Într-o lume mai frumoas\...

NU TOT CE ZBOAR|
Tutunul ar trebui s\ creasc\ lini[tit pe câmpii f\r\
s\-l mai fac\ cineva ]ig\ri. Fructele ar putea mai bine
s\ fie consumate proaspete, nu stricate. Cafeaua ar
putea s\ r\mân\ o simpl\ s\mân]\ a arborelui de
cafea. Medicamentele pot s\ r\mân\ în rafturi [i s\ fie
luate de acolo doar `n situa]ii de nevoie.

SE M|NÂNC|!
Material educativ pentru prevenirea consumului
de substan]e la elevii din clasele a II-a – a IV-a
2 3
Material realizat `n cadrul proiectului
"EDUCA}IA PENTRU S|N|TATE ~N {COALA ROMÂNEASC|"
cu sprijinul:
Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr. 3
Sector 1, cod 010899
Tel. 021 316 61 76. Fax: 021 312 44 86
e-mail: rosc@salvaticopiii.ro
Cod IBAN RO81RNCB5065000026030005 - BCR PLEVNEI
Material tipãrit în 5.000 exemplare.
Se distribuie gratuit.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României
Salvaþi Copiii
Nu tot ce zboarã se mãnâncã: material educativ
pentru prevenirea abuzului de substanþe la elevii
din clasele II-IV / Organizaþia Salvaþi Copiii; autor:
Cristian Andrei. - Bucureºti: Speed Promotion, 2005
ISBN 973-87430-4-4
I. Organizaþia "Salvaþi Copiii" (Bucureºti)
615.035.3:615.214
Cuvânt `nainte
Copil\ria este o perioad\ de via]\ extraordinar de frumoas\: tr\ie[ti
sentimente unice, e[ti `ntr-o continu\ transformare, cuno[ti [i TE
cuno[ti `n fiecare zi. E[ti vis\tor, poet, optimist, curajos, aproape
independent.
Este bine ca `n aceast\ perioad\ s\ nu te dep\rtezi de adul]ii care te
iubesc, te apreciaz\, te sf\tuiesc, chiar dac\ tu ai vrea s\ fii `mpreun\ cât
mai mult cu cei de vârsta ta. De ce ?
! Pentru c\ `n viteza derul\rii vie]ii po]i s\ iei decizii gre[ite pentru
tine.
! Pentru c\ po]i s\ te apropii prea mult de persoane care `]i pot face
r\u.
! Pentru c\ ui]i c\ ai un drum de str\b\tut, care se bazeaz\ pe
preg\tire, seriozitate, echilibru.
Adul]ii au obliga]ia s\ te orienteze c\tre un drum potrivit pentru
tine. Este bine s\-i la[i [i s\-i ascul]i. Iat\ de ce, noi, echipa Salva]i
Copiii ne-am gândit c\ bro[ura aceasta te va ajuta.
Din punctul nostru de vedere, drogurile sunt un pericol enorm, care
pot s\-]i opreasc\ zborul t\u de copil frumos, de[tept [i curajos.
~i mul]umim Dr. Cristian Andrei pentru cooperarea lui deschis\,
uman\ [i cald\, Simonei Zamfir pentru coordonarea proiectului [i
Ministerului S\n\t\]ii pentru sus]inerea financiar\ acordat\ pentru ca
mesajul nostru s\ ajung\ la tine.
A[tept\m opinia ta la: rosc@salvaticopiii.ro sau la telefon
021 316 61 77
Gabriela Alexandrescu
Pre[edinte Executiv Salva]i Copiii
4 5
{tii ce se afl\ în corpul t\u?
Ca într-o pr\jitur\ f\cut\ dup\ o re]et\ complicat\, în corpul t\u
se afl\:
· mult\ ap\,
· destul de multe proteine (care seam\n\ cu albu[ul de ou),
· foarte pu]ine minerale (cum ar fi
sarea [i calciul),
· pu]in zah\r,
· ceva gr\sime
· [i chiar un pic de...
fier.
Toate acestea exist\ `n
hrana zilnic\.
Pentru a fi un om
s\n\tos, este necesar ca `n
corpul t\u s\ se g\seasc\
toate ingredientele de mai
sus, care sunt asigurate de o
alimenta]ie f\r\ excese.
{i prea multe dulciuri stric\!
Tu po]i s\ te opre[ti?
Hr\ne[te corpul t\u a[a cum pui ap\ unei flori: în fiecare zi, pu]in câte
pu]in, nu mult de-o dat\.
Înva]\ s\ te opre[ti din mâncat când sim]i c\ nu-]i mai este foame [i s\
bei imediat când î]i este sete. Numai a[a corpul t\u va fi capabil de joac\,
de înv\]at, de c\l\torit, de visat vise frumoase, va deveni armonios [i te vei
sim]i în el ca într-o c\su]\ care ]i se potrive[te.
oar\
Vorba aceasta vine din vremurile
b
t ce z
Nu to nânc\! s\ aib\ ce mânca. Unele aveau
când oamenii trebuiau s\
mearg\ la vân\toare de p\s\ri ca
se m\
carnea destul de gustoas\, altele nu erau
bune de mâncat; cui i-ar fi pl\cut s\ m\nânce la
prânz o friptur\ de... cioar\? De aici [i
vorba c\ nu tot ce zboar\ se m\nânc\.
Tot a[a [i ast\zi, nu tot ce se g\se[te
prin rafturi este [i bun de mâncat.
În afar\ de cele bune de mâncat, în jurul
nostru sunt o sumedenie de alte produse,
cum ar fi medicamentele, alcoolul, cafeaua,
]ig\rile, drogurile.
Ar fi bine ca tu s\ fii foarte atent cu toate
acestea [i s\ ceri sfatul p\rin]ilor, doctorilor sau
profesorilor dac\ nu [tii ce aduc ele în corpul t\u.
6 7

Fructe stricate [i oameni be]i

În ]ig\ri se afl\ frunze tocate
[i înc\ ceva...
Când se stric\, unele fructe se acresc, altele î[i transform\ sucul
într-un fel de spirt, care se nume[te alcool. Astfel, alcoolul se g\se[te în
Tutunul este o plant\ cu frunze
unele b\uturi cum ar fi vinul, berea, ]uica. A[a se explic\ de ce acestea se
mari care sunt uscate [i tocate
numesc b\uturi alcoolice.
m\runt, apoi sunt r\sucite în
În plus, b\utura produce be]ie, un fel de ame]eal\ din cauza c\reia omul ni[te foi]e de hârtie pentru a
beat nu poate merge drept, vorbe[te prea mult [i uneori devine violent. deveni ]ig\ri.
Unii oameni beau alcool
pentru c\ nu [tiu s\ se Când aprind o ]igar\ [i
simt\ bine decât dac\ trag fumul în piept,
se îmbat\. oamenii fum\tori simt c\ îi
ustur\ ochii, c\ trebuie s\
Dup\ ceva timp,
tu[easc\ [i îi ustur\ limba.
lucrurile pot s\
Cu toate acestea, dup\ o
ajung\ atât de
vreme ei pot ajunge s\
departe, încât
consume [i o sut\ de ]ig\ri pe zi,
astfel de oameni
pentru c\ în tutun se afl\ o
nu se mai pot
substan]\ ca un drog care îi
sim]i bine decât
oblig\ s\ fumeze mai departe.
dac\ beau alcool
Aceast\ substan]\ se nume[te nicotin\.
în fiecare zi [i
Nicotina `i am\ge[te, respira]ia devine urât mirositoare,
ajung alcoolici,
din]ii se `ng\lbenesc, inima [i pl\mânii se pot `mboln\vi grav.
adic\ bolnavi, [i
Spune celor pe care îi iube[ti s\ stea departe de ]ig\ri!
tot organismul
lor are de suferit.
8 9

Oboseal\ [i cafea Drogurile

În urm\ cu vreo trei sute de ani, Drogurile arat\ de cele mai multe ori ca ni[te prafuri care, odat\
oamenii au observat c\ semin]ele ajunse în corpul unui om, îl fac s\ se simt\ ca atunci când a consumat
unui mic arbore pot fi pr\jite, b\uturi alcoolice [i s-a îmb\tat. Pe lâng\ aceast\ ame]eal\, cel care se
m\cinate [i apoi folosite pentru a drogheaz\ are un fel de vise ciudate f\r\ s\ doarm\, iar când se
prepara o b\utur\ aromat\. Pe treze[te din ele se simte a[a de r\u, încât simte nevoia s\ ia din nou
atunci ei nu [tiau c\ aceast\ b\utur\ droguri. El ajunge s\ î[i fac\
este mai degrab\ d\un\toare. singur injec]ii cu droguri,
pentru a se lini[ti mai
Unii adul]i beau cafea în fiecare diminea]\. Ba chiar mai adaug\ [i o repede [i nu mai poate
]igar\ pe deasupra! Dac\ ascul]i cu aten]ie ce discut\ cei care consum\ sc\pa de ele.
de obicei cafea, îi vei auzi spunând: Dac\ nu beau o cafea diminea]a, m\
simt adormit toat\ ziua! Uneori, injec]ia
poate s\ fie prea
La fel ca [i în tutun, în cafea se afl\ o substan]\ care îi oblig\ s\ o bea puternic\ [i cel care
în fiecare zi. Aceast\ substan]\ se nume[te cofein\ [i nu este reco- s-a drogat poate
mandat\ copiilor. s\ ajung\ la spital
în stare grav\, otr\vit,

Medicamente sau doctorii

chiar s\ moar\.

Medicamentele pot face bine numai dac\ sunt
luate dup\ sfatul doctorului; doar de aceea se mai
numesc [i... doctorii! De[i unele arat\ ca ni[te
bomboane iar altele au gust dulce [i chiar arome
de fructe, nu e de glumit cu ele.
O pastil\ în plus poate s\ transforme medica-
mentul prieten într-o adev\rat\ otrav\.
Medicamente trebuie s\ iei doar din mâna
p\rin]ilor sau a doctorilor.
10 11

Ce este distrac]ia? Cum te ajut\ drogul la necaz...

Pentru unii copii, mai ales când sunt Nu e[ti mul]umit de cum ar\]i...
mai mari, a te distra înseamn\ a te Nu e[ti primit în grupul pe care-l
ame]i, a uita de tine [i a ]i se face r\u admiri... Î]i merge greu cu [coal\,
dup\ aceea, sau a face ceea ce n-au mai iar acasa ai numai necazuri? Un pic
f\cut pân\ acum, astfel încât s\ se de laud\ nu ]i-ar strica...
duc\ vestea despre ei. {i te gânde[ti s\ te apuci de
Dar, adev\rata distrac]ie este fumat, ca s\ se spun\ despre tine c\
aceea în care po]i s\ râzi, po]i s\ e[ti în stare de ceva!
cuno[ti mai bine pe cei de-o vârst\
cu tine, po]i s\ afli lucruri noi Po]i cere ajutorul de la adev\ra]ii
despre lume f\r\ s\ ie[i prea mult prieteni, nu de la aceia care-]i ofer\
în eviden]\ [i f\r\ s\ imi]i o ]igar\, un pahar de alcool sau mai
neap\rat pe cineva [i f\r\ s\ con- r\u, un drog!
sumi alemente [i b\uturi care-]i
fac r\u. De[i astfel de substan]e ar putea
s\ te fac\ s\ ui]i pentru pu]in timp
Dac\ auzi pe prietenii t\i c\ pun de problemele tale, acestea continu\
la cale o distrac]ie cu b\utur\, cu ]ig\ri, s\ existe [i devin tot mai grave, f\r\ s\
cu fapte împotriva legii, le po]i spune se rezolve.
dinainte c\ nu vei participa, pentru c\
[tii unde duce o astfel de petrecere.
E[ti liber doar dac\ [tii s\ alegi ceea ce este mai bun pentru tine,
Ocole[te-l pe acela care pomene[te numele unui drog atunci când nu dac\ alegi ceea ce este interzis!
vorbe[te de distrac]ie!
12 13

Fac ce vreau! Despre prieteni

Unii copii nu suport\ s\ li se interzic\ s\ fac\ tot ce vor ei. }i s-a întâmplat vreo-
Nu e voie s\ consumi ce consum\ oamenii mari, nu e voie s\ te dat\ s\ spui c\ ]i-e poft\
distrezi când ai chef, nu e voie s\ exagerezi etc. Tocmai pentru c\ de ceva anume doar
sunt interzise, astfel de pentru c\ ai v\zut acel
lucruri sunt intere- ceva la prietenii t\i?
sante pentru unii Nu este un lucru prea
copii [i de aceea s\n\tos s\ faci asta.
le trebuie destul
de mult\ voin]\ s\ Dac\ te gânde[ti
le ocoleasc\. bine, sunt lucruri care te
aseam\n\ cu prietenii
Drogurile sunt t\i, dar sunt [i lucruri
unele dintre sub- care te deosebesc de ei.
stan]ele interzise
cu des\vâr[ire. Ajut\-l pe prietenul t\u
Acela care le pro- s\ nu consume substan]e
duce, le consum\, d\un\toare s\n\t\]ii.
le vinde, le ofer\
Într-un grup de prieteni, cineva trebuie s\ conduc\. De cele mai
altora este pedep-
multe ori conduce acela care crede c\ [tie s\ fac\ cele mai multe lucruri.
sit de lege.
Sunt unii prieteni care se pot folosi de tine pentru a face lururi rele.
Acela care vinde
alcool sau ]ig\ri
Un prieten adev\rat î]i respect\ preferin]ele [i nu insist\ s\ faci ceva
copiilor este pe-
ce nu-]i place.
depsit aspru.
Dac\ insist\, înseamn\ c\ nu-]i este prieten!
14 15

{tii s\ deosebe[ti? Cine î]i poate vorbi despre droguri?

Chiar dac\ î]i sunt

· Cum se deosebe[te albul de negru?
dragi, sinceri [i par
· Dar alcoolul de sucul de fructe? informa]i, nu priete-
nii sunt cei `n m\-
· Cum se deosebe[te o sur\ s\ `]i vorbeasc\
floare de un b\]? despre drog.

· Dar o acadea de
Vorbe[te mai bine
o ]igar\?
cu p\rin]ii sau cu un
· Cum deosebe[ti medic; ei [tiu s\ te
o pic\tur\ l\mureasc\.
de o cascad\?

· Dar o pastil\ de o
Cu toate c\ este plin de
sticl\ cu otrav\?
informa]ii, Internetul are [i capcane.
· Care este diferen]a Sunt mul]i care se laud\ pe Internet [i sunt mul]i care plaseaz\ pe
dintre jocuri sportive Internet minciuni. Este mult mai util\ o carte scris\ de un specialist.
[i jocuri de noroc?
Dac\ nu te în]elegi prea bine cu p\rin]ii [i nu ai încredere în
· Dar diferen]a profesori, nu uita c\ în orice [coal\ trebuie s\ existe un consilier pe
dintre competi]ie probleme de s\n\tate sau un psiholog de la care po]i afla multe despre
[i colaborare? substan]ele care pot face r\u corpului [i min]ii tale.

· Dar dintre pace [i r\zboi?

Într-o lume mai frumoas\... NU TOT CE ZBOAR|
Tutunul ar trebui s\ creasc\ lini[tit pe câmpii f\r\
s\-l mai fac\ cineva ]ig\ri. Fructele ar putea mai bine
s\ fie consumate proaspete, nu stricate. Cafeaua ar
putea s\ r\mân\ o simpl\ s\mân]\ a arborelui de
cafea. Medicamentele pot s\ r\mân\ în rafturi [i s\ fie
luate de acolo doar `n situa]ii de nevoie.

SE M|NÂNC|!
Material educativ pentru prevenirea consumului
de substan]e la elevii din clasele a II-a – a IV-a