Proiect de lecie

coala: coala Nr. 3,,Dimitrie Cantemir, Matca

Data: 23.03.2011
Clasa: a V-a
Disciplina: Limba si literatura romn
Unitatea 3: Descrierea literara
Subiectul leciei: Adverbul. Definire. Clasificare.
Tipul leciei: de nsuire de noi cunotine
Durata: 50 minute
Profesor: Stegaru Cristina - Diana
Competene specifice:
2.3 alctuirea unor propoziii i fraze corecte din punct de vedere gramatical
3.4 sesizarea corectitudinii utilizarii categoriilor gramaticale invatate
Obiective operaionale:
La sfritul leciei, toi elevii vor fi capabili:
Cognitive:
- s defineasc adverbul;
- s clasifice adverbele dup alctuire, dup neles si dup origine
- s argumenteze c adverbul este parte de vorbire flexibil;
- s precizeze ce pri de vorbire determin adverbul;
- s recunoasc adverbele de loc, de mod, de timp i pe cele provenite din alte pri de vorbire n diferite texte
Afective :
- Cultivarea interesului pentru studierea limbii romne si folosirea ei corect

- participarea cu interes la activitile propuse

- s manifeste curiozitate i interes pentru aplicarea noiunilor discutate in pe parcursul leciei
Strategia didactic:
a. Metode i procedee: se vor folosi, alternativ sau combinat: conversaia, explicaia,
problematizarea, exerciiul oral/scris, analiza gramaticala, cadranele
b. Mijloace de nvmnt: manualul, fie de lucru, tabla, creta, flip-chart, markere,
c. Forme de organizare: activitatea frontal, individuala si pe grupe
Resurse:
1. bibliografice:
a.
oficiale: Programa colar pentru limba i literatura romn
b.
pedagogice: Ghe. Dumitriu i C. Dumitriu, Psihopedagogie, EDP, Bucureti, 2004
c.
metodice: V. Goia, Metodica predrii limbii i literaturii romne, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
2002
d.
tiinifice:

Iancu, Marin (i alii)- Manual de limba romn, Editura Petrion, Bucureti, 2004

Pana-Dindelegan, Gabriela Elemente de gramatica. Dificulti, controverse, interpretri, Humanitas

Educational, 2003
Gramatica. Fise de lucru. Ed. Paralela 45, 2005

2. webografie: www.didactic.ro

DESFURAREA ACTIVITII

I.

Momentul organizatoric: 1 min

organizarea i pregtirea clasei:

verificarea frecvenei elevilor;

verificarea existenei resurselor materiale; asigurarea condiiilor optime pentru desfurarea

n mod eficient a evenimentelor instruirii;

II. Reactualizarea cunotinelor anterioare.

3 min

Verific tema. Elevii sunt solicitai, prin sondaj, s citeasc tema. Antrenez prin ntrebri frontale (dup
posibiliti) ntreaga clas.
activitate frontala, individuala; conversaia

III.Captarea ateniei:

5 min

Pe flip-chart sunt scrise cteva proverbe ale cror cuvinte lips sunt marcate cu spaii libere
punctate.
- Cer elevilor s scrie n spaiile punctate cuvintele care lipsesc din proverbele date.
1. Cine se scoal de................, ................. ajunge.
2. Cum i aterni dormi
Doi elevi vor scrie cuvintele lips pe flip-chart cu marker rou i vor citi proverbele. Se obin astfel
proverbele:
1. Cine se scoal de diminea, departe ajunge.
2. Cum i aterni aa dormi
- Explic elevilor c aceste cuvintele utilizate de ei pentru a obine proverbele sunt, ca pri de vorbire,
adverbe.
activitate frontala, individuala; conversaia, explicaia

IV.

Anunarea temei si a obiectivelor operaionale.

Scriu titlul leciei pe tabl i spun elevilor c vom ncepe studiul unei pri de vorbire neflexibile si anume
adverbul . Va trebui ca la finalul orei s...........( anun obiectivele operaionale: 1, 2, 3,.....)

V. Dirijarea nvrii:

20 min

Clasa este mprit n grupe omogene de 4-5 elevi.

Pentru a-i face pe elevi ct mai receptivi la cele communicate n clas, le propun un exerciiu de dezghe
prin care urmresc participarea tuturor elevilor la lecia propiu-zis.
Lipesc pe tabla foi A4 ce conin cuvinte care compun o propoziie i cer elevilor s stabileasc
ordinea corect a cuvintelor: partea, care, stri, sau, neflexibil, adverbul, este, aciuni, caracteristica,
arat, de vorbire, unei.
Acetia au la dispoziie dou minute pentru a formula enunul corect n care s utilizeze toate cuvintele de
pe foile A4 lipite pe tabl.
Grupa care va termina prima, i va trimite liderul la tabl pentru a scrie enunul corect.
Enunul corect: Adverbul este partea de vorbire neflexibil care arata caracteristica unei
aciuni, stri sau nsuiri..
Explic elevilor c adverbul arat (mprejurarea) locul, modul i timpul n care se desfoar o
aciune, o stare sau o nsuire.
Toi elevii copiaz n caiete definiia adverbului
ntreb elevii:
Poate cineva argumenta faptul c adverbul este o parte de vorbire neflexibil?
(un elev va rspunde c adverbul este o parte de vorbire neflexibil deoarece nu i
schimba forma dup gen, numr, caz, mod sau timp.)
mpart elevilor fie de lucru pe grupe. Cer elevilor s se uite in fisa de lucru 1 la exerciiul 1. Anexa 1

1. Are o privire destul de ager.

2. Ana a rspuns suficient de bine.

ntreb elevii:
Care sunt adverbele n aceste propoziii?
( elevii vor rspunde c adverbele sunt destul, suficient si bine)
Ce pri de vorbire determin aceste adverbe?
( elevii vor rspunde c n prima propoziie determin un adjectiv iar in a doua un alt adverb)
n proverbele de pe flip-chart ce pri de vorbire determin adverbele?
( elevii vor rspunde c adverbele acestea determin verbe.)
Aadar ce pri de vorbire determin adverbul?
( elevii vor rspunde c adverbul determina un verb, un adjectiv i un alt adverb)
Solicit elevii s i ndrepte privirea spre proverbele scrise pe flip-chart
ntreb elevii:
Ce arat adverbul de diminea din primul proverb?
(elevii vor rspunde ca arat timpul n care se desfoar aciunea)
Ce arat adverbul departe?
( elevii vor rspunde ca arat locul n care se desfoar aciunea)
Dar adverbul aa?
( elevii vor rspunde c arat modul n care se desfoar aciunea)
Aadar, cum credei c se clasific adverbele dup nelesul lor?
(elevii vor preciza c dup neles adverbele pot fi: de timp, de loc i de mod)
ncep s scriu pe tabl o schem cu clasificarea adverbului dup neles.
Schema o voi completa cu ajutorul elevilor pe parcursul ntregii ore. Toi elevii vor scrie n caiete
schema de la tabl.
Solicit elevii s i ndrepte iari privirea spre proverbele scrise pe flip-chart..
ntreb elevii ce diferen observ ntre adverbul aa i adverbul departe? Uitai-v la structur
cuvintelor, la forma lor. Prin ntrebri frontale urmresc ca elevii s observe c adverbul poate fi, dup
alctuire, de dou feluri: simplu sau compus. Din cunotinele anterioare elevii ar trebui s observe si s
rspund c aa este adverb simplu i departe este compus.
Continui s realizez schema cu clasificarea adverbului, scriind acum felul adverbului dup alctuire.
Cer elevilor s se uite in fisa de lucru 1 la exerciiul 2. Anexa 1

conversaia, problematizarea, analiza

gramatical, explicaia

1. Azi vreau sa iau o not mare.

2. Mi- a vorbit prietenete sftuindu-m sa nv zilnic.
3. Primvara este un anotimp plin de voioie.
4. El va sosi in ar primvara.
Elevii vor identifica adverbele i vor preciza felul lor.
Explic elevilor cum pot fi clasificate adverbele dup origine: pot fi primare, obinute din alte pri de
vorbire derivate i obinute prin schimbarea valorii gramaticale a substantivelor i a adjectivelor )

VI.

Fixarea cunotinelor:

20 min

mpart elevilor fie de lucru pe grupe. Fiecare grupa are de rezolvat cte o fi de lucru cu cadrane
care au aceleai exerciii. (Anexa 2)
Cadranul I: conine un exerciiu care cere elevilor s selecteze adverbele i s le grupeze, pe cele
corespunztoare, dup neles, n rubrici speciale pentru fiecare tip de adverb.
Cadranul II: conine un exerciiu n care elevii trebuie s grupeze adverbele n dou coloane n funcie de felul
lor, dup alctuire, respectiv simple sau compuse.
Cadranul III: elevii trebuie s formeze adverbe prin derivarea cu sufix a substantive, adjective, verbe i

adverbe
Cadranul IV: ei trebuie s recunoasc valoarea morfologica a unor cuvinte subliniate din propoziii date.

Pe msur ce elevii rezolv cte un exerciiu din cte un cadran, completez schema cu clasificarea
adverbului, adic, elevii vor scrie n schema de la tabl exemple de adverbe dup alctuire, neles i
dup origine
Dup ce elevii din fiecare grup rezolv exerciiile din cadranul I discutm modul n care au
rezolvat sarcina dat.
ntreb elevii: Cum poate fi clasificat adverbul dup neles?
(elevii vor rspunde c adverbul poate fi de loc, de mod i de timp)
Care adverbe din lista dat sunt de loc? care sunt de timp? care sunt de mod?
Elevii vin la tabl i scriu n schem cteva exemplele de adverbe de loc, de mod i de timp, din
exerciiul din cadranul I din fia de lucru.
Dup ce elevii din fiecare grup rezolv exerciiile din cadranul II discutm modul n care au rezolvat
exerciiul dat.
ntreb elevii: Cum poate fi clasificat adverbul dup alctuire, dup form?
(elevii vor rspunde c adverbul poate fi simplu sau compus)
Care adverbe din lista dat sunt simple? Care sunt compuse?
Elevii vin la tabl i scriu n schem cteva exemplele de adverbe, simple si compuse, din exerciiul din
cadranul II din fia de lucru.
Dup ce elevii din fiecare grup rezolv exerciiile din cadranul III i respectiv cadranul IV discutm
modul n care au rezolvat exerciiile date.
Care sunt adverbele n aceste propoziii?
(elevii vor rspunde preciza care sunt adverbele din propoziiile date)
Ce fel de adverbe sunt?
(elevii vor rspunde c :mine este adverb simplu, de timp, primar adverbul
iarna este, n propoziia 2, substantiv comun iar n
propoziia 3, adverb simplu, de timp, obinut prin schimbarea valorii gramaticale a substantivului
des este n primul caz adjectiv, iar n al doilea adverb simplu,
de mod, obinut din schimbarea valorii gramaticale a adjectivului)
Cum s-au format acestea? Prin ce procedeu? (Prin derivare cu sufix si conversiune)
Din ce pri de vorbire s-au format? ( din substantive, adjective)
n funcie de timp se rezolva exerciiul 1 pagina 212 din manual. Dac timpul nu permite, acest exerciiu
va rmne elevilor ca tema.

VII.

Asigurarea feedback-ului are loc pe parcursul ntregii activiti, ntrirea fcndu-se

treptat, prin aprecieri verbale (E bine! Da! Etc.)

VIII.

Asigurarea reteniei si a transferului de cunotine 1 min

Scurt discuie despre cele discutate azi; ntreb elevii?

Ce este adverbul? De cte feluri este adverbul dup neles? Dar dup alctuire? Dar dup origine?

Tema : pagina 212 exerciiul 2

IX.
-

Evaluarea
1 minut.
Voi face aprecieri generale i individuale, pozitive i negative, att pe parcursul orei de limba romn,
ct i la sfritul acesteia. Notez in caietul personal elevii care s-au remarcat prin activitate la ora.

ANEXA 1
FIA DE LUCRU 1
EXERCIIUL 1
Rspunde la ntrebrile de mai jos:
1. Are o privire destul de ager.
2. Ana a rspuns suficient de bine.
Care sunt adverbele n aceste propoziii?

Ce pri de vorbire determin aceste adverbe?

..
n proverbele de pe flip-chart ce pri de vorbire determin adverbele?
.
Aadar ce pri de vorbire determin adverbul?
..
EXERCIIUL 2
Rspunde la ntrebrile de mai jos:
1. Azi vreau sa iau o not mare.
2. Mi- a vorbit prietenete sftuindu-m sa nv.
3. Primvara este un anotimp plin de voioie.
4. El va sosi in ar primvara.
Care sunt adverbele n aceste propoziii? Subliniaz-le
Ce fel de adverbe sunt?

.
.
..
Cum credei ca mai pot fi clasificate adverbele ? . .

ANEXA 2

CADRANE

CADRANUL I
Cerin:
Selecteaz adverbele i grupeaz-le pe cele
corespunztoare, dup neles, conform rubricilor
date: agale, aici, acum, asa, bine, sus, ieri,
zilnic, departe, odata, tarziu, indata, oriunde,
cumva, altfel, jos, niciodata, afara, mereu,
mereu, acas.
ADVERBE
DE LOC

ADVERBE
DE MOD

ADVERBE
DE TIMP

CADRANUL III
Cerin:
Formeaz adverbe prin derivarea cu sufix a urmtoarelor
pri de vorbire: -ete; -i, -, ior
a. de la substantivele:
frate .......................
cruce ...........................
iepure ..........
ho ..........................
voinic .............................
b. de la adjective:
tanar ................................
c. de la verb:
a tr .......................
d. de la un alt adverb:

CADRANUL II
Cerin:
Trece adverbele date, dup felul n care
sunt alctuite, n tabelul de mai jos:
bineneles, totodat, apoi, azi, bine,
undeva, niciodat, altfel, puin, ba,
uor, ntotdeuna, cumva, acolo, aa,
departe, jos.
ADVERBE
SIMPLE

ADVERBE
COMPUSE

CADRANUL IV
Cerin: Scrie ce pri de vorbire sunt cuvintele
subliniate:
1. Mine merg la film.
2. Iarna este un anotimp ce aduce bucurie.
..
3. Au hotrt sa plece iarna la Viena

4. Ei vin des la petrecerile noastre.

.
5. La marginea satului meu este o pdure
deas.
.

mult .......................

Evaluarea leciei

Fiecare elev va desena cte o frunz : pe ramuri dac ia plcut lecia sau lng rdcina copacului dac nu
i-a plcut lecia

Evaluarea leciei

Fiecare elev va desena cte o frunz : pe ramuri dac ia plcut lecia sau lng rdcina copacului dac nu
i-a plcut lecia

Evaluarea leciei

Fiecare elev va desena cte o frunz : pe ramuri dac ia plcut lecia sau lng rdcina copacului dac nu
i-a plcut lecia

Evaluarea leciei

Fiecare elev va desena cte o frunz : pe ramuri dac ia plcut lecia sau lng rdcina copacului dac nu
i-a plcut lecia

TEST DE EVALUARE

ITEMI OBIECTIVI
Cu alegere duala: Citeste cu atentie afirmatiile de mai jos. Daca tu consideri ca afirmatiile sunt
adevarate, incercuieste litera A, daca tu consideri ca afirmatiile sunt false, incercuieste litera F.
A //- F// In propozitia A plecat ieri la bunici cuvantul subliniat este ca parte de vorbire adverb
A //- F// Propozitia De acasa a venit Andrei contine un adverb de loc
A //- F// In propozitia Ana scrie frumos exista un adverb de mod
Cu alegere mutipla. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect
Cuvantul subliniat in propozitia Mi-a vorbit prieteneste are valoare morfologica de
a. substantiv
b. Adjectiv propriu-zis
c. adverb
De tip pereche
Uneste prin sageti adverbele notate in coloana A cu felul lor notat in coloana B, astfel incat sa realizezi
corect corespondenta
A.
B
Alene
adv de timp
Candva
adv de mod
Usor
adv de loc
Dincolo
adv de mod
Aici
adv de timp
Devreme
adv de loc
Bine
adv de loc
Adv de mod
ITEMI SEMIOBIECTIVI
Itemi cu raspuns scurt
Subliniaza forma corecta a cuvantului subliniat in propozitia urmatoare
A fost o data / A fost odata ca niciodata un imparat si o baba.
Itemi de completare
In propozitia El scrie altfel cuvantul subliniat, are valoare
morfologica de adverb si dupa forma, este un adverb compus
Intrebare structurata
Citeste cu atentie propozitiile urmatoare
Cine se scoala de dimineata departe ajunge
Cum iti asterni asa dormi
Vorba dulce mult aduce
Se cere:
1. Subliniaza adverbele din fiecare tropozitie
2. Transcrie adverbele identificate si scrie felul lor dupa inteles
3. Grupeaza adverbele identificate in tabelul de mai jos, tinand cont de felul lor dupa forma
Adverbe simple
Adverbe compuse
dimineata
departe
asa
mult
4,Construieste o propozitie in care cuvantul dimineata sa fie alta parte de vorbire si numeste-o
Dimineata este frumoasa - substantiv
5. Formeaza adverb prin derivare cu sufix de la un adverb identificat in text - multisor
Se da textul:
Itemi de tip eseu nestructurat
Realizeaza o descriere proprie a unui fulg de nea in care sa utilizezi adverbe pe care le vei sublinia.

Item de tip rezolvare de probleme

Intra in pielea personajului. Inchipuieti ca esti adverb. Scrie, ntr-un scurt monolog, rolul tu ca parte de
vorbire.