grupd cuprinde agenfi frigorifici céror caracteristica dominanta este toxicitatea, O parte a agentilor frigorifici din aceasta ‘grupa sunt inflamabili, dar cu limita inferioara de explozie egalé sau mat mare de 3,5% in volum, cea ce impune restric{ii suplimentare corespunzatoare “Amoniacul este singurul agent frigorific al acestei arupe utilizat pe scara larga. El are avantajul de fi usor detectabil in cazul unor scureet. datorité mirosului carac- teristic chiar si a concentratii mult inferioare concentratiilor periculoase. Amonia- cal este inflamabil numai pentru un domeniu foarte restrans de concentratie marita Jao temperatura de inflamabilitate ridicatd. Tot ceilalti agenti frigorifici din aceasté grupa sunt utilizati rar si nu prezinta decat un interes teoretic. Grupa 3: Agenti frigorifici a caror limita inferioard de explozie este mai micé de 3,5% din volum atunci cand formeaza un amesics oN aerul. ‘Aceast’ grupa cuprinde agenti frigorifict ale. c2ror caracteristici dominante sunt puterea de explozie si inflamabilitatea, cu © limita inferioara de.explozie !a concentratii sub 3,5% in volum. Acesti agent sunt in general de-slaba:toxicitate. “Trebuie mentionat c& pentru sistemele Frigorificevinscare-se folosese agenti frigorifici din grupe diferite, se aplicd regulile’specificeieearéizgrupe:In. parte, cuprins in standardele prezentate anterior°°% alos be ‘phate atTabelul 1.1. Limite uzuale ale concentrai lor agentilor frigorifici din Grupa 1 [18] elt | Limitele ‘teenie Denumire chimicd Formula chimica uzuale R tkg/m’} 11 [Triclorofluorometan ccF 03 12 Piclorodifluorometan ChF2 05 , 12B1 Bromoclorodifluorometan —-(CBrC IF 0.2 13 Jorotrifluorometan CIF; 0,5 13B1 . Bromotrifludrometan \cBr F; 06 2 lorodifluorometan CHC! F: 03 2B rifluorometan CHF; 03 113. [friclorotrifluoroetan |CChFCCI F; 0,4 114 Diclorotetrafluoroetan (CCIFSCCIF 07 300 R12(73,8%) + R1S2a(26,2%) _ |CChF:/CHsCHF; 0,4 302 §R22(48,8%) + R115(51,2%) - |CHCI FYCCIF,C 0,4 503. |R23(40,1%) + R113 (59,9%) _[R23(40,1%) + R13( 59,9%) 04 744 Dioxid de carbon (C02 0.1 in tabelul 1.2. se prezinta principalele caracteristici fizice ale acestor agenti frigorifici conform SR ISO 5149/98. Prevederile standardului european EN 378-1:2000 : agentilor frigorifici dupa.cum este prezentat in continuare 1. Agentii frigorifici sunt clasificati din punct de vedere al gradului de infla- mabilitate: Grupa 1: Agenti frigorifici neinflamabili in orice concentratie in aer. Grupa 2: Agenti frigorifici a caror limita inferioara de inflamabilitate este egala sau mai mare de 3,5% din volum atunci cénd’formeazA un amestec cu aerul. Grupa 3: Agenti frigorifici a caror limita inferioard de infamabilitate este mai micd de 3,5% din volum atunci cand formeaza un amestec cu aerul 2. Clasificare din punct de vedere al toxicitafii: Grupa A: Agenti frigorifici care nu sunt in mod substantial nocivi pentru sana- tatea personalului muncitor ce este expus 8 ore pe zi respectiv timp de 40 de ore pe saptamana, la valoarea concentratiei egala sau mai mare de 400 ml/m* (400 ppm (Wy); ; Grupa B: Agenti frigorifici care nu sunt in mod substantial nocivi pentru sind- tatea personalului muncitor ce este expus 8 ore pe zi respectiv timp de 40 de ore pe saptimand la o valoare mai mic& de 400 ml/m? (400 ppm(V/V)) simplificd gruparea7 | i sr | 905 $s oor | “ee ot soe | se 5s aur | se es sis | en aS ees a s axe | tt se | ae | oe mm se). ons | aes HI rh | so | soe Tor Tt vr rer Ele ae Tee csr | 96 | - on vee | to |. Sor one forse [Tw zi Pen} ase | see | ro 1 eo [er] ie _[ nse | on tt WANES De anq De Qe De Ir “ puso ape Saetns | PALIN | pases ease 2° 0 | sasyay ferme sow | san pum ap und {g1) ssyuodiy so8e je 90174) eae Z) PPYLTinand cont de gradul de inflamabilitate si de toxicitate s-a realizat urmatoa- ea grupare prezentatf in tabelul 1.3. Tabelul 1.3. Grupe de siguranta Puternic inflamabili A3 B3 Slab inflamabili A2 B2 Neinflamabili Al Bl Toxicitate redusa Toxicicitate crescuta Prevederile standardului european EN 378-1:2000 indica gruparea agentilor frigorifici in trei grupe notate cu: LI=Al; | L2= A2,B1,B2; L3=A3, B3. Ca 6 observatie grupei L1 ii corespund cei mai putin nocivi agenti frigorifici (neinflamabili si de toxicitate redusa) iar grupei L3 fi corespund cei mai nocivi din aceleasi puncte de vedere, Alegerea agentului frigorific se face... in conditiile unor proprietiti termo- dinamice, termofizice, tehnologice, economice, ecologice si de securitate. Dintre cele mai importante cerinfe termodinamice se amintesc: ~ temperatura normal de vaporizare cat mai scizuta; ~ asigurarea unei functionari la o presiune mai mare decat cea atmosferic&; ~ presiunea de Saturatie corespunzatoare presiunii de condensare s& fie in domeniul uzual tehnic; ~ cAldura latent de vaporizare cat mai mare; = volumul specific al vaporilor aspirati de compresor sd fie cét mai mic; ~ temperatura de supraincalzire a vaporilor refulati de compresor, trebuie sé fie cat mai mica; —raportul de comprimare-cét mai coborat pentru a asigura eficienta insta- latieis ~ asigurarea unei utilizari pe un domeniu de temperaturi cat mai extins. Principalele proprietafi termofizice si tehnologice pe care trebuie si le inde- plineasc& agentii frigorifici sunt: ~ coeficientii de transfer de caldura prin conductie si convectie mari; — vascozitatea dinamic& mica pentru asigurarea unor pierderi de sarcina cat mai mici si deci consumuri energetice mici; ~.comportamentul corespunzator fizico — chimic al agentului frigorific in contact cu. diverse materiale din care pot fi’ confectionate echipamentele din con- structia instalatiei frigorifice. in ceea ce priveste cerintele ecologice si de securitate, agentii frigorifici tebuie sa-si aduc& un aport cat mai mic la distrugerea stratului de ozon stratosferic i la incalzirea global (prin efectul de sera). Principalele criterii de apreciere a agentilor frigorificii din punet de vedere al impactului pe care fl au asupra mediului sunt: :j: — ODP [Ozone Depletion Potential] — potential distructiv asupra stratului de ozon care poate fi definit ca: ,potentialul de diminuare a ozonului, calculat in regimstabil pentru 1 kg-de gaz emis anual in atmosfera, comparativ.cu efectul realizat de I kg de RII”. a ~ GWP [Giobal: Wartaing Potential] - efectul direct asupra incalzirii-pla- netei, definit astfel: ,,contribujia pe care o are agentul frigorific respectiv, la efectul de sera, insumata pentru un timp dat a unui kg de gaz, relativ la cea a unui kg de co;”. “Valorile ODP si GWP pentru principalii agenti frigorifici sunt date in detaliu in tabelul 1.4 conform SR EN 378-1/2002, — TEWI [Total Equivalent Warming Impact] - masura asupra efectului dé incalzire cauzat atat prin efectul de seri produs dé scaparile de agent (efect direct) dar si prin dioxidul de carbon rezultat in instalatiile de producere a energiei elec- trice necesare acfionarii instalafiei frigorifice (efect indirect). Explicarea fenomenului fizic’ de-distrugere a stratului de ozon, incalzirea globala si modificarile climatice precum si prevederile legislative referitoare la aceste fenomene sunt prezentate in capitolul urmator. Relatia de calcul ‘pentru TEW! este prezentata in defaliu in SR EN 378- 1/2002'si tine cont de cantitatea de agent frigorific din instalatie, cantitatea de agent gonflabil din instalatie, de.cantitatea de CO, esapat in atmosfera la producerea uni- tatii de energie de antrenaré a. instalatiei frigorifice, enérgia consumata- pentru actionarea instalatiei frigorifice pe durata ei de functionare, eficienja cat si etan- seitatea instalatiei frigorifice, modul de producere al energiei electrice de antrenare a instalayiei frigorifice, de durata de-viata a agentului frigotific. In concluzie din punct'de Vedere ecologic agentul frigorific trebuie’ ales astfel incat conform reglementarilor legislatiei actuale, si aiba OpP ni GWP si TEWI cat maimici. ; : Referitor la-cerinteéle de siguranta pe care trebuie-sa le it plines agentii frigorifici acestea sunt prevazute prin standarde atat Ia nivel national cat si interna: tional si se refera la: inflamabilitate, pericolul de explozie, toxicitate, pericol de contaminare biologica cat si la efectele pe care le pot avea-asupra produselor. care trebuie Bisa De asemenea trebuie. qinut cont de locul-de amplasare al instalatiei frigorifc continutd in instalatie. 4 Cu privire la cetintele economice trebuie tinut rifie, asigurarea unor cheltyieli in exploatare cat ducer Agent Gn frigorific siguanya 1 - 5 qe Rip T Als R12 i Al RI2B) T Al |Tabelul 1.4 (continuare) ‘Agent Grupa | Grupa‘aé~ Sea frigorific L siguranta ovr or Ris 1 Al 11700) 7 R-13Bi 1 Al 3600 10 R22 1 Al 1700 0,055 R23 1 Al 12100 0 R-II3 1 Al 5000 08 Raid i Al 3500 1 RAIS 1 AL 9300 06 Rida 1 Al 480 0,022 R125 i Al 3200 0 Ro134a 1 Al 1300 0 R218 1 Al 7006 0 R-C38 1 Al 3100 0 R-500 1 Al 6300 0.74 R-501 1 Al 3400 0,29 R-502 i Al 3600 0.33 R-503 1 Al 11900 06 R507 i Al 3800 o R-SO8A 1 Al 12300 0 R-509 1 Al 4700 0,024 {R78 i ‘Al 0 Q Ro744 1 Al i @ RAOTA 7 AVAL 1100 0,037 R-401B 1 ‘AVAL 1200 0,040 | R0IC. T AVAL 830 0,030 R-AQDA 7 AWAT 2600 0,021 R-402B 1 "AWAL 2200 0,033 R-A03A 1 AMAT 2700 0,041 R-403B 1 AVAL 3700 0,031 R048 i AVAL 3800 0 R-405A 1 "AVAL 4800 0028 R:407A i AVAT 1900 0 R078 i ‘AVAL 2600 0 R-a07C 1 AVAL 1600 0 R-AOBA 1 AVAL 3100 0,026 R-409A i AVAL 1400, 0,048) R-409B 1 EXIZN 1400, 0,048 R-410A i AVAL 1900 0 R-410B H AVAL 2000 0 R-508B 1 ‘AWAT 12300 oO R-406A 2 AM/A2 1800 0,057) Real1A 2 ‘AWAD 1500 0,048 “R-ANIB 2 AVA2 1600 0,052 R-412A 2 AVA 2000 0,055 R32 2 AD 380 0 R50 2 AQ 24,5 0 Rei41b 2 A2 630) OnTabelul 1.4 (continuare) aeenttlareanaii| 7 auie| Cam | Semmes [owe | one R126 2 | Az 2000 0,065 R-134a 2 AD 4400) 0 Re152a 2 a2 | 140 0 R160 2 AD : 0 R123 2 BI 3B 0,02 R764 2 BI * 0 R30 2 B2 15 0 R40 2 BR 7 [0 [Ren | 2 B2 f | 0 R77 | 2 B2 0 1} 9 Re1130 2 B2 = 0 R-170 3 AB 3 0 R290. 3 AS 3 0 R-600 3 AB 3 0 R-6002 3 3 3 0 R115 3 Aa 7 0 R-1270 3 AS * 0 DME” 3 Ad * 0) Nota: (4) ~ salon necunoseute " Tabelul nv ae lista compet a substantelor care se foloses ca agent High, rics opomercle sum in conformilate eu 1SO 817; ” Valorite GWP-ulu sunt preluae din. Intergovernmentl Panel om Climate Change" 1984. The IPCC Seiemific Assessment”: ” Valorile ODP wiul sunt eete state 1m eal Journal ofthe European Communities | 333, volume 37, 22 December 1994": “OME: Dimetieter Principalii agenti frigorifici Se prezimia in cele de mai jos principalii agentii frigorifici utilizati ta ova actuala pe plan mondial iar in capitolul urmater sunt oferite date referitoare Is agenti frigorifici noi si de perspectiva, Amoniacul (NH3-R717) in instalatiile industriale, cel mai utilizat agent frigorific.atat pe plan mondial cit si national este gi se pare cA va ramdne amoniacul, Acesta este un. gaz incolor cu un miros caracteristic. Principalele avantaje ale acestui agent frigorific din punct de vedere al asi- aurarii celor patru cetinte prezentate mai sus sunt: gre bune proprietiti termodinamice si de transfer de caldura, Temperatura normals de vaporizare fox = ~33,4°C, presiunea de condensare nu depageste 14 16 bar pentru conditii climaterice temperate, c&ldura latent’ de vaporizare mare in jurul a 1.200 ki/kg (300 Keal/kg), volum masic al vaporilor v" (PC) = = 289 kg, conductivitate termic’ 2 si coeficient de convectie a, mari:~usurinfa detectarii scaparilor de agent frigorific datorita mirosului putemic intepator la aproximativ 5 ppm; —este un agent frigorific ecologic. Astfel.are ODP nul (necéfitinand cior sau brom nu ataca ozonul stratosferic); are GWP zero (nu este gaz cu efect de sera deoarece nu absoarbe radiatiile’infrarosii); ~ scaparile de agent frigorific in stare lichida se evapora instantaneu neconta- minand solul sau panza de apa freaticd. Find de aproximativ doua ori mai usori ca aerul vaporii de amoniac sc&pati din instalatii se ridica in atmosfera avand o durata de viata scurta, de cateva zile, se descompun; — este un agent frigorific ieftin produs in tara noastra gi cu mare traditie; + — este inert fata de ofel, materiale plastice si nemiscibil cu uleiul prezenténd © sensibilitate redusa in contact cu aerul umed sau apa din instalati = comparativ cu freonii necesita pentru aceeasi putere frigorifica energie pri- mara mai mica. Dintre dezavantaje se mentioneaza: ~ este toxic, explozibil gi inflamabil la concentratii volumice in aer de 15... --.28% sau la concentratii si mai mici daca in amestec se afla vapori de ulei; — provocd leziuni mortale sau foarte grave, in cdteva minute, la concentratia de 0,5...1,0 % (doza mortala éste de 30.000. ppm, efectul sufocant asupra omului aparand la 25-ppm); ~ in contact cu ochii, gura, caile respiratorii produce iritatii; in prezenta apei atac& zincul, cuprul si aliajele acestora (alama, bronz, etc), de aceea pentru instalatiile cu amoniac industriale se utilizeazi conducte si echi- pamente din ofel; “are exponent adiabatic mare, fapt ‘care duce Ja temperaturi ridicate de su- praincdlzire a vaporilor comprimati si la o putere de comprimare mare. . Freonii (Rxyz) Sunt agenti frigorifici utilizati pe scara larga in tehnica frigului datorita avantajelor prezentate in cele ce urmeaza: = din punct de vedere termodinamic: au temperaturi si presiuni convenabile — 40,8°C, pe (435°C) = 13,54 bar pentru R22); —au volume masice mai reduse ca ale amoniacului fapt care duce la dimen- sitni mai mici ale conductelor (ex. pentru R22 v".(t°C) = 47,15 1/ ke); — au exponent adiabatic mic, care determing 0 temperatura redusa de supra- inedlzire a vaporilor comprimati; —sunt inodori, cei far clor (HFC), nu sunt toxici, iar’ cei fara hidrogen (CFC) nu sunt inflamabili sau explozivi; sunt neutri chimic fata de otel, cupru si-alte materiale plastice; Principalele dezavantaje ale freonilor sunt: —caldura latenta de vaporizare redusa in comparatie cu amoniacul in jurul a 200 kJ/kg (ex. pentru R22 fy = 205 kJ/kg iar pentru R134, /y (t°C) = 198, 4 kJ/kg); — majoritatea (cu exceptia lui R22) sunt miscibili cu uleiul de ungere; (ex. for~ nu sunt agenti frigorifici ecologici; astfel toti au efect de sera si marea majoritate ataca stratul de ozon. in tabelul 4 precum in capitolul urmator sunt ~prezentate valorile ODP-lor, GWP-lor, precum-si strategia de utilizare a acestora pentru urmatorii ani; pornind de la aceste dezavantaje mari, prevederile legislative (Protocolul de la Montreal si Protocolul de la Kyoto cu amendamentele aferente) ale ultimilor ani au condus la limitarea si chiar interzicerea utilizarii unor freoni. Astfel la inceput au fost restrictionati CFC-apoi HCFC ca acum sa se limiteze gi utilizarea freonilor de tip HFC. De asemenea tot in capitolul urmitor este prezen- tal o analiza a agentilor frigorifici de perspectiva, care se recomanda a fi pe cat posibil fluide naturale; = au un comportament necorespunzator in contact cu apa: freonii fara hidro- gen (CFC) nu permit dizolvarea apei in ei astfel incat aceasta poate ingheta in instalatie producand blocari si chiar fisurari ale conductelor; — freonii cu hidrogen HCFC si HFC se descompun chimie in contact cu apa la peste 25 mg / kg, conducdnd la formarea unor acizi foarte corozivi (HCI si HF); — au o vascozitate mai mare decat a amoniacului; ~ nu se produc in tara noastra gi sunt scumpi (mai ales cei ecologici). Tinand cont de importanta acordata acestor agenti frigorifici, mai ales in ulti- mii 10 — 20 de ani, se prezinta in cele ce urmeaza principalele caracteristici fizico- chimice si alte date importante. Astfel freonii sunt derivati halogenati ai hidrocar- burilor saturate obtinufi prin inlocuirea agentilor de hidrogen cu atomi de clor, brom sau flour. Formula chimicé generala a hidrécarburilor este: CpH2p+2, obtinandu-se pentru p = 1 metanul (CH4) , p = 2 etanul (C2H6), p = 3 propanul ( C3H8 ), p= 4 butanul (C4H10) ete. Simbolizarea freonilor se va face cu litera R (de la prescurtarea cuvantului Refrigerant” ce este desemnat in standarde stabilite de catre ASHRAE in SUA ~ vezi tabelul 1.4) urmata de un grup de doua sau trei cifre astfel Rxyz, unde: x = p— I:v= 1 + numérul de atomi de hidrogen; z = numarul de atomi (F) de flour din formula freonului respectiv Numirul atomilor de brom este evidentiat in mod special gi izomerii sunt diferentiati printr-o litera a, b (R134a, R142b). Se dau céteva exemple: RII (C C13 F); R12 (C Cl2 F2); R22 (CH Cl F2). Sistemul de notare a refrigerantilor a fost dezvoltat de Dupont in anul (1956) Se exemplificd sugestiv in figura 1, sistemul de notare pentru R134a: Prima cifra din dreapta reprezint4 numarul atomilor de fluor (fig. 1.1) {44}; a doua cifri din dreapta reprezint& numérul atomilor de hidrogen (fig. 1.1) PLUS UNU:; a treia cifra din dreapta reprezinté numarul atomilor de-carbon (figura 1.1) MINUS UNU. Prin amestecarea freonilor puri se obtin agenti frigorifici cu avantaje ecolo- gice. Daca aceste amestecuri au comportament corespunzator unei substanje pure (schimbarea de faza decurge izobar si izoterm) se numese amestecuri azeotrope $i sunt notate cu RS, in cazul in care amestecurile prezintd o diferen{ de temperaturaFigura 1,2, Strategia citre agentiifrigorifici naturali, s, Agentul ieee co, Este utilizat din ce in ce mai mult datorita principalelor avantaje (43): = ecologic (GWP, ODP); sae —nu contribuie'la poluarea mediului; nu este agresiv in cazul pierderilor, fara culoare si miros; — cantitate redusa — eficient; — economic; ~ transfer de caldura foarte bun in vaporizatoare; ~ temperatura de vaporizare cu 2-3 K mai mare pentru aceiasi seropeanurd a aeruluide iesire din vaporizator; ~eficienta marta 6 compresorufui eu cca. 15% (timp de funetionare'mat mi COP mai'bun); =racire mai eficienta a produselor; + putere electric a pompelor extrem de scazuta; — consum electric mai mic comparabil cu alte sisteme'cu agent intetitieg —Pret mult mai scdzut (aprox 0,75$ / kg), comparativ cu R404a, (153:/ ies sau alti agenti intermediari (2S /kg); ~calitatea produselor; : = temperatura mai sc4zuta a aerului de la vaporizator la aceiasi temperatura de vaporizare inseamna produs cu o temperatura mai scdzuta, deci calitate mai buna; — dupa degivrare se atinge rapid temperatura de regim fara-pericolul deterio-. rarii produsului; ~ fir pericol asupra produsélor (nu este'toxic, fara miros, fara culoare); — pret competitiv; — pret scAzut pentru CO2; dai it iain ain timpul schimbarii de fazi se numesc zeotrope si sunt notate cu R4. Dupa cum se vede in tabelul 1.4 aceste substante au ODP nul si GWP foarte redus. ‘Q ae Fig. 1.1, Sistemul de notare pentru R134a in functié de influenta pe care o are asupra ozonului stratosferic freonii se clasifica in trei tipuri: 1) CFC - urile: Clorofluorocarburi ~ ce au efectul cel mai distructiv asupra ozonului datorita prezentei clorului si fluorului gi-au fost practic interzisi la nivel intemational. Spre exemplu: R-11 / CFC11; R-12 / CFC12; R-115 / CFC115 (Nu este folosit ca substanta pura ci ca un amestec, cunoscut si ca R502); R-502 / CFC502. Sunt mai multi agenti frigorifici folositi pentru aplicatii speciale” in indus- tria frigului. Acestia sunt, in general, CFC — uri sau amestecuri.de CFC cum ar fi R-T14 / CFC114; R-500 / CFC500; R-13 / CFC13; R-13B1 /-CFC13B1; R-503 / CFCS03 Odata cu reducerea si apoi interzicerea CFC-urilor au fost gisite alternative de tranzitie (HCFC-uri) precum si de medie si lung’ durat’i (HFC-uri) prezentati in continuare. 2) HCFC ~ urile: Hidroclorofluorocarburi — care au o actiune mai redus& distructiva datorita prezentei hidrogenului in molecule, considerati agenti frigorifici de tranzitie. De exemplu: R-22./ HCFC22; R-123/ HCFC123 inlocuindu-l pe R-11. 3) HFC - urile: Hidrofluorocarburi — care sunt inofensivi fata de ozon neavand nici Cl nici Br dar care au totusi efect de ser, surit considerati agenti frigorifici de medie si lunga durata. Cei mai importan{i, precum si posibilitatea de inlocuire, sunt: R-134a/ HFC 134a ~ inlocuieste R12 R404A/HFC404A — inlocuieste R502 R407C/HFC407C — inlocuieste R22 RS07C/HFCS07C ~ inlocuieste R-502 (foarte asemanator ci HFC404A) R410A/HFC410A — inlocuieste R22 in noile echipamente Prevederile legislative asupra agentilor frigorifici, la nivel national si inter- national sunt prezentate in detaliu in capitolele urmétoare, in figura 1.2 de mai jos, este prezentata sugestiv, directia in care trebuie sa sé indrepte toti cei ce se ocupa cu proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor frigorifice si anume catre agentii frigorifici naturali,,—pret mai scdzut pentru conducte si pentru instalare datorita dimensiunilor mai reduse; pret mai’ scazut pentru elementele de control, ventiléde inchidere, electro- magnetice, etc. datorita dimensiunilor mai reduse. : Agentii intermediari Agentii intermediari, preiau caldura de la medii racite si o cedeaza agentului frigorific. Acest tip de agenti se utilizeaza in instalafiile la care contactul agentului frigorific cu. produsul ce urmeaza a fi racit poate avea efecte nedorite sau dacd anu- mite scdpari de agent pot fi toxice pentru personalul ce lucreaza in exploatare [14]. Astfel intre mediul récit si vaporizator apare un nou circuit, denumit circuit secundar sau circuit de agent intermediar. in afara de apa si aer exista doud grupe mari de agenti intermediari: solutiile de saruri minerale in apa si de alcooli in apa. Principalele saramuri (solutii de séruri cu apa) sunt: clorura de sodiu, de calciu. magneziu si potasiu. Proprietatile fizice ale saramurilor- depind de concen- tratia lor definita ca: masa de sare Ms oo OD 11 00%. masa de apatmasa de sare Ma+ Ms gs Calitatea de baz a saramurilor este faptul ca ingheat’ la terperaturi mult mai scdzute decat apa. in functie de compozitia chimicd si concentratie variaz’ insusitile fizice ale saramurilor: densitate, cAldura masica, vascozitate etc. © problema importanta este alegerea concentratiei agentilor intermediari. Astfel aceasta trebuie facut in concordant cu cerintele de functionare ale instala- fiei frigorifice. Daca pentru a se asigura intr-un spajiu rdcit temperatura f, este necesar ca saramura (agentul intermediar ce circuld prin echipament) si aibé 0 temperatura (fg.,) mai mica cu 5 — 8°C ad faae ty —(S 1» 8)°C. De asemenea si agentul frigorific trebuie sa vapotizeze la o temperatura mai scazuti: = ~(8...10)°C. Pentru a se evita inghefarea saramurii la o scdere accidentala a lui fo, con cemtratia trebuie aleasa astfel incat pentru solidificare (tayis) Sa fie cu 8...10°C mai scdzuta: t= 1, Lois =f ~ (8..-10)°C. Cu temperatura fey determinatd, se afld din tabele si diagrame, concentratia corespunzatoare a solutiei. De asemenea, saramura dintr-o instalatie frigorifica tre- buie s& prezinte o reactie usor alcalina cu pH = 8.5...9.5.Referitor la solutiile alcoolice folosite ca agenti intermediari, cele mai intal- nite sunt solufiile de etilen-glicol si propilen-glicol in apa. Acestea sunt foarte mult utilizate in instalatiile ce produc frigul din spatiile tehnologice din industria alimen- tara. Sub numele general de etilen-glicol se folosesc doua substante: mono si dietilen-glicolul, dar numai prima are aplicabilitate ca agent intermediar. Moneetilen-glicolul corodeaz otelul. Astfel se aplicd un inhibitor cum ar fi tetraboratul de natriu 2.,.3 % fata de masa solutiei. in cazul folosirii tevilor de cupru, inhibitorul recomandat este fosfatul de trietanolamina 2,4% sau acidul orto- fosforic 0,7% fata de masa solutiei. Practic toti agentii intermediari trebuie sa satisfacd urmatoarele cerinte: tem- peratura joasa de congelare, vascozitate redusa, cdldur& specificd mare, actiune coro- ziva redusa in raport cu materialele din care sunt confectionate echipamentele fri- gorifice, stabilitate chimicd, toxicitate redus4, ne inflamabilitate si lipsa pericolului de explozie.“3 tet jaa nae 7 CEO Dae Te ie 4 PARAMETRI /DE LUCRU AI INSTALATHLOR FRIGORIFICE CU COMPRESIE MECANICA DE : VAPORI .. Procedee de stikicord a frigului arti A produce ‘frig ‘artificial’ inseamna-a realiza scaderea si mentinerea temperaturii unui corp« Sos sistem de: cou “sub. temperatura mediului ‘inconjuraror. 96%); At = 4°C; _o=-entru,camere.umede (p= 90%); Al = 6°C elitr , produse’ refrigerente : so degume. At = 6. .8°C arne, Ai = 12°C; tru’ produse congelate Al =Valorile se adopta pentru vaporizatoare cu degivrare periodic’, la care \\ stratul de gheat® nu este lsat seasci 2 mm. Pentru simplificarea caleu- ) lelor, in general, se adopt At = 10°C) diferent de temperatura care nu duce la vaporizatoare cu supratef€-prea mari si nici la presiuni de vaporizare (si aspiratie) prea mici. Vaporii' care sint aspirati din vaporizator, se afl la aceeagi presiune si temperaturi cu lichidul intrat, au incorporat in ei, datorité schimbarii starii de agregare si cldura de vaporizare preluata din spatiul racit. Pentru a asigura funetionarea ciclick vaporii sint comprimati la o presiune suficient de mare astfel incit temperatura de condensare si fie superioara temperaturii mediului ambiant (apa sau aer) care raceste condensatorul. Prin preluarea céldurii de condensare de cdtre ageniul de racire al condensa- torului-se realizeaz& condensarea vaporilor de agent frigorific. Se obtine agent frigorifie lichid la temperatura si presiunea de condensare (ridicati) care prin laminare poate relua ciclul frigorific. Diferenta de temperaturi intre tempera- tura apei(agentul de racire al condensatorului utilizat cu precide: si temperatura de condensare a-agentului frigorific se alege tot “b. Rolul aparatelor masini frigorifice. Cele patra aparate realizeazd fiecare una din transformarile ciclului frigorifie si, ca atare, din orice. masini frigorificd cu compresie de vapori, indiferent de marime, nu poate lipsi nici unul, ‘deci stint: aparate principale, de: proces. Acestea sint: vaporizatorul, compresorul, condensatorul, ventilul de reglajs Vaporizatorul VL asigura vaporizarea agentului frigorific 1a temperatura si presiune coborita, prin preluarea caldurii de vaporizare din spatiul frigorific. " Compresorul frigorific C aspiri vaporii din V mentinind presiunea $i deci si temperatura dé vaporizare coboriti si comprim’ vaporii la o presiune suficient de mare (presiune de condensare) pentru ca agentul frigorifie si poa- tA condensa cu agentul de ricire aflat la temperatura mediului ambiant:* Condensatorul K asigur’ condensarea agentului frigorific prin‘preluarea de cdtre apa de racire a cAldurii latente de condensare. Ventilul de laminare VL asigura reducerea presiunii agentului frigorific lichid dela presiune,de condensaré la presiunea de vaporizare. Pentru. explicarea fenomenelor din instalatiile frigorifice s-au facut urmatoarele. notatii : 7 Pentru temperaturi, °C : Pentru presiuni, kgffem*: — temperatura din spafiul frigoritic — — temperatura de vaporizare — 4, ; — prestune de vaporizare — py ; — temperatura de condensare — {, ; — presiunea de condensare — Pp, ; — temperatura apei de ricire — ‘t, : — temperatura de aspitatie — f, ; — presitinea de aspitayie — p, ; — temperatura de refulare — 1,3 — presiunea de refulare — p,. Pentru caldura, keal/kg : — capacitatea frigorificl specifict, q. =.cantitatea de cilduri preluata prin vaporizarea unui kg de agent frigorific ;_ sareina specified a condensatorului, q, = can- titatea de caldura cedata prin condensarea unui kg de agent frigorifie : = “ echivalentul calorie al lucrului mecanic de Go Alo comprimare pentrn un kg de vapori de agent tific — Al. Pentru masina frigorified se aproximeaz’ ck fq Si Po = Pot be Si Pe Pa ¢, Paramelrii exteriori si indicalori de functio- % nare ai masinii frigorifice. Parametrii masinit frigo- rig, 229 Bnantui ter Tifice sint temperatura si presiunea de vaporizare Big, 220. Bilantal tei SF temperatura si presinnea de condensare. Acestia fice. Sint parametrii interiori ai masinii si sint determinali de dowd temperaturi exterioare masini frigori- fice —- parametrii exterior! si anume : temperatura din spaiul frigorific de- terminati de tebnologia de conservare a produsului depozitat In spatiu si temperatura apei de ricire a condensatorului. care este determinata de zona si anotimpul in care se naviga. Astfel, temperaturile din spatiu! frigorifie pot fi de reftigerare san con- gelare, temperaturile de vaporizare stabilindu-se eu relatia : fp = 1, —AL= t, — 10°C). “ (2.47) ‘Temperatura apei poste Varia in limite foarte largi, atingind temperaturi de pind la -+32°C in zone ecnatoriale (M. Rosie, Golful Persic ete.)- ‘Temperatura de condensare se. stabileste cu relati ty = ty + AL = ty + 10 CC) (2.48) a. Bilanjul termi al masinii frigorifice. Agentul frigorific preia din Vaporizator ealdura de vaporizare qo i din compresor echivalentul calori al lucrului mecanic de comprimare (Al) si cedeazi in condensator c&ldura latent’ de condensare gy. Deci : Ge + Alo = qe (2.49) .», Diagrame utilizate in tehnica frigului a. Diagrama T-S. Aceasta a fost folositi pind acum pentru reprezenta- rea ciclului Carnot inversat si cielului teoretic al masini frigorifice, dar pre- zinta dificultiti in calcularea rapida a cantitatilor de ealdura si lucru miecanic care sint reprezentate prin suprafete,Fig. 2.30. Diagrama ig p-i (curbe caracteristice: 1_— peconst (zolare) isconst (izentalpic) ; 3 \— ‘const (izoterme) | 4~ s=const (adiabatice : 5 const (izoentalpie) drepte verticale, keal kg; const (izoterme), °C ; const (adiabate) curbe ‘de entropie constanta ; const (izocore), m*/kg ; eee eurbe-de tity constant ;-pe cirbe A z= 1, A tind curba limits @ vaporilor, iar pe B-— = 0, Biind exrbe limita a lichidului ; 2) K — punetul critic al diagramel. Valorile din diagrama sint date pentru un kg de agent. c. Diagrama ex-i. Lipsa unui. randament termic al masini frigorifice sre ePOsibilé compararea diferitelor tipuri de instalatii Probes randamen- ulul termi e rezolvata de randamentul energetic. fttalile, din punetul de vedere al transformirilor intr-un prow reversibil in ki orma int € se pot transforma parti, 4 ca_encigie Tntr-un proces de schimb dintre un cor si 4 “ Exaigia reprezinti_acea: parte din energie (ctldur ieee ila Talia cd ea ent laa a) SPREE dg 2 + Anergia este_partea din energie care nu poate fi_transformata wie ew Bs oe. i_de energie: ~-Prin introducer 4 acestor nofiuni prineipiile termodinamicii pot fi re- rmulate : I) .An orice proces termo-dinamic¢ suma valorilor exergiei si anergiei tevconstanta, adic’ Q = Ex, + Ang; &Fig. 2.91. Diagrama ex-i (curbe caracteristice) : 1—ex—const _(izoexergetic) ex—0. (originea exersiel) + 2x PETS uaSemtaipe) +4 — cura, limita ; 8 <- t== comes, (zo is const , (aconidonst'(izobare) 37 — = const (kzentsop0)- 11) ,,Intr-un proces termodinamic ireversibil o parte din energie devine anergie sau nu se poate transforma anergia in exergie". Notind cu Ex*'— exergia la Inceputnl procesulut si Be ~ exergia 1a sfirsitul procesului, rezulta ea, intr-un proces jreverdsibil Ex* Ex~ se defineste ca randament exergetic raportul + (2.50) Diograma. ex-i:se, realizeazi pentru un anume agent frigorific si pentru o anumiti temperatura a mediului ambiant.In tara noastré s-a, adoptat temperatura mediului ambiant de 20°C (lig. 2.51). -Reprezentarea. ciclului maginii frigorifice in diagramele lg p-t si ex-a Principalele marimi caracteristice Ciclul masinii frigorifice, ou cele 4 aparate principale in care au loc 4 transformari, este reprezentat in diagrama 7-S, in diagrama Ig p-i si ex-i (fig. 2.32, a, b, ©). Din diagrama ig p-i (fig. 2.82, 8) se pot stabili cu usurinfs principalele marimi caracteristice : — capacitatea frigorificd specified pois iy a (2.51) _- sarcina specifica a condensatorului : +t gpa imines Js (2.52) aeFig. 2.32. Cictul teoretic de functio- nare a masinii frigorifice : @ — in diagrama T-s; b — in diagrama lg peti ¢ — in diagrama ext; 1-2-"coms primarea ; 2-2-3 —“rdcirea Vaporilor sus Praineaiziii $1 condensarea : if — lamic harea ; 1 — vaporizarea, —~ echivalentul caloric al lucrului mecanic : Alb =ig iyo: (2.53) ~ cficienta frigorifica : h% int Be ohna, 54 ae 3 (2.54) — debitul orar de agent frigotific ; Gah on (2.55) % in care Q, este necesarul orar de frig al instalatiei, . tuturor cantitatilor de caldura ce trebuie evacuate din spati a mentine temperatura la nivelul eerut. Sarcina orara a condensatorului este : stabilit ca sum% a ul frigorific pentru Din definitia exerg ordonata) rezulta ci (2.57) ncare:'i este entalpia la inceputul. transforma ; fs — entalpia la sfirsitul transformirii (a mediului ambiant) ; a, — anergia Z \ | (2.58)a. Examinarea ciclului in diagrama ex-i. Pentru transformarea 3—4 (1a minarea) Aetian = Os — ety = — Las (Cy = 0) (2.59) adic& etiam = (ig — ia + Tals — 50): (2.60) Intrucit transformarea este la i = const rezulta ¢ isi ini Aetian ~ Ta(Ss — Sa): (2.61) Transformarea esic formati mumai din anergie si are loc o pierdere ire- versibila de exergi In transformarens 4—1 — (vaporizarea), ig — ty — Talos — 51) (2.62) Acry.este exergia extras& din spatiul rac In transformarea 1—2 — (comprimare cu consum de lucru mecanic) Aery ale = (i: — bh) = Oh — Oh (2 = = cl); deci oxy = et + Ie (2.63) Procesul 2—2' reprezinté rdcirea pin la temperatura de condensare a vaporilor suprainedlziti, refulati de compresor. Are loc in condensator in prima parte a sa: ig — te) — Tale — $2) 5 (2.64) NeZractre = CX2 — Oka oxy Aceasté variafie de exergic Aet acre este neutralizata, pierduta (deci, reprezinta o degradare de energie). : In transformarea 2’—3 (condensarea) : Aeetcona = 05 Neteona = (iar — is) —TelSe — 5a)» deci-: TelSe — b. Bilantul exergetic. |, = Ex* ; Aerts + Aet tam + Aetracire = ERs in care Actjam -+ Aet race Sint valori nerecuperabile, rezultind prin degradarea energiei in procesul ireversibil. RezultA c& : fe ~= Att + Aetiam + Aetracire Deci: I, > Aen Randamentul exergetic este : te A < L (2.66) ig, Sie (2.65) Studiul proceselor in diagrama ex-i si stabilirea randamentului exergetic aep duc la stabilirea procesului optim pentru o anumits stare a mediului ambiant. 38Tipuri de instalatii frigorifice Instalatia frigorifica cu o treapta de comprimare La bordul navelor, instalatiile frigorifice cu o treapta de comprimare sunt folosite pentru instalatiile de cambuza , de climatizare, de preracire si de racire a magaziilor de faina de peste. Schema de principiu a unei astfel de instalatii este prezentata in fig.4.4. Fig.4.4 Schema instalatiei frigorifice de comprimare de vapori intr-o treapta Unde: C - compresor; K - condensator; RL - rezervor de lichid; FD - filtru deshidrator; SCLV - schimbator de caidura lichid / vapori; VL - ventil de laminare; V - vaporizator. in schema au fost introduse aparate auxiliare care imbunatatesc functionarea instalatiei frigorifice, acestea asigurand functionarea in conditii de exploatare specific navale. Odata cu introducerea aparatelor si realizarea instalatiei frigorifice intr-o treapta de comprimare, perfectiunea termodinamica scade fata de masina . frigorifica teoretica, dar este posibila automatizarea si functionarea in conditii | reale de exploatare.».%, Instalatia frigorificd in doua trepte de comprimare in conditiile navigatiei in zone tropicale sau ecuatoriale, temperatura apei de mare ,t,” ajunge frecvent la t, = 30 = 32°C Temperatura de condensare se stabileste cu relatia: tat, +At=t, + 10°C, (4.1) deci temperatura de condensare este t, = +40°C. in aceste conditii, pentru a depozita produse congelate la temperatura din Spafiul frigorific ,t,”, t, = -18°C, este necesara o temperatura de vaporizare stabilita cu relatia: t,=t,-At=t,- 10°C, deci temperatura de vaporizare este t, =— 28°C. (4.2) Cum freonul R,, este agentul frigorific cel mai raspandit in instalatiile frigorifice navale, obfinem p, = 9,784 kg f/cm? si P, = 1,115 kg f/em?, In aceste conditii, compresorul lucreaza cu un raport de comprimare: H-—Ps 9.77 (4.3) Po Functionarea eficienté a compresoarelor cu piston corespunde unui grad de livrare A> 0,7, care limiteaza rapoartele de comprimare la H < 6,5. In cazul particular prezentat mai sus, capacitatea frigorificd a compresorului nu mai poate asigura eliminarea intregii cantitati de caldura patrunsa in spatiu! cambuzei, temperatura crescand in cambuza. O alta situatie Intainita la bordul navelor este necesitatea congelarii rapide, cum este cazul navelor de pescuit oceanic, unde sunt necesare temperaturi de vaporizare de panda la t, = - 40°C, care, in conditiile tlt de +4040", dau pentru R,,, respectiv pentru amoniac, rapoartele de comprimare: H 15,79 14,8 si Ry = a = 14,8 si % 1,076 (4.4) 15,850, ———— = 21 ue 0,732 " Aceste valori ale lui H sunt foarte mari pentru o functionare normal, capacitatea frigorifica a compresorului reducandu-se substantial. Singura posibilitate era fractionarea comprimarii in douad comprimari succesive cu racirea intermediara a agentului frigorific, asigurandu-se astfel 0 functionare cu rapoarte de comprimare mai scazute (gradul de livrare este Considerabil imbunatatit, implicit capacitatea frigorificd a compresorului).Wes en as in aceasta situatie, raportul total de comprimare este dat de relatia: Hoe Pe i P, P, unde cele doua rapoarte de comprimare sunt de forma: P split H, (45) ° H, =H, =H (4.6) acestea asigurand functionarea compresoarelor cu randamente mult mai bune, oferind un grad de livrare mult imbunatatit. O astfel de schema este intalnité pe navele tip Atlantic II (agent frigorific: NH.,), la care BRI (bateria de racire intermediara) este tip serpentina de racire. Reprezentarea procesului $i schema de principiu a instalatiei frigorifice de congelare de pe aceste nave se poate urmari in figura 4.5. si 4.6. ‘pI a Fig. 4.5. Ciclul de functionare al instalatiei cu doua trepte de. comprimare si BRI cu serpentina. so Din fig. 4.6. se observa ca in BRI nu se mai lamineaza tot agentul, debitul G imp&rfindu-se in G, (care ramane la p, si se subr&ceste de la starea 5 la starea 6 in serpentina BRI) si G, (care lamineaza in VL, de la p, - starea 4 — lap, — starea 5). Daca instalatia frigorifica functioneaza cu agent frigorific R,, ca in cazul instalatiei frigorifice de congelare — depozitare de pe navele de pescuit ocea- nic tip B22, schema instalatiei va arata ca in figura 4.8. Particularitatile acestei scheme constau in faptul ca ventilul de laminare VL, este de tip termostatic, cantitatea de R_, injectata in refularea treptei I-a stabilindu-se prin elementul montat pe refularea treptei a I!-a. Subracirea agentului aflat la p,, de la starea 4 la starea 6, se realizeaza in separatorul de ulei SU al separatorului acumulator SA, pe seama vaporizarii agentului patruns impreuna cu uleiul in SU. Observatie: Schemele instalatiilor frigorifice de pe navele de pescuit oceanic sunt mult mai complexe. Instalatiile sunt realizate interconectat, adica instalatiile cu doua trepte si cu o treapta de comprimare (instalatiile de congelare a pestelui, de preracire, de depozitare, cambuza, climatizarea, fabrica de gheafa soizi).Fig. 4.6. Schema instalatiei frigorifice in doua trepte de comprimare cu BRI cu serpentina. Instalatiile frigorifice de pe Super traulere gi transportoare frigorifice (Polar M1}) lucreaza intr-o treapta de comprimare gi pentru congelare deoarece sunt dotate cu compresoare cu gnek (arbori elicoidali), asigurand t,=-40°C, Fig. 4.7 Ciclul de functio- Fig. 4.8. Schema instalatiei cu nare a instalatiei cu R,, in doua frigorifice cu R,, in doua trepte trepte fara BRI. fara BRI. Urmatoarele tipuri de instalatii frigorifice sunt prezentate succint, ele nefiind folosite in prezent in flota de Pescuit si transport a {ari noastre, cerintele acestora de exploatare fiind incompatibile cu conditiile de exploatare existente la nave.“.:, Compresoarele frigorifice de la bordul navelor Acestea pot fi cu piston, centrifugale si elicoidale. Cele cu piston sunt in continuare cele mai folosite, dar si compresoarele elicoidale — pentru refrigerarea incarcaturii, si cele centrifugale — pentru conditionarea aerului — devin din ce in ce mai frecvente. Instalatiile frigorifice (cambuz si climatizare) de la bordul navelor de transport apartinand flotei noastre folosesc cu precdere, asa cum s-a ardtat, agentul frigorific R12. Temperaturile realizate, si mai ales conditiile de reftigerare, impun utilizarea unor compresoare frigorifice volumice cu piston cu migcare alternativa, functiondnd intr-o treapté de comprimare. Din punct de vedere al gradului de etansare a compresorului, predomina tipul cu presetupa, intalnindu-se si constructii semicapsulate, iar din punct de vedere al dispunerii axelor cilindrilor, se folosesc compresoare cu: