You are on page 1of 117

CARAVANA

VOLVO 2006
Volvo Romania vã invitã, în perioada 29 martie - 2 mai, la Caravana 2006,
unde veþi avea ocazia sã vã întâlniþi cu întreaga gamã
de modele Volvo, pentru transport internaþional, construcþii, transport forestier,
distribuþie ºi transport persoane.

DEVA 29 martie Service Volvo, Calea Zarandului 258


TIMIªOARA 31 martie-1 aprilie Service Volvo, Ghiroda, bifurcaþie aeroport
ORADEA 3 aprilie Hotel Iris, ªos. Borºului, nr. 400, com. Borº
BISTRIÞA NÃSÃUD 5 aprilie Piaþa Centralã, Centrul vechi
CLUJ-NAPOCA 7-8 aprilie Service Volvo, Str. Principalã, Gilãu
MIERCUREA CIUC 10 aprilie Piaþa Libertãþii, Platoul Consiliului Judeþean
SUCEAVA 12 aprilie Casa de Culturã, Str. Universitãþii nr. 15-17
IAªI 14-15 aprilie Iulius Mall, Bd. Tudor Vladimirescu
BACÃU 17 aprilie Service Volvo, Str. Izvoare nr. 100
BRAªOV 19 aprilie Motel Petrom, Timiºul de Jos
CONSTANÞA 26 aprilie Casa de Culturã, Bd. Al. Lãpuºneanu nr. 1
PITEªTI 28-29 aprilie Hotel Celly, Intrare autostradã
SIBIU 1-2 mai Hotel Ana, ªos. Alba Iulia 120

VOLVO TRUCKS. DRIVING PROGRESS


www.volvotrucks.ro

Volvo Romania – Bd. Iuliu Maniu 646-648, sector 6, 061129 Bucure”ti, tel.: 021-202.96.30; fax: 021-202.96.90. Birouri regionale: Cluj (Gilªu), tel.: 0264-502.200 • Timi”oara, tel.: 0256-227.070
• Piatra Neamþ, tel.: 0233-237.474. Ateliere service: Bucure”ti: 021-202.96.30 • Cluj: 0264-502.200 • Deva: 0254-206.900 • Bacªu: 0234-555.205 • Timi”oara: 0256-309.100. ˛n curând la Constanþa
EDITORIAL

Una rece, una... cãlâie


Indiscutabil. Prima din cele 7 conferinþe re- soarele pe prelatã, ºtim noi...) este simplã ºi
gionale organizate de Cargo & Bus pe tema legalã: drumul din România pânã pe tãrâmul
problemelor din domeniul transporturilor o datã lui este doar un preludiu al adevãratei curse,
cu integrarea în Uniunea Europeanã a fost un pe care el o socoteºte de la Borº încolo ºi pânã
succes. Prea multe sunt întrebãrile pe care noi la descãrcare. ªi pentru acest preludiu îi ajunge
toþi cei care învârtim roata – ºi la propriu, ºi la sã ia doar banii pe motorinã... Faptul cã marfa
figurat – a economiei româneºti ni le punem e româneascã, faptul cã se încarcã din Româ-
ºi la care nimeni nu ne dã un rãspuns precis. nia, ºi faptul cã tot un român îi dã comanda
ªi totuºi, chiar ºi într-o companie atât de selectã, de transport, nu conteazã. Oricum, în Europa,
atât în audienþã cât ºi la pupitru, cum a fost la nu mai suntem decât o entitate, cu drepturi e-
Arad, nimeni ºi nimic nu a reuºit sã domoleascã gale, e adevãrat, la unul mai egal ca la celãlalt...
teama din sufletele ºi aºa chinuite ale cãrãu-
ºului român. Scuzaþi, deci, dacã mai rãscolim Aºa este. Are dreptate, ºi scormonirea aten-
ºi noi puþin în ranã. tã a tuturor paragrafelor europene, ºi a celor
(ne)româneºti adaptate, aratã acest lucru. Ne
La televizor se vorbeºte despre tot felul de rãmâne doar sã ne luãm de funcþionarul din
eforturi care se fac pentru ca aderarea þãrii vamã care-i dã drumul fãrã autorizaþie, de poli-
noastre la UE pe 1 ianuarie 2007 sã se poatã þistul de pe ºosea care nu taie chitanþã de
produce. Ei bine, scumpii noºtri politicieni, pe amendã la greutate ºi ore de mers, ºi de setea
ºoselele României aderarea s-a produs deja, noastrã generalã de bani, care-i lasã pânã ºi
cu singura diferenþã cã – din cauza lãþimii duminica pe Valea Oltului? Nu, ar fi prea simplu.
foarte limitate a acestora – circulaþia se face Reþeta supravieþuirii pânã la anu’ existã, chiar
într-un singur sens, adicã dinspre Europa în- dacã sentimentalului de român îi vine mai greu
coace. Semaforul e pus pe verde la intrare, sã o înþeleagã: unirea firmelor mici ºi mijlocii
pentru cine vrea, cu ce vrea ºi, mai ales, cu cât în grupuri solide, capabile sã ofere întreaga
vrea, în timp ce direcþia inversã este închisã pe gamã de servicii cerutã azi de Mãria Sa clientul,
strada CEMT, pe bulevardul AUTORIZAÞIE ºi pe care nu mai vrea de mult doar transport, ci ºi
ºoseaua „LE-ARÃTÃM-NOI-LOR-CINE-SUNTEM“, logisticã, depozitare ºi distribuþie. Într-o lume
adicã pe cele mai des circulate drumuri de din ce în ce mai atentã la costuri, producþia in-
camioanele româneºti. Desigur, sunt multe dustrialã este supusã metodei „just-in-time“,
aspecte care trebuie înþelese de toatã lumea: iar stocul de aprovizionare al producãtorilor s-a
o þarã ca a noastrã, cu evidente deficienþe de mutat din depozitele desfiinþate în camionul
credibilitate când e vorba de teorie, promisiuni transportatorului, care nu poate aºtepta nici o
ºi angajamente, trebuie sã purceadã la de- orã în plus dacã nu vrea sã piardã.
monstraþii practice înainte de termen. Nu se
poate, deci, amâna deschiderea barierelor pen- ªtiu ce înseamnã asta. Ne-am trudit o viaþã
tru ceilalþi la noi pânã în ziua aderãrii, deoarece întreagã sã clãdim o firmã, împãrãþia noastrã
aceasta riscã sã nu se mai producã. Pentru proprie, de care pe drept ne mândrim, pentru
asta avem, nu avem chef, trebuie sã avem în- ca, acum, sã ne ºtergem numele de pe prelatã
þelegere. Mai greu însã ne vine acceptarea ºi sã-l înlocuim cu un simbol în care nu ne mai
lecþiei extrem de dure de concurenþã de pe regãsim decât într-o micã pãrticicã. ªtiu, ºi
poziþia celui bogat, care ne este aplicatã deja doare. Dar sunt multe situaþiile în care doar
de flote mari cu însemne de „H“, „PL“ sau „CZ“, aºa, în pãrticica aceea micã, dar salvatã, se va
care au reuºit într-un timp extrem de scurt sã vorbi ºi mâine româneºte, o limbã frumoasã
dãrâme fragila construcþie de preþuri – ºi aºa ºi – hai sã credem – de viitor.
joase – la care ajunsese prin consens ºi nevoie
cãrãuºia româneascã. Am, deci, douã veºti sã vã dau: una bunã
ºi una rea. Cea bunã: probabil cã la 1 ianuarie
Atacarea acestora pe la consiliul de concu- 2007 România va fi integratã în Uniunea
renþã, indiferent dacã la sediul din Bucureºti Europeanã. Cea rea: vezi vestea cea bunã...
sau la cel din Bruxelles, nu are nici o ºansã de
izbândã. Numitul consiliu vegheazã doar sã Dan SCHNICK
rãmânã în picioare concurenþa, deci PENTRU PDG
înãsprirea ei (na, cã am spus-o!), ºi asta prin
reguli care ar trebui sã împiedice crearea de
firme dominante pe piaþã, nesinchisindu-se câ-
tuºi de puþin dacã în urma acesteia rãmân ca-
davrele speciei mai slabe. Explicaþia lui (cel cu

4/2006 Cargo România 5


REDACÞIA
Str. Horei, nr. 11, sector 2,
021377 - Bucureºti, România
Tel.: +4 021-252.00.07, 252.00.09, SINTEZA LUNII
+4 0745-344.057, 0745-252.225 S-a conturat noua
Tel./Fax: +4 021 252.05.86, 252.05.87 Lege a Transporturilor pag. 8
E-mail: cargoro@cargomagazin.com
FLASH
• Noul Cod vamal
P.D.G.
a trecut de Parlament pag. 10
Hans Dan Schnick • Iveco în pas cu moda pag. 11
DIRECTOR EXECUTIV
ªerban Manolescu
serbanm@cargomagazin.com
EDITOR GENERAL
Meda Borcescu
medab@cargomagazin.com
REDACTOR ªEF
Raluca Mihãilescu AUTORIZAÞII
ralucam@cargomagazin.com • Italienii calcã „pe bec” pag. 12-14
REDACTOR ªEF ADJUNCT • Culmea returnãrii pag. 16
Radu Borcescu
radub@cargomagazin.com CONFERINÞELE
CARGO & BUS 2006
SECRETAR GENERAL DE REDACÞIE INTEGRARE UE
Cristina Tobescu • Uniunea Europeanã
EDITORI bate la uºã – Transportatorii
Cãtãlina Botea cautã direcþia bunã pag. 18-23 REGLEMENTÃRI
Alexa Popescu • Dialog în direct pag. 24 Atenþie la noul cod rutier! pag. 30

FOTOREPORTER REPUBLICA MOLDOVA pag. 36


LOGISTICÃ
Dan Minculescu
• O poartã cãtre Vest pag. 26-27
DIRECTOR DE MARKETING • Drumul Vinului pag. 48-49 UTILE
Violeta Burlacu Servicii de calitate
violetab@cargomagazin.com occidentalã pag. 38-44

ART DIRECTOR
EVENIMENT
Miron Biscãrean
O federaþie... FORTe pag. 46
DTP
Delia Dascãlu UN ALTFEL DE REPORTAJ
DEPARTAMENT CONTABILITATE MERCEDES-BENZ
Eugenia Glovaci Ne-am obiºnuit. Ne place.
DISTRIBUÞIE/ABONAMENTE
Ne face cinste pag. 28-29

Dan Niculae
Pre-press
AVANPREMIERÃ

ARVIN GRAPHICS
021-316.16.82-87
Tipar
LIBEDI PRINTING
021-491.80.15-19
Tiraj
10.000 ex.

Membru ACE
ISSN 1453-4568

SC CARGO Magazin SRL


Capital social: 120.000.000 lei
R.C. nr. J40/10523/1996
C.U.I. R 9029965
P.O. BOX 1-884,
RO-014700, Bucureºti
© Reproducerea integralã sau parþialã a textelor
sau a fotografiilor se poate face numai cu acordul revistei.
Editorul nu rãspunde pentru textele conþinute
de articolele publicitare ºi reclame.
SUMAR

FOCUS
Autovehiculele fãrã BUS
folie reflectorizantã EDITORIAL
nu vor primi ITP-ul pag. 60 Mãcel internaþional pag. 95

PORÞI DESCHISE FLASH


IPSO • Taxã pe importurile
Campania Premium pag. 62 auto second-hand pag. 96
• MAN pentru HyFLEET pag. 97
CONSULTANÞÃ FISCALÃ
Cum se deduc cheltuielile
de deplasare pag. 64-65

LANSARE
FORD CARGO
Un nou jucãtor pe • Operatorii de leasing
piaþa vehiculelor utilitare pag. 66 au probleme cu legea pag. 111

TRANSPORT REGULAT
DRIVE-TEST Ce aduce nou
NOUL MERCEDES-BENZ SPRINTER atribuirea din 5 mai pag. 98-99
Safety... by Sprinter pag. 32-34
ANCHETÃ
RATB a revenit
ANCHETA BLITZ pe traseele din Ilfov pag. 100-101
LA O CAFEA CU... Ne îngroapã taxele? pag. 67-73
Mr. Congressman pag. 50-51 VIZITÃ LA FABRICÃ
EvoBus pe val pag. 102-105
AGABARITIC
Cursa titanilor pag. 52-54

REPORTAJ
Un tramvai numit istorie pag. 106-107
RETRO
pag. 75-91
Parada giganþilor pag. 56-57 DOR DE DUCÃ
LISTA NEAGRÃ pag. 113-117 Egiptul sãracilor pag. 108-110
INTERNAÞIONAL
Efervescenþã cu iz latin pag. 58-59 CARGO MARKET pag. 119-130 INTEGRAMÃ pag. 112

ANCHETÃ
ANIVERSARE Cine mai vrea trasee?

UTILE
Cum se contracareazã amenzile

De primite în Ungaria?

EXPOZIÞII
Târgul Naþional de Turism

10 ani S-A ABONAT


ªI A CªTIGAT
o geacã specialã
de ploaie:
aproape Ilie Ciobanu,
comuna Vânãtori,
judeþul Neamþ.

de voi! 4/2006 Cargo România 7


SINTEZA LUNII

S-a conturat noua


Lege a Transporturilor
O sã încep cu o veste. Proiectul de ani, þinuþi în braþe, este gratuit, tot gratuit fiind punctul de trecere a frontierei Petea. În plus,
lege pentru aprobarea Ordonanþei ºi transportul bagajelor de mânã ale pasage- autorizaþia nu avea pe spate ºtampila ACI-
de Urgenþã 109/2005 privind trans- rilor, în limita a 20 kg, în trafic naþional, ºi a CNADNR din PTF Petea, cu toate cã potrivit
portul rutier a trecut de Comisia 30 kg, în trafic internaþional. documentului CMR avea ca loc de descãr-
pentru Servicii ºi Industrii. La data care Baia Mare, iar pe MTC era trecut la
închiderii ediþiei, actul normativ Mai multe amenzi rubrica rutã Satu Mare-Livade-Seini.
urma sã intre în plenul Camerei La capitolul contravenþii ºi sancþiuni, au Dar dacã dãm puþin timpul înapoi, lu-
Deputaþilor, pentru a fi aprobat. fost introduse elemente noi, cele mai aspru crurile devin ºi mai interesante. La începutul
combãtute, cu amenzi de pânã la 5.000 lei lunii februarie, în plinã acþiune de control
Dacã în Senat au fost propuse puþine noi, fiind „neoprirea vehiculului la semnalul a strãinilor (mulþi dintre ei cu autorizaþii pe
amendamente la OUG 109, Comisia de regulamentar al echipei inspectorilor de trafic, 2005, care fuseserã valabile pânã la 31 ia-
specialitate din Camera Deputaþilor a lucrat când aceºtia sunt în misiune ordonatã“; „trans- nuarie), Direcþia Generalã Infrastructurã ºi
puternic pe textul Ordonanþei. În textul mo- portul de persoane în trafic judeþean, in- Transport Rutier din cadrul MTCT a transmis
dificat de deputaþi se precizeazã cã orga- terjudeþean ºi internaþional a mai multor per- CNADNR o informare potrivit cãreia cei care
nele de control vamal nu vor permite intra- soane decât numãrul de locuri pe scaune, au intrat în România pe autorizaþie valabilã
rea autovehiculelor operatorilor strãini pe prevãzut în certificatul de înmatriculare, pre- pânã la 31 ianuarie 2006, pot ieºi la cursa
teritoriul României, „dacã la bordul acestora cum ºi transportul persoanelor în picioare“; de retur pe aceeaºi autorizaþie pânã în data
nu existã autorizaþia de transport interna- „neprezentarea sau refuzul prezentãrii la e- de 6 februarie. Mãsura ar fi de înþeles þi-
þional sau pânã nu îndeplineºte aceastã fectuarea controlului în trafic a tuturor docu- nând seama cã autoritãþile române au în-
formalitate“. mentelor solicitate de cãtre personalul au- târziat în expedierea autorizaþiilor de Româ-
toritãþii competente împuternicit în acest scop“. nia cãtre mai multe state. Dar situaþia a fost
Vameºii vor ºtampila De asemenea, în cuprinsul legii a fost reciprocã, pentru cã nici românii nu au avut
autorizaþiile strãinilor introdus un capitol distinct privind siguranþa la început de an autorizaþii pe anumite re-
Conform actului normativ citat, strãinii rutierã. laþii. Însã acte similare de clemenþã în ceea
pot efectua operaþiuni de transport public ce priveºte ºoferii români nu au avut loc.
de mãrfuri în trafic internaþional pe teritoriul Din nou controalele… Dacã noi suntem domni ºi permitem trans-
României numai pe baza autorizaþiei de Dar sã revenim, aºa cum v-am obiºnuit portul cu autorizaþii expirate, mãcar sã fie
transport internaþional eliberatã de autori- lunã de lunã, la controlul strãinilor. Conform ºi ei! La reciprocitate, aºa cum ni se oferã
tatea competentã, dacã acordurile sau con- datelor furnizate de ARR, în perioada ia- fiecare autorizaþie pe care o primim în plus.
venþiile internaþionale la care România este nuarie-februarie 2006, au fost aplicate cã-
parte nu prevãd altfel. De menþionat cã va- rãuºilor strãini 47 de amenzi în valoare de Sã nu uitãm de camionete!
meºii vor trebui sã confirme efectuarea 84.000 de lei noi. Dintre acestea, 39 au Inspectoratul General pentru Comuni-
operaþiunilor vamale ºi utilizarea corectã a vizat transportul de mãrfuri generale caþii ºi Tehnologia Informaþiei eliberase pâ-
autorizaþiei de transport internaþional, prin (73.500 lei noi), iar 8, transportul de per- nã la jumãtatea lunii martie, pentru vehi-
înregistrarea ºi ºtampilarea acesteia, atât soane (10.500 de lei noi). Opt amenzi în culele mai mici de 7,5 t, un numãr de 651
la intrarea, cât ºi la ieºirea de pe teritoriul valoare totalã de 40.000 de lei au fost tã- de autorizaþii de Italia. Aceasta în condiþiile
României. iate pentru lipsa autorizaþiilor de transport în care parcul total înscris pentru aceastã
În ceea ce priveºte transportul de persoa- internaþional sau utilizarea incorectã a a- clasã este de 1.650 de vehicule. Cu alte
ne, deputaþii au propus, printre altele, ca pentru cestora. Se pare cã vechile probleme privind cuvinte, nu fuseserã fãcute solicitãri nici
transportul local ºi judeþean sã se poatã utiliza controlul autorizaþiilor în momentul intrãrii mãcar pentru jumãtate dintre camionetele
autobuze urbane, iar pentru transportul jude- camioanelor strãine în România persistã. care ar fi putut beneficia de autorizaþii de
þean ºi interjudeþean sã se utilizeze autobuze Pe 13 martie, inspectorii ARR prezenþi în tra- Italia. Reamintim, la sfârºitul lunii ianuarie,
interurbane ºi autocare. Pentru traficul inter- fic au depistat din nou un vehicul strãin Ministerul Transporturilor a decis ca auto-
naþional sunt permise numai autocarele. „În care utiliza incorect o autorizaþie de mic vehiculele de pânã la 7,5 t sã primeascã
transportul rutier de persoane, în trafic ju- trafic de frontierã, scãpat de reprezentanþii semestrial o autorizaþie de Italia.
deþean, interjudeþean sau internaþional, se in- CNADNR. Concret, este vorba despre un Apropo, din 15 martie s-a liberalizat
terzice transportul mai multor persoane decât camion maghiar care avea la bord o auto- transportul „terþã þarã“ dintre România ºi
numãrul de locuri pe scaune, prevãzut în cer- rizaþie de mic trafic de frontierã, valabilã nu- Marea Britanie. În aceste condiþii, toate
tificatul de înmatriculare al autovehiculului, mai pentru distanþele de pânã la 75 km de transporturile dintre cele douã state (direct,
precum ºi transportul persoanelor în picioare“, graniþã, care intrase în România pe la Petea tranzit, terþã þarã) sunt scutite de autorizaþii
se mai aratã în textul modificat. Acelaºi act nor- ºi a descãrcat marfa la Baia Mare, conform de transport.
mativ stipuleazã cã transportul copiilor sub 5 documentului CMR. Adicã la 85 km de Meda BORCESCU 

8 Cargo România 4/2006


FLASH

Zonã economicã liberã


Culoar de transport între în Vestul Balcanilor
România ºi Polonia Þãrile din Vestul Balcanilor ºi Uniunea
Europeanã au decis sã intensifice eforturile
Realizarea unui culoar de transport între Ro- pentru crearea unei zone economice libere în
mânia ºi Polonia prin Ucraina ar putea de- regiune, care sã aibã la bazã Acordul Central-
termina o creºtere a schimburilor economice European pentru Comerþ Liber (CEFTA),
între cele douã þãri, dar ºi a investiþiilor po- informeazã Mediafax. România, care este
loneze în România, potrivit Mediafax. În 2005, membru al CEFTA, gãzduieºte, în aprilie, la
schimburile comerciale dintre cele douã þãri Bucureºti, o reuniune cu Albania ºi statele
s-au ridicat la 1,5 miliarde de dolari, iar în din fosta Iugoslavie. În cazul în care România
2006 se aºteaptã ca acestea sã ajungã la ºi Bulgaria vor adera la Uniunea Europeanã
douã miliarde de dolari. la termenul prevãzut, Croaþia ºi Macedonia ar
O creºtere importantã a schimburilor co- rãmâne singurele state membre ale CEFTA.
merciale s-ar putea realiza prin crearea unei s-ar reduce la aproximativ 300 de kilometri.
cãi de transport, feroviare ºi rutiere, România- Prefectul de Suceava, Orest Onofrei, a declarat Investiþie majorã
Polonia, prin Ucraina, în condiþiile în care în cã realizarea unei autostrãzi pe traseul Vama Pirelli la Slatina
prezent distanþa este strãbãtutã într-o Siret-Vatra Dornei-Autostrada Transilvania Grupul italian Pirelli va inaugura la Slatina, la
sãptãmânã pe calea feratã ºi în trei zile pe este necesarã în aceste condiþii. El a spus cã sfârºitul acestui an, cea mai mare unitate de
calea rutierã. Prin realizarea unui proiect autoritãþile sucevene au lansat un asemenea producþie de anvelope din Europa de Est,
comun de construcþie a unui culoar, prin proiect, care a fost prezentat ºi premierului investiþie de sute de milioane de euro, potrivit
Ucraina, distanþa între Polonia ºi România Cãlin Popescu Tãriceanu. Mediafax. Construcþia fabricii de la Slatina
face parte din strategia Pirelli de expansiune
pe piaþa româneascã, dupã ce în anul 2004
Noul Cod vamal a înfiinþat o societate mixtã – în care deþine
80% din acþiuni – cu compania germanã
a trecut de Parlament Continental pentru producerea de cord
metalic la Slatina.
Deputaþii au adoptat la jumãtatea lunii mar- tarea ºi utilizarea declaraþiei vamale în deta-
tie, cu 171 de voturi „pentru“, 7 „împotrivã“ liu. Proiectul a fost elaborat conform structurii
ºi 6 abþineri, noul Cod vamal al României, po- Codului vamal comunitar ºi, spre deosebire Mai mulþi bani
trivit Mediafax. Legea cu caracter organic re- de cel vechi, face distincþie între originea ne- pentru Marco Polo
prezintã o prioritate legislativã pentru inte- preferenþialã ºi cea preferenþialã a mãrfurilor. Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului
grarea în UE ºi a fost adoptatã de Senat la Potrivit actului normativ adoptat de Camera MTCT cu suma de 402.000 lei noi (110.000
sfârºitul anului trecut. Noul Cod vamal sta- Deputaþilor, unele mãrfuri pot fi declarate ver- euro), în vederea îndeplinirii angajamentelor
bileºte mãsuri privind continuarea armonizãrii bal, în cazul în care valoarea în vamã a a- financiare ale pãrþii române pentru anul
cu acquis-ul comunitar a normelor referitoare cestora nu depãºeºte un anumit plafon. Codul 2005 în cadrul programului european din
la informaþiile obligatorii tarifare ºi de origine, cuprinde, de asemenea, un capitol de infrac- domeniul transporturilor, Marco Polo –
regimul vamal al zonelor libere, antrepozitare, þiuni, cu pedepse care þin cont de pericolul informeazã Mediafax. Importanþa participãrii
scutiri de taxe vamale, regimuri economice, social ridicat al faptelor de naturã penalã, României în cadrul programului Marco Polo
valoarea în vamã, origine, tranzit ºi comple- care pot fi sãvârºite în domeniul vamal. constã în posibilitatea acordatã firmelor
româneºti de a participa, în cadrul unor
consorþii multinaþionale, la licitaþiile de
proiecte organizate anual sub auspiciile
Biodiesel la Vaslui programului, în urma cãrora acele proiecte
Grupul de firme Racova Com-Agro-Pan, deþi- finalizatã în a doua parte a anului. Materia declarate câºtigãtoare beneficiazã de o
nut de omul de afaceri Adrian Porumboiu, va primã va fi asiguratã de producþia obþinutã finanþare comunitarã în valoare de pânã la
investi în acest an circa 18 milioane de euro de pe o suprafaþã de circa 15.000 hectare 50% din costul acestora. Proiectele Marco
pentru construcþia unei fabrici de combustibil cultivate cu rapiþã, soia, floarea soarelui ºi, Polo urmãresc reducerea aglomerãrilor
biodiesel la Vaslui, materia primã urmând sã posibil, porumb. Potrivit normelor europene, rutiere, protejarea mediului. Programul Marco
fie asiguratã din producþia proprie, informeazã România, alãturi de toate þãrile europene, Polo (pentru perioada 2003-2006) are un
Mediafax. Construcþia unitãþii urmeazã sã fie trebuie sã ia mãsuri în vederea înlocuirii buget de aproximativ 100 milioane euro ºi
benzinei ºi motorinei utilizate în transport cu este destinat exclusiv îmbunãtãþirii serviciilor
biocombustibil, care ar urma sã reprezinte de transport de mãrfuri, altele decât cele
2% din consumul total în acest an ºi 20% rutiere. Programul Marco Polo I cuprinde trei
în anul 2020. Preþul unui litru de biodiesel, tipuri de acþiuni: de transfer modal, cu rol
fãrã accize ºi taxe, este mult mai mic faþã catalizator ºi acþiuni de învãþare în comun –
de cel al unui litru de motorinã. Pânã în pre- stimularea cooperãrii pe piaþa logisticii
zent, mai multe companii ºi-au manifestat îndreptate spre îmbunãtãþirea cooperãrii ºi
intenþia de a produce biodiesel în România: rãspândirea know-how-ului. Programul Marco
grupul portughez Martifer, la Lehliu, ºi pro- Polo II (pentru perioada 2007-2013) este
ducãtorul de ulei Argus Constanþa. deocamdatã în faza de proiect.

10 Cargo România 4/2006


FLASH

MAN LE cu tracþiune
integralã pentru armatã Vânzãri record datoritã
În prezent, se aflã în derulare un contract
conform cãruia MAN trebuie sã livreze 89 produselor inovative
vehicule MAN LE 10.220 4x4 BB cãtre DaimlerChrysler a vândut aproximativ
compania BwFuhrparkService, care asigurã 148.000 de camioane Mercedes-Benz în
vehicule pentru Forþele Armate Germane lumea întreagã anul trecut, cu aproximativ
(Bundeswehr). Compania a selectat 8% mai mult decât în anul 2004, care a
camioanele MAN pentru manevrarea ºi reprezentat la rândul sãu un an record
tractarea pe piste a avioanelor de luptã (137.000 unitãþi). Acest succes al diviziei de
Phantom ºi Tornado ºi, în viitor, Eurofighter. camioane Europa/America Latinã (Mercedes-
Modelul comandat este versiunea cu Benz) s-a datorat încã o datã navei amiral,
tracþiune integralã a MAN LE 10.220, cea de-a doua generaþie de camioane Actros, vândut 66.000). Diviziile de camioane NAFTA,
propulsat de un motor cu ºase cilindri în dar ºi modelelor Atego ºi Axor. Cele trei pro- Fuso, Europa/America Latinã ca ºi Centrul
linie care dezvoltã 220 CP. Vehiculele sunt duse sunt deja disponibile cu tehnologia die- de Creaþie al Camioanelor (TPC) s-au unit,
echipate cu cabinã medie, cu trei locuri ºi sel BlueTec îndeplinind astfel normele de po- pentru a consolida toate activitãþile legate
cu caroserie basculabilã pe trei pãrþi. luare EURO 4 ºi 5. Vânzãrile în piaþa de bazã, de camioane sub o singurã umbrelã, „Divizia
Europa de Vest, au crescut cu 12%, ajungând de Camioane DaimlerChrysler“ ce funcþio-
Anvelope economice la 74.100 de unitãþi anul trecut (în 2004 s-au neazã efectiv de la 1 martie 2006.
de la Michelin
Grupul francez Michelin intenþioneazã sã
realizeze noi modele de anvelope care sã Iveco în pas cu moda
permitã economisirea de combustibil prin „Saturday Truck þional al Iveco, Lungo Stura Lazio. Designerul
reducerea forþei de frecare. Potrivit Fever“ este numele ºi-a prezentat cele mai noi creaþii ale sale
reprezentaþilor companiei, pânã în 2030, evenimentului or- pentru Iveco Casual Wear (îmbrãcãminte le-
Michelin îºi propune ca toate anvelopele ganizat de cãtre jerã) pentru sezonul primãvarã-varã, cu imagini
Michelin aflate în circulaþie sã nu utilizeze nici Iveco în colaborare de detalii Iveco imprimate pe tricouri, jachete
un litru de benzinã în plus faþã de momentul cu Walter Dang, un ºi pantaloni. A mai fost prezentatã, în cadrul
actual. Dezvoltarea procesului tehnologic va designer binecu- evenimentului, colecþia „Piemonte Arte“, îm-
permite Michelin sã reducã la jumãtate nivelul noscut în Italia, ca brãcãminte inspiratã de artã ºi acompaniatã
forþei de frecare pânã în 2030. Acest lucru nu parte a iniþiativelor de genþi ºi alte accesorii create de Mialuis.
va însemna însã cã anvelopele se vor ieftini, care au marcat Jo- Deºi lumea modei este un mediu nou
întrucât preþul materiilor prime va continua sã curile Olimpice de Iarnã de la Torino 2006. pentru Iveco, stilul nu mai este de mult o nou-
creascã. Preþul acestor materiale a avansat Dang, care a realizat uniformele pentru hos- tate. Cele mai recente exemple sunt colabo-
anul trecut cu 15%, generând cheltuieli de tess-ele Iveco de la Jocurile Olimpice, a fost rarea cu Bertone pentru designul lui EURO-
455 de milioane de euro, iar pentru 2006 invitat sã împleteascã douã lumi aparent CARGO ºi cooperarea cu Pininfarina pentru
este prognozatã o creºtere de 11%. diferite – camioanele ºi moda vestimentarã, Domino, noul model din gama Irisbus Gran-
la sfârºitul lunii februarie la Centrul Multifunc- turismo.
Blocaje dupã blocaje
pe Valea Oltului
La jumãtatea lunii martie, circulaþia pe
Valea Oltului a fost din nou întreruptã
Un an bun pentru TNT
pentru câteva zile, când zeci de tone de TNT N.V., liderul mondial în domeniul curie- þionari a fost de 659 milioane de euro, divi-
pietre s-au desprins din versant pe raza ratului expres de tip business-to-business, dendul anual per acþiune fiind cu 10,5% mai
localitãþii Boiþa, din judeþul Sibiu – ºi-a anunþat rezultatele financiare corespun- mare.
informeazã Mediafax. Dupã ce au lucrat zãtoare celui de-al patru-
mai bine de 12 ore, drumarii au reuºit lea trimestru al anului
deblocarea ºoselei, iar Valea Oltului a fost 2005 ºi, totodatã, primele
deschisã circulaþiei. Însã a doua zi au cãzut rezultate de ansamblu
din nou pietre ºi copaci din versant, iar pentru anul trecut. TNT a
echipele de muncitori au fost nevoite sã raportat performanþe ope-
intervinã încã o datã. Cât timp a fost raþionale ridicate, genera-
blocatã Valea Oltului, traficul rutier a fost te de gradul sporit de in-
deviat pe rute ocolitoare. Ministrul tegrare al reþelei. Astfel,
Transporturilor spune cã proiectanþii venitul rezultat în cursul
urmeazã sã stabileascã o soluþie definitivã anului trecut a ajuns la
de consolidare ºi un proiect pentru o nouã 10,1 miliarde de euro, în-
bandã de circulaþie. În ultimele luni, registrându-se o creºtere
circulaþia rutierã pe Valea Oltului a fost de 11% faþã de anul ante-
PUBLICITATE

blocatã de mai multe ori în urma cãderilor rior. Volumul total al divi-
de stânci. dendelor plãtite cãtre ac-

4/2006 Cargo România 11


AUTORIZAÞII

Italienii calcã
„pe bec“
De fiecare datã vorbim despre ºme- Totul a început în timpul unui control cepând cu 1 mai 2005), la alte douã firme
cheriile la care apeleazã românii de rutinã în trafic, în prima parte a lunii fe- italiene FTI AUT.TI SAS ºi SALVIOLI ADRIANO.
pentru a creºte gradul de utilizare bruarie. Inspectorii ARR au cerut autorizaþia Iar semnele de întrebare nu s-au oprit aici.
a autorizaþiilor. Dar ºi despre sanc- de transport internaþional în cazul unui ªoferul român figura ca fiind angajat cu
þiunile usturãtoare pe care le decid camion italian. Vehiculul, aflat în proprieta- carte de muncã în cadrul societãþii GAE
autoritãþile strãine. Camioane con- tea companiei italiene GAE.TRA, era închi- TRA RO din Oradea, filiala companiei itali-
fiscate, amenzi de mii de euro ºi riat firmei FTI AUT.TI SAS, pe numele cãreia ene GAE.TRA în România. Altfel spus, camio-
parcãri plãtite la suprapreþ. Iar din ministerul italian emisese o autorizaþie de nul aparþinând firmei italiene GAE.TRA era
acest punct de vedere Italia repre- România. Problema a apãrut în momentul închiriat în acelaºi timp de alte douã so-
zintã o adevãratã „vale a plângerii“ în care s-a constatat cã autorizaþia emisã cietãþi conaþionale ºi condus de un ºofer
pentru operatorii români. Chiar dacã pe 2005 era expiratã, iar ºoferul a prezentat angajat în România.
nu se fac întotdeauna vinovaþi de în- o nouã autorizaþie, pe 2006. Aceasta era Aceasta în condiþiile în care documen-
cãlcarea unor reguli bilaterale. Nici perfect valabilã, dar era eliberatã pe o altã tele CMR ºi TIR erau completate pe numele
operatorii italieni nu sunt însã uºã firmã, SALVIOLI ADRIANO. Pe aceeaºi ma- societãþii din Italia, iar omoloaga sa din
de bisericã. Inspectorii ARR au de- ºinã însã. Practic, conform documentelor România emitea facturile. Mergând mai
pistat recent cazul unei firme itali- prezentate inspectorilor ARR, GAE.TRA departe, se poate spune cã este vorba des-
ene (sau mai bine spus a unui hol- închiriase acelaºi camion, marca DAF, cu pre servicii de transport prestate de o firmã
ding), care pare cã þine de domeniul nr. de înmatriculare CT 732 YN, în acelaºi italianã (nu se ºtie exact care) dar facturate
fantasticului. timp (adicã pentru o perioadã de un an în- de o firmã din România. 
AUTORIZAÞII

Camionul italian era închiriat în acelaºi timp pe mai multe firme, avea la bord douã autorizaþii ºi era condus de un ºofer angajat în România.

 22 de miliarde de lei vechi România 3-5 camioane. ªoferul român pre- 2,2 milioane de lei noi. În acest context,
venituri necuvenite lua vehiculul la graniþa dintre Italia ºi Slo- firma a fost amendatã de inspectorii fiscali
Verificãrile iniþiate de inspectorii ARR venia, pânã unde transportul era fãcut de cu 3.000 de lei noi.
au implicat, într-o etapã urmãtoare, repre- un ºofer italian. La întoarcere, schimbul Autoritãþile române au descoperit cã a-
zentanþi ai Poliþiei Economice, Gãrzii Finan- era fãcut în aceeaºi locaþie. Facturile erau celeaºi camioane erau închiriate în acelaºi
ciare ºi Biroului pentru Combaterea Crimei emise de GAE TRA RO, care nu apãrea însã timp mai multor firme din România, Italia ºi
Organizate ºi a Spãlãrii Banilor. În final, pe documentele de transport ºi, conform Polonia. Iar contractele de închiriere nici mã-
cercetãrile au fost extinse ºi în Italia, fiind legislaþiei româneºti în vigoare, nu avea car nu erau legal încheiate. Conform legislaþiei
constituitã o comisie rogatorie. voie sã presteze servicii de transport cu italiene, acestea ar fi trebuit înregistrate la
Controlul extins a adus la suprafaþã autovehicule înregistrate în strãinãtate. Mai fisc. Totul ar pãrea o modalitate de a masca
venituri „necuvenite“ în valoare de 22 de ales în condiþiile în care autoritatea românã autorizaþiile. Se pune însã întrebarea: de ce
miliarde de lei vechi, facturate ºi încasate de profil nu fusese anunþatã. De menþionat au nevoie italienii de astfel de tertipuri când
de GAE TRA RO, într-o perioadã de 7 luni. cã, potrivit unei informãri transmise de Gar- au destule autorizaþii de România? Cel puþin
Aceastã sumã împreunã cu alte 200.000 da Financiarã Bihor cãtre ARR, firma GAE judecând dupã faptul cã nu îºi epuizeazã
de euro expediate de firma italianã fac o- TRA RO are ca activitate principalã înregis- niciodatã contingentul. Semne de întrebare
biectul unui dosar penal în cadrul cãruia sunt tratã la Registrul Comerþului, transportul se ridicã ºi în ceea ce priveºte modul în care
urmãriþi administratorul (italian) ºi directo- intern de mãrfuri. În urma verificãrilor, s-a emite Ministerul italian al Transporturilor au-
rul (român), în vederea confiscãrii ca venituri constat însã cã, în cursul anului 2005, a torizaþiile de transport internaþional.
necuvenite. prestat servicii de transport internaþional
ºi intermedieri în domeniu, fãrã a deþine Epilog
Un mecanism licenþã de transport în acest sens. De altfel, Între timp, adicã la începutul lunii febru-
bine pus la punct starea de fapt a fost descrisã ºi de direc- arie 2006, a fost înfiinþatã în Oradea ºi
Dar cum a funcþionat mecanismul de torul societãþii într-o notã explicativã cerutã GAE TRA LOGISTIC RO, care a preluat acti-
transport pus la cale de italieni, care nu a de Garda Financiarã. vitatea de intermedieri în transporturi, dupã
putut fi stabilit decât dupã ce au fost cer- Conform balanþei de verificãri înregis- ce GAE TRA RO a intrat în vizorul autoritã-
cetate documentele contabile? tratã în contabilitatea societãþii la 31 de- þilor.
Compania GAE.TRA, cu filiale în mai cembrie 2005, firma a obþinut din transport
multe state din Europa, expedia lunar cãtre de marfã ºi intermedieri în domeniu peste Meda BORCESCU 

14 Cargo România 4/2006


AUTORIZAÞII

Culmea returnãrii
Autorizaþii false s-au folosit ºi se mai lui trecut. „Lista celor care nu au returnat acum, dar în momentul în care cãrãuºul
folosesc încã. Uneori sunt depistate autorizaþii este foarte lungã. Practic, sunt va solicita eliberarea autorizaþiilor va fi re-
de autoritãþi dar, de cele mai multe foarte puþine excepþii printre cãrãuºi, care fuzat dacã nu îndeplineºte criteriile privind
ori, rãmân în zona gri a pieþei, gene- nu sunt citaþi în acest document“, ne-a de- returnatele. „Am stabilit acest prag, repre-
rând o adevãratã bursã de profil. clarat Eduard Lovin. În general, numãrul zentând dublul parcului, în urma discuþiilor
Dar nu mi-aº fi închipuit cã voi afla autorizaþiilor nereturnate pe o anumitã re- purtate cu reprezentanþii Ministerului Trans-
vreodatã cã existã cazuri de socie- laþie variazã între câteva ºi pânã la peste portului ºi ai asociaþiilor profesionale. Vom
tãþi de transport care, odatã cu do- 100. Datele ar putea fi însã mai elocvente fi foarte stricþi în special în ceea ce priveºte
cumentele legale, au returnat la dacã cifrele privind nereturnatele ar putea þãrile cu probleme precum Ungaria, Austria,
IGCTI ºi autorizaþiile false. Sã pui fi completate cu informaþii privind procentul Germania, Cehia, Italia, Slovenia, Spania
falsul, cu bunã credinþã, în mâna acestora în totalul autorizaþiilor primite de sau Ucraina“, a explicat Eduard Lovin.
autoritãþilor reprezintã, fãrã doar ºi fiecare transportator în parte.
poate, „Culmea returnãrii“. 15 falsuri ºi
Stocul conteazã 80 de autorizaþii „plimbate“
Inspectoratul General pentru Comuni- Rezultatele privind gradul de returnare La capitolul falsuri, reprezentanþii IGCTI
caþii ºi Tehnologia Informaþiei (IGCTI) a fi- a autorizaþiilor în 2005 nu vor influenþa, au trecut 15 autorizaþii – surprinzãtor – u-
nalizat la sfârºitul lunii martie o analizã pri- însã, alocarea pentru 2006, fiind vorba nele dintre ele returnate de transportatori.
vind returnarea autorizaþiilor bilaterale ºi despre un contingent diferit. Totuºi, se Cele mai multe au fost însã obþinute de pe
autorizaþiile false depistate în cursul anului schimbã socotelile. Aºa cum anunþam încã piaþã. Este vorba despre suporþi de autorizaþii
2005. Potrivit informaþiilor furnizate de din luna ianuarie, gradul de returnare a au- de tranzit comunitar, de timbre false, dar mai
Eduard Lovin, directorul executiv al IGCTI, torizaþiilor va influenþa, în mod direct, dis- ales despre autorizaþii de Ungaria false.
aproximativ 23.000 de autorizaþii nu au tribuþia lor în cursul acestui an. Existenþa De asemenea, 80 de autorizaþii de diferite
fost returnate de cãrãuºi, în condiþiile în în stocul transportatorilor a unui numãr de tipuri au fost ridicate de anumiþi transporta-
care contingentul total pe 2005 s-a ridicat autorizaþii reprezentând dublul parcului va tori ºi folosite de alþii. „Angajaþii IGCTI au
la 498.552 autorizaþii. De menþionat cã bloca eliberarea de astfel de documente pe muncit mult ca sã-ºi dea seama ce auto-
aceastã cifrã cuprinde ºi autorizaþiile de relaþia respectivã. Cu alte cuvinte, atribuirea rizaþii au fost transferate ºi care erau fir-
Slovacia, relaþie liberalizatã în cursul anu- electronicã se va desfãºura ca ºi pânã mele vizate pentru cã, dacã în cazul unora
numele ambelor firme erau cla-
re, în cazul altora inscripþiile fu-
seserã ºterse“, a menþionat E-
duard Lovin.
Printre relaþiile pe care erau
emise autorizaþiile cu pricina se
numãrã Ungaria, Italia, Slovenia,
Serbia ºi Ucraina. De menþionat
cã rapoartele privind gradul de
returnare ºi autorizaþiile false
au fost transmise Ministerului
Transporturilor, pentru a lua mã-
suri în consecinþã. De aseme-
nea, IGCTI a trimis cãtre MTCT
o analizã privind relaþiile pe care
sunt necesare suplimentãri de
autorizaþii.
Astfel, în cazul Sloveniei, ar
fi necesar un plus de minim
15.000 de autorizaþii de tranzit,
în cazul Germaniei, cel puþin
30.000 de bucãþi, iar în cazul
Italiei un supliment de 20.000.
Analiza are la bazã comporta-
mentul cãrãuºilor la solicitarea
autorizaþiilor de transport interna-
þional.

„Culmea returnãrii“: sã fii atât de corect încât sã returnezi ºi autorizaþia falsã! Meda BORCESCU 

16 Cargo România 4/2006


CONFERINÞELE CARGO & BUS 2006 INTEGRARE UE

Uniunea Europeanã
bate la uºã
Directe, fãrã perdea ºi, mai ales, cu problemele breslei în prag de ade-
Transportatorii cautã
direcþia bunã

conþinut. Aºa s-au dorit discuþiile pri- rare la Uniunea Europeanã. Sub tema
lejuite de prima conferinþã Cargo & „Transportul rutier pe turnanta spre
Bus desfãºuratã la Arad, în data de Uniunea Europeanã“, conferinþa des-
7 martie. Reprezentanþi de prim rang fãºuratã la hotelul Continental a
ai administraþiei centrale ºi locale demonstrat (încã o datã în plus!) cã
au încercat sã ofere rãspunsuri celor nu existã integrare fãrã a fi luate,
100 de transportatori, care au dat întâi, în considerare problemele ac-
curs invitaþiei noastre de a dezbate tuale. Este, însã, vorba despre o sa-
bie cu douã tãiºuri. Mulþi dintre ope-
ratorii mici afirmã cã nu vor mai prinde
Primul pas integrarea din cauza frecuºurilor la
& Bus din 2006,
La prima Conferinþã Cargo care sunt supuºi. ªi totuºi... dacã
din Arad, Alba,
au participat transportatori supravieþuiesc pânã în 2007, lipsa
ºi Timiº. Parteneri
Caraº-Severin, Hunedoara unei strategii de abordare a pieþei
t Federaþia
în demersul nostru ne-au fos comunitare (sau extra-comunitare)
nsport (FORT) –
Operatorilor Români de Tra le va da mari bãtãi de cap. Asta în cel
Schmitz ºi
partener oficial, Rompetrol, mai bun caz. O privire de ansamblu
nþe , prilejuit de
Valvoline. Lanþul de conferi asupra situaþiei actuale, a regle-
pre zen þã a revistei
aniversarea a 10 ani de mentãrilor noi ºi plusului de concu-
va aco per i toatã þara,
pe piaþa româneascã, renþã pe care le va aduce Uniunea
evenimente în Cluj,
fiind programate astfel de Europeanã este, în acest context,
stanþa ºi Bacãu.
Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Con esenþialã pentru cei care vor sã îºi
ã, la Bucureºti,
Dupã Arad, ne întoarcem, îns mai conducã afacerea ºi dupã 2007.
sa exact 10 ani
unde, pe 25 mai, vom aniver
ãr al revistei
de la apariþia primului num Integrarea în sine presupune un amal-
go România).
Cargo & Bus (pe atunci Car gam de soluþii ºi inconveniente. Probleme principal generate de accentuarea concu-
noº tri pentru un nou
Sunteþi cu toþii invitaþii importante, precum cele privind autorizaþiile renþei – abia atunci vor deveni serioase. Sã
aut orit ãþil e.
dialog, în direct, cu de transport internaþional se vor rezolva ºtii care sunt puntele forte ºi ameninþãrile
de la sine în momentul aderãrii, altele – în pe care le va aduce intrarea în Uniunea Eu-

Cristian Stragea, organizarea acestui seminar. Am depãºit de aici pe la noi, în judeþul Arad. Este vorba de
prefectul judeþului Arad: mult etapa seminariilor protocolare în care culoarele auto, feroviar, aerian. (…) Pentru cã
„Primul impuls a fost sã-i într-adevãr bifãm o acþiune, iar lumea pleacã momentul integrãrii este foarte aproape, aº
suspectez pe cei de la mai mult sau mai puþin încrezãtoare în cele putea spune cã suntem deja în Europa; cred ºi
Cargo & Bus de iniþierea dezbãtute cu ocazia seminarului“. trebuie sã facem tot ce se poate pentru a
unui demers înþelept de pãtrunde în Europa, cu transportatorii noºtri în
marketing jurnalistic. Iosif Matula, preºedintele primul rând. Concurenþa va fi acerbã, dar
Aparenþele înºealã, însã, consiliului judeþean Arad: transportatorii români încep sã fie tot mai bine
întotdeauna, pentru cã discuþiile pe care le-am „Mã bucur cã aceastã pregãtiþi pentru a primi acest ºoc al integrãrii“.
avut în pregãtirea acestei conferinþe ºi serie de conferinþe Cargo &
discuþiile personale ºi cu domnul Schnick Bus începe la Arad. Gheorghe Falcã,
mi-au arãtat foarte clar cã acest demers vine Probabil cã organizatorii au primarul Aradului:
sã se constituie într-un suport real pentru avut argumente, ºi noi le „Am foarte mulþi prieteni
transportatorii profesioniºti. Riscul ca neaveniþii ºtim, le cunoaºtem. Pe de transportatori, unii care
sã-ºi dea cu pãrerea ºi sã emitã judecãþi de o parte, spunem noi, este dezvoltarea fãrã spun cã viaþa este grea,
valoare pe problematica transporturilor este precedent economicã, industrialã a alþii care au avut succes în
foarte mare, ºi din acest punct de vedere cu municipiului ºi judeþului Arad în general, dar ultimii 2-3 ani, dar ceea ce
atât mai lãudabil ºi de apreciat ºi de susþinut pe de altã parte suntem conºtienþi cã marile cred cã recunosc toþi este
este demersul celor de la Cargo & Bus în culoare de transport pãtrund în România pe cã anul 2007 nu va fi unul uºor. De aceea se

18 Cargo România 4/2006


INTEGRARE UE CONFERINÞELE CARGO & BUS 2006

ropeanã ºi, mai ales, care este segmentul ci ºi strategia adoptatã de manager (dacã
de piaþã câºtigãtor þinând cont de capaci- existã una). Hãituiþi de problemele de zi cu
tatea firmei, reprezintã din start un avantaj zi, administratorii firmelor mici de transport
care ar trebui apreciat de orice manager uitã de viziunea strategicã. Asta poate
de transport. Iar dacã firmele mari, cu ca- tocmai din cauzã cã viitorul afacerii rãmâne
pacitãþi financiare suplimentare, vor con- incert. Existã însã câteva informaþii care
tracara mai uºor problemele integrãrii, ex- pot fi prinse din zbor, fãrã un consum sem-
perienþa statelor care au intrat în UE în nificativ de timp. Aceste elemente sau, mai
primul val demonstreazã cã societãþile mici bine spus, deschiderea managerului cãtre
ceea ce se întâmplã în jur, pot face la un
moment dat diferenþa dintre o firmã câºti-
gãtoare ºi una perdantã.
Se pune în acest context întrebarea: care
sunt informaþiile care se pot transforma în
oportunitãþi ºi care sunt cele care anunþã
viitoare probleme? Rãspunsul este complex
ºi poate fi conturat atât din legislaþie cât ºi
din elementele de piaþã.

O piaþã cu 400 de milioane de


consumatori
Uniunea Europeanã s-a nãscut ca o co-
munitate economicã ºi s-a dezvoltat în aceºti
aproape 50 de ani în jurul acestui concept.
Este practic o piaþã comunã, caracterizatã de
patru libertãþi numite fundamentale ºi con-
sacrate în tratat: libera circulaþie a bunurilor, acestei reguli fundamentale“, a declarat Florin
a persoanelor, a serviciilor ºi a capitalurilor. Tãrãºilã, consilier pe probleme de integrare
„O piaþã liberã, de 400 de milioane de în cadrul MTCT. „Avem ºansa de a sãri câteva
consumatori, în care regulile sunt aceleaºi etape ºi de a recupera decalajul produs de
pentru toþi. Aceasta este forþa Uniunii Euro- o jumãtate de secol de lipsã a concurenþei.
pene. (…) Este o piaþã în care toþi trebuie sã Integrarea europeanã nu este un scop în
porneascã de la aceleaºi premise, iar depar- sine, ci o cale spre modernism, o modalitate
tajarea trebuie sã se facã pe baze de eficienþã de accelerare a evoluþiei României“, a con-
economicã. Eficienþã în utilizarea resurselor, tinuat el.
eficienþã managerialã ºi organizatoricã. Orice Dar pot transportatorii români sã fruc-
sunt cele care vor resimþi, din plin, ºocul fel de discriminare bazatã pe naþionalitate tifice aceastã ºansã? Rãspunsul, sau cel
aderãrii. Definitorie pentru dezvoltarea (sau sau origine este echivalentul modern al unei puþin o mare parte din el, oferã datele pri-
dispariþia) firmei în noul context european blasfemii în interiorul Uniunii, iar instituþiile vind starea actualã a transporturilor româ-
nu este, însã, numai capacitatea financiarã, comunitare sunt adevãraþi câini de pazã ai neºti. 

impune o pregãtire serioasã. Eu sunt sigur cã lucru aratã cã, dacã ne legãm ºi de numãrul o finanþare importantã, dar Europa nu
fiecare îºi apãrã investiþia, iar noi care sprijinim transportatorilor din Arad, constatãm de fapt finanþeazã proiecte pe care noi nu dovedim cã
dezvoltarea economicã, cred cã suntem buni cã existã o legãturã importantã între dezvoltare oricum le-am realiza.
parteneri pentru cã, în Arad, cu fiecare firmã ºi transport“. De aici, rezultã o sarcinã foarte importantã
care apare, creºte cererea de transport. Aradul pentru autoritãþile locale ºi pentru MTCT în
este un oraº cu zone industriale bine definite. Adrian Niþu, consilier de stat, ceea ce priveºte pregãtirea documentaþiei ºi a
Urmeazã în acest an sã dezvoltãm o nouã Cabinet ministru de stat fazelor incipiente ale proiectelor de investiþii.
zonã industrialã, care va avea pentru coordonarea activitãþilor De asemenea, avem ºi iniþiative legislative.
o suprafaþã de 110 ha. din domeniul economic: De exemplu, în ceea ce priveºte achiziþiile
Aceasta ne va permite, peste doi ani, sã avem „Realizarea infrastructurii publice, se fac ajustãri, tocmai pentru a mãri
la dispoziþie o mare cantitate de marfã care va rutiere reprezintã un viteza de realizare a proiectelor ºi pentru a
lua drumul Vestului. Mi-ar fi plãcut ca foarte domeniu prioritar al reduce termenele de proiectare ºi licitaþie ºi a
multe oraºe din þara aceasta sã fi avut acest Guvernului. În general, comasa niºte etape din proces, de la studiul
principiu al zonelor industriale ºi cred cã putem spune cã la acest de fezabilitate ºi pânã la recepþia finalã.
România ar fi ajuns în altã poziþie în momentul moment Ministerul În ceea ce priveºte judeþul Arad, pentru
în care aderãm la UE. Vã pot spune cã în Transporturilor are pregãtitã toatã drumurile naþionale sunt prevãzuþi în 2006,
judeþul Arad balanþa comercialã este pozitivã. documentaþia pentru a declanºa un program 34,3 milioane lei noi, din care pentru variante
Aradul face parte din puþinele judeþe unde puternic de investiþii. Începând cu 2007, ocolitoare 32,85 milioane lei noi, iar pentru
exportãm mai mult decât importãm. Acest fondurile structurale ºi de coeziune vor asigura poduri 1,4 milioane de lei noi“.

4/2006 Cargo România 19


CONFERINÞELE CARGO & BUS 2006 INTEGRARE UE

 Dinamicã îmbucurãtoare la agenþia de profil


Potrivit ºefului ARR, Ioan Tãtar, care ca- a crescut an de an,
racterizeazã transporturile drept cel mai pe fondul majorãrii
dinamic sector, numãrul cãrãuºilor înscriºi comenzilor.
„Creºteri substan-
þiale au avut loc din
Punctele unde crãm: 2003 pânã în 2005,
ne cere UE sã mai lu de aproape 25%.
e comune sau
• Crearea unor baze de dat Este un salt extraor-
or, accesibile
inter-conectate ale autoritãþil dinar“, a precizat Ioan
lice nþe, ºoferi,
tuturor inclusiv în trafic – Tãtar. El a adãugat,
contravenþii, vehicule etc .
ãrului însã, cã existã anu-
• Revizuirea structurii ºi num mite aspecte care
esa r pen tru control.
personalului nec trebuie sã dea de
pre gãt irii ace sto ra ºi
Intensificarea gândit, atunci când
r spe cia liºt i în con trolul
instruirea uno se pune problema
icu loase.
transporturilor de mãrfuri per integrãrii în UE. Unul
ins torilor.
pec
• Creºterea puterii legale a foarte important este
licenþiere a
• Revizuirea procedurilor de cel privind numãrul companiilor cu parcuri concurenþã. Este un element de bazã ºi, din
red uce rii birocraþiei.
operatorilor în sensul mici de pânã la 10 maºini. punctul acesta de vedere, vom avea proble-
ent e sol icit ate de la
Eventualele docum „Aceste societãþi sunt foarte fragile în me. Ce trebuie sã facem? În primul rând,
ãþi pot fi tra nsmise
diferite alte autorit pasul pe care îl facem în integrarea euro- trebuie sã schimbãm structura de parc în
ste a, fãr ã a ma i pune pe
direct între ace peanã. Care ar fi direcþia, în acest context? direcþia creºterii viabilitãþii. Parcul vechi
drumuri solicitanþii. Direcþia principalã este sã ne consolidãm trebuie utilizat pe distanþe scurte în trans-
de comunicare ºi
• Crearea unor mecanisme puterea economicã“, a apreciat directorul porturile interne ºi, încet, încet, parcul utili-
nu respectã
informare a publicului. Mulþi general ARR. În ceea ce priveºte evoluþia zat pe mari distanþe sã fie unul viabil cu
o cun osc … este un
legislaþia pentru cã nu parcului în funcþie de masa totalã, Ioan costuri ºi consumuri foarte reduse“, a men-
ace ºtia .
ajutor necesar pentru Tãtar a precizat cã ponderea cea mai mare þionat Ioan Tãtar.
CNADNR pentru
• Creºterea presiunii asupra este deþinutã de vehiculele de peste 12 to- La capitolul transport de persoane, ºeful
þie ºi pentru
crearea de spaþii de inspec ne. „Datoritã creºterii producþiei ºi a con- ARR susþine cã, în ultimii patru ani, micro-
perioadele de
respectarea normelor privind diþiilor de circulaþie, se va constata o ten- buzele au început sã ocupe întreaga piaþã
rcãri).
conducere ºi de odihnã (pa dinþã de majorare a capacitãþii de transport, de transport. În paralel, numãrul compani-
irea mã sur ii de a inte rzice
• Revizu a mijlocului pe unitatea de transport“, a com- ilor care activeazã în transportul naþional
am enzi cash. Nu
inspectorilor sã încaseze pletat el. de mãrfuri a crescut în medie cu 8% pe
în com baterea
este o mãsurã eficientã Pe de altã parte, datele privind vechi- an. „În ceea ce priveºte transportul interna-
corupþiei. mea parcului nu sunt tocmai îmbucurãtoa- þional, avem creºteri substanþiale. În ultima
gãtirii
• Creºterea calitativã a pre re, cele mai multe vehicule având peste perioadã, aceste majorãri s-au limitat din
cel or imp lica þi în
profesionale a 10 ani, „ceea ce denotã fragilitate ºi din cauza accentuãrii concurenþei. ªi parcul
e rut iere – ºof eri, consilieri de
transporturil punct de vedere al costurilor“. „Costurile deþinut de companii a crescut an de an“,
nate etc.
siguranþã, persoane desem au o importanþã extraordinar de mare în a mai spus Ioan Tãtar.

Ioan Tãtar, tendinþã se va intensifica mai târziu când nu va mare pe cât se aºteaptã. ªocul nu va fi atât de
directorul general ARR: mai exista nici un fel de problemã sã te muþi cu mare asupra micilor transportatori, cel puþin din
„Care ar fi direcþia? Direcþia firmã, cu familie cu tot, în altã þarã“. punctul de vedere al regulilor ºi al normelor.
principalã este sã ne Într-adevãr, condiþiile de concurenþã s-ar putea
consolidãm puterea Florin Tãrãºilã, sã creeze o presiune suplimentarã. Existã, însã,
economicã, sã creºtem consilier pe probleme de instrumente prin care ne putem apãra de
capacitatea ºi sã ne folosim integrare în cadrul MTCT: concurenþã neloialã. Avem legislaþie în acest
de avantajele holdingurilor. „95% din legislaþia sens. De asemenea, Uniunea Europeanã,
Urmeazã sã fie publicatã legea holdingului ºi, în comunitarã a fost transpusã tocmai prin prisma faptului cã acolo cuvântul de
acest context, în curând, va exista ºi aceastã deja ºi se aplicã în ordine este piaþa liberã, concurenþa, toate
posibilitate, ca micile întreprinderi sã formeze România. Mai bine sau mai instituþiile de piaþã sunt ca niºte «câini de pazã».
holdinguri pentru a face faþã la o concurenþã pe puþin bine. Controalele se Ei sunt primii care încearcã sã observe aceste
care o simþim din ce în ce mai apãsãtoare. (…) fac mai bine sau mai puþin distorsiuni ale concurenþei“.
Vã avertizez, bazându-mã pe experienþa altor bine. Poate cã mai sunt multe locuri unde
state proaspãt aderate. Ca sã se ocoleascã putem sã mai reducem din birocraþie, sunt Mirko Atanackovic – directorul
aceastã perioadã de interdicþii s-au mutat flote multe locuri unde am putea sã nu mai cerem reprezentanþei Camerei de
întregi. Practic, li s-a pus un alt steag în faþã, ºi 7.000 de acte pentru eliberarea unei licenþe ºi Comerþ a Serbiei în România:
flote din Olanda s-au mutat în Ungaria, flote din sã punem autoritãþile sã vorbeascã între ele. În „Transportatorii din Serbia ºi cei din România
Germania s-au dus în Lituania, iar aceastã principiu, ºocul integrãrii nu va fi, însã, atât de au probleme foarte asemãnãtoare. Cãrãuºii

20 Cargo România 4/2006


PUBLICITATE

Transport la liber. Sau aproape... comunitarã. Atenþie însã, conform explicaþi- fãrã a mai avea stresul autorizaþiilor. În
Din 2007, odatã cu aderarea, cãrãuºii ilor primite din partea ºefului ARR, din plus, vor scãpa de taxe discriminatorii pre-
români scapã de coºmarul autorizaþiilor, 2007, condiþia privind capacitatea financia- cum taxa de Ungaria (aplicatã cãrãuºilor ne-
transportul realizându-se în interiorul UE rã nu va mai putea fi acoperitã în totalitate comunitari). În acest context, cel puþin o
pe baza unei licenþe comunitare. Potrivit prin intermediul unei asigurãri de risc, fiind perioadã de timp ar putea beneficia de
directorului general ARR, licenþã comunitarã necesare dovezi pentru fondurile proprii, avantajul pe care îl oferã costurile mai
vor putea solicita ºi primi toþi operatorii de credite sau garanþii. scãzute cu forþa de muncã. Beneficiile chel-
pe piaþa româneascã, având în vedere cã Cu alte cuvinte, operatorii români vor tuielilor mai mici i-ar putea ajuta sã fie mai
legislaþia a fost deja armonizatã cu cea intra în concurenþã directã cu cei europeni, activi pe piaþa europeanã, ºi sã depãºeascã 

români au chiar niºte probleme în plus, pentru schimb care va cuprinde România ºi Bulgaria, Augustin Hagiu, preºedintele
cã se apropie de aderarea la UE. ca viitoare membre ale UE, ºi alte state din Federaþiei Operatorilor
Noi suntem deocamdatã, zona balcanicã. Va fi o piaþã comunã de 55 Români de Transport:
mai departe de integrarea milioane de locuitori. Va fi o zonã largã de la „În perioada 2000-2004,
în Uniunea Europeanã. Dar Adriaticã ºi pânã la Marea Neagrã. De aceea, vã partea de dialog social din
altã cale nu existã. Trebuie rog sã vã îndreptaþi atenþia, nu numai cãtre MTCT nu a funcþionat
sã urmãm acelaºi drum. Europa de Vest, ci ºi cãtre Belgrad ºi zona absolut deloc. Aceastã
Este, însã, foarte important apropiatã pentru cã, din pãcate, dupã situaþie a fost valabilã, însã,
sã învãþãm din experienþa româneascã pentru evenimentele tragice din Serbia, relaþiile ºi pentru celelalte ministere.
a nu repeta aceleaºi greºeli. Din iunie 2005, la bilaterale nu mai sunt aºa de dezvoltate. Avem Acum, avem promisiunea cã începem sã
Timiºoara, s-a deschis reprezentanþa Camerei nevoie ºi de transport ºi de utilitãþi ºi de lucrãm. Cât ne va permite timpul, pânã la
de Comerþ a Serbiei în România. Am început colaborãri în alte domenii economice. Din sfârºitul anului, vom încerca sã gãsim cele mai
activitatea în toate domeniile economice de pãcate, eu pot sã constat cã noi suntem atât de bune soluþii pentru a sprijini branºa
importanþã majorã în cadrul relaþiilor bilaterale. aproape dar, în acelaºi timp, în anumite domenii transportatorilor români. Legislaþia actualã, sau
Cred cã avem un mare interes privind ºi foarte departe. Nu avem linie aerianã între cea care se va aplica din 2007, nu este fãcutã
colaborarea în domeniul transporturilor. Aveþi România ºi Serbia, existã un singur tren, iar din doar pentru noi. Toþi ceilalþi operatori strãini care
în noi un partener deschis la colaborare ºi vã punctul de vedere al legãturii rutiere, stãm vor investi în România vor trebui sã funcþioneze
stãm la dispoziþie indiferent de informaþiile foarte prost. Putem face, însã, eforturi pentru a pe baza aceloraºi legi. A intra în Comunitatea
cerute. Acum se pregãteºte o zonã de liber schimba aceastã situaþie în interesul reciproc“. Europeanã nu înseamnã cã trebuie sã disparã o

4/2006 Cargo România 21


CONFERINÞELE CARGO & BUS 2006 INTEGRARE UE

 faza transportului Vama pe drumul


bilateral, preferat în cãtre Uniune
acest moment de Schimbãri se vor produce ºi în vamã
cei mai mulþi cãrã- odatã cu aderarea. Practic, punctele de
uºi care lucreazã frontierã aflate în Vestul României îºi vor
pe internaþional. O pierde importanþa, în favoarea celor din
astfel de intrare ar Nord ºi Est, care vor deveni, practic, graniþe
trebui însã pregãti- ale Uniunii Europene.
tã încã de pe acum, Aceastã metamorfozã va fi, însã, acom-
printr-un studiu al paniatã de o serie de elemente noi care
pieþei externe ºi prin însoþesc integrarea. În plus, de la 1 ianuarie,
identificarea poten- România a aderat la Convenþia Tranzitului
þialilor beneficiari. Comun, fiind totodatã introdus noul sistem
Din nou, se pune pro- computerizat de tranzit.
blema unei abordãri „Din 15 martie, acest sistem poate fi
strategice a activi- utilizat ºi pentru mãrfurile transportate pe
tãþii de transport. cale feratã“, a precizat directorul DRV Arad,
Mai ales dacã a- Aurel Matiuþ.
vem în vedere ceea „ANV ºi-a stabilit anumite direcþii în con-
ce s-a întâmplat în UE imediat dupã libe- blice (contra platã). Pentru serviciile ocazio- textul aderãrii la UE. Mãsurile pornesc de
ralizarea pieþei.„Analiºtii care prevedeau nale este nevoie doar de un formular, iar la funcþiile de bazã pe care instituþia vamalã
apariþia haosului pe piaþa de transport au pentru serviciile regulate speciale este ne- o îndeplineºte în contextul aderãrii la UE“,
fost contraziºi de realitate. Practic, cei mai voie de un contract între organizator ºi ope- a explicat Aurel Matiuþ. Printre schimbãrile
competitivi operatori au fost cei care ofereau rator. Pentru transportul în cont propriu se la care va fi supus sistemul vamal se numã-
cele mai bune servicii. Cei care au beneficiat cere doar un certificat eliberat de autorita- rã atribuirea de noi sarcini pe linia adminis-
cel mai mult de liberalizare nu au fost cei tea competentã a statului unde este stabilit trãrii altor categorii de impozite, precum
incorecþi ºi iresponsabili din punct de vedere operatorul. Cabotajul de persoane este încã accizele ºi taxa pe valoare adãugatã. În
al siguranþei, ci mai degrabã cei mai serioºi, limitat, în principiu, fiind permis doar în ca- paralel, se doreºte generalizarea procedu-
cu o bazã sãnãtoasã de clienþi ºi management zul serviciilor regulate speciale ºi a celor rilor de vãmuire simplificatã în rândul agen-
eficient – cel mai ieftin nu înseamnã neapãrat ocazionale. Este permis pentru serviciile re- þilor economici, care înregistreazã un volum
cel mai bun, iar piaþa i-a preferat pe cei mai gulate, temporar, doar dacã face parte dintr-un semnificativ de operaþiuni vamale.
buni“, a explicat Florin Tãrãºilã. transport internaþional (de exemplu: un „Procedurile simplificate pot fi utilizate
Dacã în cazul transportului de marfã operator italian poate transporta pasageri de orice persoanã juridicã românã dacã
piaþa este total liberalizatã, în condiþiile în între Lyon ºi Paris doar în condiþiile în care sunt îndeplinite anumite condiþii. Autoriza-
care pentru cabotaj se pãstreazã o perioadã opereazã transport regulat pe linia Torino- rea presupune însã o auditare prealabilã
de tranziþie de trei ani dupã momentul inte- Lyon-Paris-Bruxelles) ºi doar cu respectarea de cãtre autoritatea vamalã“, a explicat
grãrii, în cazul transportului de persoane legislaþiei interne a statului în care se face Aurel Matiuþ. El a subliniat cã se are în ve-
numai cursele ocazionale vor fi liberalizate. cabotaj (eventuale autorizaþii, condiþii legate dere sã se ajungã la un procent de 5% în
„Este în continuare nevoie de autorizaþii de rute, periodicitate etc)“, a explicat Florin cazul controlului fizic, în condiþiile în care
naþionale pentru transporturile regulate pu- Tãrãºilã situaþia existentã în UE. acesta se aplicã în prezent în România în

naþie sau o breaslã. Trebuie sã fim uniþi ºi sã nu pãcate, în România, dupã ce s-a negociat probleme cu societãþile de leasing ºi poate aþi
ne gândim la interesul personal, pentru cã altfel Capitolul 9 privind transporturile, nu s-a mai semnat contracte fãrã sã fiþi foarte atenþi la
ne aflãm pe o tarla ºi nu avem ce cãuta într-o fãcut o strategie pe termen mediu ºi scurt. conþinutul lor. ªi toate acestea vi se sparg
asociaþie. Important este sã nu mai dãm unii În acest context, lunile care acum în cap, chiar când ne apropiem de
într-alþii cu pietre; ne corectãm între noi ºi mai sunt pânã la integrare integrarea în Uniunea Europeanã. Trebuie sã
lucrãm efectiv. Managerul de transport trebuie sunt prea puþine ca sã facem faþã, însã, concurenþei strãinilor. Odatã
sã facã transport, dar sã fie parte dintr-o salveze multe dintre firmele cu aderarea, vom fi în condiþii de egalitate cu
structurã asociativã în care 1-2 reprezentanþi, care au probleme. ªtiu cã aceºti strãini. Mi-e teamã, însã, cã aceste luni
care sunt bine poziþionaþi din punct de vedere v-au dat fiori afirmaþiile care au rãmas sunt prea puþine pentru a mai
informaþional, merg alãturi de cei care sunt autoritãþilor potrivit cãrora nu vor mai conta gãsi soluþii miraculoase. Soluþiile pe care le
corecþi ºi vor sã facã treabã, ºi împreunã cu firmele mici, ci doar firmele cu multe propunem noi ca organizaþie patronalã se
autoritãþile rezolvã problemele care apar“. camioane. Eu nu cred cã este chiar aºa. canalizeazã pe douã direcþii importante. Prima
Pentru cã dacã în UE au apãrut companii mari, þine de crearea unei mentalitãþi asociative,
Cosmin Galu, au apãrut ºi pentru cã s-au format din pentru a adopta soluþii benefice din punct de
directorul executiv al Asociaþiei companii mici, prin asociere. ªi-au dat seama vedere comercial. Reducerea costurilor, mai
Patronale a Transportatorilor cã nu mai pot rãmâne cu 2-3 camioane ºi s-au multe firme negociind anumite contracte
Europa 2002: asociat, ºi au încercat sã funcþioneze ca o comerciale, este un segment pe care trebuie
„Putem uita cã vom primi un mare sprijin în structurã. ªtiu cã vã este greu sã vã asociaþi, sã mergem. Trebuie, de asemenea, sã ne
lunile urmãtoare din partea statului român. Din dupã ce timp de 15 ani aþi clãdit o firmã, aveþi reducem costurile fiind foarte atenþi ºi la ce fac

22 Cargo România 4/2006


PUBLICITATE

cazul a 40% din totalul transporturilor. sistem al competenþelor acestora, inclusiv trecere a frontierei, prin adoptarea modele-
Eliminarea corupþiei se aflã, de asemenea, în materia eliberãrii anumitor autorizaþii, lor vãmilor statelor membre ale UE.
potrivit directorului DRV Arad, pe agenda cerute în exces de legislaþia în vigoare, Alte obiective în vederea aderãrii la UE
autoritãþii vamale. „La nivelul autoritãþii precum ºi crearea unui mecanism trans- sunt înfiinþarea unei ºcoli naþionale a
vamale a fost elaborat un plan împotriva parent de stimulare materialã a perso- autoritãþii vamale, reglementarea procedu-
corupþiei cu mãsuri concrete pentru anul nalului vamal“, a completat Aurel Matiuþ. rilor de intervenþie în cazul derulãrii ope-
2006. Pentru perioada imediat urmãtoare În plus, vor fi regândite sferele de com- raþiunilor vamale cu mãrfuri pirat ºi conti-
se vizeazã reorganizarea direcþiilor regio- petenþã a tuturor autoritãþilor statului care nuarea investiþiilor de securizare a frontierei
nale vamale, adicã regândirea întregului îºi desfãºoarã activitatea în punctele de de Nord ºi Est.

ºoferii. Cea de-a doua direcþie þine de Dan Schnick, profesioniºti ºi care ºtiu ce vor. De multe ori
segmentul guvernamental, unde noi, ca preºedintele Cargo Magazin: lipseºte poate încã degetul cu care sã arãtãm
asociaþie, trebuie sã sprijinim comunicarea „Importanþa transporturilor care este drumul cel mai scurt sau sã indicãm
dintre instituþiile statului ºi transportatori. Vã este mai mult decât ruta ocolitoare cea mai prielnicã pentru gropile
dau numai un exemplu privind comunicarea evidentã, atunci când se va din Europa, unele dintre ele poate puse în faþã
proastã cu autoritãþile. UE ºi-a asumat ridica bariera la 1 ianuarie dinadins. Pe acest drum dorim sã vã însoþim.
responsabilitatea ca, pânã în 2022, 80% din 2007, cum sperãm cu toþii. Transporturile româneºti au fost ºi sunt una
transporturile efectuate pe teritoriul UE sã fie La ora 0, un camion dintre cele mai dinamice ramuri ale economiei
intermodale. Implicit, ºi România va avea românesc va fi primul care va apela ºi se va româneºti ºi unul dintre cei mai puternici
aceastã obligaþie. În prezent, se dau fonduri de supune la regulile UE în clipa în care va depãºi ambasadori ai noºtri peste hotare. Orientarea
la Comunitatea Europeanã pentru genul acesta bariera. Poate va fi chiar de la Nãdlac, din transportatorilor români aproape în
de transport, prin intermediul programului Arad. Pe acest camion ºi pe toate cele care îl exclusivitate cãtre Vest este un lucru pe care
Marco Polo. Ministerul român al Transporturilor vor urma vrem sã le þinem pânã la capãt de trebuie, însã, sã îl regândim în anii care vin.
a dat însã publicitãþii aceste informaþii cu mai linie ºi înapoi spre România, pe ºoselele nu Ne îmbulzim cu toþii cãtre Vest, pentru cã acolo
puþin de o lunã înainte de termenul final de chiar aºa de drepte ale Uniunii Europene, este pâinea mai bunã. Dar tot acolo este ºi
depunere a proiectelor. A fost foarte greu precum sunt autostrãzile care o strãbat. concurenþa mai mare. În special transportatorii
pentru noi sã întocmim un proiect care sã Maºinile noastre sunt îndreptate de pe acum mici cu douã, trei, patru camioane pot câºtiga
aducã câteva milioane de euro pentru acest cu botul spre Europa, fãrã discuþie o flotã foarte bine fãcând pionierat pe pieþele pe care
gen de transport“. foarte tânãrã condusã de manageri ambiþioºi, cei mari nu se duc“.

4/2006 Cargo România 23


CONFERINÞELE CARGO & BUS 2006

Dialog în direct
Bineînþeles cã problemele curente Transportator: Mirko Atanackovic – directorul
ale firmelor de transport nu au putut O altã recomandare a Comunitãþii Euro- reprezentanþei Camerei de
fi ocolite la Arad. Lipsa autorizaþiilor pene constã în crearea de facilitãþi pentru Comerþ a Serbiei în România:
de transport internaþional, trata- achiziþionarea de autovehicule nepoluante. Dacã puteþi sã îmi daþi date concrete
mentul dur al autoritãþilor de peste Din 2000, transportatorii români au fost privind problemele întâmpinate, eu pot, în
hotare, problemele apãrute pe par- obligaþi sã-ºi achiziþioneze pentru interna- numele dumneavoastrã, sã trimit o plân-
cursul intern, distorsiunile pieþei au þional maºini noi fãrã a fi protejaþi sau gere cãtre statul sârb ºi sã anunþ organele
încins pe alocuri spiritele. Pentru cã încurajaþi într-un anume fel de cãtre stat. de stat pentru a proteja interesele transpor-
în multe cazuri informaþiile pe care În plus, prevederile privind întocmirea de tatorilor români. Aceasta, dacã îmi daþi mã-
le-au cerut cãrãuºii prezenþi la Con- dosare penale celor care transportã fãrã li- car un exemplu sau douã, fãrã sã fie neapã-
ferinþa Cargo & Bus de la Arad se cenþã mi se par cam exagerate. Nu cred cã rat necesare numele ºi prenumele. Eu voi
pot generaliza, oferind rãspunsuri pen- trebuie sã i se facã dosar penal unui trans- face, oricum, demersuri dupã aceastã dis-
tru alþi manageri de transport, am portator care a greºit. cuþie pentru a rezolva problema. (n.r.: la
decis sã spicuim în cele ce urmeazã data închiderii ediþiei, directorul reprezen-
câteva episoade din dialogul direct Ioan Tãtar: tanþei Camerei de Comerþ a Serbiei în Ro-
purtat la Arad. Întrucât informaþia Vrem sã eliminãm prevederea aceasta. mânia trimisese deja o scrisoare statului
este cea care primeazã, vom folosi Am preluat intervenþiile transportatorilor pen- sârb, prin care atrãgea atenþia asupra pro-
în cele ce urmeazã denumirea gene- tru cã anul trecut am avut 10.000 de dosare blemelor transportatorilor români).
ricã de „transportator“, fãrã a da de plângeri penale, am fãcut analiza efectului
detalii privind identitatea acestuia. acestei prevederi ºi am ajuns la concluzia cã Din nou Italia
majoritatea a primit o amendã administrativã
Transportator: de 500.000 de lei, în timp ce ARR ar fi putut Transportator:
98% dintre firmele de transport sunt în- tãia amenzi mult mai mari. În acest context, Mi-a fost sechestrat un camion pe teri-
treprinderi mici ºi mijlocii ºi doar 2% sunt în- efectul asupra bugetului a fost foarte mic ºi toriul Italiei. Mã voi duce azi în Italia, dar mã
treprinderi mari. Cu toate acestea, în ultimii cred cã o sã reuºim sã scoatem aceastã pre- bat cu morile de vânt. Consulul o sã îmi spunã
doi ani, respectiv 2004-2005, s-a fãcut o dis- vedere de la licenþã, astfel încât atunci când cã nu mã poate sprijini. Nimeni nu mã poate
criminare pe faþã între întreprinderile mari de gãsim un transportator fãrã licenþã sã-i dãm ajuta cu nimic. Am încãrcat un camion de la
transport ºi cele mici, în ceea ce priveºte amenda contravenþionalã. Slatina destinaþia Milano, cu CMR ºi vamã în
accesul la autorizaþiile CEMT. Atâta timp cât Austria ºi, conform convenþiei CMR, benefici-
se încearcã dirijarea pieþei de transport, ea Dãrile sârbeºti arul mãrfii a schimbat destinaþia mãrfii la Bo-
nu poate fi liberã. Liberã este atunci când logna. Nu poate fi vorba de cabotaj, deºi a-
acea firmã cu douã maºini poate sã concureze Transportator: ceasta este învinuirea. Poliþia a spus cã a
la fel ca ºi cea cu 200 de maºini, pentru cã, • Poliþia din Serbia trateazã în mod fãcut cabotaj ºi a sechestrat maºina. În plus,
dacã piaþa nu îl acceptã pe cel cu 2 maºini, constant ºoferii români ca pe niºte gunoaie. nu avem unde sã mergem sã ºtampilãm au-
se va retrage ºi va rãmâne cel cu 200 de ma- ªoferii sunt þinuþi pe marginea drumului ºi torizaþia în vamã. Cine intervine: Ministerul de
ºini. Din punct de vedere al strategiei europene, timp de 7-8 ore pânã nu dau 5-10 euro ºpagã. Externe, Ministerul Transporturilor!? Întot-
noi trebuie sã aplicãm o tendinþã de piaþã li- • Eu nu mai accept sã îmi plece maºina deauna autoritãþile te anunþã exact cât ai sã
berã; asta înseamnã ca toþi jucãtorii de pe singurã în Serbia. Merge ºi secretara, care plãteºti, dar atunci când ai o problemã þi se
piaþã sã aibã aceleaºi reguli de joc. ªi comu- este sârboaicã, ºi aºa se rezolvã lucrurile spune: „îmi pare rãu, nu te pot ajuta!“.
nitatea europeanã are un procent de peste mai ieftin. În al doilea rând, am putut con-
80% întreprinderi mici ºi mijlocii în domeniul stata, în ultimii 2-3 ani, cã existã diferenþe Dan Schnick,
transporturilor. 20% sunt marile firme de în ceea ce priveºte comportamentul poliþiei preºedintele Cargo Magazin:
transport, care sigur vor veni în România. sârbe în cazul unei maºini din Bulgaria sau Eu nu pot sã vã spun nimic în ceea ce pri-
Ungaria faþã de una româneascã. Deja s-au veºte modul în care acþioneazã autoritãþile,
Ioan Tãtar, obiºnuit poliþiºtii sârbi. Cer stingãtorul ºi însã revista Cargo & Bus nu stã cu mâinile în-
director general ARR afirmã cã este pentru bicicletã. Aceasta în- cruciºate în ceea ce priveºte problemele din
ºi membru în Comisia CEMT: seamnã 20 de euro. Sau gãsesc pe numãr Italia. Noi am angajat, printr-o publicaþie cu
Sub aspectul concurenþei, o întreprin- o patã de noroi – 10 euro. Practic, la o cursã care colaborãm în Italia, un detectiv, pentru
dere mare are posibilitãþi de creditare ºi de la care trec 300 km în Serbia (dus-întors) analiza cazului prezentat în revista din luna
supravieþuire mai mari decât una micã, în mod normal amenzile sunt trei la numãr. martie ºi, dacã se vor constata nereguli, vom
între efectuarea prestaþiei ºi plata acesteia, Dacã sunt douã e bine, dacã sunt patru e discuta ºi cu un avocat. Nu ne intereseazã
care variazã de la 30 de zile la 90 de zile. mai rãu. Costurile sunt în jur de 50-80 de numai rezolvarea cazului, ci sã creãm un
Odatã cu pasul pe care îl facem în privinþa euro. În plus, unii sunt mai scârboºi ºi nu exemplu. Poate reuºim prin aceasta sã zdrun-
integrãrii europene, vor dispãrea autoriza- acceptã sã primeascã euro. Reþin paºa- cinãm structurile italiene care sunt cam
þiile, iar licenþa de transport, care este iden- portul ºi trimit ºoferul la 20 km, la punctul îmbâcsite.
ticã cu cea din toatã comunitatea, conform de schimb valutar, pentru a cumpãra dinari
directivei, poate fi folositã în toatã Europa. ca sã plãteascã amenda. Pagini realizate de Meda BORCESCU 

24 Cargo România 4/2006


LOGISTICÃ

O poartã
cãtre Vest
Un punct cu un potenþial imens, in- mânia ºi Ungaria
suficient exploatat. Dar de mare vii- fiind elaborat împre-
tor. ªi asta chiar în urmãtoarea pe- unã cu statul ma-
rioadã de timp. Adicã imediat dupã ghiar“, a declarat
aderare. Cel de-al doilea Terminal Adrian Nãsui, direc-
Aerian Cargo din România (din tor general al Termi-
punctul de vedere al capacitãþii de nalului Cargo din ca-
operare) este aºezat strategic la drul Aeroportului din
marginea Aradului, ºi are pretenþii Arad. Concret, proiectul a fost demarat în
privind deservirea Vestului Româ- 2001, iar Terminalul a fost dat în folosinþã
niei ºi Estului Ungariei. Încã prea la sfârºitul anului 2003. În ceea ce priveºte
puþin cunoscut pe harta aerianã a argumentele care au stat la baza investiþiei
Europei, centrul de la Arad câºtigã de la Arad, Adrian Nãsui apreciazã cã un ºi fax. În plus, pentru birouri a fost alocatã
în ultimul timp teren. astfel de terminal poate determina dezvolta- o suprafaþã de aproximativ 500 mp“.
rea transportului de marfã în zonã. „Cum Pe lângã halã, existã ºi douã camere
Investiþia de la Arad are la bazã un credit a fost gândit? Poate pentru cã Aradul este frigorifice, una de congelare (–18 grade C)
nerambursabil Phare în valoare de 2,6 o poartã importantã de intrare în România. ºi una rece (care asigurã o temperaturã de
În plus, exista un aeroport, care nu avea +4 grade C), o camerã pentru depozitarea
un depozit de marfã, ºi pe care operau mai produselor periculoase ºi una fitosanitarã.
Terminalul este dotat, de asemenea, cu
motostivuitoare, cãrucioare, paleþi, cântare

milioane de euro, accesat de autoritãþile


locale în urmã cu aproximativ 6 ani. „Este
un credit care are în vedere dezvoltarea multe zboruri internaþionale cãtre Germania
transfrontalierã, proiectul care vizeazã ºi Italia. În momentul în care a fost dema-
dezvoltarea transportului aerian între Ro- ratã investiþia, s-a considerat oportunã posi- ºi dispune de 4 porþi de acces cãtre platfor-
bilitatea de a construi un terminal cargo ma aerianã ºi 13 porþi pentru camioane.
pentru a dezvolta transportul de marfã, ca- Gradul de ocupare al terminalului este,
Dotãri de ultimã orã re nu era deloc dezvoltat“. în prezent, de 15-20%, cel mai mare opera-
un depozit cu o
Terminalul Cargo dispune de tor fiind compania DHL. „În ultimul timp,
capacitate de
suprafaþã de 2.700 mp ºi o Semnal pentru investiþii existã o creºtere a activitãþii în cadrul Termi-
care ºi 300 t/zi
depozitare de 300 t/zi – ple Potrivit lui Adrian Nãsui, în momentul în nalului de 15-20% pe an, care se datoreazã
ã de trafic este
– sosire. Capacitatea maxim care a fost finalizatã investiþia, Aradul a în cea mai mare parte DHL ºi UPS“, a preci-
t/h la plecare.
de 50 t/h la sosire ºi 50 devenit mai atractiv pentru investitorii strã- zat Adrian Nãsui. El a adãugat, însã, cã
spe cia le sunt trecute:
La capitolul funcþiuni ini, mulþi dintre aceºti optând pentru zona estimeazã o creºtere a interesului operato-
(–-18 gra de C): 48 mc;
• camera congelare industrialã Arad, din apropierea Termina- rilor aerieni pentru Terminalul de la Arad,
126 mc;
• camera rece (4 grade C): lului Cargo. „Terminalul reprezintã o inter- o datã cu aderarea României la Uniunea
nge rou s goo ds“ ; faþã între transportul rutier ºi cel aerian. In- Europeanã. „În plus, terminalul este atractiv
• camera „da
• camera fito -sa nita rã. vestiþia constã într-o halã de 2.700 mp, pentru cã lucreazã 24 de ore din 24 ºi
þã de 16.000
Platforma aero are o suprafa dintre cele mai moderne. Depozitul este dispune de un serviciu vamal non-stop,
00 mp.
mp, iar platforma auto de 8.0 complet climatizat ºi securizat, fiind, de a- lucru valabil pentru puþine aeroporturi“. În
semenea, utilat cu linie telefonicã, internet opinia lui Adrian Nãsui, flexibilitatea aborda-

26 Cargo România 4/2006


tã în stabilirea tarifelor reprezintã, de a-
semenea, un punct forte. Cu alte cuvinte,
tarifele se pot negocia întotdeauna, fiind,
oricum, mai mici decât la Bucureºti. Toate
acestea reprezintã puncte forte care, în
opinia lui Adrian Nãsui, vor determina multe
companii sã aleagã Aradul drept centru
logistic pentru transferul mãrfii din Orient
înspre Europa Occidentalã.
viei. Potrivit lui Adrian Nãsui, faptul cã Ara-
Un centru logistic zonal dul se plaseazã pe coridorul IV reprezintã
Pe de altã parte, locaþia strategicã oferã o bilã albã pentru dezvoltarea locaþiei. De
posibilitatea acoperirii Vestului României, altfel, dezvoltarea Terminalului Cargo a de-
Estului Ungariei ºi pãrþii de Nord a Iugosla- terminat deja investiþii logistice în zonã.
„Companii mari care au decis investeascã
în apropierea Terminalului Cargo, care este
foarte important în perspectivã“, a menþio-
nat Adrian Nãsui. În prezent, în centrul Car-
go de la Arad opereazã DHL, UPS, TNT, FedEx,
precum ºi World MediaTrans, Romtrans ºi
România Spedition. Iar printre relaþiile abor-
date se numãrã Roma, Verona, Milano,
Maastricht, Frankfurt, Istanbul, Paris, Lyon,
Madrid, Barcelona.

Meda BORCESCU 
PUBLICITATE
UN ALTFEL DE REPORTAJ MERCEDES-BENZ

Ne-am obiºnuit.
Ne place.
Ne face cinste
Nelipsiþi de la aproape toate premie-
rele de vehicule utilitare din Europa,
reporterii Cargo & Bus sunt oaspeþii
permanenþi ai lansãrilor de gen. Ast-
fel de evenimente se organizeazã de
obicei în decoruri mai deosebite, ra-
reori în þara „natalã“ a mãrcii res-
pective ºi practic niciodatã în fabrica
propriu-zisã. Am privit, deci, puþin mi-
raþi invitaþia primitã de la divizia de
utilitare a concernului DaimlerChrysler
de a veni la uzina din Wörth, cu atât
mai mult cu cât în ea se specifica clar
cã este valabilã doar pentru acei re-
prezentanþi ai breslei care ºtiu nu
numai sã scrie despre camioane,
dar au ºi þidula necesarã pentru a le
conduce.

Cu atât mai interesant a fost sã desco-


perim, din primele minute ale prezenþei
acolo, cã suntem de fapt invitaþi la un curs
de... conducere economicã ºi în deplinã si- vãþat. O învãþãturã pe care dorim sã o trans- comunitarã prevede obligativitatea, începând
guranþã a unui camion de mare tonaj, adicã mitem ºi mai departe, stimaþi cititori, care din anul 2009, a ºcolarizãrii periodice a ºo-
un fel de ºcoalã de ºoferi de la profesioniºti ºtiþi mai bine ca oricine cât de mare a deve- ferilor profesioniºti.
pentru profesioniºti. ªi recunosc. Nu mi-a fã- nit nevoia de a economisi fiecare cent posi-
cut numai plãcere, am avut ºi multe de în- bil, ca sã nu mai amintim de faptul cã legea Puþinã istorie
Încã din anul 1969, uzina Mercedes-Benz
din oraºul Wörth, situat pe malul Rinului la
graniþa cu Franþa, de altfel cea mai mare
uzinã de producþie de camioane din lume,
dispune de un centru de servicii clienþi ca-
re, pe lângã predarea cãtre aceºtia a ve-
hiculului comandat, oferã ºi o ºcolarizare
gratuitã a conducãtorilor auto, dincolo de
ceea ce se învaþã în ºcoala clasicã de ºoferi
profesioniºti. Ajuns între timp la o im-
presionantã întindere de 4.447 mp, acest
centru înglobeazã un centru de informare
al clientului, unic în lume. Nu mai puþin de
30.600 de ºoferi au profitat anul trecut de
ºcolarizãrile oferite, dintre care peste 1.500
au urmat cursurile strict specializate pentru
conducerea economicã. Aceste cifre de-
monstreazã clar nevoia de informare a per-
sonalului de specialitate, dar ºi recunoaºte-
rea faptului cã nu numai evoluþia tehnicã

28 Cargo România 4/2006


MERCEDES-BENZ UN ALTFEL DE REPORTAJ

duce la mãrirea eficienþei în transport, ci


în mare mãsurã ºi economia de combustibil autotractor Actros în varianta de 480 CP, Cu permisiunea expresã a reprezentan-
precum ºi creºterea siguranþei în circulaþie. cuplat cu o semiremorcã Schmitz încãrcatã þilor Mercedes-Benz, Cargo & Bus va publica
Într-adevãr, din acest punct de vedere, pânã la greutatea maximã de 40 t pe întreg succesiv în numerele viitoare o parte din
compania Mercedes-Benz ºi în special uzina ansamblul. Un instructor deosebit de atent materialul de instructaj pus la dispoziþie,
din Wörth au fãcut pionierat. Ceea ce a în- m-a însoþit în aceastã scurtã cãlãtorie, no- în speranþa cã va putea contribui la reali-
ceput acum 36 de ani cu doi clienþi pe zi, tând cu exactitate fiecare schimbare de vi- zarea, ºi în firma dvs, a unor economii im-
s-a dezvoltat necontenit, nu în ultimul rând tezã, fiecare acþionare a pedalei de frânã portante. ªi, vã asigur, multe din aceste în-
impulsionat ºi de crizele de petrol din anii ºi fiecare manevrã a subsemnatului. Cu vãþãminte duc la rezultate neaºteptate.
1973 ºi 1979. ªi aceste crize, chiar dacã toate cã eram pânã atunci mândru de cu- O experienþã deosebitã a constituit de-
nu le mai numim de mult aºa, continuã ºi noºtinþele mele, acest instructor a pus sub sigur ºi vizitarea producþiei propriu-zise a
astãzi prin scumpiri colosale la carburanþi, semnul întrebãrii în acea jumãtate de orã uzinei, care fascineazã de fiecare datã. Dar,
o tendinþã despre care nu recomandãm ni- întreaga mea experienþã – nu tocmai micã ºi despre aceastã vizitã, precum ºi despre
mãnui sã creadã cã se va opri prea curând. – în conducerea unui camion în spiritul primele „lecþii“ de economie practicã, în
Iar într-o branºã supusã unor asemenea pre- economiei de carburant, dezvãluind rezerve numãrul viitor.
siuni a costurilor precum transportul, sun- nebãnuite, în special dacã aplicãm con-
tem recunoscãtori pentru fiecare sfat care secvenþi conducerea preventivã ºi antici- Dan SCHNICK
ne ajutã la eficientizarea muncii noastre. parea fazei urmãtoare din trafic. Wörth, Germania 

ProfiTraining – o lecþie pentru


profesioniºti de la profesioniºti
Nu numai teoria, dar ºi lecþia practicã
pe un traseu foarte variat, în lungime de
circa 25 km a fost deosebit de interesantã.
Am avut ºansa sã conduc ultimul tip de
REGLEMENTÃRI

Atenþie la noul cod rutier!


Conducãtorii auto au la dispoziþie sunt urmãtoarele: cla-
ºase luni de zile pentru a se pune sa I – 2 sau 3 puncte-
la punct cu noile reglementãri. Noul amendã; clasa a II-a –
cod rutier a fost publicat în Monito- 4 sau 5 puncte-a-
rul Oficial 246 din 20 martie 2006 mendã; clasa a III-a –
ºi va intra în vigoare în septembrie. de la 6 la 8 puncte-a-
mendã; clasa a IV-a –
Existã o serie de schimbãri pe care ºo- de la 9 la 20 puncte-
ferii trebuie sã le ia în seamã. O parte dintre amendã; clasa a V-a –
acestea le vom prezenta în continuare. de la 21 la 100 punc-
Astfel, medicul de familie, atunci când te-amendã. Contraven-
constatã cã o persoanã din evidenþa sa, þiile prevãzute la clasa
care posedã permis de conducere, prezintã a V-a de sancþiuni se
afecþiuni medicale incompatibile cu ºofatul, aplicã persoanelor ju-
va solicita examenul de specialitate nece- ridice.
Permisul de conducere „suportã“ pânã la 15 puncte!
sar, iar în cazul în care s-a stabilit cã persoa- Suspendarea exer-
na este declaratã inaptã medical sau psi- citãrii dreptului de a
hologic pentru a conduce un autovehicul, conduce autovehicule
va comunica aceasta imediat poliþiei rutiere puncte de penalizare. Suspendarea exerci- se dispune: pentru o perioadã de 30 de
pe raza cãreia medicul îºi desfãºoarã ac- tãrii dreptului de a conduce se dispune de zile, dacã titularul permisului de conducere
tivitatea. cãtre ºeful poliþiei rutiere a judeþului sau a sãvârºit contravenþii care cumuleazã 15
Conform noilor reglementãri, atunci a municipiului Bucureºti ori de înlocuitorul puncte de penalizare; pentru o perioadã
când circulã pe autostrãzi, pe drumurile acestuia, pe raza cãreia au fost sãvârºite de 60 de zile, dacã titularul permisului de
expres ºi pe cele naþionale europene (E) fapte precum neacordarea prioritãþii la pie- conducere cumuleazã din nou cel puþin 15
conducãtorii de autovehicule sunt obligaþi toni, trecerea pe culoarea roºie a semafo- puncte de penalizare în urmãtoarele 12
sã foloseascã ºi în timpul zilei luminile de rului, nerespectarea semnelor poliþistului, luni de la data expirãrii ultimei suspendãri
întâlnire. De asemenea, conducãtorii de au- conducerea sub influenþa bãuturilor alco- a exercitãrii dreptului de a conduce.
tovehicule pot folosi detectoare de radar. olice, defecþiuni grave la sistemul de frâ- În cazul în care conducãtorul de autove-
În lumina noului cod rutier, nu se con- nare, depãºirea cu mai mult de 50 km/h hicul sãvârºeºte, într-un interval de 6 luni
siderã oprire: imobilizarea autovehiculului a vitezei maxime admise pe sectorul de de la data restituirii permisului de condu-
având o masã totalã maximã autorizatã de drum respectiv, nerespectarea interdicþiei cere, o nouã contravenþie din cele prevãzute
pânã la 3,5 tone, atât timp cât este necesar temporare de circulaþie instituit pe un seg- mai sus, perioada de suspendare se majo-
pentru operaþiunea de distribuire a mãrfu- ment de drum public, circulaþia pe sens reazã cu încã 30 de zile.
rilor alimentare la unitãþile comerciale. Pen- opus etc. Aceeaºi suspendare poate fi dic- Hotãrârea de suspendare a exercitãrii
tru autovehiculele care transportã mãrfuri, tatã ºi de cãtre ºeful poliþiei rutiere din dreptului de a conduce se comunicã titula-
administratorul drumului public împreunã cadrul Inspectoratului General al Poliþiei rului de cãtre serviciul poliþiei rutiere, care
cu autoritãþile administraþiei publice locale, Române ori de adjunctul acestuia pentru are în evidenþã contravenientul, în termen
cu avizul poliþiei rutiere, vor stabili programe faptele constatate de poliþiºtii rutieri din de 10 zile de la data constatãrii ultimei
sau intervale orare pe timpul nopþii, în care subordine. În cazul cumulului a 15 punc- contravenþii.
oprirea sau staþionarea este permisã pentru te de penalizare, suspendarea exercitãrii Conform legii, punctele de penalizare
distribuirea mãrfurilor. dreptului de a conduce se dispune de cãtre se anuleazã la împlinirea termenului de 6
De menþionat cã pietonii surprinºi ºi ac- ºeful poliþiei rutiere a judeþului sau a mu- luni de la data constatãrii contravenþiei.
cidentaþi ca urmare a traversãrii prin locuri nicipiului Bucureºti pe raza cãreia îºi are Suspendarea exercitãrii dreptului de a
nepermise, la culoarea roºie a semaforului domiciliul sau, dupã caz, reºedinþa titularul conduce anuleazã toate punctele de penali-
destinat acestora sau a nerespectãrii altor permisului de conducere. zare acumulate pânã în acel moment.
obligaþii stabilite de normele rutiere poartã Amenzile contravenþionale se stabilesc Contravenientul este obligat sã se
întreaga rãspundere a accidentãrii lor, în în funcþie de valoarea numãrului punctelor- prezinte la unitatea de poliþie pe raza cãreia
condiþiile în care conducãtorul vehiculului amendã aplicate. De menþionat cã un domiciliazã sau, dupã caz, are reºedinþa,
respectiv a respectat prevederile legale pri- punct-amendã reprezintã valoric 10% din în termen de 5 zile de la primirea înºtiinþãrii
vind circulaþia prin acel sector. salariul minim brut pe economie, stabilit scrise, pentru a preda permisul de con-
prin hotãrâre a Guvernului (în prezent sala- ducere.
Punctele ne omoarã riul minim este de 330 lei). Neprezentarea contravenientului în
Pentru încãlcarea unor norme la regimul Contravenþiilor prevãzute în prezenta termenul prevãzut, în mod nejustificat, atra-
circulaþiei, pe lângã sancþiunea principalã ordonanþã de urgenþã li se stabilesc clase ge majorarea cu 30 de zile a duratei de
sau, dupã caz, una dintre sancþiunile con- de sancþiuni cãrora le corespunde un nu- suspendare a exercitãrii dreptului de a con-
travenþionale complementare, în cazul sã- mãr de puncte-amendã, în funcþie de gravi- duce.
vârºirii a uneia sau mai multor contravenþii tatea faptelor ºi de pericolul social pe care
se aplicã ºi un numãr de 2, 3, 4 sau 6 acestea îl prezintã. Clasele de sancþiuni Cãtãlina BOTEA 

30 Cargo România 4/2006


DRIVE-TEST NOUL MERCEDES-BENZ SPRINTER

Safety...
by Sprinter
Cu o existenþã de unsprezece ani ºi
1,3 milioane de unitãþi produse,
liderul european al pieþei pe sectorul
vehiculelor comerciale cu masa
maximã de 3,5 t, Mercedes-Benz
Sprinter, are acum o nouã genera-
þie, pentru dezvoltarea cãreia au
fost investite nu mai puþin de 1,8
milioane de euro. Noul Sprinter
deschide o nouã erã, începând cu
designul modern ºi plin de persona-
litate pe care îl afiºeazã, pânã la Un alt punct forte care se adaugã la aceastã
noua generaþie de sisteme de ofertã generoasã este lãþimea de încãrcare,
securitate care... fac toþi banii. Am cu 1.350 mm între roþi pentru versiunea cu
avut ocazia sã ne convingem de a- pãt, în partea din faþã fiind plasatã pe o ba- punte simplã, precum ºi uºa lateralã cu-
cest lucru pe o pistã de teste din a- zã sculpturalã, în timp ce în spate ocupã lisantã cu o lãþime de 1.300 mm.
propiere de Viena, unde noul Sprin- o poziþie centralã, între uºi.
ter ºi-a dezvãluit cu generozitate Dar Mercedes-Benz a mers mai departe Confortul – un element important
calitãþile ºi secretele. ºi în ceea ce priveºte gama de versiuni pe Drive-testul organizat de cãtre Merce-
care le pune la dispoziþia clienþilor sãi. Di- des-Benz în apropiere de Viena avea sã de-
Noul Sprinter este acum capabil mai mult versele variante de ampatament, lungimi, buteze printr-un parcurs la volan, care a
decât oricând sã trezeascã pasiuni la prima înãlþimi, categorii de greutate, caroserii, acoperit, în mod optim, toate tipurile de drum
vedere. Stilul adoptat pentru noul model motoare ºi sisteme de transmisie conturea- pe care un astfel de vehicul poate rula: au-
este emoþional ºi dinamic, împletind temele zã un ansamblu de nu mai puþin de 1.000 tostradã, drumuri cu o bandã pe sens, pan-
tipice de design Mercedes-Benz, de exem- de modele de bazã. De exemplu, Sprinter te, serpentine, localitãþi. Totul pentru a ne
plu forma farurilor ºi a grilei radiatorului, este disponibil în trei versiuni de ampa- convinge de calitãþile, manevrabilitatea ºi
cu elementele ºi calitãþile „raþionale“ nece- tament (3.250/3.666/4.325 mm), patru stabilitatea noului Sprinter, care, fie cã este
sare unui van care se respectã. Linia latera- lungimi (în cazul versiunii furgon) de la dotat cu transmisie automatã sau cu o cu-
lã, dinamicã, stopurile care se „topesc“ în 5.243 la 7.343 mm ºi cu versiuni de aco- tie manualã de viteze, face faþã cu brio oricã-
contururile vehiculului sunt la rândul lor periº standard, înalt sau supraînãlþat, pre- rei situaþii din trafic.
elemente specifice Mercedes-Benz, dar în cum ºi cu mase maxime de la 3 la 5 t. Gama Prima impresie când te urci la bord este
cazul noului Sprinter sunt interpretate de produse acoperã aproape toate aplica- cã, de fapt, te afli într-un autoturism. Noile
într-un mod original. Pânã ºi celebra siglã, þiile posibile – numai versiunea furgon ofe- scaune destinate ºoferului ºi însoþitorului
steaua Mercedes, a cãpãtat un aer proas- rind un volum util cuprins între 7 ºi 17 mc. oferã posibilitatea unei ajustãri longitudi-
nale mai mari cu 60 mm faþã de modelul
anterior. Scaunul ºoferului este ajustabil ºi
pe înãlþime, ca opþiune putând fi prevãzut
cu suspensie hidraulicã ºi cu suport lombar
ajustabil ºi, de asemenea, încãlzire.
Volanul a fost redesenat, este echipat
standard cu airbag pentru ºofer ºi poate fi
ajustat pe douã direcþii, 40 mm longitudinal
ºi 4 grade ca înclinare. În poziþia standard,
este mai înãlþat decât la modelul anterior
contribuind astfel din plin la senzaþia de
autoturism. Dar nu numai atât. Volanul este
poziþionat în aºa fel încât oferã mai mult
spaþiu pentru picioare, acesta fiind un factor
De acum, spaþiile înguste de parcare nu mai dau palpitaþii ºoferului. important de securitate în caz de accident.

32 Cargo România 4/2006


NOUL MERCEDES-BENZ SPRINTER DRIVE-TEST

Securitate pasivã
Noul Sprinter are o structurã rigidã a
caroseriei, pentru a menþine spaþiul de su-
pravieþuire al ocupanþilor. În cazul unui im-
pact frontal, energia este absorbitã în pri-
mul rând de elementele de protecþie din
faþa cabinei pasagerilor, fapt care duce la
minimizarea riscului de încarcerare. În cazul
unui impact sever, energia este absorbitã
într-un mod controlat ºi progresiv prin inter-
mediul a douã cãi: întâi prin braþele trans-
versale, apoi prin deformarea celor longitu-
dinale (laterale). Acestea din urmã sunt
mai puternice decât la modelul anterior,
au un nou design ºi sunt realizate din oþel
de înaltã rezistenþã. În plus, braþele laterale
exterioare asigurã o nouã cale de transfer
al forþelor de impact, asigurând, astfel, re-
partizarea energiei în alte direcþii. De ase-
menea, o cantitate mare de energie este
transferatã prin intermediul sistemului mo-
tor-transmisie cãtre axa din spate.
Un alt aspect important îl reprezintã
mãsurile care duc la minimalizarea miºcãrii
Un alt factor de securitate pasivã este faptul cristale lichide, care afiºeazã ºi informaþii înainte a scaunelor, care, în combinaþie cu
cã întreaga coloanã de direcþie este în aºa sub formã de text în momentul în care se deplasarea minimã a pedalelor, asigurã
fel proiectatã încât sã minimizeze miºcarea aprind luminile indicatoare. ªoferul mai faptul cã spaþiul pentru picioare rãmâne
volanului cãtre ºofer în eventualitatea unui poate primi informaþii suplimentare despre aproape intact.
impact. temperatura lichidului de rãcire, dispune de În cazul unui impact lateral, în afarã de
Panoul de bord este disponibil în douã vitezometru digital ºi indicator service care poziþia mai înaltã a pasagerilor în cabinã,
versiuni, Standard ºi HighLine, ambele semnaleazã cât mai poate rula vehiculul specificã utilitarelor, o protecþie mai bunã
pânã la urmãtoarea revizie, precum ºi pen- este asiguratã de structura podelei, de
tru nivelul uleiului de motor. De asemenea, stâlpi ºi de braþele transversale, care asi-
HighLine împreunã cu volanul multifunc- gurã ºi reducerea avariilor la nivelul siste-
þional îi oferã ºoferului posibilitatea de a mului de alimentare cu combustibil.
utiliza sistemul de informare ºi operare
(FIS), ale cãrui meniuri ºi afiºaje pot fi con-
trolate prin intermediul unor butoane de
pe volan, inclusiv
opþiunile radio, te-
lefon ºi navigaþie,
într-un mod similar
celui de operare de
pe autoturismele
Mercedes-Benz.
Un alt element a-
dus de la autoturis-
me este ºi computerul de bord, dotare op- Securitate activã
þionalã, care oferã informaþii despre distanþa Dacã ar fi sã trecem pe scurt în revistã
cãlãtoriei, timpul acesteia, viteza medie, elementele de securitate activã pe care le
consumul mediu de combustibil ºi canti- include noul Sprinter, ar trebui sã pomenim
tatea de combustibil din rezervor. de centurile de siguranþã pirotehnice în trei
La un nivel optim de confort la bord mai puncte, cu pretensionare, airbag-urile fron-
oferind display-uri foarte lizibile. Versiunea contribuie ºi sistemul de iluminare, precum tale pentru ºofer ºi însoþitor, airbag-urile
standard dispune de vitezometru, indicator ºi numeroasele spaþii de depozitare din ca- pentru torace ºi cele laterale (dotare opþio-
pentru combustibil, kilometraj, ceas, indica- binã, oglinzile reglabile electric ºi încãlzite, nalã), sistemul Adaptive ESP (o nouã gene-
tor de temperaturã exterioarã, afiºarea trep- parbrizul larg, care oferã o vizibilitate deo- raþie de sistem electronic de stabilitate ca-
tei de viteze selectatã, în cazul versiunilor sebitã etc. ªi toate acestea pentru cã este pabilã sã calculeze încãrcãtura ºi centrul
cu transmisie automatã, precum ºi pentru binecunoscut faptul cã un ºofer odihnit, de greutate), care include funcþiunile ABS,
multe alte informaþii despre vehicul. HighLine relaxat, atent ºi vigilent este unul dintre ASR, EBD ºi BAS, sistemul de asistenþã la
vine numai în combinaþie cu opþiunea de cei mai importanþi „factori“ de prevenire a pornirea din rampã AAS, parbrizul larg, care
volan multifuncþional ºi oferã display-uri cu accidentelor. oferã o vizibilitate panoramicã, ale cãrui 

4/2006 Cargo România 33


DRIVE-TEST NOUL MERCEDES-BENZ SPRINTER

 ºtergãtoare se „odihnesc“ pe o Funcþiunile noului Adaptive ESP includ


suprafaþã încãlzitã, pentru a un algoritm de auto-învãþare care estimeazã
preveni îngheþarea lamelor pe masa vehiculului ºi centrul de greutate pe
timp de iarnã ºi care dispun de baza unor parametri precum acceleraþia,
senzor ce duce la reglarea viteza, poziþia pedalei de acceleraþie, forþa
intensitãþii de acþiune în funcþie de frânare etc. De asemenea, sistemul asi-
de intensitatea precipitaþiilor, sen- gurã o frânare mai precisã pe suprafeþe
zor de luminã în cabinã, oglinzi unde aderenþa este diferitã pe cele douã
retrovizoare de unghi lãrgit, pãrþi ale vehiculului.
sistem Parktronic, care scaneazã În plus, Adaptive ESP include funcþiuni
zonele din faþa ºi din spatele cum ar fi controlul riscului de rãsturnare
vehiculului pe o distanþã cuprinsã (ROM – Roll Over Mitigation), care detec-
între 100 ºi 180 cm ºi avertizeazã teazã nivelul critic de acceleraþie lateralã
ºoferul prin semnale luminoase ºi ºi reacþioneazã prin reducerea cuplului mo-
acustice când se apropie de un tor ºi creºterea forþei de frânare pe roþile
vehicul, camerã de luat vederi care au influenþã directã în stabilitatea vehi-
posterioarã pentru manevre ºi culului (ca de exemplu în situaþii de viraj
obstacole, închidere centralizatã, la vitezã mare), RMI (Roll Movement Inter-
un nou sistem de lumini, precum ºi noi Nu trebuie decât vention), care acþioneazã în cazul manevre-
dispozitive de ancorare a mãrfii, denumite sã-þi menþii privirea la drum... lor bruºte (schimbãri de bandã) ºi USC
Cargo Protection. ...de restul se ocupã sistemul electronic (Understeering Control), care îºi dovedeºte
Am avut ocazia sã testãm eficienþa de stabilitate Adaptive ESP. ªi asta inclusiv eficienþa, de exemplu, în cazul mersului si-
tuturor acestor elemente în cadrul unor la schimbãrile de direcþie pe carosabil ud, nuos cu vitezã mare.
probe practice pe pista de teste A1 de la în parcurs circular cu pedala de acceleraþie Pe de altã parte, AAS controleazã porni-
Bruck, din apropiere de Viena, Sprinter do- „la blanã“, când forþa centrifugã e gata sã rea din rampã: dupã ce pedala de frânã
vedindu-ºi din plin calitãþile ºi manevrabi- te arunce în afarã, în mers sinuos cu schim- este eliberatã, presiunea în sistemul de
litatea. bãri bruºte de direcþie ºi la schimbarea frânare este menþinutã timp de douã se-
benzii, în trafic. cunde, ceea ce îi oferã ºoferului rãgazul ne-
Proba de „poligon“ Noua generaþie de ESP continuã tradiþia cesar pentru a schimba frâna cu acceleraþia
Garare cu spatele, garare cu faþa, par- Mercedes de a-ºi echipa Sprinter-ul, ca do- fãrã ca vehiculul sã se deplaseze.
care lateralã... Poate mulþi dintre noi îºi a- tare de serie, cu tehnologii de ultimã ge- La toate acestea se adaugã un sistem
mintesc „rigorile“ examenelor pentru permis neraþie. În 1995, sistemul ABS devenea de suspensie inovativ, cu arcuri cu foi trans-
de acum câþiva ani, sau de manevrele pe dotare standard pentru prima datã în versale din plastic ranforsat cu fibrã de
care trebuie sã le facã, zi de zi, în trafic, la aceastã clasã de utilitare pe Sprinter, ºi tot sticlã pe faþã ºi arcuri parabolice pe spate,
volanul unui autoturism sau al unei utilitare. pe acest model, în 2003, ESP devenea care asigurã un confort deosebit la trecerea
Specialiºtii de la Mercedes-Benz s-au gândit echipare de serie. peste obstacole.
sã uºureze cât mai mult sarcina ºoferului Noul Adaptive ESP este dotat cu un sen-
în aceste situaþii, prevãzând noul Sprinter zor adiþional care mãsoarã acceleraþia Motorizãri de top
cu o serie de elemente care ºi-au dovedit longitudinalã ºi integreazã ABS (sistem de Pentru Sprinter este disponibil un pro-
cu prisosinþã utilitatea practicã. Acesta este frânare anti-blocare), ASR (control al acce- pulsor de 2.148 cmc OM 646 CDI turbo-
ºi cazul sistemului Parktronic, prezent ca leraþiei), EBD (distribuþie electronicã a forþei diesel, care oferã patru versiuni de putere
dotare opþionalã, care acþioneazã pânã la de frânare) ºi BAS (sistem hidraulic de asis- maximã, de la 88 la 150 CP. La acesta, se
o vitezã de aproximativ 18 km/h. Acesta tare la frânare) ºi, la vehiculele echipate cu adaugã un OM 642 de 3 l, V6, care dezvoltã
scaneazã zona din faþa vehiculului pânã la transmisie manualã, AAS (sistem de asis- nu mai puþin de 184 CP ºi un cuplu maxim
o distanþã de 100 cm ºi pe cea din spate tare la pornirea din rampã), ca opþiune. de 400 Nm. Toate motorizãrile diesel cores-
pânã la 180 cm ºi emite semnale sonore pund normelor EURO 4, sunt echi-
ºi luminoase cu intensitate gradatã, în func- pate cu filtru de particule ºi au un
þie de distanþa faþã de obstacol. Un punct interval de schimb al uleiului de
în plus este prezenþa unor semnale lumi- 40.000 km. De asemenea, Sprinter
noase pentru zona din spatele vehiculului poate fi echipat ºi cu o motorizare
integrate în oglinzile retrovizoare laterale. pe benzinã, de 3,5 l, ce poate dezvol-
Aceste semnale, împreunã cu camera pen- ta o putere maximã de 258 CP.
tru vizibilitate posterioarã, al cãrei display Având în vedere toate aceste
este situat pe bord, în partea dreaptã, oferã dotãri de top, putem spune fãrã sã
ºoferului cele mai bune informaþii în cazul greºim cã noul Sprinter este gata
unor manevre chiar ºi pe suprafeþe restrân- sã traseze noi standarde în ceea ce
se. Testele practice au arãtat cã este po- priveºte securitatea, performanþa ºi
sibilã gararea sau parcarea noului Sprinter manevrabilitatea. O utilitarã cu stil,
în spaþii care le-ar da palpitaþii chiar ºi ºo- care îmbinã eleganþa cu eficienþa
ferilor de autoturism, la numai câþiva cen- în activitate.
timetri distanþã de alte vehicule sau de ob- Raluca MIHÃILESCU
stacole. Bruck, Austria 

34 Cargo România 4/2006


REPUBLICA MOLDOVA

Cheltuieli reduse Transnistria exportã pe baza


Producãtorii din partea stângã a Nistrului
vor fi scutiþi de achitarea drepturilor vamale
la importul de materie primã pentru
ºtampilei moldoveneºti
producþie. În acelaºi timp, agenþii economici De la începutul lunii martie, exportul mãr- cate provizorii de înregistrare beneficiazã,
care nu sunt producãtori, vor achita furilor prin segmentul transnistrean al fronti- ca ºi unitãþile cu regim permanent de înre-
la intrarea în Republica Moldova erei moldo-ucrainene se face doar în baza gistrare, de drepturi preferenþiale pentru ex-
drepturile vamale, care vor fi acumulate ºtampilei vamale moldoveneºti. 53 de uni- porturile fãcute în Ucraina. În plus, la sfârºi-
într-un cont special al Serviciului vamal, ºi tãþi economice din stânga Nistrului au fost tul lunii februarie, Guvernul s-a angajat sã
care ulterior le vor fi restituite. înregistrate cu statut permanent la Camera reînnoiascã valabilitatea licenþelor cu drep-
Activitãþile de comerþ exterior, realizate Înregistrãrii de Stat pentru a putea exporta tul de activitate pentru unitãþile din regiunea
de firmele transnistrene în anul 2005, mãrfurile legal iar alte 31 au solicitat certifi- transnistreanã cu înregistrare de stat provi-
au generat venituri de 1,435 miliarde cat de înregistrare provizorie. Agenþii econo- zorie, în cazul în care agentul economic ac-
de dolari, din care exporturi în valoare de mici din regiunea transnistreanã cu certifi- tiveazã legal ºi transparent.
circa 579 milioane de dolari ºi importuri
de 855 milioane de dolari. Companiile
transnistrene înregistrate la Chiºinãu au
exportat anul trecut mãrfuri în valoare
Înþelegere privind regimul
de 80 milioane de dolari. vamal între Chiºinãu ºi Kiev
Începând de la 3 martie 2006, Ucraina a de la frontierã sunt sancþiuni economice la
acceptat noul regim vamal care prevede adresa Transnistriei. Rusia considerã cã
Blocaj la frontierã
exportul produselor transnistrene doar în noul regim vamal la frontiera Transnistriei
În urma noilor reguli vamale, punctele de
baza specimenelor vamale moldoveneºti. cu Ucraina prejudiciazã economia regiunii
trecere la sectorul transnistrean al hotarului
Chiºinãul a adoptat în schimb o serie de ºi poate duce la o catastrofã umanitarã.
moldo-ucrainean au fost, practic, blocate la
modificãri ale legislaþiei pentru crearea Scopul acestor mãsuri, potrivit Rusiei, ar fi
mijlocul lunii martie.
unor condiþii facilitare pentru agenþii econo- sã determine Tiraspolul sã accepte soluþio-
La punctele Goianul Nou - Platonovo ºi
mici din regiune. În timp ce SUA afirmã cã narea problemei prin renunþarea la dreptul
Ciciurgan s-au strâns zeci de camioane din
noile proceduri din acordul vamal dintre regiunii la un statut special, reglementat de
regiunea transnistreanã, dupã ce traficul a
Chiºinãu ºi Kiev nu constituie o blocadã acorduri internaþionale.
fost stopat. Cel puþin 300 de autovehicule au
economicã asupra Transnistriei, Duma de Duma acuzã Ucraina ºi Moldova cã ar
blocat 90% din cãile de comunicaþie dintre
Stat a Federaþiei Ruse pretinde cã mãsurile tensiona situaþia ºi ar tergiversa procesul
Transnistria ºi Ucraina.
de reglementare a diferendului transnis-
ªeful Vãmii Dubãsari, o subdiviziune a
trean. Tiraspolul nu a participat la elabo-
comitetului vamal al Transnistriei, Igor Mazur,
rarea noului regim vamal. Duma de stat a
a declarat cã traficul auto la punctul de
Rusiei pledeazã pentru restabilirea vechiu-
trecere Goianul Nou – Platonovo a fost
lui regim vamal ºi încearcã iniþierea unor
complet paralizat din cauza acumulãrii unui
negocieri în acest sens. SUA calificã noile
numãr mare de camioane de mare tonaj,
reguli vamale drept simple ºi corecte ºi a
care a fãcut imposibilã circulaþia
cerut Tiraspolului sã participe la urmãtoarea
autoturismelor ºi autobuzelor de rutã. Partea
rundã de discuþii, programatã pentru 4-5
ucraineanã nu a furnizat rãspunsuri sau
aprilie ºi „sã se pregãteascã pentru negoci-
explicaþii clare asupra situaþiei.
eri serioase“.
SUA anunþã totodatã cã solicitarea Sta-
telor Unite, adresatã de mai mult timp Ru-
Schimbãri birocratice siei, pentru retragerea forþelor sale din Re-
Întreprinzãtorii individuali vor putea sã publica Moldova este „un semnal important
utilizeze declaraþia vamalã ca document cãtre liderii Transnistriei cã status quo-ul
primar ce va servi drept confirmare a nu va exista la nesfârºit“.
operaþiunii economice efectuate în cazul
importului stocurilor de mãrfuri ºi materiale
ºi, totodatã, va confirma valoarea de intrare
a acestor mãrfuri.
Înmatriculãri ilegale
Cabinetul de miniºtri a completat la 1 martie Un funcþionar public care a înmatriculat autovehiculele înmatriculate pe parcursul
2006 propria hotãrâre din 1998, în care se ilegal pe teritoriul Republicii Moldova 72 anilor 2002-2003 de cãtre Petru Ghimiºli
aratã cã deþinãtorii de patente pot considera de unitãþi de transport a fost reþinut de po- au fost introduse ilegal în þarã fãrã achitarea
cã au legalizate mãrfurile importate în baza liþiºti. taxelor vamale. Prejudiciul material adus
chitanþelor ºi declaraþiilor vamale. Petru Ghimiºli, originar din oraºul Basa- statului de cãtre Petru Ghimiºli este de
Modificãrile menþionate vor intra în vigoare rabeasca, Republica Moldova, deþinea func- aproximativ 1 milion de lei. Poliþia continuã
dupã publicarea lor în Monitorul Oficial. þia de ºef al Biroului de Înmatriculare ºi E- cercetãrile pentru a stabili identitatea
videnþã din acelaºi oraº. Poliþia a stabilit cã tuturor persoanelor implicate în acest caz.

36 Cargo România 4/2006 Informaþii furnizate de AUTOEXPERT – Republica Moldova 


UTILE

Servicii de calitate
occidentalã
Dacã pânã în urmã cu câþiva ani atât DAF – Radu Nicolae, lor DAF ºi sub directa coordonare a perso-
structura parcului – format în majo- Technical Trainer, nalului pregãtit la DAF Trucks N.V.
ritate de camioane Roman – cât ºi EVW Holding SRL Bucureºti: Purtarea logo-ului DAF conþine o promi-
mentalitatea româneascã a vremii „Camioanele sunt întotdeauna pe drum. siune de calitate cãtre client. De asemenea,
ne împingea sã ne reparãm vehiculele ªi în afarã de un vehicul de foarte bunã ca- auditurile externe realizate de cãtre specia-
„pe marginea ºanþului“, evoluþia litate, DAF oferã o organizaþie de service liºtii Registrului Auto Român vin sã confirme
tehnologiei precum ºi dezvoltarea la cele mai înalte standarde, care ajutã la respectarea standardelor de calitate în
flotelor de ultimã generaþie a dus la menþinerea acestor camioane pe drum – domeniul reparaþiilor de autovehicule.
un progres firesc al unei reþele de ceea ce clienþii apreciazã cel mai mult, ori- Durata de staþionare în service depinde
service-uri de marcã în stare sã aco- când ºi oriunde. Acesta este motivul pentru foarte mult de natura intervenþiei tehnice
pere în mod optim întreg teritoriul care DAF a creat «DAF European Dealer de efectuat. Prin folosirea echipamentelor
þãrii. Tendinþã care este departe de Standards». moderne de diagnosticare (testerul DAVIE)
a se opri, numai pentru acest an fiind ªcolarizarea personalului constituie un ºi prin pregãtirea intensã a personalului
planificate cel puþin 6 inaugurãri de punct foarte important în activitatea EVW productiv, se încearcã ºi chiar se reuºeºte
ateliere service purtând semnãtura Holding SRL. Astfel, sunt organizate periodic o minimalizare a timpului petrecut în ser-
unor nume mari din domeniu. Fie cã traininguri atât la dealeri cât ºi la sediul vice. Durata medie de staþionare în service
este vorba despre contracte exclusi- nostru din Bucureºti, unde prin ultima in- este de aproximativ 1,5 ore.
ve sau despre parteneri autorizaþi, vestiþie realizatã s-a constituit o bazã ma- Flotele reprezintã una din preocupãrile
capabili sã repare mai multe mãrci terialã deosebitã. Sunt acum disponibile noastre. Cum cele mai multe camioane
de camioane ºi semiremorci, ser- pentru practicã, pe lângã alte dispozitive, DAF sunt constituite în flote, este natural
vice-urile „de marcã“ au devenit o motoare EURO 2, EURO 3 ºi chiar EURO 4- sã existe pachete legate de servisarea flote-
necesitate, iar nivelul serviciilor pe 5. Totul se desfãºoarã conform standarde- lor. Astfel, foarte cãutat este Contractul cu
care acestea le oferã este foarte
apropiat, dacã nu identic, cu cel din
Vestul Europei. Studiind piaþa ser-
viciilor post-vânzare din România,
am avut prilejul sã constatãm faptul
cã, astãzi, puteþi gãsi 85% din piesele
necesare la orice service de marcã
apelaþi, iar dacã este vorba despre
o comandã specialã, orice piesã poa-
te veni de afarã într-un termen de 3
pânã la 7 zile. Astfel, nu mai e nevoie
sã staþi cu zilele în atelier pentru o
reparaþie, pentru cã problemele se
rezolvã în aceeaºi zi în care aþi intrat
în service. Mai mult, importatorii sau
dealerii sunt pregãtiþi sã ofere pa-
chete atractive de servicii la costuri
convenabile. Totul pentru a vã asigu-
ra cã vehiculul dumneavoastrã rã-
mâne instrumentul de lucru eficient
de care aveþi nevoie. În cele ce ur-
meazã, vã invitãm sã facem împreu-
nã un „tur de orizont“ al noutãþilor
de pe piaþa româneascã ale marilor
mãrci de autovehicule comerciale
grele ºi, de asemenea, sã aflãm cum
anume se asigurã fiecare producãtor
de calitatea serviciilor de care bene-
ficiaþi.

38 Cargo România 4/2006


UTILE

ratã fixã lunarã per camion, în care


intrã toate reviziile ºi reparaþiile
aferente; excepþie de la rata lunarã
fãcând accidentele, luminile, regla-
rea direcþiei, greºelile ºi abuzurile
în exploatare.
Garanþia acordatã este de 3 luni
la manoperã ºi 18 luni pentru ma-
terialele furnizate de atelier, con-
form HG 394/1995 ºi HG 786/
1996.“

DaimlerChrysler/
Mercedes-Benz –
Gabriel Crãciun,
departament marketing ºi
comunicare Auto Rom SRL:
„Ca urmare a intrãrii în vigoare
a noilor reglementãri legislative din
domeniul concurenþei, Daimler-
Chrysler AG a ales ca sistem de dis-
tribuþie cel selectiv-calitativ pentru
serviciile post-vânzare. Acest sis-
tem de distribuþie implicã din partea
potenþialilor reparatori autorizaþi în-
deplinirea obligatorie a standardelor
de reprezentare impuse de produ-
cãtor. Unul dintre aceste standarde
prevede existenþa unui stoc minim
de piese de schimb, fãrã a se stabi-
li o valoare explicitã, lãsându-se la la-
titudinea reparatorului autorizat ale-
gerea acestei valori, cu condiþia ca
stocul sã permitã desfãºurarea acti-
vitãþii service-ului în condiþii optime
ºi sã asigure un grad de servisare
de 80%.
Suprafaþa de service este sta-
bilitã de service-ul autorizat, cu res-
pectarea existenþei a cel puþin 8
posturi de lucru pentru vehicule co-
merciale.

PUBLICITATE
Service-ul autorizat trebuie sã
aibã minim 2 locuri de parcare pen-
tru fiecare post de lucru dedicat va-
nurilor ºi câte un loc de parcare pentru asemenea, Auto Rom a implementat ºi Ma- ºi este întocmit în mod unitar. Cardul îi dã
fiecare post de lucru dedicat camioanelor. nagementul Reclamaþiilor). Aceste raportãri dreptul clientului sã beneficieze de toate
Dotãrile necesare sunt cele recomanda- urmãresc realizarea indicatorilor de eficien- serviciile prevãzute în contractul de service
te de DaimlerChrysler ºi publicate pe site-ul þã ºi calitate (de exemplu numãrul de reve- în orice service MB din Europa, fãrã sã
http://gotis.aftersales.daimlerchrysler.com. niri în service ale unui autovehicul) impuse plãteascã banii în numerar.
Tot personalul care lucreazã direct cu de standardele de reprezentare Daimler- Pentru verificarea calitãþii serviciilor, se
produse DaimlerChrysler sau intrã în con- Chrysler. realizeazã audituri de cãtre un auditor al
tact direct cu clienþii trebuie sã urmeze trai- Oferta de bazã a unui contract de ser- DaimlerChrysler AG.“
ningurile elaborate de producãtor ºi efec- vice include reviziile (uleiuri + consumabile),
tuate de Centrul de ªcolarizare al Auto Rom reparaþiile ca urmare a utilizãrii normale a Iveco SpA –
SRL, în colaborare cu DaimlerChrysler Schu- maºinii ºi înlocuiri agregate (manoperã + Adina Someºan,
lungs Centrum. piese schimb). Opþional, se pot asigura director marketing:
Calitatea este controlatã prin obligati- servicii de înlocuire anvelope ºi pregãtiri în „Personalul din service-urile autorizate
vitatea service-urilor autorizate de a imple- vederea verificãrilor legale (RAR). Fiecare de cãtre noi participã la cursuri de pregãtire
menta un sistem de management al calitãþii client dispune de un card service care con- (atât obligatorii cât ºi la cererea lor) pentru
ISO ºi prin raportãrile impuse de standarde, þine codificat condiþiile individuale ale con- dobândirea celor mai noi informaþii despre
raportãri centralizate la Auto Rom SRL (de tractului. Acesta este valabil în toatã Europa Iveco. 

4/2006 Cargo România 39


UTILE

Pentru a ne asigura de MAN – Ioana Neagu,


calitatea serviciilor, reali- departament service MAN,
zãm audituri atât pe par- Automobile Bavaria SRL:
tea comercialã cât ºi pe „În situaþia în care viitorul partener con-
partea tehnicã a fiecã- struieºte o clãdire nouã pentru service, va
rui dealer Iveco. urmãri indicaþiile MAN referitoare la Corporate
Durata de staþio- Identity (CI), iar planul de construcþie va fi
nare în service a unui aprobat de cãtre SC Automobile Bavaria SRL.
autovehicul depinde Dacã viitorul partener dispune deja de
de tipul ºi comple- un atelier, atunci clãdirea respectivã (ate-
xitatea lucrãrilor. Pen- lierul) trebuie modificatã într-o anumitã mã-
tru cele curente de surã, pentru a corespunde cerinþelor MAN.
reparaþii, durata de Viitorul partener trebuie sã aibã în
staþionare nu depã- vedere punerea la dispoziþie a spaþiilor
ºeºte 24 ore. Garan- corespunzãtoare atât la interior cât ºi la
þiile acordate, atât la exterior (curte), potrivite pentru reparaþia
piesele de schimb, autovehiculelor, cu posibilitãþi corespun-
cât ºi la mano- zãtoare de acces. Atelierul trebuie dotat
perã, sunt ce- corespunzãtor. În acest context, se impune
le conform le- achiziþia prin intermediul SC Automobile
gii. Contractele Bavaria SRL a unor scule speciale ºi a unui
de mentenanþã dispozitiv de diagnosticare MAN-Cats; de
poartã denumirea asemenea, trebuie asiguratã o dotare de
de Planned Mainte- bazã cu piese de schimb (depozit).
nance Contract, care Pentru personal, anual, au loc cel puþin
pot fi de 4 feluri: Main- douã ºcolarizãri, susþinute de instructori
tenance, Eco, Drive Line din Germania, acestea fiind obligatorii pen-
ºi Standard, acesta din urmã tru fiecare partener. În cazul în care se ale-
fiind cel mai cuprinzãtor. ge un nou partener, personalul urmeazã
Contractul Maintenance in- sã fie pregãtit/ºcolarizat timp de aproxima-
clude operaþiuni programate la tiv 8-12 sãptãmâni la Automobile Bavaria.
anumite intervale de timp ºi numãr De mai multe ori pe an, Automobile Ba-
de kilometri (schimb de ulei ºi înlo- varia realizeazã audituri pentru parteneri.
cuire de filtre, verificãri). Costurile se Dacã este posibil, participã ºi un superior
bazeazã pe o listã de preþuri pentru din Germania pentru verificarea calitãþii.
aceste operaþiuni, tipul acesta de contract În general, în service, intervenþiile asu-
fiind ideal pentru clienþii care care nu vor pra autovehiculelor sunt programate dimi-
sã cheltuiascã mai mult decât este necesar, neaþa, defecþiunile fiind remediate în aceeaºi
dar vor sã aibã garanþia unei întreþineri de zi. Reparaþiile mai complexe dureazã între
calitate cu piese de schimb originale. 3 ºi 5 zile. În cazul flotelor, clientul bene-
Drive Line include toate operaþiunile de ficiazã de reduceri de preþ atât pentru pie-
întreþinere planificate la anumite kilome- sele de schimb, cât ºi pentru ora de ma-
traje ºi/sau intervale de timp ºi oferã aco- noperã. Existã de asemenea ºi pachete de
perire totalã pentru motor, cutie de viteze oferte legate de servisarea flotelor, pachete
ºi axã spate. care cuprind diverse lucrãri ºi sunt valabile
Eco include toate operaþiunile de între- pentru mai mulþi ani. Mai exact, clientul
þinere planificate la anumite intervale de plãteºte un tarif lunar fix, care acoperã rea-
timp ºi/sau kilometraje plus acoperire to- lizarea diverselor lucrãri.
talã pentru componentele vehiculului su- În mare parte, clienþii români privesc
puse în mod tipic uzurii, cum ar fi frânele cu reticenþã aceste pachete de oferte pen-
ºi ambreiajul. tru servisare. Nu acelaºi lucru putem spune
Standard include toate operaþiunile de despre firmele strãine care au reprezen-
întreþinere planificate la anumite intervale tanþe ºi în România.
de timp ºi/sau kilometraje plus acoperire Pentru lucrãrile efectuate se acordã o
totalã pentru întregul vehicul, cu câteva ex- garanþie de 3 luni, iar pentru piesele de
cepþii bine definite (de exemplu, sistemul schimb 18 luni.“
de iluminare, daunele rezultând din acci-
dente, acumulatori, anvelope). Renault Trucks – Sorin Man,
Clienþii noºtri încep sã înþeleagã opor- director activitate
tunitatea semnãrii unui asemenea contract, piese de schimb:
astfel încât avem solicitãri din ce în ce mai „Atelierele service sunt autorizate con-
multe.“ form standardelor Renault, pe baza unui for- 

40 Cargo România 4/2006


UTILE

 mular cu 120 puncte pentru fiecare obiect


de activitate în parte (service, piese schimb,
atelier, recepþie-primire). Ideea de bazã
este cã atelierul trebuie sã aibã un spaþiu
suficient de larg, cu minimum 4 intrãri.

Max24 este un serviciu opþional prin


care Scania asigurã clientului toate resur-
trebuie sã îl plãteascã clientul. Termenul sele necesare reluãrii activitãþii în termen
de platã, la o lunã sau la ºase luni, se de cel mult 24 de ore, în cazul unei situaþii
stabileºte în funcþie de necesitãþile clien- neprevãzute care imobilizeazã un vehicul.
tului, cãruia i se asigurã servicii complete Dacã nu este posibilã reparaþia în acest
Un service trebuie sã fie capabil sã rea- de întreþinere a vehiculului, fãrã costuri su- termen, Scania pune la dispoziþia clientului
lizeze toate tipurile de reparaþii, începând plimentare. un vehicul înlocuitor.
de la mecanicã purã, pânã la tinichigerie Existã, de asemenea, oferte de promoþie
ºi vopsitorie pentru caroserii. În funcþie de la piese de schimb sau la manoperã. Con- SC Volanul SA Arad,
parcul de vehicule arondate zonei servi- tractul de tip Expandys prevede extinderea service autorizat Scania
ce-ului respectiv, se calculeazã un minimum perioadei de garanþie pânã la 5 ani. Con- ºi Schmitz Cargobull –
de stoc de piese, iar logistica este atât de tractul de garanþie are douã variante: stan- Lucian Belei, director tehnic:
bine pusã la punct încât, dacã nu existã pe dard – doar lanþul cinematic (cutie de vite- „Am pornit de la service BPW ºi Wabco,
stoc, orice fel de piesã ajunge la service în ze, motor, punte spate) sau general – care am continuat cu un contract de parteneriat
trei zile. acoperã toatã maºina. cu RomTrailer pentru semiremorci Schmitz
Una dintre condiþiile pe care le impunem De asemenea, sistemul Start&Drive ºi, de trei ani, am început colaborarea cu
este aceea ca service-ul sã dispunã de cel este un instrument care meritã atenþie. Cu Scania. Mecanicii noºtri au fost specializaþi
puþin un atelier mobil. ajutorul sistemului Infom@x, cuplat direct în Germania, pentru Schmitz ºi BPW, ºi Un-
Pentru a ne asigura de menþinerea ca- la sistemul de navigaþie al autovehiculului, garia. La Scania România existã un program
litãþii serviciilor realizate, în fiecare an, în se pot recolta informaþii direct de la siste- lunar, la care participãm atât cu inginerul
luna iunie, facem un audit, prin intermediul mul de control al maºinii. Astfel, se poate de service cât ºi cu mecanicii. Pentru am-
unei companii din Germania, pentru obiec- face comandã sau rezervare de atelier deja bele activitãþi de service, avem un stoc de
tivitate. Din punctul de vedere al satisfacþiei din timpul cursei pentru problemele care piese de schimb în valoare de 80.000 euro.
clientului, anul acesta vom introduce un apar. De asemenea, am obþinut autorizarea din
sistem de control realizat de o altã firmã, Având în vedere cã anul acesta aduce partea RAR sã facem inspecþii tehnice pe-
care va analiza informaþii obþinute direct de mari modificãri tehnice, prin apariþia mo- riodice pentru toatã gama de autocamioane
la client, dar ºi rapoartele de reparaþii din toarelor EURO 4, Renault pregãteºte 4 stagii ºi autoturisme, montaj ºi verificãri tehnice
atelier. de pregãtire profesionalã a personalului periodice pentru tahografe.
Renault are un formular (40 de puncte) din service-uri, începând din sãptãmâna În acest moment avem opt posturi de
care presupune verificarea camionului din 17 pânã în sãptãmâna 48. La aceste stagii lucru, 14 mecanici. Suntem autorizaþi sã exe-
barã în barã, indiferent dacã service-ului i participã ºefii de atelier, mecanicii ºi elec- cutãm toate tipurile de reparaþii, inclusiv
se solicitã înlocuirea plãcuþelor de frânã tricienii. servicii în garanþie, atât pentru Scania cât
sau a uleiului ori o operaþiune mai com- Acestea se vor desfãºura în Franþa, iar ºi pentru Schmitz.
plexã. Echipa de mecanici este obligatã sã obiºnuita caravanã de pregãtire va avea Pe parcursul acestui an ne propunem
controleze vehiculul în totalitate ºi sã spe- loc în luna septembrie.“ construirea unei noi hale, pentru separarea
cifice în cele 40 de puncte care sunt pro- activitãþilor de reparaþie pentru cele douã
blemele descoperite. În cazul în care sunt Scania – contracte de service: mãrci ºi, de asemenea, achiziþionarea, de
probleme de siguranþã, ºoferul pleacã din Potrivit paginii de internet, Scania oferã la Knorr Bremse, a unei aparaturi de diag-
service cu camionul doar pe propria sa rãs- clienþilor mai multe tipuri de contracte de nozã pentru toate tipurile de sisteme de
pundere. service. Scania Maintenance Agreement frânare.
Garanþiile, atât pentru manoperã cât ºi este un plan de întreþinere pe termen lung, În ceea ce priveºte timpul de staþionare
pentru piesele de schimb, sunt conform conceput individual pentru fiecare vehicul în service, încercãm sã rezolvãm o proble-
legii. dintr-o flotã. Costurile sunt repartizate con- mã apãrutã cât mai urgent posibil, în spe-
Netprolex este un contract de service form înþelegerii cu clientul. cial pentru cã Aradul este un oraº de tranzit
de întreþinere. Toate caracteristicile vehicu- Scania Repair & Maintenance Contract ºi multe dintre camioanele care se opresc
lului ºi toate detaliile de utilizare, precum acoperã în afara tuturor operaþiunilor de la noi sunt încãrcate ºi deja în cursã. Zilnic,
ºi perioada solicitatã, de 3, 4, sau 5 ani, întreþinere planificate, toate reparaþiile ne- alocãm 2-3 echipe pentru serviciile de ur-
sunt introduse într-un program special, care cesare pe parcursul perioadei stabilite cu genþã, iar pânã a doua zi nu mai rãmân
calculeazã costul pe kilometru pe care clientul. decât camioanele pentru care trebuie sã 

42 Cargo România 4/2006


UTILE

manevrelor la interior). Fiecare service tre- ºi intervenþiile pla-


buie sã dispunã de cel puþin un atelier mo- nificate ºi regulate,
 comandãm piese cu poºta rapidã. Garanþia bil, integrat în reþeaua Volvo Action Service. inclusiv materialele
pentru piesele de schimb ºi pentru mano- Din punctul de vedere al pieselor de necesare, lubrifian-
perã este cea prevãzutã de lege. schimb, atelierul service trebuie sã fie ca- þii, lichidele ºi filtrele.
Avem un atelier mobil ºi, în termen de pabil sã realizeze un nivel de disponibilitate Întreþinerea preven-
douã luni, o sã vinã ºi o a doua maºinã, de minim 85%, iar dimensionarea stocului tivã include verificarea lubrifierii, a nivelului
care va fi dotatã conform standardului Sca- se realizeazã, la fiecare service în parte, uleiului ºi lichidelor, verificarea comenzilor
nia Suedia, de la semnalizarea vehiculului prin intermediul unui program statistic ca- ºi sistemului de iluminare din cabinã, veri-
ºi pânã la stocul de piese de schimb ºi scu- pabil sã calculeze necesitãþile zonei pe ca- ficarea exterioarã în detaliu, verificãri asupra
le cu care trebuie sã fie echipatã. Acoperim re o deserveºte. motorului, a sistemului de direcþie, a sus-
pentru Scania o zonã în Nord pânã la Baia Pentru ºcolarizarea personalului, Volvo pensiilor ºi sistemului de frânare etc.
Mare, în Sud pânã la Craiova ºi în Est pânã Romania impune un minimum de 5 zile pe În cazul contractului Volvo Silver, service-ul
la Alba Iulia.“ an de pregãtire pentru fiecare mecanic în autorizat Volvo preia responsabilitatea efec-
parte, în cadrul Volvo Truck Academy. Sesiu- tuãrii lucrãrilor de întreþinere preventivã ºi
Volvo Romania – Iulian Dumitru, nile de pregãtire se realizeazã la Bucureºti, reparaþiilor motorului ºi transmisiei, clientul
after sales manager: reprezentanþa dispunând de serviciile a plãtind o sumã fixã în avans. Contractul a-
„Volvo a elaborat un set comprehensiv doi traineri pregãtiþi în Suedia. Astfel, se coperã toate lucrãrile ºi materialele necesa-
de condiþii pe care trebuie sã le îndepli- realizeazã o medie de 10 zile de training re, ulei, lubrifianþi, filtre ºi, în afarã de ope-
neascã un partener, atât pentru a deveni anual pentru fiecare mecanic. Existã trei ni- raþiunile de întreþinere prevãzute ºi de
service autorizat Volvo în vederea efectuãrii veluri de calificare: service tehnician, repair contractul Volvo Blue, reparaþii asupra mo-
operaþiunilor de întreþinere ºi reparaþii. A- tehnician ºi key tehnician. Fiecare mecanic, torului (chiulasã, bloc motor, cilindri, gar-
ceste condiþii vizeazã toate nivelurile com- indiferent de nivel, trece prin evaluãri pro- nituri, supape, ax cu came, pompã ulei sau
paniei respective, începând de la acþiona- fesionale o datã la 6 luni ºi, în funcþie de combustibil, turbocompresor, VEB etc), a
riat, management, dotãri, personal pânã rezultatele obþinute, poate promova sau transmisiei ºi a unitãþii cutiei de viteze.
la designul construcþiei care trebuie sã fie retrograda pe nivelul superior sau inferior În cazul contractului de tip Volvo Gold,
în concordanþã cu standardul Volvo. De e- poziþiei ocupate. Volvo preia responsabilitatea administrãrii
xemplu, din punctul de vedere al persona- Acreditarea service-urilor se realizeazã tuturor activitãþilor de service pentru ca-
lului, Volvo a stabilit o experienþã minimã, de cãtre Lloyd’s ºi, dupã un an de activitate, mion, plãtindu-se o sumã fixã în avans. Con-
la nivel managerial (service ºi piese de Volvo impune ca obligatorie obþinerea cer- tractul acoperã, în afarã de operaþiunile de
schimb), de 6 ani în activitate de profil, ºi tificãrii ISO. întreþinere preventivã, toate reparaþiile ne-
de 2 ani pentru tehnicieni. Sistemul ISO faciliteazã verificarea per- cesare, atât cele planificate, cât ºi cele ne-
Locaþia trebuie sã fie aleasã în aºa fel manentã a calitãþii serviciilor prestate de prevãzute. Clienþii pot adãuga ºi alte opþiuni,
încât sã permitã accesul facil al camioane- cãtre atelierul respectiv, prin realizarea u- cum ar fi lucrãrile de service pentru anvelo-
lor, de preferinþã în vecinãtatea rutelor prin- nui dosar de reclamaþii ºi prin urmãrirea frec- pe, reparaþii ale componentelor caroseriei
cipale de transport, iar atelierul service tre- venþei revenirii aceluiaºi vehicul în atelier, ºi accesorii. Se asigurã reparaþii la nivelul
buie sã fie echipat cu scule generale ºi cu probleme asemãnãtoare sau corelate motorului, al transmisiei, al unitãþii cutiei
specifice ºi utilaje de reparaþii conform cu reparaþiile realizate. de viteze, al sistemelor electronice, siste-
standardelor Volvo, care sã permitã reali- Din punctul de vedere al timpului de melor de frânare, suspensie ºi direcþie, al ºa-
zarea întregii game de operaþiuni de repa- staþionare în service, Volvo urmãreºte ca siului, arcurilor, amortizoarelor ºi roþilor, al
raþii ºi întreþinere necesare. Dimensiunile orice problemã sã fie soluþionatã în ziua cabinei ºi interiorului etc.
atelierelor se calculeazã în funcþie de ne- sosirii vehiculului în service. Timpul mediu Tendinþa care se sesizeazã în prezent
cesitãþile zonei, de parcul de vehicule pe de staþionare în service pentru reparaþii pe piaþa româneascã este de creºtere a în-
care trebuie sã îl acopere, atât cel din regiu- sau întreþinere se situeazã în prezent sub crederii clienþilor în pachetele de servicii
ne cât ºi cel aflat în tranzit. Volvo stabileºte, 8 ore. Garanþia care se oferã este de 12 oferite prin intermediul contractelor de ser-
de asemenea, dimensiunile postului de lu- luni pentru piese ºi 3 luni pentru manoperã. vice; este vorba despre o schimbare a per-
cru, precum ºi anumite cerinþe specifice vi- Volvo pune la dispoziþia clienþilor sãi cepþiei pieþei asupra acestor tipuri de ser-
zând sistemul de iluminare, cel de încãlzire mai multe tipuri de contracte de service. vicii, acestea tinzând sã fie asimilate din
a incintei etc. Atelierul trebuie sã dispunã În cazul contractului Volvo Blue, Volvo ce în ce mai mult cu o formã de asigurare.“
de cel puþin trei linii de reparaþii, totalizând preia responsabilitatea efectuãrii lucrãrilor
6 posturi de lucru, organizate în sistem de întreþinere planificate pentru camion.
drive-through (intrarea se face pe o laturã Clientul plãteºte o sumã fixã în avans, con- Anchetã realizatã de Raluca
iar ieºirea pe latura opusã, pentru evitarea tractul acoperind toate lucrãrile, verificãrile MIHÃILESCU ºi Radu BORCESCU 

44 Cargo România 4/2006


EVENIMENT

O federaþie...
FORTe
De mai bine de zece ani se dis-
cutã despre realizarea unei fe-
deraþii a asociaþiilor profesio-
nale din transporturi, pentru
toatã lumea fiind foarte clar
cã în unire stã puterea. Altfel
se poate discuta cu autoritã-
þile, se pot rezolva anumite pro-
bleme comune unei mari pãrþi
a transportatorilor ºi se poate
pune problema în ceea ce priveº-
te asigurarea unor drepturi ale
reprezentanþilor breslei. În acest
context, crearea, la începutul a-
cestui an, a Federaþiei Operato-
rilor Români de Transport (FORT)
ar putea fi un pas important cã-
tre unitatea doritã de transpor-
tatori.

Din cadrul FORT fac parte Aso-


ciaþia Transportatorilor Rutieri din
Transilvania, Asociaþia Transporta-
torilor Rutieri în Construcþii, Asociaþia Trans- de mãrfuri în trafic intern, cel rutier de mãr- cu angajaþii autoritãþilor statului cu sprijinul
portatorilor Rutieri din Constanþa, Patronatul furi în trafic internaþional, transportul rutier cãrora sperãm ca problemele ºi soluþiile
Transportatorilor Rutieri Maramureºeni, de mãrfuri în construcþii, transportul mari- abordate de noi sã îºi gãseascã mult mai
Asociaþia Patronalã a Micilor Transportatori tim ºi fluvial, o secþiune specialã destinatã repede rezolvarea“ a afirmat Augustin Ha-
Cluj, Asociaþia Transportatorilor Brãila, Co- asistenþei juridice în transporturi ºi una vi- giu, preºedintele FORT.
legiul juriºtilor din Prahova ºi Asociaþia Pa- zând activitãþile conexe transportului rutier. Pentru 2006, Federaþia îºi propune sã
tronalã a Transportatorilor Europa 2002. rezolve o serie de probleme importante pen-
Federaþia este membrã cu drepturi depline FORT pentru transport tru membrii sãi, printre care se numãrã cre-
a Uniunii Naþionale a Patronatelor din Ro- Pentru a oferi un sprijin cât mai susþinut area unui sistem unitar de achiziþii de servi-
mânia (UNPR), singura uniune patronalã membrilor sãi, FORT a semnat, la începutul cii ºi produse indispensabile derulãrii activitãþii
din România care are un birou oficial des- lunii martie, cu Federaþia Sindicatelor din de transport, a unor posibilitãþi pentru membri
chis la Bruxelles. Transporturi ºi Activitãþi Conexe – AXA, un de a-ºi externaliza activitãþile legate de licen-
Dar FORT nu doreºte sã se opreascã aici, protocol care creeazã cadrul unei colaborãri þieri, înmatriculãri, radieri, verificãri tehnice,
ci, pentru anul 2006, îºi propune afilierea între cele douã foruri, în vederea promovãrii asigurãri etc. De asemenea, îºi propune orga-
la European Road Federation (ERF) ºi la ºi susþinerii unui punct de vedere comun nizarea de seminarii periodice pentru dezvol-
International Road Federation (IRF), pre- în cadrul procesului de elaborare legislativã, tarea unor relaþii de afaceri între membrii UNPR
cum ºi parteneriate cu Confederaþia Spanio- schimbului de idei ºi informaþii în plan so- – FORT, înfiinþarea unui birou de consultanþã
lã de Transport Mãrfuri (CETM), Federaþia cial, profesional ºi legislativ, susþinerii active ºi sprijin pentru micile societãþi de transport în
Transportatorilor din Republica Moldova ºi a iniþiativelor ºi proiectelor partenerului de vederea constituirii unor holdinguri prin care
Federaþia Transportatorilor Rutieri din Belgia dialog. FORT va sprijini creºterea salariului se urmãreºte protejarea breslei, oferirea de
(Road Federation Belgium). angajaþilor din sectorul de transport precum acces permanent la consultanþã juridicã ºi
Federaþia este structuratã pe secþiuni ºi formarea profesionalã de calitate a a- servicii de arbitraj comercial ºi organizarea
care vizeazã, în premierã, mai multe moduri cestora, conducerea federaþiei sperând, în unor cursuri pentru formarea ºi creºterea
de transport: cel rutier de persoane intern, acelaºi timp, cã va pune bazele eradicãrii gradului de instruire profesionalã ºi moralã
cu subsecþiuni în transport urban, interju- corupþiei din sistem ºi construcþiei unui ca- a angajaþilor din transporturi.
deþean ºi taximetrie, transportul de persoa- dru informaþional coerent. „Acest prim pro-
ne în trafic internaþional, transportul rutier tocol deschide seria unor colaborãri directe Raluca MIHÃILESCU 

46 Cargo România 4/2006


LOGISTICÃ

Drumul Vinului
Fie cã închinãm un pahar cu prietenii
sau avem ceva de sãrbãtorit, fie cã ne
Pas cu pas...
„Avem de la vehicule cu o
împãrtãºim din sângele Domnului sau capacitate de transport de 1.500
pur ºi simplu facem o fripturã la cuptor kg, pânã la 16 t. În total, com-
în sos de vin, „licoarea zeilor“ face pania deþine 26 vehicule, din care
parte din existenþa noastrã, mai ales numai cinci cu capacitate de pes-
de români. Pentru cã þara noastrã a te 10 t. Din producþia internã
fost binecuvântatã cu vii bogate ºi a avem camioane Roman Braºov
ajuns sã fie recunoscutã la nivel mon- ºi Dacia pick-up, iar din import
dial ca unul dintre cei mai de calitate autoutilitare Renault Master cu
producãtori de vin. sarcini de 1,5 ºi 3,5 t ºi vehicule
din gama Ford Transit de pânã
Despre drumul parcurs de seva strugu- la 3,5 t.“ spune Mihai Gavril.
rilor, de la recoltare pânã ajunge pe masa în baricuri de lemn, iar diferenþa pânã la Compania are un departa-
noastrã am mai scris. Ceea ce dorim acum 1.500 de vagoane, capacitatea maximã, ment special de transport, cu per-
este sã punem accentul, printr-un material este depozitatã în recipiente de inox. De sonal calificat care se ocupã de
realizat la podgoria Valea Cãlugãreascã, mult menþionat cã un vagon are 10.000 l. În supraveghere, de testarea ºofe-
apreciatã pentru vinurile sale roºii, pe cazul sticlelor, este indicat ca vinul sã stea rilor, de reparaþiile asupra vehi-
aspectele practice legate de logistica depo- la orizontalã, pentru ca lichidul sã fie în culelor din producþia internã care
zitãrii ºi a transportului, urmãrind, cu ajuto- permanenþã în contact cu dopul, pentru a se realizeazã în atelierele proprii.
rul lui Mihai Gavril, director comercial al so- nu permite uscarea dopului ºi pãtrunderea Operaþiunile de reparaþii ºi în-
cietãþii Rovit SA Valea Cãlugãreascã, drumul aerului în interiorul buteliei. treþinere asupra vehiculelor Ford
vinului, din clipa în care devine licoare bahicã Dopurile se importã din Portugalia, Spa- ºi Renault se realizeazã în ser-
pânã în momentul în care ajunge pe raft. nia, Italia sau Franþa. Cele mai bune sunt vice-urile de marcã.
din plutã naturalã, dar acestea sunt destul Vinurile îmbuteliate sunt
Vase de inox de scumpe, ajungând pânã la 6-7.000 lei transportate pe cale rutierã.
ºi baricuri de lemn vechi bucata, ceea ce duce la o creºtere a Dupã îmbuteliere, sticlele sunt
Recipientele folosite la vinificaþie ºi la preþului pe sticlã. Se mai folosesc dopuri ambalate în cutii de carton de
depozitare sunt din inox, în incintã fiind ne- colmatate, care au un preþ mai mic, dar 6 sau 12 bucãþi. Reþeaua de
cesarã menþinerea unei temperaturi con- sunt totuºi de o calitate deosebitã. Dopurile distribuþie proprie cuprinde
stante de maximum 14 grade C. Vinurile trebuie sã fie tratate termic ºi chimic ºi sã toate supermarket-urile din România, pre-
destinate învechirii sunt pãstrate în butoaie fie sterile, ambalate aseptic. cum ºi magazine, transporturile realizându-
de lemn (baricuri), în crama de maturare. „Ideal ar fi ca îmbutelierea sã se facã se prin intermediul flotei proprii. Dar existã
Trebuie în permanenþã controlat ca vasul cu minimum 5-6 luni înainte de livrare, dar ºi o reþea de distribuitori care îºi transportã
sã fie plin, sã nu prindã aer sau sã oxideze. asta implicã niºte costuri foarte mari. Dis- singuri marfa. Întreaga reþea de distribuþie,
Podgoria de la Valea Cãlugãreascã are o punem de o linie de îmbuteliere cu o capaci- prin intermediul celor douã modalitãþi prezen-
capacitate de stocare de 120 de vagoane tate de 6.500 sticle/orã, iar capacitatea tate, acoperã în prezent 32 de judeþe.
de producþie a combinatului este de 1.500 Maºinile care asigurã transportul vinului
vagoane. Dar noi prelucrãm în medie, a- trebuie sã fie izoterme, în special pe perioa-
nual, 500 vagoane de vin. Aproximativ da de varã, pentru a nu depãºi temperatura
15-20% din producþia fiecãrui an rãmâne de 20 de grade C în spaþiul de marfã. Pen-
la învechire, pe o perioadã de doi pânã la tru perioada de iarnã, temperatura în timpul
4 ani“, explicã Mihai Gavril. transportului nu trebuie sã se situeze sub
–5 grade C. Transportul se face, în cazul
unor cantitãþi mai mari, pe paleþi, un palet
putând cuprinde pânã la 96 de cutii, care
sunt stivuite ºi învelite în folie de plastic.
Când este vorba despre cantitãþi mai mici,
se utilizeazã autoutilitare uºoare tip pick-up,
în care se încarcã cutiile fãrã sã fie plasate
pe paleþi. Este de preferat ca ºi vehiculele
tip pick-up sã fie izoterme. Cutiile sunt de-
pozitate pe maxim trei rânduri, pentru cã
prin presare pot apãrea deformãri sau de-
Mihai Gavril, director comercial gradãri ale cutiilor dacã se adaugã ºi un al
al societãþii Rovit SA Valea Cãlugãreascã. patrulea rând pe înãlþime.

48 Cargo România 4/2006


LOGISTICÃ

tainer are capacitatea cuprinsã între


11.500 ºi 18.000 sticle. În cazul trans-
portului TIR, unde sarcina pe osie este
limitatã, capacitatea maximã de transport
este de 12.000 sticle. Sarcina de a gãsi
transportatori pentru export îi revine în
exclusivitate importatorului din þara res-
pectivã.
„Vinurile din podgoria Dealul Mare
ºi în special cele de la Valea Cãlugãreas-
cã sunt exportate în Germania, Franþa,
Canada, SUA, Anglia. Este o podgorie re-
cunoscutã în special pentru vinurile roºii.
Aproximativ 70% din producþia de vinuri
roºii care se obþine în aceastã zonã merge
la export ºi suntem în permanenþã compa-
raþi cu zona Bordeaux, atât pentru cã ne
aflãm pe aceeaºi paralelã, 45, cât ºi dato-
ritã faptului cã zona de precipitaþii de aici
este echivalentã cu cea de la Bordeaux. Noi
avem un atu în plus, pentru cã solul de aici
este un cernoziom brun-roºcat de pãdure
foarte bogat în oxizi de fier, care este foarte
bun pentru strugurii roºii. Vinurile roºii ro-
mâneºti sunt considerate a fi de o calitate
deosebitã. De altfel, Feteasca Neagrã este
un soi pur românesc foarte cãutat la export.
În schimb, din producþia noastrã de vinuri
albe se exportã doar 10-15%. În România,
Jidvei este cel mai cãutat producãtor de
vinuri albe“ ne-a mãrturisit Mihai Gavril.
Cererea de vinuri roºii de Valea Cãlugã-
reascã la export are un trend ascendent de
la un an la altul, cam de 2-3%.

Conform legii viei ºi vinului, livrãrile vrac


se fac numai pentru vinurile de categorie proprie. Dar numai 5% din transporturi plea-
maximã VS – de masã ºi de calitate supe- cã pe cale feratã. Cisternele au o capacitate
rioarã. „Avem o reþea de distribuþie a vinuri- cuprinsã între 10.000 ºi 22.000 l. Pentru
lor vrac în magazinele proprii, dotate cu vase unele þãri ºi chiar în cazul livrãrilor vrac pe
de inox de 25 l ºi respectiv 50 l, ºi dozatoare teritoriul României, transportul se face cu
care funcþioneazã pe acelaºi principiu ca ºi cisterne auto din inox, cu sistem de control
cel al berii, vinul neintrând în contact nici cu al temperaturii. Compania Rovit nu deþine
aerul, nici cu vânzãtorul sau cu alte elemen- astfel de cisterne, dar sunt firme în Româ-
te externe. Aceste butoaie pleacã din com- nia care au un asemenea parc. Cisternele
binat încãrcate cu vin ºi sigilate. Pentru clienþi trebuie sã fie special concepute pentru
direcþi care vor sã achiziþioneze cantitãþi mai transportul lichidelor alimentare din ca-
mari de vin, punem la dispoziþie bidoane tegoria vin sau alcool, nu pentru uleiuri ali- ªi pe plan intern, consumul de vin roºu
din plastic alimentar de 5 ºi 10 l, de unicã mentare, ºi trebuie sã fie însoþite de certi- a crescut în ultimii ani. În special, vinurile
folosinþã, care pleacã de la noi sigilate, pen- ficate de calibrare. roºii sunt mai cãutate iarna, iar cele albe
tru etanºeitate ºi garanþie sanitarã“, spune pe timp de varã, iar consumuri record se în-
Mihai Gavril. 70% din vinurile roºii registreazã, dupã cum este de aºteptat, în
Distribuþia la export de vinuri vrac se merg la export preajma Sãrbãtorilor.
realizeazã în cisterne speciale pentru trans- Pentru exportul vinurilor îmbuteliate, Aºa cã, luna aceasta fiind Paºtele, alãturi
port lichide alimentare. Una dintre cele mai transportul se face în containere sau în regim de tradiþionalul „Hristos a înviat!“ închinãm
importante pieþe pentru vinurile de Valea TIR. Containerele pot merge pe cale feratã, ºi noi un pahar de vin Valea Cãlugãreascã,
Cãlugãreascã este Germania, iar cisternele pe platforme auto ºi, uneori, când este cazul, în sãnãtatea dumneavoastrã, doamnelor ºi
vin din Austria sau Germania, în special pe pe nave maritime sau fluviale, aºa cum este domnilor!
cale feratã, combinatul având linie feratã situaþia transporturilor peste ocean. Un con- Raluca MIHÃILESCU 

4/2006 Cargo România 49


Mr. Congressman
Ioan Bivolaru, deputat PSD
ºi membru al Comisiei pentru industrii
ºi servicii în cadrul Camerei Deputaþilor

De data aceasta am luat calea Par- plicat. Trebuie sã anali-


lamentului… mai precis a Camerei zezi toate prevederile res-
Deputaþilor. Am discutat la o cafea pective din punctul de
cu Ioan Bivolaru, deputat PSD ºi vedere al legilor deja ela-
membru al Comisiei pentru industrii borate în perioada 1997,
ºi servicii. Încercãm, în acest fel, sã 1998, 1999, din anumi-
aducem în faþa dumneavoastrã unul te domenii conexe trans-
dintre puþinii parlamentari care au portului.
o istorie care þine de domeniul trans- Mai am o colegã de
porturilor. ªi, mai ales, o persoanã facultate (n.r. Aura Vasile)
care are un cuvânt de spus din care acum este deputat ºi
punct de vedere legislativ. care vine tare din urmã în
aceastã privinþã. Suntem
singurii, de altfel, de pro-
Cargo & Bus: Este interesant sã stãm fesie. O spun cu sinceri-
de vorbã cu persoana care contribuie în tate, dacã nu vom mai fi
foarte mare mãsurã, decisivã chiar, la for- parlamentari vor trebui
mularea ºi redactarea Legii transporturilor. într-adevãr cãutaþi alþii.
Dumneavoastrã aþi fost ºi de cealaltã parte Industria româneascã de transport este re, în final, au cãzut. Cum vã simþiþi ca om
a barierei? una dintre cele mai mari industrii de pres- care are acum pâinea ºi cuþitul în momen-
Ioan Bivolaru: Am terminat facultatea tãri servicii. Dupã turism, este a doua ca tul adoptãrii Ordonanþei de Urgenþã 109
de transporturi din cadrul Politehnicii Bucu- importanþã ºi ca volum de afaceri ºi, printre în Camera Deputaþilor?
reºti în 1972 ºi am lucrat efectiv în transpor- altele, este una din primele ramuri care au Este ironia sorþii pentru cei care încear-
turi pânã la schimbarea regimului, când am fost 100% privatizate. Din pãcate, aceastã cã sã mai punã încã piedici. Camera Depu-
ajuns ºi director de întreprindere de trans- ramurã a fost ºi încã este vitregitã de spe- taþilor, conform noilor prevederi constituþio-
porturi. Am lucrat la întreprinderea de trans- cialiºti. Prea puþini cunosc problemele trans- nale, este camerã decizionalã pentru orice
port rulmenþi, una dintre cele mai mari ºi porturilor de la rãdãcinile lor. În domeniul reglementare ºi culmea culmilor acestei în-
mai bine cotate societãþi de transport din legislativ, activitatea de transport este foar- cercãri din partea celor care nu vor sã mear-
þarã. Pe vremea când judeþul Neamþ era te puþin politizatã în Parlamentul României. gã lucrurile bine în transporturi, este cã
responsabil din punct de vedere al trans- Legile au un caracter tehnic, iar din aceastã aceastã comisie de industrie la care lucrez
porturilor de administrarea activitãþii în 3 cauzã eu, din punct de vedere politic, am este cea care dã tonul în domeniul res-
judeþe (Neamþ, Suceava, Bacãu), s-a creat avut puþin de suferit în sensul cã n-am reu- pectiv. În ceea ce priveºte cele douã pro-
o adevãratã ºcoalã de transportatori în zo- ºit, dar nici n-am vrut sã politizez aceastã iecte de legi pe care le-am elaborat, n-aº
nã, iar Ministerul Transporturilor trata cu activitate. Un lucru demn de reþinut este cã putea sã mã plâng în mod deosebit cã au
foarte multã consideraþie aceastã echipã activitatea de transporturi a fost extrem fost respinse, pentru cã toate prevederile
de transportatori ºi de administratori ai de vitregitã dupã 1990. Nu a existat, pânã care mi s-au pãrut interesante au fost pre-
transporturilor în Neamþ. Am fãcut o ºcoalã în prezent, decât poate în domeniul trans- luate ºi au fost introduse în legile existente.
foarte interesantã ºi pot sã spun cã, într-o portului feroviar (care se detaºeazã puþin Din pãcate, Ordonanþa de Urgenþã 109 a
extraordinar de mare proporþie, priceperea din aceste categorii), nici o strategie de-a lãsat segmente nereglementate, creând o
în domeniul transporturilor în ceea ce lungul guvernelor care s-au succedat dupã prãpastie. Nenorocirea în România este cã
priveºte legislaþia, vine din zona practicã, 1990. Sectorul cel mai pãgubit din punctul ordonanþele intrã în vigoare din momentul
ºi o am de acolo. Pot sã spun cã, din 1990 acesta de vedere este transportul rutier. publicãrii în Monitorul Oficial, iar pânã când
încoace, sunt în Parlamentul României cam Ordonanþa 44/1997 privind transporturile Parlamentul intervine ca sã rezolve dis-
singurul transportator, care a lucrat con- rutiere a creat o serie întreagã de probleme, funcþionalitãþile apãrute, operatorii suportã
secvent prin legislaþie ºi singurul care dis- iar problemele au fost completate prin Or- costuri extraordinar de mari. Vã dau ca
pune de experienþã, foarte necesarã în mo- dinul 1842. La ora aceasta, transportul de exemplu Ordonanþa 44 care a fost emisã
mentul când abordezi legislaþia. Aceasta, cãlãtori este o caricaturã, a devenit un mod în 1997 ºi s-a aprobat în Parlament în 2000.
cu atât mai mult cu cât pe parcurs legislaþia de subzistenþã a pseudo-operatorilor. Timp de trei ani de zile a funcþionat cu erori
se complicã. Dacã era foarte uºor de ela- enorme ºi a creat o stare de nemulþumire
borat un act normativ pe transporturi în Domnule Bivolaru, ºtiu cã aþi elaborat în rândul operatorilor. Dacã se vrea sã se
1991, 1992, 1993, acum este mult mai com- douã proiecte de lege a transporturilor ca- respecte cât de cât transportatorii, ar fi bine

50 Cargo România 4/2006


sã nu se mai emitã ordonanþe în domeniul mea, care þine de activitatea de transport, Pãrerea mea este cã, la ora aceasta, Legea
transportului rutier, ci proiecte de lege care, unde se spune cã sunt oameni buni, oameni nu permite legarea parlamentarului de un
în momentul când se promulgã, intrã în rãi ºi ºoferi. A fost un domeniu de activitate anumit sector comunitar. Dacã se va trece
funcþiune. destul de interesant, am lucrat foarte mulþi la votul uninominal, atunci parlamentarul
ani la canal. A trebuit sã dau dovadã cã-i provine exact dintr-o zonã ºi va trebui sã re-
Ce ar trebui fãcut pentru a consolida e- înþeleg foarte bine, pentru cã i-am solicitat prezinte numai acea zonã. Dacã cetãþenii
ducaþia populaþiei pentru creºterea siguranþei foarte mult ºi a trebuit sã rãmân bun prie- au încredere în clasa politicã, lucrurile devin
circulaþiei rutiere? ten cu ei ºi sã las loc de bunã ziua. mai suportabile.
Eu personal pledez pentru educaþie în
liceu. În plus, liceenii trebuie sã aibã po- Populaþia nu prea mai are încredere în Care va fi rolul dvs. dupã 1 ianuarie anul
sibilitatea ca, atunci când terminã liceul, politicieni în ultimul timp. viitor, în cazul în care România va fi mem-
sã susþinã examenul pentru carnet de con- Este un fenomen care se vede deja ºi brã UE?
ducere categoria B, astfel încât ºcolarizarea se simte. Este îngrijorãtor ºi nu este vina Rolul meu, ca un fin observator al do-
în domeniul siguranþei circulaþiei sã aibã populaþiei, ci a clasei politice în exclusi- meniului transporturilor ºi un bun cunos-
o motivaþie. Dacã am introduce ore de cir- vitate. Totuºi, nu-mi însuºesc o vinã strictã cãtor al legislaþiei existente, este sã armo-
culaþie ºi de educaþie civicã pe domeniul din punctul acesta de vedere. Am încercat nizez legislaþia europeanã cu realitatea
public, fãrã o motivaþie, efectul nu ar mai prin comportamentul meu în domeniul po- româneascã. Mai mult ca sigur voi avea
fi cel scontat. litic sã nu-i incit niciodatã pe cei care m-au foarte mult de lucru pentru cã aceastã le-
cunoscut sau au avut contact cu mine în gislaþie, care a fost adaptatã la acquis-ul
În urma experienþei privind legislaþia de a gândi negativ la adresa unui politician. comunitar, va trebui corelatã cu realitatea
transport la noi, care este catedra pe care Sunt un politician mediu ºi nu doresc sã româneascã. Ne place sã spunem cã im-
aþi introduce-o la Facultatea de Transport? depãºesc limitele de competenþã din punc- pactul va fi pozitiv, dar vor exista costuri.
Nu sunt familiarizat cu programa ºcolarã. tul acesta de vedere. Rolul meu este sã aduc corecþii legii astfel
Sunt convins cã lucruri extrem de interesante Mã deranjeazã, însã, acest comporta- încât aceste costuri sã fie reduse la maxi-
þin de management în transporturi pentru cã, ment arogant, agresiv, conducãtor din par- mum.
lipsa unor manageri serioºi, inclusiv în do- tea unor reprezentanþi din domeniul politic
meniul executiv, reprezintã una dintre hibele ºi sigur cã sper din toatã inima ca populaþia Ce procent din timp vã ocupã meseria?
actuale. Din cauza grilei salariale neatractive sã gãseascã întotdeauna mãsurile de sanc- Am un cerc de prieteni ºi familie dar nu
din Ministerul Transporturilor, cei valoroºi au þiune ºi pe cele de îndreptare. Dar constat prea mai am timp liber. Aceasta reprezintã
pãrãsit instituþia, mai ales pentru domeniul cu amãrãciune cã, de multe ori, populaþia, una dintre problemele clare cu care m-am
rutier. Este lacuna cea mai mare la ora ac- atunci când este chematã sã dea note, nu confruntat în viaþa de familie. Întotdeauna
tualã. prea ºtie ce sã facã ºi oferã note cu dãrnicie am rãmas corigent la aceastã materie. No-
unde nu trebuie. roc cã soþia ºi copiii m-au înþeles.
Sunteþi politician din pasiune? Acest lucru þine ºi de procedee pentru
Sunt din vocaþie. Sunt social-democrat, cã, în fond, politicienii sunt aleºi ai popula- Ce pasiuni aveþi?
tatãl meu a fost membru al Partidului Social þiei, îi reprezintã, iar în clipa în care nici unul Îmi place sã cãlãtoresc. Iubesc muntele
Democrat Român. Am o sensibilitate deo- nu mai þine legãtura cu baza, dispare încre- ºi nu scap nici un moment din puþinul timp
sebitã faþã de problemele omului mediu, derea. Am observat cã, în momentul când disponibil pe care îl am pentru a merge în
cetãþeanului de rând. Dupã cum dovedeºte sunt aleºi în Senat ºi Parlament, rup prac- drumeþii. Am noroc cã ºi soþia îmbrãþiºeazã
ºi politica de astãzi, pe care o disecãm ºi tic legãtura cu grupul de oameni care i-au aceastã pasiune. De altfel mã trag din Piatra
o gustãm de dimineaþã ºi pânã seara, nu ales. Intervin numai serviciile partidului din Neamþ, o zonã montanã.
este suficient sã o faci pe politicianul, tre- care fac parte, însã judeþul sau sectorul res-
buie sã fii capabil sã transmiþi mesaje. Sã pectiv dispare din raza de interes a politicia- Ce aþi visat sã vedeþi?
fii capabil sã înþelegi ºi, mai ales, sã transmiþi nului. În primul rând, vinovatã este legea. Mi-aº dori sã merg în Orient ºi sã vizitez
cã eºti capabil sã înþelegi. M-a ajutat sã în- De exemplu, eu, în momentul acesta, sunt locuri de civilizaþie veche.
tãresc aceste convingeri însãºi meseria iniþiatorul legii privind alegerile uninominale.
Dacã va fi conjunctura de aºa naturã
încât sã nu mai fiþi politician, ce veþi face?
Într-un fel sau altul, fiecare trebuie sã
se gândeascã la o anumitã retragere, mai
ales în contextul în care toatã lumea vrea
tineri. Mi-ar plãcea sã lucrez pe un post de
consilier în domeniu. Un astfel de post îmi
va oferi posibilitatea sã fructific experienþa
pe care o am în domeniul legislativ. Nu mã
mai pasioneazã o activitate strict productivã.
Pot sã îi sfãtuiesc pe alþii ce sã facã.

Vã mulþumim pentru timpul acordat.

Meda BORCESCU 

4/2006 Cargo România 51


AGABARITIC

Industria energeticã româneascã se

Cursa
aflã în curs de modernizare ºi re-
tehnologizare. Primul pas a fost fãcut
de CET Vest, care introduce un sistem
de lucru pe turbinã cu gaz, ce va în-
locui vechile boilere. Prima turbinã
de acest fel importatã în România
pentru CET Vest a ajuns la Bucureºti
la începutul lunii martie. Nimic ieºit

titanilor
din comun pânã aici. Dacã avem însã
în vedere cã piesa de (doar!) 209 t
avea o lungime de 9 m, o lãþime de
5 metri ºi o înãlþime de 6,20 m, lu-
crurile devin interesante. Turbina,
care a avut ca punct de pornire Bel-
gia, ne-a oferit încã o datã ocazia sã
intrãm în „bucãtãria“ greilor trans-
porturilor. Ghid l-am avut pe George
Niþã, director executiv ºi acþionar al
companiei specializate în transpor-
turi agabaritice Holleman Bucharest
Special Transport.

52 Cargo România 4/2006


AGABARITIC

Pornind din portul Antwerp (Anvers) din


Belgia, turbina a ajuns la Constanþa pe cale
maritimã, pe un vas prevãzut cu douã
macarale de mare capacitate, de unde a
fost transbordatã direct pe trailerul compa-
niei Holleman, fixat pe o gabarã (feribot cu
o lungime de 50 m ºi o lãþime de 20 m).
Pe gabarã, a pornit pe cale fluvialã pânã la
Olteniþa, unde trailerul a fost coborât pe
þãrm, cu tot cu piesã, prin intermediul unei
operaþiuni RO-RO. De la Olteniþa, turbina a
fost transportatã pe cale rutierã pânã la
Bucureºti, traversând oraºul, de la Berceni
la CET Vest, în Militari, în nu mai puþin de
douã nopþi.
La prima vedere, operaþiunile par sim-
ple. Dar transportul unei piese cu o masã de
nu mai puþin de 209 t, cu o lungime de 9 m,
lãþime de 5 metri ºi înãlþime de 6,20 m (cu
tot cu dispozitivul special pentru ridicarea
firelor) nu este o misiune uºoarã pentru
nici un transportator; în cazul de faþã, ex-
perienþa companiei Holleman, precum ºi
pregãtirea în detaliu a transportului, care sã o transportãm la Bucureºti este foarte
a durat nu mai puþin de o lunã, ºi-au spus mare, din cauza acestui incident am decis
cuvântul, transportatorul reuºind sã aducã sã angajãm o firmã de pazã ºi securitate,
piesa de la Constanþa pânã la punctul de care a trimis patru agenþi înarmaþi, ce ne-au
destinaþie finalã în 7 zile. însoþit pe tot parcursul transportului.“ ne-a
povestit George Niþã, director executiv ºi
Viaþa „greilor“ nu este uºoarã... acþionar al companiei Holleman.
Transportul a fost realizat cu ajutorul În Portul Constanþa, turbina a fost trans-
unui trailer cu 18 axe, format din 6 module, bordatã de pe vapor ºi instalatã direct pe
ºi a douã remorchere de mare putere, un trailer, fixat pe centrul gabarei, pentru sta-
Volvo FH16 de 580 CP ºi un Mercedes- bilitate, prin intermediul unei operaþiuni pe
Benz Titan, capabil sã dezvolte o putere cât de complicate, pe atât de interesante,
maximã de 600 CP. Vehiculele au fost încãr- care a durat douã ore. Pe mãsurã ce piesa înainteazã centimetru
cate pe gabarã la Cãlãraºi, de unde au por- cu centimetru peste bordul vasului,
nit cãtre Constanþa, drum care s-a dovedit pentru a fi descãrcatã, vaporul tre-
a fi plin de peripeþii... specific româneºti. buie sã se balasteze, sã introducã
La Cernavodã, peste noapte, au spart hoþii apã, cu ajutorul unor pompe de
cabinele remorcherelor, furând de acolo mare capacitate în niºte rezer-
tot ce puteau: frigider, DVD, televizor, cafe- voare speciale din calã, pentru
tierã... ºi, în plus, ºase roþi de rezervã a contrabalansa deplasarea
pentru trailer. „Având în vedere cã turbinei de 209 kg. Dupã
valoarea turbinei pe care aveam aºezarea turbinei pe trai-
ler, prevãzut cu reparti-
toare de sarcinã de
concepþie Holleman,
a urmat amararea aces-
teia (ancorarea ei de
trailer), în nu mai puþin
de 16 puncte, câte 8 pe
fiecare parte, operaþiu-
ne care a durat nu mai
puþin de 3 ore. Trailerul
fusese, în prealabil,
la rândul sãu, bine
ancorat de gabarã,
prin intermediul lan-
þurilor ºi al cablu-
rilor. 

4/2006 Cargo România 53


AGABARITIC

 La drum...
La Olteniþa, fuseserã pregãtite trei ram-
pe, pentru coborârea de pe gabarã, dar ni-
velul apei fiind crescut, nu au fost practica-
bile. A fost utilizatã, astfel, pentru operaþiunea
RO-RO, o amenajare mai veche, pe care
specialiºtii de la Holleman au refãcut-o cu
ajutorul unui buldozer. Dupã coborârea de
pe gabarã, trailerul a fost tractat, pe drumul
neamenajat, pânã la ºosea, de ambele re-
morchere, din cauza greutãþii mari, fiind
momente când roþile aproape cã se înfun-
dau în pãmânt.
„Pentru reuºita operaþiunii, am fost ne-
voiþi inclusiv sã reparãm drumul de acces
de la ºosea pânã la rampa de descãrcare,
cu ajutorul unei firme din Bucureºti, care
a utilizat pentru aceastã operaþiune beton
concasat, pe care l-au compactat pentru a re de elefant“); dupã care trailerul
asigura o suprafaþã de rulare mai bunã.“ a fost coborât ºi scos de sub pie-
a spus George Niþã. sã. Misiunea de a aºeza turbina
Drumul propriu-zis, pe cale rutierã, pânã la locul ei, în poziþie finalã, îi va
la intrarea în Bucureºti a durat numai 3 reveni, în vara acestui an, tot com-
ore, cu o vitezã „de croazierã“ de maximum paniei Holleman. Dar pânã atunci
30 km/h, cu escortã din partea Poliþiei, Vã- va mai fi nevoie de încã o acþiune
mii, din partea firmei de pazã ºi securitate, spectaculoasã, când tot trans-
la care s-a adãugat obiºnuita escortã a ma- portatorul bucureºtean va aduce
la CET Vest ºi generatorul necesar
funcþionãrii centralei, piesã cu o
ºinilor Holleman. În Bucureºti, convoiul a greutate de 178 t.
ales ruta Berceni-Bellu-Trafic Greu-Rãzoare- „În zece ani de activitate, pe care îi vom
Bdul Timiºoara pe contrasens, drum par- împlini în 2007, am acumulat multã experien-
curs în douã etape, numai noaptea, escala þã ºi deja pentru noi asemenea misiuni au
fãcându-se în apropiere de intersecþia Trafic devenit o obiºnuinþã. Pentru realizarea unor
Greu cu Calea Rahovei. astfel de transporturi de dimensiuni ieºite
„Am dus multã muncã de lã-
murire cu RATB Bucureºti sã ne dea
aprobare pentru un anumit traseu;
am ales împreunã cu ei traseul ºi
ne-au sprijinit cu 6 turnuri care au
lucrat cu noi douã nopþi, ca sã ridice
firele de tramvai sau troleibuz acolo
unde a fost nevoie. Dar 70% din
traseul din Bucureºti s-a parcurs
pe contrasens, cu escortã de Poli-
þie.“ a afirmat George Niþã.
La CET Vest, turbina a fost in-
trodusã într-o halã ºi autodescãrcatã. A fost din comun, Holleman deþine în prezent 19
ridicat întâi traierul, iar sub piesã, fiind mai combinaþii tractor-trailer, anul acesta urmând
latã decât acesta, au fost aºezaþi niºte suporþi sã mai achiziþionãm încã 5. Majoritatea tra-
speciali din lemn de stejar (aºa zisele „picioa- ilerelor sunt extensibile iar tractoarele au
configuraþii 6x2, 6x4 ºi 8x6. De asemenea,
deþinem un teren, pe ªoseaua de Centurã,
cu o suprafaþã de 22.500 mp, pe care vom
construi, anul viitor, toate utilitãþile necesare
unei companii de transport, de la birouri, ga-
raj, staþie de spãlare pânã la spaþii în care
se pot desfãºura ºi alte activitãþi conexe. Am-
biþia noastrã este sã realizãm acolo un centru
logistic.“ a concluzionat George Niþã.

Raluca MIHÃILESCU 

54 Cargo România 4/2006


RETRO

Parada giganþilor
Pentru revista Cargo, prezentarea
unor transporturi cu dimensiuni sau
mase ieºite din comun a fost de-a
lungul timpului poate cea mai bine
reprezentatã ºi mai împãmântenitã
tradiþie, constituind, în acelaºi timp,
ºi una dintre cele mai gustate rubrici.
Dinamice ºi spectaculoase, trans-
porturile agabaritice sunt adevãrate
reprezentaþii de virtuozitate ale „re-
gizorilor“ – transportatori cu expe-
rienþã în domeniu. De la piese pentru
termocentrale, generatoare electrice,
rezervoare ºi pânã la... istoria, minut
cu minut, a drumului pe care l-a par-
curs bradul pe care România l-a
dãruit Vaticanului de Crãciunul a-
nului 2001 (ºi care va face obiectul
unei retrospective speciale la înche-
ierea anului aniversar), reporterii
Cargo & Bus au acoperit ori de câte
ori au avut ocazia un domeniu care
poate purta, pe drept, titlul onorific
de „transporturi de categorie grea“. Noiembrie-decembrie
Astfel, în cele ce urmeazã, vã propu- 1996
nem o retrospectivã a celor mai inte-
resante momente... agabaritice ale
revistei Cargo.

Raluca Mihãilescu 

Iulie 1998

56 Cargo România 4/2006


RETRO
Noiembrie 2001
Mai 2002

Ianuarie 2004

Aprilie 2002

4/2006 Cargo România 57


INTERNAÞIONAL

Efervescenþã Italia rãmâne


cel mai puternic
partener

cu iz latin
Lider incontestabil între partenerii samentului, Italia ºi-a adjudecat la 31
comercial

Comenzi pentru
comerciali ai României, Italia conti- decembrie 2005, 16,97% din volumul total transportul pe umeraºe
nuã sã creascã an de an în momen- al schimburilor care fac obiectul balanþei Primele la capitolul exporturi cãtre Italia
tul în care se trage linia ºi se ana- comerciale româneºti. Concret, România au fost, ºi în 2005, materiile textile ºi arti-
lizeazã balanþa comercialã. Cu a exportat în Italia mãrfuri în valoare de colele din acestea, care ºi-au adjudecat
schimburi comerciale bilaterale 4.270,11 milioane de euro (reprezentând 32,1% din total. Urmeazã, în ordinea impor-
peste 9 miliarde de euro ºi o pre- o pondere de 19,19% din totalul exportu- tanþei, articolele de încãlþãminte (21,2%),
zenþã semnificativã în plan investi- rilor) ºi a înregistrat importuri de 5.032,14 maºinile, aparatele ºi echipamentele elec-
þional, þara peninsularã devine pe milioane de euro (reprezentând o pondere trice (12,8%), produsele metalurgice (8,5%),
zi ce trece mai interesantã, ºi poate de 15,45% din total). „Faþã de anul 2004, produsele minerale (5,2%) lemnul, cãr-
mai stresantã pentru cãrãuºii ro- în 2005, volumul schimburilor a crescut bunele, împletiturile (3,3%), mobila ºi ar-
mânii care se confruntã, parcã din cu 9,07%, din care exporturile cu 6,38%, ticolele de interior (3,5%), produsele din
totdeauna, cu lipsa autorizaþiilor. iar importurile cu 11,46%“, precizeazã De- piele ºi blãnurile (3,1%), masele plastice,
partamentul de Comerþ Exterior. Structura articolele din cauciuc (2,2%), produsele
Potrivit datelor furnizate de Departa- s-a pãstrat ºi în ianuarie 2006, când valoa- chimice (1,8%), vehiculele ºi echipamentele
mentul de Comerþ Exterior din cadrul Minis- rea schimburilor bilaterale dintre România de transport (1,4%).

terului Economiei ºi Comerþului, Italia ocupã ºi Italia a ajuns la 680,31 milioane de euro, ªi în ceea ce priveºte importurile, pri-
din 1997 primul loc în ierarhia partenerilor din care 329,71 milioane de euro au repre- mele în top rãmân materiile textile ºi artico-
noºtri comerciali. zentat exporturi (adicã 18,69% din totalul lele din acestea, cu 26% din total. Urmeazã
Aceasta dupã ce în toatã perioada exporturilor României), iar 350,60 milioane maºinile, aparatele ºi echipamentele electri-
scursã dupã 1989 s-a plasat pe una dintre de euro au fost importuri (14,61% în totalul ce (21,0%), produsele metalurgice (11,7%),
primele poziþii. În continuare în fruntea cla- importurilor româneºti). pieile brute ºi tãbãcite (10,5%) încãlþãmin-

58 Cargo România 4/2006


tea ºi pãrþile de încãlþãminte (4,3%), masele context, Italia se plaseazã pe locul 5 în simte în general pe întregul teritoriu român,
plastice, cauciucul (5,7%), produsele chi- topul investitorilor strãini din punct de vede- deºi în ultimul deceniu s-a manifestat o
mice (4,2%) ºi mobila (2,1%). re al capitalului investit, fiind fruntaºã din tendinþã de concentrare în anumite zone
Având în vedere structura mãrfurilor punctul de vedere al numãrului societãþilor geografice. În acest context, relevantã este
care fac obiectul schimburilor comerciale comerciale înregistrate. În prezent, societãþi prezenþa investitorilor italieni în Nord-Vest
bilaterale, nu este de mirare cã, în cea mai italiene activeazã pe piaþa româneascã în ºi, în special, în Timiºoara, unde, în prezent,
mare parte, acestea ajung la destinaþie pe domenii precum construcþii, confecþii ºi s-a format un adevãrat cartier italian (1.875
cale rutierã. Italia reprezintã o relaþie prefe- tricotaje, produse lactate, electrocasnice, de firme cu capital italian erau înregistrate
ratã de transportatorii români, dar nici ope- siderurgie, petrochimie, telecomunicaþii, în aceastã zonã în octombrie 2004)“, se
ratorii italieni nu se lasã mai prejos. Con- transport, precum ºi în sistemul bancar. aratã într-un studiu publicat pe site-ul In-
form datelor prinse în ultimul protocol bilateral De menþionat cã numãrul firmelor cu capital stitutului Naþional pentru Comerþ Exterior.
încheiat în cadrul Comisiei mixte România italian a crescut vizibil în ultimul timp, la Cu alte cuvinte, atunci când vorbim des-
– Italia privind transportul rutier internaþio- 30 iunie 2005 fiind înregistrate în România pre relaþiile economice româno-italiene, tre-
nal de marfã ºi persoane, în 2004, pe teri- 17.355 de firme mixte (cu un capital de buie sã avem în vedere dezvoltarea susþinutã,
toriul românesc, au intrat 29.479 de cami- 708 milioane de euro), iar la 30 noiembrie în contextul cãreia Italia devine din ce în
oane italiene, dintre care 1.209 în tranzit. 2005, 18.528 de societãþi (cu un capital ce mai interesantã pentru transportatorii
În 2005, în primele 8 luni s-au înregistrat de 757,73 milioane de euro). Institutul Ita- români, dar în contextul în care România
19.853 de vehicule italiene de marfã, dintre lian pentru Comerþ Exterior catalogheazã este ºi ea din ce în ce mai „apetisantã“ pen-
care 664 în tranzit. Cifrele aratã, în acest piaþa româneascã drept una interesantã tru cãrãuºii italieni.
context, o creºtere a interesului italienilor pentru investitorii italieni, nu numai datoritã Pânã în momentul în care numai piaþa
pentru piaþa româneascã. poziþiei geografice strategice ºi a populaþiei va hotãrî cine este mai competitiv pe
numeroase, ci ºi prin avantajele competitive segmentul de transport bilateral, lucrurile
Aproape 19.000 pe care le oferã pentru mutarea facilitãþilor rãmân reglementate prin intermediul
de investitori italieni de producþie. Potrivit forului italian, sectoa- autorizaþiilor de transport internaþional,
Atenþia acordatã României devine ºi rele care vor continua sã atragã investiþii care le dau bãtãi de cap operatorilor ºi le
mai evidentã atunci când vin în discuþie in- sunt cele privind producþia de componente îngrãdesc activitatea. De menþionat cã,
vestiþiile italiene în România. Conform da- auto, industria de materiale de construcþii, pentru 2006, contingentul preliminar de
telor statistice publicate de Registrul Comer- comunicaþiile ºi tehnologia informaticã. autorizaþii bilaterale de transport este de
þului al României, la 31 decembrie 2005, Fãrã îndoialã, Timiºoara este, în ultimii ani, 33.500 de bucãþi. Adicã 33.500 pentru
erau înregistrate în România 18.747 socie- punctul de maxim interes pentru oamenii noi, ºi 33.500 pentru ei.
tãþi mixte româno-italiene cu un capital in- de afaceri italieni, chiar dacã investiþii se
vestit de 766,79 milioane euro. În acest fac în toatã România. „Prezenþa italianã se Meda BORCESCU 

4/2006 Cargo România 59


FOCUS

Autovehiculele fãrã folie


reflectorizantã nu vor primi ITP-ul
De la data de 1 aprilie 2006, toate
vehiculele cu greutatea maximã au-
torizatã de peste 7,5 tone au obli-
gaþia de a purta un marcaj de con-
tur cu bandã reflectorizantã, conform
prevederilor RNTR1. Cei care nu s-au
conformat vor fi amendaþi ºi, în plus,
nu li se va elibera nici un act solicitat
la RAR sau staþiile ITP.

Reprezentanþii Registrului Auto Român


(RAR) au declarat cã nu vor fi efectuate
controale speciale în trafic începând cu 1
aprilie 2006. Însã, dacã la controale uzua-
le de verificare în trafic, efectuate de RAR –
Poliþie, se va constata cã un vehicul oprit nu
are aplicatã folia reflectorizantã (sau existã
alte neconformitãþi), se vor da amenzi.
Existã ºi alte metode de constrângere
pentru cei care nu au încã folia aplicatã.
Dacã un astfel de vehicul se va prezenta vehicule. Montajul marcajelor trebuie sã Probleme de aplicare
la o reprezentanþã a Registrului Auto Român identifice cât mai fidel întreaga lungime ºi Asociaþiile profesionale din domeniul trans-
sau la o staþie ITP autorizatã ºi nu va avea lãþime a vehiculului – cel puþin 80% din porturilor au semnalat o problemã care poate
folia, nu va putea primi actele solicitate lungime ºi/sau lãþime. Acelaºi act normativ duce la imposibilitatea aplicãrii legii.
(dovada de efectuare a inspecþiei tehnice stipuleazã cã, în cazul benzilor discontinue, Astfel, acestea susþin cã trei sferturi din
periodice, certificarea autenticitãþii etc). spaþiul care separã elementele distinctive autovehiculele vizate de actul normativ nu pot
Reglementarea privind folia reflectori- trebuie sã fie cât mai scurt posibil ºi sã nu fi marcate cu bandã retroreflectorizantã din
zantã este prezentã în RNTR1 ºi explicã în depãºeascã 50% din lungimea celui mai cauza geometriei specifice autovehiculului,
amãnunt modul în care aceasta trebuie a- scurt element. Partea inferioarã a marca- precum ºi a încãrcãturii camionului care li-
plicatã pe vehicul. Astfel, marcajele aplicate jelor reflectorizante trebuie sã fie la o înãl- miteazã posibilitatea marcãrii. Câteva e-
pe lateralele ºi spatele vehiculelor pot fi þime minimã deasupra solului de cel puþin xemple în acest sens sunt: vehicule pentru
constituite din benzi, dintr-un singur ele- 250 mm ºi o înãlþime maximã de 1.500 transport de containere, tractoare fãrã re-
ment, sau din mai multe, de preferinþã con- mm. Marcajele distinctive reflectorizante morcã, betoniere, trailere pentru transport de
tinue, paralele, sau cât mai apropiate de nu vor putea fi plasate decât în interiorul turisme, trailere pentru transport de cheres-
paralela cu solul. Regulile sunt aceleaºi in- marcajelor periferice laterale, cu condiþia tea, platforme-macara, containere neînso-
diferent dacã este vorba despre autotrac- ca ele sã nu diminueze vizibilitatea marca- þite, platforme pentru transportul containe-
toare, semiremorci ºi alte combinaþii de jelor laterale sau a dispozitivelor obligatorii de relor deschise, autovehicule municipale,
iluminare ºi de autovehicule cisternã articulate, trailere pen-
semnalizare lumi- tru echipamente de construcþie, autovehicule
noasã. De aseme- agricole etc. Reprezentanþii RAR au declarat
nea, trebuie sã fie cã legea nu prevede excepþii de la aplicarea
discrete, adicã sã foliei pentru nici o categorie de vehicule cu
aibã mai puþin de masa maximã autorizatã de peste 7,5 tone.
15 caractere (cu o De asemenea, aceºtia atrag atenþia asu-
înãlþime cuprinsã pra faptului cã, pentru aceastã procedurã,
între 300 ºi 1.000 poate fi folositã numai folie omologatã du-
mm), suprafaþa to- pã Regulamentul 104 ECE-ONU. Un semn
talã reflectorizan- de recunoaºtere ar fi existenþa pe spatele
tã sã fie de cel benzii reflectorizante a indicativului spe-
mult 2 mp, iar cific „E19“ înscris într-un cerc.
menþiunile pre- În ceea ce priveºte impactul cu privire
cum adresele ºi la îmbunãtãþirea siguranþei rutiere, probabil
numerele de tele- cã nu vom primi niciodatã un rãspuns clar.
fon trebuie sã fie
concise. Radu BORCESCU 

60 Cargo România 4/2006


PORÞI DESCHISE IPSO

Campania Premium
Dupã lansarea noului Premium la
jumãtatea anului trecut, dealerii Re-
nault Trucks au început sã prezinte
clienþilor acest model. Pe lângã
simpla vizualizare a autovehiculului,
Ipso Camioane oferã posibilitatea
de drive-teste ºi chiar folosirea cami-
onului pe parcursul mai multor zile.
În plus, noul Premium este însoþit
ºi de o ofertã financiarã specialã.

Noul Premium este un camion complet


schimbat faþã de precedentul model. Por-
nind de la designul foarte reuºit, cabina ce
oferã un confort sporit ºi pânã la elementele
tehnice, mult îmbunãtãþite, dealerii Renault
Trucks sperã ca acest model sã aducã o
creºtere importantã a vânzãrilor.
noul Premium. Stabilitatea este mai bunã, turaþii: varianta de 330 CP are un cuplu ma-
La drum cu Renault frânele sunt excelente (frâna de motor în xim de 1.650 Nm de la 1.000 la 1.400 rpm;
Caravana Renault Premium organizatã trei trepte are un efect care se apropie de 380 CP oferã 1.800 Nm de la 1.000 la 1.400
de Ipso se desfãºoarã în perioada ianuarie cel al unui intarder), sistemele gen ABS ºi rpm; 440 CP are 2.000 Nm de la 1.100 la
– aprilie ºi ajunge în oraºe importante, pre- ESP completeazã siguranþa transportului. 1.400 rpm.
cum Bucureºti, Piteºti, Târgoviºte, Ploieºti, Nu trebuie sã uitãm nici confortul asigurat Vehiculele Renault Premium au dispo-
Timiºoara, Arad. de cabinã. Eleganþa designului specific nibilã opþiunea Optibrake. Acest sistem de
Autovehiculele prezentate includ mai francezilor ºi-a pus amprenta pe elementele frânare combinã o frânã de eºapament ºi
multe variante de cap tractor ºi un auto- din interiorul noului Premium. Completat de o frânã de compresie integratã în motorul
ºasiu 6x2, cu axã liftantã. dispunerea ergonomicã a comenzilor, nu- Dxi 11, permiþând o vitezã mai mare la co-
Modul de desfãºurare a caravanei este meroase spaþii de depozitare ºi o cuºetã borâre, în condiþii optime de siguranþã.
cu adevãrat inedit. Pe lângã vizualizarea generoasã, cabina poate rãspunde ºi celor
camioanelor ºi scurte drive-teste, potenþialii mai pretenþioase gusturi.
clienþii pot încerca noul Premium la capa- Toate acestea, combinate cu oferta fi-
citate maximã – pot fi realizate curse de nanciarã specialã (avans 5%), asigurã pre-
2-3 zile, cu marfã. Astfel, transportatorii misele pentru îndeplinirea obiectivului de
pot vedea la lucru noile autovehicule, singu- vânzãri pe care Ipso îl are pentru perioada
rul lucru pe care trebuie sã-l plãteascã fiind caravanei – 15 camioane vândute.
combustibilul.
Siguranþa în exploatare ºi consumul re- Cinci configuraþii
dus de combustibil sunt argumente impor- Caravana Ipso Camioane are ce prezen- În ceea ce priveºte cutia de viteze, Pre-
tante pentru reprezentanþii firmelor de trans- ta prin oraºele pe care le strãbate. Este vor- mium propune douã variante: una automa-
port. În plus, ºoferii au ºi ei motive sã prefere ba despre cinci camioane cu configuraþii ºi tã – Optidrive II ºi una manualã cu H supra-
dotãri diferite. Astfel, noul Re- pus. De asemenea, trebuie luat în seamã
nault Premium este echipat ºi faptul cã noul Premium oferã o masã uti-
cu motoare puternice – DXi 11 lã foarte bunã.
de 330 CP, 380 CP sau 440 Ipso SA, filialã în România a Magellan
CP. Acestea au 10,8 litri, 6 ci- SAS – parte a Grupului Monnoyeur – func-
lindri în linie cu turbocompre- þioneazã din 1991. În prezent, este dealer
sor ºi sistem de rãcire a aerului principal pentru mãrci precum Renault, Re-
de supra-alimentare, 4 supape nault Trucks, Michelin, John Deere.
pe cilindru, arbore cu came în Investiþiile companiei s-au materializat
cap, injectoare pompã cu co- în patru sedii comerciale ºi service localizate
mandã electronicã, un nou în Otopeni, Mogoºoaia, Timiºoara ºi Ploieºti
calculator pentru gestionarea plus douã puncte de service la Bãneasa ºi
motorului. Cele trei variante de Iaºi, unde lucreazã peste 200 de oameni.
motorizare oferã un cuplu ma-
xim ridicat pe o plajã mare de Radu BORCESCU 

62 Cargo România 4/2006


CONSULTANÞÃ FISCALÃ

Cum se deduc
cheltuielile de deplasare
Cheltuielile de deplasare reprezintã zintã art. 55 alin. (4) lit. g) din Titlul III – cãror venituri ºi active sunt utilizate pentru
un punct important în balanþa fie- Impozit pe venit al Codului fiscal adoptat prin o activitate de interes non-patrimonial).
cãrui cãrãuº. A ºti cât din costurile Legea nr. 571/2003, cu modificãrile ºi
efective sunt deductibile ºi care este completãrile ulterioare. Potrivit reglementã- Puncte sensibile
plafonul maxim de deductibilitate rilor în vigoare în ceea ce priveºte determi- Se disting între urmãtoarele probleme:
reprezintã, în acest context, un ele- narea impozitului pe profit, cheltuielile cu di- • Angajatorii acordã salariaþilor pe pe-
ment de bazã în economia compa- urna care depãºesc de maximum 2,5 ori rioada delegãrii în altã localitate, în interesul
niei de transport. nivelul legal stabilit pentru instituþiile publice serviciului, pentru compensarea cheltuie-
reprezintã cheltuieli nedeductibile la calculul lilor personale ºi al cãrei cuantum este ac-
Potrivit prevederilor art. 55 alin. (4) lit. profitului impozabil. Diurna nu va fi tratatã tualizat periodic, suma denumitã indemni-
g) din Codul fiscal, sumele, indiferent de ca un venit impozabil la nivelul persoanei fi- zaþie zilnicã de delegare, potrivit Hotãrârii
cuantum, acordate salariaþilor de persoane- zice, aceasta fiind neimpozabilã în cuantu- Guvernului nr. 543/1995, privind drepturile
le juridice plãtitoare de impozit pe profit, mul integral acordat de angajator. Prin urma- bãneºti ale salariaþilor instituþiilor publice
pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare, re, partea care depãºeºte plafonul admis ca ºi regiilor autonome cu specific deosebit pe
sunt venituri neimpozabile. Acestea sunt: deductibil la calculul profitului impozabil se perioada delegãrii ºi detaºãrii în altã locali-
• cheltuielile de transport ºi cazare; impoziteazã numai la nivelul persoanei tate, precum ºi în cazul deplasãrii, în cadrul
• indemnizaþia sau diurna acordate pe juridice. Fac excepþie de la aceastã regulã, localitãþii, în interesul serviciului, republicatã.
perioada delegãrii în altã localitate, în þarã sumele acordate de persoanele juridice fã- Salariaþii aflaþi în delegare în localitãþi
ºi în strãinãtate, în interesul serviciului, cu rã scop patrimonial ºi de alte entitãþi neplãti- situate la distanþe mai mari de 5 km de lo-
excepþia sumelor acordate de persoanele toare de impozit pe profit peste limita de 2,5 calitatea în care îºi au locul permanent de
juridice fãrã scop patrimonial ºi de alte en- ori indemnizaþia acordatã salariaþilor din muncã primesc, pentru compensarea chel-
titãþi neplãtitoare de impozit pe profit peste instituþiile publice. Aceste venituri sunt tuielilor personale, o indemnizaþie zilnicã
limita de 2,5 ori indemnizaþia acordatã sa- tratate din punct de vedere fiscal la nivelul de delegare, indiferent de funcþia pe care
lariaþilor din instituþiile publice. persoanei fizice asemenea salariilor, fiind o îndeplinesc ºi de entitatea ai cãrei sa-
La nivelul persoanei juridice, suma chel- impozitate (art. 55 alin. (2) lit. i). lariaþi sunt.
tuielilor cu indemnizaþia de deplasare acor- În cazul persoanelor juridice fãrã scop Cuantumul este actualizat periodic prin
datã salariaþilor pentru deplasãri în Româ- patrimonial ºi al altor entitãþi neplãtitoare ordin al ministrului finanþelor publice, potri-
nia ºi în strãinãtate, este deductibilã în de impozit pe profit, care acordã indemni- vit Hotãrârii Guvernului nr. 543/1995 pri-
limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru zaþii pe perioada delegãrii ºi detaºãrii, su- vind drepturile bãneºti ale salariaþilor in-
instituþiile publice, în cazul în care persoana mele acordate peste limita de 2,5 ori nivelul stituþiilor publice ºi regiilor autonome cu
juridicã este plãtitoare de impozit pe profit. legal stabilit pentru indemnizaþia acordatã specific deosebit pe perioada delegãrii ºi de-
pe perioada delegãrii ºi detaºãrii în altã lo- taºãrii în altã localitate, precum ºi în cazul
Exemplu concret calitate, în þarã ºi în strãinãtate, în interesul deplasãrii, în cadrul localitãþii, în interesul
Societatea comercialã „A“ S.R.L., plãti- serviciului, pentru salariaþii din instituþiile pu- serviciului, republicatã.
toare de impozit pe profit, stabileºte în con- blice, reprezintã venituri asimilate salariilor.
tractele de muncã încheiate, clauze diverse
privind condiþiile de muncã, salarizarea, Perioada de aplicabilitate Indemnizaþia Actul normativ
precum ºi alte drepturi ºi obligaþii ce decurg zilnicã de delegare
din raporturile de muncã. Astfel, în mod spe- 5 martie 2001 – 3 noiembrie 2002 63.500 lei ROL zilnic Ordinul ministrului finanþelor publice
cial, contractul de muncã al domnului C.F. nr. 172 din 15 februarie 2001
– care are drept sarcinã de serviciu ºi înche- 4 noiembrie 2002 – 15 ianuarie 2004 90.800 lei ROL zilnic Ordinul ministrului finanþelor publice
ierea de contracte în strãinãtate, cuprinde nr. 1467 din 30 octombrie 2002
clauze speciale privind acordarea diurnei 16 ianuarie 2004 – prezent 105.200 lei ROL zilnic Ordinul ministrului finanþelor publice
de deplasare, al cãrei cuantum stabilit prin nr. 1817 din 18 decembrie 2003
negociere depãºeºte nivelul minim al diur-
nei stabilit prin actele normative ce se apli- Prin urmare, în funcþie de tratamentul Numãrul zilelor calendaristice în care
cã în instituþiile publice. fiscal al angajatorului, salariaþii sunt trataþi salariatul se aflã în delegare se socoteºte
Angajatorul nu va cuprinde în baza impo- diferit, fiind discriminaþi cei care sunt an- de la data ºi ora plecãrii pânã la data ºi
zabilã la nivelul persoanei fizice sumele gajaþi de societãþile comerciale plãtitoare ora înapoierii mijlocului de transport din ºi
reprezentând diurna pe perioada deplasãrii de impozit pe venitul microîntreprinderilor în localitatea unde îºi are locul permanent
ºi delegãrii în strãinãtate în cuantumul acor- ºi de organizaþiile non-profit (asociaþii, fun- de muncã, considerându-se fiecare 24 de
dat salariatului astfel cum a fost negociat în daþii sau federaþii înfiinþate în România, în ore câte o zi de delegare. Numãrul zilelor
contractul de muncã. Temeiul legal îl repre- conformitate cu legislaþia în vigoare, ale calendaristice în care salariatul se aflã în

64 Cargo România 4/2006


PUBLICITATE

delegare sau detaºare se socoteºte de la riorul localitãþii în care îºi desfãºoarã activi- Nivelul diurnei pentru þãrile membre ale
data ºi ora plecãrii pânã la data ºi ora tatea salariatul, indemnizaþie zilnicã în Uniunii Europene este stabilit la 35 euro
înapoierii mijlocului de transport din ºi în valutã, denumitã diurnã. Diurna în valutã pentru categoria I ºi la 56 euro pentru ca-
localitatea unde îºi are locul permanent de se diferenþiazã pe douã categorii ºi se a- tegoria II. Diurna efectiv acordatã, ca ºi în
muncã. cordã la nivelul prevãzut pentru fiecare þarã cazul indemnizaþiei zilnice de delegare, se
Indemnizaþia cuvenitã pe perioada în care are loc deplasarea. atribuie în funcþie de prevederile contractului
delegãrii se stabileºte, pentru primele 30 colectiv sau individual de muncã, limitele
de zile calendaristice, în raport cu numãrul Diurna în valutã menþionate având un rol exclusiv fiscal.
zilelor calendaristice din perioada res- Aceastã indemnizaþie se acordã astfel: Pentru fracþiunile de timp care nu însu-
pectivã. • În cazul folosirii avionului ca mijloc meazã 24 de ore, diurna se acordã în cuan-
Pentru delegarea cu o duratã de o sin- de transport, diurna se va acorda pe perioa- tum reprezentând 50% pentru o perioadã
gurã zi, precum ºi pentru ultima zi, în cazul da cuprinsã între momentul decolãrii avio- de pânã la 12 ore ºi în cuantum reprezen-
delegãrii de mai multe zile, indemnizaþia se nului, la plecarea în strãinãtate, ºi momen- tând 100% pentru perioada care depãºeºte
acordã numai dacã durata delegãrii este tul aterizãrii avionului, la sosirea în þarã, ºi 12 ore.
de cel puþin 12 ore. de pe aeroporturile care constituie puncte
Dacã delegarea dureazã, neîntrerupt, de trecere a frontierei de stat a României;
mai mult de 30 de zile calendaristice în • În cazul folosirii trenului sau a mijloa- Material pus la dispoziþie
aceeaºi localitate, salariaþii primesc, pentru celor auto ca mijloc de transport, diurna se de Justinian CUCU, director general
timpul ce depãºeºte primele 30 de zile, în va acordã pe perioada cuprinsã între mo- Global Tax Management 
locul indemnizaþiei zilnice o indemnizaþie mentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele
lunarã. Aceastã indemnizaþie se acordã auto prin punctele de trecere a frontierei
proporþional cu numãrul de zile ce depãºeº- de stat a României, atât la plecarea în strã-
te durata neîntreruptã de 30 de zile calen- inãtate, cât ºi la înapoierea în þarã. Global Tax Management
daristice. Nivelul diurnei acordate, potrivit Hotã- furnizeazã servicii de consultanþã
rârii Guvernului nr. 518/1995 cu modifi- fiscalã, reprezentare fiscalã
• Angajatorii acordã o indemnizaþie cãrile ulterioare, este stabilit pe douã cate- ºi recuperare a creanþelor.
salariaþilor trimiºi în strãinãtate pentru în- gorii funcþie de natura poziþiei deþinute de Website: www.gtm.ro
deplinirea unor misiuni cu caracter tempo- cãtre salariat în cadrul societãþii. Astfel, ca- E-mail: office@gtm.ro
rar; aceasta are rolul de acoperire a cheltu- tegoria I de diurnã este aplicabilã persona- Tel./fax: 021/725.76.92
ielilor de hranã, a celor mãrunte uzuale, lului cu funcþii de execuþie, iar categoria de
precum ºi a costului transportului în inte- diurnã II salariaþilor cu funcþii de conducere.

4/2006 Cargo România 65


LANSARE FORD CARGO

Un nou jucãtor pe piaþa


vehiculelor utilitare
Începând din luna aprilie a acestui
an, îºi face apariþia pe piaþa româ-
neascã o nouã marcã, Ford Cargo.
Deja binecunoscut în domeniul ve-
hiculelor utilitare uºoare, Ford nu
mai are nevoie de nici o prezentare,
deschizându-ºi, acum, orizonturi ro-
mâneºti ºi în ceea ce priveºte gama
grea de vehicule de transport, cu ma-
se totale cuprinse între 18 ºi 40 t. cipalii furnizori europeni de mijloace de
Importator exclusiv pentru piaþa ro- transport, cu o producþie de peste 240.000 Alexandru Blãnaru, Sales &
Marketing
mâneascã este compania Cargo unitãþi Tourneo, Connect, Transit ºi Cargo în manager Cargo Truck & Bus
SRL:
Truck & Bus. anul 2005. Istoria grupului Koc începe din „Ford Otosan a ales sã pãt
rundã acum pe
anul 1928, când a fost înfiinþat primul dealer piaþa româneascã, pentru cã
la începutul
Ford Otosan face parte din holdingul Koc, Ford în Ankara. În 1959 ia naºtere Otosan, acestui an a demarat un pro
iect de extindere
unul dintre cele mai mari din Turcia. Ford ca unitate de asamblare pentru Ford, iar în în afara Turciei, o datã cu boo
m-ul pieþei de
Motor Company deþine o participaþie de 41% 1977 se semneazã acordul de licenþã cu autovehicule comerciale în
special în Europa
la Ford Otosan, care are o capitalizare bur- Ford Motor Company, care, în 1997, îºi mã- de Est. De la 1 martie, com
pania Cargo Truck
sierã de 3,01 miliarde USD ºi peste 7.500 reºte participaþia la Otosan la 41%. Unitãþile & Bus opereazã oficial ca imp
ortator exclusiv
angajaþi, în douã unitãþi de producþie, Golcuk de producþie ºi asamblare sunt atestate ISO în România pentru Ford Car
go. Urmãrim
ºi Inonu. Centrul de piese de schimb ºi trai- 9001 ºi ISO 14001. Gama de vehicule grele crearea unei organizaþii de
vânzãri ce va
ning de la Kartal este al treilea ca mãrime Ford Cargo cuprinde versiuni de ºasiu în avea la bazã o structurã de
dealeri care sã
din Europa. Ford Otosan este unul dintre prin- configuraþie 4x2, 6x2, 6x4 ºi 8x2, precum acopere întreg teritoriul þãr
ii. Am stabilit deja
ºi variante de cap tractor. Motorizarea are câteva contacte preliminare
cu câteva firme
la bazã grupul propulsor EcoTorq, cu o interesate ºi vom merge pe
douã cãi: atât
capacitate cilindricã de 7.300 cmc, 6 cilindri prin gãsirea unor parteneri,
cât ºi prin
în linie, 24 supape, care este oferit în douã înfiinþarea de birouri proprii
de vânzãri în
versiuni de putere, 240 ºi 300 CP. La teritoriu. Unul dintre cele ma
i importante
începutul anului 2007, va fi disponibil ºi elemente pe care ne constru
im prezenþa pe
un motor de 350 CP, iar cãtre sfârºitul piaþã este imaginea mãrcii
Ford, care are în
aceluiaºi an o versiune capabilã sã dezvolte spate mulþi ani de experienþã
în domeniu. Iar
400 CP. Modelele Ford Cargo pot fi echipate Ford Cargo este un produs
robust, fiabil, nu
cu cabinã simplã, de zi, cabinã lungã, cu un foarte pretenþios în exploatar
e, ca atare
pat ºi cabinã lungã cu acoperiº înalt ºi 2 pa- adaptat condiþiilor din Rom
ânia, versatil,
putând fi echipat cu orice tip
de caroserie ºi,
nu în ultimul rând, care ofe
rã un raport optim
calitate-preþ.“

turi. De asemenea, pot fi echipate cu toate


tipurile de caroserii, de la platforme cu pre-
latã, suprastructuri furgon, izoterme, frigo-
rifice, gunoiere, vidanje, la basculante, se-
miremorci ºi echipãri speciale, cum ar fi cele
destinate transportului de vehicule (bizãrci)
sau autospeciale de stins incendii. Toate
omologãrile vehiculelor au fost realizare în
laboratoare specializate din Germania.
Operaþiunile comerciale ºi asistenþa teh-
nicã se vor desfãºura într-un nou sediu si-
tuat pe autostrada Bucureºti-Piteºti, la km 14.

Raluca MIHÃILESCU 

66 Cargo România 4/2006


AA ANCHETA BLITZ

ANCHETA BLITZ
Impozitele sapã
bugetul
transportatorilor

Ne îngroapã taxele? Pânã peste cap. Aceasta este concluzia clarã a operatorilor de
transport. Ei acuzã statul cã dã cu o mânã ºi ia cu douã. Altfel spus, agenþii economici
evidenþiazã faptul cã introducerea cotei unice de impozitare a fost acompaniatã de taxe
noi ºi de majorarea unora existente. În plus, existã ºi taxele iraþionale. În dorinþa parcã
suprarealistã de a proteja mediul, autoritãþile au introdus o taxã „pe fum“ al cãrui calcul
costã mai mult decât cuantumul sãu în sine. Între taxe mari ºi iraþionale, calea de mijloc
pare strâmtã ºi plinã de hârtoape… la fel ca drumurile noastre. Un alt of de prim rang al
cãrãuºilor, care nu înþeleg de ce trebuie sã plãteascã taxe pentru o infrastructurã rutierã
care mai degrabã le stricã maºinile, decât
le dã satisfacþii. Iar rovinieta este uºor de
calculat, dar are un impact semnificativ
asupra bugetului! Bugetului transporta-
torilor, bineînþeles, pentru cã la bugetul
statului ar fi trebuit sã se strângã destui
bani pânã acum. Dar nu s-a dat nici o ex-
plicaþie pentru ei, ºi nici nu s-a fãcut ceva
pentru reabilitarea drumurilor.
Aºadar, activitatea de transport impli-
cã taxe suplimentare, taxe care „benefici-
azã“ de fel ºi fel de apelative din partea
celor care trebuie sã le plãteascã. ªi pe bunã
dreptate. Transportatorii nu sunt mulþu-
miþi, dar îºi plãtesc toate cerinþele, uneori
aberante, ale celor care mai viseazã câte
o nouã taxã, dar vor sã ºtie cum ºi, mai
ales, de ce. Mai mult, vor sã priveascã în
perspectivã, vor stabilitate. Din partea
sistemului fiscal, n-o au. A mai rãmas doar
speranþa intrãrii în piaþa comunã.
PUBLICITATE

4/2006 Cargo România 67


ANCHETA BLITZ

sã luãm câte o prostie de la fiecare. Cã, pâ-


Ne îngroapã taxele? nã la urmã, am luat de la mai multe þãri
lucrurile rele ºi le-am adus la noi. ªi în baza
acestora, am întemeiat noi coduri fiscale
1. Cum consideraþi fiscalitatea în România: ºi toatã legislaþia financiarã.“
a. împovãrãtoare;
b. foarte împovãrãtoare;
c. relaxatã? Adri Fil Transcom SRL – Virgil Braºo-
2. Cum este acum fiscalitatea faþã de anii trecuþi, þinând cont de faptul cã Alianþa vean, administrator:
DA a introdus cota unicã de impozitare?
3. A crescut numãrul taxelor? A scãzut? A rãmas constant? Fluctuaþia cursului euro
4. Cât reprezintã taxele din valoarea afacerilor? este la acest moment
5. Care sunt taxele cele mai deranjante? cel mai problematic aspect
6. Ce vã incomodeazã cel mai mult: nivelul taxelor sau instabilitatea fiscalã? „Putem considera fiscalitatea de la noi
7. Sistemul fiscal din România este unul favorizant sau nu? ca fiind foarte împovãrãtoare. Este drept cã
e mai bunã cu cota unicã, însã se observã
Statisticã evident cã taxele au crescut. Aproximativ
Un podium cu trei trepte pe care ar fi trebuit sã urce trei calificative ale fiscalitãþii 50% din afacere se duce pentru plata a-
actuale a devenit... infirm. Ne-am fi dorit sã aflãm cã trãim într-o þarã care se cestora.
apropie pe bunã dreptate de intrarea în Uniunea Europeanã ºi cã transportatorii Cele mai deranjante sunt taxele la bu-
beneficiazã mãcar de un oarecare ajutor în privinþa fiscalitãþii. Însã statistica getul asigurãrilor sociale, iar pe lângã aces-
realizatã pe baza rãspunsurilor a 128 de transportatori reliefeazã cruda realitate: tea mai vine ºi fluctuaþia cursului euro, care
este la acest moment cel mai problematic
aspect. Dintre cele douã, nivelul crescut al
Cum consideraþi fiscalitatea în România? taxelor ne ridicã probleme. Sistemul fiscal
o fi favorizant pentru firmele mari, dar pen-
tru cele mici, în nici un caz.“
Foarte
împovãrãtoare Relaxatã
Auto Stop SRL – Florin Zaharia, director
Împovãrãtoare 71,8% NO general:
28,2% COMMENT! A crescut numãrul taxelor
„Fiscalitatea este împovãrãtoare, iar
prin comparaþie cu anii trecuþi este la fel, deºi
s-a introdus cota unicã, dar au intervenit
Crol Trans SRL – Olimpiu Condor, admi- feliuþã pentru ele, încã n-am fãcut. Rovinieta alte taxe. Numãrul acestora a crescut. Pro-
nistrator: este foarte deranjantã pentru cã fac trans- centul taxelor se ridicã la aproximativ 40%,
port internaþional ºi sunt mai mult cu maºi- ceea ce evident cã nu e bine. 1% dacã era
Am luat lucrurile rele nile afarã, dar trebuie sã plãtesc gropile ºi tot sunt bani de dat, tot am spune cã nu
ºi le-am adus la noi din România. Acum a apãrut taxa asta pe e bine. Singura soluþie pentru a merge îna-
„În ceea ce priveºte fiscalitatea pentru mediu, pe litrul de motorinã consumat la inte este sã ne adaptãm. Dacã am supra-
transportatori, nu ºtiu dacã existã în Româ- eºapament. Taxele de la ARR, licenþele, mi vieþuit pânã acum, vom supravieþui ºi de
nia cineva mai împovãrat. se par taxe juste. O problemã mai reprezintã acum înainte.
Acum este în creºtere. Noi eram micro «speditioanele» la vãmi pe care le plãtim Noua taxã care trebuie plãtitã la Garda
firmã înainte ºi pânã acum nu am mai lucrat cã ne forþeazã ungurii ºi nu ar trebui. de mediu, pe care au scos-o acum, pentru
cu impozit. Bãnuiesc cã sunt avantajaþi a- care trebuie sã calculezi consumul de mo-
genþii economici prin taxa unicã. Bãnuiesc Nu poþi sã-þi faci torinã cu nu ºtiu ce alte aspecte, este cea
doar, pentru cã nu am fãcut un calcul clar, un plan de afaceri mai controversatã.
dar aºa pare la prima vedere. Instabilitatea clar ne influenþeazã nega- Instabilitatea fiscalã e cea mai deran-
tiv pentru cã nu poþi sã-þi faci un plan de jantã, iar despre sistemul fiscal, putem
Nu am fãcut un calcul de fricã afaceri, eºti purtat ca o frunzã pe apã. Dacã spune cã nu este favorizant.“
Taxele sunt tot timpul în creºtere. Per- nivelul taxelor ar fi ridicat, dar fix, ne-am
manent mai apare o taxã în plus. face un calcul cu cât putem merge la drum.
Nu am fãcut un calcul asupra procen- Fac sau nu fac afacerea. Aºa, ai început-o Bega Trans Auto – ªtefan Neagoe,
tului pe care îl plãtim pentru taxe. Sincer, ºi eziþi în momentul ãsta: «sã mã duc mai director general:
nu am fãcut un calcul de fricã. Probabil cã departe, sã mã las...», nici nu ºtii ce sã faci.
m-aº lãsa de afaceri dacã aº vedea câþi Sistemul fiscal este praf. Nici o coerenþã, Pentru drumuri nu meritã
bani dau la stat. Îmi calculez tot timpul chel- nimic. Totul este lipsit de gândire. Am putea sã dau nici un leu.
tuielile directe. Acestea sunt undeva la sã luãm din legislaþia celorlalte þãri, dacã Ar trebui sã-mi dea ei mie
jumãtate din valoarea costurilor. 60% poa- tot ne dorim sã fim în Uniune, dar sã luãm „Ceea ce se întâmplã acum în România
te. Dar sã socotesc toate taxele ºi sã tai un model de la un singur stat integrat. Nu ne nenoroceºte. Numai taxe plãtim, altceva

68 Cargo România 4/2006


ANCHETA BLITZ

nu mai e nimic. Drumurile sunt la pãmânt. intrãm la anul în Europa. Ei câºtigã, noi zant în sistemul fiscal. Ar trebui sã-i ajute
Fiscalitatea e mult mai mare acum. S-a pierdem. pe cei mici. Sã se punã celor mari o taxã
introdus, ce-i drept, cota unicã de impozi- Numãrul taxelor a crescut. Procentul pe mare, iar cei mici sã fie lãsaþi sã se ridice.
tare, dar pe lângã cei 2% pe care i-am câºti- care îl dãm din buzunar pentru a plãti toate Uitã-te ce fac, calculeazã cât câºtig ºi
gat, am pierdut alþi 7%, calculând toate im- cerinþele este de peste 35%. Facem împru- pune-mi taxã în funcþie de cât câºtig. Cã
pozitele. Ne omoarã toate autorizaþiile pe muturi, nu putem sã þinem vectorii în sus, nu eu pot muri mâine, pe când cel cu 100 de
care le plãtim pentru fiecare transport. Nu putem sã renunþãm pentru cã avem leasing camioane mai renunþã la ele. Ajunge la 50,
neapãrat numãrul taxelor este cel care a la maºini, suntem prinºi în sistem, într-un la 25 de camioane, dar îºi mai prelungeºte
crescut, ci valoarea lor. Cu mult. La 228 km, cerc. Nu pot sã mã opresc; dacã m-aº opri, viaþa.“
eu încasez ºase milioane ºi plãtesc patru aº fi prea mult în minus. Sper sã termin cu
pentru autorizaþie. Nu mai vorbesc de cele- leasingul la vehicule în urmãtorii doi ani. Dar
lalte taxe pe care le plãtesc obligatoriu. Numai nu voi mai contracta nici un leasing din a- Carsi Impex – Gavrilã Predescu, director
pentru o nenorocitã de autorizaþie, pentru cest moment. Nu putem sã ne mai dezvol- general:
cã depãºeºte gabaritul cu 3 cm lateral, plã- tãm, pentru cã dobânzile sunt foarte mari,
tesc patru milioane ºi ceva. Am acum o cursã rata de interes de asemenea. Tarifele la trans- Taxe peste taxe,
la care plãtesc 16 milioane, iar eu nu înca- port internaþional au scãzut, preþul com- de nu mai ºtim ce sã mai zicem
sez decât 10. Dar sunt obligat s-o fac. Înca- bustibilului a crescut, valoarea euro e în scã- „La ora aceasta, fiscalitatea a rãmas
sez altãdatã mai mult de la altã cursã. dere. Sunt mai mulþi factori care ne determinã destul de împovãrãtoare. Bineînþeles cã nu-
sã nu mai fim rentabili. mãrul taxelor a crescut ºi chiar aºtept sã
Sã facã mai întâi drumurile vãd pe ce mai vor sã punã taxe. Chiar mã
ºi dupã aceea sã aibã pretenþii Rovineta e prea mare, gândesc, nu ºtiu ce mai existã în lumea asta
Taxele de drumuri sunt cele mai deran- dar drumuri nu avem pe care sã mai punem o taxã. Taxa de drum
jante pentru cã nu se ia nici o mãsurã pentru Primul motiv, cel mai mare, cel mai clar, e cea mai deranjantã. Aceastã vinietã, pe
repararea covorului asfaltic. Nu mã intere- este interesul. Care nu existã decât pentru care o plãtim noi cu mii ºi mii de euro, mi
seazã cã plãtesc impozit, pe ãla trebuie sã a bãga niºte bani în buzunar de pe seama se pare foarte deranjantã. Achit o datã taxã
îl plãtesc. Taxele de asigurãri la fel. Dar noastrã. Din leasinguri ºi dobânzi, din taxe, de drum, plãtesc dupã aceea în frontiere
pentru drumuri nu meritã sã dau nici un din orice. alte taxe de drum ºi taxe peste taxe ºi nu
leu. Ar trebui sã-mi dea ei mie pentru cã Rovinieta e prea mare, aproape 400 mai ºtim ce sã mai zicem. Însã când este
fac atâtea reparaþii dupã curse. Am schim- euro pe an pentru un camion, dar drumuri nevoie de un drum cum trebuie, nu este.
bat trei parbrize ºi trei faruri din cauza dru- nu avem. Asigurarea obligatorie este, de Nivelul taxelor este cel care ne aduce
murilor, nu m-a lovit nimeni. ªi sunt bani. asemenea, mare, 13 milioane pe an pentru mari pagube.
Am plãtit sute de milioane, la care se adau- un camion ºi, totuºi,
gã ºi perioada de staþionare. Maºina a ieºit n-avem drumuri. Asi-
48 de ore din funcþiune, trebuie s-o þin pe gurarea nu te avan-
la service cã nu se reparã imediat ºi aºa tajeazã cu nimic, doar
creºte pierderea. Dacã ar fi dupã mine, te protejeazã în caz
taxele de drumuri nu le-aº plãti deloc. Sã cã atingi pe cineva,
facã mai întâi drumurile ºi dupã aceea sã în caz de pagube mai
aibã pretenþii. Ei spun cã n-au cu ce. Cum mari trebuie sã plã-
n-au cu ce, când au încasat atât? teºti din buzunar. Pen-
Nivelul atât de mare al taxelor ne con- tru Cartea Verde se
trariazã foarte tare. plãteºte aceeaºi sumã
Pentru transportatori, sistemul fiscal care se achitã oriun-
este absolut defavorizant.“ de în Europa. Ori cã
plãtesc Carte Verde
ºi asigurare în Ger-
Bowen Company SRL – Daniel Statie, mania, ori cã plãtesc
director general: în România, sunt a-
celeaºi preþuri. 3.800
Suntem prinºi în sistem, euro pe camion.
într-un cerc
„Foarte împovãrãtoare. Acum este mai Nimic nu este
împovãrãtoare decât în trecut. Se încearcã favorizant în
ceva bine, dar tot în folosul Guvernului. Con- sistemul fiscal
duc o companie de patru ani; când am pornit, Dacã ar fi sã fa-
mergea foarte bine, iar acum merge din ce cem un clasament a
în ce mai prost þinând cont cã fac numai ceea ce este defavo-
transport internaþional ºi rulez aproximativ rizant, pe primul loc
100.000 euro pe lunã. Din cauza petrolului se claseazã instabi-
ºi a scãderii euro, suntem puºi în situaþia litatea, dupã care vi-
PUBLICITATE

de a face credite cu dobândã de cinci ori ne ºi nivelul taxelor.


mai mare decât în Europa. Iar noi vrem sã Nimic nu este favori-

4/2006 Cargo România 69


ANCHETA BLITZ

Acum nu cred cã ne favorizeazã siste- 70% din preþul unui litru acest motiv, în Germania, se plãteºte un
mul fiscal. Nu ºtiu ce se mai poate face. de combustibil cuantum pe kilometru parcurs, în Austria
Sunt alþii mult mai puternici decât mine. Toþi intrã în bugetul statului la fel, în Italia, Franþa, Spania, Elveþia se
vorbim, dar degeaba o facem. Sunt firme Fiscalitatea este foarte ridicatã în preþul plãteºte o taxã de autostradã pe tronsonul
puternice care au în spate pe câte cineva. combustibilului ºi nu se regãseºte ca aplica- pe care îl utilizezi, în Belgia ºi Olanda sunt
ªi le convine orice taxã pentru cã au alte bilitate. Pentru cã aproximativ 20-30% libere. Sunt lucruri absolut simple. Numai
favoruri. Dar noi, ãºtia mici, trebuie sã mun- reprezintã ceea ce pui în rezervor ºi 70% noi suntem împotriva curentului.
cim sã plãtim taxele. Ei au alte probleme. sunt taxe. Cu alte cuvinte, 70% din preþul În ceea ce priveºte impozitul pe profit,
Sunt în faþã doar cu numele ºi în spatele unui litru de combustibil intrã în bugetul sta- trebuie sã nu uitãm cã am plecat de la o
lor sunt alþii.“ tului. Aproximativ 90-95% din carburantul cotã de impozitare de 38%, am coborât la
vândut în România are ca beneficiare vehi- 25% ºi acum suntem la 16%. Cota de impo-
cule care circulã pe drumurile publice. Cât zitare s-a înjumãtãþit. Nu e un ajutor. Nicio-
ITIA Sped SA – Ion Lixandru, director din taxele încasate din vânzarea de carbu- datã statul nu te ajutã. El îþi ia 16% din
general: ranþi s-au dus însã în construcþia ºi moder- afacere, fãrã sã dea nimic. Mã ajutã dacã
nizarea drumurilor? îmi dã. Nu discutãm de comparaþii. Eu vãd
România trebuie sã aibã întregul. Atâta timp cât mie îmi rãmâne
o politicã fiscalã Rovinieta, o taxã de lux, care 84%, înseamnã cã dau. Eu rãmân cu subu-
coerentã pe termen mediu ºi lung nu oferã un serviciu pe mãsurã nitate, nu cu o unitate ºi ceva în plus. Dar
„Existã douã lucruri diferite: calitatea ºi În 1996 s-a impus o taxã Bãsescu de acesta este statul, trebuie sã ia impozite.
cuantumul taxelor. Taxele sunt de douã ti- 10% pentru fonduri de drumuri la import Dar nu mã ajutã!
puri: unele pe care le plãteºti în consum de vehicule, ulterior a fost redusã la 5% ºi Dacã facem totuºi o comparaþie faþã
ºi unele pe care le plãteºti chiar fãrã sã con- tot aºa au existat succesiuni de taxe. Dar de anii trecuþi, fiscalitatea s-a relaxat, dar
sumi. Taxele fixe sunt cele precum taxa niciodatã nu a prezentat cineva un raport. taxarea pe carburant este de departe cea
anualã localã plãtitã pe vehicul, rovinieta, Rovinieta este o taxã punitivã, nu spun mai ridicatã din istoria României.
RCA. Ca sã pui în miºcare un vehicul, în fie- cã este mare sau micã, este o impunere in-
care an trebuie sã plãteºti: o taxã pentru corectã pentru cã transportatorul strãin poate Taxele sã fie stabile ºi coborâte
rãspunderea de asigurare civilã, care vari- sã plãteascã pentru câte zile foloseºte dru- Nu mã mai intereseazã numãrul taxelor,
azã în funcþie de capacitate; taxa localã murile din România, pe când operatorul român mã intereseazã cuantumul lor. Cât mã
pentru cã deþii un vehicul se plãteºte acolo nu poate sã ia aceastã rovinietã decât pe un costã. Eu trãiesc sã fac profit, iar acþionarii
unde ai domiciliul fiscal al firmei; rovinieta. an de zile. O singurã facilitate are: poate s-o vor dividende. Pe acþionar nu-l intereseazã
Mai nou a apãrut ºi o taxã de mediu pentru achiziþioneze în rate, prin contract la poºtã cu cã ai o sutã de taxe. Sã fie stabile ºi sã fie
cantitatea de combustibil consumatã în Ro- plata trimestrialã. Dar ea este incorectã prin coborâte. Dacã sunt 10 taxe sau 5 sau 7,
mânia. Acestea sunt taxele directe. prisma cuantumului inclus în carburant. În dar cuantumul lor este în zona modicã, e
Taxele indirecte sunt cele care þin de momentul în care am avea autostrãzi ºi s-ar perfect. Mergem acum la ceea ce, de foarte
utilizarea vehiculului ºi se regãsesc în car- pune taxã de autostradã, ar fi perfect. Vreau mulþi ani, e cap de afiº: corupþia. Adicã, e-
burant. Fiscalitatea þine de societatea comer- sã mã duc pe autostradã, plãtesc. Nu vreau, ludarea taxelor. Cu cât taxele sunt mai
cialã deþinãtoare, fiind similarã în mare parte merg pe celelalte drumuri. Dar acum plãtesc, ridicate, cu atât evaziunea este mai mare.
pentru toate societãþile, indiferent cã au ca rovinietã, o taxã de lux, care nu oferã un Nu profitul este o taxã incomodã. Proble-
obiect de activitate transporturi sau nu. Pe serviciu pe mãsurã. Este o impunere care nu mele apar pe accize, pe TVA, pe taxe vama-
lângã taxele enumerate mai devreme, so- se justificã în acest moment. le, aici este zona. Nicidecum pe partea de
cietãþile comerciale cu obiect de activitate profit.
principal transporturi mai plãtesc taxele legate Împotriva curentului Dupã niºte calcule sumare ne putem
de obþinerea licenþelor de transport ºi copiilor Guvernanþii spun cã este o cerinþã euro- duce la 35%, fãrã impozit pe profit, fãrã
conforme dupã licenþa de transport. peanã. Nu este decât o recomandare! Din TVA, taxe pentru activitatea de transport.

Hoþie la drumul mare


Cea mai «nesimþitã» taxã este cea pe
mediu. S-a pus o taxã de mediu la care co-
B U R S ATRANSPORT.R misionul bancar este mai mare decât taxa.
Se plãtesc 0,7 lei noi la mia de litri consu-
O matã. Ea este discriminatorie pentru cã se
aplicã numai societãþilor comerciale. Pãi,
ºi Lixandru, dacã are 100 de turisme, el de
Cea mai frecventatª aplicaie ce sã nu plãteascã? Din nou este pusã fãrã
rom neascª, cap ºi coadã. Mai mult, niciodatã cel care
va avea undeva în munte o societate de
conform statisticilor www.trafic.ro transport (ºi omul îºi vede foarte corect de
treaba lui, plãteºte rovinieta, carburant etc)
Fªcutª de transportatori pentru nu va face acea declaraþie, pentru cã repre-
transportatori zintã încã o hârtie, încã un contract pe care
PUBLICITATE

nici nu ºtie cum sã-l facã; sã ducã trei lei?


Uneori, taxa este 0,2 bani. Aceasta este o

70 Cargo România 4/2006


taxã de nesimþire pusã de indivizi care n-au cap ºi coadã. Pentru
plata acestei taxe, trebuie sã se meargã la producãtori. Vedem
câþi importatori de carburanþi ºi procesatori care dau produsul
finit existã la noi ºi le impun lor. Sunt câþiva. De ce sã se taxeze
500.000 de operatori? Ca sã aibã ce sã se controleze, sã vinã
garda sã dea 50 de milioane amendã cã nu þi-ai plãtit foaia?
Asta este o mojicie. De fapt, poate fi calificatã drept hoþie la
drumul mare.

Taxa de mediu este o taxã de nesimþire.


Fiind urmatã de rovinietã
Nimeni nu va putea cu exactitate sã stabileascã aceastã cotã
pentru cã, de exemplu, camioanele alimenteazã în România ºi
nimeni nu ºtie cât consum eu cu exactitate în România ºi cât
consum afarã. Pot declara cã ies cu 0 în rezervor ºi mã întorc
cu 600 litri de afarã. De fapt, trebuie sã plãteºti prin prisma
combustibilului pe care îl consumi în þarã. Este o anomalie.
Aºadar, taxa de mediu este o taxã de nesimþire. Fiind urmatã
de rovinietã.

Nu trebuie sã mai existe taxa Bãsescu, taxa Iliescu,


taxa Lixandru sau cine ºtie ce alte taxe
De bine, de rãu, stabilitatea la nivelul sistemului fiscal a în-
ceput sã se regleze o datã cu codul fiscal. Ceea ce mã deranjeazã
sunt aberaþiile care apar, inconsecvenþa unor capete luminate
ºi lipsa unei politici pe termen mediu ºi lung. România trebuie
sã aibã o politicã fiscalã coerentã pe termen mediu ºi lung. Nu
trebuie sã mai existe taxa Bãsescu, taxa Iliescu, taxa Lixandru
sau cine ºtie ce alte taxe.
Sã facem niºte taxe care sã rãmânã pentru o perioadã ºi
omul sã ºtie de ce afacere se apucã.

Sistemul fiscal din România favorizeazã frauda


prin prisma inconsecvenþei celor de la putere
Faptul cã s-a realizat reducerea impozitului pe profit este o
mãsurã bunã care poate da rezultate. Numai cã oamenii se
sperie de inconsecvenþã, iar cei care au furat la 38%, furã ºi la
16%. Hoþul e învãþat sã fure. Cel care a plãtit la 38%, plãteºte
ºi acum.
Sistemul fiscal din România favorizeazã frauda prin prisma
inconsecvenþei oamenilor aflaþi la conducerea ministerelor ºi care
lucreazã în control. Putem sã ne uitãm sã vedem ce datorii au
la bugetul de stat acele societãþi care sponsorizeazã echipe de
fotbal sau partide politice, dar nu-ºi plãtesc obligaþiile bugetare.
Pe de altã parte, Ionicã din deal cu douã camioane este amendat
pentru cã a fãcut nu ºtiu ce greºealã. Fãrã sã vrea. Este lipsã
de cavalerism în afaceri.“

Euro Cargo – Aurel Bizo, director general:

Fiscalitatea este tot mai mare


„Foarte împovãrãtoare. Acum fiscalitatea este tot mai mare.
Nu se poate spune cã e bine. Existã aceastã cotã unicã, ce-i
drept, dar existã ºi celelalte taxe suplimentare care compenseazã
povestea.
Au apãrut taxe noi.

Cred cã peste 30-40% plãtim taxe


Pe primul loc e motorina, asigurãrile, dupã care urmeazã ta-
PUBLICITATE

xele. Nu am fãcut un calcul procentual, dar cred cã peste 30-


40% plãtim taxe.
ANCHETA BLITZ

Taxa de drum nu este justificatã în pri- de altã parte sunt taxe aberante. De exem- trãim însã în þara cu cei mai mulþi orbi. Nu
mul rând, urmeazã taxa de motorinã, pentru plu, aceastã taxã «de fum» a fost impusã vedem corupþii, nu-i gãsim pentru cã nu
cã noi folosim combustibilul afarã, nu în fãrã ca mãcar ei sã cunoascã procedurile. vedem vilele, nu vedem jeep-urile, avem
þarã. Impozitul pe profit este exagerat. Chiar Nici mãcar Ministerul de Finanþe nu le cu- handicap optic.
dacã a scãzut, sunt, aºa cum am mai enun- noaºte. Cota unicã de impozitare însã e un
þat, celelalte taxe care compenseazã aceas- lucru foarte bun. Nu ºtii pe ce te poþi baza
tã reducere. Atât nivelul taxelor cât ºi instabilitarea
Instabilitatea fiscalã e cea mai deran- În România scoatem douã taxe fiscalã ne deranjeazã în egalã mãsurã. In-
jantã. ºi introducem alte douã stabilitatea fiscalã aduce cu sine probleme
Din pãcate, sistemul fiscal de la noi nu Noi avem un «avantaj» extraordinar de foarte mari referitoare la planurile de viitor,
este unul favorizant. Ar trebui sã se aibã mare în România, pentru cã scoatem douã strategiile societãþilor, aceasta fiind o pro-
grijã de þara asta ºi de aderarea la Uniune. taxe ºi introducem alte douã dupã douã luni. blemã de fond pentru cã nu ºtii pe ce te
Cei care ne conduc sã nu aibã grijã numai Fãcând o medie, cam pe acolo am rãmas. poþi baza. Iar taxele mari, în mod normal,
de propriul lor buzunar ºi propriile lor con- Aºa cum spuneam la început, sper foarte au o influenþã asupra afacerilor, investiþiilor
juncturi pe care ºi le creeazã favorabile.“ mult ca în momentul în care România intrã etc. Lipsa de transparenþã ºi aºa-zisa flexi-
în piaþa comunã, sã ajungem la o aliniere bilitate, modificãrile care vin în fiecare an
cu restul þãrilor din aceastã piaþã, ceea ce aduc cu sine probleme. Pentru cã lipseºte
Foltrans Comexim SRL – Gabriel ar aduce cu sine o simplificare. o strategie fiscalã care împiedicã transpor-
Mureºan, director transport: tatorul sã-ºi facã un plan coerent de afaceri.
Avem 7-8 procente în plus
Taxa „pe fum“ a fost pentru taxe specifice Speranþe comunitare
impusã fãrã ca mãcar Faþã de celelalte societãþi comerciale, Am prietenii mei de afarã care, în
ei sã cunoascã procedurile avem 7-8 procente în plus, câte or fi, cã nu momentul de faþã, nu vãd sistemul fiscal
„Noi suntem deosebiþi în Europa. Dupã le-am calculat, pe care le plãtim pentru de la noi foarte favorizant. Dar toþi aºteaptã
cum se ºtie, fiscalitatea este foarte împo- taxe specifice. intrarea în piaþa comunã pentru a deveni
vãrãtoare. Dar sperãm cã, o datã cu intra- Cele mai deranjante taxe sunt cele care favorizant. Nu am un glob de cristal sã aflu
rea în piaþa comunã, sã se reglementeze se calculeazã greu. Noi suntem de pãrere dacã aºa se va întâmpla, pentru cã aici, ca
anumite lucruri, sã ne aliniem. cã, oriunde se lucreazã, trebuie plãtite im- sã vezi ce se va întâmpla, îþi trebuie o pris-
Acum fiscalitatea este puþin mai trans- pozite, taxe faþã de statul respectiv, pentru mã de cristal.“
parentã, dar totuºi împovãrãtoare. Iar pe cã, fãrã acestea, statul nu poate exista ºi
nici societatea ca
atare. Problema însã Ionaº Trans – Daniel ªipoº, director
se pune altfel. În mo- marketing:
mentul în care vin
niºte taxe ca aceea S-a schimbat un sistem cu altul,
de la mediu pentru dar tot acolo s-a ajuns
care îþi trebuie o e- „Împovãrãtoare. Nu cred cã sunt foarte
chipã de oameni ca mari diferenþe, chiar ºi dupã introducerea
sã o calculeze ºi nici cotei unice de impozitare. S-a schimbat un
mãcar nu se ºtie cum, sistem cu altul, dar tot acolo s-a ajuns, în
atunci este o proble- linii mari. S-au fãcut alte modificãri pe alte
mã pentru fiecare pãrþi care ne-au îngreunat afacerile.
societate comercialã Numãrul taxelor a rãmas constant. Pro-
ºi, în special, pentru centul plãtit pe taxe este foarte greu de
cele de transporturi. calculat; la o primã vedere este vorba de
Nu se pune proble- aproximativ 20% din venitul brut, fãrã
ma sã nu le plãteºti, celelalte impuneri.
pentru cã e obligaþia Toate sunt deranjante. Dacã plãteºti, e
fiecãrui cetãþean, nu normal sã fii deranjat.
conteazã dacã e
persoanã fizicã sau Nu ºtii unde sã plãteºti,
juridicã. Face parte ce sã plãteºti
din comunitate ºi co- Instabilitatea fiscalã e mai deranjantã
munitatea trebuie decât nivelul taxelor. Nu ºtii unde sã plã-
sã-ºi îndeplineascã teºti, ce sã plãteºti, apar tot felul de proble-
responsabilitatea. me privind provenienþa ºi destinaþia taxelor.
Dacã toatã þara ar fi Sistemul fiscal este absolut defavori-
aºa, mãtuºile Tama- zant. Atâta timp cât trebuie sã stai la coadã
ra ar dispãrea, þara ca sã plãteºti, e absolut stupid.“
ar ajunge la o mic-
PUBLICITATE

ºorare a numãrului Anchetã realizatã de


de handicapaþi. Noi Cãtãlina BOTEA 

72 Cargo România 4/2006


PUBLICITATE

S.C. OST TRANSPORT SRL

Câºtigãtor aprilie:
Transport internaþional
FOLTRANS COMEXIM – Gabriel Mureºan frigorific ºi de
mãrfuri generale
Tema anchetei
din luna mai 2006:
Top 10 Arad, Str. Lugojului 15
Tel.: 0257.216.125; 0257.216.124. Fax: 0257.216.420
E-mail: ost-transport@web.de

www.
cargomagazin.
com 4/2006 Cargo România 73
PREZENTARE

Camioane cu vocaþie
de constructor
EDITORIAL

Variaþiuni pe
marginea drumului
Nu trece luna fãrã a fi luatã în dis-
cuþie infrastructura rutierã. ªi este
ºi normal, pentru cã suntem în plin
avânt de pre-aderare. Cel puþin la
nivel declarativ. Pentru cã în reali-
tate lucrurile merg mai greu. ªon-
tâc-ºontâc. Adicã nu dupã termene,
ci într-un ritm aparte, mai molcom,
ºi din când în când împiedicat. Mo-
tivele sunt multiple ºi þin atât de
autoritãþi, cât ºi de antreprenori.

Recent, ministrul Transporturilor, Gheor-


ghe Dobre, a fãcut o vizitã neanunþatã pe
DN6 (în zona Craiova-Drobeta-Turnu Seve-
rin), iar constatãrile nu au fost din cele mai
plãcute. Antreprenorii nu erau la muncã, iar
lucrãrile erau întârziate. A urmat o confe-
rinþã de presã ºi au fost formulate amenin-
þãri la adresa firmelor care nu îºi respectã
termenele. Ulterior, Gheorghe Dobre a a-
nunþat cã Ministerul Transporturilor a con-
venit cu instituþiile financiare europene, în
special cu Banca Europeanã de Investiþii,
asupra unor „clauze contractuale mai du-
re“, în cazul în care firmele care câºtigã Declaraþia fãcutã în data de 7 martie se vãrat curent privind desecretizarea con-
licitaþii pentru proiecte de infrastructurã nu referea la „perioada urmãtoare“. Douã sãp- tractelor care implicã banii statului. „Orice
îºi îndeplinesc obligaþiile. tãmâni mai târziu, la data închiderii ediþiei, contract în care sunt angajaþi bani publici
„În ceea ce priveºte neîndeplinirea obli- contractul nu fusese însã publicat pe site-ul sau instituþii ale statului ºi care nu pune
gaþiilor contractuale ale firmelor care exe- MTCT. Luni, 20 martie, Gheorghe Dobre a în pericol siguranþa naþionalã ar trebui fãcut
cutã lucrãri de construcþii ºi reparaþii pe revenit totuºi cu o declaraþie, potrivit cãreia public“, a declarat, recent, vicepremierul
DN6, am discutat cu constructorii ºi am în- contractul urma sã fie publicat pânã la Gheorghe Pogea. „Voi milita ca acest lucru
tocmit un calendar de lucru pe baza cãruia sfârºitul sãptãmânii respective. Dar fãrã sã devinã posibil. Dacã a existat o clauzã
vor fi definitivate lucrãrile“, a completat clauzele comerciale cu caracter confidenþi- de confidenþialitate, trebuie sã discutãm
ministrul. De menþionat cã lucrãrile de rea- al. El a precizat cã partea românã a primit cu partenerii cu care au fost încheiate aces-
bilitare a DN6, care au început în anul acceptul firmei americane pentru publica- te contracte, pentru a vedea în ce fel aces-
2003, au fost acordate firmelor Grassetto rea contractului, cu excepþia unor clauze tea pot fi publicate“, a adãugat el.
(Italia), sectorul Craiova-Filiaºi (35 km), considerate confidenþiale. De menþionat cã, în urma renegocierii
Prodeftiki (Grecia), sectorul Filiaºi-Ciochiuþa De menþionat cã afirmaþiile lui Gheorghe contractului, Bechtel va primi la începutul
(21 km), respectiv companiei Strabag (Aus- Dobre au reprezentat o replicã datã deputa- fiecãrui an, începând cu 2006, un avans
tria), pe traseul Chiochiuþa-Drobeta-Turnu tului PD Daniel Buda, care declarase cã va de cel mult 30% din valoarea anualã a lu-
Severin (34 km). Valoarea contractului în- solicita Biroului Permanent al PD sã cea- crãrilor, sumã care va fi justificatã la sfâr-
cheiat cu firma Grassetto este de 40 milioa- rã ministrului de resort sã facã publice cla- ºitul anului. Potrivit vechilor prevederi, su-
ne de euro, în vreme ce companiile Prodef- uzele acestui contract. „Declaraþia domnu- mele cheltuite de Bechtel în contul avansului
tiki ºi Strabag au câºtigat contracte de 21 lui deputat Buda este întârziatã, pentru cã ar fi fost justificate la finalizarea lucrãrilor,
milioane de euro, respectiv 22 milioane de Ministerul Transporturilor a solicitat încã programatã pentru anul 2012. Proiectul
euro. de acum douã sãptãmâni ºi jumãtate com- construcþiei autostrãzii Braºov-Borº are o
Între timp, un anunþ important. Ministrul paniei Bechtel sã-ºi dea acordul pentru de- valoare totalã de peste douã miliarde de
de resort a anunþat desecretizarea contrac- secretizarea contractului “, arãta Gheorghe euro.
tului încheiat cu firma americanã Bechtel, Dobre, în data de 7 martie. De altfel, cel
pentru construcþia autostrãzii Braºov-Borº. puþin la nivel declarativ, s-a creat un ade- Meda BORCESCU 

76 Cargo România 4/2006


FLASH

Bani pentru DJ 131


Licitaþii „aspre“ Bugetul pentru continuarea lucrãrilor la
pentru infrastructurã Drumul Judeþean 131, care face legãtura
între judeþele Braºov, Covasna ºi Harghita,
Ministerul Transporturilor va înãspri clau- va fi suplimentat cu peste 10 milioane de
zele contractelor de încredinþare a lucrãrilor euro, dupã ce firma constructoare a ajuns
de infrastructurã ºi ar putea interzice ac- la o înþelegere cu Ministerul Integrãrii,
cesul la licitaþii firmelor care nu ºi-au în- potrivit Mediafax. Dupã ce reprezentanþii
deplinit obligaþiile, potrivit Mediafax. firmei italiene J.V. Consortium Garboli
Ministrul Transporturilor a precizat cã Sconicos, care a câºtigat licitaþia pentru
are în vedere iniþierea de discuþii cu repre- reabilitarea Drumului Judeþean 131, au
zentanþii firmelor de construcþii din Româ- ameninþat cã, în cazul în care nu vor fi
nia, pentru a vedea care sunt problemele alocate fonduri suplimentare, vor sista
cu care aceºtia se confruntã ºi a apreciat cã, lucrãrile, pãrþile implicate în acest proiect
în viitor, ponderea firmelor româneºti la li- european au ajuns la o înþelegere. A fost
citaþiile de atribuire a lucrãrilor de refacere iniþiat un proiect de hotãrâre de Guvern de
a infrastructurii va creºte. companiei Strabag: Ciochiuþa-Drobeta-Turnu cãtre Ministerul Integrãrii, în vederea
Gheorghe Dobre s-a întâlnit cu repre- Severin (34 km). suplimentãrii bugetului. De asemenea, cele
zentanþii unor companii care au câºtigat Valoarea contractului încheiat cu firma trei consilii judeþene implicate – Braºov,
contracte de reabilitare a DN6 – Craiova- Grassetto este de 40 milioane de euro, în Covasna ºi Harghita – beneficiarii
Drobeta-Turnu Severin, firme care nu au vreme ce companiile Prodeftiki ºi Strabag proiectului, au iniþiat un alt proiect de
respectat prevederile tehnice ºi termenele au câºtigat contracte de 21 milioane de hotãrâre de Guvern pentru obþinerea a 3,9
stabilite în graficele de execuþie. Lucrãrile euro, respectiv 22 milioane de euro. milioane de euro din Fondul special al
de reabilitare a DN6, care au început în a- Heider este firma care va asigura consul- Guvernului pentru a acoperi contribuþia
nul 2003, au fost acordate firmelor Gra- tanþa pentru întreaga lucrare ºi care va repre- proprie a celor trei judeþe. Preºedintele CJ
ssetto, sectorul Craiova-Filiaºi (35 km), Pro- zenta interfaþa cu Compania Naþionalã de Covasna a spus cã, întrucât neînþelegerile
deftiki: Filiaºi-Ciochiuþa (21 km), respectiv Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România. dintre pãrþile implicate în acest proiect au
fost rezolvate, începând cu 1 aprilie
lucrãrile de reabilitare a DJ 131 continuã.

O nouã generaþie de macarale CNADNR cautã consultanþi


Palfinger a adãugat ofertei sale un nou
pentru autostrãzi
model de macara special conceputã pentru Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi
a îndeplini cerinþele constructorilor de aco- Drumuri Naþionale din România (CNADNR)
periºuri ºi contractorilor din domeniul tâm- doreºte sã contracteze servicii de asistenþã
plãriei. PK 25001 EL este, de asemenea, tehnicã pentru contractele de mentenanþã a
un utilaj ideal pentru lucrãrile de fundaþie unor autostrãzi ºi ºosele, proiect finanþat de
ºi pentru construcþia de case prefabricate, Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi
combinând raza mare de lucru cu o vitezã Dezvoltare (BERD) – informeazã Mediafax.
optimã. Cele mai importante elemente ale Într-o primã etapã, consultanþii vor asista
acestei macarale sunt sistemul de coman- CNADNR la relansarea contractelor de
dã prin radio, prezent ca dotare standard, operare ºi mentenanþã a autostrãzii
sistemul High Power Lifting, sistem de rãcire Bucureºti-Constanþa, finanþatã parþial de
a uleiului etc. BERD, ºi la elaborarea unei strategii pentru
contractele de mentenanþã a drumurilor.
Ulterior, consultanþii vor stabili forma
standard a contractelor de întreþinere a
Stivuitor transportabil Crayler drumurilor administrate de CNADNR, vor
pregãti documentele pentru licitaþii ºi vor
Crayler F3 253 PX este un nou asista compania româneascã pentru
model de stivuitor static transpor- derularea unor proiecte pilot în domeniu.
tabil de la Palfinger care combinã o Potrivit datelor BERD, firmele interesate sã
capacitate mare de ridicare (2,5 t) acorde asistenþã CNADNR îºi pot exprima
cu o arie de acþiune mare, având interesul pânã la data de 24 martie. BERD
un centru de greutate al încãrcã- a investit sau participã la proiecte de
turii la 1.450 mm în faþa furcii. infrastructurã rutierã ºi feroviarã în România
Modelul este potrivit activitãþilor cu o valoare totalã de 500 de milioane de
care necesitã putere ºi performan- euro. Printre proiectele finanþate de bancã
þã, ca de exemplu lucrãrile de con- se numãrã autostrada Bucureºti-Constanþa,
strucþii sau transportul de geam inclusiv construcþia centurii ocolitoare a
ºi sticlã. municipiului Constanþa.

78 Cargo România 4/2006


ANCHETÃ

Transportul în silozuri
se relanseazã
Dezvoltarea diferitelor sectoare eco-
nomice a determinat, aºa cum era
de aºteptat, o specializare în rândul
transportatorilor, iar atunci când
este vorba despre substanþe sub
formã de pulberi, specializarea este
totalã. În România, acest gen de
transporturi a intrat într-un proces
de modernizare, în paralel cu dezvol-
tarea pieþei, ca urmare a creºterii
cantitãþii de mãrfuri transportate.
Existã însã ºi probleme...

Sunt multe pãreri conform cãrora acti-


vitãþile de „niºã“ sunt cele mai avantajoase
– concurenþa este redusã, comenzile sunt
în general constante ºi sigure etc. Acest
lucru nu este însã neapãrat adevãrat. Deºi
transportul de mãrfuri vrac este cât se poa-
te de specializat, concurenþa este destul de
susþinutã. Dealerii de silozuri, deºi nu foarte
mulþi în România, sunt într-o luptã, nu întot-
deauna beneficã. La aceastã stare de fapt transportatorii „trag de ele“ pânã ajung fia- trolul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune
s-a ajuns din cauza numãrului relativ mic re vechi. Importul de vehicule uzate (de ºi Instalaþiilor de Ridicat) contribuie la im-
de unitãþi noi vândute dar ºi a pieþei autoh- multe ori extrem de uzate) este preferat de portul „vechiturilor“. ªi totuºi, faptul cã în
tone aflatã în cãutare de soluþii cât mai ief- mulþi transportatori. Lipsa controlului în ceea timpul transportului recipientul nu este sub
tine, fãrã a þine de multe ori cont de calitate. ce priveºte deþinerea de cãtre utilizatori a presiune ºi nici nu este vorba de mãrfuri
Vehiculele vechi ºi foarte vechi sunt în con- autorizaþiilor de funcþionare eliberate de periculoase nu înseamnã cã nu existã ris-
tinuare majoritare pe acest segment, iar cãtre ISCIR (Inspecþia de Stat pentru Con- curi.
Piaþa are însã, în general, tendinþa de
a se autoregla – încet, încet, iar cei care
respectã anumite standarde de calitate vor
avea de câºtigat.

Punând
rãul înainte
Inconºtienþa ºi dorinþa de a scãpa cât
mai ieftin posibil poate reprezenta un
pericol, chiar ºi în cazul transportului în si-
lozuri. Folosirea unor vehicule foarte vechi
sau a unora reparate în condiþii improprii
poate provoca victime.
Explozia silozului din imagine a avut loc
în timpul descãrcãrii. Doi oameni au fost
rãniþi din cauza unei reparaþii neglijente,
realizatã fãrã avizul ISCIR.
„Toþi utilizatorii de asemenea vehicule
trebuie sã primeascã autorizarea ISCIR.
Pentru autorizare trebuie sã prezinte docu-
mente tehnice privind recipientul respectiv.
Inspectorul desemnat de la inspecþia terito-
rialã analizeazã documentaþia, face probele
ºi încercãrile conform prescripþiei tehnice ºi 

80 Cargo România 4/2006


ANCHETÃ

 dã sau nu autorizarea de funcþionare pen- am dat ca pondere de avize de import pe ducãtorii preferã sã foloseascã propriile
tru cisterna respectivã“, a explicat Gheorghe o perioadã de un an, cred cã 50% au fost mijloace de transport. Producãtorii de fãinã
Ciocoiu, inspector ISCIR. second-hand“, a explicat inspectorul ISCIR. sau marile ferme crescãtoare de animale,
De cele mai multe ori este vorba despre Practic, acum nimeni nu are atribuþie încet dar sigur, au trecut la achiziþionarea
o revizie interioarã/exterioarã în cadrul cã- de control asupra avizelor ISCIR. unor vehicule noi pentru a-ºi acoperi nevoile
reia se verificã starea tehnicã a sudurilor „Noi ne sesizãm doar la reclamaþii. Sco- de transport, profitând de fondurile SAPARD.
ºi a tuturor instalaþiilor. Dacã are mai puþin pul ISCIR nu este sã ne transformãm într-un „Au apãrut firme destul de mari în do-
de doi ani de la data fabricãrii nu se mai re- corp de control. Este obligaþia utilizatorului meniul panificaþiei ºi morãritului, astfel am
petã încercarea de presiune hidraulicã. sã ºtie ce trebuie sã facã pentru a funcþiona vândut pentru prima oarã silozuri de 60 mc
Costurile nu sunt prea mari pentru obþi- în siguranþã“, a completat Gheorghe Cioco- pentru fãinã. De asemenea, o creºtere sen-
nerea avizului ISCIR. Pentru un recipient de iu. sibilã pe care am sesizat-o este pe hrana de
volum mediu se plãtesc pânã în 4.000.000 animale, dinamica a fost chiar de la 0 la 10.
lei pentru autorizarea de funcþionare, iar Cimentul este majoritar În 2005 nu am avut nici o comandã, iar anul
revizia interioarã se face la 4 ani ºi încercarea Aceste vehicule au apãrut din necesi- acesta am livrat 10 vehicule doar pentru
de presiune la 8 ani. Costurile pentru reviziile tatea de a transporta marfã vrac. Sunt câ- transportul de hranã de animale. Motivul
de 4 ºi 8 ani sunt mai mici. teva materiale care se
preteazã acestui tip de
Economia transport ºi în funcþie
second-hand de acestea au apãrut
Pentru a primi avizul ISCIR, silozurile ºi diferitele tipuri de
cumpãrate la mâna a doua trebuie sã trea- silozuri. Primul tip ca ºi
cã un program de examinãri, verificãri ºi rãspândire este ci-
încercãri pentru a se vedea starea tehnicã mentul ºi produsele
în care se aflã la momentul respectiv ºi po- afiliate acestuia (filer,
sibilitatea de funcþionare pe viitor în condiþii cenuºã, var). Urmeazã
de siguranþã. polipropilena, polie-
„Sunt verificãri complexe, se fac de cãtre tilena, granulele pen-
firme autorizate pentru acest gen de lucrãri. tru industria chimicã,
Este vorba de verificãri de suduri, de starea dupã care ar fi fãina,
materialului… Sunt societãþi autorizate de zahãrul ºi hrana pen-
ISCIR pentru acest gen de lucrãri ºi împreunã tru animale.
cu laboratoare autorizate pentru încercãri De la material la
distructive ºi nedestructive verificã starea material, silozurile sunt
tehnicã. Acest lucru implicã costuri care sunt complet diferite. Ca ºi
susþinute de deþinãtor“, a spus Gheorghe imagine exterioarã, ele
Ciocoiu. Preþul pentru un vehicul uzat poate aratã aproape la fel, dar se diferenþiazã este foarte simplu – SAPARD. Unitãþile avi-
ajunge la un sfert faþã de unul nou. În din punctul de vedere al tratãrii interioare, cole mari, la început, ºi-au luat linii de alimen-
schimb, probele necesare pentru avizul ISCIR compartimentarea este alta, modul de des- tare, procese tehnologice, iar acum trec la
ºi eventualele defecþiuni pot aduce costuri cãrcare ºi compresorul, în sine, sunt ele- achiziþionarea de mijloace de transport“, a
adiþionale semnificative. De aceea unii aleg mente diferite în funcþie de marfa trans- spus Adrian Brãtucu, director de vânzãri
varianta mai ieftinã ºi mai riscantã – pur ºi portatã. Spitzer România.
simplu evitã ISCIR-ul. Principalul motiv care determinã diferen-
„Pânã la 1 iulie anul trecut, aveam con- þele este densitatea materialului. În plus, Lupta pentru
trolul prin faptul cã eliberam avizele tehnice la materialele de construcþii nu ai nevoie contracte
de import sau dovezile de acceptare, ºi de tratare specialã a interiorului. Dar, dacã Transportul cimentului pare o activitate
astfel silozurile erau înregistrate automat este vorba despre produse alimentare, este din care nu poþi avea decât de câºtigat. Se
în baza noastrã de date. De la 1 iulie 2005, necesarã tratarea specialã, descãrcarea transportã tot mai mult ciment de la an la
am fost obligaþi sã renunþãm la acest mod alimentarã, utilizarea supapelor albe etc. an ºi astfel, o investiþie în cimentruckuri
de lucru considerat o barierã în calea co- „Practic, în România, cimentul este are timp sã se amortizeze fãrã riscul de „a
merþului. În momentul de faþã avem, lunar, transportat în silozuri în proporþie de 98%, sta cu vehiculul pe barã“.
comunicãri de la vamã. În general, din ce iar zahãrul ºi furajele în proporþie de 2%“, „În general, transportul este o ecuaþie
a precizat Liviu Bâr- cu douã cunoscute, un producãtor ºi un
leanu, director gene- consumator. La ciment, lucrurile au început
ral O.ME.P.S. RO. sã evolueze ºi la nivelul producãtorilor: sunt
Este un lucru fi- unii foarte puternici ºi existã volume mari
resc, având în vedere de transportat. În paralel, piaþa a crescut
faptul cã sectorul con- ºi la capitolul consumatorilor (deja sunt
strucþiilor este unul multe staþii de betoane, sunt multe spaþii
dintre cele mai dina- de desfacere a materialelor de construcþii)“,
mice din þara noastrã. a completat Adrian Brãtucu.
În cazul celorlalte ti- Interesant este faptul cã marii produ-
puri de mãrfuri, pro- cãtori de ciment lucreazã în special cu firme 

82 Cargo România 4/2006


ANCHETÃ

 de transport. Practic, pe aceastã piaþã transportatorul ºi le asumã. Totodatã, existã perienþei în astfel de transporturi ºi posi-
discutãm de un mare grad de fãrâmiþare curse mai bune ºi altele mai puþin bune. bilitãþile financiare reduse ale firmelor duce
– nu existã flote mari care sã aparþinã unui În aceste condiþii, firmele serioase care la neglijarea unui factor deosebit de impor-
singur transportator. investesc în calitate vor avea de câºtigat tant – fiabilitatea.
Producãtorii de ciment încheie contracte pe termen lung. Celelalte firme, mai devre- „Românii nu prea urmãresc sã-ºi doteze
individuale cu fiecare firmã de transport me sau mai târziu, vor fi înlocuite. semiremorcile de transport ciment. Încã se
în parte, pãstrând astfel un avantaj impor- „Cât priveºte intrarea noastrã în Comu- uitã la preþ foarte mult. Chiar ºi aºa, noi do-
tant la negocieri. nitatea Europeanã, formalitãþile vamale le- tãm vehiculele cu axe heavy-duty de 9 t,
Contractele se încheie pe un an, iar gate de importul acestor produse vor dispã- indiferent dacã clientul ºi le doreºte sau nu.
transportatorul trebuie sã asigure autove- rea, dar preþul produselor va creºte pentru Am constatat cã, în România, clienþii trans-
hiculele necesare. a se alinia celor din Comunitate. Pe o piaþã portã mai mult decât ar trebui. Eu nu pot
„Anul acesta s-au dublat achiziþiile faþã unicã, preþul pentru acelaºi produs, în di- sã oblig un client sã nu-ºi ia un cimentruck
de 2005. În general, comenzile pentru ci- ferite þãri, va putea fluctua în limite foarte de 37 mc, dar sunt sigur cã o sã-l încarce
mentruckuri se dau cel târziu în ianuarie strânse. În viitor, în aproximativ doi ani dupã la maxim ºi astfel se va ajunge la o sarcinã
pentru anul în curs. Din fericire, Spitzer are aderare, vor rãmâne pe piaþa transporturilor de peste 30 t. Axele de 9 t heavy-duty sunt
mai multe puncte de lucru în Europa. Astfel, în general ºi a transporturilor în construcþii o mãsurã de precauþie pe care am luat-o
în momentul în care clientul se grãbeºte numai firmele mari, cu parcuri auto moder- pentru piaþa din România, þinând cont de
foarte tare, putem reduce la jumãtate tim- ne. Aceastã tendinþã se va accentua o datã supraîncãrcarea constantã a maºinilor ºi
pul de producþie, faþã de douã luni ºi jumã- cu necesitatea respectãrii riguroase a legis- de condiþiile de trafic. O opþionalã pe care
tate cât ar dura în mod normal realizarea laþiei în domeniu“, a apreciat Liviu Bârleanu. o recomand în general clienþilor, ºi care am
unui cimentruck luat de la 0. În plus, noi a- vãzut cã a început sã se foloseascã ºi în
vem tot timpul un vehicul pe stoc. Însã, chiar Preferinþa România, este axa liftantã. Maºinile acestea
ºi aºa, la sfârºitul anului trecut eram cu vreo pentru ieftin merg 50% pe plin ºi 50% pe gol, axa liftantã
10 maºini în urmã“, a arãtat directorul de „În lipsa unor statistici clare, nu putem reduce foarte mult consumul anvelopelor.
vânzãri Spitzer. ºti exact starea parcului din România. Se Pentru compresor, GHH este o marcã folo-
La prima vedere, toatã lumea are de poate observa cã, dupã zonele geografice sitã aproape de toþi producãtorii de silozuri.
câºtigat, însã ºi pretenþiile producãtorilor în care circulã acestea, se împart astfel: Însã acest compresor are ºi câteva elemen-
de ciment sunt în creºtere. Autovehicule Transilvania – 85% - uzate, 15% - noi; Mun- te auxiliare (un amortizor de zgomot, un
EURO 3, cimentruckuri noi, posibilitatea de tenia – 60% - uzate, 40% - noi; Moldova – rãcitor, o placã de acoperire), ele sunt ne-
monitorizare permanentã a vehiculului pe 98 - 99% - uzate“, a spus directorul general cesare dar nu sunt produse neapãrat de
durata transportului, inscripþionarea cu nu- O.ME.P.S. RO. GHH. Pentru a reduce preþul, unii dealeri fo-
losesc tot felul de anexe, care sunt riscante“,
a explicat Adrian Brãtucu.
Service-ul pentru silozuri este, de aseme-
nea, un element care trebuie avut în vedere.
Nu discutãm despre niºte semiremorci o-
biºnuite pe care le poate repara orice service.
„Spitzer România este independent dar
beneficiazã de infrastructura RomTrailer
pentru tot ce înseamnã service: piese de
schimb, montaj de compresoare, garanþie.
Totul se face în cele 14 centre RomTrailer,
astfel încât putem spune cã ne bucurãm
de acoperire naþionalã la capitolul service“,
a precizat Adrian Brãtucu.
A apela la un dealer specializat de silo-
zuri aduce dupã sine avantajul de a bene-
ficia de un sistem pus la punct în ceea ce
priveºte garanþia ºi piesele de schimb.
„Pentru produsele O.ME.P.S., service-ul
ºi piesele de schimb, în perioada de doi
mele producãtorului, ºoferi civilizaþi, impo- Piaþa din România este însã departe de ani de garanþie, pentru structurã ºi anexe:
sibilitatea de a lucra cu alþi producãtori, o stabilitate sãnãtoasã. Oportunitãþile de robineþi, valve de descãrcare, manometre,
vehicule de rezervã în cazul defecþiunilor afaceri sunt fructificate de multe ori în grabã, instalaþie electricã etc, se asigurã de cãtre
sunt câteva standarde pe care transporta- fãrã un plan pe termen lung. Astfel, în jur O.ME.P.S. RO., iar pentru componentele ca-
torii vor trebui sã le respecte. În funcþie de de jumãtate din importurile de cimentruckuri re þin de sistemul de rulare (axe BPW, frâne
îndeplinirea standardelor de calitate, se în- reprezintã vehicule vechi, aproape de sfâr- KNORR BREMSE, suspensia WABCO, pneu-
cheie contracte mai avantajoase. De ase- ºitul perioadei de utilizare. rile Continental sau Michelin) de cãtre re-
menea, trebuie avut în vedere cã pe durata Chiar ºi în cazul achiziþiei de vehicule prezentanþii acestor producãtori în Ro-
sezonului rece cantitatea de marfã trans- noi, decizia este influenþatã aproape în to- mânia“, a spus Liviu Bârleanu.
portatã scade. Astfel, existã riscul ca unele talitate de preþ. Multe elemente importante
vehicule sã nu lucreze – pierderi pe care sunt scoase astfel din discuþie. Lipsa ex- Radu BORCESCU 

84 Cargo România 4/2006


UTILAJE DE CONSTRUCÞII TERRA ROMANIA

Excavatoarele pe roþi JS 130


ºi JS 160 de la JCB
Soluþiile standard includ încãlzire/dezabu-
rire, radiocasetofon, scaun ajustabil, precum
ºi o formã a volanului care permite accesul
uºor în cabinã ºi conferã confort operatorului.
Capota cabinei oferã o bunã vizibilitate. Op-
þional, se poate comanda un acoperiº de
protecþie a parbrizului împotriva ploii.
Utilajele beneficiazã ºi de un sistem au-
tomat de blocare a punþii ºi schimbare au-
tomatã a vitezelor.
Motoarele Isuzu aflate în dotare sunt
renumite pentru durabilitatea lor, consumul
redus de combustibil ºi emisiile scãzute de
noxe. Uleiul motor ºi filtrele se schimbã la
doar 500 ore de funcþionare, faþã de 250
ore în trecut.
De remarcat la aceste utilaje JCB este
prezenþa unui filtru Plexus cu capacitate mare
de reþinere a impuritãþilor în mãrime de peste
1,5 microni. Acest element eliminã problemele
legate de contaminarea uleiului hidraulic,
ridicã numãrul de ore de schimbare a filtrului
Terra Romania aduce pe piaþa ro- ªasiul e format dintr-un cadru robust ºi hidraulic la 1.000 ºi dubleazã durata uleiului
mâneascã douã tipuri de excava- dur echipat cu axe JCB ºi transmisie ZF, hidraulic precum ºi a celorlalte piese. Uleiul
toare pe roþi la categoria 13 t ºi 16 componente care ºi-au dovedit clasa la hidraulic se schimbã la 5.000 ore.
t, JS 130W, respectiv JS 160W, cu capitolul design ºi producþie între utilajele Sistemul de control computerizat, de
un excelent rãspuns la comenzi, u- de construcþii. Combinaþia oferã forþã de îm- ultimã generaþie, oferã posibilitatea opera-
ºurinþã în manevrare ºi confort pen- pingere pentru lamã ºi o mai bunã men- torului de a lucra în 4 moduri presetate. Spre
tru operator. þinere a vitezei la urcarea pantelor. exemplu: dacã este dezacþionatã pedala
Sistemul de ridicare a lamei cu geome- care opereazã ciocanul, turaþia motorului
Aceste utilaje au forþã de rupere/împin- trie paralelã asigurã protecþie cilindrilor de
gere, capacitate de ridicare la cei mai înalþi acþionare a lamei. Atât stabilizatorii, cât ºi
parametri, precum ºi intervale de service lama de buldozer – fie cã e montatã în faþa
la perioade mai mari pentru motor ºi sis- sau în spatele maºinii – pot fi acþionate in-
temul hidraulic, sistem dotat cu filtru Plexus dependent, iar montarea pe bolþuri asigurã
care-i conferã o fiabilitate deosebitã. un plus de versatilitate.
Excavatoarele JS 130W ºi 160W sunt Noua geometrie a braþului, cât ºi a mâ-
produse în Marea Britanie ºi au douã va- nerului asigurã cea mai bunã înãlþime de
riante de braþ: monobloc sau articulat. Am- ridicare, permiþând încãrcarea camioanelor cu
bele soluþii conferã utilajului înãlþime de obloane înalte. Capacitatea/înãlþimea mare
ridicare ºi capacitate de încãrcare la pa- de ridicare sunt importante în mod special la
rametri excelenþi. ridicarea sprijinitoarelor de ºanþ, la încãrcarea
camioanelor – cu ajutorul unui graifer de sã- se va modifica automat, astfel încât sã per-
pat – sau la descãrcarea þevilor dintr-un ca- mitã lucrul în condiþii optime ºi sã protejeze
Caracteristici mion. În cazul diferitelor aplicaþii, forþa de ru- ciocanul ºi utilajul de viteze excesive.
avatoarelor
• Cele mai bune în clasa exc pere poate fi mãritã pe termen scurt prin Sistemul computerizat are, de aseme-
i în spaþii
din punct de vedere al lucrulu acþionarea sistemului „power boost“. nea, o funcþie de autodiagnozã prin care
înguste; Excavatoarele pe roþi JCB, model JS 130 inginerii de service pot verifica parametrii
avatoarelor
• Cele mai bune în clasa exc ºi JS 160, au o razã de rotire care le permite de funcþionare ºi minimiza timpul de imo-
dupã înãlþimea de ridicare; lucrul în spaþii înguste în condiþii de sigu- bilizare a utilajului.
tate de ridicare;
• O bunã stabilitate ºi capaci ranþã. Sistemele de rotire ºi frânare sunt În cabinã, nivelul scãzut al combustibi-
• Emisie scãzutã de noxe; de asemenea remarcabile, calitãþi care îºi lului sau al lichidului de frânã, pentru a da
PUBLICITATE

ere. demonstreazã utilitatea în special la sãpare numai câteva exemple, este semnalizat a-
• Costuri reduse de întreþin
ºi lucru în pantã. tât vizual, cât ºi sonor.

86 Cargo România 4/2006


PREZENTARE DAF CF

Camioane cu vocaþie
de constructor

Seria DAF CF include o gamã largã de camioane cu ºasiu rigid ºi capete ªasiul puternic, din oþel de calitate su-
vehicule de transport concepute pen- tractor în versiuni 4x2, 6x2 ºi 8x2. Sunt perioarã, este complet plat ºi prevãzut cu
tru munci grele în industria construc- disponibile, de asemenea, ºi variantele puncte de montare gãurite în prealabil, fapt
þiilor. De la basculante la betoniere, 6x4 ºi 8x4 cu punte tandem cu care face echiparea relativ uºoarã a aces-
de la autoºasiuri la autotractoare de tracþiune dublã ºi reductor în butuc tuia cu tipul de suprastructurã adecvatã a-
transport greu cu douã, trei sau patru care, graþie sistemului unic de suspen- plicaþiilor de transport pe care clientul o
axe având tracþiune simplã sau dublã, sie cu 8 bare pe punte, oferã o cursã solicitã.
produsele DAF oferã o soluþie adaptatã lungã a arcului pentru o tracþiune op- Poziþionarea bine gânditã a compo-
cerinþelor de transport solicitante ale timã în afara ºoselei. Pe lângã toate nentelor, precum rezervoarele de aer ºi su-
acestui domeniu. Astfel, vehiculele acestea, centrul de ruliu favorabil asi- papele de frânã, bateriile ºi rezervoarele de
destinate utilizãrii pe ºantiere includ gurã o stabilitate optimã. carburant, lasã suficient spaþiu, cum ar fi,

88 Cargo România 4/2006


DAF CF PREZENTARE

CF65
• Motor 5,9 l, puteri maxim
e: 185, 220,
250 CP; cupluri maxime: 70
0, 820 ºi
respectiv 950 Nm/1.200-1
.700 rpm
CF75
• Motor 9,2 l, puteri maxim
e: 249, 310,
360 CP; cupluri maxime: 1.0
50, 1.275 ºi
respectiv 1.450 Nm/1.200-1
.700 rpm
CF85
• Motor 12,6 l, puteri maxim
e: 340, 381,
428 ºi 483 CP; cupluri maxim
e: 1.600,
1.750, 1.950 Nm/1.000-1
.500 rpm ºi
respectiv 2.100 Nm/1.050-1
.500 rpm

Motoare puternice
CF65 dispune de un grup propulsor de
5,9 l, care dezvoltã o gamã de puteri cu-
prinse între 185 ºi 250 CP, în timp ce DAF
CF75 ºi CF85 sunt propulsate de motoare
de 9,2 l, capabile sã dezvolte 249-360 CP,
ºi de 12,6 l, cu puteri de la 340 la 483 CP.
De asemenea, pentru gama CF va fi dispo-
nibil ºi noul motor MX, EURO 4 & 5, 12,9 l,
cu o gamã de puteri cuprinsã între 360 ºi
510 CP. Noul motor PACCAR PR, de 9,2 l,
este propulsor compact, cu ºase cilindri în
linie ºi 24 supape, cu injecþie controlatã elec-
tronic UPEC, disponibil în trei versiuni de pu-
tere: 249 CP/2.200 rpm (1.050 Nm/1.100-
1.700 rpm), 310 CP/2.200 rpm (1.275 Nm/
1.200-1.700 rpm) ºi 360 CP/2.200 rpm
(1.450 Nm/1.200-1.700 rpm). Motorul
utilizeazã un numãr de tehnologii care sunt
folosite, de asemenea, pe noul MX, cum ar
fi sistemul SMART de injecþie de înaltã pre-
siune, dezvoltat în cooperare cu Delphi.
Propulsorul de 12,6 l are, de asemenea,
6 cilindri în linie ºi 24 supape ºi sistem de
injecþie UPEC.

Cum vã place:
manual sau automat
Pentru CF65 este disponibilã o cutie de
viteze manualã cu ºase sau nouã trepte, iar
pentru CF75 ºi CF85 cu opt, nouã sau 16
de exemplu, pentru picioarele hidraulice de trepte. CF85 este disponibil cu un selector
sprijin. Pentru un confort deosebit ºi o ma- pneumatic Servoshift pentru a facilita schim-
nevrabilitate deplinã, servodirecþia de înaltã barea treptelor.
presiune asigurã o comandã precisã a di- Pentru aplicaþii speciale, cum ar fi au-
recþiei chiar ºi în timpul manevrelor cu vi- tovehiculele destinate stingerii incendiilor
tezã redusã. sau cele care asigurã servicii municipale,
Podeaua cabinei vehiculelor din gama CF65 ºi CF75 pot fi livrate cu o cutie auto-
CF off-road este poziþionatã la o înãlþime de matã de viteze Allison cu 6 trepte.
1.320 mm, fiind necesare doar douã trep- Gamele CF65 ºi 75 pot fi echipate cu cu-
te, fãrã ca vizibilitatea sã fie influenþatã ne- tie automatã de viteze AS-Tronic, care poate
gativ. fi acþionatã ºi manual, fãrã ambreiaj, pentru 

4/2006 Cargo România 89


PREZENTARE DAF CF

sibilitatea ajustãrii poziþiei vola-


nului.
Designul bordului oferã o
ergonomie deosebitã, toate co-
menzile fiind la îndemâna ºofe-
rului.
Variantele 6x4, 8x4 cu multi-
plele posibilitãþi de configurare
a liniei motoare, sunt des folosite
ca basculante, mixere, pompe
beton etc, fiind uºor de manevrat
în condiþii off-road. Prezintã axe
faþã cu capacitate de 7.500, res-
pectiv 9.000 kg, punþi tandem cu
capacitãþi de 2x10.500, respectiv
2x13.000 kg, ºi mase maxime
tehnice de pânã la 44.000 kg.
Puntea tandem cu 8 braþe ºi
arcuri trapezoidale oferã o exce-
lentã comportare în condiþii grele
de drum.
În plus, varianta 8x4, prin sis-
temul de distribuþie a greutãþii
pe axele faþã, evitã supraîncãr-
carea acestora, indiferent de con-
diþiile de drum. Alte dotãri care îl
recomandã pe CF ca fiind un bun
partener în domeniul construc-
þiilor: garda la sol, care ajunge la
390 mm pentru axele faþã ºi 33
 vehiculele cu douã, trei ºi patru punþi ºi, de venþional, pe arcuri cu foi. Versiunile 6x4 mm pentru puntea spate în condiþiile unui
asemenea, cu sistem de stabilizare VSC ºi ºi 8x4 sunt echipate cu suspensii tandem camion încãrcat la capacitate maximã,
Brake Assistant. cu 8 bare pe punte cu miºcãri oscilante unghiuri de trecere la obstacole mai mari
Pentru aplicaþii deosebit de solicitante, mari cu centru de ruliu favorabil. Pentru a de 25°.
CF poate fi echipat, dupã cum am mai men- preveni supraîncãrcarea axei din faþã la
þionat, cu axã cu reductor în butuc DAF HR versiunile cu patru axe, punþile au o distanþã
1354 sau cu axã tandem HR 1355T, elemen- de 2,05 m între ele, iar compensarea sar- Raluca MIHÃILESCU 
te care asigurã transmiterea unui cuplu ma- cinii pe osie se realizeazã automat.
xim cãtre roþi fãrã a supraîncãrca linia de
rulare. CF85 –
reprezentativ
Un plus de rezistenþã pentru construcþii
Pentru axele cu reductor, este disponibil Echiparea cu cabine
un sistem de frânare cu tamburi, dar sis- de zi a modelului CF85
temul standard de frânare care echipeazã oferã limite de carosare
modelele CF este cel pe discuri plate, izolate mai mari precum ºi creº-
termic faþã de butucul roþii pentru a asigura terea încãrcãturii utile. Dar
o duratã mare de utilizare. În plus, sistemul existã ºi posibilitatea echi-
electronic de control care echipeazã versiu- pãrii modelului cu cabinã
nile CF75 ºi CF85 în configuraþie 4x2 ºi de noapte (Sleeper Cab), cu
6x2 asigurã un grad de uzurã uniform pen- unul sau douã paturi, pre-
tru toate discurile atât pe faþã cât ºi pe cum ºi cu versiunea de top,
spate. ABS-ul a fost integrat în sistemul e- Space Cab, cu tavan înãl-
lectronic, în timp ce pentru remorcile ºi se- þat ºi douã paturi confor-
miremorcile cu EBS este disponibilã o inter- tabile, care pune la dis-
faþã de tip CAN. poziþia ºoferului o înãlþime
În funcþie de aplicaþie ºi de cerinþele deasupra compartimen-
clientului, modelele CF pot fi dotate cu sus- tului motor de 1.950 mm
pensie pe arcuri parabolice flexibile sau cu ºi nu mai puþin de 900 l
un sistem de suspensii pneumatice con- spaþiu de depozitare. Sca-
trolate electronic. Pentru aplicaþii speciale, unele sunt reglabile pe trei
este disponibil un sistem de suspensie con- dimensiuni ºi existã ºi po-

90 Cargo România 4/2006


EvoBus pe val
EDITORIAL

Mãcel internaþional

Anul 2005 a marcat demararea unui pro- Când întrebi dacã aºa se procedeazã ºi la
ces internaþional împotriva autocarelor, un fel trenuri, nu primeºti rãspuns, pentru cã nu au
de mãcel internaþional. Punând o ºtampilã mare cum sã recunoascã faptul cã NU aºa se pro-
cât carul pe capul transportatorilor ca ºi þap cedeazã, deci fac o discriminare. Îþi rãspund
ispãºitor pentru migraþia ilegalã. Autoritãþile numai cã aºa se procedeazã la avioane, dar
de pretutindeni au început o cruciadã nemaiîn- uitã cã avioanele au UN SINGUR punct de îm-
tâlnitã având parcã scopul final de distrugere barcare cu un singur îmbarcator iar autocarele
a autocariºtilor, în special a celor din România. au nenumãrate ºi, de multe ori, în timpul nopþii
Lãsând la o parte toate celelalte greutãþi când ºoferii sunt singuri.
legate de creºterea costurilor (în special a mo- Nenumãrate demersuri fãcute la unguri
torinei ºi taxelor de drum) au apãrut rând pe s-au soldat cu acelaºi rãspuns: aºa este legea!
rând mãsuri demne de un adevãrat rãzboi an- Iar poliþia de frontierã nu face altceva decât
tiautocarist. sã aplice legea. Aºa cã, dragi colegi, transpor-
Românii au început prin a restricþiona ieºi- tatori români, nu ne rãmâne decât sã mergem
rea din þarã a propriilor cetãþeni, apoi intrarea pe la parlamentele din Europa sã le explicãm
în þarã, ºi aºa a scãzut numãrul pasagerilor cã aºa nu se mai poate. Asta în cazul în care
cu peste 30%. Apoi au fost liberalizaþi – practic nu cumva acþiunea nu urmãreºte altceva decât
– microbuziºtii, mult mai „flexibili“ la trecerea mãcelãrirea transportatorilor mari rutieri (cãci
frontierelor europene, ºi aºa au scãzut pasa- aceia mici, nici urmã de probleme!).
gerii ºi mai mult. Probabil cã deranjãm noi, autocariºtii,
Dar lucrurile nu se opresc aici. Autoritã- stricãm aerul bun austriac, aducem cãpºunari
þile maghiare au început sã amendeze trans- nedoriþi în Spania, ducem prostituate prin Euro-
portatorul cu 4.000 euro/persoanã, dacã des- pa etc, ca ºi cum toþi aceºtia nu ar ajunge
coperã un pasager fãrã acte în regulã, care ORICUM pe acolo. Dar un þap ispãºitor trebuie
vrea sã tranziteze Ungaria, nu ascuns prin calã gãsit mereu ºi în orice, iar noi pãrem a fi acum
sau toaletã, nu ajutat sã treacã fraudulos! un þap ispãºitor pentru migraþie. Asta cât se
Apoi au preluat modelul ºi italienii: 2.000 mai poate, pentru cã dacã intrãm în Europa
euro plãteºte transportatorul dacã are în au- va fi mai lejer, dar pânã atunci sã moarã câþiva
tocar o persoanã care a depãºit timpul de ºe- transportatori români, sã vinã ãia puternici ºi
dere în spaþiul Schengen. Apoi vin austriecii serioºi din Vest ºi sã ne arate ei ce este aia
care, încã, nu au nimic cu transportatorul ci corectitudine ºi cum vor respecta ei (când nu
cu persoanele care nu sunt în regulã cu timpul vor mai fi graniþe) timpii de condus ºi odihnã
din Schengen dar tot transportatorul suferã, ai ºoferilor. Te cam ia durerea de cap când te
pentru cã un proces verbal dureazã de la o gândeºti ce ar putea fi în mintea celor care
orã în sus. ºi-au pus în gând acum sã ne dezmembreze.
ªi cu toþii s-au pus pe controlat timpii de Iar noi, cuminþi ca întotdeauna, plãtim, supor-
condus ºi odihnã ai ºoferilor, în condiþiile în tãm ºi tãcem din gurã, nu cumva sã deranjãm
care trecerea unei frontiere dureazã între o pe cineva.
orã ºi 10 ore. Aºa încât, dragi colegi, între douã amenzi
Nimeni nu-þi explicã exact cum sã faci sã te ºi ºapte controale, atâta timp cât mai faceþi
poþi încadra în timpii de condus când ai de-a curse, eu vã urez din inimã „Drum Bun“.
face cu aºa situaþii, nimeni nu-þi spune cum îþi
poþi instrui ºoferii precum poliþiºtii de frontierã, Al Dumneavoastrã,
în schimb toþi sancþioneazã transportatorii. Dragoº ANASTASIU

4/2006 Bus 95
FLASH

Previziuni optimiste
25 milioane euro pentru turism
pentru proiecte turistice Ponderea turismului în Produsul Intern Brut ar
putea creºte în acest an la circa 4-5%, faþã de
Guvernul va investi, pânã în 2008, 325 mi- cheltuite fonduri însumând 130 milioane euro. 2% anul trecut – informeazã Mediafax.
lioane euro pentru proiecte turistice, precum Alte fonduri, de 90 milioane euro, vor fi chel- Reprezentanþi ai companiilor de turism susþin
extinderea pârtiilor de schi, montarea insta- tuite pânã în 2008 pentru lucrãri de recon- cã, din punct de vedere al trendului care se
laþiilor de zãpadã artificialã ºi modernizarea diþionare a captãrii, transportului ºi distribuþiei manifestã în prezent ºi dacã luãm în
salinelor din staþiunile balneare, sumele fiind apei minerale în staþiunile balneare, realiza- considerare cã 2005 a fost primul an de dupã
asigurate de la buget ºi prin finanþãri rea de noi foraje pentru captarea surselor su- evenimentele din decembrie 1989 când s-a
europene, potrivit Mediafax. plimentare de ape minerale, modernizarea înregistrat un excedent în balanþa de plãþi a
salinelor, amenajarea de noi trasee turistice. turismului, respectiv 150 de milioane de euro,
Pentru dezvoltarea reþelei de cabane tu- ºi în acest an se va înregistra o creºtere din
ristice montane ºi de refugii salvamont, acest punct de vedere. Estimãrile sunt cã se va
precum ºi a sistemului de semnalizare pe înregistra un avans de 2-3% al turismului în PIB.
trasee, costul estimat al proiectului, pânã în
2008, este de 30 milioane euro. Un alt pro-
gram turistic se referã la amenajarea de mi-
„River Adagio“ la Constanþa
niporturi pentru agrement nautic în princi- Nava de pasageri de lux „River Adagio“, sub
palele zone de interes turistic din Deltã ºi de pavilion elveþian, a adus, în luna martie, primii
Pentru amenajarea drumurilor de acces pe litoral, la lucrãri de extindere a drumurilor 160 de turiºti americani la Constanþa, care au
spre pârtiile de schi ºi a spaþiilor de parcare de acces spre plaje ºi ºi la deschiderea vizitat oraºul, apoi au mers la Bucureºti,
pentru turiºti, precum ºi pentru montarea u- unor centre de agrement pe plajã, costul plecarea fãcându-se spre Budapesta cu
nor instalaþii de transport pe cablu, a insta- estimat al proiectului pentru 2006-2008 fiind avionul, potrivit Mediafax. Vasul efectueazã ºi
laþiilor nocturne ºi de zãpadã artificialã, vor fi de 60 de milioane euro.

Taxã pe importurile
auto second-hand
Ministrul Mediului va propune Executivului comunitar a fost urmatã de o creºtere spec-
introducerea unei taxe ecologice pentru înma- taculoasã a importurilor second-hand ºi, con- în acest an curse regulate pe timpul verii, de la
tricularea autovehiculelor provenite din UE comitent, de scãderea vânzãrilor de auto- Budapesta la Constanþa. „River Adagio“
dupã momentul aderãrii, estimatã la 1.000- vehicule noi. În prezent, maºinile de import aparþine operatorului de turism Grand Circle
2.000 de euro, pentru a evita creºterea nu- mai vechi de opt ani sau cele care nu Travel din Boston, SUA. La bord, pasagerii au la
mãrului de maºini poluante, în contextul anu- îndeplinesc normele de poluare EURO 3 nu dispoziþie trei restaurante, piscine, sãli de
lãrii restricþiilor la importurile auto – informeazã pot fi înmatriculate în România. sport, terenuri de tenis, magazine ºi douã
Mediafax. Dupã aderare, orice maºinã din Cuantumul taxei pentru înmatricularea cinematografe. O croazierã costã între 4.600 –
Uniunea Europeanã va putea fi înmatriculatã maºinilor second-hand aduse în þarã dupã 6.000 de dolari. Echipajul navei este format
în România, astfel cã existã pericolul repetãrii aderare va fi stabilit dupã modelul þãrilor care din 38 de membri, printre care ºi 14 români.
situaþiei din Polonia, unde intrarea în blocul au intrat în UE în ultimul val.

Spaniolii nu sunt
interesaþi de România
Centenarul Traian Vuia Cei mai mulþi cetãþeni spanioli au o pãrere
Aviaþia Românã a aniversat în data de 18 1906 pe câmpul de zbor de la Montesson, negativã faþã de România, sunt indiferenþi faþã
martie 2006 Centenarul zborului pe care dovedind astfel cã toate calculele inventa- de oferta turisticã româneascã, nu intenþioneazã
inginerul Traian Vuia l-a efectuat în premierã torului român au fost corecte. sã viziteze þara ºi nu au auzit de produse
mondialã cu un aparat mai greu decât ae- româneºti, puþinele persoane care se pronunþã
rul, utilizând numai mijloace proprii de bord, în acest sens confundând mãrfurile cu cele
la Montesson, lângã Paris – informeazã Me- fabricate de alte þãri, potrivit Mediafax. Concluzia
diafax. Primul avion construit de Traian Vuia rezultã dintr-un studiu privind percepþia asupra
avea roþi pneumatice, aripi cu incidenþã va- României ºi a produselor româneºti în Spania,
riabilã, volan de direcþie; era un monoplan realizat de divizia din Spania a institutului de
cu aripi ridicate ºi a parcurs în zbor 12 m. sondare a opiniei publice Gallup, în perioada 24
La 15 mai 1903, Vuia solicitã din partea noiembrie -12 decembrie 2005. Cetãþenii
Oficiului Naþional al Proprietãþii Industriale spanioli sunt, în proporþie de 40%, indiferenþi
brevetul pentru invenþia sa „Aeroplanul au- faþã de România ca destinaþie turisticã, în timp
tomobil“. Brevetul a fost eliberat pe 17 au- ce alte 25% dintre persoane au o pãrere mai
gust 1903. Zborul s-a fãcut la 18 martie degrabã negativã.

96 Bus 4/2006
PUBLICITATE

Curse TAROM cãtre diasporã


TAROM îºi va orienta activitatea în urmãtorii doi MAN pentru HyFLEET
ani cãtre destinaþii externe de niºã, unde sunt MAN Nutzfahrzeuge ºi Neoman Bus îºi re-
prezente comunitãþi mari de români ºi nu existã afirmã implicarea în dezvoltarea unor sis-
concurenþã puternicã din partea marilor teme de propulsie alternative, luând parte
la proiectul HyFLEET:CUTE al Uniunii Euro-
pene pentru promovarea tehnologiei cu hi-
drogen, lansat la începutul acestui an. În
urmãtorii doi ani, în Berlin, vor fi operate
în teste practice 14 autobuze MAN Lion’s
City cu douã axe cu motoare pe hidrogen.
Aceste teste se vor termina în 2009. Din cu motoare cu aspiraþie iar celelalte 10 vor
cele 14 autobuze, patru vor fi propulsate avea propulsoare cu turbocharger.
companii aeriene, potrivit Mediafax.
Un prim pas al acestei strategii constã în
deschiderea, la sfârºitul lunii aprilie, a unei
curse cãtre Barcelona. TAROM urmãreºte, Vânzãrile Solaris au crescut
astfel, intrarea pe un segment de niºã ºi În 2005, Solaris Bus&Coach a înregistrat o
acoperirea unor destinaþii cu potenþial. creºtere de 24% a vânzãrilor comparativ cu
Operatorul aerian aflat în subordinea MTCT a anul anterior. Ca ºi în anii trecuþi, o mare par-
realizat, anul trecut, o cifrã de afaceri de 250 de te a vânzãrilor s-au datorat exporturilor, de da-
milioane de dolari ºi un profit de trei milioane de ta aceasta înregistrând un progres de 80%.
dolari. Compania îºi va extinde flota în acest an Vânzãrile de autobuze, troleibuze ºi autocare
prin achiziþia a douã avioane Airbus A318 cu în 2005 au totalizat 610 unitãþi, cu 121 unitãþi
100 de locuri, urmând ca, anul viitor, sã fie mai mult decât în 2004. Dintre acestea, 487
recepþionate douã aeronave similare, în urma unitãþi au fost exportate ºi 123 au fost livrate
unui contract încheiat în anul 2004. TAROM cãtre operatori polonezi. Cea mai bunã piaþã
deþine o flotã compusã din 18 aeronave – 2 pentru Solaris rãmâne Germania, în 2005
Airbus 310-325, 5 Boeing 737-300, 4 Boeing fiind livrate aici nu mai puþin de 229 autobuze
737-700 ºi 7 ATR 42-500. urbane.

4/2006 Bus 97
TRANSPORT REGULAT

Ce aduce nou
atribuirea din 5 mai
ARR împreunã cu IGCTI vor organiza, în frunte cu directorul de licenþe ARR. Pentru
o datã la trei luni, ºedinþe de atribui- a fi introduse în program, propunerile trebuie
re a traseelor judeþene ºi interjude- sã corespundã prevederilor ordinului emis
þene rãmase neacoperite. ªedinþa de ministru. „Dupã 5 aprilie, programul va fi
din 5 mai aduce cu sine, însã, o serie definitivat. În orice caz, sunt peste 200 de
de elemente noi, pe care transpor- trasee ºi curse. Cele mai multe sunt judeþene
tatorii trebuie sã le ia în seamã. ºi numai 10-15% sunt interjudeþene. Punc-
tajul folosit va fi cel din normele Ordinului
În data de 5 mai, are loc atribuirea pen- 1987. Dacã traseul respectiv este de micro-
tru traseele care nu sunt acoperite. Este vor- buze, suplimentarea se face cu microbuze,
ba despre cele rãmase descoperite deoa- dacã este de autobuze, se face suplimenta-
rece operatorii acestora au dat faliment sau rea cu autobuze, aºa cum solicitã consiliul
s-au retras în mod voit de pe ele, despre judeþean. Cred cã în proporþie de 60-70%, teractivã, comunicarea s-a îmbunãtãþit între
traseele noi solicitate ca urmare a nevoilor aceste trasee vor fi acoperite. Oricum, din ARR ºi transportatori“, a explicat directorul
sociale în zonele judeþene (la cererea con- 90 în 90 de zile, se va realiza câte o alocare general ARR.
siliilor judeþene), precum ºi despre traseele nouã“, a spus Ioan Tãtar.
interjudeþene solicitate de operatorii de Pentru a evita eventualele greºeli, ope- Asociaþiile au fost eliminate
transport. ratorii de transport vor primi douã parole. Prin Ordonanþa 109 ºi Ordinul ministrului
„Concomitent cu aceastã atribuire, se Una pentru a-ºi alege parcul cu care sã 1987, au fost eliminate asociaþiile. Fiecare
face ºi suplimentarea de curse în program participe la aceastã alocare (parola ARR) operator de transport se va prezenta în nume
judeþean ºi interjudeþean. Cele din progra- ºi una pentru a participa efectiv la atribuire propriu la atribuire. Nu mai sunt permise
mul interjudeþean intrã la atribuire ca ºi (parola IGCTI). asocieri nejuridice. Singura posibilitate pentru
curse noi pe traseele respective, chiar dacã cei care vor sã participe împreunã la atribuire
sunt propuse de cel care este titular de tra- rãmâne crearea unei firme noi în care
seu. Dar atribuirea se va face electronic transportatorii sã devinã parteneri. „Am
de cãtre IGCTI, pentru a fi asiguratã o trans- eliminat asociaþiile pentru cã ne-au dat cele
parenþã totalã. Suplimentarea înseamnã, mai multe bãtãi de cap. Ele au dus la spar-
practic, o nouã cursã pe traseul respectiv. gerea traseelor, cu impact negativ asupra
Nu putem da o cursã nouã fãrã atribuire cãlãtorilor. Dorinþa noastrã este sã avem
electronicã, pentru cã interesul nostru ºi al transportatori puternici, sã întãrim interesul
cetãþeanului este ca aceste servicii sã fie pentru curse ºi responsabilitatea“, a precizat
deservite de cei mai pregãtiþi operatori“, a Ioan Tãtar. Situaþia nu este atât gravã, având
explicat Ioan Tãtar, director general al Au- în vedere cã a fost eliminatã ºi obligativitatea
toritãþii Rutiere Române (ARR). rezervei. Astfel, operatorii cu un singur auto-
vehicul vor putea participa la atribuire, fãrã
Majoritatea traseelor Putem spune cã ºedinþa de alocare pre- a mai fi nevoie sã se asocieze între ei.
vacante sunt judeþene zintã un mare interes pentru operatorii de „Am eliminat obligativitatea rezervei, de-
La nivelul ARR a fost înfiinþatã o comisie transport, având în vedere cã pânã la ju- oarece autovehiculul rezervã nu era punctat
care analizeazã propunerile de trasee, în mãtatea lunii martie au fost solicitate parole ºi mulþi operatori au semnalat faptul cã, în
conformitate cu Ordinul 1987/2005 care pentru înscrierea la atribuirea electronicã cazul unor defecþiuni, pot închiria o maºinã,
aprobã normele metodologice de aplicare a de peste 1.090 operatori. o rezervã nefiind economicã. Astfel, operatorii
OUG 109/2005, privind transporturile rutiere. „O parolã va fi datã de ARR pentru cã, de transport sunt lãsaþi sã se organizeze sin-
Din aceastã comisie fac parte trei persoane, pânã acum, agenþiile ARR scriau parcul guri. Sunt eliminate în acest mod niºte pre-
operatorilor de transport ºi s-a constatat cã judicii – o rezervã care stã reprezintã o pa-
s-au mai fãcut greºeli. Pentru a evita acest gubã“, a arãtat directorul general ARR.
Programul alocãrii lucru, ARR dã o parolã transportatorului Tot o noutate o reprezintã faptul cã, în Or-
au fost depuse
Pânã la data de 20 februarie care îºi completeazã singur parcul pentru dinul 1987, a fost creatã posibilitatea ca re-
la data de 5
solicitãrile de trasee. Pânã atribuire. Ei au un parc disponibil înscris la zerva sã primeascã licenþã pentru traseu, pen-
le care intrã la
aprilie se vor analiza trasee ARR, din care îl aleg pe cel pentru aceastã tru derularea activitãþii în programele atribuite
de 3-4 zile vor fi
atribuire, iar în termen atribuire. IGCTI va da parola pentru licitaþia anterior. Autovehiculele care au fost rezervã
le car e fac obiectul
afiºate pe site trasee efectivã. Noi vom controla parcul ales de în ºedinþele anterioare de atribuire sunt libere
5 ma i se rea lizeazã sã participe la aceastã alocare în mãsura în
alocãrii. În data de cãtre operator ºi, dacã acele autovehicule
atribuirea electro nic ã. sunt folosite pe alte trasee, îi anunþãm pe care nu au licenþã de traseu. „Atribuirea este
transportatori. Activitatea este mult mai in- naþionalã, pentru toate judeþele ºi pentru toa-

98 Bus 4/2006
TRANSPORT REGULAT

PUBLICITATE

te cursele din þarã, în funcþie de solicitãri. Ce- combinã cursele, iar în vârf de trafic se în- analizeze posibilitatea unui proiect ca, în
le mai multe solicitãri au venit dinspre Bucu- registreazã aglomeraþii. Scopul nostru prin- viitor, traseele interjudeþene, interurbane ºi
reºti cãtre zonele de frontierã ºi de la zonele cipal este respectarea programelor atribuite internaþionale sã fie deservite doar de au-
de graniþã cãtre litoralul românesc. Solicitãrile ºi a caietelor de sarcini. Controalele vor tobuze. Nu existã un act normativ în acest
sunt analizate cu atenþie – dacã sunt paralele permite ca anul acesta sã fie finalizat primul sens, dar chiar dacã ar exista un asemenea
cu calea feratã, dacã se suprapun cu alte tra- mers al autobuzelor. Autogara este un ele- act se va þine cont de atribuirile precedente.
see etc“, a spus Ioan Tãtar. ment de control foarte bine pus la punct. Practic, o asemenea lege ar putea sã-ºi fa-
Cursele vor fi monitorizate permanent. Mer- cã simþite efectele abia dupã 2008“, a ex-
Monitorizare permanentã sul autobuzelor va fi online ºi cãlãtorii vor plicat Ioan Tãtar.
a curselor putea vedea oricând legãturile pe care le Licenþele pentru traseele de la aceastã
Agenþiile ARR realizeazã, în prezent, o au, inclusiv cu trenul“, a mai spus directorul atribuire sunt valabile pânã în 2008, când
analizã lunarã cu privire la modul în care general ARR. Nici autogãrile nu vor scãpa va avea loc o altã atribuire naþionalã vala-
cursele sunt executate. Programul a început de controale. La momentul actual existã bilã pe trei ani. Practic, toate aceste atribuiri
din luna februarie a acestui an, iar primele autogãri care funcþioneazã separat – clã- intermediare, din trei în trei luni, se înscriu
rezultate vor apãrea în aprilie. Astfel, se va direa este într-o parte, peroanele în alta ºi în programul de transport 2005-2008.
stabili dacã toate cursele sunt executate agenþiile de bilete în altã zonã. „Trecem la „Operatorii de transport au intrat în pa-
integral. Dacã se constatã cã un operator verificarea tuturor autogãrilor ºi vizarea li- nicã din cauza informãrii referitoare la ºe-
de transport nu respectã programul, va fi cenþelor. Avem în vedere sã se respecte dinþa de guvern, dar cel puþin pânã în 2008
atenþionat ºi, în cazul în care nu se va legea – autogara sã se gãseascã într-o sin- nu se va schimba nimic. De altfel nu existã
conforma, îi vom cere sã predea licenþa. gurã incintã“, a anunþat Ioan Tãtar. nici o cerinþã în acest sens venitã din partea
Avem interesul sã pãstrãm pe traseu firmele UE. În conformitate cu definiþia autobuzului,
care îºi fac bine treaba“, a precizat Ioan Microbuzele rãmân acesta este mijlocul de transport peste 9+1
Tãtar. În ultima vreme, mai mult ca niciodatã locuri, aºa cum apare în Ordonanþa 109. Tot
Autogãrile joacã un rol principal în acest se vorbeºte despre scoaterea microbuzelor în acest act normativ se mai face precizarea
control. Acestea au registrul miºcãrilor unde de pe traseele lungi. Acest lucru însã se va cã de la 10 la 22 locuri inclusiv se numesc
sunt notate toate cursele. Fiecare autogarã întâmpla cel mai devreme în 2008, dacã microbuze. Ceea ce este important, în pro-
raporteazã agenþiei ARR teritorialã, care la se va întâmpla. gramele noastre vor fi menþionate locurile
rândul ei face o analizã globalã ºi trimite „Vreau sã asigur transportatorii cã nu se pe scaune, nu microbuze sau autobuze“,
datele la centru. modificã absolut nimic din programele de a completat Ioan Tãtar.
„Avem semnale cã existã trasee deservi- transport atribuite. Guvernul a solicitat
te de un singur operator care uneori mai MTCT în ºedinþa din 3 februarie 2006 sã Radu BORCESCU 

4/2006 Bus 99
ANCHETÃ

RATB a revenit
pe traseele din Ilfov
Cursele de Ilfov atribuite operatorilor
privaþi sunt dublate, de la sfârºitul
lunii martie, de cãtre RATB. Este exact
ceea ce ºi-au dorit mulþi dintre cã-
lãtori. Vor putea rezista transporta-
torii concurenþei RATB?

Retragerea RATB de pe traseele din Ilfov


a stârnit multã nemulþumire din partea lo-
cuitorilor din localitãþile învecinate Capitalei.
Operatorii privaþi de transport care au
preluat cursele realizate de RATB nu au re-
zolvat nemulþumirile, dimpotrivã... Preþul
mai mare pentru bilete, lipsa abonamen-
telor ºi a reducerilor pentru anumite cate-
gorii sociale, capacitatea insuficientã de
transport sunt câteva dintre motivele pentru
care s-a solicitat încã de la început reveni-
rea RATB pe aceste curse. Acest lucru s-a
întâmplat la sfârºitul lunii martie.

Mai puþine linii decât înainte


Autobuzele regiei bucureºtene de trans- donanþei de Urgenþã 6/2006 privind ser- tre municipalitatea Bucureºtiului ºi Consiliul
port public ºi-au reluat o parte din traseele viciile regulate de transport public local de Judeþean Ilfov, autobuzele RATB vor circula
din Ilfov, din data de 20 martie, dupã o în- cãlãtori. pe 49 de trasee, faþã de 68, câte au fost
trerupere de peste jumãtate de an, perioa- Actul normativ a permis încheierea unui în trecut. Acestea vor asigura legãtura între
dã în care, potrivit autoritãþilor ilfovene, a- protocol între autoritãþile Capitalei ºi cele ale Capitalã ºi mai multe localitãþi din Ilfov.
proape 160.000 de oameni nu au avut judeþului Ilfov, înþelegere în urma cãreia RATB a reluat transportul în judeþul Ilfov pe
alternative de transport. Revenirea mijloa- RATB poate sã-ºi reia circulaþia pe traseele data de 20 martie. Eºalonat, pe perioada
celor de transport bucureºtene pe vechile din Ilfov. Regia va opera pe mai puþine trasee unei sãptãmâni, vor fi completate toate cele
trasee din Ilfov a fost posibilã datoritã Or- decât înainte. Potrivit acordului încheiat în- 49 de linii. Astfel, vor fi stabilite ultimele
detalii tehnice: staþiile, personalizarea
acestora etc. Autoritãþile locale din Bucureºti
au cerut ºi anumite servicii pentru ca RATB
sã reia traseele în Ilfov. Astfel, autoritãþile
din Ilfov trebuie sã se asigure cã locuitorii
vor cumpãra cel puþin 10.000 de abona-
mente lunar. De asemenea, autoritãþile lo-
cale ale judeþului sunt obligate sã inves-
teascã pentru reabilitarea carosabilului, ºi
anume pentru a asigura condiþii normale
de trafic.
Reprezentanþii Ilfov au declarat cã nu
doresc sã mai ajungã în situaþia în care au
fost pânã acum, de aceea, la nivelul con-
siliilor locale, va fi organizatã o campanie
serioasã pentru a asigura numãrul de abo-
namente necesar pentru a permite circulaþia
RATB în judeþul Ilfov.
Preþul biletelor pe cele 49 de linii va fi
cuprins între 1,2 lei ºi 2,7 lei, în funcþie de

100 Bus 4/2006


PUBLICITATE

distanþã. De asemenea, preþul abonamen- bat, printr-o ordonanþã de urgenþã, reluarea schimbã din mers, cel puþin în þara noastrã.
telor pe toate liniile va fi cuprins între 42 curselor regiei de transport public Bucureºti Sigur cã pasagerii vor avea de câºtigat de
de lei ºi 84 de lei, ultimul tip de abonament pe traseele preorãºeneºti din judeþul Ilfov. pe urma concurenþei dintre RATB ºi opera-
incluzând ºi traseele din Capitalã ale RATB. Costurile de funcþionare a curselor de pe torii privaþi, dar cât de corectã este aceastã
Elevii, studenþii ºi pensionarii vor beneficia cele 68 de trasee trebuie împãrþite între competiþie? RATB primeºte subvenþii. În
de reducerea la jumãtate a preþului abo- Consiliul General al Municipiului Bucureºti plus, autoritãþile Ilfov vor sprijini din plin
namentelor. ºi Consiliul Judeþean Ilfov, pe baza unui traseele RATB – trebuie sã asigure 10.000
Liniile de transport în comun care fã- protocol între cele douã instituþii. abonamente. ªi trebuie sã ne mai gândim
ceau legãtura între Bucureºti ºi localitãþile la un lucru: RATB va opera cu autobuze a-
limitrofe din Ilfov au fost desfiinþate la data Discuþii despre vând o capacitate de aproximativ 100 locuri
de 8 iulie 2005. Timp de aproape jumãtate concurenþã (peste jumãtate dintre acestea sunt în pi-
de an, peste 160.000 de locuitori ai jude- Din punct de vedere al operatorilor de cioare). Un operator privat nu poate folosi
þului au fost nevoiþi sã utilizeze alternative transport privaþi pot fi semnalate o serie decât autovehicule cu locuri pe scaune,
de transport oferite de operatorii privaþi. de probleme. Practic, aceºtia au investit în altfel riscând amenzi ºi suspendarea licen-
Preþul unei cãlãtorii din Ilfov pânã în Bucu- mijloace de transport pentru a acoperi a- þei de cãtre ARR. Vor putea rezista firmele
reºti s-a dublat, operatorii privaþi nefiind ceste trasee. La momentul atribuirii, câº- de transport la aceastã presiune?
subvenþionaþi de la bugetul de stat sau lo- tigãtorul ºtia cã este singur pe cursele câº-
cal pentru acest serviciu. Guvernul a apro- tigate – aºa erau regulile. Însã, regulile se Radu BORCESCU 

4/2006 Cargo România 101


VIZITÃ LA FABRICÃ

EvoBus pe val

EvoBus a câºtigat licitaþia de la Bucu- Focus pe calitate


reºti. Practic, fabrica de la Mannheim, Fabrica de la Mannheim se va con-
unde sunt produse autobuzele Cita- centra pe viitor pe producþia de autobuze.
ro, se va ocupa în mare parte cu rea- În acest context, noul Travego va fi realizat
lizarea comenzii pentru Capitala Ro- doar la fabrica din Istanbul (Turcia). Aceastã
mâniei. Numai în acest an trebuie decizie a fost luatã ca urmare a creºterii
livrate 400 autobuze. Însã lucrurile cererii de autobuze. Comanda de 500 au-
nu se opresc aici, reprezentanþii Evo- tobuze venitã din România reprezintã un
Bus având planuri mari pentru þara record pentru EvoBus. Mai mult decât co-
noastrã. manda din Turcia – 450 unitãþi, sau Italia
– 300 unitãþi.
Una dintre problemele pe care le-au a- În lumea transportului public de per-
vut în vedere participanþii la licitaþia pentru soane, Citaro este un nume binecunoscut
Bucureºti a fost numãrul mare de autobuze ºi apreciat. Caracteristicile tehnice ºi fiabi-
care trebuie sã fie livrate într-o perioadã rele Mercedes ºi Setra ºi motoare. Concret, litatea recomandã acest autobuz. Dar a-
scurtã de timp. existã o turnãtorie unde se prelucreazã a- ceste calitãþi sunt obþinute în timpul pro-
EvoBus are însã la dispoziþie fabrica de nual în jur de 111.000 tone de material.
la Mannheim. Nu numai cã livrarea a 400 Secþiunea destinatã motoarelor realizeazã
de autobuze în acest an nu reprezintã o pro- propulsoare diesel pentru camioane ºi au-
blemã, dar reprezentanþii EvoBus s-au oferit tobuze, motoare industriale, recondiþionea-
sã livreze toate cele 500 autovehicule (care zã motoare ºi totodatã produce propulsoare
au fãcut obiectul licitaþiei privind înnoirea pe gaz. Capacitatea de producþie este de
flotei RATB) în 2006. peste 422.000 motoare pe an (în anul
Într-adevãr, ai ce vedea în fabrica de la 2005 au fost realizate 422.082 motoare).
Mannheim. Tot la Mannheim sunt realizate autobuzele
Pe o suprafaþã de 836.000 mp, lucrea- Citaro (în anul 2005 au fost produse 2.181
zã 8.963 de angajaþi. Aici sunt realizate au- unitãþi) ºi caroserii pentru autocare Mer-
tobuze complete, caroserii pentru autoca- cedes ºi Setra (5.706 unitãþi în 2005).

102 Bus 4/2006


VIZITÃ LA FABRICÃ

cesului de producþie. ªi tocmai pentru acest


proces, EvoBus a investit foarte mult. Pro-
ducþia de autobuze a însemnat o investiþie
de peste 100 milioane euro la nivelul fabricii
din Mannheim.
Operaþiunile de fabricare a autobuzelor
sunt realizate manual, iar roboþii sunt fo-
losiþi doar la producþia motoarelor.

Urmeazã montarea cablurilor pentru


instalaþia electricã, climatizare etc. Pentru
aceastã operaþiune sunt mai multe staþii
de lucru, iar la fiecare staþie autobuzul stã
aproximativ 40 de minute. Sunt terminate
12 autobuze pe zi.
Faza finalã înseamnã montarea axelor,
a motorului, cuplarea, în cazul autobuzelor
articulate, ajustarea suspensiilor ºi a sis-
temelor pentru uºi.
Fiecare angajat semneazã pentru ope-
raþiunile pe care le realizeazã. Astfel, sunt

caroseriei, spãlare cu apã ºi apoi tratamen-


tul electrolitic, care se face atât la suprafaþã,
cât ºi în interiorul profilelor. Caroseriile sunt
scufundate într-un bazin cu o capacitate
de 380.000 l. Caroseria este legatã la
O caroserie este alcãtuitã din 800 – curent electric ºi astfel substanþa pro-
820 de elemente. Toate aceste elemente tectoare aderã cu uºurinþã pe metal. Ba-
sunt aºezate în locuri precise, astfel încât zinul are 16,1 m lungime, 3,8 m lãþime ºi 6
muncitorii sã le aibã la îndemânã. Pãrþile m adâncime. Baia electroliticã dureazã în jur
laterale, faþa ºi spatele sunt realizate se- de 10 minute. Întreaga operaþiune pentru
protecþia anticorozivã dureazã trei ore ºi ju- depistate imediat cauzele pentru eventuale
mãtate. Sunt consumate în jur de 25 kg sub- întârzieri sau calitate slabã a lucrãrilor.
stanþã pentru o caroserie de 12 m. Dupã Înainte de a se porni producþia unui lot
scufundarea în baia electroliticã, urmeazã de autobuze, clienþii trebuie sã decidã asu-
spãlarea cu apã a caroseriei ºi apoi aceasta pra modului în care vor fi vopsite autobu-
este introdusã în cuptor pentru uscare. zele, designul interior, tipul de scaune ºi dis-
Numai operaþiunea de tratare antico- punerea acestora. Toate aceste lucruri sunt
rozivã a însemnat o investiþie de peste 3 stabilite în compartimentul artistic al fa-
milioane euro, dar reprezintã unul dintre bricii. Sunt realizate desene virtuale ale vii-
elementele care asigurã calitatea deose- toarelor autobuze, iar clienþii semneazã do-
bitã a autovehiculelor realizate aici. sarul cu toate detaliile.
Deºi autobuzele sunt complet echipate,
parat, urmând apoi sã se facã asamblarea Angajaþii rãspund nu sunt încã gata pentru livrare.
caroseriei. Proiectarea caroseriilor a fost pentru ceea ce fac
realizatã pentru a se obþine o rezistenþã Panourile laterale sunt lungite înainte La drum cu Citaro
sporitã pe pãrþile laterale. Totodatã, rezer- sã fie lipite. Astfel, nu existã riscul ca în ve- Toate autobuzele sunt testate la drum,
vorul de combustibil este montat în dreptul rile cãlduroase sã aparã deformãri. Sudura înainte sã ajungã la clienþi. Primul test se re-
axei pentru o protecþie suplimentarã. este folositã doar în partea din faþã ºi din ferã la parcurgerea a 100 km pe drumurile
O etapã importantã în realizarea auto- spate a autovehiculului, în rest panourile sunt din jurul oraºului Mannheim. Astfel, este
vehiculelor o constituie tratamentul anti- lipite. De asemenea, ºi geamurile sunt lipite. verificat comportamentul autobuzului pe
coroziv aplicat caroseriei. Este folositã o substanþã specialã care per- toate tipurile de drum: autostradã, inter-
Acest lucru implicã mai multe etape. În mite mutarea autobuzului dupã doar 10 mi- urban ºi urban. Al doilea test se desfãºoarã
primul rând, se realizeazã o degresare a nute de la lipire. pe pista de încercãri din cadrul fabricii. 

4/2006 Bus 103


VIZITÃ LA FABRICÃ

 Aceasta are o lungime de în zonele de fixare a ºinelor ce susþin scau-


800 m, iar aici este veri- nele din interior. Aceste plãci ranforsate au
ficatã funcþionalitatea rolul de a prelua eforturile transmise prin
sistemelor montate pe elementele de fixare a scaunelor ºi de a
autovehicul. Totodatã, proteja pasagerii în caz de impact lateral.
sunt testate acceleraþia, În timpul testului, am putut remarca
frâna, comportamentul manevrabilitatea deosebitã a autobuzului
pe drumuri accidentate... ºi diametrul mic de viraj, de numai 21,5 m.
O scurtã plimbare cu
modelul Citaro a scos la De la EURO 3 la EURO 5
ivealã avantajele pe ca- Citaro poate fi echipat cu douã tipuri de
re le aduce folosirea a- motoare. Motorul Mercedes-Benz OM 906
cestui autovehicul pen- hLA are o capacitate cilindricã de 6.400
tru transportul urban. cmc ºi este oferit în varianta standard. Poate
Parbriz de mari dimensiuni, geamuri ge- mânerele de susþinere care, la rândul lor, dezvolta 245 CP ºi un cuplu maxim de 900
neroase, podea joasã, linii clasice specifice sunt ghidate pe ºine fixate în tavan. Nm sau 279 CP ºi un cuplu maxim de 1.100
constructorului german – sunt elementele Nm.
de design care atrag atenþia ºi asigurã mo- Siguranþã, confort, fiabilitate Opþional, autobuzul poate fi echipat cu
delului Citaro o imagine potrivitã activitãþii În 1998, EvoBus, parte a concernului motorul Mercedes-Benz OM 457 hLA cu
pentru care a fost proiectat. DaimlerChrysler, a prezentat primul autobuz capacitate cilindricã de 12.000 cmc. Poate
La interior, începi sã descoperi avanta- solo cu lungime de 12 m ºi podea coborâtã, dezvolta 252 CP cu un cuplu maxim de
jele acestui autobuz. În primul rând, este denumit Citaro. În ultimii ani, acest autobuz 1.100 Nm, 299 CP cu un cuplu maxim de
vorba despre o vizibilitate foarte bunã, atât a fost achiziþionat de numeroase companii 1.250 Nm sau 354 CP cu un cuplu maxim
pentru ºofer cât ºi pentru pasageri. Lumino- din Germania ºi din alte þãri. Anul acesta, de 1.600 Nm.
zitatea mare, asiguratã de geamurile cu di- vom vedea Citaro ºi pe strãzile din Bucu-
mensiuni generoase, dispunerea scaunelor reºti. Autobuzul îndeplineºte la cel mai înalt
contribuie decisiv la confortul pasagerilor. nivel condiþiile impuse de un transport ur-
Scaunele sunt realizate tot de Merce- ban modern: siguranþã, confort, fiabilitate
des, existând mai multe tipuri, în funcþie de ºi consum redus de combustibil.
preferinþa clienþilor. Prinderea scaunelor Citaro are 11.950 mm lungime, 2.550
se face pe niºte ºine, iar acest lucru aduce mm lãþime ºi 3.009 mm înãlþime, iar masa
o serie de avantaje: uºurinþã la curãþarea totalã este de 18 t. Capacitatea de trans-
podelei, schimbarea poziþiei scaunelor cu port este de 103 pasageri, dintre care 43
un efort minim. Acelaºi avantaj îl oferã ºi pe scaune.
Pentru Citaro a fost proiectat un sistem
nou de ventilaþie, încãlzire ºi climatizare.
Spaþiul ºoferului ºi cel al pasagerilor for-
meazã douã zone diferite, ambele având Aceste motoare corespund normelor de
posibilitatea sã fie dotate cu diverse opþiuni. poluare EURO 3 ºi sunt proiectate sã înde-
Autobuzele pentru Bucureºti vor avea plineascã, cu mici îmbunãtãþiri ºi normele
aer condiþionat doar pentru ºofer. viitoare de poluare. Sistemul de injecþie pom-
Accesul în autobuz se face cu uºurinþã pã/conductã/duzã permite injecþia carbu-
datoritã celor trei uºi duble dispuse lateral. rantului la presiuni superioare sistemului
De asemenea, Citaro dispune ºi de sistem clasic de injecþie utilizat anterior. Mulþumitã
de coborâre a podelei în staþii. calculatorului ce gestioneazã procesul de
Înãlþimea de la podea la sol este de 320 injecþie, ambele motoare sunt economice
mm în zona primei uºi, în timp ce pentru cea ºi puþin poluante. Opþional, propulsoarele
de-a doua ºi a treia uºã, aceastã înãlþime pot fi echipate cu sistemul CRT, reprezen-
este de 340 mm. Deschiderea uºilor are o tând o combinaþie de convertor catalitic cu
lãþime de 1.250 mm, iar sistemul electronic filtru special pentru particule, ce va conduce
de control ºi mecanismul de acþionare a a- la limitarea emisiilor de substanþe poluante.
cestora sunt proiectate în aºa fel încât sã De asemenea, opþional, Citaro poate fi
elimine vibraþiile. Astfel, se obþine o fixare echipat cu motorul M 447 hLAG, alimentat
fermã a uºilor, atât în poziþia deschisã, cât cu gaz natural. Acesta corespunde normelor
ºi închisã, micºoreazã uzura ºi asigurã func- de poluare EURO 4 graþie sistemului de
þionarea în condiþii de siguranþã. control al oxigenului ºi convertorului catalitic
Elementele laterale cum sunt stâlpii fe- de oxidare. Acest motor poate fi adaptat
restrelor ºi cei din zona uºilor sunt sudate pentru a îndeplini normele EURO 5.
de elementele de rezistenþã ale podelei ºi
ale acoperiºului, formând o structurã de Frâne performante
rezistenþã continuã. Pereþii laterali sunt pre- Frânele pe disc ºi sistemul de evitare a
vãzuþi cu plãci de rezistenþã suplimentare blocãrii roþilor la frânare bruscã sunt echi-

104 Bus 4/2006


VIZITÃ LA FABRICÃ

PUBLICITATE

pamente standard pentru Citaro. Opþional, EvoBus – cea mai mare comandã; un re-
ABS-ul poate fi completat de sistemul an- cord pentru Bucureºti; primele autobuze
tiderapare ASR. În plus, Citaro dispune de Citaro din România...
sistemul electro-pneumatic EBS care se ba- Însã aceastã livrare înseamnã mai mult
zeazã pe cel de frânare pneumatic clasic, decât autobuzele. EvoBus are planuri mari
dar comandat electronic. Acesta permite de viitor pentru România. Astfel, þara noas-
sistemului EBS sã evalueze toate datele re- trã va deveni un centru regional care va
feritoare la sistemul de frânare. Sistemul coordona vânzãrile ºi pentru þãrile înveci-
de control înregistreazã poziþia pedalei de nate (Bulgaria, Moldova, Ucraina).
frânã, calculeazã presiunea necesarã în sis- Într-un an de zile va fi finalizatã o in-
temul de frânare ºi se asigurã ca aceastã vestiþie de 3 milioane euro la Bucureºti.
presiune sã fie realizatã la fiecare axã. În Este vorba despre un centru service, reali-
acest fel, frânele reacþioneazã instantaneu zat pe o suprafaþã de 10.900 mp, cu 12
ºi pot fi reglate fin. În situaþii de urgenþã, staþii de lucru, 400 mp halã pentru piese
frânele reacþioneazã mult mai rapid ºi opti- de schimb (va exista permanent un stoc
mizeazã distanþa de frânare, datoritã siste- de peste un milion euro) etc.
mului EBS care reduce la minimum timpul comparã vitezele de rotaþie ale roþilor, cal- Pe lângã autobuzele livrate la RATB, se
de reacþie al sistemului. Totodatã, sistemul culeazã distribuþia maselor pe fiecare axã intenþioneazã comercializarea a încã 150
ºi apoi distribuie forþa de frânare acolo unde autovehicule. EvoBus România se va concen-
este nevoie. De asemenea, existã senzori tra pe vânzarea autobuzelor destinate trans-
care determinã gradul de uzurã a plãcuþelor portului urban ºi interurban. În ceea ce
de frânã, iar permanenta monitorizare elec- priveºte întreþinerea autobuzelor din Bucu-
tronicã a tuturor componentelor sistemului reºti, o parte dintre operaþiunile de service
de frânare are efecte benefice asupra sigu- vor fi preluate de cãtre RATB. Angajaþii Re-
ranþei în exploatare. giei Autonome de Transport Bucureºti vor
merge la cursuri în Germania pentru tot ce
Operaþiunea Bucureºti înseamnã service, iar ºoferii vor fi antrenaþi
500 de autobuze Citaro pentru Bucu- în Capitala noastrã.
reºti. Aceastã comandã reprezintã un re- Radu BORCESCU
cord în mai multe sensuri: un record pentru Mannheim, Germania 

4/2006 Bus 105


REPORTAJ

Un tramvai
numit istorie
Principalul mijloc de transport în singura regie-companie care efectueazã ac-
Transportul public
în Arad
• Tramvai
Parc: 205
Lungimea traseelor: 220 km
Linii: 21 din care 5 sunt pre
comun din Arad ºi (curios!) localitãþile tivitatea de transport public ºi în aria jude- orãºeneºti
Parcursul zilnic: 15.800 km
învecinate este tramvaiul. Lãudându-se þului. Configuraþia oraºului a permis extin- Parcursul/lunã: 497.000 km
cu a doua lungime de cale de rula- derea tramvaiului în majoritatea zonelor, Numãr curse/zi: 1.730-1.7
re din þarã pentru acest tip de ve- astfel încât toate cartierele au acces la tram- 50
Volum transport/lunã:
hicul, dupã Capitalã, oraºul bãnãþean vai, existând totodatã linii în exteriorul ora- 3.100.000 cãlãtori
a însumat de-a lungul timpului o sea- ºului cu o arie de acoperire foarte mare. Pâ- Depouri: 2
mã de aprecieri în privinþa transpor- nã în prima comunã mai populatã opereazã 201 vatmani
tului în comun, de foarte multe ori douã linii de tramvai, mergându-se pânã la • Autobuz
fiind „primul“. o distanþã de 22 km de Arad. Parc: 181
Regia de transport public are acoperire Lungimea traseelor: 2.961
Aradul a fost, în octombrie 1869, printre în aproape tot judeþul cu ajutorul parcului de km
Numãr trasee: 115
primele oraºe din Europa unde a apãrut autobuze existent. Însã, din cauza vârstei Parcursul zilnic 17.500 km
tramvaiul tras de cai, iar luna noiembrie destul de înaintate a vehiculelor, majoritatea Volum transport/lunã:
1906 a adus cu sine amenajarea primei cãi traseelor alocate sunt nerentabile, companiei 1.300 000 cãlãtori.
ferate preurbane Arad-Podgoria, care în 1913 rãmânându-i de efectuat traseele în zone ne- 600 de staþii interurbane
avea sã fie electrificatã (a opta din lume în favorabile. Autogãri: 2 cu 3-4 peroane
acel moment). În acest context, în 1908, la Petru Cuvi- 240 ºoferi
Arad, a fost înfiinþatã prima societate de neanu, director
transport cu autobuzele din þarã. tehnic al CTP
Astãzi, pare a fi primul oraº din þarã ca- Arad, explicã:
re nu cedeazã modernismului ºi apeleazã „Aici intervine de transport. În condiþiile în care faci transport
la transportul cu autobuze numai ca supli- aspectul social. în astfel de zone, nu ai cum sã fii rentabil“.
mentare a tramvaielor la orele de vârf. Unul dintre ac-
þionarii noºtri, Mereu în slujba cãlãtorilor
Transport public Consiliul Jude- De investiþii proprii nu se poate vorbi pen-
cu acoperire mare þean, are ºi a- tru cã aici intervine problema primãriei, sin-
Compania de Transport Public Arad (CTP ceastã responsabilitate. La ora actualã, sun- gura care poate da o mânã de ajutor. Anul
Arad) are ca acþionari Consiliul Municipal tem în discuþii pentru finanþarea acestei trecut au fost achiziþionate 12 autobuze, în
Arad (70%) ºi Consiliul Judeþean Arad (30%), prestaþii în zonele nerentabile. Dar nu poþi rest „flota este destul de slabã, veche. Sunt
fapt care determinã sã fie clasificatã drept sã laºi acele zone descoperite, fãrã mijloace maxim 10 vehicule pânã în 5 ani vechime,

106 Bus 4/2006


REPORTAJ

PUBLICITATE

cele de capacitate micã – microbuze, midi- tramvai este mult mai mare decât a unui Expoziþie „100 de ani
buze. Majoritatea parcului are între 10 ºi alt tip de vehicul, el poate fi refãcut la o stare de la calea feratã“
20 de ani. Sunt ºi vehicule bune, am adus iniþialã sau chiar mai bunã. Tramvaiele
second-hand pe cont propriu de la Paris, din asigurã confort pentru pasageri, ele sunt
Germania, sigur, cât ne-a permis legislaþia“, apropiate de starea de nou ºi sunt întreþinute.
completeazã Petru Cuvineanu. Acest parc parcurge aproximativ 497.000 km
pe lunã. Achiziþiile recente ne-au permis sã
casãm tramvaiele cu probleme. Mai
sacrificãm uneori câte un vagon strãin pentru
piese, deoarece existã tramvaie la care nu
se mai gãsesc piese sau sunt foarte scumpe“.
Reparaþiile autobuzelor se efectueazã în
atelierele proprii. Existã ºi staþie proprie de
inspecþii tehnice, cea mai bunã din Arad la
acest moment, având autorizare RAR pentru
întreaga activitate, inclusiv pentru cea de
întreþinere ºi circulaþie. Certificatul ISO a fost
obþinut anul trecut, iar acum compania se Proiectele de viitor includ reabilitarea li-
Nici cu tramvaiele situaþia nu este îmbu- aflã în faza de supramediere, sub un contract niilor de tramvai cu ajutorul unui împrumut
curãtoare, dar compania dã dovadã de spi- de supraveghere. BERD în valoare de 20 milioane euro, proiect
rit gospodãresc ºi se descurcã, punând la care se aflã în curs de finalizare. În lucru se
dispoziþia pasagerilor toate condiþiile unei aflã însã un alt proiect...„cu suflet“, deoarece
cãlãtorii civilizate ºi, de cele mai multe ori, conducerea CTP Arad doreºte ca, la sfârºitul
de lungã distanþã: „Avem un parc de 205 lunii septembrie, sã-i invite pe cei interesaþi
tramvaie, de diferite tipuri, aici ne putem de istoria transportului arãdean sã viziteze
lãuda cu achiziþii la mâna a doua din Ger- un muzeu total atipic unde ºinele ºi macazul
mania. În ultimii ani am reînprospãtat parcul din 1906 vor fi gazde primitoare ale expoziþiei
prin preluarea din Germania a unor vagoane „100 de ani de la calea feratã“.
mai bune. Anii de fabricaþie ai tramvaielor
sunt 1964-1978. Durata de viaþã a unui Cãtãlina BOTEA 

4/2006 Bus 107


DOR DE DUCÃ

Egiptul sãracilor
Pe Karim l-am întâlnit la intrarea în de oameni care emigreazã zilnic spre Dorm pe sub poduri, în puþinele parcuri
cimitir. ªoferul nostru Ahmed toc- Cairo în cãutarea existenþei. Alte nepãzite, pe acoperiºul caselor, sub maºini
mai se pregãtea sã-l îmbrânceascã pretenþii nu au avut niciodatã. Nu mai mari parcate, sau – precum Karim –
violent, ca fãcând parte din puzderia i-a învãþat nimeni sã scrie sau sã în (da, citiþi bine!)... în cavourile morþilor
de cerºetori care te întâmpinã peste citeascã, ºi, din fericire pentru ei, mai înstãriþi. S-a format o colonie imensã,
tot unde pot veni oameni care-ºi pot nici sã viseze.
permite sã mai dea ºi la alþii. Nu
s-a lãsat impresionat nici de înju-
rãturile lui Ahmed, ºi nici de aparen-
ta noastrã indiferenþã cu care câ-
teodatã ignorãm asemenea cereri,
fie cã e vorba de intrarea într-un ci-
mitir din Cairo, fie de o intersecþie
de bulevarde din Bucureºti. A recurs
în final la un gest care are acolo la
el o semnificaþie de supunere, chiar
dacã în ochii mei este ultima treap-
tã a umilinþei: a cãzut în genunchi,
însoþindu-ne prin þãrâna cimitirului
câþiva metri în aceastã poziþie. L-am
transformat pe Ahmed în traducãtor
ºi am ascultat povestea lui. Este po-
vestea majoritãþii celor peste 10.000

108 Bus 4/2006


DOR DE DUCÃ

Bawab. Mai mult decât un portar...


Un om îl întreabã pe Bawab: „ce-þi fac
flãcãii?“ Acesta rãspunde: „cel mic o duce
formidabil. S-a fãcut ºi el Bawab. Numai cel
mare îmi face griji. Studiazã...“ Acest vechi
banc pune cu adevãrat faþã în faþã numãrul
mare de ºomeri, inclusiv ºi din rândul
licenþiaþilor, cu posibilitãþile legendare
nelimitate ale unui bawab. Ultimul face parte
din inventarul fiecãrei case care se respectã
cât de cât, stã pe un scaun la intrare,
întreabã pe orice vizitator suspect despre
„cãtre cine?“ ºi „de unde?“, cunoaºte
ºmecheriile cu care eventualul lift poate fi
pus din nou în miºcare, spalã scãrile ºi, la
sfârºitul lunii, adunã chiriile scadente ºi, mai
ales, pe cele restante. Un adevãrat patriarh,
învelit în cearceaful cel alb, cu sandale în
picioare ºi cu (un cât mai mare ºi vizibil)
ceas la mânã, care le ºtie pe toate, îi
cunoaºte pe toþi ºi are la activ precis ºi
mijlocirea câtorva cãsãtorii... bawab ce se respectã ºtie a le satisface
Salariul de „bazã“ este încasat de bawab de discret. Asemenea „job“-uri de vis nu sunt
la proprietarul casei, care însã îl repartizeazã însã accesibile vreunui novice în meserie. De
pe toþi chiriaºii. În acele cartiere unde casele obicei se lasã moºtenire din tatã în fiu, ºi
sunt sãrace ºi chiriaºii de asemenea, nici rãmân o „firmã“ de familie. Un bawab trebuie
bawab-ul nu se procopseºte. Acolo posedã sã facã întâi el însuºi cariera, sã se remarce,
un fel de coteþ sub scarã sau un cort pe pentru a putea fi propus de cãtre un agent
acoperiº ºi câºtigã prea puþin ca sã trãiascã imobiliar ca bawab la o casã locuitã de
ºi prea mult pentru a muri. Dar în cartierele strãini. Contra unui comision, desigur. ªi
mai rãsãrite, în Heliopolis, în Garden City sau pentru cã se ocupã ºi de adunarea chiriilor,
în Zamalek, bawab-ul este un mic împãrat trebuie sã depunã o cauþiune de 10-20.000
care poate câºtiga ºi peste 1.000 de lire de lire proprietarului. Concurenþa bawab-ului
egiptene pe lunã (circa 280 euro) ºi, deci, se naºte rapid din firmele de security, care
poate la rândul lui „angaja“ ajutoare. nu-ºi mai limiteazã demult serviciile la simpla
Bãniºorii vin nu numai din salariu, ci ºi din pazã, ci în special pentru blocurile mai mari
spãlatul maºinilor chiriaºilor, mersul pentru din centru oferã ºi curãþarea clãdirii sau a
ei la cumpãrãturi, comisioane încasate de la locuinþelor, udatul florilor, servicii de baby-
meseriaºii chemaþi sã repare un robinet sau sitter sau de mici reparaþii. Aceºtia ºtiu ºi sã
o siguranþã electricã, ca sã nu vorbim de citeascã, deci pot chiar repartiza poºta sositã
intermedierea unei locuinþe devenitã liberã. în cutiile de scrisori. Dar tocmai pentru a nu
Cea mai profitabilã îndeletnicire este permite împãmântenirea de noi mici afaceri
de peste 200.000 de persoane care popu- închirierea pe termen scurt (uneori fãrã particulare, ei sunt din vreme în vreme
leazã astfel cimitirele unde locuiesc îm- ºtirea proprietarului) cãtre vizitatori arabi din schimbaþi pe alte posturi.
preunã cu soþia ºi copiii la adãpostul ace- þãri mai bogate, care pe de o parte pot fi Un adevãrat bawab însã mã va recunoaºte ºi
lora care, ºi dupã moarte, se aratã milostivi mulºi de bani în toatã legea, pe de altã parte la anul, când îmi voi vizita poate din nou
cu ei. ªi se considerã privilegiaþi. Ca în orice au ºi dorinþe mai... deocheate, pe care un prietenul din Cairo...
organizaþie, ºi aici regulile sunt clare, existã
un rege al cerºetorilor din cimitir, de regulã copii „locuiesc“ într-un cavou luxos, unde
un „Turabi“, adicã un sãpãtor de groapã, ultima înmormântare a avut loc acum 5
care în schimbul „taxei“ atribuie cavourile, ani. Familia defunctului tolereazã (sub)în-
încã „libere“ sau eliberate din cauza dece- chirierea în schimbul îngrijirii perfecte a lo-
sului flotantului de drept, celui care oferã cului de veci, precum ºi a jurãmântului –
mai mult sau care-ºi oferã mai smerit ser- pe barba profetului Mohamed – cã nimic
viciile în viitor. din ce va face nu va tulbura veºnica rugã-
Înþeleg din discuþia cu Karim, care s-a ciune a celui urcat la Alah sau va contravine
sculat mult mai repede în picioare decât vreunei prevederi a Coranului. Ca fiind „ne-
cãzuse înainte în genunchi auzind cã vor- credincioºi“ ne este cu desãvârºire interzis
bitul cu mine îi va aduce un câºtig net de sã aruncãm o privire în „locuinþa“ lui, aºa
circa 3 euro, cã el face parte din cei cu sta- cã ne mãrginim la o plimbare printre pala-
re ºi un cuvânt de spus: nevasta ºi cei patru tele cimitirului. 

4/2006 Bus 109


DOR DE DUCÃ

 Nu am mers acolo sã vizitãm monu-


mentele funerare (cu adevãrat monumente)
pe care le amintesc câteodatã unele ghiduri
mai detailate ale oraºului. În cãutarea ce-
leilalte feþe a Egiptului, acolo unde nu se
duce nici turistul japonez cu Canon-ul de
gât, ºi nici egipteanul înstãrit pentru care
þara sa se terminã la 500 m de malul Nilu-
lui, am descoperit locurile unde nici Dum-
nezeu ºi nici Alah par sã nu-ºi arunce privi-
rea. Bazarul din sudul oraºului, de exemplu,
este locul unde vin cei ce cautã „mobilier“
pentru locuinþa lor de sub pod sau pe aco-
periº, unde totul, absolut totul, este oferit
spre vânzare, de la o cuvã de WC spartã,
pânã la un cuptor de microunde explodat Imaginile sunt elocvente: o singurã un calcul de rezistenþã, ca sã nu mai vorbim
sau papuci fãrã pereche. Locul demon- camerã, pãmânt pe jos, o gaurã în loc de de scurgerea tuturor excrementelor animale
streazã, o datã în plus, principiul conform fereastrã, fãrã nici un fel de mobilã. Cei ºi umane pe care – Slavã Domnului – rarele
cãruia cererea regleazã oferta, ºi acest lu- ºase membri ai familiei dorm pe jos. Într-un ploi le amestecã cu tot praful atotputernic
cru este valabil pânã la limita inferioarã a colþ, un lighean ºi o tinichea. Un stelaj pe ºi nisipul adus de vânt din deºert într-un
percepþiei fenomenului. Dar, pânã ºi aici, care sunt aruncate cârpe adunate ce se nãmol indescifrabil în drum spre Nil.
ierarhia fãrã de care nimic nu se poate în folosesc ca haine. Merindele constau din
societatea egipteanã, este fãcutã inten- câteva cepe ºi puþinã lipie uscatã. Pentru ªi totuºi...
þionat vizibilã: astfel, „ºeful“ bazarului, pri- Fascinaþia unei þãri despre care suntem
mitor de comision din vânzãri, este un mân- conºtienþi cu toþii cã reprezintã unul – dacã
dru deþinãtor de fluier cu care avertizeazã nu cel mai – important leagãn al civilizaþiei
posibilii clienþi sã nu se îmbulzeascã sau pe care azi o reclamãm ca fiind valabilã doar
goneºte negustori neaveniþi ce nu au încã pentru noi, este parþial hrãnitã ºi de umbra
„licenþa“ lui. Negustorul cel mai bogat, ajuns pe care soarele puternic al acestei culturi
eventual la a treia generaþie pe acel loc, o aruncã peste cei mulþi ºi sãraci. În sub-
dispune chiar ºi de un mijloc de transport solul sufletului meu, indiscutabila milã ºi
al mãrfii, constând din mãgar ºi ºaretã, compasiune pe care o simt pentru ei nu îmi
care sunt aºezate în aºa fel încât poziþia so- înlãturã ºi stima sincerã pe care am do-
cialã ºi economicã sã devinã evidentã. bândit-o în casa lor, pe uliþa ºi în mizeria
Da, am intrat ºi în locuinþa unor astfel lor. κi duc sãrãcia cu mândria pe care doar
de oameni. Ahmed a ascuns limuzina mai credinþa în Alah o mai depãºeºte; cerºitul
încolo, pentru cã vizita unor oameni „bogã- nevoi, o scorburã în zid duce la o gaurã în îl transformã în artã de convingere, vân-
taºi“ ca noi într-o locuinþã atât de sãracã pãmânt. Opresc descrierea. L-am întrebat zarea de cioburi ºi zdrenþe este într-adevãr
era logic sã aducã dupã sine un bacºiº zdra- la plecare cât costã un mãgar, forma cea mai dificilã decât cea de maºini sau bana-
vãn locatarului, ceea ce-l punea automat mai promiþãtoare de a asigura existenþa ne, iar dormitul sub un pod este noaptea ca-
în vizorul unui vecin invidios ºi gata de furt. familiei. Sper cã Ahmed i-a dat toþi banii aºa re-l precedeazã pe mâine, acel mâine unde
cum mi-a promis (ºi pus la socotealã...). Dumnezeu va da o altã ºansã...
Cascada socialã este teribilã. Doar 14% ªansa de a „prinde“ o altã meserie (vezi,
din populaþia Egiptului consumã peste 80% Bawab), ºansa de a supravieþui pânã noap-
din produsul brut al þãrii. Peste nouã mili- tea urmãtoare, sau – de ce nu – ºansa de
oane de familii – mai mult decât de trei ori a întâlni un cãrturar din România care sã-i
populaþia României – trãiesc dintr-un venit cumpere un mãgar...
lunar de sub 20 euro! Din aceasta grupã
fac parte mai mult de 70% din locuitorii o- Dan SCHNICK 
raºelor mari, în frunte cu Cairo. O treime
din ei sunt copii sub 12 ani, ºi iarãºi doar
20% dintre aceºtia reuºesc sã „absolve“
ºcoala obligatorie de douã clase pânã la
vârsta de 9 ani, vârsta de la care (oficial!)
se permite munca... Nu e de mirare cã pes-
te jumãtate din locuitorii Egiptului sunt a-
nalfabeþi. Pe acoperiºuri (unde cum am
mai spus) locuiesc alte sute de mii de oa-
meni, se adunã mormane de gunoaie, în
fiecare sãptãmânã se darâmã câteva case
(peste bieþii locatari, desigur), construite
peste altele existente, fãrã sã facã nimeni

110 Bus 4/2006


FLASH

PUBLICITATE

Operatorii de leasing au probleme cu legea


Societãþile de leasing se aflã pe un trend as- a Ordonanþei 28, intratã în vigoare la sfârºitul Se aºteaptã
cendent. Situaþia pare a fi clarã dacã se are lunii ianuarie. investiþii în flote
în vedere diferenþa semnificativã a cuan- De asemenea, ASLR a propus BNR po- 91,2% din contractele de leasing la nivel
tumului contractelor în ultimii 7 ani: 128,5 mi- sibilitatea fuzionãrii societãþilor de leasing ASLR a fost reprezentat de contractele pen-
lioane euro în 1998 faþã de 2,2 miliarde euro cu societãþi de tip SRL care nu sunt nea- tru autovehicule, înregistrându-se o uºoarã
în 2005. Ultimele modificãri legislative în pãrat instituþii financiare nebancare. „În- scãdere faþã de anul 2004, de la procentul
domeniu le-au cam stricat ploile operatorilor trucât multe companii de leasing, în special de 92,2%. Totodatã, s-a observat scãderea
de pe piaþã, care trebuie acum sã constituie cele mici, nu îºi vor putea majora capitalul ponderii vehiculelor comerciale de la 31,6%
un capital social minim de 200.000 de euro. social pânã la limita minimã de 200.000 în 2004 la 25,5% în 2005, prin comparaþie
Asociaþia Societãþilor de Leasing din Ro- de euro prevãzutã în Ordonanþã, ne aºtep- cu creºterea mai accentuatã a vânzãrilor
mânia (ASLR) a prezentat în cadrul unei con- tãm sã aibã loc numeroase fuziuni între la autoturisme. Însã, în valoare absolutã,
ferinþe cu presa, rezultatele asociaþiei la finele societãþi pentru a face faþã cerinþelor“, a contractele la vehiculele comerciale au
anului 2005, estimãrile pentru 2006, precum explicat Bogdan Apahidean, preºedintele crescut.
ºi discuþiile purtate cu autoritãþile pe teme ASLR. Membrii asociaþiei propuseserã un Pentru 2006, în contextul integrãrii eu-
legislative ºi, în special, pe marginea Ordo- capital de 100.000 de euro ºi fonduri pro- ropene ºi prin prisma faptului cã, în 2005,
nanþei 28 privind activitatea instituþiilor fi- prii de 200.000 de euro, cu posibilitatea marii consumatori, proprietarii de flote, nu
nanciare nebancare (Legea IFN-urilor) ºi la majorãrii ulterioare. „Doar 60-70% din so- au fãcut investiþii deosebite, se aºteaptã o
modificãrile pe care ASLR le doreºte asupra cietãþile de leasing din cadrul asociaþiei creºtere semnificativã a contractelor pentru
Ordonanþei 51, cunoscutã ºi sub denumirea noastre îndeplinesc capitalul minim cerut vehicule comerciale. „Având în vedere cã
de Legea Leasingului. Accesul societãþilor de noul act legislativ ºi existã semnale de peste 90% din portofoliul ASLR îl reprezintã
de leasing la refinanþare prin emiterea de o- la unii membrii cã fie nu vor putea, fie nu contractele de leasing încheiate pentru au-
bligaþiuni ºi fuziunea cu societãþile cu rãs- vor vrea sã continue cu acest obiect de ac- tovehicule, suntem strâns dependenþi de
pundere limitatã, care nu au neapãrat statut tivitate“, a adãugat Bogdan Apahidean. O evoluþia pieþei auto care are diferite estimãri
de instituþii financiare nebancare (IFN), repre- altã soluþie pentru firmele de leasing în im- de evoluþie, de la stagnare, pânã la 5-10%,
zintã principalele solicitãri ale ASLR adresate pas ar putea fi vânzarea portofoliului unei cei optimiºti prevãzând peste 15-20%“, a
bãncii centrale. ASLR a propus Bãncii Naþio- companii cu putere financiarã mai mare, declarat Bogdan Apahidean.
nale a României sã lucreze împreunã la ela- însã acest tip de tranzacþie nu este clar
borarea normelor metodologice de aplicare reglementatã prin lege. Cãtãlina BOTEA 

4/2006 Bus 111


AA
INTEGRAMÃ Marian Lazãr

CONDUCE
AUTOCARUL LA CÃRUÞÃ
MULTE VOCI SCOBITÃ A NU
(fem.) VÃZDUH (pl.)
DARE APÃRUTÃ VORBI
DAT JOS DIN ORÃTÃNII
AUTOCAR

FRAGILÃ DIN LIMA!


RUCSAC
COLIND CAI

RECIPIENT
CÃTUNE AGRICOL APE!
ATMOSFERÃ NAI!
A ÞIPA RIGOLE ADEVÃRAT

PE CAL VENE!
UIMIRE CRUSTACEU LA EDEC! STÂRNITÃ
CARO! PE CAL

BIR! INTERJECÞIE
DARE! AL STATULUI BESTIE
MÃTUªÃ ÎN CORIDÃ

NU-I CALD AUTOCAR


SERE!
DRES ÎNCUIE (pl.) ÎNTÃRITOARE APÃRUT CEASURI ORGAN LA
MAªINÃ NUME A ÎNSUFLEÞI INTERNE
POT FI RATE! LOCAL MACAGII ALES FEMININ
GÃSITÃ RARE...

NIMB TEªITE! PE CAL CHOMO-


USTUROI RAI! ACELA (pop.) PÃRINTE LUNGMA SAU
NOTÃ PE JUMÃTATE EVEREST
(reg.)

ASTUPÃ (pl.)
COMPLICE CET! OBIECTIV
SCRIITORICESC ACAPARAÞI URBE FOSTA
ÎN AUTOCAR MUSULMAN AJUTOR LA AICI! NUME FINAL: STEAUA
FORTÃREAÞÃ SENECTUTE TEªITE! CLAR EVEREST
MUSULMAN
CAMION

DUS NUME
NELU ACUM!
CNUT! A SE DUCE COPAC ULEI SFÂNT N-ARE POFTÃ FEMININ PÃRINTE DATE! CUIB!
ROTARU DIN LUME!
AFARÃ ARICI!

A SE OPRI PE
EVEREST FOARTE
INDICAT CARNET! IA-I! BANI PLÃTIT ÎN MATERIAL
RÂURI RAI! RAREFIAT ACUT!
DOI DEFENSIVÃ DIN MAROC RAI! VEDETÃ EXCURSIE TEXTIL
PE EVEREST
PREDAT

SUITÃ TUR SCURT DE TUDOR STELA GANE CONDUS DE


MUªATESCU EMIR A URCA ÎN CLAN ÞÃRM DIN
CEVA RENAL REGE SLAV MACAGIU AUTOCAR CALE
CURS! COPAC

PLAGÃ
FRIPÞI DUO VOCAL
MAESTRU FACE FIRMÃ
POªTA (abr.) CÂINI ROÞI
A ASALTA DIN DELTÃ
ORI

DE ACORD SERE! CUTÃ! ÎN JOSUL BOTUL


TRECÃTOARE CRUSTACEE LARGÃ APEI MAªINII

TRIERE! ZESTRE OCHIUL


SPATE NES! OBICEI AUTOCARULUI
LA BAIE HAINÃ

LOCALITATE FOARTE PRIMUL DIN GARAJ!


ITALIANÃ IUBIT TEFLON! DIN BERE!
ACUT! MIAMI!
PE CAL ORE! PECETE!

FOR SUPREM LAC DE USTUROI


GOL LA NOI (abr.) UNGHII (reg.) BAI!

DE ACORD
REGIUNE
LOC DE SLAVÃ RADAR! RADAR!
CULTURÃ

112 Bus 4/2006


L I STA N E AG R Ã

LISTA NEAGRÃ
Doar 300.000.000 lei
vechi amendã! Unde eºti tu,
Þepeº
Orice societate care, cu rea-credinþã, nu dinþa patronilor Doamne?
îºi aduce la îndeplinire obligaþiile de platã de a apela la fir-
poate fi sancþionatã. Este suficient ca so- me de bonitare,
cietatea care are bani de încasat sã depu- specializate în evaluarea potenþialilor
nã o plângere în acest sens la fisc, pentru clienþi.
ca rãu-platnicul sã se aleagã cu o amendã Din 1970 încoace, au fost legiferate
cuprinsã între 100.000.000 ºi 300.000.000 mai multe acte normative destinate sã pu-
lei vechi. Pe lângã sancþiunea pecuniarã, nã capãt relei-intenþii ºi neseriozitãþii în
societãþii care se face vinovatã de întârzie- executarea obligaþiilor contractuale. Cam
rea plãþilor, i se mai pot interzice efectua- o datã la 10 ani, statul român ºi-a mani-
rea anumitor achiziþii de bunuri mobile ºi festat preocuparea faþã de problema întâr-
imobile ºi, de asemenea, i se poate impune zierii sau refuzãrii plãþilor – în 1988, în
sistarea acordãrii de sporuri ºi premii pen- 1990 ºi în 1997 – ultima lege referitoare
tru membrii consiliilor de administraþie, pen- la disciplina contractualã fiind promulgatã
tru directorii generali ºi directorii generali în anul 2002. Din pãcate, fãrã vreun succes
adjuncþi. în cei patru ani de activare.
Mãsurile sancþionatorii stabilite de lege Dacã în 1970, plafonul maxim al sancþi-
nu sunt însã îndeajuns de severe pentru unii pentru nerespectarea disciplinei con-
a-i aduce pe datornici pe drumul cel bun. tractuale era ridicat la 10.000 lei, astãzi,
Statul român încearcã de ceva vreme valoarea amenzii pentru aceleaºi contra-
încoace sã vinã de hac þeparilor ºi sã pre- venþii, de 300.000.000 lei vechi, nu pare
vinã astfel blocajele financiare. Rezultatul sã-i descurajeze pe cei animaþi de dorinþa
acestor încercãri nu este nici pe departe de a da þepe.
unul satisfãcãtor: incidentele de plãþi nu Societãþile stabilesc prioritãþile la platã
ºi-au redus numãrul, ba mai mult decât a- nu dupã vechimea debitelor ci în funcþie
tât, dosarele creditorilor aglomereazã în de bunul plac al conducerii: pe „ochii frumoºi“
continuare pânã la refuz rolurile instanþelor ai furnizorilor sau prestatorilor de servicii,
de judecatã din toatã þara. în funcþie de importanþa acestora sau de
Ineficienþa reglementãrilor în vigoare în cât de tare s-au supãrat sau s-ar putea
materia disciplinei contractuale a stimulat supãra în aºteptarea banilor care de drept li
iniþiativa mediului de afaceri care, în lipsa se cuvin. De regulã, cine „strigã“ mai tare
unor mãsuri legale severe, ºi-a creat propri- dupã bani, cine se luptã mai dur pentru re-
ile mijloace de protecþie împotriva þeparilor. cuperarea lor, acela îi ºi primeºte. Chiar dacã
Aºa au apãrut listele cu rãu-platnici ºi ten- aceasta înseamnã sã faci plângere la

Potrivit Legii* privind întãrirea disciplinei contractuale, patronii TREBUIE:


• sã facã toate plãþile la data scadenþei, stabilitã prin contract, altfel, în condiþiile legii, putând fi
sancþionaþi cu amendã între 100.000.000 ºi 300.000.000 lei vechi;
• sã organizeze evidenþa obligaþiilor de platã, sub rezerva aceleiaºi sancþiuni;
• sã prevadã în contracte, în sarcina debitorilor, penalitãþi pe fiecare zi de întârziere, în cazul în
care datoria nu este plãtitã în termen de 30 de zile de la scadenþã;
• sã prevadã în contracte penalitãþi ºi daune-interese pentru neexecutarea totalã sau parþialã a
obligaþiilor;
• sã încheie contracte în care sã fie stipulate clauze referitoare la: obligaþiile ce revin pãrþilor în
derularea contractului, condiþiile de livrare ºi de calitate a bunurilor ºi/sau serviciilor, termenele,
modalitãþile de platã ºi de garantare a plãþii preþului, instrumentele de platã ºi clauzele de
consolidare a preþului în condiþiile inflaþiei ºi devalorizãrii, riscul contractual, precum ºi modul de
soluþionare a eventualelor litigii apãrute în legãturã cu derularea ºi executarea contractului;
• sã se adreseze instanþelor de judecatã ºi executorilor judecãtoreºti în vederea recuperãrii silite a
contravalorii produselor sau serviciilor de la clienþii rãu-platnici.
*Legea privind unele mãsuri pentru întãrirea disciplinei contractuale a fost promulgatã la data de 19 iulie
2002 prin Decretul cu nr. 642/2002.
4/2006 Cargo România 113
LISTA NEAGRÃ

Direcþia generalã a finanþelor publice ºi Fapta firmei din Covasna a fost amen- mai dure pentru rãu-platnici, se mulþumeºte
sã-i trimiþi fiscul pe cap, clientului rãu-platnic. datã cu 100.000.000 lei vechi. Prin urma- sã-i sfãtuiascã pe patroni sã încheie niºte
Un astfel de caz a fost înregistrat în ju- re, debitorul a început sã dea drumul la contracte „de beton“, în care sã prevadã clar
deþul Covasna ºi a intrat în atenþia autoritã- bani, cea mai mare parte a datoriei fiind penalitãþi pe zi de întârziere ºi daune pentru
þilor de stat dupã ce creditorul a trimis o acoperitã. Restul însã a rãmas în continu- toate debitele întârziate mai mult de 30
scrisoare în care a prezentat amãnunþit efor- are neachitat, sarcina obþinerii banilor re- de zile.
turile depuse în vederea recuperãrii debitu- venindu-i tot creditorului, obligat sã mun- La ce folos însã, de vreme ce nimeni
lui restant, cerând aplicarea sancþiunii co- ceascã de douã ori pentru aceiaºi bani: o nu respectã termenele de platã?
respunzãtoare. datã pentru a-i câºtiga, prin muncã cinstitã, Cine va soluþiona în final aceastã pro-
Denumirea debitorului în speþã se aflã ºi a doua oarã, pentru a-i smulge cu forþa blemã? Poate statul român peste vreo...
de mai bine de patru luni pe LISTA NEAGRÃ, de la cel pe care nici legea ºi nici fiscul nu-l zece ani, poate cei care s-au sãturat sã în-
iar reclamantul incidentului de platã nu pot convinge sã îºi plãteascã datoriile. dure atâta aºteptare ºi pierdere de vreme
mai are nici o speranþã de recuperare. Nici Nedreptatea nu pare sã fie soluþionatã prin tribunale sau poate – de ce nu? –
chiar dacã se adreseazã instanþei sau aºadar de actuala lege a disciplinei contrac- Domnia Sa Þepeº Vodã, dacã ar fi sã se
executorului judecãtoresc. tuale, care, în loc sã stabileascã sancþiuni mai nascã o datã!

Revista
CARGO România & BUS publicã Pentru a afla mai multe
în fiecare numãr povestirile informaþii privind
dumneavoastrã despre societãþile verificarea potenþialilor
rãu-platnice. Spuneþi tuturor clienþi precum ºi
transportatorilor la ce „chinuri“ recuperarea datoriilor
v-au supus partenerii restante, puteþi adresa
de afaceri, sunând la numãrul întrebãri în cadrul rubricii
de telefon 021-252.00.07 de CONSULTANÞÃ
sau scriind gãzduitã de pagina
pe adresa redacþiei: noastrã de web la adresa
Str. Horei nr. 11, sector 2, 021377 www.cargomagazin.com.
Bucureºti.
„Lista Neagrã“ este o rubricã ce conþine indexul societãþilor comerciale care au generat incidente
de platã prin neachitarea la timp a sumelor de bani reprezentând contravaloarea, preþul unor
prestaþii de transport, expediþie ºi a altor tipuri de prestaþii de care au beneficiat societãþile
debitoare, dar pe care cu rea credinþã le-au lãsat neretribuite.
În urma soluþionãrii incidentelor de platã, revista CARGO România & BUS procedeazã la eliminarea
de pe listã a firmelor debitoare, cu specificaþia „au achitat“ sau „prin executare silitã“.
Dacã aveþi un debitor pe care nu-l sensibilizeazã nici telefoanele insistente, nici notificãrile sau
chemarea în faþa instanþei de judecatã, vã invitãm sã ne contactaþi la numãrul de telefon
021/252.00.07/09 sau sã ne scrieþi la adresa Strada Horei, nr. 11, cod 021377, sector 2,
Bucureºti, specificând pe plic „pentru rubrica LISTA NEAGRÓ.

CONDIÞIILE OBLIGATORII de înscriere a unei firme debitoare pe Lista Neagrã sunt:


• adresã cãtre CARGO România & BUS care sã cuprindã:
1. cererea de înscriere pe lista debitorilor semnatã ºi ºtampilatã de societatea creditoare
2. precizarea potrivit cãreia societatea creditoare îºi asumã responsabilitatea pentru cele
semnalate ºi se angajeazã ca în cel mai scurt timp posibil, sã comunice în scris redacþiei
revistei CARGO România & BUS data la care debitorul a efectuat plata sau dupã caz,
data la care datoria a fost integral recuperatã.
3. data ºi numãrul facturilor cu o restanþã de cel puþin 90 de zile
4. demersurile efectuate în vederea obþinerii sumelor restante
• facturile în copie
• contractul comercial sau comanda
• ultimul înscris prin care firma debitoare a fost somatã sã achite datoria.

114 Cargo România 4/2006


LISTA NEAGRA

SC Cargo Magazin SRL nu rãs-


punde pentru exactitatea datelor
ºi informaþiilor din conþinutul de-
claraþiilor înaintate redacþiei
CARGO România & BUS de cãtre
creditorii care au optat pentru Pentru a ne semnala un incident de platã,
popularizarea denumirii societã-
þilor debitoare prin intermediul puteþi utiliza urmãtorul formular:
rubricii LISTA NEAGRÃ. CARGO
România & BUS pune la dispo-
ziþia societãþilor debitoare/credi- Cãtre SC CARGO MAGAZIN SRL
toare, un spaþiu limitat pentru e-
xercitarea dreptului la replicã. Redacþia revistei CARGO România & BUS
Fax: 252 05 86
Creditorii sunt obligaþi sã comu-
nice în scris, revistei CARGO
România & BUS data la care s-a
produs stingerea incidentelor de Solicitare de înscriere pe „Lista Neagrã“
platã reclamate anterior. Stinge-
rea incidentului de platã îi obligã
pe creditori la retragerea socie- Subsemnatul ____________________________________________________________
tãþii debitoare de pe lista inci- reprezentant al societãþii___________________________________________________
dentelor de platã. CARGO Româ-
nia & BUS nu rãspunde pentru
neîndeplinirea acestei obligaþii Având sediul în localitatea __________________________________________________
de cãtre creditori. adresa ___________________________________________________________________
Debitorii care au achitat integral telefon __________________________ fax _______________________
sumele datorate pot solicita în
scris excluderea de pe lista inci-
solicit înscrierea pe lista incidentelor de platã
dentelor de platã. Cererea debi-
torilor trebuie sã fie însoþitã de a societãþii _______________________________________________________________
copiile documentelor care atestã din localitatea _____________________________________________________
efectuarea plãþilor restante sau
dupã caz, de înscrisurile prin adresa __________________________________________________________________
care se dovedeºte prescrierea telefon __________________________ fax _______________________
dreptului creditorului de a se a-
dresa instanþei de judecatã.
ca urmare a neachitãrii contravalorii facturii(- lor)
Debitorii care doresc sã afle care cu nr. ______________________________________________
sunt creditorii care au reclamat emise la data de ___________________________________________
incidentele de platã, se pot adresa
redacþiei revistei CARGO România ºi scadente la ______________________________________________
& BUS.
Incidentul de platã creat nu se aflã/se aflã pe rolul instanþei
Lista debitorilor este publicatã
NUMAI în revista CARGO Româ- de judecatã ________________________________________________
nia & BUS ºi se distribuie doar
împreunã cu aceasta. SC CARGO
În vederea recuperãrii debitului restant societatea noastrã nu a efectuat/a efectuat
MAGAZIN SRL nu va rãspunde
pentru preluarea ºi prezentarea urmãtoarele demersuri: ____________________________________________________
totalã sau parþialã a datelor con- _________________________________________________________________________
þinute în aceastã listã, de cãtre
alte publicaþii fãrã acordul scris _________________________________________________________________________
prealabil al redacþiei revistei
CARGO România & BUS, precum Declar pe proprie rãspundere cã toate cele mai sus semnalate sunt conforme cu realitatea
ºi pentru preluarea, imprimarea
ºi distribuirea acestora pe foi ºi mã angajez sã comunic neîntârziat revistei CARGO România & BUS data la care
volante sau care sunt destinate incidentul de platã s-a stins.
afiºajului.
Preluarea ºi publicarea totalã
sau parþialã a datelor ºi informa-
þiilor conþinute în „Lista Neagrã“, Data _________________
fãrã acordul expres al autorului
Semnãturã _________________
se pedepseºte potrivit legilor în
vigoare. ªtampilã _________________

4/2006 Cargo România 115


LISTA NEAGRÃ

DEBITORI 47. SC NEOCON SRL – Bucureºti


48. SC NEALDA SRL – Zalãu
A
1. SC ACN INFO COM SRL – Bucureºti O
2. SC ANALOG TRANS SRL – Constanþa 49. SC OBERON SRL – Pucioasa
3. SC AKYBUD PROD SRL – Târgu Jiu
4. SC ALIAN IMPORT-EXPORT SRL – Cluj Napoca P
5. SC AMARSOL SA – Craiova 50. SC PACIFIC TRANS SRL – Bucureºti
6. SC ARCOS COM SRL – Buzãu 51. SC PANROMVID SRL – Galaþi
7. SC AUTOGLOBUS Com SRL – Poºta Câlnãu 52. SC PETCU TRANS SRL – Târgoviºte
53. SC PRIMAVERA SERV SRL – Bucureºti
B 54. SC PROFICOM SRL – Oradea
8. SC B&B SPEDITION – Bucureºti
9. SC BUCTEO COM SRL – Pucioasa R
55. SC RAC ’92 SRL – Bucureºti
C 56. Societatea ROMANIA TRANSPORT AB – Suedia
10. SC CIG TRANS SPEDITION 2000 SRL – Mioveni, Argeº 57. SC ROMASIA SRL – Craiova
11. SC CONEA TRANS SRL – Baia Mare 58. Societatea ROMESCAN – Torrelavega, Spania
12. SC CONTECA SERV SRL – Braºov 59. SC ROMLUX S.A. – Târgoviºte
60. SC RO & RO EXIM SRL – ªtei, Bihor
D 61. SC ROTRAS INTERNATIONAL HOLDING SA – Bucureºti
13. SC DASSA SRL – Curtici 62. SC ROYAL TRANS – Arad
14. SC DYNATRANS SA – Atena
S
E 63. SC SADJAK MARIO AUSTRIA INT. TRANSPORTE – Austria
15. SC EUROBUSINESS PRODUCTION SRL – Brad 64. Societatea SCHICK LOGISTIK INTERNATIONAL GmbH –
16. SC EUROPEAN CARGO SRL – Bucureºti Austria
17. SC EUROMARKET Ltd – Slobozia 65. SC SCHINDLEKER GmbH – Ternitz, Austria
18. SC EUROSCAN LOGISTIC SRL – Râmnicu Vâlcea 66. SC SKORPIO TRANS SRL – Sf. Gheorghe, Covasna
67. SC SILVA LOGISTIC SRL – Caransebeº
F 68. SPEED TEX GmbH – Germania
19. SC FINESSE PROD SRL – Baia Mare 69. SC STENCALE TRANS SPEDITION SRL – Hunedoara
20. SC FORTPRES CUG. SA – Cluj Napoca 70. Societatea STIUBE LINE – Austria
21. SC FAUR SA – Bucureºti
T
G 71. SC TATIANA SRL – Viºeul de Sus
22. SC GALI PROSERV SRL – Bucureºti 72. SC TERNOUNIC SA – Braºov
73. SC TOTAL METAL IMPORT-EXPORT – Bucureºti
H 74. TRANSKURIER – Sfântu Gheorghe, jud. Covasna
23. HOLZ STIUBE LINE – Austria 75. TRANS AGER – Chiºinãu
76. SC TUTUS TRANSPORT SRL – Deva
I
24. IDN CONSTRUCTION SRL – Iaºi U
25. SC INTERNATIONAL TRANSPORT P.EVDOGLOU – Grecia 77. SC UONNID SRL – Bârlogeni, jud. Dolj
26. INTEREX TRADING COMPANY Ltd. – Braºov
27. SC ISADO COMSERV SRL – Craiova W
78. SC WALTER SRL – Sighetu Marmaþiei
K
28. SC KASPIK SRL – Arad AU FÃCUT PLATA!
29. SC KOMBILOGH SRL – Bucureºti Ca urmare a achitãrii facturilor restante sau a stingerii
incidentelor de platã în diverse moduri (prin executare silitã,
L compensare etc) au fost extrase de pe lista debitorilor:
30. SC LEGNO ART SRL – Râmnicu Sãrat • ADIBO INTERNAÞIONAL SRL – Bucureºti
31. SC LEMNEX SRL – Crinceºti, Bihor • AKYBUD PROD SRL – Târgu Jiu (numai în raporturile cu
32. SC LEVETO IMPEX SRL – Târgu Mureº SC Radu Wogh Transporte SRL ºi SC Transcondor SA)
33. SC LOGIC SPEDITION SRL – Bucureºti • ALL TRANS – Bucureºti
34. SC LOGIC TRANSPORT SA – Bucureºti • AMA INTERLINE SRL – Bucureºti
• ASSET TRANS SRL – Braºov (prin reorganizare
M judecãtoreascã)
35. SC MAES TRANSPORT ROM SRL – Sântion • AUTOROLA SERVICE SRL – Gura Câlnãului, Buzãu
36. SC MALENE SRL – Oradea • BALCAR INTERTRANS SRL – Piteºti
37. SC MEGATRANS SRL – Baia Mare • BETALEMN COM SRL – Buzãu
38. SC MEIESTER AUROCOM SRL – Reºiþa • BFK MOBEL COLLECTION VERTRIEBS GmbH – Germania
39. SC MDM Distribuþie 74 SRL – Bucureºti • BRASOS SRL – Iaºi
40. SC MIA TRANS EUROPA SRL – Sighetu Marmaþiei • BRETZ FRACHTAGENTUR – Austria
41. SC MIGRA SRL – Braºov • BUZZELA TRANS SRL – Bucureºti
42. Societatea Mikulics Handels GmbH – Austria • CARGO LOGISTIK SA – Piteºti
43. SC MULTILEMN SRL – Sadova, Suceava • CARGO SPEDITION – Bucureºti
44. SC MULTIMOD SRL – Oradea • CHIM JE CRIS SRL – Timiºoara
• CIAMPI PROD’S SRL – Brãila
N • DANUBE RECYCLABE SRL – Galaþi
45. SC N.CONTRANS SRL – Carei • DANZAS – Padova, Italia
46. SC NEGDANY SA – Piteºti • DIALEX GROUP SRL – Iaºi
LISTA NEAGRA

• EUROFORM MILENIUM SRL – Bucureºti - CLARMI 2000 SRL – Buzãu


• EUROLIZ TRANS SRL – Rm. Vâlcea - Societatea KINLOG – Milano, Italia
• EUROPEAN CARGO SRL – Bucureºti, în raporturile - Societatea KLEIMEIER PARTNER GmbH – Germania
cu SC Hoffer Impex SRL - RACO IMPEX SRL – Bucureºti
• EURO WOOD SRL – Constanþa - Societatea ROMFRUCHT AGARHANDELS – Germania
• ETAFOOD & TECHNOFOOD GOUP SRL – Azuga, Prahova - TRANSPEDITION SRL – Bucureºti
• FONTCOM SRL – Râmnicu Sãrat - TREE NETWORK SRL – Sânicolaul Mare
• FRANCE PERFORMANCE – Franþa • SC ROMFRACHT SRL în raporturile cu debitorii:
• FRAROM INTERNATIONAL EST – Iaºi - Societatea AGINTRADE – Lons Le Solnier – Franþa
• FRATER INTERNACIONAL, S.L – Bilbao, Spania - Casa de expediþie EURO-DIS – Franþa
• GLORIA SA – Bucea, Jud. Cluj - METALTRUST SA – Bucureºti
• HENNING TRANPORT & LOGISTIK SRL – Brãila - Societatea MIMEX GmbH – Germania
• INTERNATIONAL VIOTRANS SRL – Bucureºti - RODIS SRL – Bucureºti
• INTERPASSO SRL – Bucureºti
• IONIÞÃ COMPANY SRL – Râmnicu Vâlcea • SC STANA ROTRANS SRL în raporturile cu debitorii:
• JUSTENES SRL – Oradea - AAC COMPANY TRADE SRL – Caransebeº
• LADISLAU BILY – Cehia - CARIS EXIM SRL
• LEFEBVRE – Franþa - ROMSPED TRANS SRL – Bucureºti
• MANU & MADY SRL – Craiova - UNITED TRANSPORT CO SRL – Bucureºti
• MDM Distribuþie 74 SRL – Bucureºti, în raporturile • SC DACODA SRL în raporturile cu debitorii:
cu SC TRANSCONDOR SA, MERCADO SRL – Alba Iulia - DIELLE ITALIANA SRL – Timiºoara
• MEDIMACT SA – Mediaº - DOI PROXIMA IMPEX SRL – Bucureºti
• MIGADA IMPEX SRL – Bucureºti • SC START KING SRL în raporturile cu debitorul JOHANN
• MIS 58 IMPEX SRL – Bucureºti BREUKERS KRAFTWAGEN SPEDITION GmbH – Germania
• MULTY-PRODUCT SRL – Italia • SC IUGEªTI TRANSPORTURI SRL în raporturile cu
• NICOLINA IAªI SA – Iaºi, prin executare silitã debitorul SC LOGISTIC TE LINDERT SRL – Cluj Napoca
• OMEGA CONSTRUCT SRL – Bucureºti
• PROFOREST IMPEX 2000 SRL – Bucureºti • SC ALGIRO SRL în raporturile cu debitorul MDM
• PRUNUS FOREST SRL – Plopeni DISTRIBUÞIE 74 SRL
• ROMAGIL SRL – Constanþa • SC AGROTRANSPORT SA în raporturile cu debitorii:
• ROMFRANCE – Râmnicu Vâlcea - SAVA SPEDITION GmbH – Germania
• ROVAEXIM – Braºov, prin executare silitã - M&M INTERNATIONALER TRANSPORT SERVICE GmbH –
• SARP SRL – Sibiu Germania
• STAFF COM PROD IMPEX SRL – Buftea • SC TOFAN TRANS în raporturile cu debitorul GOLIATHUS
• STEAUA ELECTRICÃ SA – Fieni SA GROUP – Râmnicu Vâlcea
• STIER & CO SRL – Sibiu • SC BRAVALIS INTERNATIONAL TRANSPORT SRL în
• TAN COMPANY SRL – Bucureºti raporturile cu debitorii:
• TANGRAM – CO SRL – Odorheiu Secuiesc - ROES SRL – Baia Mare,
• TECHNOINVEST SA – Bucureºti, prin executare silitã - NOOR WOOD GmbH – Germania,
• TODOCAMA CARGO SRL – Baia Mare, prin executare silitã - MADERAS IRIGOYEN – Spania,
• TRACOMIXT SRL – Cluj Napoca - INTERNATIONAL CARRING SERVICES ºi CARRY SERVICE
• TRC & CO SA – Bucureºti – Italia,
• TRANS IORDACHE SRL – Giurgiu - ANIROK SRL – Braºov,
• VEMA IMPEX SRL – Lupeni, Harghita - CARIS EXIM SRL – Bucureºti,
• VIEME PROD SRL – Brãila - CORNISON SRL – Bucureºti,
• UPRUC UCTH SRL – Braºov - CONCERIA B & B – Italia
• VVS VIA VARADINUM SPEDITION SRL – Oradea - TBA LOGITRANS SRL – Bucureºti
• WISPED SPEDITION GmbH – Austria - TBA SERVICES SRL – Bucureºti
• WOODEX SA – Orºova - KIND SRL – Braºov
- LAMER SA – Bucureºti ºi
SOCIETÃÞI ÎN FALIMENT - POLOROM SRL – Deva.
SAU REORGANIZARE JUDICIARÃ
• ABC TRANS SRL – Bucureºti • SC CARGO MAGAZIN SRL în raporturile cu debitorii:
• BEGA ELECTROTURRIS SA – Teleorman - SC C&A LOGISTIC SRL – Bucureºti
• BELSALEX SRL – Râmnicu Vâlcea - SC RAC 92 SRL – Bucureºti
• COMMET SA – Tecuci, Galaþi
• CRISBAL SRL – Piteºti Toate creanþele care din diverse motive nu au mai
• FALK INTERNATIONALE SPEDITION & HANDELS GmbH – putut fi recuperate au fost trecute la rubrica „Pierderi“.
Germania Aceste societãþi au fost extrase de pe lista debitorilor
• FORTIMUS A.C. SRL – Bucureºti în urma declarãrii ca stinse a incidentelor de platã.
• GROUPAGE SERVICE SRL – Bucureºti
• IMI SRL – Lupeni, Harghita
• MARVIK – Franþa ULTIMA ACTUALIZARE A DATELOR ÎNSCRISE ÎN „LISTA
• METAL RECYCLE IMPORT EXPORT SRL – Bucureºti NEAGRÓ A AVUT LOC LA DATA DE 17 MARTIE 2006.
• MEUBLES SOURISSEAU – Franþa Toate solicitãrile – privind înscrierea societãþilor
• MUREªAN R&B Trans – Turda, Cluj rãu-platnice pe aceastã listã, precum ºi cele privind
• NOOR WOOD SRL – Negreºti Oaº, Satu Mare excluderea celor care au efectuat plãþile – care
• TIM TRANS SRL – Constanþa au sosit pe adresa redacþiei dupã aceastã datã vor fi
publicate în revista din luna MAI 2006.
AU RENUNÞAT LA RECUPERAREA DEBITELOR:
• SC TRANSCONDOR SA în raporturile cu debitorii:
- AGRO IMPORT-EXPORT SRL – Bucureºti Rubricã realizatã de
- AUTOTIR SRL – Bucureºti Alexa POPESCU 
Zeci de mii de oameni
de afaceri aºteaptã oferta
dumneavoastrã

CARGO Market este cel mai bun prilej de


a vã prezenta oferta ºi de a gãsi soluþii
optime pentru cerinþele dvs.

1. 10 EUR/apariþie (100 EUR/12 apariþii)


– un modul de 57/45,5 mm ;
2. 15 EUR/apariþie (150 EUR/12 apariþii)
– un modul de 57/45,5 mm, care
conþine ºi o fotografie sau orice element
grafic.

Tarifele nu includ TVA (19%).


Anunþurile ºi fotografiile pot fi trimise cel
mai târziu pânã pe data de 10 ale fiecãrei
luni, pe adresa redacþiei: CARGO MAGAZIN,
Str. Horei, nr. 11, sector 2, Bucureºti.
Anunþurile fãrã fotografie pot fi trimise ºi
prin fax: 021-252.05.86.
Plata se efectueazã în lei la cursul zilei, prin
ordin de platã/mandat poºtal, în contul
RO72 ARBL 200 000 A 10287 RO01 des-
chis la Anglo-Romanian Bank Ltd. sau di-
rect la sediul redacþiei.
Cererile de muncã ale ºoferilor profesioniºti
sunt publicate GRATUIT.

Toate aceste anunþuri se vor publica gratuit


ºi pe site-ul www.cargomagazin.com la
rubrica CARGO Market.

4/2006 Cargo România 119

You might also like