m 6
 

m

 


m 




m 



m 





m 


O
 
O

 

 

În timpul domniei sale,
Născut într-o ilustră familie din Narni (Umbria),
Nerva este unul din beneficiarii regimului lui
Nero (pretor în 66) Ji al dinastiei Flaviilor
(consul în 71 Ji 90). În anul 93 este exilat de
Domi ian câteva luni la Tarent, după care
revine în capitală. Membru de vază al
senatului, este proclamat împărat la
asasinarea lui Domi ian (18 septembrie 96) de
către prefectul pretorilor.
În scurta sa domnie, Nerva, spirit ponderat,
jurist Ji om de litere apreciat, încearcă să
restabilească prestigiul senatului Ji să
reabiliteze victimele persecu iilor
imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă.Tânăr
fiind, a urcat în ierarhia armatei romane, luptând în cea
mai periculoasă zonă a Imperiului Roman, în zona Rinului.
A luat parte la războaiele lui Domi ian împotriva germanilor
Ji era unul dintre cei mai mari comandan i militari ai
imperiului când Domi ian a fost ucis în 96.Traian a rămas în
istorie Ji pentru luptele sale. În 101, a lansat o expedi ie în
regatul Dacia, aflat la nord de Dunăre Ji l-a for at un an
mai târziu pe regele Decebal să capituleze, după ce Traian
a asediat cu succes capitala Sarmizegetusa. Traian s-a
întors la Roma încununat cu succes Ji a primit titlul de
predecesorului său. La 27 octombrie 97, îl ¦
.
adoptă Ji-l desemnează coregent Ji succesor la
tron pe Ulpius Traianus, guvernatorul provinciei
^



, unul dintre cei mai
talenta i generali ai Imperiului.
Traian se hotărăJte să atace din nou, inginerii săi
construind un imens pod peste Dunăre, Ji reuJesc să
cucerească Dacia în 106, capitala dacilor, Sarmizegetusa
fiind distrusă. Decebal s-a sinucis, iar în locul capitalei
distruse Traian a construii un nou oraJ, numit Colonia Ulpia
Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. A hotărât să
colonizeze Dacia cu romani Ji a anexat-o ca provincie
romană.
Œn 113 s-a îmbarcat pentru ultima campanie, provocat fiind
de decizia Par iei de a pune un rege pe tronul Armeniei, un
regat asupra căruia cele două mari imperii au împăr it
hegemonia încă de pe timpul lui Nero. Traian a ajuns primul
în Armeniaî l-a detronat pe regele existent Ji a anexat
regatul la Imperiul roman. Apoi Ji-a îndreptat aten ia către
sud, către Par ia, cucerind Babilonul, Seleucia Ji în final
Ctesiphon, capitala Ameniei, în 116. A continuat să meargă
către sud, către Golfu Persic, a declarat Mesopotamia drept
nouă provincie a imperiului, Ji s-a plâns că e prea bătrân
pentru a-i călca pe urme lui Alexandru cel Mare.
u  
 


3riginar din provincia Baetica din Hispania, ca

Ji Traian, care îi este rudă Ji tutore Ji cu a cărui
nepoată se va căsători, Hadrian îJi începe
cariera în rândurile armatei. Guvernator al
Siriei (din 116/117), Hadrian este adoptat de
către Traian Ji, la insisten ele Plotinei, so ia
acestuia, desemnat pe patul de moarte,
succesor (8 august 117).
Începutul domniei este marcat de "conspira ia
celor patru consulari", soldată cu executarea
lor
A ini iat o serie de reforme în armată Ji justi ie;
arta Ji arhitectura au înflorit în timpul domniei
lui. În capitală este restaurat Panteonul, se
construieJte Mausoleul sau viitorul Castel San
Angelo ± mormântul împăra ilor romani până la
Caracalla. Hadrian a acordat o deosebită
aten ie promovării filosofiei Ji literaturii,
manifestând o pronun ată înclinare pentru
cultura greacă.
Legate de vizitele împăratului în Dacia au loc
două reorganizări administrative ale provinciei,
împăr ită în 119 în Dacia Superior Ji Dacia
Inferior, iar în 123 în Dacia Porolissensis, Dacia
Superior Ji Dacia Inferior.
În anul 132, inten ia lui Hadrian de a înăl a un
templu al lui Iupiter la Ierusalim declanJează
ultima mare răscoală a iudeilor, condusă de
Bar Kohba reprimată în 135.
Hadrian rămâne una dintre cele mai originale
personalită i din galeria principatului.
 
   


 u 

Fiu al consularului Aurelius Fulvus,

Antoninus Pius s-a născut în Italia, la
Lanuvium. A devenit consul în 120 Ji
guvernator al provinciei Asia (134-135). A
fost adoptat de împăratul Hadrian la 25
februarie 138 Ji proclamat succesor la tron,
cu condi ia de a adopta la rândul său, pe
Marcus Aurelius Ji Lucius Aurelius Verus.
Spre deosebire de împăratul Hadrian,
Antoninus Pius nu a părăsit niciodată Italia.
Politica sa internă se caracterizează prin
aten ia acordată administra iei provinciilor,
finan elor statului, jurisdic iei imperiale. Pe
plan extern continuă activitatea de
consolidare a sistemului defensiv al
imperiului. Răscoalele antiromane din
Bretannia, Mauretania, Egipt Ji Iudeea sunt
reprimate de generalii săi. Într-o atmosferă
de liniJte pe plan intern Ji extern,
Antoninus Pius sărbătoreJte în 148 cea de-
a 900-a aniversare a fondării Cetă ii
Eterne. Domnia lui a fost identificată cu
apogeul dinastiei antonine Ji al întregului
principat.
Marc Aureliu preia conducerea imperiului
roman în vremuri dificile, trebuind să facă fa ă
unor amnenin ări din diferite păr i. După ce O

   a fost
reuJeJte să înăbuJe în zona apuseană revoltele împărat roman din 180 până în 192.
Fiu al lui Marcus Aurelius Ji al Faustinei, născut la
unor triburi germanice Ji britanice, este
Roma ("primul moJtenitor al tronului născut în
confruntat în anul 165 cu invazia 
½

a
purpură"), Commodus este ridicat la rang de  

provinciilor orientale ale imperiului.n timp ce
în 166 iar la cel de  (Ji coregent) în 177.
fratele său prin adop iune, Lucius Verus -
Proclamat împărat la moartea tatălui său,
asociat la conducerea imperiului -, suferă
Commodus renun ă la politica ofensivă. Instituie un
înfrângeri dezastruase, încredin area comenzii
regim absolutist, în formele teatrale ale monarhiilor
militare unuor generali capabili, Statius Priscus
orientale. Puterea este exercitată de favori ii săi,
Ji Avidius Cassius, permite romanilor să
Tigidius Perennius Ji M. Aurelius Cleander, apoi de Q.
reprime atacurile par ilor, ocupându-le Ji două
Aemilius Laetus, prefec i ai pretoriului. Cultele
oraJe principale, Seleucia Ji Ctesifona. Triumful
orientale cunosc acum o largă răspândire. La 31
militar este celebrat la Roma, dar legiunile
decembrie 192, cade victimă unei conspira ii de
romane aduc cu ele din orient o teribilă
gineceu, ini iată de Q. Aemilius Laetus, Eclectus Ji de
epidemie de ciumă, cu grave consecin e sociale
Ji economice.În zona Dunăreană, triburile Marcia (amanta împăratului). Cu el se stinge dinastia
germanice Marcomanii Ji Sarma ii amenin ă Antoninilor (96-192).
direct Itali de nord. Marc Aureliu preia direct
conducerea opera iilor militare, care vor dura
mai mult de cinci ani, din 169 până în
175
Œntors la Roma, sărbătoreJte triumful
asupra 



Ji 
½

, iar în 177 îl
asociază pe Commodus la conducerea
imperiului. În anul 180, moare în urma unei
boli infec ioase în oraJul  

.În politica
internă, Marc Aureliu a condus afacerile
imperiului în strânsă colaborare cu Senatul Ji a
ini iat o serie de reforme în problemele
administrative Ji de drept, a construit Jcoli,
spitale Ji orfelinate. Domnia lui Marc Aureliu a
fost marcată de aspre persecu ii ale creJtinilor,
cum a fost cea din 177 la Lugdunum

m Œ 
  

Œ
!" " 
#

 



 

$  
ŒŒŒ

 
% %

 
 
"
 % 
î%  $

"  

m   
  %
$  




 î Œ &
m 
% 
'(