1.

VASCULARIZATIA UTERULUI
Vascularizaia arterial a uterului este asigurat de artera uterin, ramur
a arterei hipogastrice, de artera ovarian, ramur din aort, i de artera
ligamentului rotund.
2. ETIOPATOGENIA SARCINII EXTRAUTERINE TUBARE
- Alterarile trompei congenitale (malformatii, diverticuli, lungime
excesiva,trompe accesorii) sau dobandite dobndite n urma
inflamatiei - infectiei sau a unei interventii chirurgicale.
- folosirea pilulei "morning after", a pilulelor ce contin doar
progesteron (mini pilIs), a dispozitivelor contraceptive
intrauterine cu progesteron si a inductoarelor de ovulatie.
boala inflamatorie pelvina;
- sarcina tubara anterioara;
- chirurgie pe trompe n antecedente.

3. TEHNICA PERINEOTOMIEI-RAFIEI

4. LIMFATICELE UTERULUI
Provin din trei retele: mucoasa, musculara, seroasa. Conflueaza sub peritoneu reteaua subseroasa. De la acest nivel pornesc vase spre grupele ganglionare.
Anatomic se descriu trei statii ganglionare (I-ganglionii pelvisului, II-ganglionii

iliaci comuni, promontorieni si presacrati, III-ganglionii juxta-aortici/lomboaortici si peri-cavi).

Statia I-trei grupe de ganglioni:
hipogastrici/obturatori; iliaci externi

parametriali

si/sau

ai

arterei

uterine;

Statia a II-a: trei grupe. Iliaca primitiva (1/3 din gg situati ep marg externa a
arterei iliace comune); promontorieni; pre si/sau latero-sacrati.
Statia a III-a (lombo-aortici/2-7 ganglioni plasati pe vena cava, de-a lungul
versantului drept al aortei). Gg cei mai interesati in extensivitatea cancerului de
col sunt cei din statia I.
5. DATE ANTROPOMETRICE FETALE
In luna a treia embrionul devine fat. Pe parcursul gestatiei, lungimea si greutatea
fatului cresc in proportii bine definite. Calculul acestora se face in felul urmator:
luna a III-a - lungimea 3cm x 3 = 9cm
luna a IV-a - lungimea 4cm x 4 = 16cm; greutatea 270g
luna a V-a - lungimea 5cm x 5 = 25cm; greutatea 650g
luna a VI-a - lungimea 6cm x 5 + 5 = 35cm; greutatea - 1000g
luna a VII-a - lungimea 7cm x 5 + 5 = 40cm, greutatea 1000g+750g=1750g
luna a VIII-a - lungimea 8cm x 5 + 5 = 45cm; greutatea 1750g + 750g = 2500g
luna a IX-a - lungimea 9cm x 5 + 5 = 50cm; greutatea 2500g + 750g = 3250g
6. STADIALIZAREA CLINICA (FIGO/T DIN TNM) A CANCERULUI DE COL UTERIN

7. ANATOMIA TROMPEI UTERINE

Trompele uterine sunt doua conducte intinse de la uter la ovare. Organe

canaliculare, pornesc de la nivelul coarnelor uterine pe directie laterala,
acoperind fata superioara sau mediala a ovarelor, coborand inapoia ligamentelor
largi. Descriptiv, trompele au patru portiuni:

-Interstitiala/cuprinsa in grosimea miometrului, ingusta.

-Istmica/lumen filiform, ingusta, cilindrica; iese din uter intre ligamentul rotund
si ligamentul utero-ovarian; istmul este rectiliniu, dur la palpare, amintind
rezistenta canalului deferent.
-Ampulara/fuziforma, larga, neregular calibrata, moale, depresibila. Prezinta
plicaturi longitudinale ale mucoasei.
-Infundibulara sau pavilionul/forma unei palnii cu baza franjurata. Aceasta
margine prezinta o serie de ciucuri (fimbrii), fiecare festonat la randul sau.

Trompa uterina e situata in ligamentul larg. Artere: tubara externa, tubara

interna, tubara mijlocie. Vene identice ca traiect cu arterele.

8. PREZENTATII CRANIENE DEFLECTATE ENUMERARE, DIAMETRE DE

ANGAJARE ALE CRANIULUI FETAL
- Prezentatia craniana faciala se prezinta la stramtoarea superioara cu
diametrul submentobregmatic - 9,5 cm
- Prezentatia craniana frontala se prezinta la stramtoarea superioara cu
diametrul mento-sincipital - 13,5 cm
- Prezentatia craniana bregmatica prezinta un grad mic de deflexie, in
centrul stramtorii superioare se afla bregma, iar punctul de reper este
fruntea. Diametru de angajare este diametrul occipitofrontal, de 12 cm.
9. VULVOVAGINITA MICOTICA SIMPTOME, DIAGNOSTIC, TRATAMENT
Volvovaginita candidozica:
Diagnostic leucoree alba, groasa, branzoasa, aderenta de peretii vaginali,
cu prurit intens. Regiunea vulvara este rosie si edematiata. Simptomele se
intensifica premenstrual si dupa contact sexual. Examenul microscopic al
secretiei vaginale precizeaza diagnosticul prin identificarea miceliilor.
Tratament:
- Local: de bicarbonat de sodiu sau borat de potasiu; antimicotice
administrate intravaginal sub forma de ovule, crema Cotrimazol,
miconazol, terconazol
- General: fluconazol, ketoconazol
10.ANATOMIA OVARULUI
Ovarele sunt glandele sexuale feminine, situate in pelvis de o parte si de
alta a uterului.

Ovarele au forma ovoidala, putin turtita. Prezinta o margine anterioara (pe

care se insera mezo-ovarul, trec vase si nervi), o margine posterioara sau
libera, doua fete, interna sau tubara, externa sau parietala, doua
extremitati.
Ovarul este situatul in portiunea inferioara a trunchiului, dispus dupa lig
larg, in cavum retrouteri. Este singurul organ din cav abdominala
neacoperit de peritoneu.
Structura:
= acoperit de un strat epitelial (albugineea ovarului), care imbraca
parenchimul ovarian format din zona corticala si zona medulara.
Zona corticala cuprinde:
Foliculii ovarieni in diferite stadii de dezvoltare:foliculi primordiali,foliculul
primar,foliculi cavitari,foliculul matur (de graaf)
Stroma conjunctiva
Corpii galbeni
In zona medulara se gaseste tesut conjunctiv, vase de sange, limfatice si
nervi

11.DETERMINISMUL TRAVALIULUI
Teoria fetal
Ftul, prin dezvoltarea sa, exercit un control asupra biosintezei
estrogenilor via glanda suprarenal i eventual decide i momentul cnd
s nceteze sinteza lor.
Teoria volumului
Raportul volum uterin i dimensiuni placentare, V/P se pare c ar juca un
rol deosebit n declanarea travaliului.
Cu ct volumul crete mai rapid (polihidramnios, sarcin gemelar, ft
gigant) sau placenta este mai redus , cu att mai repede, miometrul,
scap de sub efectul inhibitor al placentei.
Ftul voluminos ar stimula receptorii uterini care pun n joc, prin ci
nervoase, declanarea de ocitocin de ctre hipotalamus (reflexul
Ferguson).
Teoria balantei
Oxitocina materna
Progesteron
Oxitocina fetala
Cortisol fetal
Estrogeni
Distensie
PgF2
Ca++
Teoria placentar
Placenta inhib contraciile uterine n special n prima jumtate a sarcinii.
Pe msur ce sarcina se dezvolt, muchiul uterin crete mai rapid, zona
placentar mai puin, i astfel muchiul scap de sub controlul (inhibiia)
placentei.
12.BOALA INFLAMATORIE PELVINA

Etiopatogenie:
A.Caile de propagare si circumstantele favorizante:
a.Contactul sexual/bolile sexuale transmisibile.
Agenti microbieni-> vulvo-vaginite si colpo-cervicite->salpingita
B.Germeni implicati: Neisseria gonorrheae,Chlamydia trachomatis,Mycoplasma hominis,
E.Coli, Streptoccocus fecalis, anaerobi.
Dg pozitiv:
Simptomatologie:
-durere pelvina:durere joasa abdominala,surda
-leucoreea
-metroragiile
-fenomene urinare: disurie,polakiurie,etc
-dispareunie
Ex.clinic: la palpare- impastare anexiala sau masa anexiala la tuseu vaginal,aparare
joasa,tulb de tranzit,febra moderata
Investigatii paraclinice:
a.Prelevari bacteriologice uzuale
Cercetarea atc: ELISA,IF
b.Teste nespecifice ale inflamatiei: cresterea VSH,Prot C reactive,leucocitoza
c.Serodiagnostic- pt Chlamydia
d.Teste de sarcina- dozarea Beta HCG
e.Imagistica: ecografie pelvina,CT,RMN
f.Pelviscopia- metoda de electie
Tratament: antibioterapie, tratam chirurgical.
13.PERIOADELE NASTERII NORMALE LA TERMEN
Faza 0 incepe dinainte de implantarea oului, fiind reprezentata de
modificarile fiziologice miometriale si cervicale in scopul mentinerii sarcinii;
miometrul este mentinut intr-un status necontractil, iar colul ramane
inchis.
Faza 1 statusul necontractil al uterului este suspendat, faza 0 disparand
prin: cresterea capacitatii celulei miometriale de a regla concentratia
citoplasmatica a Ca2+, reinstalarea senzitivitatii si responsivitatii la
uterotonie; odata cu formarea segmentului inferior, fatul coboara cu partea
prezentata (Cap sau pelvis) in pelvisul matern.
Faza 2 este de fapt travaliul activ, in care contractiile uterine determina
progresiv dilatarea colului si expluzarea fatului. Cuprinde o serie de
fenomene succesive = perioadele nasterii:
- Prima perioada dilatatia colului pana la stergerea si dilatarea lui la un
diametru de 10 cm
- Expulzia fatului atunci cand dilatatia este completa, capul fatului este
coborat; dureaza 30-45 min la primipare si 15-20 min la multipare

Delivrenta dezlipirea si eliminarea placentei si a anexelor fetale; dureaza

30 minute
Postpartumul imediat primele 2-4 ore ce urmeaza nasterii, in care se va
urmari hemostaza uterina si starea mamei
Faza 3 = perioada de lehuzie, care dureaza pana cand se reinstaleaza
fertilitate

14.RUPTURA PREMATURA DE MEMBRANE CONSECINTE, ATITUDINE

TERAPEUTICA
Ruptur prematur de membrane (RPmM) - este definit ca ruperea
membranelor la o vrst gestaional de peste 26 sptmni de amenoree
i sub 37 sptmni de amenoree complete, cu cel puin o or nainte de
debutul travaliului.
Cauze:
-polihidramniosul
-sarcina multipla
-infectiile vaginale
Consecinte:

avortul spontan si nasterea prematura;

complicatii in timpul travaliului si nevoia de a resuscita nou-nascutul;
infectiile.

RPmM ntre 26-31 sptmni de amenoree

Medicul trebuie s evalueze gravida i ftul .Medicul trebuie s indice
monitorizarea materno-fetal. Se impune depistarea precoce a semnelor
de corioamniotit sau de suferin fetal. Intre 26 i 31 SA, medicul trebuie
s indice CONDUITA
administrarea de corticosteroizi conform protocoalelor actuale. Medicul
trebuie s indice administrarea unei singure cure de corticosteroizi dup
cum urmeaz:
Betamethasonum 2 doze a 12 mg im, la 24 ore interval sau
Dexamethasonum 4 doze a 6 mg im, la 12 ore interval.
RPmM ntre 34-37 sptmni de amenoree
Medicul trebuie evalueze gravida i ftul. Medicul trebuie s nu indice
administrarea de corticoizin scopul maturrii pulmonare fetale.
Medicul trebuie s nu indice administrarea de preparate tocolitice.
Medicul trebuie s aleag calea de natere n funcie de: condiiile
obstetricale i de starea ftului.
15.INFECTIA VULVO-VAGINALA CU TRICHOMONAS SIMPTOME SI TRATAMENT

16.ANATOMIA VAGINULUI

17.TIMPII MECANISMULUI DE NASTERE

18.MECANISMUL HEMORAGIILOR DIN PREMENOPAUZA

Menstruatiile devin foarte neregulate , alternand menstrele lungi cu ciclurile
frecvente,scurte(polimenoreea) sau lungi(oligo-hipomenoreea), alteori survenind
sangerari abundente fara niciun ritm.
Mecanism:
-diminuarea activitatii gonadice
-readaptabilitatea organismului la o noua homeostazie
19.ANATOMIA FOLICULULUI MATUR DE GRAAF
Foliculul dominant preovulator (foliculul de Graaf) atinge mrimea de 20-25
mm i este constituit din trei straturi succesive din afar spre interior: teaca
extern, o condensare a stromei corticale, care conine i celule musculare
netede, teaca intern bine vascularizat, format din celule cilindrice (prin
metaplazia celulelor conjunctive din stroma), ce au proprieti de sintez
hormonal i granuloasa alctuit din celule foliculare (granuloase) dispuse pe
mai multe rnduri. In cavitatea folicular plutete n lichidul folicular cumulusul
proliger (disc proliger) format din ovocitul nconjurat de celule granuloase dispuse
radiar coroana radiata i care este ataat de folicul printr-un pedicul fin.

20.TIMPII COMPLEMENTARI AI ANGAJARII VEZI 17

21.SINDROMUL INTERMENSTRUAL
= tulburare de sensibilitate ce apare in perioada de mijloc a ciclului mentrual intre a
12-a si a 16-a zi, corespunde ovulatiei
Clinic:
- dureri pelvi-hipogastrice
- metroragii: scurgeri sanghinolente de la cateva picaturi la cantitati mai mari, ce dureaza
de la cateva ore la 1-2 zile
- tulburari neuro-vegetative reflexe; cefalee,palpitatii , precordalgii,tulb
digestive,epistaxis
22.MIJLOACELE DE SUSTINERE SI DE SUSPENSIE ALE UTERULUI
Mijloace de fixare:
= mijl de suspensiue: lig largi, lig rotunde, lig antero-post, lig uterolombare,
peritoneul
= mijl de sustinere: planseul musculoperineal, rap cu org de vecinatate
( vezica si rect)
23.MECANISMUL HEMORAGIEI IN DELIVRENTA

, avand ca sursa
aria de insertie placentara
24.DISMENOREEA DEFINITIE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT
= menstruatia insotita de dureri pelviene cu caracter colicativ, adesea
asociata si cu alte tulburari locale si generale
Diagnostic: durere cu sediu hipogastric, cu iradiere in regiunea lombara,
de tip colicativ. In formele severe, crampele hipogastrice sunt frecvente,
intense, prelungite si dau o capacitate temporara de munca. Durerea
poate fi intensa in primele ore sau in primele 1-2 zile ale menstrei, dupa
care dispare sau diminua progresiv. Alteori este permanenta, pe toata
durata fluxului menstrual, cu exacerbari intermitente.
Tratament:
- Masuri generale: repaus la pat, caldura locala, fizioterapie
- Antispastice: atropina, scobutil, papaverina
- Analgezice: algocalmin, antinevralgic

Neuroplegice, anxiolitice, hipnotice, antihistaminice

Ca-blocante nifedipina
Beta-agonisti: salbutamol, fenoterol
AINS: acid salicilic, indometacin, ibuprofen
Mijloace chirurgicale: dilatatia canalului cervical, corectarea malformatiilor
obstructive, chiuretaj uterin, extractia unui DIU

25.AGREGATUL NODAL CENTRAL AL GONADOSTATULUI

Acesta este reprezentat de sistemul nervos (hipotalamus) si sistemul
endocrin (hipofiza). Aria hipofizara e constituita din neuroni secretori
peptidergici:
Neurohormonii hipotalamici care controleaza secretia adenohipofizara:
1.
Neurohormonul de eliberare a hormonului de crestere
2.
Neurohormonul de inhibitie a eliberarii hormonului de crestere
3.
Neurohormonul de eliberare a prolactinei
4.
Neurohormonul de inhibitie a eliberarii de prolactina
5.
Neurohormonul de eliberare a tireotropinei
6.
Hormonul de eliberare a gonadotropinelor LRH(gonadoliberina) sau
Gn-RH
7.
Hormonii de stimulare si inhibitie a eliberarii de prolactina PRF si
PRIF
Celulele adenohipofizare raspunzatoare de secretia tropilor:

Celule acidofile- includ cel.somatrotope care secreta STH, GH,

acestea accelereaza cresterea organismului

Cel.lactotrope (mamotrope, prolactinice)

Cel.bazofile (beta) include celule tireotrope , raspund de secretia

STH care stimuleaza cresterea si secretia tiroidei

Cel.gonadotrope (G)

Cel.cromofobe include o serie de celule de rezerva

Cel.corticotrope- includ o serie de celule care secreta

ACTH(stimuleaza cresterea corticosuprarenalei si secretia de
glucocorticoizi), MSH(stimuleaza sinteza de melanina).
Alte conexiuni ale agregatului nodal central:
Formatiunea reticulata.
Sistemul limbic.
Mezencefalul
Epifiza
O serie de alte conexiuni ale agregatului nodal central (variatii de
temperature, mirosul, stressul, numerosi alti inductor chimici, fizici,
biologici).
26.ETAPELE LEHUZIEI FIZIOLOGICE
3 etape:

Lehuzia imediata (primele 24 ore). Stare de astenie, oboseala,

transpiratii profuse, somnolenta, bradicardie explicate de efortul fizic.
Lehuza necesita o supraveghere atenta, monitorizarea functiei cardiorespiratorii, renale.

Lehuzia propriu-zisa (10-12 zile dupa nastere) e reprezentata de

fenemonele involutive rapide ale uterului, uterul devine organ pelvin in 1012 zile de la nastere.


Lehuzia indepartata/tardiva. Se intinde pe o perioada de 6
saptamani- 12 sapt.Organismul matern sufera modificari lente, revenind
morfo-functional la starea pregestationala.
27.ETIOPATOGENIA STERILITATII DE ORIGINE TUBARA
Factori tubari:
- Obstructia tubara proximala, distala (hidrosalpinx), pe intregul lumen (TBC)
- Inflamatii nespecifice sau specifice (gonoree), TBC
- Neinflamatorii: malformatii, distrofii, endometrioza tubara, tumori, spasmul
trompei, aglutinarea franjurilor
28.SEMNELE CLINICE MAJORE ALE TRAVALIULUI

29.RUPTURA UTERINA
Def: aparitia spontana sau determinarea artificiala, accidentala, provocata
a unor solutii de continuitate in peretele pungii gestatorii la orice nivel al
organului situate deasupra insertiei vaginului pe col.
Clinic:
Rupturi uterine spontane in travaliu:
a)
sindromul de preruptura uterine:
-> abdominal: uter hiperton, dureri cu caracter permanent atat in
contractie cat si in relaxare, corp uterin gros, bataile cordului fetal sunt
alterate.

vaginal: orificiu uterin dur, dilatatie stationara.

Ruptura uterine propriu-zisa:

durere abdominala violenta
uterul devine aton
stare de soc hipovolemic
palpare abdominala dureroasa.
Ruptura uterine provocata:
accident, arme albe, glont
abdomen acut chirurgical traumatic
Conduita terapeutica:
-reechilibrare pe 2 cai venoase: solutii cristaloide, trasfuzii de sange izogrup, masa eritrocitara
-terapia intensiva: initiate de echipa salii de nastere, medical neonatolog
este present pt resuscitarea fatului extras.
- histerorafia: se excizeaza marginile anfractuoase ale bresei in plin tesut
sanatos.
-ligaturile elective vasculare: artera uterina, pediculii lombo-ovarieni,
ligamente rotunde; cu fire de catgut 2/3
-histerectomia: in scop hemostatic
30.HEMORAGIILE UTERINE DISFUNCTIONALE LA TINERE SI ADOLESCENTE
= sangerari excesive, prelungite sau frecvente de origine uterina, care nu
se datoreaza sarcinii sau unei boli pelvine sau sistemice.
Sngerrile uterine disfuncionale ovulatorii apar secundar unor defecte
locale de hemostaz n timp ce metroragiile disfuncionale anovulatorii
sunt rezultatul unor tulburri sistemice aprnd secundar unor mecanisme
endocrinologice, neurochimice saufarmacologice.
Adolescena predispune oarecum la apariia unor tulburri menstruale
datorit ntrzierii instalrii mecanismelor de feed-back pozitiv i a unei
stri tranzitorii de hiperandrogenism.
Clinic: durere anormala ca si cantitate sau interval; semne de anemie
Paraclinic: ecografie vaginala, histeroscopie cu sau fara biopsie, sonografie
cu infuzie salina, teste de laborator (Hb, test de sarcina, culturi cervicale,
frotiu cito-diagnostic)
Tratament:
- Daca sangerarea nu se repet i nu determin instalarea unei anemii
importante nu necesit instituirea unui tratament hormonal.
- Dac anemia devine manifest- tratament cu pilula combinat, sau, la
fetele care nu au via sexual, progestativ 10 zile pe lun, n ultima parte
a ciclului
In caz de sngerri importante dozele de contraceptive orale se potmri la
2-4 cp/zi.

31.STRUCTURA SPATIULUI INTERVILOS

- Spatiul format intre vilozitatile care plutesc in lacunele de sange formate
prin erodarea vaselor din mucoasa uterina (=decidua)

= limitat de o parte de placa coriala, de origine ovulara, formata din

sincitiotrofoblast, si de alta parte de placa bazala, de origine mixta ovulara
si uterina, compusa din mucoasa uterina tapetata de trofoblast. Intre
aceste 2 placi circula sangele matern in care plutesc vilozitatile coriale

32.SARCINA ECTOPICA CERVICALA SEMNE CLINICE, TRATAMENT

Simptomatologie semne neuro-vegetative de sarcina si amenoree,
intrerupta de mici sangerari, care apar la traumatisme minime.
La examenul cu valve: colul apare marit de volum, edematiat, violaceu.
Orificiul uterin intredeschis. La tatcul vaginal, col ramolit, dilatat, in forma
de butoias, deasupra caruia se gaseste corpul uterin de volum normal
Tratamentul depinde de stabilitatea hemodinamica a apacientei. Pacienta
in soc sau cu abdomen acut chirurgical beneficiaza de interventie
chirurgicala de urgenta, de resuscitare intravenoasa hemodinamica.
Tratament chirurgical:
- Laparoscopia la pacientele stabile hemodinamic; dezavantaj dificultate
de control al hemoragiei
- Laparotomia la pacientele cu hemoperitoneu, la cele cu hemodinamica
compromisa, la cele cu interventii chirurgicale in antecedente
Tehnici chirurgicale: evacuarea SE prin aspirare sau compresiunea trompei,
salpingectomia partiala, salpingostomia. Salpingectomia este cea mai
sigura metoda pentru prevenirea recidivelor
Tratament medicamentos: Methotrexat i.m. cu evaluarea initiala a functiei
renale, hepatice, medulare, numaratoarea trombocitelor, determinarea Rh,
HLG
33.ETIOPATOGENIA FIBROMIOMULUI UTERIN
- Factorul genetic antecedente familiale
- Estrogeni
- Obezitatea
- HTA
- Afectiunile tiroidiene
- Nuliparitatea
- Infertilitatea
Factori protectivi: multiparitatea, contraceptia hormonala, fumatul
34.ANATOMIA SI ULTRASTRUCTURA SPERMATOZOIDULUI
Spermatozoidul are o lungime de aproximativ 60 microni i are trei segmente:
cap, piesa intermediar, coad (flagel).
Capul are o form oval i este constituit din nucleu acoperit de un capion
numit acrozom, o vezicul ce reprezint aparatul Golgi i care conine enzime
necesare fertilizrii.
Piesa intermediar format din gt, cu cei doi centrioli, unul proximal i altul
distal i piesa mijlocie ce conine mitocondrii dispuse n spiral i care sunt sursa
de energie.
Coada (flagelul) lung de 45-50 microni conine dou filamente tubulare,
nconjurate de 9 perechi de microfilamente bogate n ATP. Perechile de

microfilamente sunt articulate ntre ele prin puni formate din proteine contractile
ce asigur mobilitate flagelului. Coada este nvelit de o teac fibroas, iar n
poriunea terminal, de o membrana plasmatic.
35.APOPLEXIA UTERO-PLACENTARA DIAGNOSTIC, CONDUITA

36.TUMORILE SOLIDE BENIGNE DE OVAR

Tumorile benigne solide ale ovarului sunt tumori foarte rare si dificil de
diagnosticat. Se prezinta sub forma unor mase tumorale latero-uterine, de
consistenta ferma, nedureroasa si mobile care se mobilizeaza indiferent de
corpul uterin.
Tumorile benigne ale ovarului necesita diferentierea de fibromul uterin
subseros pediculat, de care uneori nu pot fi deosebite decat laparoscopic.
Din categoria tumorilor solide benigne de ovar se mentioneaza:
adenofibroamele sunt tumori rare de origine celomica, alcatuite din
tesut fibros si structuri glandulare. Tumorile au dimensiuni variabile si
suprafata neteda. Tratamentul este chirurgical de ablatie simpla,
diagnosticul de certitudine fiind numai histologic.
tumora Brennen este o tumora solida, derivata din celulele
granuloase, iar uneori asociaza si un chist mucoid. Tratamentul este
anexectomia cu examen extemporaneu.
teratoamele mature solide sunt mai rar decat chistul dermoid.
Tratamentul este anexectomia cu examen histo-patologic al tuturor
componentelor tumorale.
gusa ovariana sau carcinoidul este o tumora solida alcatuita din
tesut tiroidian cu activitate secretorie constanta.
gonadoblastomul este o tumora solida, de dimensiuni mici, pana la 8
cm, frecvent bilaterala. Este necesara gonadectomia bilaterala dupa
pubertate, deoarece aceste tumori se malignizeaza sau sunt asociate cu
disgerminoame.
fibromul ovarian se incadreaza in categoria tumorilor derivare din
cordoanele sexuale si frecvent asociaza un tecom. Este o tumora solida,
neteda, dura si mobila, uneori bilaterala. Tratamentul consta in ablatia
tumorii.
37.ANATOMIA SI STRUCTURA UTERULUI

38.VARIANTELE DE PREZENTATIE PELVIANA

Se descriu dou varieti principale:
a)
Prezentaia pelvian complet n care coapsele sunt flectate pe
abdomen, iar genunchii flectai i ncruciai pe coapse, astfel nct la
strmtoarea superioar apar pelvisul i picioarele (pelvipodalic).
b)
Prezentatia pelviana incomplet cu diferite moduri:
modul feselor n care membrele inferioare sunt flectate pe
abdomenul fetal, cu gambele n extensie, astfel c la strmtoare se
prezint numai pelvisul;
modul genunchilor, cu coapsele n extensie, iar gambele flectate;
modul picioarelor (prezentaie podalic) n care la strmtoarea
superioar se prezint cu unul sau ambele picioare, gambele i coapsele
fiind n extensie.
Varietile de poziie rezult din raportul punctului de reper al pelvisului
sacrul (S) cu extremitile diametrelor oblice i transverse ale strmtorii
superioare
39.SARCINA ECTOPICA OVARIANA
Poate fi:
- Primitiva fecundarea s-a facut in interiorul foliculului ovarian
- Secundara fecundarea s-a facut la nivelul pavilionului, cu nidatie
ulterioara la nivelul ovarului, la nivelul unor zone cu tesut ectopic
(endometrioza ovariana)
Evolutia este marcata de hemoragie intraperitoneala care apare ca urmare
a congestiei, necrozei, din jurul membranelor ovulare. Poate evolua pana la
termen sau poate roduce resorbtia embrionului dupa moartea lui

40.MECANISMUL FIZIOLOGIC AL MENSTRUATIEI

Prima zi de sangerare menstruala este considerata prima zi a ciclului
menstrual. Durata ciclului menstrual este nr de zile scurs intre prima zi de
sangerare menstruala a unui ciclu menstrual si prima zi de sangerare a
urmatorului ciclu menstrual. Durata minima fiziologica este de 21-24 de
zile iar cea maxima de 35-40 de zile. Un ciclu menstrual normal se
considera in general a avea o lungime in jur de 28 de zile. Durata
menstruatiei este considerata normala intre 2-3 si 6-8 zile.
Menstruatia fiziologica apare ca rezultat al incapacitatii unui ovul de a fi
fecundat si de a se obtine o sarcina. Exista 3 componente ale acestui
proces ciclic care trebuie sa preceada fiecare menstruatie fiziologica:
faza foliculara ovariana care induce in endometru o faza proliferativa
simultana
ovulatia
faza luteala ovariana care induce in endometru o faza secretorie
simultana.
41.STADIALITATEA CLINICA A AVORTULUI SPONTAN
Stadialitate clinica:- tendinta la avort
-amenintarea de avort
-iminenta de avort
-avortul in curs de efectuare
-avortul incomplet efectuat.
42.ENDOMETRIOZA
=localizarea heterotopica a endometrului-prezenta implantelor de
endometru (glande,stroma) in afara cavitatii uterine sau la distanta de
acestea.
Diagnostic:
-acuze subiective:durere(dismenoree) exacerbata spre sfarsitul menstrei si persistenta 48-72
de ore dupa terminarea ei.
-hemoragia(hipermenoree sau menoragii)
-alte:dispareunia,tenesme rectale,disuria
-Examen clinic-tumefactii rosii-albastrui,hematice-brun sau verzui,la perineu,vulva,vagin,col
uterin,inghinal sau cicatrici abdominale dupa interventii chirurgicale.
-tuseu:retroversia uterina fixata,hipertofia regulata sau nodulara a
uterului,tumefactia ovariana sau tubara,retractia sau umflarea fundurilor de sac
vaginale,infiltrarea parametrelor
-Explorari paraclinice:colposcopia,histerosalpingografia-aspect digitiform,reticulat,fin
ramificat sau in boabe de vasc

-Alte:salpingografia selectiva retrograda,histeroscopia si

tuboscopia,pelviscopia,eco,laparotomia,examen cito-histo-patologic,rx ale ileonului
terminal,cecului,colonului,determinari imunologice prin anticorpi monoclonali.
Obiectivele principale ale tratamentului pot fi sistematizate astfel: reducerea
simptomatologiei (n primul rnd a durerii), blocarea evoluiei bolii, ameliorarea
potenialului reproductiv.
Mijloacele avute la dispoziie sunt reprezentate de terapiile medicamentoase
(hormonale, n principal), tratamentul chirurgical i n ultim instan tehnicile de
asistare a reproducerii.
43.ORIGINEA LICHIDULUI AMNIOTIC
In formarea sa se disting 2 perioade:
Etapa initiala producerea de lichid evolueaza progresiv, iar compozitia sa
chimica este asemanatoare cu cea a lichidului extracelular al tesuturilor
fetale si materne. In aceasta etapa rolul cel mai important in formarea
lichidului amnitoic il au amnioblastele si ectodermul embrionar.
A doua perioada din a doua jumatate a sarcinii, cu deosebire de trimestrul
trei cand lichidul amniotic diminueaza cantitativ si devine hipotonic. La
formarea lichidului amniotic participa surse principale si aditionale. Ca
sursa principala cea mai importanta este calea urinara, iar sursele
aditionale sunt: amniosul placii coriale, cu chorion frondosum, corionul
neted, cordonul ombilical.
Sau:
Lichidul amniotic are o origine dubl: matern i fetal. La nceputul
sarcinii, cnd embrionul este foarte mic, este produs printr-o secreie
activ -o secreie care necesit energie. Ulterior, se produce din
ultrafiltrarea prin pielea fetal, pentru ca dup luna a 5-a de producere a
lui s fie responsabile n principal urina fetal i secreia pulmonar fetal.
44.ETIOPATOGENIA NASTERII PREMATURE
I.
Cauze materne:
factori generali: o patologie infecioas asociata cu hipertermie
(grip, rubeol, citomegalovirus, toxoplasmoz, listeria, infecie urinar,
pielonefrit, pneumonie) o disgravidie o diabet o anemie
factori locali: o malformaii uterine congenitale (uter hipoplazic, uter
bicorn) o fibrom uterin o sinechie uterin o insuficienta cervico-istmic
factori favorizai: o condiii socio-economice precare o multiparitatea
o tabagism o vrsta (35 ani) o antecedente de natere prematura, avort
II.
Cauze fetale: sarcinile multiple, malformaii fetale, retard de cretere
intrauterin
III.
Cauze anexiale: placenta praevia, insuficienta placentara,
hidramnios, dezlipire prematura de placenta normal inserata, ruptura
prematura de membrane
45.LEZIUNILE PRECURSOARE IN CANCERUL DE COL UTERIN
Displaziile cervicale:
Sunt considerate leziuni preneoplazice

 Sunt leziuni caracterizate prin perturbarea arhitecturii i morfologiei

celulelor la nivelul epiteliului exocolului (90% intereseaz epiteliul
malpighian i rar, n 10%, epiteliul cilindric).
Displaziei i sunt definite 3 grade: uoar, moderat i sever.
Numai examenul histologic afirm diagnosticul de displazie i gradele
respective.
CIN I corespunde displaziei uoare (tulburarea de maturare a epiteliului
este prezent doar n 1/3 profund), nu exist anomalii nucleare, nici
perturbare arhitectural, iar activitatea celular bazal este discret
crescut.
CIN II - (displazia moderat). Modificarea celular ajunge pn n 1/3
medie a epiteliului (index mitotic crescut, anomalii citonucleare moderate).
CIN III (displazie sever ). Modificrile cuprind ntreg epiteliul pn n
straturile superioare. Arhitectura epitelial este tulburat indexul mitotic
crescut, atipiile citonucleare sunt marcate.
In toate cazurile membrana bazal este respectat.
Exist 3 modaliti evolutive: regresia, persistena (staionarea) i
agravarea n continuare pn la neoplasm.
Cancerul "in situ" este atins n aproximativ 10 ani, ali 10 ani ar fi necesari
pentru cancer microinvaziv, apoi invaziv.
46.LEUCOREEA FIZIOLOGICA
In stare normala toate segmentele aparatului genital au o oarecare
secretie, dar nu abundenta
- Mucoasa labiala se acopera de o secretie alba cremoasa
- Glandele Bartholin secreta un mucoid incolor, vascos, care se produce mai
ales in timpul excitatiei sexuale
- Mucoasa vaginului, cu toate ca nu are glande, furnizeaza un lichid alblaptos cu ph acid; aceasta secretie este provenita din transsudatia
plasmatica si descuamatia epiteliala a celulelor vaginale
- Glandele colului uterin secreta o substanta vascoasa, alcalina,
asemanatoare cu albusul de ou; aceasta apare numai la femeile adulte
intre a 12 a si a 16 a zi a ciclului, date intre care colul este usor
intredeschis
- Endometru, fara glande, contine un lichid alburiu, alcalin, apos, putin
abundent, care nu este altceva decat un filtrat seros cu celule epiteliale
- Trompele sunt umectate de un lichid apos, alcalin, rezultat dintr-un
transsudat tubar
47.VARIANTELE DE SARCINA GEMELARA
Modul de fecundare al ovulului determina obtinerea sarcinii gemelare
monozigota, cu gemeni identici (frati adevarati) sau dizigota cu gemeni
diferiti (frati falsi).
a)Sarcina gemelara monozigota provine ca urmare a fecundarii unui ovul
de catre un singur spermatozoid. Oul rezultat se divide in primele 12
saptamani de gestatie in etape diferite de evolutie dand nastere la gemeni
adevarati cu fenotip si genotip identic
Evolueaza in una din urmatoarele variante:
- Monozigotica, monoovulara: diamniotica, dicoriala;

Monozigotica monoovulara: diamniotica, monocoriala;

Monozigotica, monoovulara: monoamniotica, monocoriala
b) Sarcina gemelara dizigota provine din fecundarea a doua ovule de
catre doi spermatozoizi. In aceasta situatie se dezvolta 2 oua din care se
vor dezvolta 2 feti cu fenotip si genotip diferit

48.CERVICOGRAMA FRIEDMAN
Urmarirea dilatatiei se inscrie pe un grafic (cervicograma sau curba Friedman)
unde se descriu:
-

faza de latenta de la aparitia CUD sistematizate pana la 2 cm dilatatie

dureaza in medie 8 ore (maxim 20 ore la primipare si 14 ore la multipare)
faza de dilatatie activa dureaza in medie 3 6 ore la primipare si 2 4 ore la
multipare in care dilatatia progreseaza mai rapid (1,2 cm / h la primipare si
1,5 cm / h la multipare) si care se imparte in:
faza de acceleratie pana la 4 5 cm
faza de panta maxima pana la 8 cm
faza de deceleratie intre 8 cm si dilatatia completa (10 cm) in care
dilatatia isi incetineste cursul (1 cm / h la primipare si 2 cm / h la multipare)
49.HORMONII STEROIZI PLACENTARI
Hormonii steroizi placentari = produsi de placenta in a doua jumatate a
sarcinii; traverseaza lent placenta, trecand in sangele fetal, unde se afla in
concentratii mult mai mari decat in sangele matern
- Progesteronul = hormonul gestatiei, datorita rolului important pe care il are
in asigurarea supravietuirii produsului de conceptie
- Estrogenul sub forma de estriol
50.SARCINA MOLARA

51.LEZIUNILE PRECURSOARE PENTRU CANCERUL DE ENDOMETRU

Cancerul de endometru poate fi precedat de o serie de leziuni care trebuie sa
fie considerate leziuni precanceroase: polipoza endometriala, hiperplazia
endometriala activa in postmenopauza, hiperplazia adenomatoasa, hiperplazia cu
atipii.

52.HORMONII PROTEICI PRINCIPALI AI PLACENTEI

Hormonii proteici sunt reprezentati de: gonadotropina corionica (HCG),
somatotrofina corionica si hormonul lactogen placentar (HPL)
- HCG = secretata din ziua 4-5, este sintetizata in concentratie mare mai
ales in timpul primului trimestru al sarcinii. In cea mai mare parte este
sintetizata de sincitiotrofoblastul vililor corionici (in a 8 a zi de sarcina:
>1000 U), este secretata in spatiul intervilos si apoi ajunge in sistemul
circulator matern. Din punct de vedere chimic, este o glicoproteina
foliculostimulanta si luteinizanta. La HCG predomina actiunea luteinizanta,
de unde rolul sau important in mentinerea corpului galben de sarcina, in
primele 3 luni, perioada in care acesta secreta intens progesteron si
estrogeni
- HPL = sintetizat progresiv pe parcursul gestatiei pana la saptamana 36,
cand atinge in serul matern o concentratie de 5-15 microg/ml. Are rol in
cresterea fatului, proliferarea ductului mamar maternal, precum si in
metabolismul lipidelor si glucidelor. Este produs de sincitiotrofoblast din

saptamanile 5-6; secretia sa creste foarte mult in al 3 lea trimestru de

gestatie si dispare foarte repede din sange, dupa nastere. El dezvolta si
pregateste glanda mamara pentru lactatie. Cea mai mare cantitate este
metabolizata in ficat si foarte putin este eliminata prin urina materna.
53.CONSULTATIA PRENATALA
Consultaia prenatal are ca scop:
-

Reducerea riscului obstetrical matern i fetal astfel ca sarcina s decurg n

condiii normale;
Naterea unui ft la termen, eutrofic, sntos biologic, cu posibiliti de
dezvoltare fizic i psihic normal;
Asigurarea unei refaceri complete a organismului femeii dup perioada de
lehuzie, cu o integrare perfect social, apt pentru o nou sarcin.
De aici decurg principalele obiective ale asistenei prenatale:
Identificarea factorilor de risc ce pot complica evoluia sarcinii, naterea i
lehuzia; ei pot fi de natur medical, obstetrical i socio-economic;
Reducerea efectelor acestor factori prin msuri corespunztoare, inclusiv
terapeutice;
Supravegherea strii ftului;
Educarea femeii gravide pentru o participare activ la propria-i ngrijire, prin
informaii privind igiena sarcinii, pregtirea pentru natere, alptare, ngrijirile
nou-nscutului, precum i recunoaterea unor semne de alarm respectiv,
primele msuri de urgen ce pot fi luate.
Coninutul unei consultaii cuprinde n mod obligator:
Anamneza, cu obinerea de informaii privind datele personale, antecedentele
medicale i obstetricale, evoluia sarcinii actuale din punct de vedere al strii
mamei i ftului;
Un examen clinic general i obstetrical;
Efectuarea unor examinri de laborator; examen ecografic
Evaluarea continurii asistenei n sistemul de baz sau transferarea n
sistemul de asisten a gravidelor cu risc;
Recomandri pentru gravid i programarea urmtoarei consultaii;
Inregistrarea datelor obinute n fi i carnetul gravidei.
Sau:

Prima consultatie prenatala: se stabileste diagnosticul de sarcina+luarea in evidenta a

gravidei.Cuprinde:date personale, anamneza completa, examenul general pe aparate si sisteme,
examenul obstetrical se incepe prin consemnarea datei primei zi a ultimei menstruatii,stabilirea varstei
gestationale cu precizarea datei probabile a nasterii( examen ginecologic complet+examen digital),
investigatii obligatorii( grup sanguin si rh, explorari hematologice,explorari serologice pentru boli
infectioase, examen sumar de urina si urocultura, examen bacteriologic al secretiei vaginale, examen
ecografic).
Trimestrul II(sapt 16-28):stare generala, evolutia sarcinii, eventuale acuze, conditii de igiena,
greutate, inaltimea fundului uterin, circumferinta abdminala, data perceperii primelor miscari fetale,
frecventa si calitatea batailor cordului fetal.
Trimestrul III(28-40 sapt): se acorda cp de catre medicul specialist; se realizeaza bilant al starii
generale(HLG, glicemie, examen bacteriologic al secretiei vaginale, examen sumar de urina si

urocultura); se urmaresc aceleasi elemente ca in trim II: TA, puls,greutate,prezenta edemelor; examen
ecografic.

54.PRINCIPII TERAPEUTICE IN CANCERUL DE COL UTERIN

Profilactic. Controale periodice ginecologice dupa varsta de 25 ani
Curativ
a)
Tratamentul cu energii inalte.
Razele Roentgen. Se administreaza etern/percutanat,
Intravaginal /de contact
Curieterapia endocavitara. Este o metoda de iradiere directa a colului
Telecobaltoterapia
b)
Tratamentul chirurgical- colpohisterectomia totala largita(consta in
ablatia uterului,anexelor)
c)
Imunoterapia.
Imunoterapia activa nespecifica
Imunoterspia specifica(vaccinare)
Imunoterapia pasiva
d)
Chimioterapia(in special in stadiul 4 inoperabil)
55.STRUCTURA ENDOMETRULUI SI FAZELE CICLULUI MENSTRUAL
Endometrul-epiteliu cilindric simplu si lamina propria cu glande tubulare simple.
Structura neuro-endocrin care guverneaz cele 28 de zile ale ciclului menstrual la femeie are
3 componente de baz: nucleul arcuat al hipotalamusului, gonadotropinele hipofizare i
ovarul.
1. Rspunsul hipotalamic:Secreia GnRH
2. Rspunsul hipofizar. Celulele gonadotrope hipofizare rspund la cele mai mici schimbri de
GnRH. La femeia adult hormonii sexuali hipofizari (FSH-LH) ca i hormonii ovarieni (E i
P) sunt secretai ntr-un mod ciclic n cursul ciclului menstrual.
3. Rspunsul ovarian:
a) Faza folicular.Foliculogeneza La debutul fazei foliculare este necesar ca secreia i efectele
FSH s fie privilegiateNumai foliculul dominant, bogat n receptori FSH va continua s se
dezvolte..Foliculul matur sau de Graaf, reprezinta stadiul final al dezvoltarii foliculare inainte
de ovulatie.
b) Ovulaia.Peak-ul de LH este elementul principal deoarece condiioneaz secreia de
progesteron. Peak-ul ovulator de FSH are rolul de a favoriza detaarea ovocitului.
c) Faza luteal. Evoluia corpului galben are trei faze: de formare, activitate(Aceast
perioad este dependent de soarta ovulului. Dac acesta nu a fost fecundat, el devine corp
galben de menstruaie. El va involua devenind corp albicans al ovarului) i de luteoliz ceea
ce corespunde ciclului luteal.
56.CARACTERISTICILE CONTRACTIEI UTERINE DIN TRAVALIU

57.MIJLOACE HORMONALE DE CONTRACEPTIE FEMININA

Tipuri de contraceptive si abortive hormonale:
a
-

Contraceptive si abortive hormonale orale:

estroprogestative combinate: normodozate, minidozate, secventiale
progestative: macrodozate, microdozate, cu actiune ntrziata, asociate cu
alte tipuri de mijloace contraceptive.
b Contraceptive si abortive hormonale injectabile:
- contin progesteron;
- se administreaza prin injectii, la un interval de 3 luni (DMPA);
- particulele de progesteron sunt minuscule, fixate pe un polimer care, dupa
injectare se dizolva si elibereaza hormonul la un ritm dat
- efectul este cel descris mai jos si este att contraceptiv ct si abortiv.
c Implanturi hormonale (Norplant):
- contin un progestativ (levonorgestrel) de depozit, nglobat ntr-o capsula care
se introduce sub piele (subdermal);
- mecanismul de actiune este acelas cu al unui CO si abortiv hormonal;
- Norplant-ul contint 5 capsule, eficace timp de 3-5 ani
progesteronul nglobat n capsula va fi eliberat ntr-un ritm oarecum constant
pna la epuizarea stocului.

58.AGREGATUL NODAL PERIFERIC AL GONADOSTATULUI DEFINITIE,

STRUCTURA
Gonadostatul - agregatul nodal periferic
1. Componenta adenohipofizara - celulele adenohipofizare raspunzatoare de
sinteza, depozitarea si eliberarea gonadotropinelor
- celulele gonadotrope (fsh, lh)
- celulele lactotrope - activitate asupra glandei mamamre (prolactina); acest hormon
initiaza si mentine functia lactata, alaturi de progestageni, estrogeni, corticosteroizi si
insulina

2. Componenta gonadica - gonada reprezinta al 2lea element component al

agregatului nodal periferic
59.PERIOADELE NASTERII
Actul nasterii - 4 perioade:

Perioada I de dilatatie. Dureaza 8-12 ore la primipare/6-8 la multipare si se

caracterizeaza prin: prezenta contractiilor uterine dureroase; in contractie
uterul devine sensibil, dur, bombeaza; modificari ale colului care constau in
scurtare, stergere, dilatatia orificiului uterin. Marginile orif. Uterin se subtiaza
si permite dilatatia completa.
Perioada a II-a sau de expulzie a fatului. Dureaza in jur de 1 ora, aici se
remarca asocierea contractiei abdominale la contractilitatea uterine,
contractii expulsive.
Perioada III-a de expulzie a placentei (perioada delivrentei). Dureaza 15-30
min pana la o ora.
Perioada a IV-a de consolidare a hemostazei. Reprezinta primele 2 ore dupa
delivrenta

60.CORIOCARCINOMUL
Se prezinta ca o masa tumorala asemanataore ficatului, friabila, invadeaza peretele uterin determinand
necroza si hemoragie.
Clinic: Simptomatologia variaza in functie de evolutie si struncturile invadate.
-sangerare neregulata, continua sau intermitenta, neasteptata sau hemoragie masiva.
-subinvolutie uterine.
-tumora se poate extinde determina durere si fixare
-poate da metastaze pulmonare -> spute hemoptoice.
Diagnostic evocat de o sarcina molara:Simptome: metroragii, expulzia de vezicule molare, greturi,
varsaturi, preeclampsia.
Obiectiv: uter mare, in discordanta cu varsta cronologica sarcinii, niveluri ridicate de HCG.
Evacuarea continutului uterin prin aspiratie sau chiuretaj, Examen histopatologic fragmente.
Diagnostic la distanta de o sarcina cunoscuta: orice sangerare neobisnuita dupa o sarcina/nastere la
termen sau avort, trebuie explorata endouterin printr-un chiuretaj bioptic si hemostatic. Uterul paote fi
marit sau subinvoluat.
Conduita:
Leziuni ale palcii coriale: leziuni benigne dar cu potential de malignizare ->histeretomia
Tumori ale placii bazale: chimioterapie
Supravegherea: determinarea sistematica a HCG serice.
Examen gineco pentru urmarirea localizarilor veginale si de evaluare in anumite cazuri.

61.MECANISMUL DE NASTERE IN PREZENTATIA CRANIANA FLECTATA

In mecanismul naterii se descriu trei timpi importani: angajare, coborre i

degajare. Aceti timpi sunt respectai la nivelul extremitii cefalice, care este
premergtoare i este mai mare.
-

Angajarea craniului se efectueaz prin flectarea n articulaia occipitoatlantoidian, prin care diametrul occipito-frontal este nlocuit cu altul mai
mic, suboccipito-bregmatic, prin orientarea cu sutura sagital ntr-unul din
diametrele oblice (de obicei cel stng) i printr-o micare de sinclitism, cnd
sutura sagital este la egal distan de sacru i pube, sau asinclitism
anterior sau posterior, n funcie de angajarea cu parietalul anterior sau
posterior.
Coborrea craniului se realizeaz prin continuarea flectrii i printr-o micare
de rotaie intern, ce aduce occiputul la simfiza pubian. Rotaia intern
ncepe dup ce craniul a ajuns la nivelul spinelor sciatice i se sfrete de
cele mai multe ori cnd a atins planeul perineal; n varietile posterioare
rotaia anterioar a craniului este mai ndelungat (presupune 1350 n loc de
450), dar se poate efectua i posterior spre sacru.
Degajarea craniului n varietatea anterioar, occipito-pubian, se face prin
accentuarea flectrii pn la naterea occiputului i apoi, prin deflectare,
se nate faa i brbia. In varietatea posterioar, occipito-sacrat, prin
flectarea accentuat a brbiei pe torace, se degaj iniial fruntea sinciputul
i occiputul, cu o destindere foarte mare a perineului pentru ca apoi, prin
deflectare s se nasc nasul, gura i brbia.
62.SINDROMUL DE PRERUPTURA UTERINA
- abdominal: uter hiperton, dureri cu caracter permanent atat in contractie
cat si in relaxare, corp uterin gros, bataile cordului fetal sunt alterate.
- vaginal: orificiu uterin dur, dilatatie stationara.
63.CANCERUL OVARIAN DEFINITIE, FORME CLINICE
= cancerul care se formeaza in tesuturile ovarului
Tipul de cancer ovarian este dat de celulele din care acesta se formeaza:
- Tumori ovariene epiteliale (seroase, mucinoase, endometrioide, tumori cu
celule clare, tumori Brenner, tumori epiteliale mixte, mezotelioame)
- Tumorile celulelor germinative
- Tumori stromale
64.REPERELE ANATOMICE SI DIMENSIUNILE STRAMTORII SUPERIOARE A
BAZINULUI OSOS
Delimitare:
- Posterior promontoriu, marginea ant a aripioarelor sacrate
- Lateral articulatiile sacro-iliace, linia nenumita si ramul orizontal al
pubisului
- Anterior mg superioara a simfizei pubiene
Dimensiuni:
- Diametrul antero-post (promonto-suprapubian) 11 cm
- Diametrul promonto-retropubian (promonto-pubian minim) 10,5 cm
- Diametrul promonto-subpubian 12 cm numai acesta poate fi apreciat
prin pelvimetrie interna
- Diametrele oblice (eminenta iliopectinee -> articulatia sacro-iliaca
controlaterala) drept 12 cm, stang ceva mai mult

Diametrele transversale maxim/anatomic (uneste punctele cele mai

indepartate ale liniilor nenumite) 13,5 cm;
Diametrul transvers mediu/clinic (uneste 2 pct simetrice ale liniilor
nenumite) 12,8 cm
Diametrul stransvers anterior Kehrer uneste cele 2 eminente iliopectinee
12 cm

65.RUPTURA UTERINA ETIOPATOGENIE, DIAGNOSTIC, PRINCIPII TERAPEUTICE

*
Ruptura uterin poate apare n timpul travaliului (cel mai frecvent) sau n
afara lui. Cauzele predispozante sunt reprezentate de: distensia uterin
exagerat (sarcini gemelare, hidramnios), leziuni congenitale ale uterului (uter
didelf, uter unicorn), leziuni ctigate ale uterului (sechele dup chiuretaje),
multiparitatea i intervalele mici ntre sarcini.
Tablou clinic.
A Ruptura uterului indemn - parcurge trei timpi:
- Timpul I - Uterul i intensific ritmul i durata contraciilor iar tonusul uterin
se menine crescut i ntre contracii. Gravida este agitat, durerile sunt
deobicei foarte mari i n mod caracteristic nu cedeaz ntre contracii. In
aceste condiii se constituie sindromul de preruptur uterin Frommel-Bandl
definit prin urmtoarele elemente obiective: hipertonie uterin, deformarea
uterului prin ascensionarea inelului Bandl, tensiune dureroas a ligamentelor
rotunde.
- Timpul II reprezint momentul rupturii propriu-zise i este marcat de apariia
unei dureri atroce (la nivelul zonei de ruptur). Uneori pacientele descriu
concomitent o senzaie asemntoare scurgerii unui lichid cald n abdomen.
- Timpul III este cel al rupturii uterine confirmate.
Semne materne: In mod tradiional se considera c ruptura uterin atrage
dup sine oprirea complet a travaliului i ameliorarea durerilor cu instalarea
unei aa numite perioade de linite. Semnele hemoragiei interne sunt
elementele dominante al acestei perioade (paloare, transpiraii, tahicardie,
hipotensiune). Exteriorizarea hemoragiei este un eveniment inconstant, iar atunci
cnd apare este puin abundent ns cu tendin de accentuare.
Semne fetale: Examinarea abdominal evideniaz prezena a dou
formaiuni tumorale de consisten i volum inegale formaiunea mic i
rotund corespunde uterului contractat, n timp ce formaiunea mai mare
corespunde ftului care, nefiind flectat, pare neobinuit de lung. Aceast situaie
este ns rar ntlnit, deoarece n mod curent, brea nu permite exteriorizarea
dect a unor pri fetale. Schimbarea poziiei ftului (retracia prezentaiei din
pelvis) sau palparea lui ntr-un plan superficial (practic sub peretele abdominal)
confirm diagnosticul de ruptur uterin.
Tratament. Ruptura uterin oblig n marea majoritate a cazurilor la
efectuarea laparotomiei dup o prealabil reechilibrare (atunci cnd este
necesar). Extragerea ftului este deobicei facil, exceptnd situaiile n care
craniul este angajat profund.
66.VULVOVAGINITA GONOCOCICA SIMPTOMATOLOGIE, TRATAMENT

In formele simptomatice acute, simptomele apar dupa o incubatie de 721 de zile: leucoree (purulenta, verzuie, abundenta, fara miros, care nu irita
mucoasa), disurie si polakiurie, orificiul extern al canalului cervical friabil,
dispareunie.
In formele cronice, simptomatologia este estompata: leucoree moderata,
disurie, metroragii.
Tratament:
-

infectie necomplicata: Ciprofloxacina (p.o.), Ceftriaxon (i.m.), Rifampicina

(p.o.)
infectie diseminata: Ceftriaxon (i.m./i.v.)
67.PERIOADELE DE DEZVOLTARE ALE PRODUSULUI DE CONCEPTIE PANA LA
TERMEN
Dezvoltarea embrionar

Embriogeneza sau organogeneza se realizeaz n primele dou luni de

sarcin (sptmna 3-8), timp n care se formeaz toate esuturile i organele. In
sptmna a 2-a oul este complet implantat i se afl n stadiul de blastocist. In
sptmna 3-a (prima de amenoree) procesul de cretere continu n ritm alert i
au loc modificri importante n discul embrionar.
Incepnd cu ziua 21-22 de sarcin (sptmna 5-a de la ultima menstruaie
normal) inima ncepe s bat i se stabilete circulaia embrio-placentar.
In sptmnile 4-8 se desvrete organogeneza. Pentru aceasta, iniial
discul embrionar sufer modificri de form: se ncurbeaz att n sens
craniocaudal ct i n sens median (dorsolateroventral) i ia forma de C orientat
ventral i orizontal prin prile sale laterale, transformndu-se ntr-un cilindru
care nglobeaz i o parte din sacul Yolk (ce va forma intestinul primitiv).
Urmeaz apoi procesul de morfogenez cu formarea esuturilor i organelor
din foiele embrionare primitive:
ectoderm: pielea i anexele, sistemul nervos i organele de simt, poriunea
medular a glandei suprarenale, hipofiza anterioar, glandele salivare;
- mezoderm: sistemul conjunctiv (muchi, oase, cartilaje), sistemul
cardiovascular, rinichi, tractul genital, seroasele cavitilor (peritoneal,
pericardic, pleurale), splina, poriunea cortical a suprarenalei;
- endoderm: tractul gastro-intestinal, glandele anexe digestive (ficat,
pancreas), vezic biliar i cile biliare, tractul respirator, celulele germinale
(ultimele par a fi de origine ectodermal).
La sfritul lunii a II-a embrionul are un aspect uman: este lung de 4 cm. i
are 11 g. greutate. Ultrasonografic se evideniaz btile cordului fetal (BCF).
-

Dezvoltarea fetal
Din luna III-a, de cnd produsul de concepie ia aspect uman i placenta este
funcional, se poate folosi termenul de ft.

Perioada fetal se caracterizeaz prin cretere rapid i difereniere

(maturizarea funcional) a esuturilor i organelor.
Rata de cretere n lungime este foarte rapid, n special ntre sptmna 916, iar creterea n greutate devine maxim n ultimele sptmni de sarcin.
Caracteristicile ftului la termen nu sunt totdeauna sigure, dar greutatea i
lungimea sunt criterii importante. Alte semne sunt: unghiile de la mini depesc
degetele, lanugo este aproape disprut, intestinul conine meconiu, ombilicul are
dispoziie central, ambele testicule sunt coborte, epifiza distal femural
osificat i apar centrii de osificare n epifizele proximale ale humerusului i tibiei.
68.PLACENTA JOS INSERATA VARIANTE ANATOMO-CLINICE

69.CANCERUL DE COL UTERIN METODE DE DEPISTARE SI DIAGNOSTIC

PRECOCE

Citologia cervical este una din cele mai eficiente mijloace de screening
pentru cancer, cu rezultate excelente asupra controlului acestei boli.
Din anamnez, cel puin pentru stadiile incipiente (in situ sau microinvazie)
nu se rein elemente substaniale pentru diagnostic. In faze mai avansate pot
apare sngerrile la contact sexual precum i scurgerile sero-sanguinolente.
Examenul clinic genital cuprinde examenul cu valve, tueul vaginal i tueul
rectal. Aportul examenului clinic consta n:
Examenul cu valve: evideniaz o zona roie periorificial la nivelul colului,
cu fond granulativ, cu secreii i care poate sngera la atingere. Ulterior tumora
se dezvolt printr-o form exofitic sau endofitic. Pentru un cancer avansat,
pledeaz apariia unei tumori de dimensiuni importante avnd caractere mixte
proliferative - infiltrative - ulcerative (tumor cu exulceraie cu margini
neregulate, fond cenuiu, acoperit de membrane necrotice).
Stadializarea bolii se stabilete pornind de la tueul vaginal respectiv cel
rectal, prin care se apreciaz parametrele i ligamentele utero-sacrate. Se
urmrete infiltrarea lor, extinderea procesului tumoral pn la pereii excavaiei
pelviene. In stadii avansate fundurile de sac vaginale sunt terse i infiltrate.
Acest examen este de preferat s fie fcut n condiii de anestezie.

Examenul colposcopic este util n leziunile preclinice: delimiteaz leziunile

benigne, face diagnosticul de neoplazie intraepitelial, creeaz suspiciunea de
cancer.
Examenul histopatologic se efectueaz prin biopsie dirijat colposcopic, prin
chiuretaj endouterin sau prin conizaie. Este cel care confirm diagnosticul de
cancer i evideniaz tipul histologic de cancer. Stabilete gradul de invazie, mai
ales n formele microscopice, microinvazive.
In momentul stabilirii diagnosticului vor fi demarate o serie de alte
investigaii ce vor viza: extinderea tumorii (se stabilete operabilitatea), Rx.
pulmonar, urografie i.v., cistoscopie, rectoscopie n caz de acuze specifice, CT sau
RMN sau alte mijloace de evaluare a invaziei ganglionare ce orienteaz asupra
prognosticului
pacientei,
bilanul
biologic,
absolut
obligator
naintea
tratamentului (chirurgie, radioterapie, sau chimioterapie), probe hematologice
(Hb, Ht, APTT, IP, trombocii, leucocite), probe hepatice, probe renale, bilan
ginecologic (evideniaz patologie asociat ce schimb conduita terapeutic).
70.STRUCTURA MEMBRANELOR AMNIOTICE
Amniosul (sau amnionul) - este a 3-a foi (membran) din sacul
embrionar, ia natere din vezicula amniotic ce se dezvolt progresiv n
perioada de embriogenez. In afara amniosului se gsete corionul de care
este uor aderent printr-un esut lax.
Grosimea amniosului este de 0,02-0,5 mm.
Amniosul are 3 poriuni: amniosul parietal care tapeteaz cavitatea
amniotic, amniosul bazal sau placentar care se gsete situat la nivelul
placentei i amniosul ombilical care nconjoar cordonul ombilical.
Epiteliul amniosului are o mare capacitate de absorbie i secreie a apei.
Amniosul este n contact cu lichidul amniotic i contribuie la formarea
lichidului amniotic.
71.MECANISMUL DE NASTERE IN PREZENTATIA PELVIANA

72.CANCERUL DE CORP UTERIN DIAGNOSTIC CLINIC SI TRATAMENT

Diagnosticul clinic
Simptomul de alarm la femeile cu cancer de endometru este sngerarea
uterin n menopauz. Cnd acest simptom este ignorat de pacient, n timp
poate apare piometria ca expresie a extinderii cancerului spre col cu obstrucie,
retenie de snge i infecie.
In stadii incipiente examenul clinic nu obiectiveaz elemente patologice. In
stadii mai avansate ns, se pot pune n eviden dimensiuni ale uterului
neobinuit de mari pentru starea de menopauz, cu o consisten moale.
Colul poate fi mrit i ferm, cnd este afectat de extinderea bolii. Se poate
palpa o tumor ovarian, de obicei stromal - estrogen secretant.
Diagnosticul paraclinic
Diagnosticul de certitudine este stabilit prin examenul histopatologic recoltat
prin biopsie de endometru efectuat cu dispozitive speciale sau prin chiuretaj
uterin. El trebuie s precizeze tipul histologic i gradul de difereniere.

Histeroscopia a crescut acurateea examenului bioptic, prin vizualizarea zonei

afectate fiind n plus mai util n diferenierea unui adenocarcinom de corp, cu
evoluie spre endocol de un adenocarcinom cervical.
In faa diagnosticului histopatologic de carcinom de endometru,
demareaz o serie de investigaii necesare bilanului preterapeutic.

se

Pentru stabilirea statusului biologic, respectiv evidenierea unor afeciuni

asociate sunt necesare: explorri serologice generale (Hb, Ht, APTT, IP, glicemie,
probe hepatice, probe renale), explorri pentru afeciuni asociate (EKG),
mamografie (femei peste 40 de ani).
Pentru evaluarea extensiei bolii:
-

Gradul de extensie tumoral, n stadii avansate, va fi apreciat prin urografie

(repercursiunile asuprea aparatului urinar), tomografia computerizat sau
ecografie abdominal (pentru identificarea metastazelor), cistoscopia,
rectoscopia (cnd se suspicioneaz invazia acestor organe)
CA125 este ocazional crescut, situaie n care poate fi folosit pentru
monitorizarea postoperatorie
n prezent se insist pe evaluarea preoperatorie a gradului de risc; astfel sunt
folosite pe scar tot mai larg CT/RMN pentru aprecierea invaziei miometriale
respectiv ganglionar.
73.FAZELE OVO-IMPLANTATIEI LA SPECIA UMANA

Faza de atasare:
mecanisme: pregatirea hormonala a endometrului, blastocistul ia contact direct cu
endometrul prin intermed lemmelor sau zona pellucida
modificari ultrastructurale
endometrul : acoperit de un strat celular dispus pe o membrana bazala, mebrana bazala este
sustinuta de fibre de collagen
blastocitul : participa prin intermediul gloiolemmei, nuclei sunt dispusi bazal.
functional: lemma dispare la 2-3 zile de la patrunderea oului in cavitatea uterine.
Faza de alipire:
mecanisme: disparitia lemmei, stabilirea contactului dintre trofoblastul invaziv si epiteliul
endometrial
modificari ultrastructurale:
endometrul: transf deciduiforma devine si mai rapida, transformarile intereseaza toate
componentele ultrastructurale
blastocistul: predomina modificarile trofoblastice.
Faza de penetratie:
mecanisme: invazia trofoblastului cu distrugerea epiteliului endometrial, modificari stromale
complexe, diferentierea trofoblastului, se considera ca in ziua a 8-a de la fecundatie blastocistul este
deja implantat
mofificari ultrastructurale:

endometrul: implantare pe fundul cavitatii uterine sau pe peretele posterior, elementele celulare
prezinta modificari de forma si continut, epiteliul secretor este dezintegrat.
blastocistul: acoperit pe toata suprafata de elemente celulare ce se multiplica continuu si
accelerat.
Faza de acoperire:
camera ovulara dispusa in intregime sub epiteliul endometrial este acoperita
cand zona de ovoimplantatie este integral refacuta, se considera ovoimplantatia de tip
interstitial practice terminata.
74.DIAGNOSTICUL POZITIV AL SARCINII INTRAUTERINE IN PRIMUL TRIMESTRU

75.TRANSFORMARI SI DEGENERESCENTE IN FIBROMIOMUL UTERIN

Transf.aseptice :-degenerescenta sclerodistrofica ,fibroida
-degenerescenta calcara
-degenerescenta osoasa
-deg.mixematoasa
-deg.amiloida
-deg. Angiomatoasa
-necroza aseptica (gangrene aseptica)
-deg.grasoasa.

Trans.septice :-necroza septica (gangrene )

-supuratii ( abces)
-infectarea si sfacelarea polipilor fibrosis
76.FACTORII CARE CONTRIBUIE LA MIGRATIA TUBARA A OULUI
a)
-

Kinetica tubara( contractii peristaltice alte musc. netede):

in portiunea ampulo pavilionara-> rare, neregulate
in portiunea istmica -> intense, regulate
jonctiunea ampulo-istmica-> lente

b)
-

Miscarile ciliare depind de nr cel ciliare :

in portiunea ampulo-pavilionara-> predomina cel ciliare
in port. ampulo-istmica-> raport unitar
in port. istmica-> raport in favoarea cel secretorii

c) Curentul lichidian: Sensul de deplasare al lichidului tubar fiind : cavitatea uterine cavitatea
peritoneala; circulatie datorata inchiderii temporare a jonctiunii tubouterine. Oul se deplaseaza
contracurentului lichidian.
77.VARIANTE TOPOGRAFICE ALE FETILOR IN SARCINA GEMELARA
-feti juxtapusi(ambii sunt in longitudinala,unul la dreapta,altul la stanga)
-feti antepusi(unul este anterior/inainte/ventral inspre abd.mamei,iar celalalt
posterior/inapoi/dorsal spre spatele mamei)
-feti suprapusi.
78.CE ESTE BIOCENOZA VAGINALA?
Este flora bacteriana vaginala normal;un ecosistem dinamic.Formata din
lactobacilli si cant. reduse de bacterii aerobe.
79.STRUCTURA PERINEULUI LA FEMEIE
-canalul anal
-vulva/introitul vulvo-vaginal
-uretra
-clitoris
-structuri musculo-aponevrotice+vasculare
-tegument
Perineul este constituit din ansamblul prilor moi care nchid n jos excavaia
pelvian. Linia biischiadic l mparte n perineu anterior sau regiunea urogenital
i perineul posterior sau regiunea anal. Elementele de rezisten ale perineului
sunt centrul tendinos, anterior i ligamentul ano-coccigian, posterior.
Perineul posterior este centrat de canalul anal i cele dou fose ischio-anale
cu coninutul lor n grsime i pachetul vasculo-nervos ruinos intern.

Centrul tendinos al perineului este situat n spaiul recto-vaginal,

corespunztor perineului posterior n accepiunea chirurgilor, adic ntre anus i
comisura posterioar a vulvei. Prin oblicitatea invers a vaginului i a canalului
anal, centrul tendinos are forma unei piramide cu baza ctre tegumente, faa
anterioar ctre vagin, iar faa posterioar n raport cu canalul anal. Centrul
tendinos reprezint formaiunea de rezisten cea mai important a perineului.
Integritatea perineului este esenial pentru statica organelor pelviene.
Rupturile perineale care intereseaz centrul tendinos schimb orientarea
vaginului, care coboar n jos i napoi, astfel c uterul ajunge n axul vaginului. In
aceste condiii presiunea intraabdominal exercitat asupra uterului va fi
ndreptat n axul vaginului, prin care organele pelviene vor fi telescopate n
diverse forme de prolaps pelvian.
80.DIAGNOSTICUL SUFERINTEI FETALE ACUTE

81.ETIOPATOGENIA CANCERULUI DE COL UTERIN

1.predispozitia
2.factori de risc:varsta(20-29;45-54),predispozitia familiala,imunosupresia,factori
hormonali,fumatul,alimentatia,antecedente gineco+obstr.
3.factori care tin de mediu:viata sexuala si igiena genitala,agenti biologici,agenti
chimici si/sau biochimici,agenti fizici.
82.FAZELE PLACENTATIEI IN SPECIA UMANA
1.decolarea placentei
2.coborarea placentei si eliminarea prin vagin
3.hemostaza uterine.
83.MECANISMUL NASTERII NORMALE IN PREZENTATIA CRANIANA CU
OCCIPUTUL

1.Angajarea-coresp.traversarea stramtorii superioare,iar cel mai important timp

este Flexiunea;
2.Coborarea-parcurgerea excavatiei pelvine-timp complementar:Rotatie
interna;
3.Degajarea-timpi complementar:Deflectarea+Rotatia externa.

84.TIPURILE DE SEXUALITATE ALE FATULUI LA SPECIA UMANA

Feminin
masculin
85.ANEXELE UTERULUI

86.LICHIDUL AMNIOTIC
Lichidul amniotic este un lichid limpede in care se scalda fatul in interiorul
uterului matern. El protejeaza copilul fata de socurile exterioare si ii permite sa
fie mentinut la o temperatura stabila intr-un mediu aseptic. Volumul de lichid
creste in decursul sarcinii.
Lichidul amniotic este transparent, este constituit din apa in care se gasesc
celule fetale (amniocite). El provine, in principal, din secretiile membranelor care
inconjoara fatul, din urina fetala si din lichidul de origine pulmonara.
Lichidul amniotic se reinnoieste in permanenta: el este inghitit de catre fat si
apoi eliminat in cursul mictiunii. In sfarsit, in timpul nasterii, el se scurge dupa
ruperea (spontana sau provocata) a membranelor si realizeaza o lubrifiere a
cailor genitale ale mamei cu scopul de a usura trecerea copilului.
Exista doua examene care permit studierea lichidului amniotic: amniocenteza
si amnioscopia.
La sfarsitul sarcinii, volumul lichidului atinge 1,5 litri, cu aproximatie.
Insuficienta sa (oligoamnios) sau excesul sau (hidramnios) sunt patologice,
rezultand din malformatii fetale sau provocand unele dintre ele.

Examenul clinic, care permite decelarea unui exces sau a unei insuficiente de
lichid, trebuie sa fie completat printr-o ecografie, pentru cautarea eventualelor
malformatii, in caz de suferinta fetala, lichidul amniotic se inverzeste, datorita
emisiei premature de meconiu (primul scaun verzui) de catre fat. Atunci este
necesar adesea sa fie provocata nasterea.

87.TIPURILE DE TULBURARI MENSTRUALE PRIN MINUS SI PRIN EXCES

Tulburarile menstruale in minus sunt:
-

Hipomenoreea este sangerarea menstruala mult redusa cantitativ sau/si cu o

durata anormal de mica, de 1-2 zile. Cele mai frecvente cauze ale
hipomenoreei sunt: sinechiile uterine, partiale; tuberculoza endometriala;
utilizarea anticonceptionalelor cu continut exclusiv progesteronic, si mai rar
de estroprogestative.
Oligomenoreea consta in succesiunea episoadelor menstruale la intervale de
peste 35 de zile. De obicei cantitatea de sange menstrual este mai mica.
Ciclurile sunt, in general, anovulatorii, iar cauzele fie sistemice, fie endocrine.
Amenoreea presupune lipsa instalarii ciclurilor menstruale dupa varsta de 16
ani, iar la femeia menstruata, absenta sangerarii menstruale pentru un
interval de timp de peste 90 de zile. Amenoreea poate fi prin urmare primara
sau secundara. In inducerea amenoreei sunt implicate afectiuni multiple care,
in functie de nivelul la care acestea isi exercita actiunea, se impart in: leziuni
ale tractului genital inferior si ale uterului; anomalii si afectiuni ale ovarelor;
leziuni hipofizare; leziuni hipotalamice.
Tulburarile menstruale in exces sunt:
Menoragia (hipermenoreea) reprezinta sangerarea menstruala ciclica
excesiva din punct de vedere cantitativ sau/si cu o durata de peste 7 zile.
Cand cantitatea de sange pierdut este normala, dar durata sangerarii este
mult mai mare, unii prefera denumirea de menstruatie prelungita. Menoragia
se datoreste indeosebi unor cauze organice: fibrom uterin submucos, polip
endometrial, endometrita, salpingite, adenomioza, hiperplazia endometriala.
Menstruatia prelungita se datoreste in principal patologiei de corp galben
(corp galben cu existenta anormal de scurta si o productie deficitara de
progesteron, sau dimpotriva, un corp galben persistent) .
Polimenoreea defineste ciclurile menstruale care survin mult mai frecvent
decat in mod obisnuit, sangerarile succedandu-se la intervale mai mici de 21
de zile. Polimenoreea este mai adesea apanajul ciclurilor anovulatorii. Cand
survine totusi la femei cu ciclurile ovulatorii, cauza este endocrina sau
sistemica si de obicei, faza preovulatorie este cea afectata.
Metroragia este sangerarea uterina care survine oricand intre doua
menstruatii normale -.cu eel putin 24 de ore inainte de debutul menstrei, sau
la mai mult de 24 ore dupa incetarea acesteia. Cauzele cele mai frecvente ale
metroragiilor sunt: leziunile organice locale (polipi endometriali), sindromul
intermenstrual, tratamentele estrogenice rau conduse. Pot fi implicate si alte
cauze sistemice sau endocrine.
Menometroragia reprezinta pierderea uterina de sange este total neregulata,
variabild cantitativ, modesta in general si persistenta. Femeii li este practic
imposibil sa-si identifice zilele menstruate.
88.SISTEMUL VILOZITAR PLACENTAR

89.PREZENTATIA TRANSVERSALA VARIETATI DE POZITIE

Prezentatia transversal - varietai de poziie:
-

Acromio-iliaca dreapta a umarului stang

Acromio-iliaca dreapta a umarului drept
Acromio-iliaca stanga a umarului stang
Acromio-iliaca stanga a umarului drept
Cefalo-iliaca dreapta dorsoanterioara
Cefalo-iliaca dreapta dorsoposterioara
Cefalo-iliaca stanga dorsopoanterioara
Cefalo-iliaca stanga dorsoposterioara

90.CANCERUL OVARIAN SECUNDAR

91.STRUCTURA CORDONULUI OMBILICAL
Cordonul ombilical contine 2 artere si o vena dispuse spiralat si protejate de
gelatina lui Wharton. El ajunge la termen la o lungime de 50-80 mm si un
diametru de 15-20 mm si face legatura intre placenta si abdomenul fetal. Prin
intermediul acestor conexiuni circulatorii feto materne au loc schimburile
metabolice si nutritionale intre mama si fat.
92.AVORTUL TOXICO-SEPTIC DEFINITIE, ETIOPATOGENIE, PRINCIPII DE
TRATAMENT

93.CE MIJLOACE DE CONTRACEPTIE MECANICA CUNOASTETI

Metodele contraceptive de barier pot fi mprite feminine i masculine sau n metode

chimice, mecanice sau mixte. Reprezint una dintre cele mai des folosite metode de
contracepie.
Acestea sunt: prezervativul (metod de contracepie mecanic masculin), prezervativul
feminin, diafragmul vaginal, diafragmul cervical, substanele spermicide, buretele
contraceptiv.
94.CARE ESTE SEMNIFICATIA HETEROLOGIEI DE TRANSPLANT IN SARCINA

95.CLASIFICAREA FETILOR PREMATURI DUPA CRITERIUL GREUTATII

96.OPERATIA CEZARIANA DEFINITIE, INDICATII, CONDITII, PRINCIPII TEHNICE

Operatia cezariana este interventia chirurgicala care consta in extragerea
fatului si a anexelor sale din cavitatea uterina prin sectionarea peretelui
abdominal si uterin.
Indicatii pentru cezariana in timpul sarcinii:
-

placenta praevia completa sau partiala

abruptio placente moderata sau severa
cicatrice anterioara clasica pe uter sau doua cicatrici
HTA de sarcina sau sindrom HELLP
candilom acumulat masiv in canalul de nastere
patologie extravaginala decompensata
suferinta fetala
herpes simplex activ
Indicatii pentru operatia cezariana in timpul travaliului:

placenta praevia completa sau partiala

abruptio placente moderata sau severa
distocii in nastere
bazin clinic stramtat
malprezentari fetale
suferinta fetala
iminenta de ruptura uterina
cordon ombilical prolabat
Conditii necesare: pregatirea profesionala corespunzatoare a chirurgului,
prezenta echipamentului necesar si a sigurantei sanitare, acordul pacientei.
-

Tehnica:
-

standardul general acceptat in cazurile de suferinta fetala sau materna acuta

stipuleaza ca intervalul de timp intre nastere si luarea deciziei nu trebuie sa
depaseasca 30 minute
metode de baza ale operatiei cezariene: corporala, intraperitoneala cu
anumite modificari.
Unele detalii ale tehnicii operatiei:
incizia uterina trebuie sa fie transversala la nivelul segmentului inferior

extragerea placentei manual in cazul operatiei cezariene ar trebui evitata,

mai ales la gravidele cu Rh negativ
rezultatele inchiderii inciziei intr-un singur strat sau doua sunt similare, insa
timpul castigat prin utilizarea intr-un singur strat este important.
97.PROLACTINA DEFINITIE, STRUCTURA, FUNCTII

Prolactina reprezin un hormon sintetizat depozitat si secretat de lobul

anterior al hipofizei (glanda endocrina situata la baza creierului) , ale crui valori
sunt controlate de dopamina (substan chimic produs de creier), fiind prezent
n cantiti mici att la brbai ct i la femeile negravide.
Functiile biologice ale prolactinei sunt numeroase, dar cele mai importante
sunt: activitatea lactogenica (declansarea secretiei lactate) si activitatea
galactopoetica (mentinerea productiei de lapte).
98.MODIFICARILE COLULUI UTERIN IN TRAVALIU. EXPLICATI MECANISMUL
DILATATIEI *
Travaliul este mai lung la primipara - 9 ore (cu limite largi intre 6 si 12-18 ore)
decat la multipara - 6 (intre 2 si 10-13 ore).
Caracterele dilatatiei colului uterin.
Scurtarea, stergerea si dilatatia colului sunt rezultatul presiunii hidrostatice a
membranelor amniotice (sub influenta contractiilor uterine) si a prezentatiei.
Stergerea colului - scurtarea pna la un orificiu circular (devenit orificiu uterin
- segmento-vaginal) cu margini foarte subtiri determina expulzia dopului
gelatinos; este uneori realizata naintea debutului travaliului activ;
Deplasarea colului din pozitie posterioara catre una centrala;
Dilatatia orificiului uterin - progresiva, pna la dilatatie completa (10 cm); mai
rapida la multipare, la care poate fi concomitenta cu stergerea. In travaliul
eutocic, are o forma de curba sigmoida si doua faze: latenta si activa.
a
b
-

faza latenta corespunde modificarilor cervicale pna la o dilatatie de 2 cm.

Este de durata variabila, preferabil < 10 ore. Contractiile uterine devin
progresiv regulate si cresc n durata, intensitate si frecventa.
faza activa. Contractiile uterine se intensifica progresiv, n fiecare dintre cele
trei subfaze:
faza de acceleratie - predictiva pentru rezultatul travaliului; corespunde
dilatatiei ntre 2 si 4-5 cm;
faza de panta maxima - predictiva pentru eficienta activitatii uterine;
corespunde celei mai rapide evolutii a dilatatiei, pna la 8 cm;
faza de deceleratie - dependenta de relatia prezentatie - bazin; se termina la
dilatatie completa.
99.PRINCIPALELE FORME ANATOMO-PATOLOGICE ALE CANCERULUI DE OVAR

Din punct de vedere histologic cancerele ovariene sunt tumori foarte

heterogene, multe dintre entiti sunt foarte rare i au o comportare biologic
foarte variat.
Dup originea lor predominant, tumorile ovariene se clasific astfel:
Tumori ovariene epiteliale - sunt cele mai frecvente, cu variantele: seroase,
mucinoase, cancer endometrioid, cancer cu celule clare, tumora Brenner.
- Tumori ovariene stromale - cu origine n celulele granuloase, tecale, celulele
Sertoli
(androblastomul),
celule
mature
ovariene
i
testiculare
(ginandroblastomul)
- Tumori derivate din celule germinale - cuprind disgerminomul, tumora sacului
vitelin, carcinomul embrionar, coriocarcinomul, teratomul imatur.
Suplimentar se descriu dou categorii particulare, prin evoluie i prognostic:
tumori borderline, tumorile metastazate Krukenberg.
-

100.

TROFOBLASTUL DEFINITIE, STRUCTURA, FUNCTII

Strat celular periferic al oului, format atunci cand acesta este inca in stadiul
de blastocist (intre a 5-a si a 7-a zi dupa fecundatie), care se afla la originea
placentei.
101.

PROBA DE TRAVALIU

102.

PRINCIPII TERAPEUTICE IN CANCERUL DE CORP UTERIN

Conduita terapeutic n cancerul de endometru este difereniat n funcie de

stadiul bolii. Stadializarea este demarat preoperator, cnd se decide
operabilitatea. Prezena unei tumori extinse la structurile pelvine adiacente
(vezic, rect) respectiv existena metastazelor la distan contraindic operaia.

Pentru formele incipiente sau cu diseminri inaparente clinic sau prin mijloace
imagistice, stadializarea se va realiza riguros doar dup intervenia chirurgical.
Paii consacrai n tehnica stadializrii cuprind:
- incizie median larg
- lavaj peritoneal
- explorare abdominal atent: oment, ficat, peritoneu (cu precdere pelvian)
- omentectomie infracolic
- limfadenectomia biopsic (iliaci interni, externii paraaortici) de rutin este
controversat.
Chirurgia deine un loc principal n tratamentul cancerului de endometru n
stadiile iniiale, cu dou obiective majore: stadializarea i evident rezecia
tumoral. In formele n care cervixul nu este afectat macroscopic, operaia va
consta n histerectomie total cu anexectomie bilateral i biopsii pentru
stadializare n funcie de gradul de risc. Rezecia parametrelor sau a bolii
vaginale nu amelioreaz diagnosticul.
Radioterapia este utilizat n formele avansate (tumori nerezecabile), n
asociere cu chimioterapia, n vederea reconvertirii sau n ultim instan pentru
creterea supravieuirii. Deasemenea, poate fi util n administrare local la
pacientele cu acuze datorate metastazelor cerebrale, osoase precum i pentru
cuparea unor hemoragii pe cale vaginal rezultate n urma invaziei locale.
Chimioterapia sistemic este recomandat n prezena metastazelor ce
depesc pelvisul. Asocierea Doxorubicin cu Cisplatin conduce la o uoar
cretere a supravieuirii, fr fenomene toxice majore, comparativ cu
monoterapia cu Doxorubicin (9 luni fa de 7 luni).
Hormonoterapia nu a confirmat ateptrile iniiale. Att Medroxiprogesteronul
ct i Tamoxifenul s-au dovedit a fi inutile pentru stadiile incipiente i cu valoare
redus pentru stadiile avansate.
Supravegherea post terapeutic se va face la interval de 3 luni n primul an,
la 6 luni n al 2-lea an i la 12 luni dup doi ani.
103.

SEGMENTATIA ZIGOTULUI

Segmentaia este procesul diviziunilor mitotice primare ale zigotului care duc
la reducerea progresiv a dimensiunilor celulare. Prin mitoze succesive apar
celule-fiice numite blastomere. Este prima etap a embriogenezei.
Prima mitoz a segmentaiei se face ntr-un plan meridional i rezult 2
blastomere.
Pe parcursul segmentaiei masa total embrionar rmne relativ constant.

In primele 24 de ore dup fuziunea pronucleilor zigotul sufer mitozele

segmentaiei.
A doua mitoz a segmentaiei se face ntr-un plan ecuatorial, perpendicular
pe primul plan de segmentare. Rezult 4 blastomere.
Cnd embrionul cuprinde 16 blastomere acestea ader ntre ele.
Coalescena acestora conduce la formarea unei structuri numit morul
(form demur).
104.

SEMNE CLINICE SI PARACLINICE IN SARCINA PRELUNGITA

105.

FORCEPSUL DEFINITIE, INDICATII MATERNE SI FETALE

Def:este un instrument obstetrical in forma de pensa care se utilizeaza pt a

apuca craniul fetal si a-l extrage din filiera pelvigenitala extragand un fat
viu atunci cand din diverse cauze nasterea trebuie terminata repede.
Indicatii fetale: suferinta fetala, durata excesiva a eforturilor de expulzie >
30 min, protectia craniului fatului in cazul nasterii premature
Indicatii materne: diminuarea efortului expulziei, lipsa de progresiune a
travaliului, hipodinamie uterine, suferinte materne
106.
MODIFICARILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR IN
SARCINA

107.

ATITUDINEA OBSTETRICALA IN NASTEREA PREMATURA

108.
ENUMERATI SI EXPLICATI CONTRAINDICATIILE CONTRACEPTIEI
HORMONALE
sarcina
istoric de boli cardiace ischemice
istoric de AVC
istoric de tromboze venoase sau embolie pulmonar
boli vasculare
Boli cardiace valvulare complicate
HTA
fumat >15 igri/zi i vrsta > 35 ani
cefalee cu simptome neurologice faciale
intervenii chirurgicale majore cu imobilizare prelungit
cancer mamar
hepatit acut viral
ciroz sever
tumori hepatice benigne /maligne
alptare
sau: Contraindicatiile contraceptiei hormonale:
-

afectiuni vasculare: prezenta trombozei arteriale sau venoase sau

predispozitie pentru aceste afectiuni; boli de inima (cardiopatie ischemica,
hipertensiune arteriala, etc.); migrena persistenta; tulburari ale circulatiei
cerebrale cu atacuri ischemice tranzitorii, AVC n antecedente, etc.;

afectiuni hepatice: icter n timpul unei sarcini anterioare, hepatita virala, alte
ictere congenitale, adenom hepatic, porfirie, etc.
alte boli cu indicatii relative: herpes genital recidivant, otoscleroza, depresie
severa, migrena, diabet, afectiune renala cronica, boala Crohn, malabsorbtie,
astm bronsic, boli de snge, artrita reumatoida, boala Hodkin, dislipidemii,
obezitate,etc..
109.

MALFORMATIILE UTERINE

Aplazia sau agenezia uterului

Uter unicom
Uter dublu, pseudodublu, bicom
Bicervical, planifundal
Total sau partial
Uter fetal mic de volum
Uter infantil
Uter asimetric sau virginal, megauterul
110.

PREECLAMPSIA DEFINITIE, ETIOPATOGENIE, DIAGNOSTIC

Preeclampsia reprezinta un semn specific perioadei de sarcina, caracterizat prin prezenta hipertensiunii
arteriale > 140/90 mmHg, a proteinuriei si a edemelor.

Diagnostic:

Criterii minime:
TA >= 140/90 mmHg dupa 20 saptamani de sarcina
Proteinurie >= 300 mg/24 h
Cresterea certitudintii de preeclampsie:
TA >= 160/110 mmHg
Proteinurie >= 2g/24 h
Creatinina serica > 1,2 mg/dl, fara a fi fost anterior crescuta
Trombocitele <100 000/ microL
LDH crescut
ALT sau ASTA crescute
Cefalee persistenta sau alte perturbari cerebrale sau vizuale
Durere epigastrica persistenta

Etiopatogenie:
Invazia anormala a vaselor uterine de catre trofoblast
Toleranta imunologica dintre tesuturile fetale si materne
Lipsa de adaptare la modificarile cardiovasculare
Stress-ul oxidativ si anomalii genetice

111.

VERSIUNEA INTERNA CU MAREA EXTRACTIE IN PELVIANA

Marea extractie este interventia obstetricala care consta in extragerea artificiala

a fatului in prezentatia pelvina prin angajarea , coborarea,si degajarea celor trei
segmente-pelvis, umeri, craniu

Timpi: identificarea si prinderea picioarelor, extragerea propriu-zisa a pelvisului,

extragerea trunchiului si a umerilor, extragerea capului.
112.
ABERATIILE CROMOZOMIALE IMPLICATII GENETICE IN
REPRODUCEREA UMANA
Anomaliile privind numarul sau structura cromozomilor. In numeroase
cazuri aberatiile cromozomiale sunt congenitale provenind dintr-o proasta
repartitie cromozomiala, sau din cursul primelor diviziuni ale ovulului, sau
dintr-un aranjament cromozomic anormal al unuia dintre parinti . Pot fi si
dobandite: cromozomul Philadelhia din leucemia mieloida cronica.
113.
CRESTEREA UTERULUI IN GESTATIE FACTORI IMPLICATI, DIMENSIUNI
PE PARCURSUL CELOR 9 LUNI
Creste in toate dimensiunile si in volum pe tot parcursul sarcinii ajungand
la termen la 1000-1200 g. Cresterea uterului este indusa hormonal si se
realizeaza prin hiperplazia si hipertrofia miometrului (celulele musculare se
hipertrofiaza de pana la 10 ori.
In primele 4 luni are loc cresterea tridimensionala, dupa 4 luni cresterea
este in sens sagital si transversal, iar dupa luna a opta cresterea este
longitudinala.
114.

COLPOSCOPIA DEFINITIE, LEZIUNI COLPOSCOPICE SPECIFICE

Def :este o metoda ce permite examinarea colului uterin , a vaginului si a vulvei

utilizand colposcopul
Leziuni: epiteliu pavimentos displazic lipsit de glicogen
Epitelii displazice sau neoplazice
Ulceratii
115.

DIAGNOSTICUL PARACLINIC AL SARCINII MOLARE

-studiul hormonilor gonadotropi corionici

-studiul hormonilor steroizi si ai metabolitilor lor
-punctia uterina- transabdominala
-examen biochimic si citologic
-angiografia pelvina
-2- glicoproteina asociata sarcinii
-1 fetoproteina

116.

EXPLICATI MECANISMUL SANGERARII IN PLACENTA JOS INSERATA

Ruperea sinusurilor venoase periferice survine ca o consecinta a minim 2

conditii: a) fragilitate conexiunilor vasculare corio-deciduale de la nivelul
segmentului inferior;b) returul venos tempesiv in timpul contractiilor
uterine cvasinormale. Din cauza decolarii periferice a placentei se
constituie hematomul decidual marginal.
117.

FACTORII PREDISPOZANTI PENTRU CANCERUL DE ENDOMETRU

118.
PRINCIPALELE SUBSTANTE CARE TRAVERSEAZA BARIERA SINCITIOTROFOBLASTICA PLACENTARA
a) subst organice: proteinele nu trec prin membrane sincitio-capilara cu exceptia
IgG,aminoacizii trec prin transport active, glucidele sunt trasportate activ,lipidele
nu trec prin membrana sincitio-trofoblastica.
b) Subst anorganice: apa difuzeaza in ambele sensuri,electrolitii(Na,k
cloruri,hidrocarbonati) sunt transportate rapid prin difuziune simpla ; mineralele
Fe,Mg,Ca sunt legate de proteine ,trasportul acestora necesitand eliberarea lor
sub actiunea sistemului enzimatic-transfer activ.
119.

MODIFICARI ANATOMICE IN BAZINELE OSOASE DISTOCICE

Clasificare etiopatogenica:
a) bazine viciate prin exces de maleabilitate: bazin rahitic,osteomalacie;
b)bazine viciate prin leziuni de coloana vertebrala: bazin
cifotic,lordotic,scoliotic ;
c) bazine viciate prin lezarea membrelor inf : bazin asimetric,coxalgic;
d) bazine viciate prin anomalii de dezvoltare initiala a oaselor bazinului:
bazin infantile.
120.

TRATAMENTUL FIBROMIOMULUI UTERIN

Tratamentul chirurgical( procedee clasice conservatoare): histerectomie

,miomectomie,histerectomii istmice-se reface cavitatea uterine si se
conserva partial anumite functii exceptand-o pe cea reproductive.

Procedee clasice radicale: histerectomie simpla total ape cale abdominal

sau vaginala ,histerectomie totala cu drenaj vaginal.-are caracter mutilant
datorita sectionarii integrale a uterului.
Tratam medical hormonal androgeni sintetici(gestriol, danozol) , analogi
ai LH RH .
Tratam endoscopic-calea inalta operatorie=pelviscopia, calea joasa
operatorie histerectomia ,electrorezectia transcervicala ,fotocoagularea.
121.
STRUCTURA VILOZITATILOR CORIALE
Vilozitatea corial placentar este elementul funcional al placentei. Ea
este format dintr-un ax conjunctivo-vascular i un nveli epitelial care se
modific cu vrsta placentei.
Vilozitatea corial este acoperit de sinciio-trofoblast care prezint
numeroi muguri sinciiali. Stratul Langhans sau citotrofoblastul care se
gsete sub sinciio-trofoblast este format din celule mari aranjate pe un
singur rnd.
Pe msur ce placenta mbtrnete, stroma se fibrozeaz, vasele se
apropie de suprafa, sinciiul devine discontinuu iar stratul Langhans
dispare aproape n totalitate, rmnnd numai cteva celule la locul de
ramificaie al vilozitilor.
122.
HISTEROSCOPIA INDICATII SI POSIBILITATI DE DIAGNOSTIC SI
TRATAMENT
Histeroscopia exploratorie- permite vizualizarea in scop diagnostic a
cavitatii cervicale si a cele uterine. Indicatie pt hemoragie de etiologie
neprecizata ,explorarea sterilitatii sau infertilitatii,sdr amenoreic de origine
uterine. Histeroscopia therapeutica sau operatorie- indicate in patologia
tumorala benigna endometriala sau subendometriala , patologia
malformatiei uterine ,ablatia endometrului hipertrofic sau in multiple
formatiuni polipoide.
123.

MASTITA DIAGNOSTIC, TRATAMENT

Apar cel mai frecvent intre a 15 a si a 30 a zi dupa nastere. Poarta de intrare

ragade si fisuri datorate suptului.
Clinic: debut in general lent,alaptarea si mobilizarea sunt dureroase . Inspectieteg devin rosii aprinse, cu circulatie bogata ,pot aparea placarde de limfangita
.Palpare temp locala este mult crescuta ,durere vie,infiltratie si edem.
Comprimare sanului face sa se scurga o secretie galbuie-( semnul lui Budin)
poate sa apara si adenopatie axilara dureroasa, Semne generale: febra ,frison
alterarea starii generale.
Tratament comprese reci ,intreruperea alaptarii pana la regresie infectiei locale,
antibioterapie.

124.
TROMBOFLEBITA POSTPARTUM
este definita ca o anomalie a hemostazei fiziologice in anumite conditii si diverse
cauze. Debuteaza ca o reactie inflamatorie a peretelui venos, apoi sunt antrenate

modificari endoteliale care conduc la hiperagregabilitate plachetara,formarea unui

tromb intim aderent.
Factorii favorizanti: antecendente obstreticale ,antecendete ginecologice,varsta
inaintata,obezitatea, diabet.HTA, fumat.
Factorii determinate: lehuzia se insoteste de modificari adoptative ale
organismului matern: cresterea vascozitatii sangelui ,alterarea endoteliului vascular prin
hipertrofiere.
Tablou clinic: tromboflebita pelvina- nu apare imediat dupa nasteree: in sapt a 6-a
si a 8-a ,lehuza se plange furnicaturi/parestezii .impresia subiectiva de cald si
rece,greutate intr-un membru . La examnul local membrul inferior interesat poate fi
marit de volum ,cu temp usor crecuta.
Paraclinic- dozarea a d-dimerilor,proba cu fibrinogen marcat, dozarea de PAI -1
( plasminogen activator inhibitor-1), flebografie,pletismografia, RMN,CT.
Tratam: a) tromboflebita superficial repaus cu gamba ridicata la un unghi de 30
grade ,unguente aplicate local cu actiune anticoagulante, antiiflamatorie, analgetica,
medicamente analgetice si antiinflamatorii coprimate sau supozitoare ,antibiotic.
125.

LAPAROSCOPIA DEFINITIE, INDICATII

Laparoscopie
laparoscop.

examinarea

interiorului

abdomenului

cu

ajutorul

unui

Laparoscopia diagnostica: este utilizata pentru evaluarea pelvisului in durerile

acute sau cronice, sarcinii ectopice, endometriozei, torsiunii anexiale sau in alta
patologie chirurgicala. In functie de aspectele constatate acestea se pot rezolva
tot pe cale laparoscopica. Daca se ridica suspiciunea unei malignitati se pot
efectua pe aceasta cale biopsii din zonele suspecte. Pentru evaluarea
permeabilitatii tubare se injecteaza un colorant cu ajutorul unei canule plasate
intrauterin si se vizualizeaza pasajul acesteia la nivelul trompelor uterine.
126.

MENOPAUZA MODIFICARI BIOLOGICE *

Simptomele menopauzei difer de la o femeie la alta i pot fi de intensitate

diferit. Tulburrile ce apar nu sunt grave n sine, nu prezint niciun pericol
pentru sntate i pot dura cteva luni sau civa ani. Trebuie s tii c la una din
dou femei aceste tulburri sunt inexistente sau moderate.
Bufeuri de cldur. 80% dintre femei acuz valuri de cldur, a cror
frecven variaz foarte mult de la persoan la persoan: de la un bufeu o dat la
cteva zile, pn la 20 pe zi. Bufeurile de cldur, aprute din cauza lipsei de
estrogeni, se manifestprintr-osenzaiede cldurcecuprinde nti faa i
gtul, se ntinde spre torace, umeri i apoi se generalizeaz. La unele femei
bufeurile sunt nsoite de transpiraii abundente. Valurile de cldur pot aprea
att ziua, ct i noaptea.
Uscciune vaginal. Carena de estrogeni survenit n momentul menopauzei
poate avea consecine i la nivelul peretelui vaginal, care devine mai subire, mai

uscat i mai puin elastic. Astfel, raporturile sexuale pot deveni inconfortabile.
Acest neajuns poate fi corectat prin folosirea unui gel lubrifiant.
Tulburri urinare. Controlul vezicii urinare ar putea scdea dup instalarea
menopauzei, ceea ce poate provoca o uoar incontinen urinar(pierderi
involuntarea unor cantiti mici de urin), n special n timpul eforturilor (strnut,
tuse, rs). Nu neglija problema, cci n timp se poate agrava.
Modificri ale pielii. Structura i textura pielii sunt influenate de hormonii
sexuali i de modificrile biologice legate de vrst. Dup menopauz, pielea
tinde s devin mai subire i mai fragil. Kilograme n plus. Adeseori, la
menopauz, femeile se ngra cteva kilograme i nu reuesc s scape de ele
dect cu mare dificultate. Aceast cretere n greutate nu este direct legat de
modificrile hormonale din menopauz. Totui, menopauza antreneaz o
schimbare n repartizarea grsimii, care se acumuleaz n special la nivelul
abdomenului.
Alte tulburri. Menopauza i anun prezena i prin alte tulburri:
iritabilitate, anxietate, insomnie, balonri, dureri de cap, oboseal. Uneori pot
aprea tulburri de memorie i de concentrare, dureri de muchi i de articulaii.
127.

GLANDA MAMARA STRUCTURA, FUNCTII *

- topografic: se dezv din mugurii pectoral, pe fata ventral a peretului thoracic, de o parte si de
alta a sternului, intre al 3 lea si al 5 lea spatiu intercostal, intre axila ventral pe linia
parasternala; tuberculul mamelonar este de regula plasat in dreptul celei de-a 4a perechi
costale si reprezentat de o pica proeminenta (mamelonul); regiunea mamara este dilimitata
ant de tegument, post de planul muscular, pectoral, cranial continuata fara delimitare cu
regiunea subclaviculara, caudal de restul peretelui ant al toracelui printr-un sant submamar
- forma: globuloasa, hemisferica si/sau piriforma, discoidala, cilindroconica, la polul ant fiind
plasat mamelonul
- consistenta: in mod obisnuit (la nuligeste) este elastic-semidura, se reduce in perioada de
alaptare, devine moale/flasca la multipare si mari multipare
- numar:in mod normal 2:
= amastia: absenta unei glande a ambelor gl
= atelia: absenta mamelonului
= hipermastia: cresterea numerica sau persistenta lor dupa dispozitia embriogenetica
initiala
= hipertelia: cresterea nr de mameloane

- compusa din 15-20 de lobi de glande secretoare de lapte invelite de tesut gras
- canalele excretoare ale acestor gl abusaza la niv mamelonului
- gl mamara nu contine muschi, este continuta intr-o capsula fibroasa provenita din sist clavitoraco-pectoro-axilar, inconjurata de tesut celulo-adipos, acoperita la ext de tegument
- vasc: artera mamara int si ext, ram intercostale aortice; venele se dispun in reteaua
superficiala (dreneaja in venele superf ale regiunii vecine) si reteaua profunda (colecteaza
sange din gl si peretele thoracic, drenand medial in v. mamara int, lateral in v. mamara ext)
- limfatice: gg limfatici regionali, gg mamari int, gg supraclav, gg mamari ext, gg scapulari, gg
venei axilare
- inervatie: plexul cervical prin ram subclaviculara, plexul brachial prin ram toracice si nervii
intercostali
128.
Infectia puerperal - semne clinice.
Semene generale ale infeciei: febra, tahicardie, leucocitoz n ziua a 3-4-a.
Semen locale:subinvoluia uterului, uter flasc, mare, necontractat, dolor pe
marginile coarnelor, colul uterin larg permiabil. La tactul vaginal cavitatea sa
spaioas, cu pereii moi, conine adesea resturi placentare i cheaguri, lohii
purulente cu miros neplcut, cenuii, murdare, apoi purulente.

129. Mecanismul de dirijare al nasterii.

Dirijarea probei de travaliu:

Evolutia dilatatiei se examineaza din 4 in 4 ore prin tuseu vaginal sau la 2 ore rectal. In
caz ca dupa 2 ore se va repeta tactul vaginal se va limita nr acestora la 2 din momentul
inceperii probei
Evaluarea starii fatului (BCF, cardiotokograf prin transductorul trasonic abdominal sau cu
electrod pe scalp, aspectul lichidului amniotic, pH-metria de scalp.
Starea generala a mamei (TA, puls, respiratii, durere, fen vegetative)
Mecanismul normal al nasterii - nu trebuie sa induca suferinta fetala
Proba poate fi: completa sau temerara (lunga, favorabila - da un rezultat in 1-2 ore si nu
depaseste 6 ore), limitata, timida (scurta de 1-2 ore/prognostic putin favorabil)
Concluziile: proba negativa - cezariana; angajarea craniului (pozitiva) = nastere spontana
sau prin aplicare de forceps.

130. Nou nscutul prematur - caracteristici morfo-functionale.

Aspectul exterior: prezinta lanugo la nivelul spatelui si al fruntii. Plicile
plantare in nr de 1-2 sunt superficiale si sunt situate numai in partea anterioara a
plantei. Eritemul fiziologic este mai pronuntat decat la un n.n. matur eritrodermia prematurului.

Craniul: 1/3 din talie. Parul este moale, gatul subtire si mai lung. Pavilionul
urechii este moale cu cartilaj nedezvoltat. Fata este mica, triunghiulare iar
fruntea este mare cu barbie ascutita - facies de batran.
Abdomenul - mai voluminos. Cordonul ombilical subtire si implantat mai jos
decat la n.n. la termen.
Organele genitale dezvoltate incomplet
la sexul feminin: labiile mari nu acopera pe cele mici;
la sexul masculin: testiculele nu sunt coborate in scrot.
Sistemul nervos - mai putin dezvoltat, activitatea motorie este mai slaba si de
scurta durata.
-

In afara dimensiunilor si greutatii mici, prezinta o fragiliate particulara la

nivelul aparatelor si sistemelor, a caror maturizare nu este completa. Punctele
vulnerabile sunt:
-

Deficienta respiratorie prin cantitatea insuficienta de surfactant pulmonar

boala membranelor hialine
Deficienta de termoreglare hipotermia se instaleaza cu usurinta, datorita
tesutului subcutanat slab reprezentat
Fragilitate vasculara accentuata ce predispune la hemoragii cerebrale (in
conditii de traumatism minim sau chiar in absenta lui), hemoragie digestiva
Deficienta in metabolismul glucidic tendinta la hipoglicemie
Deficiente imunitare predispozitie la infectii, care imbraca forme clinice de
gravitate crescuta.
131. Avortul spontan: etiopatogenie.

Cauzele avortului spontan in primul trimestru de sarcina, pot fi:

-

anomalii cromozomiale survenite in urma fecundatiei (proces prin care se uneste celula
sexuala masculina - spermatozoidul, cu celula sexuala feminina - ovulul), mostenite pe
linie genetica;

varsta inaintata a mamei, peste 35 ani;

istoric personal de avorturi spontane repetate;

consumul de antiinflamatoare nesteroidiene (flamexin sau ibuprofen) in timpul conceptiei

sau in fazele precoce ale sarcinii;

consumul de alcool in timpul sarcinii;

consumul de droguri;

fumatul;

expunerea la substante chimice (arsenic) inaintea sarcinii;

consum de cafeina in timpul sarcinii;

anomalii ale uterului;

declansarea unor boli sau infectii dobandite in timpul sarcinii;

traumatisme fizice in special abdominale;

imunizare Rh (anticorpi materni care pot distruge globulele rosii ale fatului);

carenta de acid folic;

sindromul ovarelor polichistice;

mama cu antecedente de avorturi spontane;

control terapeutic ineficient al unei boli cronice - diabet zaharat;

sindromul antifosfolipidic;

istoric de fat malformat;

prelevare de vilozitati coriale (1 din 100 de cazuri) sau amniocenteza (1 din 200 de
sarcini).

132. Sinechia uterina - definitie, simptome, tratament.

Sinechia este o lipire a miometrului de pe cele doua versante ale cavitatii,
fenomen aparut n urma ndepartarii endometrului printr-un chiuretaj abraziv.
Consecintele sinechiei pot fi:
o oligomenoree: suprafata endometrului functional este redusa;
o amenoree n caz de sinechie totala sau istmica (sindromul Ashemann);
o dismenoree;
sterilitate secundara.
Gravitatea sinechiei depinde de: etiologie (cele provocate n post partum sunt
mai grave), marimea ei si vechimea ei.
-

Diagnosticul se bazeaza pe anamneza si simptomatologie dar certitudinea

ne-o poate da doar histerografia care va pune n evidenta n mod constant o
imagine lacunara cu contururi nete, neregulate.
Tratamentul este chirurgical si consta n debridarea sinechiei fie prin chiuretaj
uterin, fie sub control histeroscopic.

133. Caduca definitie, variante anatomice.

Caduca (decidua) - strat (mucoasa) care captuseste peretii uterului in timpul
sarcinii, fiind eliminata dupa nastere.
Este extinsa pe intreaga suprafata a cavitatii uterului si dpdv topografic,
prezinta 3 regiuni:
-

decidua bazala (placentara = placa bazala), care se afla adiacent langa locul
de plantare a conceptului, si contribuind la formarea partii materne a
placentei
decidua capsulara (partea ce inveleste conceptul spre cavitatea uterului)
decidua parietala (captuseste cavitatea uterina, CU EXCEPTIA locului de
nidatie)

134.
Fazele eclampsiei.
Criza eclamptica a fost impartita in patru etape:
-

in etapa de invazie se poate observa o contractura a musculaturii din jurul

gurii
in faza de contractie tonica, corpul devine rigid, aceasta etapa dureaza
aproximativ 15-20 de secunde
in faza de convulsie au loc contractii musculare involuntare, limba poate fi
muscata, apare spuma la gura. Pacienta nu mai respira si devine cianotica.
Aceasta etapa dureaza aproximativ un minut
in faza finala se instaleaza coma.
135.SINDROMUL ALGIC PELVIN-ETIOPATOGENIE
Cauze legate de sistemul reproductiv:
dismenoreea;
endometrioza ;
chiste ovariene;
boala inflamatorie pelvin;
boala ovarelor polichistice;
ruptura trompei uterine;
infeciile cu transmitere sexual;
fibroamele sau alte tumori benigne uterine;
Alte cauze de durere pelvin:
cancerul de colon;
tulburri digestive;
apendicita;litiaza urinara
sindrom de intestin iritabil
afeciuni osteomusculare, contracii musculare
infeciile tractului urinar;
136.GONADOTROPII HIPOFIZARI
FSH si LH sunt prezenti din sapt 10-12 de viata i.u.; absolut necesari pentru
dezvoltareainitiala a gonadelor si diferentiere sexuala
-FSH si LH circula liber in plasma, nelegati de proteine
-Concentratie plasmatica 5-20 mUI/ml la adult
-Se elimina prin urina 10% din productia zilnica
Rol fiziologic:

a. la femeie
- FSH: cresterea ovarului in greutate; dezvoltare si maturare foliculara; nu
estesuficient pentru ovulatie ( este necesara participarea ambelor
gonadotropine)
- LH: actioneaza asupra ovarului pregatit de FSH; transformarea celulelor
tecale din jurul craterului folicular restant in corp galben secretor de
progesteron
b. la barbat:
-FSH: creste volumul testicular ca urmare a dezvoltarii tubilor seminiferi;
activarea primelor 2 stadii ale spermatogenezei
-LH: stimuleaza celulele interstitiale (Leydig); dezvoltarea organelor genitale
masculine sia caracterelor sexuale secundare
137.SEMNE CLINICE SI DIAGNOSTICE IN TRIMISTRUL III DE SARCINA
Diagnosticul se stabileste pe baza anamnezei ,pe prezenta batailor cordului
fetal,perceperea miscarilor active fetale si palparea partilor fetale la ex
obstetrical
1. Inspectia:
-prezena modificrilor de pigmentare caracteristice sarcinii;
-modificrile snilor;
-apariia de vergeturi violacee, pus pe seama supradistensiei sau a secreiei
crescute de glucocorticoizi ;
-apariia varicelor i prezena sau absena edemelor;
-Abdomenul apare la inspecie mrit de volum prin prezena tumorii
reprezentate de ctre uterul gravid
-gravidele merg greu,respira dificil.
2.palparea. permite stabilirea diagnosticului de prezentaie, poziie sau de
sarcin multipl.
3. auscultatia .Zgomotele cordului fetal sunt regulate, bine btute, ritmice.
Frecvena medie este de 140 de bti/minut (120160).
4. Examenul cu valve este obligatoriu i va preceda tactul vaginal.
El poate evidenia: malformaii sau anomalii ale tractului genital; secreii
patologice in vagin, prezena sngelui ,leziuni ale colului uterin.
5.Tactul vaginal
138.FACTORII DE RISC IN APARITIA CANCERULUI DE OVAR
-varsta
--prezenta unui cancer de san
-nuliparitatea
-sterilitatea
-antecedente familiare
-tratamente hormonale
-traumatisme ovariene
-impactul cu diverse microorganisme(virusi,chlamidii)

139.ANOMALIILE DE INSERTIE SI DE LUNGIME ALE CORDONULUI OMBILICAL

De insertie
-insertie marginala se manifesta prin sangerari
-insertie velamentoasa=insertia pe membrane,in afara placii coriale la distanta de marginea
placentei
De lungime
-acordia=lipsa cordonului

-cordon scurt determina suferinta fetala intrapartum

-cordon lung favorizeaza aparitia trombozelor vasculare
140.REPERELE ANATOMICE SI OBSTETRICALE IN PREZENTATIILE CRANIENE
DEFLECTATE ,FRONTALA SI FACIALA
Prezentatie faciala:punctul de reper mentonul
-mento-iliaca stanga superioara
-mento-iliaca dreapta posterioara
-mento-iliaca stanga posterioara
-mento-iliaca dreapta anterioara.
-MIST,MIDT,MS,MP
Prezentatie frontala: punctul de reper al prezentatiei este nasul. Diametrele
de angajare ale prezentatiei sunt: sincipito-mentonier (13,5 cm) si sincipitofacial (13 cm).
-nazo-iliaca stanga anterioara;
- nazo-iliaca dreapta posterioara
-nazo-iliaza dreapta anterioara
-nazo-iliaza stanga posterioara
-nazo-iliaca dreapta transversala
-nazo-iliaca stanga transversala
-NP,NS
141.PRINCIPII TERAPEUTICE IN CANCERUL DE OVAR
Tratament chirurgical. In stadiile curabile I i II, histerectomia total cu
anexectomie bilateral este intervenia de elecie.Omentectomia va fi
practicat dac n lichidul peritoneal sunt prezente celule neoplazice .
Chirurgia citoreductiv primar-Se practic n stadiile avansate;-Se
ndeprteaz ct mai mult din uter anexe, epiplon, mas tumoral;-esuturile
restante reziduale nu trebuie s depeasc 1,5-2cm diametru.
Citoreducia secundar - se practic la cazurile n care chimioterapia a
determinat un rspuns parial sau exist recidive. Chimioterapia
Chimioterapia combinat recurge la 2-3-4 ageni alchilani + nealchilani;
Radioterapia - este folosit ca tratament adjuvant al chirurgiei, dar dozele
trebuie s fie foarte ridicate.
HormonoterapiaSe folosesc antiestrogeni - Tamoxifen.
Laparotomia de control - are ca scop descoperirea precoce a eventualelor
recidive tumorale care ar putea fi extirpate. Se efectueaz ntre 6 luni i un
an de la intervenia primar.

142.EMBRIOGENEZA CONDUCTELOR UTERO-GONADICE(TROMPE,UTER)

Trompele si uterul se dezvolta succesiv oarecum similar in vecinatatea pronefrosului din doua
formatiuni canaliculare denumite canalele Muller.Evolutia si dezoltarea lor in viata intrauterina se face
succesiv in timp(6-26 sapt de gestatie) si spatiu(cranio-caudal,intre cavitatea celomica si sinusul urogenital)fiind recunostute 3 faze:
-faza indiferenta sexual/nediferentiata(intre 6-9S.G)
-faza sexuata/de diferentiere(intre 19-16S.G).zigotul si embrionul sunt sexualizati genetic dar nu
gonadic si gonoforic
-faza de definitivare a sexualizarii gonoforice(dupa 16SG) incepe formarea miometrului ,respectiv a
endometrului
143.ASISTENTA LA NASTERE IN SARCINA GEMELARA

La nastere:
-administrarea de ocitocice pentru inductia sau stimularea travaliului.
-nu se recomanda administrarea de prostaglandine si nici tablete de sandopar
in dirijarea travaliului.
Nasterea primului fat:
- daca prezentatia este in craniana: se practica anestezia locala. Fatul este
expulzat spontan in marea majoritate a cazurilor, fara incidente deosebite.
Dupa expulzie se aplica pe cordonul ombilical o pensa hemostatica.
- prezentatia pelvina a primului fat si craniana fatului 2, exista riscul
acrosarii celor doi feti. Odata accidentul produs, primul fat fiind cu trunchiul
afara si craniul acrosat in excavatie, singurele posibilitati de rezolvare raman
manevra Zavanelli (manevra extrem de dura, cu rezultate discutivabile).
Nasterea fatului 2:
-ridica cele mai multe probleme
-s-a considerat ca intervalul nasterii fatului 2 trebuie sa fie cuprins intre 10-45
de minute(sub 10 minute apar anumite disfunctionalitati fetale specifice
nasterii precipitate; peste 45 de minute exista riscul instalarii suferintei fetale
acute prin retractia si pensarea arteriolelor spiralate la nivelul spatiului
intravilos)
Operatia cezariana:
Indicatiile extragerii fetilor pe cale inalta:
-placenta praevia
-distocii de prezentatie
-membrane rupte prematur
-uterul cicatricial
-suferinta fetala in prima parte a travaliului
-prolabare de cordon ombiliacal
-travalii hipokinetice/hipotone
-discordanta mare ponderala intre cei doi feti.
144.CARACTERISTICILE LEUCOREEI PATOLOGICE-DEFINITIE,ETIOPATOGENIE
Leucoreea patologica- scurgere vaginala abundenta ce se datoreaza unor
inflamatii ale vaginului,colului,uterului,trompelor;flora banala existenta in
vagin in mod normal(stafilococ,E.Coli,streptococ) se poate exacerba in
anumite
situatii-apar
infectii
locale
cu
scurgeri
urat
mirositoare,abundente,pruriginoase si are aspecte diferite in fct de germen:
-in vulvovaginita cu trichomonas: culoare verzuie,fluida,spumoasa cu miros
fad
-in vulvovaginita gonococica:galben-purulenta
-in vulvovaginita cu chlamidii:galbuie purulenta
-vulvovaginitele nespecifice:culoare gri cenusie cu miros fad