You are on page 1of 6

232

Manual de nursing

pentru

elevii de anul // ai Scolilor Postliceale Sanitare - Volumul 2

HEMOPATII MALIGNE - B O A L A HODGKIN


Boala Hodgkin este un cancer al nodulilor limfatici si al altor tesuturi limfatice.
Este clasificata ca un tip de limfom.
Limfoamele sunt un grup de tumori maligne care afecteaza tesutul limfatic, alcatuitTn principal din noduli limfatici si splina. Nodulii limfatici sunt organe de marimea
unei boabe de mazare, raspandite Tn tot organismul, Tn care celulele imune numite
limfocite se matureaza si devin celule care combat infectiile.
Majoritatea cazurilor de boala Hodgkin debuteaza la nivelul nodulilor limfatici situati Tn zona pieptului, gatului sau axilei.
Simptomatologie
Afectiunea debuteaza cu prezenta unuia sau mai multor noduli limfatici mariti, eel
mai adesea Tn zona gatului, axilei si inghinala. Desi sunt nedurerosi, uneori nodulii limfatici mariti pot deveni sensibili cateva ore dupa ce bolnavul consuma bauturi alcoolice.
Alte simptome ale afectiunii includ: febra, transpiratii nocturne, scaderi Tn greutate, mancarime si oboseala.
Unii pacienti prezinta febra caracterizata prin cateva zile de temperatura ridicata
ce alterneaza cu zile sau saptamani de temperatura normala sau usor scazuta.
In functie de zona Tn care se dezvolta celulele canceroase, pot sa apara si alte
simptome. De exemplu, afectarea nodulilor limfatici de la nivelul toracelui poate Tngusta si irita caile aeriene, fapt ce duce la aparitia tusei, disconfortului, si la Tngreunarea respiratiei; afectarea nodulilor limfatici de la nivelul abdomenului poate cauza
durere sau disconfort abdominal.
Tratamentul bolii Hodgkin consta, Tn principal, din chimioterapie asociata sau nu
cu radioterapie. Desi chimioterapia Tmbunatateste considerabil sansele de vindecare,
efectele secundare pot fi grave. Medicamentele chimioterapice pot cauza infertilitate
temporara sau permanenta, pot creste riscul de infectii, pot afecta alte organe (de
exemplu, inima, plamanii), si pot provoca caderea reversibila a parului. Radioterapia
creste riscul de aparitie al altor cancere, precum cancerul pulmonar, de san, gastric.
NURSING IN A F E C T I U N I L E HEMATOLOGICE
P R O C E S U L DE NURSING
C U L E G E R E A DATELOR (subiective si obiective) prin diverse metode: observatia, interviul formal sau informal, cercetarea documentelor medicale (F.O. clinica,
bilete de iesire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de sanatate,
retete etc.), discutii cu membrii echipei medicale si cu apartinatorii, examen fizic
(inspectie, palpare, percutie, auscultatie).
Tmbolnavirile sangvine pot surveni la nivelul aparatului hematopoetic, la nivelul
sangelui periferic sau afecteaza coagularea sangelui. Bolile pot sa fie primitive sau
secundare Tn cadrul unor afectiuni de baza.
ANAMNEZA este un ajutor pretios:
- Antecedentele familiale furnizeaza date privind ereditatea, ca Tn cazul hemofiliei
sau a anemiilor hemolitice.
- Conditiile de viata vorfi investigate pentru unele anemii carentiale: alimentatie insuficienta cu carente de proteine, minerale sau vitamine.
- Conditiile de munca pot fi Tn mediu toxic (Pb, benzen, CO), ceea ce explica unele
anemii ce survin Tn aceste situatii.
- Antecedentele personale: se va tine seama de boli cronice anemiante (tuberculoza, cancer, nefrite cronice, reumatism, supuratii pulmonare); de boli care produc hemoragii oculte anemiante (ulcer gastroduodenal, cancer gastric, polipi,

MODULUL 3 1 . Hematologie si nursing in hematologie

233

hemoroizi, menometroragii); de boli care determina anemii hemolitice castigate


(hepatita epidemica, malaria).
- In hemoragii acute ne vom interesa de existenta sangerarii externe sau interne:
ulcer, cancer, hepatita cronica, ciroza, varice esofagiene, sindrom hemoragipar.
- Boli care afecteaza capilarele sau factori ai coagularii sunt: virozele, reumatismul,
hiperfoliculinemiile, leucemiile acute si cronice, carentele de calciu, de vitamina K,
tratamentele anticoagulante si altele.
Simptome subiective Tn bolile sangelui: cefalee, ameteli, muste zburatoare", lipotimii, dispnee de efort, palpitatii, dureri precordiale (uneori anginoase); tulburari
digestive ca inapetenta, arsuri Tn cavitatea bucala etc.
Simptomele objective: paloarea tegumentelor si mucoaselor (retinand nuantele
ei), gingivoragii, petesii, echimoze, hemartroze, tulburari trofice ale fanerelor si tegumentelor, tahicardie, cresterea temperaturii. Examenul obiectiv trebuie sa precizeze
volumul ficatului, al splinei, ca si starea ganglionar.
ANALIZA SI I N T E R P R E T A R E A DATELOR
Manifestari de dependents (semne, simptome) prezente Tn afectiunile hematologice:
Semne locale
Paloarea tegumentelor poate fi constitutional^ datorita unei vascularizatiei deficitare a tegumentelor, sau unei vasoconstrictii cutanate (reactii la temperaturi scazute,
emotii) sau patologica ca, de exemplu, Tn anemii, paloarea poate capata nuante particulare care adesea reprezinta un semn patognomonic Tn stabilirea diagnosticului.
In anemia Biermer, Tn anemia aparuta brusc dupa o hemoragie gastrica paloarea
este extrema, inclusiv a conjunctivelor, Tn anemia din mieloza acuta constatam o
paloare extrema a buzelor, Tn anemia sideropriva paloarea se asociaza cu ragade
ale comisurilor bucale si unghii friabile.
Roseata anormala a tegumentelor poate fi provocate de dilatarea excesiva a
vaselor cutanate, de transparent^ mai accentuata a tegumentelor, precum si de
cresterea numarului globulelor rosii si a continutului lorTn hemoglobina. Poliglobuliile
se caracterizeaza printr-o roseata accentuata a fetei.
Pruritul este o senzatie neplacuta, acompaniata frecvent de grataj. In functie de
localizare putem vorbi de prurit localizat si generalizat. Pruritul este relativ frecvent
si de intensitate moderata, fiind atribuit retentiei de azot si NaCI Tn tesuturi, Tn boli
hematologice: Tn boala Hodgkin, poliglobulie, limfoblastom.
Hemoragie nazala. Hemoragiile nazale se pot produce si spontan, atunci cand membranele nazale sunt uscate si crapate, Tn special Tn zonele cu climat uscat. Persoanele
care iau medicamente ce Tmpiedica coagularea normala sunt mai predispuse la hemoragii nazale. Alti factori favorizanti sunt infectiile, tulburarile ereditare de coagulare.
Adenopatia. Ganglionii limfatici sunt mase de tesut limfoid Tnvelite Tntr-o capsula
de tesut conjunctiv. Ganglionii sunt localizati pe traseul limfei si depoziteaza celule
albe speciale care distrug celulele canceroase sau bacteriile din organism. Ganglionii
limfatici joaca un rol esential Tn raspunsul imunitaral organismului, deoarece la nivelul lor sunt initiate numeroase reactii imunitare. Ganglionii limfatici sunt localizati pe
gat, Tn jurul claviculei, Tn regiunea axilara si Tn regiunea inghinala. Cresterea marimii
ganglionilor este Tn general rezultatul unei inflamatii locale sau generalizate, dar uneori poate fi cauzata de un cancer.
Anorexia. Pierderea poftei de mancare poate fi cauzata de numeroase boli si
afectiuni. Unele din acestea sunt temporare si reversibile, cum este lipsa poftei de
nancare datorata unor medicamente; altele sunt mai grave - atunci cand aceasta
este cauzata de cancer.

2 3 4 J Manual de nursing p e n t r u elevii de anul II ai Scolilor Postliceale Sanitare - Volumul 2

Oboseala nu este un simptom specific unei anumite boli; dimpotriva, ea se


Tntalneste Tn numeroase boli si afectiuni. Cauzele oboselii cuprind lipsa somnului si
suprasolicitarea organismului, dar si tratamentele medicamentoase sau chirurgicale. Lipsa energiei asociata starilor de oboseala Tmpiedica activitatile zilnice normale,
ducand la tulburari de atentie si concentrare.
Semne generale, alterarea functiilor vitale si vegetative (dispnee, tahicardie,
hipotensiune arteriala, extremitati red, acrocianoza, tulburari de echilibru, astenie
ftzica, scad'ere fn greufate, lipotimie, febra.
P R O B L E M E DE DEPENDENTA
- intoleranta la activitate;
- rise Tnalt de infectie, rise Tnalt de sangerare, rise de complicatii prin compresiuni produse de hematoame (paralizii, cangrene, necroze); rise de pierdere a
constientei, de soc hemoragie;
- vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu;
- alterarea integritatii mucoaselor si tegumentelor;
- alterarea nutritiei;
- tulburari cardio-respiratorii, alterarea respiratiei si a circulatiei;
- comunicare ineficienta la nivel afectiv, senzorial-motor;
- tulburari ale ciclului menstrual;
- deficit de cunostinte privind autoTngrijirea; prevenirea complicatiilor;
- hipertermia;
- deficitul de volum lichidian;
- incapacitatea/dificultate de hidratare, alimentare;
- dureri;
- disconfort (abdominal; prurit tegumentar);
- alterarea imaginii de sine: modificarea schemei corporale (Tn leucemia limfoida
cronica), prin prezenta adenopatiilor.
S U R S E DE DIFICULTATE
de ordin fizic (modificari ale elementelor figurate, proliferari ale sistemului hematopoetic);
- traumatisme;
- medicatia antiinflamatoare (determina hemoragii digestive);
- hemoragii Tn antecedentele personale ale femeilor;
- persoane cu antecedente personale ca: gastrectomie, lambliaza, reactie Adler
pozitiva Tn scaun;
- persoane cu afectiuni cardiace congenitale;
- persoane cu insuficienta cardiaca si pulmonara;
- persoane cu antecedente heredocolaterale de hemofilie;
- prezenta hemoragiilor la traumatisme mici (periajul dintilor);
- nou-nascuti cu Tntarzierea hemostazei dupa taierea cordonului ombilical;
de ordin psihologic (anxietate, stres);
de ordin social (alimentatie cu carenta de fier; conditii de munca inadecvate, mediul toxic; expunere la radiatii; consumatori de tutun, alcool);
lipsa de cunostinte.
O B I E C T I V E L E NURSING
- pacientul sa prezinte circulatie si respiratie adecvata varstei;
- pacientul sa afirme starea de bine fizica si psihica;
- pacientul sa-si mentina tegumentele integre, normal colorate;

M 0 D U L U L 3 1 . Hematologie si nursing Tn hematologie

235

- pacientul sa poata comunica eficient la nivel afectiv si senzorial;


- sa se Tnlature riscul complicatiilor;
- pacientul sa prezinte perioade de remisiune cat mai lungi, ceea ce prelungeste
durata de viata;
- Tn perioadele'terminale, pacientul sa fie sustinut de familie, anturaj si sa beneficieze de o moarte demna si linistita;
- pacientul sa fie ferit de traumatisme, hemoragii;
- sa se previna complicatiile invalidante, determinate de compresiunea hematoamelor;
- pacientul sa fie constientizat cu privire la modul sau de viata, sa stie sa se autoTngrijeasca Tn caz de hemoragii.
P R I O R U A j l DE TNGRIJIRE: supravegherea functiilor vitale si vegetative, a sangerarilor, profilaxia infectiilor si a complicatiilor.
INTERVENTII
a) INTERVENTII
AUTONOME: comunicare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, protectie, profilaxie, educatie.
b) INTERVENTII
DELEGATE: pregatirea pentru investigatii si analize, administrarea tratamentului
A) E V A L U A R E A SANGELUI SI A O R G A N E L O R HEMATOFORMATOARE
T E S T E UTILIZATE IN DIAGNOSTICAREA BOLJLOR HEJWATOLOGJCE
- Numaratoarea celulelor.
- VSH (viteza de sedimentare a hematiilor).
- Valorile indicilor eritrocitari (VEM, CHEM, HEM).
-

v'ai'oni'e rrenTogi'ocwTer si ate fiemafocrrtuilii'.

Frotiu din maduva osoasa.


Testul Coombs.
Valoarea feritinei serice.
Valorile vitaminei B si a acidului folic.
Timpul de protrombina.
Timpul de tromboplastina partiala.
Electroforeza proteinelor.
a) EXAMENUL SANGELUI
H E M O L E U C O G R A M A - Hemoleucograma completa este o analiza care masoaurmatoarele elemente:
Cantitatea totala de hemoglobina din sange (HGB).
Numarul de globule rosii din sange - eritrocite (RBC).
Numarul de globule albe din sange - leucocite (WBC).
Procentul de globule rosii (hematocrit) (HCT).
Media volumului globulelor (MCV) - marimea globulelor rosii.
Media globulara a hemoglobinei (MCH).
Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC).
Numarul de trombocite (PLT).
Valori normale ale hemoglobinei:
la barbati = 13-16 g la 100 ml sange;
la femei = 11-15 g la 100 ml sange.
Valori normale ale numarului de globule rosii:
barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub;
femei =3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub;
copii (1-5 ani) = 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub.

ra
-

12

236

Manual de nursing pentru elevii de anul II ai Scolilor Postliceale Sanitare - Volumul 2

O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3,5 milioane la femei indica o


anemie, care trebuie tratata.
Valori normale ale numarului de globule albe:
- leucocite: 4500-10000 celule/microlitru.
- la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub.
- la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub.
Un numar crescut de leucocite (leucocitoza) se Tntalneste Tn infectiile acute cu
microbi sau paraziti, Tn infectiile cronice si Tn general Tn toate bolile Tnsotite de febra.
Un numar foarte crescut de leucocite peste 20000/mm cub se Tntalneste atat Tn ale
bolile sangelui cat si Tn infectii deosebit de grave, peritonite, septicemii,
Scaderea numarului de leucocite sub 3000/mm cub se Tntalneste Tn unele infectii
cu virusuri, Tn anemii, la organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta Tmpotriva
infectiilor, Tn Tmbolnavirea maduvei osoase - structura responsabila cu producerea
acestora.
Formula leucocitara. Globulele albe din sange nu sunt toate la fel fiind foarte variate ca forma, structura si functii. Dupa modul Tn care ele se coloreaza cu coloranti
s-au descris mai multe tipuri de globule albe, fiecare avand un anumit rol Tn organism si o semnificatie.
Polinuclearele sau granulocitele neutrofile. Reprezinta procentul eel mai mare
de leucocite din sange. Cresterea numarului de neutrofile se Tntalneste Tn bolile
infectioase acute, de obicei atunci cand creste si numarul de leucocite. Scaderea
procentufur de neutroffle se produce fn bolife infectioase cronice. Este o scadere
relativa prin cresterea procentului altor tipuri de leucocite.
Polinuclearele sau granulocitele eozinofile sunt Tn procent crescut mai ales Tn
bolile produse de paraziti si Tn bolile alergice.
Monocitele se gasesc crescute Tn bolile produse de virusuri si Tn unele boli de
sange.
Limfocitele Tn procent mare se Tntalnesc Tn bolile cronice, Tn bolile virale si bolile
de sange.
Scaderea relativa a limfocitelor are loc Tn bolile care cresc numarul de granulocite
neutrofile.
Trombocitele, cele mai mici elemente solide ale sangelui, au rolul important de
a produce coagularea sangelui. Valori normale ale trombocitelor: 150 000-300 000/
mm . Scaderea trombocitelor sub 80 000-100 000 pe 1 mm cub predispune la sangerarea vaselor sangvine, chiar dupa leziuni foarte mici. Din contra, cresterea numarului de trombocite, peste 400 000 poate predispune la coagularea accentuata a
sangelui chiar Tn interiorul corpului, Tmpiedicand circulatia Tn vase, cu producerea de
cheaguri, infarcte, tromboflebite, accidente vasculare cerebrale etc.
Hematocritul. Reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum
de sange. Valori normale ale hematocritului:
- la barbati = 40-48 %;
- la femei = 3 6 - 4 2 % ;
- la copii 2-15 ani = 36-39 %.
Cresterea hematocritului se Tntalneste rar, cand se pierde multa apa din corp
prin transpiratie, prin febra, prin varsaturi (deshidratare) precum si Tn boala care se
caracterizeaza prin cresterea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie).
Scaderea hematocritului se observa Tn anemii, Tn pierderea de sange sau cand
se consuma multe lichide Tnainte de recoltarea sangelui. Hematocritul, alaturi de
3

MODULUL

37. Hematologie si nursing in hematologie

237

numaratoarea globulelor rosii si de dozarea hemoglobinei, ajuta la punerea unui


diagnostic mai precis de anemie.
TIMPUL DE C O A G U L A R E (T.C.). Clasic se determina pentru a aprecia puterea
de coagulare a sangelui Tn cazul unei hemoragii sau Tn vederea unei operatii chirurgicale. Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute. Depasirea
acestui timp (T.C. crescut) arata ca, coagularea sangeJuJ se face cu intarziet-e, fapt
ce poate predispune la sangerari, la hemoragii. Un T.C. scazut (sub cinci minute)
indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui
chiar Tn vasele sangvine, asa cum se Tntampla Tn unele infectii microbiene.
TIMPUL DE S A N G E R A R E (T.S.). Este o analiza care se efectueaza tot Tn scopul
cercetarii puterii de coagulare a sangelui. Valori normale ale timpului de sangerare:
3-4 minute. Prelungirea T.S. indica o perturbare Tn mecanismul de coagulare a sangelui, cu tendinta la hemoragie: hemofilie, afibrinogenie.
TIMPUL HOWELL. Analiza se face cand medicul suspecteaza o tulburare Tn coagularea sangelui, mai ales dupa tratament cu substante anticoagulate (trombostop,
heparina etc.). Depasirea dozei acestor medicamente poate scadea capacitatea de
coagulare a sangelui, fapt ce predispune la hemoragii. Valori normale ale timpului
Howell: 60-120 secunde.
TIMPUL QUICK - timpul de protrombina. Exploreaza capacitatea de coagulare a
sangelui. Valori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde sau 80-100.
VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH )
Valori normale ale vitezei de sedimentare a hematiilor:
- la barbati = 3-10 mm, la o ora; 5-15 mm la 2 ore;
- la femei = 6-13 mm la o ora; 1-20 mm la 2 ore;
- la copii mici = 7-11 mm la o ora.
Cresteri patologice
- leucoze;
- mielom;
- boala Hodgkin - neoplasm al ganglionilor limfatici;
Cresteri fiziologice normale
- menstruatie;
- ultimele luni de sarcina;
- la copii.
b) EXAMENUL MATERIILIOR F E C A L E
- examenul parazitologic (ascarizi, giardia);
- reactia Adler.
c) EXAMENUL URINEI (pentru hematurie)
d) EXAMENUL SUCULUI G A S T R I C (chimismul gastric)
e) T E S T U L R U M P E L - L E E D E - proba este pozitiva cand apar aproximativ 15
petesii sub nivelul de aplicare a mansetei.
f) E X P L O R A R E A O R G A N E L O R HEMATOFORMATOARE
- punctia osoasa;
- punctia biopsica;
- punctia splenica;
- scintigrafia hepatica;
- scintigrafia splenica;
- ecografia abdominala.