Handbal

1.
Istoricul jocului de handbal pe plan national
1920-1921 In Romania a patruns prin filiera germana1928-se constituie Federatia Internationala de Hambal Amator(FINA) lacarese stab
ileste primul regulament international de joc
1930-Romania devine membra FINA
1931-Stadionul central din Sibiu,au loc primele campionatepe localitati 1933-ham
balul intra alaturi de volei si baschet in FRVBH
1936-programul jocurilor olimpice de la Berlin echipa Romaniei castiga locul V 1
938-este fondata federatia internationala de hambal
1950-de infiinteaza divizia A pt echipele masculine 1955-se infiinteaza divizia
A pt echipele feminine
1956-1999 echipele nationale ale Romaniei obtin o serie de succese remarcabile c
eea ce face din hambal jocul sportive cu cele mai mari performante din Romania
2.
Istoricul jocului de hambal pe plan international
Hambalul este un sport relativ tanar ,carea a aparul in Europa la sf sec XIX lea
si inceputul sec XX lea
.Originile lui sunt insa mai departe si le gasim in unele jocuri cu character po
pular practicate in Evul Mediu si in jocurile dinamice folosite in scolile din c
entrul si nordul Europei la inceputul sec al XIX lea.
1904-Danemarca 1905-Cehoslovacia 1919-Germania
3.
Rezultate notabile ale echipei nationale de hambal
feminin -1956 si 1960 campioni mondiali in 11
-1960 campioni mondiali in 7 Masculine 1961,1964,1974 campioni mondiali 1972 mond
iale ollimpica Bronz
1977-cupa campionilor europeni 2003,2005 locul 2 argint
Cupe europene fete 2002,2006,2007 Cupe europene baieti 2002,2007 ,2008
4.
Mari sportive si mari antrenori romani de hambal din trecut si present
Ioan Ghermanescu Nicolae Nedef Oprea Vlasc
Stanca votata in All Star Team
Cristina Varzaru golgheterul diviziei campionilor (2010) Luminita Hutupan-cel mai
bun portar
Neagu Cristina-cel mai bun jucator
5.
Hambalul ca fenomen sportive
Joc dinamic ,popular ,palpitant ,dezvolta lucrul in echipa Cel mai rapid joc de
interior
Cel mai popular joc din Europa Sport Olimpic in 1936
Este jucat in peste 160 de tari ,au peste 15 mil de participanti Cel mai votat j
oc in 2000 la jocurile olimpice de la Sidney 6.Caracteristicile jocului de hamba
l
-joc colectiv,accesibil tuturor deoarece tehnica este simpla si usor de invatat
-se desfasoara dupa reguli usorde inteles tuturor categoriilor de varsta
-contribuie la mentinerea starii de sanatate
-dezvolta unele calitati motrice de baza si specifice prin natura jocului si al
unor calitati intelectuale prin tactica jocului.
-are un carcter dynamic care imbina Deprinderile motrice de baza alergare,saritur
a,prindere,aruncare
-poate fi practicat la nivel inalt (mare performanta)

-prin cercetarea teoretica este intr-o continua dezvoltare tehnico-tactica

7.Tendintele de dezvoltare si evolutie a hambalului pe plan mondial
-2 directii
1.
privind selectia sportivilor
cresterea inalt mediu de joc(F=175 cm,M=190 cm)
-prezenta a cel putin 2 juc ce depasesc (F=180 cm,M=200cm)
-jucatorii de talie mica aduc un aport deosebit pe posturile extreme si centru
2.
privind jocul echipelor (aspecte positive)
-apicarea cu exactitate a sistemuli de joc in atac si aparare
-jocul intamplator este pe cale de disparitie
-numarul de greseli tehnice este bin scadere
-actiunea individuala este subordonata
-marirea vitezei de joc in toate facele atacului
-specializarea temeinica a jucatorilor pe posturi atat in atac cat si in aparare
8.
Handbalul ca mijloc al educatiei fizice
-contribuie la insusirea unor deprinderi motrice de baza si specifice a unor cun
ostinte speciale de tehnica si tactica sportive
Contrubuie la intarirea sanatatii
-dezvolatarea capacitatii fizice
-dezvoltarea capacitarii fizice intelectuale,morale
-este present in orele de ed fizica din scolile de toate gradele.
9.
Handbalul ca mijloc de recuperare
-este intalnit in recuperarea diferitelor deficiente specifice persoanelor cu ha
ndicap
-ajuta la ameliorarea suferintelor
-inlatura sau macar atenueaza complexele
-un rol important le revine
medicilor
-kinetoterapeutilor
-psihologilor
-prof de ed fizica
-aceste modificari specifice tot mai solicitate si valorificate in beneficial ce
lor cu nevoi speciale
-gasim handbalul in competitii speciale ca ramura sportive cu reguli specifice s
i conditii materiale organizatorice adecvate nevoilor speciale
10.
Principii didactice in sportul adaptat
a.principiul participarii constiente si activeb.principiul unitatii dintre senso
rial si rational ,dintre concret si obstruct
c.principiul insusirii temeinice si a durabilitatii rezultatelor obtinute d.prin
cipiul acceabilitatii
e.principiul individualizarii
f.principiul adaptarii readaptarii progressive la tipul de solicitare pregnant s
au gradarea efortului
11.
Valoarea terapeutica a sportului si a handbalului
-a sportului:
-are o contributie f imp in recuperarea pacientilor
- are rol de a ajuta recuperarea fortei musculare ,a rezistentei ,a coordonarii
cat si a echilibrului
-stimuleaza activitatea intelectuala si incurajeaza increderea in fortele propri
i
-jocurile sportive ofera ocazie pacientilor de a se intalni cu membrii comunitat
ii punandu-I in interactiune
-a handbalului
-furnizeaza coordonarea bratelor in activitatile de deplasarecombinata cu dribli
ngul si pasarea

-imbunatateste agilitatea in scaunul rulant

-echilibrul si controlul kinestezic sunt favorizate
-creste forta mobilitatii si rezistentei musculare
-amelioreaza functia respiratory si ardio vasculara
-furnizeaza un important stimul fizic si psihic care creaza un spirit de prieten
ie.
12.
Handbalul in ciclul gimnazial ,liceal si in cadrul orelor de activitate
sportive
-efectul handbalului asupra organismului uman au determinat introducerea lui in
program de ed fizica si de ectivitati sportive la clasele de gimnaziu
-in ciclul liceal se gasesc 2 cat de participanti
*avansati sunt cei care au practicat handbalul in ciclul anterior si care urmeaza
sa-si consolizeze elem invatate
*incepatori-sunt cei care nu au practicat jocul de h si care urmeaza sa invete p
rincipalele elemente
13. Enumerati si descrieti principalele elemente si procedee tehnice prezente in
jocul de atac
a) Pozitia fundamentala de atac: nalta; medie;
b) Miscarea n teren: alergarea cu fata, deplasari, retrageri, patrunderi, schimba
ri de directie, sarituri, opriri
c) Tinerea mingii; cu doua mini; cu o mna;
d) Prinderea mingii: cu doua mini; ridicarea mingii; stoparea mingii.
e) Pasarea mingii: cu o mna; cu doua; de pe loc; din alergare; pase speciale.
f) Driblingul: simplu, multiplu.
g) Aruncarea la poarta: cu pas adaugat; cu pas ncrucisat; din alergare; din sarit
ura; din plonjon
h) Fenta: cu minge; fara minge (de corp).
14. Clasificati si descrieti procedeele de pasare a mingii
Cu o mana
de pe loc, din alergare, din saritura, cu pasi incrucisati, cu p
asi adaugati, cu pas saltat
Cu 2 maini
Transmiterea mingii sau pasarea ei se pot face (din punct de vedere al actiunii
bratului) prin: aruncarea zvrlita, aruncarea prin mpingere, aruncarea pe la spate,
ca si prin combintri si variatiuni ale acestor forme de aruncare.
Pasarea mingii cu o mna: Pasa zvrlita: pe deasupra umarului; lateral pe lnga umar;
lateral pe lnga sold.
Pasa lansata: pe lnga sold; lateral pe lnga umar.
Pasa prin mpingere: din dreptul umarului; prin fata pieptului.
Pasarea mingii cu doua mini: pe deasupra capului; pe deasupra umarului; de la pie
pt; de la sold.
Pase speciale (cu precadere pentru angajarea pivotului): pase din pronatie; pasa
napoi pe deasupra umarului; pasa pe la spate; pasa pe sub picior; pasa cu pamntu
l; pasa pe sub axila.
15. Tehnica de executie, utilizarea tactica si metodica invatarii pozitiei funda
mentale in atac
Jucatorul care urmeaza sa primeasca mingea este orientat cu fata spre posesorul
mingii, cu bratele ndoite din coate si ndreptate n directia mingii, genunchii usor
flexati, trunchiul putin ndoit pe bazin si spatele usor rotunjit Aceasta pozitie
favorizeaza miscarile n teren, prinderea mingii, depasirea, aruncarea la poarta.
- explicarea si demonstrarea pozitiei fundamentale in atac
- de pe loc la semnal luarea pozitiei optime de atac
- din alergare, la fluier, oprire n pozitie fundamentala de atac
- din pozitie fundamentala se executa pasi adaugati nainte, napoi, oblic nainte, ob
lic napoi si lateral la indicatiile profesorului pe perechi, menainnd o pozitie fu
ndamentala joasa, ncearca sa atinga unul genunchii celuilalt (leapsa cu atingerea
genunchilor)

- deplasare pe semicercul de 6 m n pozitie fundamentala, iesire, la nivelul celor

2 interi, retragere pe semicerc, sprint pe diagonala
- alergare cu spatele pe marginea terenului.
- explicarea si demonstrarea pozitiei fundamentale de atac
- imitarea pozitiei fundamentale si corectarea lor;
- din alergare pe tot terenul, la un semnal sonor - luarea pozitiei fundamental
e de aparare, la doua semnale sonore
luarea pozitiei fundamentale de atac;
- deplasare n directia aratata de profesor (nainte - napoi si lateral stnga - dreapt
a) n pozitia fundamentala;
16. Tehnica de executie, utilizarea tactica si metodica invatarii tinerii si pri
nderii mingei
- explicarea si demonstrarea tinerii, prinderii mingei
- trecerea mingii n jurul capului, soldurilor, genunchilor
- trecerea mingii dintr-o mna n alta, rotarea, rasucirea bratului care tine mingea
17.Tehnica de executie, utilizarea tactica si metodica invatarii driblingului
- explicarea si demonstrarea driblingului simplu si multiplu
- dribling simplu pe loc, din mers, din alergare
- pase n doi din alergare, precedate de dribling simplu
- dribling multiplu pe loc, cu mpingerea mingii la diferite naltimi - deplasare li
bera n teren folosind driblingul multiplu
- dribling cu ocolire de obstacole alternativ stnga-dreapta
- dribling cu ncercuirea obstacolului
- dribling printre jaloane, cu conducerea mingii si cu mna nendemnatica.
- leapsa n dribling
- pase n doi din alergare, precedate de dribling simplu
- deplasare libera n teren folosind driblingul multiplu
- dribling printre jaloane
- jucatorii dispu;i n forma de suveica, deplasare n dribling, pasa si trecere la c
oada sirului opus
Scoaterea mingii din dribbling
- explicarea si demonstrarea scoaterii mingii din dribling
- dribling multiplu n ritm uniform, cu bratul ndemnatic, aparatorul ncearca sa scoat
a mingea
acelasi exercitiu dar driblingul se executa cu bratul nendemnatic
- scoaterea mingii unui jucator care se deplaseaza n alergare usoara
- scoaterea mingii unui jucator are se deplaseaza cu schimbare de directie - s
coaterea mingii unui jucator care executa dribling ntr-o suprafata de teren limi
tata
- ntr-un spatiu limitat, fiecare jucator cu minge. Cu o mna dribleaza, iar cu ceal
alta ncearca sa scoata mingea de la adversar.
- un distribuitor arunca mingea n teren iar jucatorul care prinde mingea se depla
seaza n dribling spre poarta, iar aparatorul ncearca sa scoata mingea.
18.Tehnica de executie, utilizarea tactica si metodica invatarii aruncarii la po
arta din saritura
- explicarea si demonstrarea aruncarii la poarta din saritura si apoi se executa
- pe un sir, pasa la un distribuitor, reprimire si aruncare la poarta (executie
globala)
- sarituri pe un picior (gen sotron)
- aceleasi sarituri peste mici obstacole
- imitarea aruncarii din saritura din mers, din alergare usoara aruncari din sar
itura cu bataie pe o banca de gimnastica
- pase n doi din saritura
- pase n doi din saritura din alergare
- aruncare la poarta din saritura cu pasa primita de la un distribuitor
- pase n doi din saritura
- pase n doi din saritura din alergare

- aruncare la poarta din saritura cu pasa primita de la un distribuitor

- aruncare la poarta din saritura precedate de dribling aruncare din saritura pe
ste un adversar activ
- aruncare la poarta din saritura precedate de dribling aruncare din saritura p
este un adversar pasiv
19.Tehnica de executie, utilizarea tactica si metodica invatarii aruncarii la po
arta din alergare
- explicarea si demonstrarea aruncarii la poarta din alergare si apoi se executa
- simularea aruncarii de pe loc, din mers, din alergare usoara
- n suveica simpla, pasarea mingii din alergare de pe piciorul drept, fara sa se
modifice ritmul alergarii
- in suveica dubla, pase n doi din alergare
- pase n doi din alergare cu aruncare la poarta din alergare
- n suveica simpla, pasarea mingii din alergare de pe piciorul drept, fara sa se
modifice ritmul alergarii
- n sir de pe postul de inter, dribling multiplu pna la semicercul de 9 m si apoi
aruncare la poarta din alergare
- acelasi exercitiu dar cu pasa la un distribuitor
20. Fazele jocului de atac
- faza I
contraatacul;
- faza a II-a
contraatacul sustinut;
- faza a III-a organizarea;
- faza a IV-a
atacul n sistem si finalizarea.
21. Fazele jocului de aparare
- faza I replierea;
- faza a II-a
zona temporara;
- faza a III-a organizarea;
- faza a IV-a
apararea organizata.
22. Enumerati si descrieti elementele si procedeele tehnicii jocului in aparare
Elemente:
a)
Pozitia fundamentala de aparare: nalta; medie;
b)
Miscarea n teren specifica apararii; alergarea cu spatele; deplasarea lat
erala cu pasi adaugati; deplasarea n fata (nainte) cu pasi adaugati; retragerea cu
spatele pe semicerc; oprirea;intoarcerea; saritura; cu bataie pe un picior; cu
bataie pe dou_ picioare: de pe loc ; cu elan (ca la volei).
c)
Atacarea adversarului cu corpul; la nchiderea patrunderilor spre poarta;
la circulatia pe semicerc.
d)
Scoaterea mingii de la adversar; din dribling: prin atac din fata; prin
atac din lateral; prin atac din spate; din tinere echilibrata.
e)
Blocarea aruncarilor la poarta: cu bratele ntinse n sus: de pe loc; din sa
ritura; cu bratele ntinse lateral;
blocarea mingilor joase: cu doua mini; cu o mna.
23. Tehnica de executie, utilizarea tactica si metodica invatarii pozitiei funda
mentale in aparare
explicarea si demonstrarea pozitiilor fundamentale, a formelor de deplasare n ter
en
de pe loc la semnal luarea pozitiei optime de aparare
din alergare, la fluier, oprire n pozitie fundamental de aparare
imitarea pozitiilor fundamentale si corectarea lor;

din alergare pe tot terenul, la un semnal sonor - luarea pozitiei fundamentale d

e aparare
deplasare n directia aratata de profesor (nainte - napoi si lateral stnga - dreap

n fiecare dintre pozitiile fundamentale;

jucatorii asezati n cerc sau n patrat, paseaza mingea ntre ei, n timp ce aparatorul
se deplaseaza dupa minge;
jocuri pentru pozitia fundamentala n aparare:
explicarea si demonstrarea pozitiilor fundamentale de atac si aparare
imitarea pozitiilor fundamentale si corectarea lor;
din alergare pe tot terenul, la un semnal sonor - luarea pozitiei fundamentale d
e aparare, la doua semnale sonore
luarea pozitiei fundamentala de atac;
deplasare n directia aratata de profesor (nainte - napoi si lateral stnga - dreapta)
n fiecare dintre pozitiile fundamentale;
jucatorii asezati n cerc sau n patrat, paseaza mingea ntre ei, n timp ce aparatorul
se deplaseaza dupa minge;
jocuri pentru pozitia fundamentala n aparare:
"lupta cocosilor cu atingerea genunchilor", "deplaseaza-te rapid" sau "deplasare
n triunghi", "patrunde n spatiul adversarului", "apara semicercul", etc.
24. Tehnica de executie, utilizarea tactica si metodica invatarii scoaterii ming
ii de la adversar
explicarea si demonstrarea scoaterii mingii din dribling
dribling multiplu n ritm uniform, cu bratul ndemnatic, aparatorul ncearca sa
scoata mingea
acelasi exercitiu dar driblingul se executa cu bratul nendemnatic
scoaterea mingii unui jucator care se deplaseaza n alergare usoara
scoaterea mingii unui jucator are se deplaseaza cu schimbare de directie
scoaterea mingii unui jucator care executa dribling ntr-o suprafata de t
eren limitata
ntr-un spatiu limitat, fiecare jucator cu minge. Cu o mna dribleaza, iar
cu cealalta ncearca sa scoata minge de la adversar.
un distribuitor arunca mingea n teren iar jucatorul care prinde mingea se
deplaseaza n dribling spre poarta, iar aparatorul ncearca sa scoata mingea.
25. Tehnica de executie, utilizarea tactica si metodica invatarii blocarii arunc
arilor la poarta
explicarea si demonstrarea blocarii aruncarilor la poarta
un atacant si un aparator. Atacantul simuleaza aruncarea, iar aparatorul ncearca
sa atinga mingea cu ambele brate.
idem, dar atacantul arunca mingea n bratele aparatorului la o distanta de 3-4 m.
idem, dar atacantul arunca mai puternic, fara a indica viitoarea traiectorie a m
ingii
jucatorii asezati la 12 m si un aparator la 6 m. Atacantii arunca la poarta din
saritura, iar aparatorul ncearca sa blocheze mingea
acelasi exercitiu cu doi aparatori, iar atacantii arunca printre aparatori.
atacantii plasati pe cei 2 interi, fiecare cu minge, n aparare 3 aparatori n zona
centrala. Atacantii arunca pe rnd la poarta de la distanta, iar aparatorii vor bl
oca aruncarile prin deplasare spre stnga sau spre dreapta.
26. Tehnica de executie, utilizarea tactica si metodica invatarii atacarii adver
sarului aflat in posesia mingii

-explicarea si demonstrarea atacarii adversarului cu mingea si retragerea pe se

micerc
un aparator pe 6m si un atacant la 10 m. Atacantul patrunde spre poarta si simul
eaza aruncarea la poarta, aparatorul iese la acesta si l ataca cu un brat pe brat
ul de aruncare si cu celalalt pe sold.

acelasi exercitiu dar dupa atacarea adversarului se retrage n pozitie fu

ndamentala n diagonala-napoi pe semicercul de 6 m
doi atacanti cu fata spre poarta paseaza n patrundere succesiva. ntre cei doi, pe
semicerc se afla un aparator care ncearca sa aiba contact corporal cu atacantii n
momentul n care au mingea.
acelasi exercitiu dar cu 2 atacanti si 2 aparatori. Cnd un aparator iese la un at
acant celalalt aparator dubleaza la coechipierul sau.
27. Enumerati si descrieti tehnica portarului in atac si aparare
Pozitia fundamentala: n mijlocul portii; n colturile portii.
Deplasarea n poarta: cu pasi adaugati; cu pasi ncrucisati.
Prinderea mingii
Respingerea mingii: cu bratul (bratele); cu piciorul.
Plonjonul: de pe loc; cu elan.
Miscarile nselatoare: la aruncarile de 7 m; n timpul actiunilor de joc.
Degajarea mingii: de pe loc; cu pasi ncrucisati; cu pasi adaugati.
28.Enumerati si descrieti principalele competitii sportive pentru persoanele cu
handicap
*jocurile paraolimpice eveniment pentru sportive cu dizabilitati fizice ,mintale
si senzoriale
-aceste dizabilitati include handicap de mobilitate(amputatii ,dizabilitati vizu
ale,paralizie cerebrala)
-au loc o data la 4 ani
*jocurile dealphympicsI(de vara si de iarna)
*jocurile special Olimpics
*jocurile Commonwheal
29.
Regulamentul jocului de handball la jocurile Deaflympies
-este jucat de surzi
-urmeaza regulile IHF
30.
Terenul de handball
L=38-44 m l=18-22 m
-sunt trasate(linii laterale,linia de poarta care delimiteaza suprafata terenulu
i,linia de centru)
-semicerc de 6 m trasat cu linie continua
-semicerc de 9 m trasat cu linie intrerupta
-o linie de 1 m la distanta de 7 m
-2 porti cu dim de L=3 m si l=2 m
31.
Regulamentul jocului de handball adaptat la Special Olympics
-este jucat dupa regulile de la IHF
-sportivii trec printr-ul examen de clasificare care include 4 tipuri de teste:
-testul sportiv
-viteza de pasare
-driblingul
-puterea de aruncare
-concursurile sunt jucate in 4 situatii diferite: 1.echipa cu 7 juc
3.
echipa cu 5 juc si 4 juc de schimb
4.
echipe mixte cu 5 juc cu dizabilitati si 3 juc normali
5.
teste individuale pentru sportivii care nu au nici o cond pt participare
la competitii(aruncare la tinta,dribbling pe 10 m,aruncarile)
32.
Descrieti desfasurarea si regulamentul intrecerilor sporturi unificate pe
echipe de handball
L<de 26 m Poarta=5 m
Linia aruncarii libere=8 m
Durata joc =20 min cu 2 reprizede 10 min Dupa pauza se schimba poarta Intrecere
a pe echipe
-echipele trebuie sa fie dintr-un sir bine proportionat de juc si parteneri

-in timpul competitiei echipelor nu trebuie sa depaseasca 4 juc si 3 parteneri

-fiecare echipa are un antrenor adult
33.
Teste de evaluare a aptitudinilor din handball (handball skills assessme
nt tests)
a)aruncarea la tinta b)pasarea c)driblingul d)puterea aruncarii
-aleragare de viteza 30 m
-saritura in lungime
-aruncarea mingii de handball de la distanta
-aruncare la tinta
-joc bilateral
34.
Competitile abilitatilor individuale de handball adaptat
Aceste competitii sunt importante pt jucatorii cu un nivel scazut al abilitatilo
r sportive
Sunt 3 probe care compun aceaste intreceri ,scopul final al jucatorului va fi su
ma scorurilor obtinute de jucator la fiecare dintre cele 3 probe :pasa la tinta
,driblingul,aruncarea la poarta
*Pasa la tinta are ca scop masurarea abilitatii de a psa cu o mana
*Driblingul are ca scop masurarea vitezei si abilitatii de a dribla
*Aruncarea la poarta are ca scop masurarea abilitatilor jucatorului de a arunca
la poarta
35.
Descrieti asezarea pe posturi in handbalul cu scaunul cu rotile
ATAC
APARARE
Extrema stg
aparator lat stg
Intern stg
aparator interm stg
Centru aparator central
Extrema dr
aparator lat dr
Intern dr
aparator interm dr
Pivot pivot
36.
Modificari ale regulamentului de handball la competitile adaptate sc cu
rotile
-la jucarea mingii -aruncarea
-prinderea
-tinerea m cu aj mainilor
-impingerea
-lovirea
Este permis
-tinerea mingii max 3 sec
-impingerea sc cu rotile si driblarea mingii
-punerea mingii in poala(nu intre genunchi)in timpul impingerii scaunului
Nu este permis -sa atinga mingea mai mult decat o data in dribbling cu exceptia
cazului in care a fost atinsa de u n alt jucator sau mingea a atins poarta
37. Alcatuiti 5 ex. pt dezvoltarea coordonarii si pasarii cu mijloace specific H
a. pase in trei cu schimb de locuri
b. prindere minge si pasare din saritura
c. pase din alergare de viteza, lateral, oblic nainte, oblic napoi
d. prinderea mingii venite din urma si pasa pe semicercul de 9 m
e. pase pe la spate
38. Alcatuiti 5 ex. pt corectarea lordozei
a. dribbling f jos si la frecventa mare printer jaloane
b. minge intre genunchi, atarnat de bara transvesrsala a portii, ridicare genunc
hi la piept

c. mersul piticului cu dribbling printer jaloane

d. dribbling si aruncare la poarta din saritura
e. dribbling cu pasare minge printer genunchi la jucatorul din spate
39. Scolioza in C
a. stand departat, impingere minge pe vert, de la umar, de partea concavitatii,
cu prindere deasupra cap; mana opusa la spate
b. aruncari lansate din lateral a mingii, pe varticala, cu mana de partea concav
it
c. aruncari la poarta prin evitare
d. Pe perechi, unul arunca mingea spre partener, cu bolta, iar celalalt executa
pasa cu mna de pe partea opusa convexitatii;
e. Culcat lateral pe partea stnga, cu mingea de H sub hemitoracele stng, ducerea b
ratului drept, prin lateral sus;
40. Scolioza in S
a. Pe perechi, se executa pase de sus, cu mna opusa convexitatii toracale;
b.Mers pe bordure cu picior de partea convex lombare + dribbling cu mana opusa
c. Culcat later, pe partea convex toracale, cu mingea sub hemitorace, se apuca b
ara cu mana opusa convex si se exec ridic later a picior de parte opusa
d. Pe gen, cu umar de partea convex toracale spre perate, aruncari lansate din l
ateral de partea concave cu recup m rostogolita cu mana de partea convexit super
e. Mers pe vrfuri, mna de pe partea convexitatii toracale tine o minge de H pe cap
, iar cealalta mna este tinuta la spate. Se executa, la 2-3 pasi, ducerea picioru
lui de pe partea convexitatii toracale n extensie;
41. Cifoza
a. Spate in spate, m deasupra cap, fandari cu revenire
b. Aruncari spre inapoi cu 2 maini
c. Stnd departat, bratele oblic n sus sustin mingea de volei, se executa ducerea t
runchiului nainte si ridicarea genunchiului la piept;
d. Pe perechi, seznd, se executa pase de sus spre partener;
e. Pe perechi, unul este situat cu fata la poarta, iar celalalt cu spatele. Cel
care este cu fata la poarta arunca mingea colegului, care executa pasa peste cap
spre poarta
42. Recuperare tren inferior
a. dribbling cu trecerea mingii alternative pe sub picioare prin ridicare gen
b. aruncare poarta din saritura
c. dribbling cu pas adaugat
d. deplasare cu pas adaugat din poz fundam de aparare
e. mers cu ridicare gen la piept si trecere alternative minge pe sub coapsa
43. Recuperarea mainii
a. prindere prin apucare cu trecere dintr-o mana in alta
b. prindere prin apucare cu rot ample
c. dribbling multiplu crescand progresiv viteza
d. pase repatate, din lateral
e. stand departat cu m in mana afectate, aruncari pe vert
44. Artic scapulo-humerala
a. Rotari cu mingea apucata
b. Aruncari la poarta prin azvarlire de deasupra umar
c. Aruncari repetate lansate de deasupra umar
45. Artic cot
a. Aruncari pe vert cu prindere in plama tinuta in echil
b. poz fundament joasa dribbling multiplu inalt
c. Aruncari prin azvarlire de deasupra umar
46. Afectiuni cervicale

a.
b.
c.
d.

urmarire minge ce trece dintr-o mana in alta

aruncare minge cu 2 maini inainte/inapoi de deasupra cap
rulare minge pe perete cu ajutor frunte
pasare m lateral catre 2 coechip

47. Cifoza lombara

a. Mers pe vrfuri, cu tinerea mingii de H cu doua mini la ceafa, la trei pasi duce
rea alternativa a cte unui picior napoi
b. Culcat dorsal, cu mingea de H, trecerea mingii pe sub bazin de la dreapta la
stnga si de la stnga la dreapta
c. Pe perechi, la perete, unul este situat cu fata la perete, iar celalalt cu sp
atele. Cel cu fata la perete arunca mingea colegului, care executa pasa paste ca
p spre perete
d. Alergare cu pendularea gambelor napoi, iar minile sustin o minge de H la ceafa
e. Atrnat cu spatele la scara fixa, cu mingea de H sub regiunea lombara, mentiner
ea acestei pozitii10-15 secunde, cu ducerea picioarelor n echer sustinut
48. Artic coxo-femurala
a. dribbling cu trecerea mingii alternative pe sub picioare prin ridicare gen
b. mers cu ridicare gen la piept si trecere alternative minge pe sub coapsa
c.din sezand se ridica membrele inferioare cu genunchii in extensie astfel inact se
poate trece o minge pe sub genunchi
d. din pozitia suspendat, ridicarea membrelor inferioare in timp ce o minge este
tinuta intre picioare sau intre genunchi
e.
49. Viteza de deplasare
a. dribbling multiplu cu crestere progresiva viteza
b. pase din alergare in viteza
c. aruncare la poarta din alergare
d. dribbling + aruncare la poarta din saritura
e. scoaterea mingii de la adversar
50. Viteza de reactie
a. scoaterea mingii de la adversary
b. dribbling cu schimbare de directie
c. pasa + patrundere in semicerc si aruncare la poarta
d. pasi adaugati cu schimbare de directive pe linia portii
e