CAPITOLUL I

REPREZENTAREA PUNCTULUI,
A DREPTEI I A PLANULUI

1.1. Sisteme de proiec ie

Cuvântul “proiec ie” provine din latinescul “projicere” (a arunca înainte) i
înseamn a trasa prin toate punctele unui obiect linii drepte, numite proiectante,
care intersectând o suprafa , dau imaginea obiectului proiectat. Suprafa a se
nume te plan de proiec ie. Proiec ia poate fi:
a) central (conic sau polar );
b) paralel (cilindric ), care poate fi:
- oblic , dac direc ia de proiec ie este înclinat fa de planul de proiec ie;
- ortogonal , dac direc ia de proiec ie este perpendicular pe planul de
proiec ie.
La proiec ia central , proiectantele converg într-un punct fix, numit centru
de proiec ie, în timp ce la proiec ia paralel , toate proiectantele sunt paralele cu o
direc ie dat .
Proiec ia central este caracterizat de centrul de proiec ie i planul de
proiec ie (fig. 1.1).
Dac centrul de proiec ie O este cuprins între
figura ce se proiecteaz i planul de proiec ie P,
(fig.1.1) atunci proiec ia pe plan este r sturnat . În
cazul în care centrul O este în afar , (fig.1.2) imaginea
pe plan este dreapt , m rit (pe planul P2) sau
mic orat (pe planul P1).

Fig.1.1

Proiec ia paralel este

caracterizat prin: direc ia de
proiec ie (perpendicular sau
oblic ), planul de proiec ie i
centrul de proiec ie, situat la
infinit. Fig.1.2

În figura 1.3 este prezentat

proiec ia paralel oblic , iar în
figura 1.4, proiec ia paralel
orizontal .

Fig. 1.3 Fig. 1.4

 1.2. Sisteme de reprezentare utilizate în tehnic
a) Reprezentarea în perspectiv utilizeaz proiec ia central pe un plan a ezat
între obiect i ochiul observatorului. Lungimile i unghiurile se deformeaz ; nu
p streaz paralelismul. Se utilizeaz în desenele de arhitectur i cele de
urbanism.
b) Reprezentarea axonometric utilizeaz proiec ia paralel oblic sau
ortogonal pe un singur plan; p streaz paralelismul elementelor. Deformarea
lungimilor se realizeaz dup rapoarte cunoscute, deci se pot determina, de
unde i termenul de “axonometrie” (m surare pe axe). Se utilizeaz în
construc ii de ma ini, construc ii industriale, pentru desene de prospect sau
catalog.
c) Reprezentarea în dubl i tripl proiec ie ortogonal (proiec ia Monge) este
proiec ia paralel ortogonal pe dou sau trei plane de proiec ie perpendiculare
între ele. H, V, W reprezint planele de proiec ie trirectangulare. Pozi ia
observatorului se alege astfel încât din spa iu, s se proiecteze în m rime real
cât mai multe dimensiuni.
Geometria, având ca scop descrierea complet ca pozi ie i form a
corpurilor din spa iu cu ajutorul proiec iilor acestora pe unul sau mai multe plane,
se nume te geometrie descriptiv .

1.3. Reprezentarea punctului

H – planul orizontal
V – planul vertical
W – planul lateral
Ha – pl. orizontal anterior
Hp – pl. orizontal posterior
Vs – pl. vertical superior
Vi – pl. vertical inferior

Diedrele sunt zonele din spa iu

cuprinse între planul orizontal i planul
vertical: D1 este cuprins între Ha i Vs,
D2 între Hp i Vs, D3 între Hp i Vi, iar
Fig. 1.5 D4 între Ha i Vi.
Planul lateral W împarte fiecare
diedru în dou triedre dup cum urmeaz :
- D1 cuprinde Tr.1 (la x pozitiv) i Tr.5 (la x negativ);
- D2 cuprinde Tr.2 (la x pozitiv) i Tr.6 (la x negativ);
- D3 cuprinde Tr.3 (la x pozitiv) i Tr.7 (la x negativ);
- D1 cuprinde Tr.4 (la x pozitiv) i Tr.8 (la x negativ);
Planele H i W se rotesc ca în figura 1.5 i se suprapun peste planul V;
proiec iile punctului ajung astfel într-un singur plan, în coresponden pe linii de
ordine, ceea ce reprezint epura punctului (fig. 1.6).
 Coordonate descriptive:
x – abscisa
y – dep rtarea
z – cota

Fig. 1.6

1.4. Reprezentarea dreptei

O dreapt este determinat dac se cunosc:
- dou puncte;
- un punct i direc ia dreptei.
Fiind dat în spa iu segmentul
AB, prin coordonatele punctelor
A(ax,ay,az) i B(bx,by,bz) se ob in
proiec iile ab i a’b’ pe planele H i V,
construind normalele la aceste plane
(fig. 1.7).

Fig. 1.7

În figura 1.8 este reprezentat epura

segmentului AB. Fig. 1.8
Punctele de intersec ie ale dreptei cu planele de proiec ie se numesc urme.
Acestea sunt:
- H(h, h’, h”) urma pe
planul orizontal H;
- V(v, v’, v”) urma pe
planul vertical V;
- W(w, w’, w”) urma pe
planul lateral W.
În figura 1.9 este
reprezentat dreapta D în spa iu,
proiec iile d, d’, d” pe cele trei
plane, precum i urmele
corespunz toare ale dreptei.
Fig. 1.9
 În figura 1.10 este reprezentat
epura dreptei D.
Un punct situat pe o dreapt are
întotdeauna proiec iile situate pe
proiec iile de acela i fel ale dreptei.
Dac trei puncte A, B, C sunt
coliniare în spa iu, atunci i proiec iile
lor sunt coliniare.

Fig. 1.10

1.4.1. Drepte simplu particulare

Din aceast categorie fac parte dreptele paralele cu unul din planele de
proiec ie.
a) Dreapta paralel cu planul orizontal se nume te orizontal (sau de nivel)
G [H].
- nu are urm orizontal h → ∞;
- pe planul H se proiecteaz în m rime real orice segment de pe dreapt
precum i unghiurile αV i αW ale dreptei cu planele V i W.
Reprezentarea dreptei orizontale este ar tat în figurile 1.11 (în spa iu) i
1.12 (în epur ).

≡
≡
α
α

α
α
α α

Fig.1.11 Fig. 1.12

b) Dreapta paralel cu planul vertical se nume te frontal F [V].
- nu are urm vertical v’ → ∞;
- pe planul V se proiecteaz în m rime real orice segment de pe dreapt
precum i unghiurile βH i βW ale dreptei cu planele H i W.
Reprezentarea spa ial a dreptei frontale este ar tat în figura 1.13 iar epura
în figura 1.14.
 β
β
β
β β

β
≡

Fig. 1.13 Fig. 1.14

c) Dreapta paralel cu planul lateral se nume te dreapt de profil ∆ [W].
- nu are urm lateral w” → ∞;
- pe planul W se proiecteaz în m rime real orice segment de pe dreapt
precum i unghiurile γH i γV ale dreptei cu planele H i V.
Reprezentarea dreptei de profil în spa iu i în epur este ar tat în figurile
1.15 i 1.16.

δ γ δ
δ γ γ δ ≡ γ
∆
≡
γ γ
δ
δ

Fig. 1.15 Fig. 1.16

1.4.2. Drepte dublu particulare

Dreptele perpendiculare pe unul din planele de proiec ie sunt paralele cu
celelalte dou plane, fapt pentru care se numesc drepte dublu particulare.
a) Dreapta perpendicular pe planul orizontal, numit dreapt vertical D ⊥
[H] are reprezentarea spa ial în figura 1.17 i epura în figura 1.18.

≡
≡

Fig. 1. 17 Fig. 1.18

 Orice segment se proiecteaz în m rime real pe planele V i W; dreapta are
urm numai pe planul H, unde i proiec ia sa este un punct.
b) Dreapta perpendicular pe planul vertical, numit dreapt de cap t (sau de
int ) ∆ ⊥ [V] este reprezentat în spa iu în figura 1.19, iar în epur în figura 1.20.

δ≡ δ
δ≡
∆ δ

δ δ

Fig. 1.19 Fig. 1.20

Orice segment se proiecteaz în m rime real pe planele H i W; dreapta are
urm numai pe planul V, unde i proiec ia sa este un punct.
c) Dreapta perpendicular pe planul lateral, numit dreapt fronto-orizontal
(sau paralel cu axa OX), K ⊥ [W] este reprezentat în spa iu i în epur în figurile
1.21 i 1.22.

Fig. 1.21 Fig. 1.22

Orice segment se proiecteaz în m rime real pe planele H i V; dreapta are
urm numai pe planul W, unde i proiec ia sa este un punct.

1.4.3. Pozi ii relative a dou drepte

Dou drepte în spa iu pot fi:
- concurente; dreptele au un punct comun i proiec iile punctului de
intersec ie se afl la intersec ia proiec iilor de acela i fel ale dreptelor
(fig. 1.23).
- paralele; dreptele nu au nici un punct comun i proiec iile de acela i fel
sunt paralele (fig. 1.24).
- disjuncte; dreptele nu au puncte comune i punctele de intersec ie ale
proiec iilor nu se afl în coresponden (fig. 1.25)
 δ

δ δ

δ δ
δ

Fig. 1.23 Fig. 1.24 Fig. 1.25

1.4.4. Proiec ia unghiurilor plane

În general, un unghi plan se proiecteaz deformat pe un plan de proiec ie.
Dac laturile sunt paralele cu acel plan, unghiul se proiecteaz în m rime real . În
cazul unghiului drept se aplic teorema: un unghi drept se proiecteaz în m rime
real pe un plan dac are cel pu in o latur paralel cu planul.

1.5. Reprezentarea planului

Un plan este definit de urm toarele grupuri de elemente:
- trei puncte necoliniare (fig. 1.26);
- un punct i o dreapt (fig. 1.27);
- dou drepte paralele (fig. 1.28);
- dou drepte concurente (fig. 1.29).

δ
δ

Fig. 1.26 Fig. 1.27 Fig. 1.28 Fig. 1.29

1.5.1. Urmele planului

Dreptele de intersec ie ale unui plan P cu planele de proiec ie se numesc
urme (fig. 1.30). Acestea sunt:
- urma orizontal [P] ∩ [H] Ph;
- urma vertical [P] ∩ [V] Pv;
- urma lateral [P] ∩ [W] Pw.
Epura planului este prezentat în figura 1.31.
 Fig. 1.30 Fig. 1.31

1.5.2. Dreapta con inut în plan

Toate punctele unei astfel de drepte apar in planului. Rezult c i urmele
dreptei se afl în acel plan, pe urmele de acela i fel ale planului (reprezentarea
spa ial fig. 1.32 i epura fig. 1.33).

Fig. 1.32 Fig. 1.33

1.5.3. Drepte simplu particulare con inute în plan

În figura 1.34 este reprezentarea spa ial a orizontalei G con inut în planul
P, iar în figura 1.35 este reprezentarea în epur . Întrucât G [H] i G ∈ [P], în
proiec ia pe planul H se ob ine g Ph.

Fig. 1. 34 Fig. 1.35

 În figura 1.36 este reprezentarea frontalei F ∈ [P], iar în figura 1.37,
reprezentarea dreptei de profil ∆ ∈ [P].

δ
δ

Fig. 1.36 Fig. 1.37

1.5.4. Linia de cea mai mare pant a unui plan P în raport cu planul
orizontal H (LH)
Linia de cea mai mare pant este dreapta dintr-un plan cu ajutorul c reia se
determin unghiul dintre acel plan i planul de proiec ie la care se refer .
În figurile 1.38 i 1.39 este reprezentat LH în spa iu i în epur .

α α

Fig. 1.38 Fig. 1.39

Propriet i:
a) cu dreapta LH se determin unghiul dintre planul P i planul H (fig. 1.39);
b) LH este perpendicular pe orice orizontal din planul P;
c) LH determin singur planul P.
În mod similar se definesc dreptele LV i LW precum i propriet ile acestora.
 1.5.5. Plane simplu particulare
Planele perpendiculare pe unul din planele de proiec ie se numesc plane
simplu particulare.
a) Planul perpendicular pe planul orizontal [P] ⊥ [H] se nume te plan
vertical (figurile 1.40 i 1.41).

α
α α α

Fig. 1.40 Fig. 1.41

Propriet i:
1. Orice figur apar inând planului P se proiecteaz dup direc ia urmei Ph,
respectiv abc ∈ Ph;
2. Pe planul H se proiecteaz în m rime real unghiurile planului P cu planele V i
W, respectiv αV i αW.
b) planul perpendicular pe planul vertical [Q] ⊥ [V] se nume te plan de
cap t (figurile 1.42 i 1.43).

β β

β
β

Fig. 1.42 Fig. 1.43

Propriet i:
1. Orice figur apar inând planului Q se proiecteaz pe planul V dup direc ia
urmei Qv, respectiv a’b’c’ ∈ Qv;
2. Pe planul V se proiecteaz în m rime real unghiurile planului Q cu planele H
i W, respectiv βH i βW.
 c) Planul perpendicular pe planul lateral [R] ⊥ [W] se nume te plan paralel
cu axa OX (figurile 1.44 i 1.45)

γ γ

Fig. 1.44 Fig. 1.45

Propriet i:
1. Orice figur apar inând planului R se proiecteaz pe planul W dup direc ia
urmei Rw, respectiv a”b”c” ∈ Rw;
2. Pe planul W se proiecteaz în m rime real unghiurile planului R cu planele V
i H, respectiv γV i γH.

1.5.6. Plane dublu particulare

Planele paralele cu unul din planele de proiec ie se numesc plane dublu
particulare. Fiecare din aceste plane este perpendicular pe celelalte dou plane de
proiec ie, de unde i denumirea lor.
a) Planul paralel cu planul orizontal [P] [H] se nume te plan de nivel
(figurile 1.46 i 1.47).

Fig.1.46 Fig. 1.47

Propriet i:
1. Orice figur apar inând planului N se proiecteaz pe planul H în m rime real ,
respectiv ∆ABC ≡ ∆abc;
2. Pe celelalte dou plane figura se proiecteaz pe urma corespunz toare a
planului, respectiv a’b’c’ ∈ Nv i a”b”c” ∈ Nw.
 b) Planul paralel cu planul vertical [Q] [V] se nume te plan de front
(figurile 1.48 i 1.49).

Fig. 1.48 Fig. 1.49

Propriet i:
1. Orice figur apar inând planului Q se proiecteaz pe planul V în m rime real ,
respectiv ∆ABC ≡ ∆a’b’c’;
2. Pe celelalte dou plane figura se proiecteaz pe urma corespunz toare a
planului, respectiv abc ∈ Qh i a”b”c” ∈ Qw.

c) Planul paralel cu planul lateral [R] [W] se nume te plan de profil

(figurile 1.50 i 1.51).

Fig. 1.50 Fig. 1.51

Propriet i:
1. Orice figur apar inând planului R se proiecteaz pe planul W în m rime real ,
respectiv ∆ABC ≡ ∆a”b”c”;
2. Pe celelalte dou plane figura se proiecteaz pe urma corespunz toare a
planului, respectiv abc ∈ Rh i a’b’c’ ∈ Rv.
 1.5.7. Pozi ii relative a dou plane
Dou sau mai multe plane pot fi: paralele, concurente sau confundate.
1. Plane paralele
Dou plane sunt paralele dac în unul din plane exist dou drepte
concurente paralele cu dou drepte concurente din cel lalt plan (fig. 1.52 i 1.53).
În epura din figura 1.53, planle P[D, ∆] i P1[D1, ∆1] sunt paralele, deoarece D D1
i ∆ ∆1, iar D ∩ ∆ M i D1 ∩ ∆1 M1.

δ δ1
∆

δ δ1
∆1

Fig. 1.52 Fig. 1.53

În geometria descriptiv , dou plane paralele au urmele omonime paralele în
epur , deoarece dou plane paralele intersectate cu un al treilea plan determin
drepte de intersec ie paralele, conform unei teoreme din geometria în spa iu
(fig. 1.54).
Planele paralele cu axa
Ox trebuie verificate i pe
planul lateral [W], pentru c
ele, în mod curent, au urmele
paralele pe [H] i pe [V].
Astfel, planele P i Q din figura
1.55 nu sunt paralele, deoarece
Fig. 1.54 Fig. 1.55 Pw i Qw se intersecteaz .

Construc ia unui plan paralel cu un plan dat

printr-un punct exterior M

Fiind date planul P[Ph, Pv] i

punctul M(m, m’), se construie te prin M,
frontala F(f, f’) [P], respectiv f’ Pv,
dup care prin urma h a frontalei se
construie te planul Q având Qh Ph i
Qv Pv f’ (fig. 1.56).

Fig. 1.56
 2. Plane concurente
Astfel de plane au o dreapt comun care poate fi determinat de:
a) dou puncte comune planelor (fig. 1.57), care pot fi urmele h i v’ ale dreptei de
intersec ie ob inute prin intersec ia urmelor omonime;
b) un punct comun i direc ia (fig. 1.58), cum ar fi punctul comun h⇐Ph ∩ Qh i
direc ia paralel cu urmele Pv Qv; dreapta comun este deci frontala F(f, f’).

Fig. 1.57 Fig. 1.58

3. Plane confundate [P] ≡ [Q]
Dou plane sunt confundate dac au urmele, pe cel pu in dou plane,
confundate. Pentru plane paralele cu axa Ox trebuie ca i Pw≡Qw.

1.5.8. Pozi iile unei drepte fa de un plan

a) Dreapta con inut în plan (s-a studiat anterior);
b) Dreapta paralel cu planul: o dreapt e paralel cu un plan, dac este
paralel cu o dreapt din acel plan ( i reciproc). O dreapt este paralel
cu un plan i dac este con inut într-un plan paralel cu planul dat. Aceste
teoreme servesc la verificarea paralelismului sau la construc ia unei
drepte paralele cu un plan.
c) Dreapta concurent cu un plan; planul poate fi:
• plan proiectant
În figura 1.59, planul P este
vertical, punctul de intersec ie cu
dreapta D este M(m, m’).
În figura 1.60 planul F este
de front, punctul de intersec ie cu
dreapta este N(n, n’).

Fig. 1.59 Fig. 1.60

• plan oarecare
Pentru a intersecta dreapta D cu planul P (fig. 1.61) se construie te prin D
planul auxiliar Q, care intersectat cu P determin dreapta ∆. Cum D i ∆ sunt
coplanare în [Q], ele sunt concurente în A care este chiar punctul de intersec ie a
lui D cu [P].
În epur (fig. 1.62) se construie te prin D planul auxiliar vertical Q, care
intersectat cu [P] determin dreapta ∆(δ, δ’) i apoi D ∩ ∆ A(a, a’).
 δ

≡ ≡δ

Fig. 1.61 Fig. 1.62

1.5.9. Dreapta perpendicular pe un plan. Plane perpendiculare

Un caz particular al dreptei concurente cu un plan este dreapta
perpendicular pe plan. O astfel de dreapt este perpendicular pe orice dreapt din
acel plan. Condi ia necesar i suficient ca o dreapt s fie perpendicular pe
un plan, este ca dreapta s fie perpendicular pe dou drepte concurente din
acel plan (fig. 1.63).
Prin urmare, o astfel de dreapt este perpendicular i pe urmele planului
i, conform teoremei unghiului drept, în epur proiec iile perpendicularei pe plan
sunt perpendiculare respectiv pe urmele planului (fig. 1.64).

∆ δ

δ
Fig. 1.63 Fig. 1.64
Construc ia perpendicularei prin A la planul [P], când [P] este dat prin urme
se realizeaz trasând direct prin proiec iile punctului, proiec iile dreptei d ⊥ Ph i
d’ ⊥ Pv (fig. 1.65).
Construc ia planului perpendicular pe o dreapt printr-un punct A, exterior
dreptei, se realizeaz construind prin punct o dreapt perpendicular , orizontal sau
frontal , care se situeaz în planul c utat (fig. 1.66).
δ

Fig. 1.65 Fig. 1.66

 Plane perpendiculare
Dou plane sunt perpendiculare dac o dreapt con inut în unul din plane
este perpendicular pe cel lalt plan (fig. 1.67).
Fie planul [P] i punctul A exterior. Prin A se construie te dreapta D
perpendicular pe [P]. Prin dreapta D se poate construi un fascicol de plane
perpendiculare pe planul P. În figura 1.68 s-au trasat planele P (plan vertical) i Q
(plan de cap t).
În concluzie, dou plane perpendiculare în spa iu, nu au urmele omonime
perpendiculare în epur .

Fig. 1.67 Fig. 1.68

1.5.10. Vizibilitate
a) Vizibilitatea a dou puncte fa de un plan de proiec ie

Punctele A i B au proiec iile confundate

pe planul H (fig. 1.68). Vizibil este punctul care
are distan a cea mai mare fa de planul H,
respectiv A.
≡ Analog se analizeaz vizibilitatea punctelor
fa de planele V sau W.
Fig. 1.68

b) Vizibilitatea a dou drepte fa de planele de proiec ie

Se consider dreptele disjuncte D i ∆ (fig. 1.69).
Pentru vizibilitatea pe planul H, se
δ consider punctele 1 i 2 care au proiec iile
≡ orizontale confundate 1≡2; se determin
proiec iile verticale 1’ i 2’.
Deoarece punctul 2 are distan a mai
mare (z2 > z1) fa de [H], este vizibil pe planul
δ
H.
Pentru vizibilitatea pe planul V se
≡ consider punctele 3 i 4 având 3’≡4’; se
determin proiec iile orizontale 3 i 4. Întrucât
punctul 4 are distan a mai mare (y4’ > y3’) fa
Fig. 1.69 de [V], este vizibil pe planul V.
 c) Vizibilitatea unei drepte concurente cu un plan fa de planele de
proiec ie
≡ Se consider dreapta D(d,d’) i
triunghiul ABC (fig.1.70). Pentru a analiza
≡
vizibilitatea dreptei fa de triunghi pe
proiec iile din planele H i V, se determin
punctul de intersec ie M al dreptei cu
triunghiul, utilizând planul de cap t Q dus
prin D. Se intersecteaz [Q] cu ∆ABC
rezultând segmentul 12, care intersecteaz
dreapta D în punctul M.
≡ Pe planul H, se consider 3≡4, unde
3∈AB i H∈D. Deoarece z3 > z4, pe planul
H nu este vizibil D pe por iunea m4; în rest
dreapta este vizibil .
Fig. 1.70 Pe planul V, se consider 1’≡5’ unde
1∈AC i 5∈D. Deoarece y1 > y5, pe planul V nu este vizibil D pe por iunea m’5’;
în rest dreapta este vizibil .

d) Vizibilitatea a dou plane concurente fa de planele de proiec ie

Se consider dou plane concurente, reprezentate în epur prin pl cile
triunghiulare ABC i MNP (fig. 1.71).
Se consider dou plane concurente, reprezentate în epur prin pl cile
triunghiulare ABC i MNP (fig. 1.71).
Se interesecteaz laturile AC i BC din ∆ABC cu ∆MNP utilizând planele de cap t
Q i R duse prin aceste laturi:
[Q] ∩ ∆MNP 12
12 ∩ AC α
[R] ∩ ∆MNP 34
34 ∩ BC β
α∪β ∆
β
α ≡ Dreapta ∆ reprezint intersec ia
planelor P i Q.
Vizibilitatea epurei pe planul H
se rezolv utilizând dou puncte cu
proiec iile orizontale confundate 5≡6,
α unde 5∈BC i 6∈MP. Deoarece z5>z6,
β pe planul H este vizibil placa ABC în
≡ zona unde s-auconsiderat punctele 5≡6
pân la proiec ia αβ, placa MNP fiind
acoperit . De cealalt parte a dreptei
αβ, vizibilitatea este invers în zona de
suprapunere a pl cilor. Por iunile din
Fig. 1.71 pl ci care nu se suprapun sunt vizibile.
 În mod analog se analizeaz vizibilitatea pe planul V considerând punctele
4≡7, 4∈MP i 7∈BC. Deoarece y4>y7, pe planul V, în zona unde s-au ales punctele
4≡7 este vizibil placa MNP pân la dreapta α’β’. De cealalt parte a dreptei,
vizibilitatea este invers .