Professional Documents
Culture Documents
VOLVO 2006
Volvo Romania vã invitã, în perioada 29 martie - 2 mai, la Caravana 2006,
unde veþi avea ocazia sã vã întâlniþi cu întreaga gamã
de modele Volvo, pentru transport internaþional, construcþii, transport forestier,
distribuþie ºi transport persoane.
Volvo Romania – Bd. Iuliu Maniu 646-648, sector 6, 061129 Bucure”ti, tel.: 021-202.96.30; fax: 021-202.96.90. Birouri regionale: Cluj (Gilªu), tel.: 0264-502.200 • Timi”oara, tel.: 0256-227.070
• Piatra Neamþ, tel.: 0233-237.474. Ateliere service: Bucure”ti: 021-202.96.30 • Cluj: 0264-502.200 • Deva: 0254-206.900 • Bacªu: 0234-555.205 • Timi”oara: 0256-309.100. ˛n curând la Constanþa
EDITORIAL
ART DIRECTOR
EVENIMENT
Miron Biscãrean
O federaþie... FORTe pag. 46
DTP
Delia Dascãlu UN ALTFEL DE REPORTAJ
DEPARTAMENT CONTABILITATE MERCEDES-BENZ
Eugenia Glovaci Ne-am obiºnuit. Ne place.
DISTRIBUÞIE/ABONAMENTE
Ne face cinste pag. 28-29
Dan Niculae
Pre-press
AVANPREMIERÃ
ARVIN GRAPHICS
021-316.16.82-87
Tipar
LIBEDI PRINTING
021-491.80.15-19
Tiraj
10.000 ex.
Membru ACE
ISSN 1453-4568
FOCUS
Autovehiculele fãrã BUS
folie reflectorizantã EDITORIAL
nu vor primi ITP-ul pag. 60 Mãcel internaþional pag. 95
LANSARE
FORD CARGO
Un nou jucãtor pe • Operatorii de leasing
piaþa vehiculelor utilitare pag. 66 au probleme cu legea pag. 111
TRANSPORT REGULAT
DRIVE-TEST Ce aduce nou
NOUL MERCEDES-BENZ SPRINTER atribuirea din 5 mai pag. 98-99
Safety... by Sprinter pag. 32-34
ANCHETÃ
RATB a revenit
ANCHETA BLITZ pe traseele din Ilfov pag. 100-101
LA O CAFEA CU... Ne îngroapã taxele? pag. 67-73
Mr. Congressman pag. 50-51 VIZITÃ LA FABRICÃ
EvoBus pe val pag. 102-105
AGABARITIC
Cursa titanilor pag. 52-54
REPORTAJ
Un tramvai numit istorie pag. 106-107
RETRO
pag. 75-91
Parada giganþilor pag. 56-57 DOR DE DUCÃ
LISTA NEAGRÃ pag. 113-117 Egiptul sãracilor pag. 108-110
INTERNAÞIONAL
Efervescenþã cu iz latin pag. 58-59 CARGO MARKET pag. 119-130 INTEGRAMÃ pag. 112
ANCHETÃ
ANIVERSARE Cine mai vrea trasee?
UTILE
Cum se contracareazã amenzile
De primite în Ungaria?
EXPOZIÞII
Târgul Naþional de Turism
MAN LE cu tracþiune
integralã pentru armatã Vânzãri record datoritã
În prezent, se aflã în derulare un contract
conform cãruia MAN trebuie sã livreze 89 produselor inovative
vehicule MAN LE 10.220 4x4 BB cãtre DaimlerChrysler a vândut aproximativ
compania BwFuhrparkService, care asigurã 148.000 de camioane Mercedes-Benz în
vehicule pentru Forþele Armate Germane lumea întreagã anul trecut, cu aproximativ
(Bundeswehr). Compania a selectat 8% mai mult decât în anul 2004, care a
camioanele MAN pentru manevrarea ºi reprezentat la rândul sãu un an record
tractarea pe piste a avioanelor de luptã (137.000 unitãþi). Acest succes al diviziei de
Phantom ºi Tornado ºi, în viitor, Eurofighter. camioane Europa/America Latinã (Mercedes-
Modelul comandat este versiunea cu Benz) s-a datorat încã o datã navei amiral,
tracþiune integralã a MAN LE 10.220, cea de-a doua generaþie de camioane Actros, vândut 66.000). Diviziile de camioane NAFTA,
propulsat de un motor cu ºase cilindri în dar ºi modelelor Atego ºi Axor. Cele trei pro- Fuso, Europa/America Latinã ca ºi Centrul
linie care dezvoltã 220 CP. Vehiculele sunt duse sunt deja disponibile cu tehnologia die- de Creaþie al Camioanelor (TPC) s-au unit,
echipate cu cabinã medie, cu trei locuri ºi sel BlueTec îndeplinind astfel normele de po- pentru a consolida toate activitãþile legate
cu caroserie basculabilã pe trei pãrþi. luare EURO 4 ºi 5. Vânzãrile în piaþa de bazã, de camioane sub o singurã umbrelã, „Divizia
Europa de Vest, au crescut cu 12%, ajungând de Camioane DaimlerChrysler“ ce funcþio-
Anvelope economice la 74.100 de unitãþi anul trecut (în 2004 s-au neazã efectiv de la 1 martie 2006.
de la Michelin
Grupul francez Michelin intenþioneazã sã
realizeze noi modele de anvelope care sã Iveco în pas cu moda
permitã economisirea de combustibil prin „Saturday Truck þional al Iveco, Lungo Stura Lazio. Designerul
reducerea forþei de frecare. Potrivit Fever“ este numele ºi-a prezentat cele mai noi creaþii ale sale
reprezentaþilor companiei, pânã în 2030, evenimentului or- pentru Iveco Casual Wear (îmbrãcãminte le-
Michelin îºi propune ca toate anvelopele ganizat de cãtre jerã) pentru sezonul primãvarã-varã, cu imagini
Michelin aflate în circulaþie sã nu utilizeze nici Iveco în colaborare de detalii Iveco imprimate pe tricouri, jachete
un litru de benzinã în plus faþã de momentul cu Walter Dang, un ºi pantaloni. A mai fost prezentatã, în cadrul
actual. Dezvoltarea procesului tehnologic va designer binecu- evenimentului, colecþia „Piemonte Arte“, îm-
permite Michelin sã reducã la jumãtate nivelul noscut în Italia, ca brãcãminte inspiratã de artã ºi acompaniatã
forþei de frecare pânã în 2030. Acest lucru nu parte a iniþiativelor de genþi ºi alte accesorii create de Mialuis.
va însemna însã cã anvelopele se vor ieftini, care au marcat Jo- Deºi lumea modei este un mediu nou
întrucât preþul materiilor prime va continua sã curile Olimpice de Iarnã de la Torino 2006. pentru Iveco, stilul nu mai este de mult o nou-
creascã. Preþul acestor materiale a avansat Dang, care a realizat uniformele pentru hos- tate. Cele mai recente exemple sunt colabo-
anul trecut cu 15%, generând cheltuieli de tess-ele Iveco de la Jocurile Olimpice, a fost rarea cu Bertone pentru designul lui EURO-
455 de milioane de euro, iar pentru 2006 invitat sã împleteascã douã lumi aparent CARGO ºi cooperarea cu Pininfarina pentru
este prognozatã o creºtere de 11%. diferite – camioanele ºi moda vestimentarã, Domino, noul model din gama Irisbus Gran-
la sfârºitul lunii februarie la Centrul Multifunc- turismo.
Blocaje dupã blocaje
pe Valea Oltului
La jumãtatea lunii martie, circulaþia pe
Valea Oltului a fost din nou întreruptã
Un an bun pentru TNT
pentru câteva zile, când zeci de tone de TNT N.V., liderul mondial în domeniul curie- þionari a fost de 659 milioane de euro, divi-
pietre s-au desprins din versant pe raza ratului expres de tip business-to-business, dendul anual per acþiune fiind cu 10,5% mai
localitãþii Boiþa, din judeþul Sibiu – ºi-a anunþat rezultatele financiare corespun- mare.
informeazã Mediafax. Dupã ce au lucrat zãtoare celui de-al patru-
mai bine de 12 ore, drumarii au reuºit lea trimestru al anului
deblocarea ºoselei, iar Valea Oltului a fost 2005 ºi, totodatã, primele
deschisã circulaþiei. Însã a doua zi au cãzut rezultate de ansamblu
din nou pietre ºi copaci din versant, iar pentru anul trecut. TNT a
echipele de muncitori au fost nevoite sã raportat performanþe ope-
intervinã încã o datã. Cât timp a fost raþionale ridicate, genera-
blocatã Valea Oltului, traficul rutier a fost te de gradul sporit de in-
deviat pe rute ocolitoare. Ministrul tegrare al reþelei. Astfel,
Transporturilor spune cã proiectanþii venitul rezultat în cursul
urmeazã sã stabileascã o soluþie definitivã anului trecut a ajuns la
de consolidare ºi un proiect pentru o nouã 10,1 miliarde de euro, în-
bandã de circulaþie. În ultimele luni, registrându-se o creºtere
circulaþia rutierã pe Valea Oltului a fost de 11% faþã de anul ante-
PUBLICITATE
blocatã de mai multe ori în urma cãderilor rior. Volumul total al divi-
de stânci. dendelor plãtite cãtre ac-
Italienii calcã
„pe bec“
De fiecare datã vorbim despre ºme- Totul a început în timpul unui control cepând cu 1 mai 2005), la alte douã firme
cheriile la care apeleazã românii de rutinã în trafic, în prima parte a lunii fe- italiene FTI AUT.TI SAS ºi SALVIOLI ADRIANO.
pentru a creºte gradul de utilizare bruarie. Inspectorii ARR au cerut autorizaþia Iar semnele de întrebare nu s-au oprit aici.
a autorizaþiilor. Dar ºi despre sanc- de transport internaþional în cazul unui ªoferul român figura ca fiind angajat cu
þiunile usturãtoare pe care le decid camion italian. Vehiculul, aflat în proprieta- carte de muncã în cadrul societãþii GAE
autoritãþile strãine. Camioane con- tea companiei italiene GAE.TRA, era închi- TRA RO din Oradea, filiala companiei itali-
fiscate, amenzi de mii de euro ºi riat firmei FTI AUT.TI SAS, pe numele cãreia ene GAE.TRA în România. Altfel spus, camio-
parcãri plãtite la suprapreþ. Iar din ministerul italian emisese o autorizaþie de nul aparþinând firmei italiene GAE.TRA era
acest punct de vedere Italia repre- România. Problema a apãrut în momentul închiriat în acelaºi timp de alte douã so-
zintã o adevãratã „vale a plângerii“ în care s-a constatat cã autorizaþia emisã cietãþi conaþionale ºi condus de un ºofer
pentru operatorii români. Chiar dacã pe 2005 era expiratã, iar ºoferul a prezentat angajat în România.
nu se fac întotdeauna vinovaþi de în- o nouã autorizaþie, pe 2006. Aceasta era Aceasta în condiþiile în care documen-
cãlcarea unor reguli bilaterale. Nici perfect valabilã, dar era eliberatã pe o altã tele CMR ºi TIR erau completate pe numele
operatorii italieni nu sunt însã uºã firmã, SALVIOLI ADRIANO. Pe aceeaºi ma- societãþii din Italia, iar omoloaga sa din
de bisericã. Inspectorii ARR au de- ºinã însã. Practic, conform documentelor România emitea facturile. Mergând mai
pistat recent cazul unei firme itali- prezentate inspectorilor ARR, GAE.TRA departe, se poate spune cã este vorba des-
ene (sau mai bine spus a unui hol- închiriase acelaºi camion, marca DAF, cu pre servicii de transport prestate de o firmã
ding), care pare cã þine de domeniul nr. de înmatriculare CT 732 YN, în acelaºi italianã (nu se ºtie exact care) dar facturate
fantasticului. timp (adicã pentru o perioadã de un an în- de o firmã din România.
AUTORIZAÞII
Camionul italian era închiriat în acelaºi timp pe mai multe firme, avea la bord douã autorizaþii ºi era condus de un ºofer angajat în România.
22 de miliarde de lei vechi România 3-5 camioane. ªoferul român pre- 2,2 milioane de lei noi. În acest context,
venituri necuvenite lua vehiculul la graniþa dintre Italia ºi Slo- firma a fost amendatã de inspectorii fiscali
Verificãrile iniþiate de inspectorii ARR venia, pânã unde transportul era fãcut de cu 3.000 de lei noi.
au implicat, într-o etapã urmãtoare, repre- un ºofer italian. La întoarcere, schimbul Autoritãþile române au descoperit cã a-
zentanþi ai Poliþiei Economice, Gãrzii Finan- era fãcut în aceeaºi locaþie. Facturile erau celeaºi camioane erau închiriate în acelaºi
ciare ºi Biroului pentru Combaterea Crimei emise de GAE TRA RO, care nu apãrea însã timp mai multor firme din România, Italia ºi
Organizate ºi a Spãlãrii Banilor. În final, pe documentele de transport ºi, conform Polonia. Iar contractele de închiriere nici mã-
cercetãrile au fost extinse ºi în Italia, fiind legislaþiei româneºti în vigoare, nu avea car nu erau legal încheiate. Conform legislaþiei
constituitã o comisie rogatorie. voie sã presteze servicii de transport cu italiene, acestea ar fi trebuit înregistrate la
Controlul extins a adus la suprafaþã autovehicule înregistrate în strãinãtate. Mai fisc. Totul ar pãrea o modalitate de a masca
venituri „necuvenite“ în valoare de 22 de ales în condiþiile în care autoritatea românã autorizaþiile. Se pune însã întrebarea: de ce
miliarde de lei vechi, facturate ºi încasate de profil nu fusese anunþatã. De menþionat au nevoie italienii de astfel de tertipuri când
de GAE TRA RO, într-o perioadã de 7 luni. cã, potrivit unei informãri transmise de Gar- au destule autorizaþii de România? Cel puþin
Aceastã sumã împreunã cu alte 200.000 da Financiarã Bihor cãtre ARR, firma GAE judecând dupã faptul cã nu îºi epuizeazã
de euro expediate de firma italianã fac o- TRA RO are ca activitate principalã înregis- niciodatã contingentul. Semne de întrebare
biectul unui dosar penal în cadrul cãruia sunt tratã la Registrul Comerþului, transportul se ridicã ºi în ceea ce priveºte modul în care
urmãriþi administratorul (italian) ºi directo- intern de mãrfuri. În urma verificãrilor, s-a emite Ministerul italian al Transporturilor au-
rul (român), în vederea confiscãrii ca venituri constat însã cã, în cursul anului 2005, a torizaþiile de transport internaþional.
necuvenite. prestat servicii de transport internaþional
ºi intermedieri în domeniu, fãrã a deþine Epilog
Un mecanism licenþã de transport în acest sens. De altfel, Între timp, adicã la începutul lunii febru-
bine pus la punct starea de fapt a fost descrisã ºi de direc- arie 2006, a fost înfiinþatã în Oradea ºi
Dar cum a funcþionat mecanismul de torul societãþii într-o notã explicativã cerutã GAE TRA LOGISTIC RO, care a preluat acti-
transport pus la cale de italieni, care nu a de Garda Financiarã. vitatea de intermedieri în transporturi, dupã
putut fi stabilit decât dupã ce au fost cer- Conform balanþei de verificãri înregis- ce GAE TRA RO a intrat în vizorul autoritã-
cetate documentele contabile? tratã în contabilitatea societãþii la 31 de- þilor.
Compania GAE.TRA, cu filiale în mai cembrie 2005, firma a obþinut din transport
multe state din Europa, expedia lunar cãtre de marfã ºi intermedieri în domeniu peste Meda BORCESCU
Culmea returnãrii
Autorizaþii false s-au folosit ºi se mai lui trecut. „Lista celor care nu au returnat acum, dar în momentul în care cãrãuºul
folosesc încã. Uneori sunt depistate autorizaþii este foarte lungã. Practic, sunt va solicita eliberarea autorizaþiilor va fi re-
de autoritãþi dar, de cele mai multe foarte puþine excepþii printre cãrãuºi, care fuzat dacã nu îndeplineºte criteriile privind
ori, rãmân în zona gri a pieþei, gene- nu sunt citaþi în acest document“, ne-a de- returnatele. „Am stabilit acest prag, repre-
rând o adevãratã bursã de profil. clarat Eduard Lovin. În general, numãrul zentând dublul parcului, în urma discuþiilor
Dar nu mi-aº fi închipuit cã voi afla autorizaþiilor nereturnate pe o anumitã re- purtate cu reprezentanþii Ministerului Trans-
vreodatã cã existã cazuri de socie- laþie variazã între câteva ºi pânã la peste portului ºi ai asociaþiilor profesionale. Vom
tãþi de transport care, odatã cu do- 100. Datele ar putea fi însã mai elocvente fi foarte stricþi în special în ceea ce priveºte
cumentele legale, au returnat la dacã cifrele privind nereturnatele ar putea þãrile cu probleme precum Ungaria, Austria,
IGCTI ºi autorizaþiile false. Sã pui fi completate cu informaþii privind procentul Germania, Cehia, Italia, Slovenia, Spania
falsul, cu bunã credinþã, în mâna acestora în totalul autorizaþiilor primite de sau Ucraina“, a explicat Eduard Lovin.
autoritãþilor reprezintã, fãrã doar ºi fiecare transportator în parte.
poate, „Culmea returnãrii“. 15 falsuri ºi
Stocul conteazã 80 de autorizaþii „plimbate“
Inspectoratul General pentru Comuni- Rezultatele privind gradul de returnare La capitolul falsuri, reprezentanþii IGCTI
caþii ºi Tehnologia Informaþiei (IGCTI) a fi- a autorizaþiilor în 2005 nu vor influenþa, au trecut 15 autorizaþii – surprinzãtor – u-
nalizat la sfârºitul lunii martie o analizã pri- însã, alocarea pentru 2006, fiind vorba nele dintre ele returnate de transportatori.
vind returnarea autorizaþiilor bilaterale ºi despre un contingent diferit. Totuºi, se Cele mai multe au fost însã obþinute de pe
autorizaþiile false depistate în cursul anului schimbã socotelile. Aºa cum anunþam încã piaþã. Este vorba despre suporþi de autorizaþii
2005. Potrivit informaþiilor furnizate de din luna ianuarie, gradul de returnare a au- de tranzit comunitar, de timbre false, dar mai
Eduard Lovin, directorul executiv al IGCTI, torizaþiilor va influenþa, în mod direct, dis- ales despre autorizaþii de Ungaria false.
aproximativ 23.000 de autorizaþii nu au tribuþia lor în cursul acestui an. Existenþa De asemenea, 80 de autorizaþii de diferite
fost returnate de cãrãuºi, în condiþiile în în stocul transportatorilor a unui numãr de tipuri au fost ridicate de anumiþi transporta-
care contingentul total pe 2005 s-a ridicat autorizaþii reprezentând dublul parcului va tori ºi folosite de alþii. „Angajaþii IGCTI au
la 498.552 autorizaþii. De menþionat cã bloca eliberarea de astfel de documente pe muncit mult ca sã-ºi dea seama ce auto-
aceastã cifrã cuprinde ºi autorizaþiile de relaþia respectivã. Cu alte cuvinte, atribuirea rizaþii au fost transferate ºi care erau fir-
Slovacia, relaþie liberalizatã în cursul anu- electronicã se va desfãºura ca ºi pânã mele vizate pentru cã, dacã în cazul unora
numele ambelor firme erau cla-
re, în cazul altora inscripþiile fu-
seserã ºterse“, a menþionat E-
duard Lovin.
Printre relaþiile pe care erau
emise autorizaþiile cu pricina se
numãrã Ungaria, Italia, Slovenia,
Serbia ºi Ucraina. De menþionat
cã rapoartele privind gradul de
returnare ºi autorizaþiile false
au fost transmise Ministerului
Transporturilor, pentru a lua mã-
suri în consecinþã. De aseme-
nea, IGCTI a trimis cãtre MTCT
o analizã privind relaþiile pe care
sunt necesare suplimentãri de
autorizaþii.
Astfel, în cazul Sloveniei, ar
fi necesar un plus de minim
15.000 de autorizaþii de tranzit,
în cazul Germaniei, cel puþin
30.000 de bucãþi, iar în cazul
Italiei un supliment de 20.000.
Analiza are la bazã comporta-
mentul cãrãuºilor la solicitarea
autorizaþiilor de transport interna-
þional.
„Culmea returnãrii“: sã fii atât de corect încât sã returnezi ºi autorizaþia falsã! Meda BORCESCU
Uniunea Europeanã
bate la uºã
Directe, fãrã perdea ºi, mai ales, cu problemele breslei în prag de ade-
Transportatorii cautã
direcþia bunã
conþinut. Aºa s-au dorit discuþiile pri- rare la Uniunea Europeanã. Sub tema
lejuite de prima conferinþã Cargo & „Transportul rutier pe turnanta spre
Bus desfãºuratã la Arad, în data de Uniunea Europeanã“, conferinþa des-
7 martie. Reprezentanþi de prim rang fãºuratã la hotelul Continental a
ai administraþiei centrale ºi locale demonstrat (încã o datã în plus!) cã
au încercat sã ofere rãspunsuri celor nu existã integrare fãrã a fi luate,
100 de transportatori, care au dat întâi, în considerare problemele ac-
curs invitaþiei noastre de a dezbate tuale. Este, însã, vorba despre o sa-
bie cu douã tãiºuri. Mulþi dintre ope-
ratorii mici afirmã cã nu vor mai prinde
Primul pas integrarea din cauza frecuºurilor la
& Bus din 2006,
La prima Conferinþã Cargo care sunt supuºi. ªi totuºi... dacã
din Arad, Alba,
au participat transportatori supravieþuiesc pânã în 2007, lipsa
ºi Timiº. Parteneri
Caraº-Severin, Hunedoara unei strategii de abordare a pieþei
t Federaþia
în demersul nostru ne-au fos comunitare (sau extra-comunitare)
nsport (FORT) –
Operatorilor Români de Tra le va da mari bãtãi de cap. Asta în cel
Schmitz ºi
partener oficial, Rompetrol, mai bun caz. O privire de ansamblu
nþe , prilejuit de
Valvoline. Lanþul de conferi asupra situaþiei actuale, a regle-
pre zen þã a revistei
aniversarea a 10 ani de mentãrilor noi ºi plusului de concu-
va aco per i toatã þara,
pe piaþa româneascã, renþã pe care le va aduce Uniunea
evenimente în Cluj,
fiind programate astfel de Europeanã este, în acest context,
stanþa ºi Bacãu.
Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Con esenþialã pentru cei care vor sã îºi
ã, la Bucureºti,
Dupã Arad, ne întoarcem, îns mai conducã afacerea ºi dupã 2007.
sa exact 10 ani
unde, pe 25 mai, vom aniver
ãr al revistei
de la apariþia primului num Integrarea în sine presupune un amal-
go România).
Cargo & Bus (pe atunci Car gam de soluþii ºi inconveniente. Probleme principal generate de accentuarea concu-
noº tri pentru un nou
Sunteþi cu toþii invitaþii importante, precum cele privind autorizaþiile renþei – abia atunci vor deveni serioase. Sã
aut orit ãþil e.
dialog, în direct, cu de transport internaþional se vor rezolva ºtii care sunt puntele forte ºi ameninþãrile
de la sine în momentul aderãrii, altele – în pe care le va aduce intrarea în Uniunea Eu-
Cristian Stragea, organizarea acestui seminar. Am depãºit de aici pe la noi, în judeþul Arad. Este vorba de
prefectul judeþului Arad: mult etapa seminariilor protocolare în care culoarele auto, feroviar, aerian. (…) Pentru cã
„Primul impuls a fost sã-i într-adevãr bifãm o acþiune, iar lumea pleacã momentul integrãrii este foarte aproape, aº
suspectez pe cei de la mai mult sau mai puþin încrezãtoare în cele putea spune cã suntem deja în Europa; cred ºi
Cargo & Bus de iniþierea dezbãtute cu ocazia seminarului“. trebuie sã facem tot ce se poate pentru a
unui demers înþelept de pãtrunde în Europa, cu transportatorii noºtri în
marketing jurnalistic. Iosif Matula, preºedintele primul rând. Concurenþa va fi acerbã, dar
Aparenþele înºealã, însã, consiliului judeþean Arad: transportatorii români încep sã fie tot mai bine
întotdeauna, pentru cã discuþiile pe care le-am „Mã bucur cã aceastã pregãtiþi pentru a primi acest ºoc al integrãrii“.
avut în pregãtirea acestei conferinþe ºi serie de conferinþe Cargo &
discuþiile personale ºi cu domnul Schnick Bus începe la Arad. Gheorghe Falcã,
mi-au arãtat foarte clar cã acest demers vine Probabil cã organizatorii au primarul Aradului:
sã se constituie într-un suport real pentru avut argumente, ºi noi le „Am foarte mulþi prieteni
transportatorii profesioniºti. Riscul ca neaveniþii ºtim, le cunoaºtem. Pe de transportatori, unii care
sã-ºi dea cu pãrerea ºi sã emitã judecãþi de o parte, spunem noi, este dezvoltarea fãrã spun cã viaþa este grea,
valoare pe problematica transporturilor este precedent economicã, industrialã a alþii care au avut succes în
foarte mare, ºi din acest punct de vedere cu municipiului ºi judeþului Arad în general, dar ultimii 2-3 ani, dar ceea ce
atât mai lãudabil ºi de apreciat ºi de susþinut pe de altã parte suntem conºtienþi cã marile cred cã recunosc toþi este
este demersul celor de la Cargo & Bus în culoare de transport pãtrund în România pe cã anul 2007 nu va fi unul uºor. De aceea se
ropeanã ºi, mai ales, care este segmentul ci ºi strategia adoptatã de manager (dacã
de piaþã câºtigãtor þinând cont de capaci- existã una). Hãituiþi de problemele de zi cu
tatea firmei, reprezintã din start un avantaj zi, administratorii firmelor mici de transport
care ar trebui apreciat de orice manager uitã de viziunea strategicã. Asta poate
de transport. Iar dacã firmele mari, cu ca- tocmai din cauzã cã viitorul afacerii rãmâne
pacitãþi financiare suplimentare, vor con- incert. Existã însã câteva informaþii care
tracara mai uºor problemele integrãrii, ex- pot fi prinse din zbor, fãrã un consum sem-
perienþa statelor care au intrat în UE în nificativ de timp. Aceste elemente sau, mai
primul val demonstreazã cã societãþile mici bine spus, deschiderea managerului cãtre
ceea ce se întâmplã în jur, pot face la un
moment dat diferenþa dintre o firmã câºti-
gãtoare ºi una perdantã.
Se pune în acest context întrebarea: care
sunt informaþiile care se pot transforma în
oportunitãþi ºi care sunt cele care anunþã
viitoare probleme? Rãspunsul este complex
ºi poate fi conturat atât din legislaþie cât ºi
din elementele de piaþã.
impune o pregãtire serioasã. Eu sunt sigur cã lucru aratã cã, dacã ne legãm ºi de numãrul o finanþare importantã, dar Europa nu
fiecare îºi apãrã investiþia, iar noi care sprijinim transportatorilor din Arad, constatãm de fapt finanþeazã proiecte pe care noi nu dovedim cã
dezvoltarea economicã, cred cã suntem buni cã existã o legãturã importantã între dezvoltare oricum le-am realiza.
parteneri pentru cã, în Arad, cu fiecare firmã ºi transport“. De aici, rezultã o sarcinã foarte importantã
care apare, creºte cererea de transport. Aradul pentru autoritãþile locale ºi pentru MTCT în
este un oraº cu zone industriale bine definite. Adrian Niþu, consilier de stat, ceea ce priveºte pregãtirea documentaþiei ºi a
Urmeazã în acest an sã dezvoltãm o nouã Cabinet ministru de stat fazelor incipiente ale proiectelor de investiþii.
zonã industrialã, care va avea pentru coordonarea activitãþilor De asemenea, avem ºi iniþiative legislative.
o suprafaþã de 110 ha. din domeniul economic: De exemplu, în ceea ce priveºte achiziþiile
Aceasta ne va permite, peste doi ani, sã avem „Realizarea infrastructurii publice, se fac ajustãri, tocmai pentru a mãri
la dispoziþie o mare cantitate de marfã care va rutiere reprezintã un viteza de realizare a proiectelor ºi pentru a
lua drumul Vestului. Mi-ar fi plãcut ca foarte domeniu prioritar al reduce termenele de proiectare ºi licitaþie ºi a
multe oraºe din þara aceasta sã fi avut acest Guvernului. În general, comasa niºte etape din proces, de la studiul
principiu al zonelor industriale ºi cred cã putem spune cã la acest de fezabilitate ºi pânã la recepþia finalã.
România ar fi ajuns în altã poziþie în momentul moment Ministerul În ceea ce priveºte judeþul Arad, pentru
în care aderãm la UE. Vã pot spune cã în Transporturilor are pregãtitã toatã drumurile naþionale sunt prevãzuþi în 2006,
judeþul Arad balanþa comercialã este pozitivã. documentaþia pentru a declanºa un program 34,3 milioane lei noi, din care pentru variante
Aradul face parte din puþinele judeþe unde puternic de investiþii. Începând cu 2007, ocolitoare 32,85 milioane lei noi, iar pentru
exportãm mai mult decât importãm. Acest fondurile structurale ºi de coeziune vor asigura poduri 1,4 milioane de lei noi“.
Ioan Tãtar, tendinþã se va intensifica mai târziu când nu va mare pe cât se aºteaptã. ªocul nu va fi atât de
directorul general ARR: mai exista nici un fel de problemã sã te muþi cu mare asupra micilor transportatori, cel puþin din
„Care ar fi direcþia? Direcþia firmã, cu familie cu tot, în altã þarã“. punctul de vedere al regulilor ºi al normelor.
principalã este sã ne Într-adevãr, condiþiile de concurenþã s-ar putea
consolidãm puterea Florin Tãrãºilã, sã creeze o presiune suplimentarã. Existã, însã,
economicã, sã creºtem consilier pe probleme de instrumente prin care ne putem apãra de
capacitatea ºi sã ne folosim integrare în cadrul MTCT: concurenþã neloialã. Avem legislaþie în acest
de avantajele holdingurilor. „95% din legislaþia sens. De asemenea, Uniunea Europeanã,
Urmeazã sã fie publicatã legea holdingului ºi, în comunitarã a fost transpusã tocmai prin prisma faptului cã acolo cuvântul de
acest context, în curând, va exista ºi aceastã deja ºi se aplicã în ordine este piaþa liberã, concurenþa, toate
posibilitate, ca micile întreprinderi sã formeze România. Mai bine sau mai instituþiile de piaþã sunt ca niºte «câini de pazã».
holdinguri pentru a face faþã la o concurenþã pe puþin bine. Controalele se Ei sunt primii care încearcã sã observe aceste
care o simþim din ce în ce mai apãsãtoare. (…) fac mai bine sau mai puþin distorsiuni ale concurenþei“.
Vã avertizez, bazându-mã pe experienþa altor bine. Poate cã mai sunt multe locuri unde
state proaspãt aderate. Ca sã se ocoleascã putem sã mai reducem din birocraþie, sunt Mirko Atanackovic – directorul
aceastã perioadã de interdicþii s-au mutat flote multe locuri unde am putea sã nu mai cerem reprezentanþei Camerei de
întregi. Practic, li s-a pus un alt steag în faþã, ºi 7.000 de acte pentru eliberarea unei licenþe ºi Comerþ a Serbiei în România:
flote din Olanda s-au mutat în Ungaria, flote din sã punem autoritãþile sã vorbeascã între ele. În „Transportatorii din Serbia ºi cei din România
Germania s-au dus în Lituania, iar aceastã principiu, ºocul integrãrii nu va fi, însã, atât de au probleme foarte asemãnãtoare. Cãrãuºii
Transport la liber. Sau aproape... comunitarã. Atenþie însã, conform explicaþi- fãrã a mai avea stresul autorizaþiilor. În
Din 2007, odatã cu aderarea, cãrãuºii ilor primite din partea ºefului ARR, din plus, vor scãpa de taxe discriminatorii pre-
români scapã de coºmarul autorizaþiilor, 2007, condiþia privind capacitatea financia- cum taxa de Ungaria (aplicatã cãrãuºilor ne-
transportul realizându-se în interiorul UE rã nu va mai putea fi acoperitã în totalitate comunitari). În acest context, cel puþin o
pe baza unei licenþe comunitare. Potrivit prin intermediul unei asigurãri de risc, fiind perioadã de timp ar putea beneficia de
directorului general ARR, licenþã comunitarã necesare dovezi pentru fondurile proprii, avantajul pe care îl oferã costurile mai
vor putea solicita ºi primi toþi operatorii de credite sau garanþii. scãzute cu forþa de muncã. Beneficiile chel-
pe piaþa româneascã, având în vedere cã Cu alte cuvinte, operatorii români vor tuielilor mai mici i-ar putea ajuta sã fie mai
legislaþia a fost deja armonizatã cu cea intra în concurenþã directã cu cei europeni, activi pe piaþa europeanã, ºi sã depãºeascã
români au chiar niºte probleme în plus, pentru schimb care va cuprinde România ºi Bulgaria, Augustin Hagiu, preºedintele
cã se apropie de aderarea la UE. ca viitoare membre ale UE, ºi alte state din Federaþiei Operatorilor
Noi suntem deocamdatã, zona balcanicã. Va fi o piaþã comunã de 55 Români de Transport:
mai departe de integrarea milioane de locuitori. Va fi o zonã largã de la „În perioada 2000-2004,
în Uniunea Europeanã. Dar Adriaticã ºi pânã la Marea Neagrã. De aceea, vã partea de dialog social din
altã cale nu existã. Trebuie rog sã vã îndreptaþi atenþia, nu numai cãtre MTCT nu a funcþionat
sã urmãm acelaºi drum. Europa de Vest, ci ºi cãtre Belgrad ºi zona absolut deloc. Aceastã
Este, însã, foarte important apropiatã pentru cã, din pãcate, dupã situaþie a fost valabilã, însã,
sã învãþãm din experienþa româneascã pentru evenimentele tragice din Serbia, relaþiile ºi pentru celelalte ministere.
a nu repeta aceleaºi greºeli. Din iunie 2005, la bilaterale nu mai sunt aºa de dezvoltate. Avem Acum, avem promisiunea cã începem sã
Timiºoara, s-a deschis reprezentanþa Camerei nevoie ºi de transport ºi de utilitãþi ºi de lucrãm. Cât ne va permite timpul, pânã la
de Comerþ a Serbiei în România. Am început colaborãri în alte domenii economice. Din sfârºitul anului, vom încerca sã gãsim cele mai
activitatea în toate domeniile economice de pãcate, eu pot sã constat cã noi suntem atât de bune soluþii pentru a sprijini branºa
importanþã majorã în cadrul relaþiilor bilaterale. aproape dar, în acelaºi timp, în anumite domenii transportatorilor români. Legislaþia actualã, sau
Cred cã avem un mare interes privind ºi foarte departe. Nu avem linie aerianã între cea care se va aplica din 2007, nu este fãcutã
colaborarea în domeniul transporturilor. Aveþi România ºi Serbia, existã un singur tren, iar din doar pentru noi. Toþi ceilalþi operatori strãini care
în noi un partener deschis la colaborare ºi vã punctul de vedere al legãturii rutiere, stãm vor investi în România vor trebui sã funcþioneze
stãm la dispoziþie indiferent de informaþiile foarte prost. Putem face, însã, eforturi pentru a pe baza aceloraºi legi. A intra în Comunitatea
cerute. Acum se pregãteºte o zonã de liber schimba aceastã situaþie în interesul reciproc“. Europeanã nu înseamnã cã trebuie sã disparã o
naþie sau o breaslã. Trebuie sã fim uniþi ºi sã nu pãcate, în România, dupã ce s-a negociat probleme cu societãþile de leasing ºi poate aþi
ne gândim la interesul personal, pentru cã altfel Capitolul 9 privind transporturile, nu s-a mai semnat contracte fãrã sã fiþi foarte atenþi la
ne aflãm pe o tarla ºi nu avem ce cãuta într-o fãcut o strategie pe termen mediu ºi scurt. conþinutul lor. ªi toate acestea vi se sparg
asociaþie. Important este sã nu mai dãm unii În acest context, lunile care acum în cap, chiar când ne apropiem de
într-alþii cu pietre; ne corectãm între noi ºi mai sunt pânã la integrare integrarea în Uniunea Europeanã. Trebuie sã
lucrãm efectiv. Managerul de transport trebuie sunt prea puþine ca sã facem faþã, însã, concurenþei strãinilor. Odatã
sã facã transport, dar sã fie parte dintr-o salveze multe dintre firmele cu aderarea, vom fi în condiþii de egalitate cu
structurã asociativã în care 1-2 reprezentanþi, care au probleme. ªtiu cã aceºti strãini. Mi-e teamã, însã, cã aceste luni
care sunt bine poziþionaþi din punct de vedere v-au dat fiori afirmaþiile care au rãmas sunt prea puþine pentru a mai
informaþional, merg alãturi de cei care sunt autoritãþilor potrivit cãrora nu vor mai conta gãsi soluþii miraculoase. Soluþiile pe care le
corecþi ºi vor sã facã treabã, ºi împreunã cu firmele mici, ci doar firmele cu multe propunem noi ca organizaþie patronalã se
autoritãþile rezolvã problemele care apar“. camioane. Eu nu cred cã este chiar aºa. canalizeazã pe douã direcþii importante. Prima
Pentru cã dacã în UE au apãrut companii mari, þine de crearea unei mentalitãþi asociative,
Cosmin Galu, au apãrut ºi pentru cã s-au format din pentru a adopta soluþii benefice din punct de
directorul executiv al Asociaþiei companii mici, prin asociere. ªi-au dat seama vedere comercial. Reducerea costurilor, mai
Patronale a Transportatorilor cã nu mai pot rãmâne cu 2-3 camioane ºi s-au multe firme negociind anumite contracte
Europa 2002: asociat, ºi au încercat sã funcþioneze ca o comerciale, este un segment pe care trebuie
„Putem uita cã vom primi un mare sprijin în structurã. ªtiu cã vã este greu sã vã asociaþi, sã mergem. Trebuie, de asemenea, sã ne
lunile urmãtoare din partea statului român. Din dupã ce timp de 15 ani aþi clãdit o firmã, aveþi reducem costurile fiind foarte atenþi ºi la ce fac
cazul a 40% din totalul transporturilor. sistem al competenþelor acestora, inclusiv trecere a frontierei, prin adoptarea modele-
Eliminarea corupþiei se aflã, de asemenea, în materia eliberãrii anumitor autorizaþii, lor vãmilor statelor membre ale UE.
potrivit directorului DRV Arad, pe agenda cerute în exces de legislaþia în vigoare, Alte obiective în vederea aderãrii la UE
autoritãþii vamale. „La nivelul autoritãþii precum ºi crearea unui mecanism trans- sunt înfiinþarea unei ºcoli naþionale a
vamale a fost elaborat un plan împotriva parent de stimulare materialã a perso- autoritãþii vamale, reglementarea procedu-
corupþiei cu mãsuri concrete pentru anul nalului vamal“, a completat Aurel Matiuþ. rilor de intervenþie în cazul derulãrii ope-
2006. Pentru perioada imediat urmãtoare În plus, vor fi regândite sferele de com- raþiunilor vamale cu mãrfuri pirat ºi conti-
se vizeazã reorganizarea direcþiilor regio- petenþã a tuturor autoritãþilor statului care nuarea investiþiilor de securizare a frontierei
nale vamale, adicã regândirea întregului îºi desfãºoarã activitatea în punctele de de Nord ºi Est.
ºoferii. Cea de-a doua direcþie þine de Dan Schnick, profesioniºti ºi care ºtiu ce vor. De multe ori
segmentul guvernamental, unde noi, ca preºedintele Cargo Magazin: lipseºte poate încã degetul cu care sã arãtãm
asociaþie, trebuie sã sprijinim comunicarea „Importanþa transporturilor care este drumul cel mai scurt sau sã indicãm
dintre instituþiile statului ºi transportatori. Vã este mai mult decât ruta ocolitoare cea mai prielnicã pentru gropile
dau numai un exemplu privind comunicarea evidentã, atunci când se va din Europa, unele dintre ele poate puse în faþã
proastã cu autoritãþile. UE ºi-a asumat ridica bariera la 1 ianuarie dinadins. Pe acest drum dorim sã vã însoþim.
responsabilitatea ca, pânã în 2022, 80% din 2007, cum sperãm cu toþii. Transporturile româneºti au fost ºi sunt una
transporturile efectuate pe teritoriul UE sã fie La ora 0, un camion dintre cele mai dinamice ramuri ale economiei
intermodale. Implicit, ºi România va avea românesc va fi primul care va apela ºi se va româneºti ºi unul dintre cei mai puternici
aceastã obligaþie. În prezent, se dau fonduri de supune la regulile UE în clipa în care va depãºi ambasadori ai noºtri peste hotare. Orientarea
la Comunitatea Europeanã pentru genul acesta bariera. Poate va fi chiar de la Nãdlac, din transportatorilor români aproape în
de transport, prin intermediul programului Arad. Pe acest camion ºi pe toate cele care îl exclusivitate cãtre Vest este un lucru pe care
Marco Polo. Ministerul român al Transporturilor vor urma vrem sã le þinem pânã la capãt de trebuie, însã, sã îl regândim în anii care vin.
a dat însã publicitãþii aceste informaþii cu mai linie ºi înapoi spre România, pe ºoselele nu Ne îmbulzim cu toþii cãtre Vest, pentru cã acolo
puþin de o lunã înainte de termenul final de chiar aºa de drepte ale Uniunii Europene, este pâinea mai bunã. Dar tot acolo este ºi
depunere a proiectelor. A fost foarte greu precum sunt autostrãzile care o strãbat. concurenþa mai mare. În special transportatorii
pentru noi sã întocmim un proiect care sã Maºinile noastre sunt îndreptate de pe acum mici cu douã, trei, patru camioane pot câºtiga
aducã câteva milioane de euro pentru acest cu botul spre Europa, fãrã discuþie o flotã foarte bine fãcând pionierat pe pieþele pe care
gen de transport“. foarte tânãrã condusã de manageri ambiþioºi, cei mari nu se duc“.
Dialog în direct
Bineînþeles cã problemele curente Transportator: Mirko Atanackovic – directorul
ale firmelor de transport nu au putut O altã recomandare a Comunitãþii Euro- reprezentanþei Camerei de
fi ocolite la Arad. Lipsa autorizaþiilor pene constã în crearea de facilitãþi pentru Comerþ a Serbiei în România:
de transport internaþional, trata- achiziþionarea de autovehicule nepoluante. Dacã puteþi sã îmi daþi date concrete
mentul dur al autoritãþilor de peste Din 2000, transportatorii români au fost privind problemele întâmpinate, eu pot, în
hotare, problemele apãrute pe par- obligaþi sã-ºi achiziþioneze pentru interna- numele dumneavoastrã, sã trimit o plân-
cursul intern, distorsiunile pieþei au þional maºini noi fãrã a fi protejaþi sau gere cãtre statul sârb ºi sã anunþ organele
încins pe alocuri spiritele. Pentru cã încurajaþi într-un anume fel de cãtre stat. de stat pentru a proteja interesele transpor-
în multe cazuri informaþiile pe care În plus, prevederile privind întocmirea de tatorilor români. Aceasta, dacã îmi daþi mã-
le-au cerut cãrãuºii prezenþi la Con- dosare penale celor care transportã fãrã li- car un exemplu sau douã, fãrã sã fie neapã-
ferinþa Cargo & Bus de la Arad se cenþã mi se par cam exagerate. Nu cred cã rat necesare numele ºi prenumele. Eu voi
pot generaliza, oferind rãspunsuri pen- trebuie sã i se facã dosar penal unui trans- face, oricum, demersuri dupã aceastã dis-
tru alþi manageri de transport, am portator care a greºit. cuþie pentru a rezolva problema. (n.r.: la
decis sã spicuim în cele ce urmeazã data închiderii ediþiei, directorul reprezen-
câteva episoade din dialogul direct Ioan Tãtar: tanþei Camerei de Comerþ a Serbiei în Ro-
purtat la Arad. Întrucât informaþia Vrem sã eliminãm prevederea aceasta. mânia trimisese deja o scrisoare statului
este cea care primeazã, vom folosi Am preluat intervenþiile transportatorilor pen- sârb, prin care atrãgea atenþia asupra pro-
în cele ce urmeazã denumirea gene- tru cã anul trecut am avut 10.000 de dosare blemelor transportatorilor români).
ricã de „transportator“, fãrã a da de plângeri penale, am fãcut analiza efectului
detalii privind identitatea acestuia. acestei prevederi ºi am ajuns la concluzia cã Din nou Italia
majoritatea a primit o amendã administrativã
Transportator: de 500.000 de lei, în timp ce ARR ar fi putut Transportator:
98% dintre firmele de transport sunt în- tãia amenzi mult mai mari. În acest context, Mi-a fost sechestrat un camion pe teri-
treprinderi mici ºi mijlocii ºi doar 2% sunt în- efectul asupra bugetului a fost foarte mic ºi toriul Italiei. Mã voi duce azi în Italia, dar mã
treprinderi mari. Cu toate acestea, în ultimii cred cã o sã reuºim sã scoatem aceastã pre- bat cu morile de vânt. Consulul o sã îmi spunã
doi ani, respectiv 2004-2005, s-a fãcut o dis- vedere de la licenþã, astfel încât atunci când cã nu mã poate sprijini. Nimeni nu mã poate
criminare pe faþã între întreprinderile mari de gãsim un transportator fãrã licenþã sã-i dãm ajuta cu nimic. Am încãrcat un camion de la
transport ºi cele mici, în ceea ce priveºte amenda contravenþionalã. Slatina destinaþia Milano, cu CMR ºi vamã în
accesul la autorizaþiile CEMT. Atâta timp cât Austria ºi, conform convenþiei CMR, benefici-
se încearcã dirijarea pieþei de transport, ea Dãrile sârbeºti arul mãrfii a schimbat destinaþia mãrfii la Bo-
nu poate fi liberã. Liberã este atunci când logna. Nu poate fi vorba de cabotaj, deºi a-
acea firmã cu douã maºini poate sã concureze Transportator: ceasta este învinuirea. Poliþia a spus cã a
la fel ca ºi cea cu 200 de maºini, pentru cã, • Poliþia din Serbia trateazã în mod fãcut cabotaj ºi a sechestrat maºina. În plus,
dacã piaþa nu îl acceptã pe cel cu 2 maºini, constant ºoferii români ca pe niºte gunoaie. nu avem unde sã mergem sã ºtampilãm au-
se va retrage ºi va rãmâne cel cu 200 de ma- ªoferii sunt þinuþi pe marginea drumului ºi torizaþia în vamã. Cine intervine: Ministerul de
ºini. Din punct de vedere al strategiei europene, timp de 7-8 ore pânã nu dau 5-10 euro ºpagã. Externe, Ministerul Transporturilor!? Întot-
noi trebuie sã aplicãm o tendinþã de piaþã li- • Eu nu mai accept sã îmi plece maºina deauna autoritãþile te anunþã exact cât ai sã
berã; asta înseamnã ca toþi jucãtorii de pe singurã în Serbia. Merge ºi secretara, care plãteºti, dar atunci când ai o problemã þi se
piaþã sã aibã aceleaºi reguli de joc. ªi comu- este sârboaicã, ºi aºa se rezolvã lucrurile spune: „îmi pare rãu, nu te pot ajuta!“.
nitatea europeanã are un procent de peste mai ieftin. În al doilea rând, am putut con-
80% întreprinderi mici ºi mijlocii în domeniul stata, în ultimii 2-3 ani, cã existã diferenþe Dan Schnick,
transporturilor. 20% sunt marile firme de în ceea ce priveºte comportamentul poliþiei preºedintele Cargo Magazin:
transport, care sigur vor veni în România. sârbe în cazul unei maºini din Bulgaria sau Eu nu pot sã vã spun nimic în ceea ce pri-
Ungaria faþã de una româneascã. Deja s-au veºte modul în care acþioneazã autoritãþile,
Ioan Tãtar, obiºnuit poliþiºtii sârbi. Cer stingãtorul ºi însã revista Cargo & Bus nu stã cu mâinile în-
director general ARR afirmã cã este pentru bicicletã. Aceasta în- cruciºate în ceea ce priveºte problemele din
ºi membru în Comisia CEMT: seamnã 20 de euro. Sau gãsesc pe numãr Italia. Noi am angajat, printr-o publicaþie cu
Sub aspectul concurenþei, o întreprin- o patã de noroi – 10 euro. Practic, la o cursã care colaborãm în Italia, un detectiv, pentru
dere mare are posibilitãþi de creditare ºi de la care trec 300 km în Serbia (dus-întors) analiza cazului prezentat în revista din luna
supravieþuire mai mari decât una micã, în mod normal amenzile sunt trei la numãr. martie ºi, dacã se vor constata nereguli, vom
între efectuarea prestaþiei ºi plata acesteia, Dacã sunt douã e bine, dacã sunt patru e discuta ºi cu un avocat. Nu ne intereseazã
care variazã de la 30 de zile la 90 de zile. mai rãu. Costurile sunt în jur de 50-80 de numai rezolvarea cazului, ci sã creãm un
Odatã cu pasul pe care îl facem în privinþa euro. În plus, unii sunt mai scârboºi ºi nu exemplu. Poate reuºim prin aceasta sã zdrun-
integrãrii europene, vor dispãrea autoriza- acceptã sã primeascã euro. Reþin paºa- cinãm structurile italiene care sunt cam
þiile, iar licenþa de transport, care este iden- portul ºi trimit ºoferul la 20 km, la punctul îmbâcsite.
ticã cu cea din toatã comunitatea, conform de schimb valutar, pentru a cumpãra dinari
directivei, poate fi folositã în toatã Europa. ca sã plãteascã amenda. Pagini realizate de Meda BORCESCU
O poartã
cãtre Vest
Un punct cu un potenþial imens, in- mânia ºi Ungaria
suficient exploatat. Dar de mare vii- fiind elaborat împre-
tor. ªi asta chiar în urmãtoarea pe- unã cu statul ma-
rioadã de timp. Adicã imediat dupã ghiar“, a declarat
aderare. Cel de-al doilea Terminal Adrian Nãsui, direc-
Aerian Cargo din România (din tor general al Termi-
punctul de vedere al capacitãþii de nalului Cargo din ca-
operare) este aºezat strategic la drul Aeroportului din
marginea Aradului, ºi are pretenþii Arad. Concret, proiectul a fost demarat în
privind deservirea Vestului Româ- 2001, iar Terminalul a fost dat în folosinþã
niei ºi Estului Ungariei. Încã prea la sfârºitul anului 2003. În ceea ce priveºte
puþin cunoscut pe harta aerianã a argumentele care au stat la baza investiþiei
Europei, centrul de la Arad câºtigã de la Arad, Adrian Nãsui apreciazã cã un ºi fax. În plus, pentru birouri a fost alocatã
în ultimul timp teren. astfel de terminal poate determina dezvolta- o suprafaþã de aproximativ 500 mp“.
rea transportului de marfã în zonã. „Cum Pe lângã halã, existã ºi douã camere
Investiþia de la Arad are la bazã un credit a fost gândit? Poate pentru cã Aradul este frigorifice, una de congelare (–18 grade C)
nerambursabil Phare în valoare de 2,6 o poartã importantã de intrare în România. ºi una rece (care asigurã o temperaturã de
În plus, exista un aeroport, care nu avea +4 grade C), o camerã pentru depozitarea
un depozit de marfã, ºi pe care operau mai produselor periculoase ºi una fitosanitarã.
Terminalul este dotat, de asemenea, cu
motostivuitoare, cãrucioare, paleþi, cântare
Meda BORCESCU
PUBLICITATE
UN ALTFEL DE REPORTAJ MERCEDES-BENZ
Ne-am obiºnuit.
Ne place.
Ne face cinste
Nelipsiþi de la aproape toate premie-
rele de vehicule utilitare din Europa,
reporterii Cargo & Bus sunt oaspeþii
permanenþi ai lansãrilor de gen. Ast-
fel de evenimente se organizeazã de
obicei în decoruri mai deosebite, ra-
reori în þara „natalã“ a mãrcii res-
pective ºi practic niciodatã în fabrica
propriu-zisã. Am privit, deci, puþin mi-
raþi invitaþia primitã de la divizia de
utilitare a concernului DaimlerChrysler
de a veni la uzina din Wörth, cu atât
mai mult cu cât în ea se specifica clar
cã este valabilã doar pentru acei re-
prezentanþi ai breslei care ºtiu nu
numai sã scrie despre camioane,
dar au ºi þidula necesarã pentru a le
conduce.
Safety...
by Sprinter
Cu o existenþã de unsprezece ani ºi
1,3 milioane de unitãþi produse,
liderul european al pieþei pe sectorul
vehiculelor comerciale cu masa
maximã de 3,5 t, Mercedes-Benz
Sprinter, are acum o nouã genera-
þie, pentru dezvoltarea cãreia au
fost investite nu mai puþin de 1,8
milioane de euro. Noul Sprinter
deschide o nouã erã, începând cu
designul modern ºi plin de persona-
litate pe care îl afiºeazã, pânã la Un alt punct forte care se adaugã la aceastã
noua generaþie de sisteme de ofertã generoasã este lãþimea de încãrcare,
securitate care... fac toþi banii. Am cu 1.350 mm între roþi pentru versiunea cu
avut ocazia sã ne convingem de a- pãt, în partea din faþã fiind plasatã pe o ba- punte simplã, precum ºi uºa lateralã cu-
cest lucru pe o pistã de teste din a- zã sculpturalã, în timp ce în spate ocupã lisantã cu o lãþime de 1.300 mm.
propiere de Viena, unde noul Sprin- o poziþie centralã, între uºi.
ter ºi-a dezvãluit cu generozitate Dar Mercedes-Benz a mers mai departe Confortul – un element important
calitãþile ºi secretele. ºi în ceea ce priveºte gama de versiuni pe Drive-testul organizat de cãtre Merce-
care le pune la dispoziþia clienþilor sãi. Di- des-Benz în apropiere de Viena avea sã de-
Noul Sprinter este acum capabil mai mult versele variante de ampatament, lungimi, buteze printr-un parcurs la volan, care a
decât oricând sã trezeascã pasiuni la prima înãlþimi, categorii de greutate, caroserii, acoperit, în mod optim, toate tipurile de drum
vedere. Stilul adoptat pentru noul model motoare ºi sisteme de transmisie conturea- pe care un astfel de vehicul poate rula: au-
este emoþional ºi dinamic, împletind temele zã un ansamblu de nu mai puþin de 1.000 tostradã, drumuri cu o bandã pe sens, pan-
tipice de design Mercedes-Benz, de exem- de modele de bazã. De exemplu, Sprinter te, serpentine, localitãþi. Totul pentru a ne
plu forma farurilor ºi a grilei radiatorului, este disponibil în trei versiuni de ampa- convinge de calitãþile, manevrabilitatea ºi
cu elementele ºi calitãþile „raþionale“ nece- tament (3.250/3.666/4.325 mm), patru stabilitatea noului Sprinter, care, fie cã este
sare unui van care se respectã. Linia latera- lungimi (în cazul versiunii furgon) de la dotat cu transmisie automatã sau cu o cu-
lã, dinamicã, stopurile care se „topesc“ în 5.243 la 7.343 mm ºi cu versiuni de aco- tie manualã de viteze, face faþã cu brio oricã-
contururile vehiculului sunt la rândul lor periº standard, înalt sau supraînãlþat, pre- rei situaþii din trafic.
elemente specifice Mercedes-Benz, dar în cum ºi cu mase maxime de la 3 la 5 t. Gama Prima impresie când te urci la bord este
cazul noului Sprinter sunt interpretate de produse acoperã aproape toate aplica- cã, de fapt, te afli într-un autoturism. Noile
într-un mod original. Pânã ºi celebra siglã, þiile posibile – numai versiunea furgon ofe- scaune destinate ºoferului ºi însoþitorului
steaua Mercedes, a cãpãtat un aer proas- rind un volum util cuprins între 7 ºi 17 mc. oferã posibilitatea unei ajustãri longitudi-
nale mai mari cu 60 mm faþã de modelul
anterior. Scaunul ºoferului este ajustabil ºi
pe înãlþime, ca opþiune putând fi prevãzut
cu suspensie hidraulicã ºi cu suport lombar
ajustabil ºi, de asemenea, încãlzire.
Volanul a fost redesenat, este echipat
standard cu airbag pentru ºofer ºi poate fi
ajustat pe douã direcþii, 40 mm longitudinal
ºi 4 grade ca înclinare. În poziþia standard,
este mai înãlþat decât la modelul anterior
contribuind astfel din plin la senzaþia de
autoturism. Dar nu numai atât. Volanul este
poziþionat în aºa fel încât oferã mai mult
spaþiu pentru picioare, acesta fiind un factor
De acum, spaþiile înguste de parcare nu mai dau palpitaþii ºoferului. important de securitate în caz de accident.
Securitate pasivã
Noul Sprinter are o structurã rigidã a
caroseriei, pentru a menþine spaþiul de su-
pravieþuire al ocupanþilor. În cazul unui im-
pact frontal, energia este absorbitã în pri-
mul rând de elementele de protecþie din
faþa cabinei pasagerilor, fapt care duce la
minimizarea riscului de încarcerare. În cazul
unui impact sever, energia este absorbitã
într-un mod controlat ºi progresiv prin inter-
mediul a douã cãi: întâi prin braþele trans-
versale, apoi prin deformarea celor longitu-
dinale (laterale). Acestea din urmã sunt
mai puternice decât la modelul anterior,
au un nou design ºi sunt realizate din oþel
de înaltã rezistenþã. În plus, braþele laterale
exterioare asigurã o nouã cale de transfer
al forþelor de impact, asigurând, astfel, re-
partizarea energiei în alte direcþii. De ase-
menea, o cantitate mare de energie este
transferatã prin intermediul sistemului mo-
tor-transmisie cãtre axa din spate.
Un alt aspect important îl reprezintã
mãsurile care duc la minimalizarea miºcãrii
Un alt factor de securitate pasivã este faptul cristale lichide, care afiºeazã ºi informaþii înainte a scaunelor, care, în combinaþie cu
cã întreaga coloanã de direcþie este în aºa sub formã de text în momentul în care se deplasarea minimã a pedalelor, asigurã
fel proiectatã încât sã minimizeze miºcarea aprind luminile indicatoare. ªoferul mai faptul cã spaþiul pentru picioare rãmâne
volanului cãtre ºofer în eventualitatea unui poate primi informaþii suplimentare despre aproape intact.
impact. temperatura lichidului de rãcire, dispune de În cazul unui impact lateral, în afarã de
Panoul de bord este disponibil în douã vitezometru digital ºi indicator service care poziþia mai înaltã a pasagerilor în cabinã,
versiuni, Standard ºi HighLine, ambele semnaleazã cât mai poate rula vehiculul specificã utilitarelor, o protecþie mai bunã
pânã la urmãtoarea revizie, precum ºi pen- este asiguratã de structura podelei, de
tru nivelul uleiului de motor. De asemenea, stâlpi ºi de braþele transversale, care asi-
HighLine împreunã cu volanul multifunc- gurã ºi reducerea avariilor la nivelul siste-
þional îi oferã ºoferului posibilitatea de a mului de alimentare cu combustibil.
utiliza sistemul de informare ºi operare
(FIS), ale cãrui meniuri ºi afiºaje pot fi con-
trolate prin intermediul unor butoane de
pe volan, inclusiv
opþiunile radio, te-
lefon ºi navigaþie,
într-un mod similar
celui de operare de
pe autoturismele
Mercedes-Benz.
Un alt element a-
dus de la autoturis-
me este ºi computerul de bord, dotare op- Securitate activã
þionalã, care oferã informaþii despre distanþa Dacã ar fi sã trecem pe scurt în revistã
cãlãtoriei, timpul acesteia, viteza medie, elementele de securitate activã pe care le
consumul mediu de combustibil ºi canti- include noul Sprinter, ar trebui sã pomenim
tatea de combustibil din rezervor. de centurile de siguranþã pirotehnice în trei
La un nivel optim de confort la bord mai puncte, cu pretensionare, airbag-urile fron-
oferind display-uri foarte lizibile. Versiunea contribuie ºi sistemul de iluminare, precum tale pentru ºofer ºi însoþitor, airbag-urile
standard dispune de vitezometru, indicator ºi numeroasele spaþii de depozitare din ca- pentru torace ºi cele laterale (dotare opþio-
pentru combustibil, kilometraj, ceas, indica- binã, oglinzile reglabile electric ºi încãlzite, nalã), sistemul Adaptive ESP (o nouã gene-
tor de temperaturã exterioarã, afiºarea trep- parbrizul larg, care oferã o vizibilitate deo- raþie de sistem electronic de stabilitate ca-
tei de viteze selectatã, în cazul versiunilor sebitã etc. ªi toate acestea pentru cã este pabilã sã calculeze încãrcãtura ºi centrul
cu transmisie automatã, precum ºi pentru binecunoscut faptul cã un ºofer odihnit, de greutate), care include funcþiunile ABS,
multe alte informaþii despre vehicul. HighLine relaxat, atent ºi vigilent este unul dintre ASR, EBD ºi BAS, sistemul de asistenþã la
vine numai în combinaþie cu opþiunea de cei mai importanþi „factori“ de prevenire a pornirea din rampã AAS, parbrizul larg, care
volan multifuncþional ºi oferã display-uri cu accidentelor. oferã o vizibilitate panoramicã, ale cãrui
Servicii de calitate
occidentalã
Dacã pânã în urmã cu câþiva ani atât DAF – Radu Nicolae, lor DAF ºi sub directa coordonare a perso-
structura parcului – format în majo- Technical Trainer, nalului pregãtit la DAF Trucks N.V.
ritate de camioane Roman – cât ºi EVW Holding SRL Bucureºti: Purtarea logo-ului DAF conþine o promi-
mentalitatea româneascã a vremii „Camioanele sunt întotdeauna pe drum. siune de calitate cãtre client. De asemenea,
ne împingea sã ne reparãm vehiculele ªi în afarã de un vehicul de foarte bunã ca- auditurile externe realizate de cãtre specia-
„pe marginea ºanþului“, evoluþia litate, DAF oferã o organizaþie de service liºtii Registrului Auto Român vin sã confirme
tehnologiei precum ºi dezvoltarea la cele mai înalte standarde, care ajutã la respectarea standardelor de calitate în
flotelor de ultimã generaþie a dus la menþinerea acestor camioane pe drum – domeniul reparaþiilor de autovehicule.
un progres firesc al unei reþele de ceea ce clienþii apreciazã cel mai mult, ori- Durata de staþionare în service depinde
service-uri de marcã în stare sã aco- când ºi oriunde. Acesta este motivul pentru foarte mult de natura intervenþiei tehnice
pere în mod optim întreg teritoriul care DAF a creat «DAF European Dealer de efectuat. Prin folosirea echipamentelor
þãrii. Tendinþã care este departe de Standards». moderne de diagnosticare (testerul DAVIE)
a se opri, numai pentru acest an fiind ªcolarizarea personalului constituie un ºi prin pregãtirea intensã a personalului
planificate cel puþin 6 inaugurãri de punct foarte important în activitatea EVW productiv, se încearcã ºi chiar se reuºeºte
ateliere service purtând semnãtura Holding SRL. Astfel, sunt organizate periodic o minimalizare a timpului petrecut în ser-
unor nume mari din domeniu. Fie cã traininguri atât la dealeri cât ºi la sediul vice. Durata medie de staþionare în service
este vorba despre contracte exclusi- nostru din Bucureºti, unde prin ultima in- este de aproximativ 1,5 ore.
ve sau despre parteneri autorizaþi, vestiþie realizatã s-a constituit o bazã ma- Flotele reprezintã una din preocupãrile
capabili sã repare mai multe mãrci terialã deosebitã. Sunt acum disponibile noastre. Cum cele mai multe camioane
de camioane ºi semiremorci, ser- pentru practicã, pe lângã alte dispozitive, DAF sunt constituite în flote, este natural
vice-urile „de marcã“ au devenit o motoare EURO 2, EURO 3 ºi chiar EURO 4- sã existe pachete legate de servisarea flote-
necesitate, iar nivelul serviciilor pe 5. Totul se desfãºoarã conform standarde- lor. Astfel, foarte cãutat este Contractul cu
care acestea le oferã este foarte
apropiat, dacã nu identic, cu cel din
Vestul Europei. Studiind piaþa ser-
viciilor post-vânzare din România,
am avut prilejul sã constatãm faptul
cã, astãzi, puteþi gãsi 85% din piesele
necesare la orice service de marcã
apelaþi, iar dacã este vorba despre
o comandã specialã, orice piesã poa-
te veni de afarã într-un termen de 3
pânã la 7 zile. Astfel, nu mai e nevoie
sã staþi cu zilele în atelier pentru o
reparaþie, pentru cã problemele se
rezolvã în aceeaºi zi în care aþi intrat
în service. Mai mult, importatorii sau
dealerii sunt pregãtiþi sã ofere pa-
chete atractive de servicii la costuri
convenabile. Totul pentru a vã asigu-
ra cã vehiculul dumneavoastrã rã-
mâne instrumentul de lucru eficient
de care aveþi nevoie. În cele ce ur-
meazã, vã invitãm sã facem împreu-
nã un „tur de orizont“ al noutãþilor
de pe piaþa româneascã ale marilor
mãrci de autovehicule comerciale
grele ºi, de asemenea, sã aflãm cum
anume se asigurã fiecare producãtor
de calitatea serviciilor de care bene-
ficiaþi.
DaimlerChrysler/
Mercedes-Benz –
Gabriel Crãciun,
departament marketing ºi
comunicare Auto Rom SRL:
„Ca urmare a intrãrii în vigoare
a noilor reglementãri legislative din
domeniul concurenþei, Daimler-
Chrysler AG a ales ca sistem de dis-
tribuþie cel selectiv-calitativ pentru
serviciile post-vânzare. Acest sis-
tem de distribuþie implicã din partea
potenþialilor reparatori autorizaþi în-
deplinirea obligatorie a standardelor
de reprezentare impuse de produ-
cãtor. Unul dintre aceste standarde
prevede existenþa unui stoc minim
de piese de schimb, fãrã a se stabi-
li o valoare explicitã, lãsându-se la la-
titudinea reparatorului autorizat ale-
gerea acestei valori, cu condiþia ca
stocul sã permitã desfãºurarea acti-
vitãþii service-ului în condiþii optime
ºi sã asigure un grad de servisare
de 80%.
Suprafaþa de service este sta-
bilitã de service-ul autorizat, cu res-
pectarea existenþei a cel puþin 8
posturi de lucru pentru vehicule co-
merciale.
PUBLICITATE
Service-ul autorizat trebuie sã
aibã minim 2 locuri de parcare pen-
tru fiecare post de lucru dedicat va-
nurilor ºi câte un loc de parcare pentru asemenea, Auto Rom a implementat ºi Ma- ºi este întocmit în mod unitar. Cardul îi dã
fiecare post de lucru dedicat camioanelor. nagementul Reclamaþiilor). Aceste raportãri dreptul clientului sã beneficieze de toate
Dotãrile necesare sunt cele recomanda- urmãresc realizarea indicatorilor de eficien- serviciile prevãzute în contractul de service
te de DaimlerChrysler ºi publicate pe site-ul þã ºi calitate (de exemplu numãrul de reve- în orice service MB din Europa, fãrã sã
http://gotis.aftersales.daimlerchrysler.com. niri în service ale unui autovehicul) impuse plãteascã banii în numerar.
Tot personalul care lucreazã direct cu de standardele de reprezentare Daimler- Pentru verificarea calitãþii serviciilor, se
produse DaimlerChrysler sau intrã în con- Chrysler. realizeazã audituri de cãtre un auditor al
tact direct cu clienþii trebuie sã urmeze trai- Oferta de bazã a unui contract de ser- DaimlerChrysler AG.“
ningurile elaborate de producãtor ºi efec- vice include reviziile (uleiuri + consumabile),
tuate de Centrul de ªcolarizare al Auto Rom reparaþiile ca urmare a utilizãrii normale a Iveco SpA –
SRL, în colaborare cu DaimlerChrysler Schu- maºinii ºi înlocuiri agregate (manoperã + Adina Someºan,
lungs Centrum. piese schimb). Opþional, se pot asigura director marketing:
Calitatea este controlatã prin obligati- servicii de înlocuire anvelope ºi pregãtiri în „Personalul din service-urile autorizate
vitatea service-urilor autorizate de a imple- vederea verificãrilor legale (RAR). Fiecare de cãtre noi participã la cursuri de pregãtire
menta un sistem de management al calitãþii client dispune de un card service care con- (atât obligatorii cât ºi la cererea lor) pentru
ISO ºi prin raportãrile impuse de standarde, þine codificat condiþiile individuale ale con- dobândirea celor mai noi informaþii despre
raportãri centralizate la Auto Rom SRL (de tractului. Acesta este valabil în toatã Europa Iveco.
O federaþie...
FORTe
De mai bine de zece ani se dis-
cutã despre realizarea unei fe-
deraþii a asociaþiilor profesio-
nale din transporturi, pentru
toatã lumea fiind foarte clar
cã în unire stã puterea. Altfel
se poate discuta cu autoritã-
þile, se pot rezolva anumite pro-
bleme comune unei mari pãrþi
a transportatorilor ºi se poate
pune problema în ceea ce priveº-
te asigurarea unor drepturi ale
reprezentanþilor breslei. În acest
context, crearea, la începutul a-
cestui an, a Federaþiei Operato-
rilor Români de Transport (FORT)
ar putea fi un pas important cã-
tre unitatea doritã de transpor-
tatori.
Drumul Vinului
Fie cã închinãm un pahar cu prietenii
sau avem ceva de sãrbãtorit, fie cã ne
Pas cu pas...
„Avem de la vehicule cu o
împãrtãºim din sângele Domnului sau capacitate de transport de 1.500
pur ºi simplu facem o fripturã la cuptor kg, pânã la 16 t. În total, com-
în sos de vin, „licoarea zeilor“ face pania deþine 26 vehicule, din care
parte din existenþa noastrã, mai ales numai cinci cu capacitate de pes-
de români. Pentru cã þara noastrã a te 10 t. Din producþia internã
fost binecuvântatã cu vii bogate ºi a avem camioane Roman Braºov
ajuns sã fie recunoscutã la nivel mon- ºi Dacia pick-up, iar din import
dial ca unul dintre cei mai de calitate autoutilitare Renault Master cu
producãtori de vin. sarcini de 1,5 ºi 3,5 t ºi vehicule
din gama Ford Transit de pânã
Despre drumul parcurs de seva strugu- la 3,5 t.“ spune Mihai Gavril.
rilor, de la recoltare pânã ajunge pe masa în baricuri de lemn, iar diferenþa pânã la Compania are un departa-
noastrã am mai scris. Ceea ce dorim acum 1.500 de vagoane, capacitatea maximã, ment special de transport, cu per-
este sã punem accentul, printr-un material este depozitatã în recipiente de inox. De sonal calificat care se ocupã de
realizat la podgoria Valea Cãlugãreascã, mult menþionat cã un vagon are 10.000 l. În supraveghere, de testarea ºofe-
apreciatã pentru vinurile sale roºii, pe cazul sticlelor, este indicat ca vinul sã stea rilor, de reparaþiile asupra vehi-
aspectele practice legate de logistica depo- la orizontalã, pentru ca lichidul sã fie în culelor din producþia internã care
zitãrii ºi a transportului, urmãrind, cu ajuto- permanenþã în contact cu dopul, pentru a se realizeazã în atelierele proprii.
rul lui Mihai Gavril, director comercial al so- nu permite uscarea dopului ºi pãtrunderea Operaþiunile de reparaþii ºi în-
cietãþii Rovit SA Valea Cãlugãreascã, drumul aerului în interiorul buteliei. treþinere asupra vehiculelor Ford
vinului, din clipa în care devine licoare bahicã Dopurile se importã din Portugalia, Spa- ºi Renault se realizeazã în ser-
pânã în momentul în care ajunge pe raft. nia, Italia sau Franþa. Cele mai bune sunt vice-urile de marcã.
din plutã naturalã, dar acestea sunt destul Vinurile îmbuteliate sunt
Vase de inox de scumpe, ajungând pânã la 6-7.000 lei transportate pe cale rutierã.
ºi baricuri de lemn vechi bucata, ceea ce duce la o creºtere a Dupã îmbuteliere, sticlele sunt
Recipientele folosite la vinificaþie ºi la preþului pe sticlã. Se mai folosesc dopuri ambalate în cutii de carton de
depozitare sunt din inox, în incintã fiind ne- colmatate, care au un preþ mai mic, dar 6 sau 12 bucãþi. Reþeaua de
cesarã menþinerea unei temperaturi con- sunt totuºi de o calitate deosebitã. Dopurile distribuþie proprie cuprinde
stante de maximum 14 grade C. Vinurile trebuie sã fie tratate termic ºi chimic ºi sã toate supermarket-urile din România, pre-
destinate învechirii sunt pãstrate în butoaie fie sterile, ambalate aseptic. cum ºi magazine, transporturile realizându-
de lemn (baricuri), în crama de maturare. „Ideal ar fi ca îmbutelierea sã se facã se prin intermediul flotei proprii. Dar existã
Trebuie în permanenþã controlat ca vasul cu minimum 5-6 luni înainte de livrare, dar ºi o reþea de distribuitori care îºi transportã
sã fie plin, sã nu prindã aer sau sã oxideze. asta implicã niºte costuri foarte mari. Dis- singuri marfa. Întreaga reþea de distribuþie,
Podgoria de la Valea Cãlugãreascã are o punem de o linie de îmbuteliere cu o capaci- prin intermediul celor douã modalitãþi prezen-
capacitate de stocare de 120 de vagoane tate de 6.500 sticle/orã, iar capacitatea tate, acoperã în prezent 32 de judeþe.
de producþie a combinatului este de 1.500 Maºinile care asigurã transportul vinului
vagoane. Dar noi prelucrãm în medie, a- trebuie sã fie izoterme, în special pe perioa-
nual, 500 vagoane de vin. Aproximativ da de varã, pentru a nu depãºi temperatura
15-20% din producþia fiecãrui an rãmâne de 20 de grade C în spaþiul de marfã. Pen-
la învechire, pe o perioadã de doi pânã la tru perioada de iarnã, temperatura în timpul
4 ani“, explicã Mihai Gavril. transportului nu trebuie sã se situeze sub
–5 grade C. Transportul se face, în cazul
unor cantitãþi mai mari, pe paleþi, un palet
putând cuprinde pânã la 96 de cutii, care
sunt stivuite ºi învelite în folie de plastic.
Când este vorba despre cantitãþi mai mici,
se utilizeazã autoutilitare uºoare tip pick-up,
în care se încarcã cutiile fãrã sã fie plasate
pe paleþi. Este de preferat ca ºi vehiculele
tip pick-up sã fie izoterme. Cutiile sunt de-
pozitate pe maxim trei rânduri, pentru cã
prin presare pot apãrea deformãri sau de-
Mihai Gavril, director comercial gradãri ale cutiilor dacã se adaugã ºi un al
al societãþii Rovit SA Valea Cãlugãreascã. patrulea rând pe înãlþime.
Meda BORCESCU
Cursa
aflã în curs de modernizare ºi re-
tehnologizare. Primul pas a fost fãcut
de CET Vest, care introduce un sistem
de lucru pe turbinã cu gaz, ce va în-
locui vechile boilere. Prima turbinã
de acest fel importatã în România
pentru CET Vest a ajuns la Bucureºti
la începutul lunii martie. Nimic ieºit
titanilor
din comun pânã aici. Dacã avem însã
în vedere cã piesa de (doar!) 209 t
avea o lungime de 9 m, o lãþime de
5 metri ºi o înãlþime de 6,20 m, lu-
crurile devin interesante. Turbina,
care a avut ca punct de pornire Bel-
gia, ne-a oferit încã o datã ocazia sã
intrãm în „bucãtãria“ greilor trans-
porturilor. Ghid l-am avut pe George
Niþã, director executiv ºi acþionar al
companiei specializate în transpor-
turi agabaritice Holleman Bucharest
Special Transport.
La drum...
La Olteniþa, fuseserã pregãtite trei ram-
pe, pentru coborârea de pe gabarã, dar ni-
velul apei fiind crescut, nu au fost practica-
bile. A fost utilizatã, astfel, pentru operaþiunea
RO-RO, o amenajare mai veche, pe care
specialiºtii de la Holleman au refãcut-o cu
ajutorul unui buldozer. Dupã coborârea de
pe gabarã, trailerul a fost tractat, pe drumul
neamenajat, pânã la ºosea, de ambele re-
morchere, din cauza greutãþii mari, fiind
momente când roþile aproape cã se înfun-
dau în pãmânt.
„Pentru reuºita operaþiunii, am fost ne-
voiþi inclusiv sã reparãm drumul de acces
de la ºosea pânã la rampa de descãrcare,
cu ajutorul unei firme din Bucureºti, care
a utilizat pentru aceastã operaþiune beton
concasat, pe care l-au compactat pentru a re de elefant“); dupã care trailerul
asigura o suprafaþã de rulare mai bunã.“ a fost coborât ºi scos de sub pie-
a spus George Niþã. sã. Misiunea de a aºeza turbina
Drumul propriu-zis, pe cale rutierã, pânã la locul ei, în poziþie finalã, îi va
la intrarea în Bucureºti a durat numai 3 reveni, în vara acestui an, tot com-
ore, cu o vitezã „de croazierã“ de maximum paniei Holleman. Dar pânã atunci
30 km/h, cu escortã din partea Poliþiei, Vã- va mai fi nevoie de încã o acþiune
mii, din partea firmei de pazã ºi securitate, spectaculoasã, când tot trans-
la care s-a adãugat obiºnuita escortã a ma- portatorul bucureºtean va aduce
la CET Vest ºi generatorul necesar
funcþionãrii centralei, piesã cu o
ºinilor Holleman. În Bucureºti, convoiul a greutate de 178 t.
ales ruta Berceni-Bellu-Trafic Greu-Rãzoare- „În zece ani de activitate, pe care îi vom
Bdul Timiºoara pe contrasens, drum par- împlini în 2007, am acumulat multã experien-
curs în douã etape, numai noaptea, escala þã ºi deja pentru noi asemenea misiuni au
fãcându-se în apropiere de intersecþia Trafic devenit o obiºnuinþã. Pentru realizarea unor
Greu cu Calea Rahovei. astfel de transporturi de dimensiuni ieºite
„Am dus multã muncã de lã-
murire cu RATB Bucureºti sã ne dea
aprobare pentru un anumit traseu;
am ales împreunã cu ei traseul ºi
ne-au sprijinit cu 6 turnuri care au
lucrat cu noi douã nopþi, ca sã ridice
firele de tramvai sau troleibuz acolo
unde a fost nevoie. Dar 70% din
traseul din Bucureºti s-a parcurs
pe contrasens, cu escortã de Poli-
þie.“ a afirmat George Niþã.
La CET Vest, turbina a fost in-
trodusã într-o halã ºi autodescãrcatã. A fost din comun, Holleman deþine în prezent 19
ridicat întâi traierul, iar sub piesã, fiind mai combinaþii tractor-trailer, anul acesta urmând
latã decât acesta, au fost aºezaþi niºte suporþi sã mai achiziþionãm încã 5. Majoritatea tra-
speciali din lemn de stejar (aºa zisele „picioa- ilerelor sunt extensibile iar tractoarele au
configuraþii 6x2, 6x4 ºi 8x6. De asemenea,
deþinem un teren, pe ªoseaua de Centurã,
cu o suprafaþã de 22.500 mp, pe care vom
construi, anul viitor, toate utilitãþile necesare
unei companii de transport, de la birouri, ga-
raj, staþie de spãlare pânã la spaþii în care
se pot desfãºura ºi alte activitãþi conexe. Am-
biþia noastrã este sã realizãm acolo un centru
logistic.“ a concluzionat George Niþã.
Raluca MIHÃILESCU
Parada giganþilor
Pentru revista Cargo, prezentarea
unor transporturi cu dimensiuni sau
mase ieºite din comun a fost de-a
lungul timpului poate cea mai bine
reprezentatã ºi mai împãmântenitã
tradiþie, constituind, în acelaºi timp,
ºi una dintre cele mai gustate rubrici.
Dinamice ºi spectaculoase, trans-
porturile agabaritice sunt adevãrate
reprezentaþii de virtuozitate ale „re-
gizorilor“ – transportatori cu expe-
rienþã în domeniu. De la piese pentru
termocentrale, generatoare electrice,
rezervoare ºi pânã la... istoria, minut
cu minut, a drumului pe care l-a par-
curs bradul pe care România l-a
dãruit Vaticanului de Crãciunul a-
nului 2001 (ºi care va face obiectul
unei retrospective speciale la înche-
ierea anului aniversar), reporterii
Cargo & Bus au acoperit ori de câte
ori au avut ocazia un domeniu care
poate purta, pe drept, titlul onorific
de „transporturi de categorie grea“. Noiembrie-decembrie
Astfel, în cele ce urmeazã, vã propu- 1996
nem o retrospectivã a celor mai inte-
resante momente... agabaritice ale
revistei Cargo.
Raluca Mihãilescu
Iulie 1998
Ianuarie 2004
Aprilie 2002
cu iz latin
Lider incontestabil între partenerii samentului, Italia ºi-a adjudecat la 31
comercial
Comenzi pentru
comerciali ai României, Italia conti- decembrie 2005, 16,97% din volumul total transportul pe umeraºe
nuã sã creascã an de an în momen- al schimburilor care fac obiectul balanþei Primele la capitolul exporturi cãtre Italia
tul în care se trage linia ºi se ana- comerciale româneºti. Concret, România au fost, ºi în 2005, materiile textile ºi arti-
lizeazã balanþa comercialã. Cu a exportat în Italia mãrfuri în valoare de colele din acestea, care ºi-au adjudecat
schimburi comerciale bilaterale 4.270,11 milioane de euro (reprezentând 32,1% din total. Urmeazã, în ordinea impor-
peste 9 miliarde de euro ºi o pre- o pondere de 19,19% din totalul exportu- tanþei, articolele de încãlþãminte (21,2%),
zenþã semnificativã în plan investi- rilor) ºi a înregistrat importuri de 5.032,14 maºinile, aparatele ºi echipamentele elec-
þional, þara peninsularã devine pe milioane de euro (reprezentând o pondere trice (12,8%), produsele metalurgice (8,5%),
zi ce trece mai interesantã, ºi poate de 15,45% din total). „Faþã de anul 2004, produsele minerale (5,2%) lemnul, cãr-
mai stresantã pentru cãrãuºii ro- în 2005, volumul schimburilor a crescut bunele, împletiturile (3,3%), mobila ºi ar-
mânii care se confruntã, parcã din cu 9,07%, din care exporturile cu 6,38%, ticolele de interior (3,5%), produsele din
totdeauna, cu lipsa autorizaþiilor. iar importurile cu 11,46%“, precizeazã De- piele ºi blãnurile (3,1%), masele plastice,
partamentul de Comerþ Exterior. Structura articolele din cauciuc (2,2%), produsele
Potrivit datelor furnizate de Departa- s-a pãstrat ºi în ianuarie 2006, când valoa- chimice (1,8%), vehiculele ºi echipamentele
mentul de Comerþ Exterior din cadrul Minis- rea schimburilor bilaterale dintre România de transport (1,4%).
terului Economiei ºi Comerþului, Italia ocupã ºi Italia a ajuns la 680,31 milioane de euro, ªi în ceea ce priveºte importurile, pri-
din 1997 primul loc în ierarhia partenerilor din care 329,71 milioane de euro au repre- mele în top rãmân materiile textile ºi artico-
noºtri comerciali. zentat exporturi (adicã 18,69% din totalul lele din acestea, cu 26% din total. Urmeazã
Aceasta dupã ce în toatã perioada exporturilor României), iar 350,60 milioane maºinile, aparatele ºi echipamentele electri-
scursã dupã 1989 s-a plasat pe una dintre de euro au fost importuri (14,61% în totalul ce (21,0%), produsele metalurgice (11,7%),
primele poziþii. În continuare în fruntea cla- importurilor româneºti). pieile brute ºi tãbãcite (10,5%) încãlþãmin-
Campania Premium
Dupã lansarea noului Premium la
jumãtatea anului trecut, dealerii Re-
nault Trucks au început sã prezinte
clienþilor acest model. Pe lângã
simpla vizualizare a autovehiculului,
Ipso Camioane oferã posibilitatea
de drive-teste ºi chiar folosirea cami-
onului pe parcursul mai multor zile.
În plus, noul Premium este însoþit
ºi de o ofertã financiarã specialã.
Cum se deduc
cheltuielile de deplasare
Cheltuielile de deplasare reprezintã zintã art. 55 alin. (4) lit. g) din Titlul III – cãror venituri ºi active sunt utilizate pentru
un punct important în balanþa fie- Impozit pe venit al Codului fiscal adoptat prin o activitate de interes non-patrimonial).
cãrui cãrãuº. A ºti cât din costurile Legea nr. 571/2003, cu modificãrile ºi
efective sunt deductibile ºi care este completãrile ulterioare. Potrivit reglementã- Puncte sensibile
plafonul maxim de deductibilitate rilor în vigoare în ceea ce priveºte determi- Se disting între urmãtoarele probleme:
reprezintã, în acest context, un ele- narea impozitului pe profit, cheltuielile cu di- • Angajatorii acordã salariaþilor pe pe-
ment de bazã în economia compa- urna care depãºesc de maximum 2,5 ori rioada delegãrii în altã localitate, în interesul
niei de transport. nivelul legal stabilit pentru instituþiile publice serviciului, pentru compensarea cheltuie-
reprezintã cheltuieli nedeductibile la calculul lilor personale ºi al cãrei cuantum este ac-
Potrivit prevederilor art. 55 alin. (4) lit. profitului impozabil. Diurna nu va fi tratatã tualizat periodic, suma denumitã indemni-
g) din Codul fiscal, sumele, indiferent de ca un venit impozabil la nivelul persoanei fi- zaþie zilnicã de delegare, potrivit Hotãrârii
cuantum, acordate salariaþilor de persoane- zice, aceasta fiind neimpozabilã în cuantu- Guvernului nr. 543/1995, privind drepturile
le juridice plãtitoare de impozit pe profit, mul integral acordat de angajator. Prin urma- bãneºti ale salariaþilor instituþiilor publice
pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare, re, partea care depãºeºte plafonul admis ca ºi regiilor autonome cu specific deosebit pe
sunt venituri neimpozabile. Acestea sunt: deductibil la calculul profitului impozabil se perioada delegãrii ºi detaºãrii în altã locali-
• cheltuielile de transport ºi cazare; impoziteazã numai la nivelul persoanei tate, precum ºi în cazul deplasãrii, în cadrul
• indemnizaþia sau diurna acordate pe juridice. Fac excepþie de la aceastã regulã, localitãþii, în interesul serviciului, republicatã.
perioada delegãrii în altã localitate, în þarã sumele acordate de persoanele juridice fã- Salariaþii aflaþi în delegare în localitãþi
ºi în strãinãtate, în interesul serviciului, cu rã scop patrimonial ºi de alte entitãþi neplãti- situate la distanþe mai mari de 5 km de lo-
excepþia sumelor acordate de persoanele toare de impozit pe profit peste limita de 2,5 calitatea în care îºi au locul permanent de
juridice fãrã scop patrimonial ºi de alte en- ori indemnizaþia acordatã salariaþilor din muncã primesc, pentru compensarea chel-
titãþi neplãtitoare de impozit pe profit peste instituþiile publice. Aceste venituri sunt tuielilor personale, o indemnizaþie zilnicã
limita de 2,5 ori indemnizaþia acordatã sa- tratate din punct de vedere fiscal la nivelul de delegare, indiferent de funcþia pe care
lariaþilor din instituþiile publice. persoanei fizice asemenea salariilor, fiind o îndeplinesc ºi de entitatea ai cãrei sa-
La nivelul persoanei juridice, suma chel- impozitate (art. 55 alin. (2) lit. i). lariaþi sunt.
tuielilor cu indemnizaþia de deplasare acor- În cazul persoanelor juridice fãrã scop Cuantumul este actualizat periodic prin
datã salariaþilor pentru deplasãri în Româ- patrimonial ºi al altor entitãþi neplãtitoare ordin al ministrului finanþelor publice, potri-
nia ºi în strãinãtate, este deductibilã în de impozit pe profit, care acordã indemni- vit Hotãrârii Guvernului nr. 543/1995 pri-
limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru zaþii pe perioada delegãrii ºi detaºãrii, su- vind drepturile bãneºti ale salariaþilor in-
instituþiile publice, în cazul în care persoana mele acordate peste limita de 2,5 ori nivelul stituþiilor publice ºi regiilor autonome cu
juridicã este plãtitoare de impozit pe profit. legal stabilit pentru indemnizaþia acordatã specific deosebit pe perioada delegãrii ºi de-
pe perioada delegãrii ºi detaºãrii în altã lo- taºãrii în altã localitate, precum ºi în cazul
Exemplu concret calitate, în þarã ºi în strãinãtate, în interesul deplasãrii, în cadrul localitãþii, în interesul
Societatea comercialã „A“ S.R.L., plãti- serviciului, pentru salariaþii din instituþiile pu- serviciului, republicatã.
toare de impozit pe profit, stabileºte în con- blice, reprezintã venituri asimilate salariilor.
tractele de muncã încheiate, clauze diverse
privind condiþiile de muncã, salarizarea, Perioada de aplicabilitate Indemnizaþia Actul normativ
precum ºi alte drepturi ºi obligaþii ce decurg zilnicã de delegare
din raporturile de muncã. Astfel, în mod spe- 5 martie 2001 – 3 noiembrie 2002 63.500 lei ROL zilnic Ordinul ministrului finanþelor publice
cial, contractul de muncã al domnului C.F. nr. 172 din 15 februarie 2001
– care are drept sarcinã de serviciu ºi înche- 4 noiembrie 2002 – 15 ianuarie 2004 90.800 lei ROL zilnic Ordinul ministrului finanþelor publice
ierea de contracte în strãinãtate, cuprinde nr. 1467 din 30 octombrie 2002
clauze speciale privind acordarea diurnei 16 ianuarie 2004 – prezent 105.200 lei ROL zilnic Ordinul ministrului finanþelor publice
de deplasare, al cãrei cuantum stabilit prin nr. 1817 din 18 decembrie 2003
negociere depãºeºte nivelul minim al diur-
nei stabilit prin actele normative ce se apli- Prin urmare, în funcþie de tratamentul Numãrul zilelor calendaristice în care
cã în instituþiile publice. fiscal al angajatorului, salariaþii sunt trataþi salariatul se aflã în delegare se socoteºte
Angajatorul nu va cuprinde în baza impo- diferit, fiind discriminaþi cei care sunt an- de la data ºi ora plecãrii pânã la data ºi
zabilã la nivelul persoanei fizice sumele gajaþi de societãþile comerciale plãtitoare ora înapoierii mijlocului de transport din ºi
reprezentând diurna pe perioada deplasãrii de impozit pe venitul microîntreprinderilor în localitatea unde îºi are locul permanent
ºi delegãrii în strãinãtate în cuantumul acor- ºi de organizaþiile non-profit (asociaþii, fun- de muncã, considerându-se fiecare 24 de
dat salariatului astfel cum a fost negociat în daþii sau federaþii înfiinþate în România, în ore câte o zi de delegare. Numãrul zilelor
contractul de muncã. Temeiul legal îl repre- conformitate cu legislaþia în vigoare, ale calendaristice în care salariatul se aflã în
delegare sau detaºare se socoteºte de la riorul localitãþii în care îºi desfãºoarã activi- Nivelul diurnei pentru þãrile membre ale
data ºi ora plecãrii pânã la data ºi ora tatea salariatul, indemnizaþie zilnicã în Uniunii Europene este stabilit la 35 euro
înapoierii mijlocului de transport din ºi în valutã, denumitã diurnã. Diurna în valutã pentru categoria I ºi la 56 euro pentru ca-
localitatea unde îºi are locul permanent de se diferenþiazã pe douã categorii ºi se a- tegoria II. Diurna efectiv acordatã, ca ºi în
muncã. cordã la nivelul prevãzut pentru fiecare þarã cazul indemnizaþiei zilnice de delegare, se
Indemnizaþia cuvenitã pe perioada în care are loc deplasarea. atribuie în funcþie de prevederile contractului
delegãrii se stabileºte, pentru primele 30 colectiv sau individual de muncã, limitele
de zile calendaristice, în raport cu numãrul Diurna în valutã menþionate având un rol exclusiv fiscal.
zilelor calendaristice din perioada res- Aceastã indemnizaþie se acordã astfel: Pentru fracþiunile de timp care nu însu-
pectivã. • În cazul folosirii avionului ca mijloc meazã 24 de ore, diurna se acordã în cuan-
Pentru delegarea cu o duratã de o sin- de transport, diurna se va acorda pe perioa- tum reprezentând 50% pentru o perioadã
gurã zi, precum ºi pentru ultima zi, în cazul da cuprinsã între momentul decolãrii avio- de pânã la 12 ore ºi în cuantum reprezen-
delegãrii de mai multe zile, indemnizaþia se nului, la plecarea în strãinãtate, ºi momen- tând 100% pentru perioada care depãºeºte
acordã numai dacã durata delegãrii este tul aterizãrii avionului, la sosirea în þarã, ºi 12 ore.
de cel puþin 12 ore. de pe aeroporturile care constituie puncte
Dacã delegarea dureazã, neîntrerupt, de trecere a frontierei de stat a României;
mai mult de 30 de zile calendaristice în • În cazul folosirii trenului sau a mijloa- Material pus la dispoziþie
aceeaºi localitate, salariaþii primesc, pentru celor auto ca mijloc de transport, diurna se de Justinian CUCU, director general
timpul ce depãºeºte primele 30 de zile, în va acordã pe perioada cuprinsã între mo- Global Tax Management
locul indemnizaþiei zilnice o indemnizaþie mentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele
lunarã. Aceastã indemnizaþie se acordã auto prin punctele de trecere a frontierei
proporþional cu numãrul de zile ce depãºeº- de stat a României, atât la plecarea în strã-
te durata neîntreruptã de 30 de zile calen- inãtate, cât ºi la înapoierea în þarã. Global Tax Management
daristice. Nivelul diurnei acordate, potrivit Hotã- furnizeazã servicii de consultanþã
rârii Guvernului nr. 518/1995 cu modifi- fiscalã, reprezentare fiscalã
• Angajatorii acordã o indemnizaþie cãrile ulterioare, este stabilit pe douã cate- ºi recuperare a creanþelor.
salariaþilor trimiºi în strãinãtate pentru în- gorii funcþie de natura poziþiei deþinute de Website: www.gtm.ro
deplinirea unor misiuni cu caracter tempo- cãtre salariat în cadrul societãþii. Astfel, ca- E-mail: office@gtm.ro
rar; aceasta are rolul de acoperire a cheltu- tegoria I de diurnã este aplicabilã persona- Tel./fax: 021/725.76.92
ielilor de hranã, a celor mãrunte uzuale, lului cu funcþii de execuþie, iar categoria de
precum ºi a costului transportului în inte- diurnã II salariaþilor cu funcþii de conducere.
Raluca MIHÃILESCU
ANCHETA BLITZ
Impozitele sapã
bugetul
transportatorilor
Ne îngroapã taxele? Pânã peste cap. Aceasta este concluzia clarã a operatorilor de
transport. Ei acuzã statul cã dã cu o mânã ºi ia cu douã. Altfel spus, agenþii economici
evidenþiazã faptul cã introducerea cotei unice de impozitare a fost acompaniatã de taxe
noi ºi de majorarea unora existente. În plus, existã ºi taxele iraþionale. În dorinþa parcã
suprarealistã de a proteja mediul, autoritãþile au introdus o taxã „pe fum“ al cãrui calcul
costã mai mult decât cuantumul sãu în sine. Între taxe mari ºi iraþionale, calea de mijloc
pare strâmtã ºi plinã de hârtoape… la fel ca drumurile noastre. Un alt of de prim rang al
cãrãuºilor, care nu înþeleg de ce trebuie sã plãteascã taxe pentru o infrastructurã rutierã
care mai degrabã le stricã maºinile, decât
le dã satisfacþii. Iar rovinieta este uºor de
calculat, dar are un impact semnificativ
asupra bugetului! Bugetului transporta-
torilor, bineînþeles, pentru cã la bugetul
statului ar fi trebuit sã se strângã destui
bani pânã acum. Dar nu s-a dat nici o ex-
plicaþie pentru ei, ºi nici nu s-a fãcut ceva
pentru reabilitarea drumurilor.
Aºadar, activitatea de transport impli-
cã taxe suplimentare, taxe care „benefici-
azã“ de fel ºi fel de apelative din partea
celor care trebuie sã le plãteascã. ªi pe bunã
dreptate. Transportatorii nu sunt mulþu-
miþi, dar îºi plãtesc toate cerinþele, uneori
aberante, ale celor care mai viseazã câte
o nouã taxã, dar vor sã ºtie cum ºi, mai
ales, de ce. Mai mult, vor sã priveascã în
perspectivã, vor stabilitate. Din partea
sistemului fiscal, n-o au. A mai rãmas doar
speranþa intrãrii în piaþa comunã.
PUBLICITATE
nu mai e nimic. Drumurile sunt la pãmânt. intrãm la anul în Europa. Ei câºtigã, noi zant în sistemul fiscal. Ar trebui sã-i ajute
Fiscalitatea e mult mai mare acum. S-a pierdem. pe cei mici. Sã se punã celor mari o taxã
introdus, ce-i drept, cota unicã de impozi- Numãrul taxelor a crescut. Procentul pe mare, iar cei mici sã fie lãsaþi sã se ridice.
tare, dar pe lângã cei 2% pe care i-am câºti- care îl dãm din buzunar pentru a plãti toate Uitã-te ce fac, calculeazã cât câºtig ºi
gat, am pierdut alþi 7%, calculând toate im- cerinþele este de peste 35%. Facem împru- pune-mi taxã în funcþie de cât câºtig. Cã
pozitele. Ne omoarã toate autorizaþiile pe muturi, nu putem sã þinem vectorii în sus, nu eu pot muri mâine, pe când cel cu 100 de
care le plãtim pentru fiecare transport. Nu putem sã renunþãm pentru cã avem leasing camioane mai renunþã la ele. Ajunge la 50,
neapãrat numãrul taxelor este cel care a la maºini, suntem prinºi în sistem, într-un la 25 de camioane, dar îºi mai prelungeºte
crescut, ci valoarea lor. Cu mult. La 228 km, cerc. Nu pot sã mã opresc; dacã m-aº opri, viaþa.“
eu încasez ºase milioane ºi plãtesc patru aº fi prea mult în minus. Sper sã termin cu
pentru autorizaþie. Nu mai vorbesc de cele- leasingul la vehicule în urmãtorii doi ani. Dar
lalte taxe pe care le plãtesc obligatoriu. Numai nu voi mai contracta nici un leasing din a- Carsi Impex – Gavrilã Predescu, director
pentru o nenorocitã de autorizaþie, pentru cest moment. Nu putem sã ne mai dezvol- general:
cã depãºeºte gabaritul cu 3 cm lateral, plã- tãm, pentru cã dobânzile sunt foarte mari,
tesc patru milioane ºi ceva. Am acum o cursã rata de interes de asemenea. Tarifele la trans- Taxe peste taxe,
la care plãtesc 16 milioane, iar eu nu înca- port internaþional au scãzut, preþul com- de nu mai ºtim ce sã mai zicem
sez decât 10. Dar sunt obligat s-o fac. Înca- bustibilului a crescut, valoarea euro e în scã- „La ora aceasta, fiscalitatea a rãmas
sez altãdatã mai mult de la altã cursã. dere. Sunt mai mulþi factori care ne determinã destul de împovãrãtoare. Bineînþeles cã nu-
sã nu mai fim rentabili. mãrul taxelor a crescut ºi chiar aºtept sã
Sã facã mai întâi drumurile vãd pe ce mai vor sã punã taxe. Chiar mã
ºi dupã aceea sã aibã pretenþii Rovineta e prea mare, gândesc, nu ºtiu ce mai existã în lumea asta
Taxele de drumuri sunt cele mai deran- dar drumuri nu avem pe care sã mai punem o taxã. Taxa de drum
jante pentru cã nu se ia nici o mãsurã pentru Primul motiv, cel mai mare, cel mai clar, e cea mai deranjantã. Aceastã vinietã, pe
repararea covorului asfaltic. Nu mã intere- este interesul. Care nu existã decât pentru care o plãtim noi cu mii ºi mii de euro, mi
seazã cã plãtesc impozit, pe ãla trebuie sã a bãga niºte bani în buzunar de pe seama se pare foarte deranjantã. Achit o datã taxã
îl plãtesc. Taxele de asigurãri la fel. Dar noastrã. Din leasinguri ºi dobânzi, din taxe, de drum, plãtesc dupã aceea în frontiere
pentru drumuri nu meritã sã dau nici un din orice. alte taxe de drum ºi taxe peste taxe ºi nu
leu. Ar trebui sã-mi dea ei mie pentru cã Rovinieta e prea mare, aproape 400 mai ºtim ce sã mai zicem. Însã când este
fac atâtea reparaþii dupã curse. Am schim- euro pe an pentru un camion, dar drumuri nevoie de un drum cum trebuie, nu este.
bat trei parbrize ºi trei faruri din cauza dru- nu avem. Asigurarea obligatorie este, de Nivelul taxelor este cel care ne aduce
murilor, nu m-a lovit nimeni. ªi sunt bani. asemenea, mare, 13 milioane pe an pentru mari pagube.
Am plãtit sute de milioane, la care se adau- un camion ºi, totuºi,
gã ºi perioada de staþionare. Maºina a ieºit n-avem drumuri. Asi-
48 de ore din funcþiune, trebuie s-o þin pe gurarea nu te avan-
la service cã nu se reparã imediat ºi aºa tajeazã cu nimic, doar
creºte pierderea. Dacã ar fi dupã mine, te protejeazã în caz
taxele de drumuri nu le-aº plãti deloc. Sã cã atingi pe cineva,
facã mai întâi drumurile ºi dupã aceea sã în caz de pagube mai
aibã pretenþii. Ei spun cã n-au cu ce. Cum mari trebuie sã plã-
n-au cu ce, când au încasat atât? teºti din buzunar. Pen-
Nivelul atât de mare al taxelor ne con- tru Cartea Verde se
trariazã foarte tare. plãteºte aceeaºi sumã
Pentru transportatori, sistemul fiscal care se achitã oriun-
este absolut defavorizant.“ de în Europa. Ori cã
plãtesc Carte Verde
ºi asigurare în Ger-
Bowen Company SRL – Daniel Statie, mania, ori cã plãtesc
director general: în România, sunt a-
celeaºi preþuri. 3.800
Suntem prinºi în sistem, euro pe camion.
într-un cerc
„Foarte împovãrãtoare. Acum este mai Nimic nu este
împovãrãtoare decât în trecut. Se încearcã favorizant în
ceva bine, dar tot în folosul Guvernului. Con- sistemul fiscal
duc o companie de patru ani; când am pornit, Dacã ar fi sã fa-
mergea foarte bine, iar acum merge din ce cem un clasament a
în ce mai prost þinând cont cã fac numai ceea ce este defavo-
transport internaþional ºi rulez aproximativ rizant, pe primul loc
100.000 euro pe lunã. Din cauza petrolului se claseazã instabi-
ºi a scãderii euro, suntem puºi în situaþia litatea, dupã care vi-
PUBLICITATE
Acum nu cred cã ne favorizeazã siste- 70% din preþul unui litru acest motiv, în Germania, se plãteºte un
mul fiscal. Nu ºtiu ce se mai poate face. de combustibil cuantum pe kilometru parcurs, în Austria
Sunt alþii mult mai puternici decât mine. Toþi intrã în bugetul statului la fel, în Italia, Franþa, Spania, Elveþia se
vorbim, dar degeaba o facem. Sunt firme Fiscalitatea este foarte ridicatã în preþul plãteºte o taxã de autostradã pe tronsonul
puternice care au în spate pe câte cineva. combustibilului ºi nu se regãseºte ca aplica- pe care îl utilizezi, în Belgia ºi Olanda sunt
ªi le convine orice taxã pentru cã au alte bilitate. Pentru cã aproximativ 20-30% libere. Sunt lucruri absolut simple. Numai
favoruri. Dar noi, ãºtia mici, trebuie sã mun- reprezintã ceea ce pui în rezervor ºi 70% noi suntem împotriva curentului.
cim sã plãtim taxele. Ei au alte probleme. sunt taxe. Cu alte cuvinte, 70% din preþul În ceea ce priveºte impozitul pe profit,
Sunt în faþã doar cu numele ºi în spatele unui litru de combustibil intrã în bugetul sta- trebuie sã nu uitãm cã am plecat de la o
lor sunt alþii.“ tului. Aproximativ 90-95% din carburantul cotã de impozitare de 38%, am coborât la
vândut în România are ca beneficiare vehi- 25% ºi acum suntem la 16%. Cota de impo-
cule care circulã pe drumurile publice. Cât zitare s-a înjumãtãþit. Nu e un ajutor. Nicio-
ITIA Sped SA – Ion Lixandru, director din taxele încasate din vânzarea de carbu- datã statul nu te ajutã. El îþi ia 16% din
general: ranþi s-au dus însã în construcþia ºi moder- afacere, fãrã sã dea nimic. Mã ajutã dacã
nizarea drumurilor? îmi dã. Nu discutãm de comparaþii. Eu vãd
România trebuie sã aibã întregul. Atâta timp cât mie îmi rãmâne
o politicã fiscalã Rovinieta, o taxã de lux, care 84%, înseamnã cã dau. Eu rãmân cu subu-
coerentã pe termen mediu ºi lung nu oferã un serviciu pe mãsurã nitate, nu cu o unitate ºi ceva în plus. Dar
„Existã douã lucruri diferite: calitatea ºi În 1996 s-a impus o taxã Bãsescu de acesta este statul, trebuie sã ia impozite.
cuantumul taxelor. Taxele sunt de douã ti- 10% pentru fonduri de drumuri la import Dar nu mã ajutã!
puri: unele pe care le plãteºti în consum de vehicule, ulterior a fost redusã la 5% ºi Dacã facem totuºi o comparaþie faþã
ºi unele pe care le plãteºti chiar fãrã sã con- tot aºa au existat succesiuni de taxe. Dar de anii trecuþi, fiscalitatea s-a relaxat, dar
sumi. Taxele fixe sunt cele precum taxa niciodatã nu a prezentat cineva un raport. taxarea pe carburant este de departe cea
anualã localã plãtitã pe vehicul, rovinieta, Rovinieta este o taxã punitivã, nu spun mai ridicatã din istoria României.
RCA. Ca sã pui în miºcare un vehicul, în fie- cã este mare sau micã, este o impunere in-
care an trebuie sã plãteºti: o taxã pentru corectã pentru cã transportatorul strãin poate Taxele sã fie stabile ºi coborâte
rãspunderea de asigurare civilã, care vari- sã plãteascã pentru câte zile foloseºte dru- Nu mã mai intereseazã numãrul taxelor,
azã în funcþie de capacitate; taxa localã murile din România, pe când operatorul român mã intereseazã cuantumul lor. Cât mã
pentru cã deþii un vehicul se plãteºte acolo nu poate sã ia aceastã rovinietã decât pe un costã. Eu trãiesc sã fac profit, iar acþionarii
unde ai domiciliul fiscal al firmei; rovinieta. an de zile. O singurã facilitate are: poate s-o vor dividende. Pe acþionar nu-l intereseazã
Mai nou a apãrut ºi o taxã de mediu pentru achiziþioneze în rate, prin contract la poºtã cu cã ai o sutã de taxe. Sã fie stabile ºi sã fie
cantitatea de combustibil consumatã în Ro- plata trimestrialã. Dar ea este incorectã prin coborâte. Dacã sunt 10 taxe sau 5 sau 7,
mânia. Acestea sunt taxele directe. prisma cuantumului inclus în carburant. În dar cuantumul lor este în zona modicã, e
Taxele indirecte sunt cele care þin de momentul în care am avea autostrãzi ºi s-ar perfect. Mergem acum la ceea ce, de foarte
utilizarea vehiculului ºi se regãsesc în car- pune taxã de autostradã, ar fi perfect. Vreau mulþi ani, e cap de afiº: corupþia. Adicã, e-
burant. Fiscalitatea þine de societatea comer- sã mã duc pe autostradã, plãtesc. Nu vreau, ludarea taxelor. Cu cât taxele sunt mai
cialã deþinãtoare, fiind similarã în mare parte merg pe celelalte drumuri. Dar acum plãtesc, ridicate, cu atât evaziunea este mai mare.
pentru toate societãþile, indiferent cã au ca rovinietã, o taxã de lux, care nu oferã un Nu profitul este o taxã incomodã. Proble-
obiect de activitate transporturi sau nu. Pe serviciu pe mãsurã. Este o impunere care nu mele apar pe accize, pe TVA, pe taxe vama-
lângã taxele enumerate mai devreme, so- se justificã în acest moment. le, aici este zona. Nicidecum pe partea de
cietãþile comerciale cu obiect de activitate profit.
principal transporturi mai plãtesc taxele legate Împotriva curentului Dupã niºte calcule sumare ne putem
de obþinerea licenþelor de transport ºi copiilor Guvernanþii spun cã este o cerinþã euro- duce la 35%, fãrã impozit pe profit, fãrã
conforme dupã licenþa de transport. peanã. Nu este decât o recomandare! Din TVA, taxe pentru activitatea de transport.
Taxa de drum nu este justificatã în pri- de altã parte sunt taxe aberante. De exem- trãim însã în þara cu cei mai mulþi orbi. Nu
mul rând, urmeazã taxa de motorinã, pentru plu, aceastã taxã «de fum» a fost impusã vedem corupþii, nu-i gãsim pentru cã nu
cã noi folosim combustibilul afarã, nu în fãrã ca mãcar ei sã cunoascã procedurile. vedem vilele, nu vedem jeep-urile, avem
þarã. Impozitul pe profit este exagerat. Chiar Nici mãcar Ministerul de Finanþe nu le cu- handicap optic.
dacã a scãzut, sunt, aºa cum am mai enun- noaºte. Cota unicã de impozitare însã e un
þat, celelalte taxe care compenseazã aceas- lucru foarte bun. Nu ºtii pe ce te poþi baza
tã reducere. Atât nivelul taxelor cât ºi instabilitarea
Instabilitatea fiscalã e cea mai deran- În România scoatem douã taxe fiscalã ne deranjeazã în egalã mãsurã. In-
jantã. ºi introducem alte douã stabilitatea fiscalã aduce cu sine probleme
Din pãcate, sistemul fiscal de la noi nu Noi avem un «avantaj» extraordinar de foarte mari referitoare la planurile de viitor,
este unul favorizant. Ar trebui sã se aibã mare în România, pentru cã scoatem douã strategiile societãþilor, aceasta fiind o pro-
grijã de þara asta ºi de aderarea la Uniune. taxe ºi introducem alte douã dupã douã luni. blemã de fond pentru cã nu ºtii pe ce te
Cei care ne conduc sã nu aibã grijã numai Fãcând o medie, cam pe acolo am rãmas. poþi baza. Iar taxele mari, în mod normal,
de propriul lor buzunar ºi propriile lor con- Aºa cum spuneam la început, sper foarte au o influenþã asupra afacerilor, investiþiilor
juncturi pe care ºi le creeazã favorabile.“ mult ca în momentul în care România intrã etc. Lipsa de transparenþã ºi aºa-zisa flexi-
în piaþa comunã, sã ajungem la o aliniere bilitate, modificãrile care vin în fiecare an
cu restul þãrilor din aceastã piaþã, ceea ce aduc cu sine probleme. Pentru cã lipseºte
Foltrans Comexim SRL – Gabriel ar aduce cu sine o simplificare. o strategie fiscalã care împiedicã transpor-
Mureºan, director transport: tatorul sã-ºi facã un plan coerent de afaceri.
Avem 7-8 procente în plus
Taxa „pe fum“ a fost pentru taxe specifice Speranþe comunitare
impusã fãrã ca mãcar Faþã de celelalte societãþi comerciale, Am prietenii mei de afarã care, în
ei sã cunoascã procedurile avem 7-8 procente în plus, câte or fi, cã nu momentul de faþã, nu vãd sistemul fiscal
„Noi suntem deosebiþi în Europa. Dupã le-am calculat, pe care le plãtim pentru de la noi foarte favorizant. Dar toþi aºteaptã
cum se ºtie, fiscalitatea este foarte împo- taxe specifice. intrarea în piaþa comunã pentru a deveni
vãrãtoare. Dar sperãm cã, o datã cu intra- Cele mai deranjante taxe sunt cele care favorizant. Nu am un glob de cristal sã aflu
rea în piaþa comunã, sã se reglementeze se calculeazã greu. Noi suntem de pãrere dacã aºa se va întâmpla, pentru cã aici, ca
anumite lucruri, sã ne aliniem. cã, oriunde se lucreazã, trebuie plãtite im- sã vezi ce se va întâmpla, îþi trebuie o pris-
Acum fiscalitatea este puþin mai trans- pozite, taxe faþã de statul respectiv, pentru mã de cristal.“
parentã, dar totuºi împovãrãtoare. Iar pe cã, fãrã acestea, statul nu poate exista ºi
nici societatea ca
atare. Problema însã Ionaº Trans – Daniel ªipoº, director
se pune altfel. În mo- marketing:
mentul în care vin
niºte taxe ca aceea S-a schimbat un sistem cu altul,
de la mediu pentru dar tot acolo s-a ajuns
care îþi trebuie o e- „Împovãrãtoare. Nu cred cã sunt foarte
chipã de oameni ca mari diferenþe, chiar ºi dupã introducerea
sã o calculeze ºi nici cotei unice de impozitare. S-a schimbat un
mãcar nu se ºtie cum, sistem cu altul, dar tot acolo s-a ajuns, în
atunci este o proble- linii mari. S-au fãcut alte modificãri pe alte
mã pentru fiecare pãrþi care ne-au îngreunat afacerile.
societate comercialã Numãrul taxelor a rãmas constant. Pro-
ºi, în special, pentru centul plãtit pe taxe este foarte greu de
cele de transporturi. calculat; la o primã vedere este vorba de
Nu se pune proble- aproximativ 20% din venitul brut, fãrã
ma sã nu le plãteºti, celelalte impuneri.
pentru cã e obligaþia Toate sunt deranjante. Dacã plãteºti, e
fiecãrui cetãþean, nu normal sã fii deranjat.
conteazã dacã e
persoanã fizicã sau Nu ºtii unde sã plãteºti,
juridicã. Face parte ce sã plãteºti
din comunitate ºi co- Instabilitatea fiscalã e mai deranjantã
munitatea trebuie decât nivelul taxelor. Nu ºtii unde sã plã-
sã-ºi îndeplineascã teºti, ce sã plãteºti, apar tot felul de proble-
responsabilitatea. me privind provenienþa ºi destinaþia taxelor.
Dacã toatã þara ar fi Sistemul fiscal este absolut defavori-
aºa, mãtuºile Tama- zant. Atâta timp cât trebuie sã stai la coadã
ra ar dispãrea, þara ca sã plãteºti, e absolut stupid.“
ar ajunge la o mic-
PUBLICITATE
Câºtigãtor aprilie:
Transport internaþional
FOLTRANS COMEXIM – Gabriel Mureºan frigorific ºi de
mãrfuri generale
Tema anchetei
din luna mai 2006:
Top 10 Arad, Str. Lugojului 15
Tel.: 0257.216.125; 0257.216.124. Fax: 0257.216.420
E-mail: ost-transport@web.de
www.
cargomagazin.
com 4/2006 Cargo România 73
PREZENTARE
Camioane cu vocaþie
de constructor
EDITORIAL
Variaþiuni pe
marginea drumului
Nu trece luna fãrã a fi luatã în dis-
cuþie infrastructura rutierã. ªi este
ºi normal, pentru cã suntem în plin
avânt de pre-aderare. Cel puþin la
nivel declarativ. Pentru cã în reali-
tate lucrurile merg mai greu. ªon-
tâc-ºontâc. Adicã nu dupã termene,
ci într-un ritm aparte, mai molcom,
ºi din când în când împiedicat. Mo-
tivele sunt multiple ºi þin atât de
autoritãþi, cât ºi de antreprenori.
Transportul în silozuri
se relanseazã
Dezvoltarea diferitelor sectoare eco-
nomice a determinat, aºa cum era
de aºteptat, o specializare în rândul
transportatorilor, iar atunci când
este vorba despre substanþe sub
formã de pulberi, specializarea este
totalã. În România, acest gen de
transporturi a intrat într-un proces
de modernizare, în paralel cu dezvol-
tarea pieþei, ca urmare a creºterii
cantitãþii de mãrfuri transportate.
Existã însã ºi probleme...
Punând
rãul înainte
Inconºtienþa ºi dorinþa de a scãpa cât
mai ieftin posibil poate reprezenta un
pericol, chiar ºi în cazul transportului în si-
lozuri. Folosirea unor vehicule foarte vechi
sau a unora reparate în condiþii improprii
poate provoca victime.
Explozia silozului din imagine a avut loc
în timpul descãrcãrii. Doi oameni au fost
rãniþi din cauza unei reparaþii neglijente,
realizatã fãrã avizul ISCIR.
„Toþi utilizatorii de asemenea vehicule
trebuie sã primeascã autorizarea ISCIR.
Pentru autorizare trebuie sã prezinte docu-
mente tehnice privind recipientul respectiv.
Inspectorul desemnat de la inspecþia terito-
rialã analizeazã documentaþia, face probele
ºi încercãrile conform prescripþiei tehnice ºi
dã sau nu autorizarea de funcþionare pen- am dat ca pondere de avize de import pe ducãtorii preferã sã foloseascã propriile
tru cisterna respectivã“, a explicat Gheorghe o perioadã de un an, cred cã 50% au fost mijloace de transport. Producãtorii de fãinã
Ciocoiu, inspector ISCIR. second-hand“, a explicat inspectorul ISCIR. sau marile ferme crescãtoare de animale,
De cele mai multe ori este vorba despre Practic, acum nimeni nu are atribuþie încet dar sigur, au trecut la achiziþionarea
o revizie interioarã/exterioarã în cadrul cã- de control asupra avizelor ISCIR. unor vehicule noi pentru a-ºi acoperi nevoile
reia se verificã starea tehnicã a sudurilor „Noi ne sesizãm doar la reclamaþii. Sco- de transport, profitând de fondurile SAPARD.
ºi a tuturor instalaþiilor. Dacã are mai puþin pul ISCIR nu este sã ne transformãm într-un „Au apãrut firme destul de mari în do-
de doi ani de la data fabricãrii nu se mai re- corp de control. Este obligaþia utilizatorului meniul panificaþiei ºi morãritului, astfel am
petã încercarea de presiune hidraulicã. sã ºtie ce trebuie sã facã pentru a funcþiona vândut pentru prima oarã silozuri de 60 mc
Costurile nu sunt prea mari pentru obþi- în siguranþã“, a completat Gheorghe Cioco- pentru fãinã. De asemenea, o creºtere sen-
nerea avizului ISCIR. Pentru un recipient de iu. sibilã pe care am sesizat-o este pe hrana de
volum mediu se plãtesc pânã în 4.000.000 animale, dinamica a fost chiar de la 0 la 10.
lei pentru autorizarea de funcþionare, iar Cimentul este majoritar În 2005 nu am avut nici o comandã, iar anul
revizia interioarã se face la 4 ani ºi încercarea Aceste vehicule au apãrut din necesi- acesta am livrat 10 vehicule doar pentru
de presiune la 8 ani. Costurile pentru reviziile tatea de a transporta marfã vrac. Sunt câ- transportul de hranã de animale. Motivul
de 4 ºi 8 ani sunt mai mici. teva materiale care se
preteazã acestui tip de
Economia transport ºi în funcþie
second-hand de acestea au apãrut
Pentru a primi avizul ISCIR, silozurile ºi diferitele tipuri de
cumpãrate la mâna a doua trebuie sã trea- silozuri. Primul tip ca ºi
cã un program de examinãri, verificãri ºi rãspândire este ci-
încercãri pentru a se vedea starea tehnicã mentul ºi produsele
în care se aflã la momentul respectiv ºi po- afiliate acestuia (filer,
sibilitatea de funcþionare pe viitor în condiþii cenuºã, var). Urmeazã
de siguranþã. polipropilena, polie-
„Sunt verificãri complexe, se fac de cãtre tilena, granulele pen-
firme autorizate pentru acest gen de lucrãri. tru industria chimicã,
Este vorba de verificãri de suduri, de starea dupã care ar fi fãina,
materialului… Sunt societãþi autorizate de zahãrul ºi hrana pen-
ISCIR pentru acest gen de lucrãri ºi împreunã tru animale.
cu laboratoare autorizate pentru încercãri De la material la
distructive ºi nedestructive verificã starea material, silozurile sunt
tehnicã. Acest lucru implicã costuri care sunt complet diferite. Ca ºi
susþinute de deþinãtor“, a spus Gheorghe imagine exterioarã, ele
Ciocoiu. Preþul pentru un vehicul uzat poate aratã aproape la fel, dar se diferenþiazã este foarte simplu – SAPARD. Unitãþile avi-
ajunge la un sfert faþã de unul nou. În din punctul de vedere al tratãrii interioare, cole mari, la început, ºi-au luat linii de alimen-
schimb, probele necesare pentru avizul ISCIR compartimentarea este alta, modul de des- tare, procese tehnologice, iar acum trec la
ºi eventualele defecþiuni pot aduce costuri cãrcare ºi compresorul, în sine, sunt ele- achiziþionarea de mijloace de transport“, a
adiþionale semnificative. De aceea unii aleg mente diferite în funcþie de marfa trans- spus Adrian Brãtucu, director de vânzãri
varianta mai ieftinã ºi mai riscantã – pur ºi portatã. Spitzer România.
simplu evitã ISCIR-ul. Principalul motiv care determinã diferen-
„Pânã la 1 iulie anul trecut, aveam con- þele este densitatea materialului. În plus, Lupta pentru
trolul prin faptul cã eliberam avizele tehnice la materialele de construcþii nu ai nevoie contracte
de import sau dovezile de acceptare, ºi de tratare specialã a interiorului. Dar, dacã Transportul cimentului pare o activitate
astfel silozurile erau înregistrate automat este vorba despre produse alimentare, este din care nu poþi avea decât de câºtigat. Se
în baza noastrã de date. De la 1 iulie 2005, necesarã tratarea specialã, descãrcarea transportã tot mai mult ciment de la an la
am fost obligaþi sã renunþãm la acest mod alimentarã, utilizarea supapelor albe etc. an ºi astfel, o investiþie în cimentruckuri
de lucru considerat o barierã în calea co- „Practic, în România, cimentul este are timp sã se amortizeze fãrã riscul de „a
merþului. În momentul de faþã avem, lunar, transportat în silozuri în proporþie de 98%, sta cu vehiculul pe barã“.
comunicãri de la vamã. În general, din ce iar zahãrul ºi furajele în proporþie de 2%“, „În general, transportul este o ecuaþie
a precizat Liviu Bâr- cu douã cunoscute, un producãtor ºi un
leanu, director gene- consumator. La ciment, lucrurile au început
ral O.ME.P.S. RO. sã evolueze ºi la nivelul producãtorilor: sunt
Este un lucru fi- unii foarte puternici ºi existã volume mari
resc, având în vedere de transportat. În paralel, piaþa a crescut
faptul cã sectorul con- ºi la capitolul consumatorilor (deja sunt
strucþiilor este unul multe staþii de betoane, sunt multe spaþii
dintre cele mai dina- de desfacere a materialelor de construcþii)“,
mice din þara noastrã. a completat Adrian Brãtucu.
În cazul celorlalte ti- Interesant este faptul cã marii produ-
puri de mãrfuri, pro- cãtori de ciment lucreazã în special cu firme
de transport. Practic, pe aceastã piaþã transportatorul ºi le asumã. Totodatã, existã perienþei în astfel de transporturi ºi posi-
discutãm de un mare grad de fãrâmiþare curse mai bune ºi altele mai puþin bune. bilitãþile financiare reduse ale firmelor duce
– nu existã flote mari care sã aparþinã unui În aceste condiþii, firmele serioase care la neglijarea unui factor deosebit de impor-
singur transportator. investesc în calitate vor avea de câºtigat tant – fiabilitatea.
Producãtorii de ciment încheie contracte pe termen lung. Celelalte firme, mai devre- „Românii nu prea urmãresc sã-ºi doteze
individuale cu fiecare firmã de transport me sau mai târziu, vor fi înlocuite. semiremorcile de transport ciment. Încã se
în parte, pãstrând astfel un avantaj impor- „Cât priveºte intrarea noastrã în Comu- uitã la preþ foarte mult. Chiar ºi aºa, noi do-
tant la negocieri. nitatea Europeanã, formalitãþile vamale le- tãm vehiculele cu axe heavy-duty de 9 t,
Contractele se încheie pe un an, iar gate de importul acestor produse vor dispã- indiferent dacã clientul ºi le doreºte sau nu.
transportatorul trebuie sã asigure autove- rea, dar preþul produselor va creºte pentru Am constatat cã, în România, clienþii trans-
hiculele necesare. a se alinia celor din Comunitate. Pe o piaþã portã mai mult decât ar trebui. Eu nu pot
„Anul acesta s-au dublat achiziþiile faþã unicã, preþul pentru acelaºi produs, în di- sã oblig un client sã nu-ºi ia un cimentruck
de 2005. În general, comenzile pentru ci- ferite þãri, va putea fluctua în limite foarte de 37 mc, dar sunt sigur cã o sã-l încarce
mentruckuri se dau cel târziu în ianuarie strânse. În viitor, în aproximativ doi ani dupã la maxim ºi astfel se va ajunge la o sarcinã
pentru anul în curs. Din fericire, Spitzer are aderare, vor rãmâne pe piaþa transporturilor de peste 30 t. Axele de 9 t heavy-duty sunt
mai multe puncte de lucru în Europa. Astfel, în general ºi a transporturilor în construcþii o mãsurã de precauþie pe care am luat-o
în momentul în care clientul se grãbeºte numai firmele mari, cu parcuri auto moder- pentru piaþa din România, þinând cont de
foarte tare, putem reduce la jumãtate tim- ne. Aceastã tendinþã se va accentua o datã supraîncãrcarea constantã a maºinilor ºi
pul de producþie, faþã de douã luni ºi jumã- cu necesitatea respectãrii riguroase a legis- de condiþiile de trafic. O opþionalã pe care
tate cât ar dura în mod normal realizarea laþiei în domeniu“, a apreciat Liviu Bârleanu. o recomand în general clienþilor, ºi care am
unui cimentruck luat de la 0. În plus, noi a- vãzut cã a început sã se foloseascã ºi în
vem tot timpul un vehicul pe stoc. Însã, chiar Preferinþa România, este axa liftantã. Maºinile acestea
ºi aºa, la sfârºitul anului trecut eram cu vreo pentru ieftin merg 50% pe plin ºi 50% pe gol, axa liftantã
10 maºini în urmã“, a arãtat directorul de „În lipsa unor statistici clare, nu putem reduce foarte mult consumul anvelopelor.
vânzãri Spitzer. ºti exact starea parcului din România. Se Pentru compresor, GHH este o marcã folo-
La prima vedere, toatã lumea are de poate observa cã, dupã zonele geografice sitã aproape de toþi producãtorii de silozuri.
câºtigat, însã ºi pretenþiile producãtorilor în care circulã acestea, se împart astfel: Însã acest compresor are ºi câteva elemen-
de ciment sunt în creºtere. Autovehicule Transilvania – 85% - uzate, 15% - noi; Mun- te auxiliare (un amortizor de zgomot, un
EURO 3, cimentruckuri noi, posibilitatea de tenia – 60% - uzate, 40% - noi; Moldova – rãcitor, o placã de acoperire), ele sunt ne-
monitorizare permanentã a vehiculului pe 98 - 99% - uzate“, a spus directorul general cesare dar nu sunt produse neapãrat de
durata transportului, inscripþionarea cu nu- O.ME.P.S. RO. GHH. Pentru a reduce preþul, unii dealeri fo-
losesc tot felul de anexe, care sunt riscante“,
a explicat Adrian Brãtucu.
Service-ul pentru silozuri este, de aseme-
nea, un element care trebuie avut în vedere.
Nu discutãm despre niºte semiremorci o-
biºnuite pe care le poate repara orice service.
„Spitzer România este independent dar
beneficiazã de infrastructura RomTrailer
pentru tot ce înseamnã service: piese de
schimb, montaj de compresoare, garanþie.
Totul se face în cele 14 centre RomTrailer,
astfel încât putem spune cã ne bucurãm
de acoperire naþionalã la capitolul service“,
a precizat Adrian Brãtucu.
A apela la un dealer specializat de silo-
zuri aduce dupã sine avantajul de a bene-
ficia de un sistem pus la punct în ceea ce
priveºte garanþia ºi piesele de schimb.
„Pentru produsele O.ME.P.S., service-ul
ºi piesele de schimb, în perioada de doi
mele producãtorului, ºoferi civilizaþi, impo- Piaþa din România este însã departe de ani de garanþie, pentru structurã ºi anexe:
sibilitatea de a lucra cu alþi producãtori, o stabilitate sãnãtoasã. Oportunitãþile de robineþi, valve de descãrcare, manometre,
vehicule de rezervã în cazul defecþiunilor afaceri sunt fructificate de multe ori în grabã, instalaþie electricã etc, se asigurã de cãtre
sunt câteva standarde pe care transporta- fãrã un plan pe termen lung. Astfel, în jur O.ME.P.S. RO., iar pentru componentele ca-
torii vor trebui sã le respecte. În funcþie de de jumãtate din importurile de cimentruckuri re þin de sistemul de rulare (axe BPW, frâne
îndeplinirea standardelor de calitate, se în- reprezintã vehicule vechi, aproape de sfâr- KNORR BREMSE, suspensia WABCO, pneu-
cheie contracte mai avantajoase. De ase- ºitul perioadei de utilizare. rile Continental sau Michelin) de cãtre re-
menea, trebuie avut în vedere cã pe durata Chiar ºi în cazul achiziþiei de vehicule prezentanþii acestor producãtori în Ro-
sezonului rece cantitatea de marfã trans- noi, decizia este influenþatã aproape în to- mânia“, a spus Liviu Bârleanu.
portatã scade. Astfel, existã riscul ca unele talitate de preþ. Multe elemente importante
vehicule sã nu lucreze – pierderi pe care sunt scoase astfel din discuþie. Lipsa ex- Radu BORCESCU
ere. demonstreazã utilitatea în special la sãpare numai câteva exemple, este semnalizat a-
• Costuri reduse de întreþin
ºi lucru în pantã. tât vizual, cât ºi sonor.
Camioane cu vocaþie
de constructor
Seria DAF CF include o gamã largã de camioane cu ºasiu rigid ºi capete ªasiul puternic, din oþel de calitate su-
vehicule de transport concepute pen- tractor în versiuni 4x2, 6x2 ºi 8x2. Sunt perioarã, este complet plat ºi prevãzut cu
tru munci grele în industria construc- disponibile, de asemenea, ºi variantele puncte de montare gãurite în prealabil, fapt
þiilor. De la basculante la betoniere, 6x4 ºi 8x4 cu punte tandem cu care face echiparea relativ uºoarã a aces-
de la autoºasiuri la autotractoare de tracþiune dublã ºi reductor în butuc tuia cu tipul de suprastructurã adecvatã a-
transport greu cu douã, trei sau patru care, graþie sistemului unic de suspen- plicaþiilor de transport pe care clientul o
axe având tracþiune simplã sau dublã, sie cu 8 bare pe punte, oferã o cursã solicitã.
produsele DAF oferã o soluþie adaptatã lungã a arcului pentru o tracþiune op- Poziþionarea bine gânditã a compo-
cerinþelor de transport solicitante ale timã în afara ºoselei. Pe lângã toate nentelor, precum rezervoarele de aer ºi su-
acestui domeniu. Astfel, vehiculele acestea, centrul de ruliu favorabil asi- papele de frânã, bateriile ºi rezervoarele de
destinate utilizãrii pe ºantiere includ gurã o stabilitate optimã. carburant, lasã suficient spaþiu, cum ar fi,
CF65
• Motor 5,9 l, puteri maxim
e: 185, 220,
250 CP; cupluri maxime: 70
0, 820 ºi
respectiv 950 Nm/1.200-1
.700 rpm
CF75
• Motor 9,2 l, puteri maxim
e: 249, 310,
360 CP; cupluri maxime: 1.0
50, 1.275 ºi
respectiv 1.450 Nm/1.200-1
.700 rpm
CF85
• Motor 12,6 l, puteri maxim
e: 340, 381,
428 ºi 483 CP; cupluri maxim
e: 1.600,
1.750, 1.950 Nm/1.000-1
.500 rpm ºi
respectiv 2.100 Nm/1.050-1
.500 rpm
Motoare puternice
CF65 dispune de un grup propulsor de
5,9 l, care dezvoltã o gamã de puteri cu-
prinse între 185 ºi 250 CP, în timp ce DAF
CF75 ºi CF85 sunt propulsate de motoare
de 9,2 l, capabile sã dezvolte 249-360 CP,
ºi de 12,6 l, cu puteri de la 340 la 483 CP.
De asemenea, pentru gama CF va fi dispo-
nibil ºi noul motor MX, EURO 4 & 5, 12,9 l,
cu o gamã de puteri cuprinsã între 360 ºi
510 CP. Noul motor PACCAR PR, de 9,2 l,
este propulsor compact, cu ºase cilindri în
linie ºi 24 supape, cu injecþie controlatã elec-
tronic UPEC, disponibil în trei versiuni de pu-
tere: 249 CP/2.200 rpm (1.050 Nm/1.100-
1.700 rpm), 310 CP/2.200 rpm (1.275 Nm/
1.200-1.700 rpm) ºi 360 CP/2.200 rpm
(1.450 Nm/1.200-1.700 rpm). Motorul
utilizeazã un numãr de tehnologii care sunt
folosite, de asemenea, pe noul MX, cum ar
fi sistemul SMART de injecþie de înaltã pre-
siune, dezvoltat în cooperare cu Delphi.
Propulsorul de 12,6 l are, de asemenea,
6 cilindri în linie ºi 24 supape ºi sistem de
injecþie UPEC.
Cum vã place:
manual sau automat
Pentru CF65 este disponibilã o cutie de
viteze manualã cu ºase sau nouã trepte, iar
pentru CF75 ºi CF85 cu opt, nouã sau 16
de exemplu, pentru picioarele hidraulice de trepte. CF85 este disponibil cu un selector
sprijin. Pentru un confort deosebit ºi o ma- pneumatic Servoshift pentru a facilita schim-
nevrabilitate deplinã, servodirecþia de înaltã barea treptelor.
presiune asigurã o comandã precisã a di- Pentru aplicaþii speciale, cum ar fi au-
recþiei chiar ºi în timpul manevrelor cu vi- tovehiculele destinate stingerii incendiilor
tezã redusã. sau cele care asigurã servicii municipale,
Podeaua cabinei vehiculelor din gama CF65 ºi CF75 pot fi livrate cu o cutie auto-
CF off-road este poziþionatã la o înãlþime de matã de viteze Allison cu 6 trepte.
1.320 mm, fiind necesare doar douã trep- Gamele CF65 ºi 75 pot fi echipate cu cu-
te, fãrã ca vizibilitatea sã fie influenþatã ne- tie automatã de viteze AS-Tronic, care poate
gativ. fi acþionatã ºi manual, fãrã ambreiaj, pentru
Mãcel internaþional
Anul 2005 a marcat demararea unui pro- Când întrebi dacã aºa se procedeazã ºi la
ces internaþional împotriva autocarelor, un fel trenuri, nu primeºti rãspuns, pentru cã nu au
de mãcel internaþional. Punând o ºtampilã mare cum sã recunoascã faptul cã NU aºa se pro-
cât carul pe capul transportatorilor ca ºi þap cedeazã, deci fac o discriminare. Îþi rãspund
ispãºitor pentru migraþia ilegalã. Autoritãþile numai cã aºa se procedeazã la avioane, dar
de pretutindeni au început o cruciadã nemaiîn- uitã cã avioanele au UN SINGUR punct de îm-
tâlnitã având parcã scopul final de distrugere barcare cu un singur îmbarcator iar autocarele
a autocariºtilor, în special a celor din România. au nenumãrate ºi, de multe ori, în timpul nopþii
Lãsând la o parte toate celelalte greutãþi când ºoferii sunt singuri.
legate de creºterea costurilor (în special a mo- Nenumãrate demersuri fãcute la unguri
torinei ºi taxelor de drum) au apãrut rând pe s-au soldat cu acelaºi rãspuns: aºa este legea!
rând mãsuri demne de un adevãrat rãzboi an- Iar poliþia de frontierã nu face altceva decât
tiautocarist. sã aplice legea. Aºa cã, dragi colegi, transpor-
Românii au început prin a restricþiona ieºi- tatori români, nu ne rãmâne decât sã mergem
rea din þarã a propriilor cetãþeni, apoi intrarea pe la parlamentele din Europa sã le explicãm
în þarã, ºi aºa a scãzut numãrul pasagerilor cã aºa nu se mai poate. Asta în cazul în care
cu peste 30%. Apoi au fost liberalizaþi – practic nu cumva acþiunea nu urmãreºte altceva decât
– microbuziºtii, mult mai „flexibili“ la trecerea mãcelãrirea transportatorilor mari rutieri (cãci
frontierelor europene, ºi aºa au scãzut pasa- aceia mici, nici urmã de probleme!).
gerii ºi mai mult. Probabil cã deranjãm noi, autocariºtii,
Dar lucrurile nu se opresc aici. Autoritã- stricãm aerul bun austriac, aducem cãpºunari
þile maghiare au început sã amendeze trans- nedoriþi în Spania, ducem prostituate prin Euro-
portatorul cu 4.000 euro/persoanã, dacã des- pa etc, ca ºi cum toþi aceºtia nu ar ajunge
coperã un pasager fãrã acte în regulã, care ORICUM pe acolo. Dar un þap ispãºitor trebuie
vrea sã tranziteze Ungaria, nu ascuns prin calã gãsit mereu ºi în orice, iar noi pãrem a fi acum
sau toaletã, nu ajutat sã treacã fraudulos! un þap ispãºitor pentru migraþie. Asta cât se
Apoi au preluat modelul ºi italienii: 2.000 mai poate, pentru cã dacã intrãm în Europa
euro plãteºte transportatorul dacã are în au- va fi mai lejer, dar pânã atunci sã moarã câþiva
tocar o persoanã care a depãºit timpul de ºe- transportatori români, sã vinã ãia puternici ºi
dere în spaþiul Schengen. Apoi vin austriecii serioºi din Vest ºi sã ne arate ei ce este aia
care, încã, nu au nimic cu transportatorul ci corectitudine ºi cum vor respecta ei (când nu
cu persoanele care nu sunt în regulã cu timpul vor mai fi graniþe) timpii de condus ºi odihnã
din Schengen dar tot transportatorul suferã, ai ºoferilor. Te cam ia durerea de cap când te
pentru cã un proces verbal dureazã de la o gândeºti ce ar putea fi în mintea celor care
orã în sus. ºi-au pus în gând acum sã ne dezmembreze.
ªi cu toþii s-au pus pe controlat timpii de Iar noi, cuminþi ca întotdeauna, plãtim, supor-
condus ºi odihnã ai ºoferilor, în condiþiile în tãm ºi tãcem din gurã, nu cumva sã deranjãm
care trecerea unei frontiere dureazã între o pe cineva.
orã ºi 10 ore. Aºa încât, dragi colegi, între douã amenzi
Nimeni nu-þi explicã exact cum sã faci sã te ºi ºapte controale, atâta timp cât mai faceþi
poþi încadra în timpii de condus când ai de-a curse, eu vã urez din inimã „Drum Bun“.
face cu aºa situaþii, nimeni nu-þi spune cum îþi
poþi instrui ºoferii precum poliþiºtii de frontierã, Al Dumneavoastrã,
în schimb toþi sancþioneazã transportatorii. Dragoº ANASTASIU
4/2006 Bus 95
FLASH
Previziuni optimiste
25 milioane euro pentru turism
pentru proiecte turistice Ponderea turismului în Produsul Intern Brut ar
putea creºte în acest an la circa 4-5%, faþã de
Guvernul va investi, pânã în 2008, 325 mi- cheltuite fonduri însumând 130 milioane euro. 2% anul trecut – informeazã Mediafax.
lioane euro pentru proiecte turistice, precum Alte fonduri, de 90 milioane euro, vor fi chel- Reprezentanþi ai companiilor de turism susþin
extinderea pârtiilor de schi, montarea insta- tuite pânã în 2008 pentru lucrãri de recon- cã, din punct de vedere al trendului care se
laþiilor de zãpadã artificialã ºi modernizarea diþionare a captãrii, transportului ºi distribuþiei manifestã în prezent ºi dacã luãm în
salinelor din staþiunile balneare, sumele fiind apei minerale în staþiunile balneare, realiza- considerare cã 2005 a fost primul an de dupã
asigurate de la buget ºi prin finanþãri rea de noi foraje pentru captarea surselor su- evenimentele din decembrie 1989 când s-a
europene, potrivit Mediafax. plimentare de ape minerale, modernizarea înregistrat un excedent în balanþa de plãþi a
salinelor, amenajarea de noi trasee turistice. turismului, respectiv 150 de milioane de euro,
Pentru dezvoltarea reþelei de cabane tu- ºi în acest an se va înregistra o creºtere din
ristice montane ºi de refugii salvamont, acest punct de vedere. Estimãrile sunt cã se va
precum ºi a sistemului de semnalizare pe înregistra un avans de 2-3% al turismului în PIB.
trasee, costul estimat al proiectului, pânã în
2008, este de 30 milioane euro. Un alt pro-
gram turistic se referã la amenajarea de mi-
„River Adagio“ la Constanþa
niporturi pentru agrement nautic în princi- Nava de pasageri de lux „River Adagio“, sub
palele zone de interes turistic din Deltã ºi de pavilion elveþian, a adus, în luna martie, primii
Pentru amenajarea drumurilor de acces pe litoral, la lucrãri de extindere a drumurilor 160 de turiºti americani la Constanþa, care au
spre pârtiile de schi ºi a spaþiilor de parcare de acces spre plaje ºi ºi la deschiderea vizitat oraºul, apoi au mers la Bucureºti,
pentru turiºti, precum ºi pentru montarea u- unor centre de agrement pe plajã, costul plecarea fãcându-se spre Budapesta cu
nor instalaþii de transport pe cablu, a insta- estimat al proiectului pentru 2006-2008 fiind avionul, potrivit Mediafax. Vasul efectueazã ºi
laþiilor nocturne ºi de zãpadã artificialã, vor fi de 60 de milioane euro.
Taxã pe importurile
auto second-hand
Ministrul Mediului va propune Executivului comunitar a fost urmatã de o creºtere spec-
introducerea unei taxe ecologice pentru înma- taculoasã a importurilor second-hand ºi, con- în acest an curse regulate pe timpul verii, de la
tricularea autovehiculelor provenite din UE comitent, de scãderea vânzãrilor de auto- Budapesta la Constanþa. „River Adagio“
dupã momentul aderãrii, estimatã la 1.000- vehicule noi. În prezent, maºinile de import aparþine operatorului de turism Grand Circle
2.000 de euro, pentru a evita creºterea nu- mai vechi de opt ani sau cele care nu Travel din Boston, SUA. La bord, pasagerii au la
mãrului de maºini poluante, în contextul anu- îndeplinesc normele de poluare EURO 3 nu dispoziþie trei restaurante, piscine, sãli de
lãrii restricþiilor la importurile auto – informeazã pot fi înmatriculate în România. sport, terenuri de tenis, magazine ºi douã
Mediafax. Dupã aderare, orice maºinã din Cuantumul taxei pentru înmatricularea cinematografe. O croazierã costã între 4.600 –
Uniunea Europeanã va putea fi înmatriculatã maºinilor second-hand aduse în þarã dupã 6.000 de dolari. Echipajul navei este format
în România, astfel cã existã pericolul repetãrii aderare va fi stabilit dupã modelul þãrilor care din 38 de membri, printre care ºi 14 români.
situaþiei din Polonia, unde intrarea în blocul au intrat în UE în ultimul val.
Spaniolii nu sunt
interesaþi de România
Centenarul Traian Vuia Cei mai mulþi cetãþeni spanioli au o pãrere
Aviaþia Românã a aniversat în data de 18 1906 pe câmpul de zbor de la Montesson, negativã faþã de România, sunt indiferenþi faþã
martie 2006 Centenarul zborului pe care dovedind astfel cã toate calculele inventa- de oferta turisticã româneascã, nu intenþioneazã
inginerul Traian Vuia l-a efectuat în premierã torului român au fost corecte. sã viziteze þara ºi nu au auzit de produse
mondialã cu un aparat mai greu decât ae- româneºti, puþinele persoane care se pronunþã
rul, utilizând numai mijloace proprii de bord, în acest sens confundând mãrfurile cu cele
la Montesson, lângã Paris – informeazã Me- fabricate de alte þãri, potrivit Mediafax. Concluzia
diafax. Primul avion construit de Traian Vuia rezultã dintr-un studiu privind percepþia asupra
avea roþi pneumatice, aripi cu incidenþã va- României ºi a produselor româneºti în Spania,
riabilã, volan de direcþie; era un monoplan realizat de divizia din Spania a institutului de
cu aripi ridicate ºi a parcurs în zbor 12 m. sondare a opiniei publice Gallup, în perioada 24
La 15 mai 1903, Vuia solicitã din partea noiembrie -12 decembrie 2005. Cetãþenii
Oficiului Naþional al Proprietãþii Industriale spanioli sunt, în proporþie de 40%, indiferenþi
brevetul pentru invenþia sa „Aeroplanul au- faþã de România ca destinaþie turisticã, în timp
tomobil“. Brevetul a fost eliberat pe 17 au- ce alte 25% dintre persoane au o pãrere mai
gust 1903. Zborul s-a fãcut la 18 martie degrabã negativã.
96 Bus 4/2006
PUBLICITATE
4/2006 Bus 97
TRANSPORT REGULAT
Ce aduce nou
atribuirea din 5 mai
ARR împreunã cu IGCTI vor organiza, în frunte cu directorul de licenþe ARR. Pentru
o datã la trei luni, ºedinþe de atribui- a fi introduse în program, propunerile trebuie
re a traseelor judeþene ºi interjude- sã corespundã prevederilor ordinului emis
þene rãmase neacoperite. ªedinþa de ministru. „Dupã 5 aprilie, programul va fi
din 5 mai aduce cu sine, însã, o serie definitivat. În orice caz, sunt peste 200 de
de elemente noi, pe care transpor- trasee ºi curse. Cele mai multe sunt judeþene
tatorii trebuie sã le ia în seamã. ºi numai 10-15% sunt interjudeþene. Punc-
tajul folosit va fi cel din normele Ordinului
În data de 5 mai, are loc atribuirea pen- 1987. Dacã traseul respectiv este de micro-
tru traseele care nu sunt acoperite. Este vor- buze, suplimentarea se face cu microbuze,
ba despre cele rãmase descoperite deoa- dacã este de autobuze, se face suplimenta-
rece operatorii acestora au dat faliment sau rea cu autobuze, aºa cum solicitã consiliul
s-au retras în mod voit de pe ele, despre judeþean. Cred cã în proporþie de 60-70%, teractivã, comunicarea s-a îmbunãtãþit între
traseele noi solicitate ca urmare a nevoilor aceste trasee vor fi acoperite. Oricum, din ARR ºi transportatori“, a explicat directorul
sociale în zonele judeþene (la cererea con- 90 în 90 de zile, se va realiza câte o alocare general ARR.
siliilor judeþene), precum ºi despre traseele nouã“, a spus Ioan Tãtar.
interjudeþene solicitate de operatorii de Pentru a evita eventualele greºeli, ope- Asociaþiile au fost eliminate
transport. ratorii de transport vor primi douã parole. Prin Ordonanþa 109 ºi Ordinul ministrului
„Concomitent cu aceastã atribuire, se Una pentru a-ºi alege parcul cu care sã 1987, au fost eliminate asociaþiile. Fiecare
face ºi suplimentarea de curse în program participe la aceastã alocare (parola ARR) operator de transport se va prezenta în nume
judeþean ºi interjudeþean. Cele din progra- ºi una pentru a participa efectiv la atribuire propriu la atribuire. Nu mai sunt permise
mul interjudeþean intrã la atribuire ca ºi (parola IGCTI). asocieri nejuridice. Singura posibilitate pentru
curse noi pe traseele respective, chiar dacã cei care vor sã participe împreunã la atribuire
sunt propuse de cel care este titular de tra- rãmâne crearea unei firme noi în care
seu. Dar atribuirea se va face electronic transportatorii sã devinã parteneri. „Am
de cãtre IGCTI, pentru a fi asiguratã o trans- eliminat asociaþiile pentru cã ne-au dat cele
parenþã totalã. Suplimentarea înseamnã, mai multe bãtãi de cap. Ele au dus la spar-
practic, o nouã cursã pe traseul respectiv. gerea traseelor, cu impact negativ asupra
Nu putem da o cursã nouã fãrã atribuire cãlãtorilor. Dorinþa noastrã este sã avem
electronicã, pentru cã interesul nostru ºi al transportatori puternici, sã întãrim interesul
cetãþeanului este ca aceste servicii sã fie pentru curse ºi responsabilitatea“, a precizat
deservite de cei mai pregãtiþi operatori“, a Ioan Tãtar. Situaþia nu este atât gravã, având
explicat Ioan Tãtar, director general al Au- în vedere cã a fost eliminatã ºi obligativitatea
toritãþii Rutiere Române (ARR). rezervei. Astfel, operatorii cu un singur auto-
vehicul vor putea participa la atribuire, fãrã
Majoritatea traseelor Putem spune cã ºedinþa de alocare pre- a mai fi nevoie sã se asocieze între ei.
vacante sunt judeþene zintã un mare interes pentru operatorii de „Am eliminat obligativitatea rezervei, de-
La nivelul ARR a fost înfiinþatã o comisie transport, având în vedere cã pânã la ju- oarece autovehiculul rezervã nu era punctat
care analizeazã propunerile de trasee, în mãtatea lunii martie au fost solicitate parole ºi mulþi operatori au semnalat faptul cã, în
conformitate cu Ordinul 1987/2005 care pentru înscrierea la atribuirea electronicã cazul unor defecþiuni, pot închiria o maºinã,
aprobã normele metodologice de aplicare a de peste 1.090 operatori. o rezervã nefiind economicã. Astfel, operatorii
OUG 109/2005, privind transporturile rutiere. „O parolã va fi datã de ARR pentru cã, de transport sunt lãsaþi sã se organizeze sin-
Din aceastã comisie fac parte trei persoane, pânã acum, agenþiile ARR scriau parcul guri. Sunt eliminate în acest mod niºte pre-
operatorilor de transport ºi s-a constatat cã judicii – o rezervã care stã reprezintã o pa-
s-au mai fãcut greºeli. Pentru a evita acest gubã“, a arãtat directorul general ARR.
Programul alocãrii lucru, ARR dã o parolã transportatorului Tot o noutate o reprezintã faptul cã, în Or-
au fost depuse
Pânã la data de 20 februarie care îºi completeazã singur parcul pentru dinul 1987, a fost creatã posibilitatea ca re-
la data de 5
solicitãrile de trasee. Pânã atribuire. Ei au un parc disponibil înscris la zerva sã primeascã licenþã pentru traseu, pen-
le care intrã la
aprilie se vor analiza trasee ARR, din care îl aleg pe cel pentru aceastã tru derularea activitãþii în programele atribuite
de 3-4 zile vor fi
atribuire, iar în termen atribuire. IGCTI va da parola pentru licitaþia anterior. Autovehiculele care au fost rezervã
le car e fac obiectul
afiºate pe site trasee efectivã. Noi vom controla parcul ales de în ºedinþele anterioare de atribuire sunt libere
5 ma i se rea lizeazã sã participe la aceastã alocare în mãsura în
alocãrii. În data de cãtre operator ºi, dacã acele autovehicule
atribuirea electro nic ã. sunt folosite pe alte trasee, îi anunþãm pe care nu au licenþã de traseu. „Atribuirea este
transportatori. Activitatea este mult mai in- naþionalã, pentru toate judeþele ºi pentru toa-
98 Bus 4/2006
TRANSPORT REGULAT
PUBLICITATE
te cursele din þarã, în funcþie de solicitãri. Ce- combinã cursele, iar în vârf de trafic se în- analizeze posibilitatea unui proiect ca, în
le mai multe solicitãri au venit dinspre Bucu- registreazã aglomeraþii. Scopul nostru prin- viitor, traseele interjudeþene, interurbane ºi
reºti cãtre zonele de frontierã ºi de la zonele cipal este respectarea programelor atribuite internaþionale sã fie deservite doar de au-
de graniþã cãtre litoralul românesc. Solicitãrile ºi a caietelor de sarcini. Controalele vor tobuze. Nu existã un act normativ în acest
sunt analizate cu atenþie – dacã sunt paralele permite ca anul acesta sã fie finalizat primul sens, dar chiar dacã ar exista un asemenea
cu calea feratã, dacã se suprapun cu alte tra- mers al autobuzelor. Autogara este un ele- act se va þine cont de atribuirile precedente.
see etc“, a spus Ioan Tãtar. ment de control foarte bine pus la punct. Practic, o asemenea lege ar putea sã-ºi fa-
Cursele vor fi monitorizate permanent. Mer- cã simþite efectele abia dupã 2008“, a ex-
Monitorizare permanentã sul autobuzelor va fi online ºi cãlãtorii vor plicat Ioan Tãtar.
a curselor putea vedea oricând legãturile pe care le Licenþele pentru traseele de la aceastã
Agenþiile ARR realizeazã, în prezent, o au, inclusiv cu trenul“, a mai spus directorul atribuire sunt valabile pânã în 2008, când
analizã lunarã cu privire la modul în care general ARR. Nici autogãrile nu vor scãpa va avea loc o altã atribuire naþionalã vala-
cursele sunt executate. Programul a început de controale. La momentul actual existã bilã pe trei ani. Practic, toate aceste atribuiri
din luna februarie a acestui an, iar primele autogãri care funcþioneazã separat – clã- intermediare, din trei în trei luni, se înscriu
rezultate vor apãrea în aprilie. Astfel, se va direa este într-o parte, peroanele în alta ºi în programul de transport 2005-2008.
stabili dacã toate cursele sunt executate agenþiile de bilete în altã zonã. „Trecem la „Operatorii de transport au intrat în pa-
integral. Dacã se constatã cã un operator verificarea tuturor autogãrilor ºi vizarea li- nicã din cauza informãrii referitoare la ºe-
de transport nu respectã programul, va fi cenþelor. Avem în vedere sã se respecte dinþa de guvern, dar cel puþin pânã în 2008
atenþionat ºi, în cazul în care nu se va legea – autogara sã se gãseascã într-o sin- nu se va schimba nimic. De altfel nu existã
conforma, îi vom cere sã predea licenþa. gurã incintã“, a anunþat Ioan Tãtar. nici o cerinþã în acest sens venitã din partea
Avem interesul sã pãstrãm pe traseu firmele UE. În conformitate cu definiþia autobuzului,
care îºi fac bine treaba“, a precizat Ioan Microbuzele rãmân acesta este mijlocul de transport peste 9+1
Tãtar. În ultima vreme, mai mult ca niciodatã locuri, aºa cum apare în Ordonanþa 109. Tot
Autogãrile joacã un rol principal în acest se vorbeºte despre scoaterea microbuzelor în acest act normativ se mai face precizarea
control. Acestea au registrul miºcãrilor unde de pe traseele lungi. Acest lucru însã se va cã de la 10 la 22 locuri inclusiv se numesc
sunt notate toate cursele. Fiecare autogarã întâmpla cel mai devreme în 2008, dacã microbuze. Ceea ce este important, în pro-
raporteazã agenþiei ARR teritorialã, care la se va întâmpla. gramele noastre vor fi menþionate locurile
rândul ei face o analizã globalã ºi trimite „Vreau sã asigur transportatorii cã nu se pe scaune, nu microbuze sau autobuze“,
datele la centru. modificã absolut nimic din programele de a completat Ioan Tãtar.
„Avem semnale cã existã trasee deservi- transport atribuite. Guvernul a solicitat
te de un singur operator care uneori mai MTCT în ºedinþa din 3 februarie 2006 sã Radu BORCESCU
4/2006 Bus 99
ANCHETÃ
RATB a revenit
pe traseele din Ilfov
Cursele de Ilfov atribuite operatorilor
privaþi sunt dublate, de la sfârºitul
lunii martie, de cãtre RATB. Este exact
ceea ce ºi-au dorit mulþi dintre cã-
lãtori. Vor putea rezista transporta-
torii concurenþei RATB?
distanþã. De asemenea, preþul abonamen- bat, printr-o ordonanþã de urgenþã, reluarea schimbã din mers, cel puþin în þara noastrã.
telor pe toate liniile va fi cuprins între 42 curselor regiei de transport public Bucureºti Sigur cã pasagerii vor avea de câºtigat de
de lei ºi 84 de lei, ultimul tip de abonament pe traseele preorãºeneºti din judeþul Ilfov. pe urma concurenþei dintre RATB ºi opera-
incluzând ºi traseele din Capitalã ale RATB. Costurile de funcþionare a curselor de pe torii privaþi, dar cât de corectã este aceastã
Elevii, studenþii ºi pensionarii vor beneficia cele 68 de trasee trebuie împãrþite între competiþie? RATB primeºte subvenþii. În
de reducerea la jumãtate a preþului abo- Consiliul General al Municipiului Bucureºti plus, autoritãþile Ilfov vor sprijini din plin
namentelor. ºi Consiliul Judeþean Ilfov, pe baza unui traseele RATB – trebuie sã asigure 10.000
Liniile de transport în comun care fã- protocol între cele douã instituþii. abonamente. ªi trebuie sã ne mai gândim
ceau legãtura între Bucureºti ºi localitãþile la un lucru: RATB va opera cu autobuze a-
limitrofe din Ilfov au fost desfiinþate la data Discuþii despre vând o capacitate de aproximativ 100 locuri
de 8 iulie 2005. Timp de aproape jumãtate concurenþã (peste jumãtate dintre acestea sunt în pi-
de an, peste 160.000 de locuitori ai jude- Din punct de vedere al operatorilor de cioare). Un operator privat nu poate folosi
þului au fost nevoiþi sã utilizeze alternative transport privaþi pot fi semnalate o serie decât autovehicule cu locuri pe scaune,
de transport oferite de operatorii privaþi. de probleme. Practic, aceºtia au investit în altfel riscând amenzi ºi suspendarea licen-
Preþul unei cãlãtorii din Ilfov pânã în Bucu- mijloace de transport pentru a acoperi a- þei de cãtre ARR. Vor putea rezista firmele
reºti s-a dublat, operatorii privaþi nefiind ceste trasee. La momentul atribuirii, câº- de transport la aceastã presiune?
subvenþionaþi de la bugetul de stat sau lo- tigãtorul ºtia cã este singur pe cursele câº-
cal pentru acest serviciu. Guvernul a apro- tigate – aºa erau regulile. Însã, regulile se Radu BORCESCU
EvoBus pe val
PUBLICITATE
pamente standard pentru Citaro. Opþional, EvoBus – cea mai mare comandã; un re-
ABS-ul poate fi completat de sistemul an- cord pentru Bucureºti; primele autobuze
tiderapare ASR. În plus, Citaro dispune de Citaro din România...
sistemul electro-pneumatic EBS care se ba- Însã aceastã livrare înseamnã mai mult
zeazã pe cel de frânare pneumatic clasic, decât autobuzele. EvoBus are planuri mari
dar comandat electronic. Acesta permite de viitor pentru România. Astfel, þara noas-
sistemului EBS sã evalueze toate datele re- trã va deveni un centru regional care va
feritoare la sistemul de frânare. Sistemul coordona vânzãrile ºi pentru þãrile înveci-
de control înregistreazã poziþia pedalei de nate (Bulgaria, Moldova, Ucraina).
frânã, calculeazã presiunea necesarã în sis- Într-un an de zile va fi finalizatã o in-
temul de frânare ºi se asigurã ca aceastã vestiþie de 3 milioane euro la Bucureºti.
presiune sã fie realizatã la fiecare axã. În Este vorba despre un centru service, reali-
acest fel, frânele reacþioneazã instantaneu zat pe o suprafaþã de 10.900 mp, cu 12
ºi pot fi reglate fin. În situaþii de urgenþã, staþii de lucru, 400 mp halã pentru piese
frânele reacþioneazã mult mai rapid ºi opti- de schimb (va exista permanent un stoc
mizeazã distanþa de frânare, datoritã siste- de peste un milion euro) etc.
mului EBS care reduce la minimum timpul comparã vitezele de rotaþie ale roþilor, cal- Pe lângã autobuzele livrate la RATB, se
de reacþie al sistemului. Totodatã, sistemul culeazã distribuþia maselor pe fiecare axã intenþioneazã comercializarea a încã 150
ºi apoi distribuie forþa de frânare acolo unde autovehicule. EvoBus România se va concen-
este nevoie. De asemenea, existã senzori tra pe vânzarea autobuzelor destinate trans-
care determinã gradul de uzurã a plãcuþelor portului urban ºi interurban. În ceea ce
de frânã, iar permanenta monitorizare elec- priveºte întreþinerea autobuzelor din Bucu-
tronicã a tuturor componentelor sistemului reºti, o parte dintre operaþiunile de service
de frânare are efecte benefice asupra sigu- vor fi preluate de cãtre RATB. Angajaþii Re-
ranþei în exploatare. giei Autonome de Transport Bucureºti vor
merge la cursuri în Germania pentru tot ce
Operaþiunea Bucureºti înseamnã service, iar ºoferii vor fi antrenaþi
500 de autobuze Citaro pentru Bucu- în Capitala noastrã.
reºti. Aceastã comandã reprezintã un re- Radu BORCESCU
cord în mai multe sensuri: un record pentru Mannheim, Germania
Un tramvai
numit istorie
Principalul mijloc de transport în singura regie-companie care efectueazã ac-
Transportul public
în Arad
• Tramvai
Parc: 205
Lungimea traseelor: 220 km
Linii: 21 din care 5 sunt pre
comun din Arad ºi (curios!) localitãþile tivitatea de transport public ºi în aria jude- orãºeneºti
Parcursul zilnic: 15.800 km
învecinate este tramvaiul. Lãudându-se þului. Configuraþia oraºului a permis extin- Parcursul/lunã: 497.000 km
cu a doua lungime de cale de rula- derea tramvaiului în majoritatea zonelor, Numãr curse/zi: 1.730-1.7
re din þarã pentru acest tip de ve- astfel încât toate cartierele au acces la tram- 50
Volum transport/lunã:
hicul, dupã Capitalã, oraºul bãnãþean vai, existând totodatã linii în exteriorul ora- 3.100.000 cãlãtori
a însumat de-a lungul timpului o sea- ºului cu o arie de acoperire foarte mare. Pâ- Depouri: 2
mã de aprecieri în privinþa transpor- nã în prima comunã mai populatã opereazã 201 vatmani
tului în comun, de foarte multe ori douã linii de tramvai, mergându-se pânã la • Autobuz
fiind „primul“. o distanþã de 22 km de Arad. Parc: 181
Regia de transport public are acoperire Lungimea traseelor: 2.961
Aradul a fost, în octombrie 1869, printre în aproape tot judeþul cu ajutorul parcului de km
Numãr trasee: 115
primele oraºe din Europa unde a apãrut autobuze existent. Însã, din cauza vârstei Parcursul zilnic 17.500 km
tramvaiul tras de cai, iar luna noiembrie destul de înaintate a vehiculelor, majoritatea Volum transport/lunã:
1906 a adus cu sine amenajarea primei cãi traseelor alocate sunt nerentabile, companiei 1.300 000 cãlãtori.
ferate preurbane Arad-Podgoria, care în 1913 rãmânându-i de efectuat traseele în zone ne- 600 de staþii interurbane
avea sã fie electrificatã (a opta din lume în favorabile. Autogãri: 2 cu 3-4 peroane
acel moment). În acest context, în 1908, la Petru Cuvi- 240 ºoferi
Arad, a fost înfiinþatã prima societate de neanu, director
transport cu autobuzele din þarã. tehnic al CTP
Astãzi, pare a fi primul oraº din þarã ca- Arad, explicã:
re nu cedeazã modernismului ºi apeleazã „Aici intervine de transport. În condiþiile în care faci transport
la transportul cu autobuze numai ca supli- aspectul social. în astfel de zone, nu ai cum sã fii rentabil“.
mentare a tramvaielor la orele de vârf. Unul dintre ac-
þionarii noºtri, Mereu în slujba cãlãtorilor
Transport public Consiliul Jude- De investiþii proprii nu se poate vorbi pen-
cu acoperire mare þean, are ºi a- tru cã aici intervine problema primãriei, sin-
Compania de Transport Public Arad (CTP ceastã responsabilitate. La ora actualã, sun- gura care poate da o mânã de ajutor. Anul
Arad) are ca acþionari Consiliul Municipal tem în discuþii pentru finanþarea acestei trecut au fost achiziþionate 12 autobuze, în
Arad (70%) ºi Consiliul Judeþean Arad (30%), prestaþii în zonele nerentabile. Dar nu poþi rest „flota este destul de slabã, veche. Sunt
fapt care determinã sã fie clasificatã drept sã laºi acele zone descoperite, fãrã mijloace maxim 10 vehicule pânã în 5 ani vechime,
PUBLICITATE
cele de capacitate micã – microbuze, midi- tramvai este mult mai mare decât a unui Expoziþie „100 de ani
buze. Majoritatea parcului are între 10 ºi alt tip de vehicul, el poate fi refãcut la o stare de la calea feratã“
20 de ani. Sunt ºi vehicule bune, am adus iniþialã sau chiar mai bunã. Tramvaiele
second-hand pe cont propriu de la Paris, din asigurã confort pentru pasageri, ele sunt
Germania, sigur, cât ne-a permis legislaþia“, apropiate de starea de nou ºi sunt întreþinute.
completeazã Petru Cuvineanu. Acest parc parcurge aproximativ 497.000 km
pe lunã. Achiziþiile recente ne-au permis sã
casãm tramvaiele cu probleme. Mai
sacrificãm uneori câte un vagon strãin pentru
piese, deoarece existã tramvaie la care nu
se mai gãsesc piese sau sunt foarte scumpe“.
Reparaþiile autobuzelor se efectueazã în
atelierele proprii. Existã ºi staþie proprie de
inspecþii tehnice, cea mai bunã din Arad la
acest moment, având autorizare RAR pentru
întreaga activitate, inclusiv pentru cea de
întreþinere ºi circulaþie. Certificatul ISO a fost
obþinut anul trecut, iar acum compania se Proiectele de viitor includ reabilitarea li-
Nici cu tramvaiele situaþia nu este îmbu- aflã în faza de supramediere, sub un contract niilor de tramvai cu ajutorul unui împrumut
curãtoare, dar compania dã dovadã de spi- de supraveghere. BERD în valoare de 20 milioane euro, proiect
rit gospodãresc ºi se descurcã, punând la care se aflã în curs de finalizare. În lucru se
dispoziþia pasagerilor toate condiþiile unei aflã însã un alt proiect...„cu suflet“, deoarece
cãlãtorii civilizate ºi, de cele mai multe ori, conducerea CTP Arad doreºte ca, la sfârºitul
de lungã distanþã: „Avem un parc de 205 lunii septembrie, sã-i invite pe cei interesaþi
tramvaie, de diferite tipuri, aici ne putem de istoria transportului arãdean sã viziteze
lãuda cu achiziþii la mâna a doua din Ger- un muzeu total atipic unde ºinele ºi macazul
mania. În ultimii ani am reînprospãtat parcul din 1906 vor fi gazde primitoare ale expoziþiei
prin preluarea din Germania a unor vagoane „100 de ani de la calea feratã“.
mai bune. Anii de fabricaþie ai tramvaielor
sunt 1964-1978. Durata de viaþã a unui Cãtãlina BOTEA
Egiptul sãracilor
Pe Karim l-am întâlnit la intrarea în de oameni care emigreazã zilnic spre Dorm pe sub poduri, în puþinele parcuri
cimitir. ªoferul nostru Ahmed toc- Cairo în cãutarea existenþei. Alte nepãzite, pe acoperiºul caselor, sub maºini
mai se pregãtea sã-l îmbrânceascã pretenþii nu au avut niciodatã. Nu mai mari parcate, sau – precum Karim –
violent, ca fãcând parte din puzderia i-a învãþat nimeni sã scrie sau sã în (da, citiþi bine!)... în cavourile morþilor
de cerºetori care te întâmpinã peste citeascã, ºi, din fericire pentru ei, mai înstãriþi. S-a format o colonie imensã,
tot unde pot veni oameni care-ºi pot nici sã viseze.
permite sã mai dea ºi la alþii. Nu
s-a lãsat impresionat nici de înju-
rãturile lui Ahmed, ºi nici de aparen-
ta noastrã indiferenþã cu care câ-
teodatã ignorãm asemenea cereri,
fie cã e vorba de intrarea într-un ci-
mitir din Cairo, fie de o intersecþie
de bulevarde din Bucureºti. A recurs
în final la un gest care are acolo la
el o semnificaþie de supunere, chiar
dacã în ochii mei este ultima treap-
tã a umilinþei: a cãzut în genunchi,
însoþindu-ne prin þãrâna cimitirului
câþiva metri în aceastã poziþie. L-am
transformat pe Ahmed în traducãtor
ºi am ascultat povestea lui. Este po-
vestea majoritãþii celor peste 10.000
PUBLICITATE
CONDUCE
AUTOCARUL LA CÃRUÞÃ
MULTE VOCI SCOBITÃ A NU
(fem.) VÃZDUH (pl.)
DARE APÃRUTÃ VORBI
DAT JOS DIN ORÃTÃNII
AUTOCAR
RECIPIENT
CÃTUNE AGRICOL APE!
ATMOSFERÃ NAI!
A ÞIPA RIGOLE ADEVÃRAT
PE CAL VENE!
UIMIRE CRUSTACEU LA EDEC! STÂRNITÃ
CARO! PE CAL
BIR! INTERJECÞIE
DARE! AL STATULUI BESTIE
MÃTUªÃ ÎN CORIDÃ
ASTUPÃ (pl.)
COMPLICE CET! OBIECTIV
SCRIITORICESC ACAPARAÞI URBE FOSTA
ÎN AUTOCAR MUSULMAN AJUTOR LA AICI! NUME FINAL: STEAUA
FORTÃREAÞÃ SENECTUTE TEªITE! CLAR EVEREST
MUSULMAN
CAMION
DUS NUME
NELU ACUM!
CNUT! A SE DUCE COPAC ULEI SFÂNT N-ARE POFTÃ FEMININ PÃRINTE DATE! CUIB!
ROTARU DIN LUME!
AFARÃ ARICI!
A SE OPRI PE
EVEREST FOARTE
INDICAT CARNET! IA-I! BANI PLÃTIT ÎN MATERIAL
RÂURI RAI! RAREFIAT ACUT!
DOI DEFENSIVÃ DIN MAROC RAI! VEDETÃ EXCURSIE TEXTIL
PE EVEREST
PREDAT
PLAGÃ
FRIPÞI DUO VOCAL
MAESTRU FACE FIRMÃ
POªTA (abr.) CÂINI ROÞI
A ASALTA DIN DELTÃ
ORI
DE ACORD
REGIUNE
LOC DE SLAVÃ RADAR! RADAR!
CULTURÃ
LISTA NEAGRÃ
Doar 300.000.000 lei
vechi amendã! Unde eºti tu,
Þepeº
Orice societate care, cu rea-credinþã, nu dinþa patronilor Doamne?
îºi aduce la îndeplinire obligaþiile de platã de a apela la fir-
poate fi sancþionatã. Este suficient ca so- me de bonitare,
cietatea care are bani de încasat sã depu- specializate în evaluarea potenþialilor
nã o plângere în acest sens la fisc, pentru clienþi.
ca rãu-platnicul sã se aleagã cu o amendã Din 1970 încoace, au fost legiferate
cuprinsã între 100.000.000 ºi 300.000.000 mai multe acte normative destinate sã pu-
lei vechi. Pe lângã sancþiunea pecuniarã, nã capãt relei-intenþii ºi neseriozitãþii în
societãþii care se face vinovatã de întârzie- executarea obligaþiilor contractuale. Cam
rea plãþilor, i se mai pot interzice efectua- o datã la 10 ani, statul român ºi-a mani-
rea anumitor achiziþii de bunuri mobile ºi festat preocuparea faþã de problema întâr-
imobile ºi, de asemenea, i se poate impune zierii sau refuzãrii plãþilor – în 1988, în
sistarea acordãrii de sporuri ºi premii pen- 1990 ºi în 1997 – ultima lege referitoare
tru membrii consiliilor de administraþie, pen- la disciplina contractualã fiind promulgatã
tru directorii generali ºi directorii generali în anul 2002. Din pãcate, fãrã vreun succes
adjuncþi. în cei patru ani de activare.
Mãsurile sancþionatorii stabilite de lege Dacã în 1970, plafonul maxim al sancþi-
nu sunt însã îndeajuns de severe pentru unii pentru nerespectarea disciplinei con-
a-i aduce pe datornici pe drumul cel bun. tractuale era ridicat la 10.000 lei, astãzi,
Statul român încearcã de ceva vreme valoarea amenzii pentru aceleaºi contra-
încoace sã vinã de hac þeparilor ºi sã pre- venþii, de 300.000.000 lei vechi, nu pare
vinã astfel blocajele financiare. Rezultatul sã-i descurajeze pe cei animaþi de dorinþa
acestor încercãri nu este nici pe departe de a da þepe.
unul satisfãcãtor: incidentele de plãþi nu Societãþile stabilesc prioritãþile la platã
ºi-au redus numãrul, ba mai mult decât a- nu dupã vechimea debitelor ci în funcþie
tât, dosarele creditorilor aglomereazã în de bunul plac al conducerii: pe „ochii frumoºi“
continuare pânã la refuz rolurile instanþelor ai furnizorilor sau prestatorilor de servicii,
de judecatã din toatã þara. în funcþie de importanþa acestora sau de
Ineficienþa reglementãrilor în vigoare în cât de tare s-au supãrat sau s-ar putea
materia disciplinei contractuale a stimulat supãra în aºteptarea banilor care de drept li
iniþiativa mediului de afaceri care, în lipsa se cuvin. De regulã, cine „strigã“ mai tare
unor mãsuri legale severe, ºi-a creat propri- dupã bani, cine se luptã mai dur pentru re-
ile mijloace de protecþie împotriva þeparilor. cuperarea lor, acela îi ºi primeºte. Chiar dacã
Aºa au apãrut listele cu rãu-platnici ºi ten- aceasta înseamnã sã faci plângere la
Direcþia generalã a finanþelor publice ºi Fapta firmei din Covasna a fost amen- mai dure pentru rãu-platnici, se mulþumeºte
sã-i trimiþi fiscul pe cap, clientului rãu-platnic. datã cu 100.000.000 lei vechi. Prin urma- sã-i sfãtuiascã pe patroni sã încheie niºte
Un astfel de caz a fost înregistrat în ju- re, debitorul a început sã dea drumul la contracte „de beton“, în care sã prevadã clar
deþul Covasna ºi a intrat în atenþia autoritã- bani, cea mai mare parte a datoriei fiind penalitãþi pe zi de întârziere ºi daune pentru
þilor de stat dupã ce creditorul a trimis o acoperitã. Restul însã a rãmas în continu- toate debitele întârziate mai mult de 30
scrisoare în care a prezentat amãnunþit efor- are neachitat, sarcina obþinerii banilor re- de zile.
turile depuse în vederea recuperãrii debitu- venindu-i tot creditorului, obligat sã mun- La ce folos însã, de vreme ce nimeni
lui restant, cerând aplicarea sancþiunii co- ceascã de douã ori pentru aceiaºi bani: o nu respectã termenele de platã?
respunzãtoare. datã pentru a-i câºtiga, prin muncã cinstitã, Cine va soluþiona în final aceastã pro-
Denumirea debitorului în speþã se aflã ºi a doua oarã, pentru a-i smulge cu forþa blemã? Poate statul român peste vreo...
de mai bine de patru luni pe LISTA NEAGRÃ, de la cel pe care nici legea ºi nici fiscul nu-l zece ani, poate cei care s-au sãturat sã în-
iar reclamantul incidentului de platã nu pot convinge sã îºi plãteascã datoriile. dure atâta aºteptare ºi pierdere de vreme
mai are nici o speranþã de recuperare. Nici Nedreptatea nu pare sã fie soluþionatã prin tribunale sau poate – de ce nu? –
chiar dacã se adreseazã instanþei sau aºadar de actuala lege a disciplinei contrac- Domnia Sa Þepeº Vodã, dacã ar fi sã se
executorului judecãtoresc. tuale, care, în loc sã stabileascã sancþiuni mai nascã o datã!
Revista
CARGO România & BUS publicã Pentru a afla mai multe
în fiecare numãr povestirile informaþii privind
dumneavoastrã despre societãþile verificarea potenþialilor
rãu-platnice. Spuneþi tuturor clienþi precum ºi
transportatorilor la ce „chinuri“ recuperarea datoriilor
v-au supus partenerii restante, puteþi adresa
de afaceri, sunând la numãrul întrebãri în cadrul rubricii
de telefon 021-252.00.07 de CONSULTANÞÃ
sau scriind gãzduitã de pagina
pe adresa redacþiei: noastrã de web la adresa
Str. Horei nr. 11, sector 2, 021377 www.cargomagazin.com.
Bucureºti.
„Lista Neagrã“ este o rubricã ce conþine indexul societãþilor comerciale care au generat incidente
de platã prin neachitarea la timp a sumelor de bani reprezentând contravaloarea, preþul unor
prestaþii de transport, expediþie ºi a altor tipuri de prestaþii de care au beneficiat societãþile
debitoare, dar pe care cu rea credinþã le-au lãsat neretribuite.
În urma soluþionãrii incidentelor de platã, revista CARGO România & BUS procedeazã la eliminarea
de pe listã a firmelor debitoare, cu specificaþia „au achitat“ sau „prin executare silitã“.
Dacã aveþi un debitor pe care nu-l sensibilizeazã nici telefoanele insistente, nici notificãrile sau
chemarea în faþa instanþei de judecatã, vã invitãm sã ne contactaþi la numãrul de telefon
021/252.00.07/09 sau sã ne scrieþi la adresa Strada Horei, nr. 11, cod 021377, sector 2,
Bucureºti, specificând pe plic „pentru rubrica LISTA NEAGRÓ.