UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Catedra „Transport Auto”

AUTOMOBILE

Tematica si îndrumări metodice

pentru efectuarea lucrărilor de laborator la disciplina

„Bazele construcţiei automobilului”

CHIŞINĂU
2008

2
 În lucrare este analizata metodologia de studiere a construcţiei automobilului pe baza
studierii construcţiei mecanismelor şi sistemelor automobilului utilizând literatura de specialitate,
machetele-model, standuri şi pe studierea practica cu lucrări de demontare-montare şi reglare a
mecanismelor şi sistemelor în parte, după literatura de specialitate.

Lucrarea data este destinată studenţilor instituţiilor superioare de învăţământ, care studiază
la specialităţile cu profilul transporturi.

Autori: Vladimir Poroseatcovschi, conf. univ., dr.

Igor Rotaru, lect. sup. univ.,
Vasile Popa, lect. univ.

3
 CERINŢE GENERALE

Lucrările de laborator pe disciplina „Bazele construcţiei automobilului” se efectuează cu

scopul studierii practice a studenţilor construcţiei generale, principiilor de funcţionare a
automobilelor, agregatelor şi subansamblurilor, parametrilor constructive şi de exploatare,
materialelor, defectelor principale, indicii şi metodelor de depistare.
Lucrările de laborator se efectuează în laboratoarele specializate ale catedrei “Transport
auto”, şi de asemenea la întreprinderile de transport auto – filialele catedrei. Îndeplinirea lucrărilor
de laborator prevede studierea construcţiei automobilului şi a părţilor componente după planşe,
standuri, modele de machete, mecanisme şi sisteme reale aflate în laborator, îndeplinirea lucrărilor
de demontare-montare şi de control-reglare a diferitor mecanisme şi sisteme. În calitate de
instrument se folosesc seturi de chei de lăcătuşărie, chei dinamometrie, spioni şi alte utilaje tehnice.
La efectuarea lucrărilor de laborator separate la întreprinderile de transport auto filialele catedrei se
poate de folosit baza tehnico – materială a întreprinderii de transport.
Fiecare lucrare de laborator se efectuează după ascultarea ciclului de lecţii pe tema lucrării
de laborator. Înainte de începerea lucrărilor de laborator studenţii trebuie să treacă instructajul
general pe tehnica securităţii, iar la îndeplinirea lucrării de laborator concrete instructajul la locul de
lucru. În timpul lucrărilor de laborator studenţii trebuie sa îndeplinească următoarele reguli pe
tehnica securităţii:
1. Studentul poate sa înceapă lucrările de laborator daca a trecut instructajul înainte de
începerea lucrului.
2. Trebuie sa cunoască locul amplasării în laborator a utilajului de stingere a incendiilor,
locul de întrerupere a energiei electrice, trusa medicală şi de asemenea să poată să se folosească de
ele.
3. În situaţii de avarie să poată acorda primul ajutor medical persoanelor rănite sau traumate
şi la necesitate sa cheme medicul sau asistenta medicală.
4. Lucrările de demontare-montare şi de control-reglare trebuie efectuate numai cu
instrumente în stare buna de funcţionare şi să fie folosite numai în scopuri directe.
5. Sa controleze ca cheile sa corespunda mărimilor piuliţelor şi şuruburilor. Ele nu trebuie sa
aibă crăpaturi sau defecte.
6. La folosirea instrumentelor electrice sa se convingă ca nu are defecte şi e asigurat cu priza
de pământ. În timpul lucrului să folosească mănuşi de cauciuc sau covoraş de cauciuc.
7. După efectuarea lucrării de laborator să facă ordine la locul de lucru. La fiecare lucrare de
laborator îndeplinita studentul trebuie sa întocmească o dare de seamă în scris sau culeasă la
calculator după forma primita şi s-o susţină.

4
 Darea de seama pe lucrarea de laborator se efectuează în format A4 cu foaie de titlu după
forma primita. Pe foaia de titlu trebuie sa fie denumirea universitarii, facultatea, catedra, numărul şi
denumirea lucrării de laborator, sa fie indicate numele, prenumele, patronimicul, grupa, codul
(pentru studenţii f/r) şi data îndeplinirii lucrării de laborator. Foaia de titlu şi celelalte foi din darea
de seama trebuie sa fie cu chenar.
Darea de seama trebuie să conţină următoarele compartimente:
1. Numărul si denumirea lucrării de laborator, timpul de efectuare.
2. Scopul lucrării de laborator.
3. Utilajul şi instrumentele necesare.
4. Conţinutul pe scurt a lucrării de laborator cu prezentarea schemelor necesare, fotografiilor
şi desenelor, copiilor xerox a diferitor părţi componente ale agregatelor şi mecanismelor,
materialele folosite şi parametrii de reglare.
5. Concluzii.
6. Bibliografia.

5
 1. LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 1

CONSTRUCŢIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIELĂ – MANIVELĂ ŞI DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR

Scopul lucrării: Studierea construcţiei motorului, construcţia mecanismului biela-manivela

şi de distribuite a gazelor, principiul de funcţionare, particularităţile constructive şi reglările.
Timpul de efectuare – conform planului de studiu.
Utilaj şi echipament: Planşe de studii, machete de motoare pentru studii, standuri, piese şi
îmbinări a mecanismelor bielă-manivelă şi de distribuţie a gazelor, set de instrument a lăcătuşului.

Metodologia de îndeplinire a lucrării de laborator

Lucrarea de laborator prevede studierea construcţiei generale a motorului, construcţia
mecanismelor bielă-manivelă şi de distribuţie a gazelor, ordinii de demontare – montare a
motorului, reglarea jocurilor termice a mecanismului biela-manivela.

1.1. Construcţia generala a motorului

La studierea construcţiei generale a motorului, folosind cărţi şi materiale ilustrative,
machete, standuri, planşe si de asemenea baza materiala a unitarii de transport, filiala catedrei.
Trebuie să cunoască şi să poată da răspuns în scris în darea de seamă la lucrarea de laborator la
următoarele întrebări:
1. Din care mecanisme şi sisteme este alcătuit un motor cu ardere internă şi care este
destinaţia acestor mecanisme si sisteme?
2. Ce înseamnă noţiunea de „puterea motorului”, care este diferenţa dintre „puterea indicată”
şi „puterea efectivă”? E necesar de desenat diagrama indicată şi caracteristica exterioară de turaţie a
motorului şi de explicat destinaţia lor.
3. E necesar de dat noţiunea de: Punct mort superior (PMS), Punct mort inferior (PMI),
cursa pistonului, volumul de lucru şi volumul total al cilindrului, volumul camerei de ardere, ciclul
de lucru al motorului, timpii de lucru a motorului, grad de comprimare şi ordinea de funcţionare a
cilindrilor motorului.
4. De indicat, care din mecanismele şi sistemele adăugătoare pot fi instalate pe motor şi care
este destinaţia lor. În ce mod se fixează motorul pe automobil şi ce este prevăzut pentru evitarea
deplasării longitudinale a motorului?
5. De descris ciclul de funcţionare a motorului cu ardere interna în patru timpi cu aprindere
prin scânteie (MAS) şi prin compresie (MAC), de descris parametrii generali a timpilor şi variantele
posibile de funcţionare a cilindrilor motoarelor cu patru, şase şi opt cilindri.

6
 6. De desenat schemele de funcţionale ale motorului cu turbină şi motorului cu piston
rotativ, de descris principiul de funcţionare.

1.2. Mecanismul bielă - manivelă

1. Destinaţia, construcţia generala a mecanismului bielă – manivelă, scheme constructive a
mecanismului bielă – manivelă pentru motoarele în linie, în V, orizontale şi opozite (boxer).
2. Părţile fixe ale mecanismului bielă - manivelă: blocul motor, chiulasa şi cămaşa
cilindrilor. Construcţia, particularităţi constructive şi materiale. Tipurile camerelor de ardere,
avantaje şi dezavantaje.
3. Părţile mobile ale mecanismului bielă - manivelă: pistoanele, segmenţii, inele de
fixare, bolţuri, biele, cuzineţi, arborele cotit şi volantul. Destinaţia, construcţia, particularităţi
constructive şi materiale.
4. Cerinţe la selectarea pistoanelor, segmenţilor, bolţurilor, bielelor, arborelui cotit şi a
volantului, metode de montare.
5. Indicii de defectare a mecanismului bielă - manivelă, punctele de control şi diagnosticarea
defectelor mecanismului bielă - manivelă.

1.3. Mecanismul de distribuţie a gazelor

1. Destinaţia, construcţia generala şi particularităţile constructive ale mecanismului de
distribuţie a gazelor pentru MAS şi MAC.
2. Acţionarea mecanismului de distribuţie a gazelor: prin roţi dinţate, prin lanţ şi prin
curea. Construcţia, particularităţi constructive, avantaje şi dezavantaje.
3. Arbori de distribuţie, destinaţia, elemente constructive ale arborilor de distribuţie: fuse
de sprijin, came, excentrici, roţi dinţate, dispozitive de fixare axială a arborelui cu came.
Construcţia, materiale, deosebiri constructive ale arborilor de distribuţie a automobilelor moderne.
4. Mecanismul cu supape: supapa, locaşul supapei, arcurile, dispozitive de rotire a supapei
in locaş. Construcţii, materiale, scheme de dispozitive de rotire a supapelor de evacuare.
5. Dispozitive şi metode de reglare a jocului termic al supapei, construcţia şi principiul de
funcţionare a tacheţilor hidraulici.
6. Defectele principale ale mecanismului de distribuţie a gazelor, indiciile şi metode de
depistare.

1.4. Partea practica a lucrării de laborator

Partea practica a lucrării de laborator include efectuarea lucrărilor de demontare-montare şi
de control-măsurare la mecanismele bielă-manivelă şi de distribuţie a gazelor. La efectuarea
lucrărilor practice a lucrării de laborator trebuie de efectuat:

7
 1. De demontat şi de montat chiulasa blocului motor, de scos sau de aşezat arborele cotit.
2. De reglat jocul termic al supapelor.
Notă: Partea practica a lucrării de laborator e de dorit de efectuat după posibilitate la
întreprinderile de transport auto.

1.5. Conţinutul dării de seamă

Darea de seamă a lucrării de laborator se întocmeşte în conformitate cu cerinţele de mai sus.
În conţinutul dării de seamă este necesar de răspuns din puncte 1.1, 1.2, 1.3 la trei întrebări după
alegerea profesorului. Punctul 1.4, partea practica a lucrării de laborator, este necesar de descris
complect cu descrierea tehnologiei lucrărilor de demontare – montare şi control – reglare.

Bibliografie
1. Gh. Frăţila şi altii, AUTOMOBILE. Cunoaştere, întreţinere şi exploatare. Editura
Didactica şi Pedagogica, Bucureşti 2008, pag. 455.
2. Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, St. Samoilă Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi reparare.
Editura Didactică şi Pedagogică., Bucureşti, 2001.
3. N.N. Vişneacov, V.N. Ostrovţev i dr. Avtomobili (Osnovî construcţii), M.:
Maşinostroenie, 1986.
4. E.V. Mihailovschii, K.B. Serebreacov, E.Ia. Tur. Ustroistvo avtomobilea, M.:
Maşinostroenie, 1985.
5. Îndrumar de laborator

8
 LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 2
SISTEMELE DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU BENZINA ŞI GAZ

Scopul lucrării: Studierea construcţiei, principiului de funcţionare, demontarea-montarea

carburatoarelor şi pompelor de benzină, reglările dispozitivelor sistemelor de alimentare a
motoarelorcu benzină şi gaz.
Timpul de efectuare – conform planului de studiu.
Utilaj şi echipament: Planşe de studii, standuri, machete, ansambluri şi subansamblurilor
sistemelor de alimentare a motoarelor cu benzina şi gaz.

Metodologia de îndeplinire a lucrării de laborator

Lucrarea de laborator prevede studierea construcţiei generale şi principiul de funcţionare a
sistemului de alimentare cu carburator, sistemului de alimentare cu injecţie de benzină şi sistemului
de alimentare cu gaz. Partea practică a lucrării de laborator prevede îndeplinirea lucrărilor de
reglare a nivelului combustibilului în camera de nivel a carburatorului şi reglarea turaţiilor mersului
în gol a arborelui cotit.

2.1. Sistemul de alimentare a motorului cu carburator

1. Construcţia şi părţile componente ale sistemului de alimentare cu carburator. Destinaţia,
principiul de funcţionare şi elementele componente ale sistemului de alimentare a motorului cu
carburator.
2. Rezervorul, filtrele cu combustibil, pompele de combustibil. Destinaţia, construcţia,
principiul de funcţionare, particularităţile constructive, metode de amplasare pe automobil.
3. Carburatorul. Destinaţia, construcţia generală a carburatorului, construcţia sistemului de
pornire, mersului în gol, sistemului principal de dozare, economizorului şi a pompei de acceleraţie.
4. Filtrele de aer, colectorul (galeriile) de admisie şi evacuare, tobele de eşapament.
Destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare.
5. Defectele principale ale sistemului de alimentare cu carburator, indicii şi metode de
depistare.

2.2. Sistemul de alimentare a motorului cu injecţie de benzină

1. Construcţia şi părţile componente ale sistemului de alimentare cu injecţie de benzină.
Destinaţia, principiul de funcţionare şi elementele componente ale sistemului de alimentare a
motorului cu injecţie de benzină.
2. Pompa de combustibil electrica. Destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare.
Metode de amplasare a pompei de benzină.

9
 3. Dozatoare – distribuitoare, reglatoarele de presiune, debitmetrul de aer. Destinaţia,
construcţia şi principiul de funcţionare.
4. Injectorul electromagnetic. Destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare.
5. Catalizatorul, traductorul de oxigen (sonda λ ). Destinaţia, principiul de funcţionare şi
construcţia dispozitivelor moderne.
6. Construcţia generală şi principiul de funcţionare a sistemului de injecţie «L - Jetronic».
7. Construcţia generală şi principiul de funcţionare a sistemului de injecţie «Motronic».

2.3. Sistemul de alimentare a motorului cu gaz

1. Construcţia şi părţile componente ale sistemului de alimentare a motorului cu gaz.
Destinaţia, principiul de funcţionare şi elementele componente ale sistemului de alimentare a
motorului cu gaz.
2. Rezervoare pentru gaz lichefiat şi gaz comprimat, reductoarele de presiune înalta,
conductele de gaz. Destinaţia, construcţia, principiul de funcţionare.
3. Reductoare de gaz de presiune joasă, destinaţia, construcţia, principiul de funcţionare.
Construcţii moderne de reductoare de gaz de presiune joasă.
4. Amestecătoarele de gaz, carburatoarele – amestecătoare, destinaţia, construcţia şi
funcţionarea.
5. Sistemul de alimentare gazo-diesel, construcţia, principiul de funcţionare, destinaţia,
elementele componente ale sistemului de alimentare gazo-diesel.
6. Defectele principale ale sistemului de alimentare cu gaz, indicii şi metode de depistare.

2.4. Partea practică a lucrării de laborator

Partea practica a lucrării de laborator include: controlul şi reglarea nivelului combustibilului
în camera de nivel a carburatorului, reglarea turaţiilor mersului în gol a arborelui cotit.
Controlul nivelului combustibilului în camera de nivel se efectuează în dependenţă de
construcţia carburatorului, după marcajul de pe fereastra de control, cu ajutorul dopului de control
sau după distanţa de control de la partea superioară a capacului carburatorului până la plută.
Reglarea turaţiilor mersului în gol se efectuează la motorul încălzit cu ajutorul şuruburilor de
reglare a cantităţii şi calităţii amestecului carburant. Înaintea începerii reglărilor este necesar cu
ajutorul şurubului de reglare a cantităţii de instalat turaţiile minime stabile în diapazonul de 800 –
900 rot/min.
După aceasta cu ajutorul şurubului reglării calităţii se ridica turaţiile până la turaţiile maxime
posibile, apoi cu şurubul reglării cantităţii se micşorează turaţiile până la diapazonul de 800 – 900
rot/min. Operaţiile de reglare se repetă de 2-3 ori până la obţinerea lucrului stabil a motorului la
mersul în gol la rotirea şurubului de reglare a calităţii.

10
 1.5. Conţinutul dării de seamă
La efectuarea lucrării de laborator, studentul trebuie sa cunoască răspunsul la toate
întrebările la punctele 2.1 –2.3 şi să poată sa efectueze partea practica a lucrării de laborator,
descrisa în punctual 2.4. Darea de seamă a lucrării de laborator se întocmeşte în conformitate cu
cerinţele de mai sus. În conţinutul dării de seamă este necesar de răspuns din puncte 2.1, 2.2, 2.3 la
trei întrebări după alegerea profesorului. Punctul 2.4, partea practica a lucrării de laborator, este
necesar de descris complect cu descrierea tehnologiei lucrărilor de control – reglare. Toate
răspunsurile se complectează cu scheme, desene şi materiale normative referitor la reglările
necesare.

Bibliografie
2. Gh. Frăţila şi altii, AUTOMOBILE. Cunoaştere, întreţinere şi exploatare. Editura
Didactica şi Pedagogica, Bucureşti 2008, pag. 455.
2. Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, St. Samoilă Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi reparare.
Editura Didactică şi Pedagogică., Bucureşti, 2001.
3. N.N. Vişneacov, V.N. Ostrovţev i dr. Avtomobili (Osnovî construcţii), M.:
Maşinostroenie, 1986.
4. E.V. Mihailovschii, K.B. Serebreacov, E.Ia. Tur. Ustroistvo avtomobilea, M.:
Maşinostroenie, 1985.
5. Îndrumar de laborator

11
 LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 3

SISTEMUL DE ALIMENTARE A MOTOARELOR DIESEL

Scopul lucrării: Studierea construcţiei generale a sistemului de alimentare, principiul de

funcţionare, particularităţile constructive şi principalele reglări ale pompei de injecţie de presiune
înaltă.
Timpul de efectuare – conform planului de studiu.
Utilaj şi echipament: Planşe de studii, standuri, machete, agregate şi subansambluri ale
sistemului de alimentare a motorului diesel, cărţi şi conspecte.

Metodologia de îndeplinire a lucrării de laborator

Lucrarea de laborator prevede studierea construcţiei generale, principiului de lucru,
destinaţia părţilor componente ale sistemului de alimentare a motorului diesel. Metode de eliminare
a aerului din sistemul de alimentare diesel.
1. Construcţia generala a sistemului de alimentare a motorului diesel. Elementele
componente ale sistemului de alimentare diesel, sarcinile şi principiul de funcţionare.
2. Rezervoarele de combustibil, filtrele de combustibil, pompele de combustibil şi
conductele sistemului de alimentare diesel. Destinaţia, construcţia, scheme constructive, principiul
de funcţionare.
3. Pompele de injecţie de presiune înaltă în linie, în V şi pompe de tip distribuitor.
Destinaţia, scheme constructive, principiul de funcţionare, avantajele construcţiei, punctele şi
metodele de reglare.
4. Pompa de injecţie de presiune înalta, secţiunea pompei. Construcţia, principiul de
funcţionare, schemele constructive ale secţiei pompei la diferite regimuri: închisă, de pompare
minimală şi maximală combustibilului.
5. Injectoare, destinaţia, construcţia generală şi principiul de funcţionare. Pompele-injector.
Particularităţile constructive şi principiul de funcţionare.
6. Defectele principale ale sistemului de alimentare cu motorină, indicii şi metode de
depistare.

3.1. Partea practica a lucrării de laborator

În partea practică a lucrării de laborator se prevede îndeplinirea lucrărilor de înlăturare a
aerului din sistemul de alimentare cu motorină de la rezervor până la pompa de injecţie de presiune
înaltă. Lucrarea e raţional de efectuat la întreprinderile de transport auto. Pentru îndeplinirea lucrării
este necesar un automobil cu motor diesel în stare de funcţiune.

12
 Pentru înlăturarea aerului din sistemul de alimentare diesel, la motorul oprit, se deşurubează
ştuţul, care uneşte rezervorul cu pompa de injecţie de presiune înaltă. Capătul liber al ştuţului se
cufundă intr-un vas cu motorină, apoi cu ajutorul pompei cu acţionare manuală se efectuează
pomparea combustibilului şi după jetul de combustibil se analizează prezenţa sau lipsa bulelor de
aer în combustibil.

3.2. Conţinutul dării de seama

La efectuarea lucrării de laborator studentul trebuie sa cunoască toate răspunsurile la

întrebările teoretice ale lucrării de laborator. Darea de seamă a lucrării de laborator se întocmeşte în
conformitate cu cerinţele de mai sus. În conţinutul dării de seamă este necesar de răspuns la trei
întrebări după alegerea profesorului cu prezentarea schemelor şi desenelor elementelor şi părţilor
componente ale sistemului de alimentare cu motorina. Partea practica trebuie sa fie prezentată în
darea de seamă cu prezentarea schemei şi descrierii tehnologiei de înlăturare a aerului din sistemul
de alimentare cu motorina.

Bibliografie
3. Gh. Frăţila şi altii, AUTOMOBILE. Cunoaştere, întreţinere şi exploatare. Editura
Didactica şi Pedagogica, Bucureşti 2008, pag. 455.
2. Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, St. Samoilă Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi reparare.
Editura Didactică şi Pedagogică., Bucureşti, 2001.
3. N.N. Vişneacov, V.N. Ostrovţev i dr. Avtomobili (Osnovî construcţii), M.:
Maşinostroenie, 1986.
4. E.V. Mihailovschii, K.B. Serebreacov, E.Ia. Tur. Ustroistvo avtomobilea, M.:
Maşinostroenie, 1985.
5. Îndrumar de laborator

13
 LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 4
SISTEMUL DE APRINDERE

Scopul lucrării: Studierea sistemelor de aprindere, construcţia generală şi principiul de

funcţionare, construcţia şi funcţionarea elementelor sistemului de aprindere (bobinele de inducţie,
ruptor - distribuitoarele, traductoarele - distribuitoare fără contacte, bujiilor de aprindere şi altele),
de efectuat instalarea momentului de aprindere.
Timpul de efectuare – conform planului de studiu.
Utilaj şi echipament: Planşe de studii, standuri, machete ale sistemului de aprindere şi
elementele lui, spion de control, şurubelniţă şi set de chei.

Metodologia de îndeplinire a lucrării de laborator

Lucrarea de laborator prevede studierea construcţiei şi principiului de funcţionare a diferitor
sisteme de aprindere, îndeplinirea lucrului practic la instalarea momentului de aprindere la
automobil. Studierea sistemului de aprindere este necesar de îndeplinit pe exemplul studierii
sistemului de aprindere cu contacte şi tranzistoare şi sistemului de aprindere fără contacte. Se
prevede de asemenea şi studierea diferitor elemente ale sistemului de aprindere. Lucrarea de
asemenea prevede deprinderea practică de instalare a momentului de aprindere la automobil.

4.1. Construcţia generala a sistemului de aprindere

1. Destinaţia, construcţia generala şi principiul de funcţionare a sistemului de aprindere.
Părţile componente ale sistemului de aprindere: bateria de acumulatoare, bobina de inducţie, ruptor-
distribuitorul, bujiile de aprindere, firele de tensiune înaltă. Destinaţia, construcţia şi funcţionarea.
2. Sistemul de aprindere cu contacte şi tranzistoare: construcţia generala, principiul de
funcţionare, avantaje şi dezavantaje.
3. Comutator cu tranzistor, destinaţia, construcţia, funcţionarea, circuitul de tensiune joasă şi
înaltă, metoda de protejare a comutatorului cu tranzistor.
4. Sistema de aprindere fără contacte, construcţia generala, principiul de funcţionare şi
avantajele.
5. Comutatorul cu transistor a sistemului de aprindere fără contacte, construcţia, principiul
de funcţionare, circuitul de tensiune joasa şi înaltă.
6. Ruptor-distribuitorul. Destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare. Reglatoarele
centrifuge şi vacuumatice a unghiului de avans la aprindere, destinaţia şi principiul de funcţionare.
7. Ruptor - distribuitor cu traductor magnetoelectric: construcţia, principiul de funcţionare şi
avantaje.
8. Ruptor - distribuitor cu traductor Hall: construcţia, principiul de funcţionare şi avantajele.

14
 4.2. Partea practica a lucrării de laborator
Instalarea unghiului de avans la aprindere
Ordinea de îndeplinire a lucrării:
1. Pe motor de deşurubat bujia primului cilindru şi de pus în locul ei un dop.
2. De rotit arborele cotit până la începutul timpului de comprimare la primul cilindru, asta va
aduce la aruncarea dopului din orificiul bujiei.
3. Rotind în continuare arborele cotit de instalat primul piston în punctual mort superior, se
efectuează prin suprapunerea marcajelor de pe roata de curea şi marcajul de pe blocul motor.
4. De slăbit fixarea corpului ruptor-distribuitorului şi de rotit până la dezunirea contactelor.
Pentru controlul momentului de dezunire a contactelor e necesar de folosit un indicator cu bec.
5. De verificat jocul între contactele ruptorului şi la necesitate de reglat.
6. De fixat corpul ruptor – distribuitorului, de pus rotorul la loc şi de fixat capacul
distribuitorului.
7. De unit firele de tensiune înalta la bujiile motorului.
8. De verificat eficacitatea instalării momentului de aprindere pe automobil. Pentru aceasta
de pornit motorul, de încălzit şi brusc de mărit turaţiile apoi la fel de micşorat, şi de convins de lipsa
sunetelor de detonaţie şi lucrul stabil al motorului. Daca se aud sunetele detonatei, este necesar de
rotit corpul ruptorului în direcţia de rotaţie a rotorului, iar apoi de repetat controlul funcţionării
motorului.
9. De oprit motorul, şi de pus la loc instrumentele folosite.

4.3. Conţinutul dării de seama

La efectuarea lucrării de laborator studentul trebuie sa cunoască toate răspunsurile la
întrebările teoretice ale lucrării de laborator. Darea de seamă a lucrării de laborator se întocmeşte în
conformitate cu cerinţele de mai sus. În conţinutul dării de seamă este necesar de răspuns la trei
întrebări după alegerea profesorului cu prezentarea schemelor şi desenelor elementelor şi părţilor
componente ale sistemului de aprindere.

Bibliografie
4. Gh. Frăţila şi altii, AUTOMOBILE. Cunoaştere, întreţinere şi exploatare. Editura
Didactica şi Pedagogica, Bucureşti 2008, pag. 455.
2. Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, St. Samoilă Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi reparare.
Editura Didactică şi Pedagogică., Bucureşti, 2001.
3. N.N. Vişneacov, V.N. Ostrovţev i dr. Avtomobili (Osnovî construcţii), M.:
Maşinostroenie, 1986.
4. E.V. Mihailovschii, K.B. Serebreacov, E.Ia. Tur. Ustroistvo avtomobilea, M.:
Maşinostroenie, 1985.
5. Îndrumar de laborator

15
 LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 5
TRANSMISIA AUTOMOBILULUI

Scopul lucrării: Studierea schemelor constructive şi principiul de funcţionare a diferitor

tipuri de transmisii pentru automobile, de asemenea studierea construcţiilor transmisiilor mecanice
şi a agregatelor care intra în componenţă (ambreiajul, cutia de viteze, reductorul distribuitor,
transmisia cardanică, transmisia principală, diferenţialul, semiaxele. )
Timpul de efectuare – conform planului de studiu.
Utilaj şi echipament: Planşe de studii, standuri şi machete ale agregatelor transmisiei
mecanice, cărţi si material ilustrativ, set de instrumente ale lăcătuşului.

Metodologia de îndeplinire a lucrării de laborator

Lucrarea de laborator prevede studierea construcţiei transmisiei mecanice, schemelor
constructive şi principiul de funcţionare a diferitor tipuri de transmisii care se folosesc la
automobile, şi de asemenea îndeplinirea părţii practice a lucrării care constă în reglarea cursei libere
a pedalei ambreiajului, scoaterea şi montarea transmisie principale.

5.1. Tipurile de transmisii la automobile

1. Transmisii mecanice. Destinaţia, construcţia generala, principiul de funcţionare, avantaje.
2. Transmisii hidraulice (hidrostatice şi hidrodinamice). Destinaţia, construcţia generală,
principiul de funcţionare şi utilizarea lor.
3. Transmisii electrice. Destinaţia, construcţia generala, principiul de funcţionare, avantaje şi
specificul construcţiei motor - roata.
4. Transmisii hidromecanice combinate. Specificul construcţiei, principiul de funcţionare şi
avantaje.

5.2. Ambreiajele mecanice

1. Mecanismele de acţionare mecanice şi hidraulice ale ambreiajelor. Construcţia generală,
principiul de funcţionare. Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului. Amplificatoarele
pneumatice şi hidropneumatice ale mecanismului de acţionare a ambreiajului, construcţia şi
principiul de funcţionare.
2. Ambreiajului cu un disc. Construcţia şi principiul de funcţionare. Particularităţile
constructive ale ambreiajului.
3. Ambreiajele mecanice cu două discuri. Construcţia şi principiul de funcţionare.

16
 5.3. Cutiile de viteze în trepte
1. Construcţia generală şi principiul de funcţionare a cutiei de viteze mecanice în trepte.
Reductoarele distribuitoare şi divizorul. Destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare.
2. Sincronizatoarele. Destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare a sincronizatoarelor.
3. Dispozitivele de fixare şi blocare a treptelor cutiei de viteze. Dirijarea cu schimbarea
treptelor cutiilor de viteze.

5.4. Transmisiile principale şi diferenţialul

1. Transmisia principală hipoidala. Destinaţia, construcţia şi particularităţile constructive ale
transmisiilor hipoidale.
2. Transmisia principală dublă. Construcţia, principiul de funcţionare, metode de reglare a
angrenajului roţilor dinţate a transmisiilor principale duble.
3. Diferenţialele simetrice. Destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare. Diferenţialele
cu dispozitiv de blocare, construcţia dispozitivelor de blocare.
4. Semiaxele semi-descărcate, total descărcate şi la ¾ descărcate. Destinaţia, forţele care
solicită semiaxele.
5. Butucirile roţilor. Destinaţia, construcţia şi metode de reglare a rulmenţilor.

5.5. Partea practica a lucrării de laborator

La îndeplinirea lucrării de laborator este necesar de efectuat reglarea cursei libere a pedalei
ambreiajului. Pentru aceasta preventiv se verifică cu ajutorul riglei sau şablonului cursa libera reală
a pedalei de acţionare a ambreiajului şi apoi se începe procedura de reglare. În afară de acesta, este
necesar de studiat metodologia de demontare a transmisiei principale duble şi montarea lui în
carterul transmisiei principale.

5.6. Conţinutul darii de seamă

La efectuarea lucrării de laborator studentul trebuie sa cunoască toate răspunsurile la
întrebările teoretice ale lucrării de laborator. Darea de seamă a lucrării de laborator se întocmeşte în
conformitate cu cerinţele de mai sus. În conţinutul dării de seamă este necesar de răspuns la trei
întrebări după alegerea profesorului cu prezentarea schemelor şi desenelor elementelor şi părţilor
componente ale transmisiei. În darea de seamă este necesar de descris metodologia de îndeplinire a
părţii practice a lucrării de laborator şi de prezentat desenele.

Bibliografie
1. Gh. Frăţila şi altii, AUTOMOBILE. Cunoaştere, întreţinere şi exploatare. Editura
Didactica şi Pedagogica, Bucureşti 2008, pag. 455.

17
 2. Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, St. Samoilă Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi reparare.
Editura Didactică şi Pedagogică., Bucureşti, 2001.
3. N.N. Vişneacov, V.N. Ostrovţev i dr. Avtomobili (Osnovî construcţii), M.:
Maşinostroenie, 1986.
4. E.V. Mihailovschii, K.B. Serebreacov, E.Ia. Tur. Ustroistvo avtomobilea, M.:
Maşinostroenie, 1985.
5. Îndrumar de laborator

18
 LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 6
SISTEMUL DE FRINARE

Scopul lucrării: Studierea destinaţiei, construcţiei, principiului de funcţionare şi

metodologia de reglare a mecanismelor de frânare.
Timpul de efectuare – conform planului de studiu.
Utilaj şi echipament: Cărţi, material ilustrativ, standuri şi mecanisme ale sistemului de
frânare, aparataj de control şi set de instrumente.

Metodologia de îndeplinire a lucrării de laborator

Folosind planşe şi standuri, cărţi şi materialele ilustrative, mecanisme şi părţi componente
ale sistemului de frânare, este necesar de studiat construcţia generală a sistemului de frânare,
destinaţia părţilor componente, amplasarea lor pe automobil.
O atenţie deosebită trebuie de acordat studierii dispozitivelor, care măresc eficacitatea
frânelor: regulatoarele forţelor de frânare şi sistemele de antiblocare a frânelor roţilor. În partea
practică a lucrării de laborator este necesar de studiat metodologia de reglare a jocului liber a
pedalei de frânare şi reglarea jocului între saboţi şi tambur a mecanismului de frânare.

6.1. Sistemele de frânare cu acţionare hidraulică

1. Construcţia generala a sistemului de frânare cu acţionare hidraulică, principiul de lucru.
Destinaţia părţilor componente ale sistemului de frânare cu acţionare hidraulică.
2. Cilindrul principal de frână. Construcţia, principiul de funcţionare, construcţii cilindrului
principal de frână cu doua contururi, principiul de funcţionare.
3. Cilindri receptori, construcţia, principiul de funcţionare, reglarea automată a jocului dintre
sabot şi tambur.
4. Mecanismele de frânare, construcţia, metode de instalare a saboţilor de frână.
5. Reglatoarele forţelor de frânare, destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare.
6. Amplificatoare vacuumatice şi hidrovacuumatice ale frânelor, destinaţia, construcţia şi
principiul de funcţionare.
7. Dispozitivele de antiblocare a frânelor roţilor (ABS), destinaţia, construcţia, principiul de
funcţionare şi eficacitatea.

6.2. Sistemele de frânare cu acţionare pneumatică

1. Construcţia generala, principiul de funcţionare a sistemului de frânare pneumatic.
Destinaţia, construcţia generală a sistemului de frânare pneumatic. Destinaţia şi construcţia generală
a parţilor componente ale sistemului de frânare pneumatic (compresorul, rezervoare de aer,

19
camerele de frânare, acumulatoarele de energie cu arc, reglatoarele forţelor de frânare, conductele
sistemului de frânare).
2. Sistemele cu mai multe contururi, componente şi scheme ale sistemelor cu mai multe
contururi, destinaţia fiecărui contur, părţile componente ale conturului, construcţia lor şi principiul
de frânare.
3. Compresorul: destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare. Reglatoare de presiune şi
dispozitivele de siguranţă a compresorului. Destinaţia şi principiul de funcţionare.
4. Rezervoare de aer, supapele de presiune. Destinaţia, construcţia şi condiţiile de
exploatare.
5. Robinetele de frână. Destinaţia, construcţia, principiul de frânare si particularităţile
constructive a robinetelor de frânare la sistemele moderne.
6. Camerele de frânare, acumulatoarele de energie cu arc. Destinaţia, construcţia şi
principiul de funcţionare.
7. Frâna de motor. Destinaţia, construcţia şi principiul de lucru.
8. Reglatoarele forţelor de frânare a sistemelor pneumatic. Particularităţile constructive şi
principiul de lucru.
9. Frâna de staţionare (de mină). Destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare.

6.3. Partea practica a lucrării de laborator

Partea practica a lucrării de laborator prevede reglarea jocului între sabot şi tambur.
Reglarea este raţional de efectuat la mecanismul de frânare pneumatic.

6.4. Conţinutul dării de seama

La efectuarea lucrării de laborator studentul trebuie sa cunoască răspunsurile la întrebările
teoretice ale lucrării de laborator din punctele 6.1 – 6.2. Darea de seamă a lucrării de laborator se
întocmeşte în conformitate cu cerinţele de mai sus. În conţinutul dării de seamă este necesar de
răspuns la trei întrebări după alegerea profesorului cu prezentarea schemelor şi desenelor
elementelor şi părţilor componente ale sistemului de frânare. În darea de seamă este necesar de
descris metodologia de îndeplinire a părţii practice a lucrării de laborator şi de prezentat desenele.

Bibliografie
1. Gh. Frăţila şi altii, AUTOMOBILE. Cunoaştere, întreţinere şi exploatare. Editura
Didactica şi Pedagogica, Bucureşti 2008, pag. 455.
2. Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, St. Samoilă Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi reparare.
Editura Didactică şi Pedagogică., Bucureşti, 2001.
3. N.N. Vişneacov, V.N. Ostrovţev i dr. Avtomobili (Osnovî construcţii), M.:
Maşinostroenie, 1986.
20
 4. E.V. Mihailovschii, K.B. Serebreacov, E.Ia. Tur. Ustroistvo avtomobilea, M.:
Maşinostroenie, 1985.
5. Îndrumar de laborator

21
 LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 7
SISTEMUL DE DIRECŢIE

Scopul lucrării: De studiat destinaţia, construcţia, principiul de funcţionare si principalele

reglări ale sistemului de direcţie.
Timpul de efectuare – conform planului de studiu.
Utilaj şi echipament: Cărţi, material ilustrativ, planşe, standuri, dispozitiv de măsurare a
jocului liber al volanului, set de instrumente.

Metodologia de îndeplinire a lucrării de laborator

La îndeplinirea lucrării de laborator studentul trebuie sa studieze construcţia sistemelor de
direcţie, sa îndeplinească darea de seama în scris în conformitate cu cerinţele indicate în îndrumările
metodice, se efectueze partea practica a lucrării de laborator, metodica de îndeplinire o va prezenta
în darea de seamă. În darea de seamă, în scris este necesar de adus schemele necesare, copiile
schemelor sistemelor de direcţie, pieselor, agregatelor, mecanismelor de direcţie şi
amplificatoarelor sistemului de direcţie.

7.1. Construcţia generală şi principiul de funcţionare a sistemului de direcţie

1. Construcţia generală şi principiul de funcţionare a sistemului de direcţie. Părţile

componente ale sistemului de direcţie, destinaţia lor şi amplasarea pe automobil. Sarcina
funcţională a părţilor componente ale sistemului de direcţie.
2. Trapezul de direcţie, construcţia, principiul de virare a automobilului, rolul trapezului de
direcţie în asigurarea virajului automobilului fără deraparea roţilor de direcţie. Unghiurile de
înclinare a pivoţilor roţilor de direcţie, momentul de stabilizare. Metode de instalare a momentului
de stabilizare la autocamioane şi autoturisme. Unghiurile de convergenţa şi de cădere a roţilor de
direcţie, metode de asigurare şi reglare.
3. Mecanismele de direcţie de tip “melc globoidal şi rolă”, construcţia, principiul de
funcţionare şi metodele de reglare a angrenajului rolă - melc.
4. Mecanismele de direcţie de tip “cremalieră”, construcţia, principiul de funcţionare şi
metodele de reglare a angrenajului.
5. Mecanisme de direcţie de tip “şurub – piuliţă, sector dinţat - cremaliera”, construcţia,
principiul de funcţionare şi metode de reglare a angrenajului.
6. Amplificatoare hidraulice ale sistemului de direcţie, destinaţia, construcţia şi principiul de
funcţionare. Părţile componente şi funcţionarea amplificatoarelor de direcţie.
7. Pompa hidraulica. Construcţia şi principiul de funcţionare.

22
 8. Cilindrii hidraulici şi distribuitorii de tip sertar a amplificatoarelor de direcţie. Destinaţia,
construcţia, principiul de funcţionare. Metode de formare a eforturilor de rezistenta reactiva în
cilindrii hidraulici. Amplificatoare hidraulice integrate şi separate de mecanismul de direcţie.
Particularităţile constructive, metode de montare pe automobil.

7.2. Partea practica a lucrării de laborator

Partea practica a lucrării de laborator presupune controlul jocului liber al şi reglarea
angrenajelor în mecanismele de direcţie.

7.3. Conţinutul dării de seamă

Rezultatul lucrării de laborator este îndeplinirea darii de seama. Darea de seamă a lucrării de
laborator se întocmeşte în conformitate cu cerinţele de mai sus. În darea de seamă fiecare student
trebuie sa dea răspuns la trei întrebări din punctul 7.1 la alegerea profesorului. În afară de aceasta
este necesar de descris metoda de control a jocului liber a volanului, metoda de reglare a
angrenajelor în mecanismele de direcţie şi de adus parametrii de control. La efectuarea dării de
seamă în scris este necesar de prezentat scheme, desene a elementelor şi părţilor componente ale
sistemului de direcţie. La susţinerea lucrării de laborator, studentul trebuie sa cunoască răspunsul la
întrebările din punctele 7.1 – 7.2 şi sa susţină darea de seama.

Bibliografie
1. Gh. Frăţila şi altii, AUTOMOBILE. Cunoaştere, întreţinere şi exploatare. Editura
Didactica şi Pedagogica, Bucureşti 2008, pag. 455.
2. Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, St. Samoilă Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi reparare.
Editura Didactică şi Pedagogică., Bucureşti, 2001.
3. N.N. Vişneacov, V.N. Ostrovţev i dr. Avtomobili (Osnovî construcţii), M.:
Maşinostroenie, 1986.
4. E.V. Mihailovschii, K.B. Serebreacov, E.Ia. Tur. Ustroistvo avtomobilea, M.:
Maşinostroenie, 1985.
5. Îndrumar de laborator

23
 LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 8
PARTEA RULANTĂ

Scopul lucrării: De studiat construcţia cadrelor automobilelor, corpurilor punţilor

conducătoare şi conduse, suspensiilor, roţilor şi anvelopelor, de studiat metoda de reglare a
rulmenţilor butucilor roţilor, montarea - demontarea anvelopelor, cerinţe de securitate.
Timpul de efectuare – conform planului de studiu.

Utilaj şi echipament: Cărţi, material ilustrativ, planşe, standuri, elemente şi mecanisme ale
părţii rulante, aparate de control şi set de instrumente ale lăcătuşului, lopăţele de montare a roţilor,
roata în ansamblu şi plasa de protecţie.

Metodologia de îndeplinire a lucrării de laborator

La efectuarea lucrării de laborator este necesar de studiat construcţia cadrelor automobilelor,
suspensiilor dependente şi independente şi a părţilor componente, corpurilor punţilor conducătoare
şi conduse, butucilor roţilor, construcţia roţilor şi anvelopelor. În partea practică a lucrării de
laborator e necesar de efectuat reglarea jocului rulmenţilor butucilor roţilor cu montarea-
demontarea roţii automobilului.

8.1. Cadrul automobilului

1. Destinaţia, construcţia generală şi particularităţile constructive ale cadrelor
autocamioanelor.
2. Destinaţia şi particularităţile constructive ale cadrelor autoturismelor.

8.2. Suspensia automobilului

1. Suspensia dependentă. Destinaţia, construcţia generală şi principiul de funcţionare. Părţile
componente ale suspensiilor dependente şi destinaţia lor funcţionala.
2. Arcurile în foi. Construcţia, metode de fixare a arcurilor în foi la cadru automobilului.
Arcurile în foi suplimentare. Destinaţia, construcţia.
3. Suspensie cu bare de torsiune. Construcţia, particularităţile funcţionării, avantaje şi
dezavantaje. Metode de transmitere a forţelor de împingere pentru suspensiile cu bare de torsiune.
4. Suspensia independentă cu arcuri. Construcţia generală şi principiul de funcţionare.
Părţile componente ale suspensiilor independente, destinaţia şi funcţionarea.
5. Dispozitive de ghidare, destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare.
6. Amortizoarele. Destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare. Particularităţile
constructive ale amortizoarelor cu singură acţiune şi dublă acţiune.

24
 8.3. Corpurile punţilor conducătoare şi conduse
1. Corpul punţilor conducătoare. Destinaţia, tipurile şi construcţia corpurilor punţilor
conducătoare. Construcţia butucilor roţilor punţilor conducătoare.
2. Corpul punţilor conduse. Destinaţia, construcţia corpurilor punţilor conduse.

8.4. Roţile şi anvelopele

1. Roţile. Destinaţia, construcţia, metode de fixare a roţilor, construcţia discurilor roţilor
pentru autoturisme şi autocamioane.
2. Anvelopele. Construcţia anvelopelor radiale şi diagonale. Marcarea anvelopelor.
Anvelopele cu şi fără camera de aer.

8.5. Partea practica a lucrării de laborator

În partea practică a lucrării de laborator este necesar de studiat metodologia de reglare a
rulmenţilor butucilor roţilor la puntea din fata şi cea din spate. Este necesar de asemenea de studiat
metodologia de control a calităţii reglării rulmenţilor roţii automobilului. Rezultatul lucrării practice
este necesar de reflectat în darea de seama.

8.6. Conţinutul dării de seamă

Pentru susţinerea lucrării de laborator fiecare student trebuie sa pregătească darea de seamă
in scris, în care va prezenta schemele necesare, copiile xerox ale desenelor elementelor părţii
rulante. El trebuie să răspundă în scris la trei întrebări din punctele 8.1-8.4 la alegerea profesorului,
şi să descrie metodologia de îndeplinire a părţii practice a lucrării de laborator cu anexarea
schemelor şi desenelor necesare.

Bibliografie
1. Gh. Frăţila şi altii, AUTOMOBILE. Cunoaştere, întreţinere şi exploatare. Editura
Didactica şi Pedagogica, Bucureşti 2008, pag. 455.
2. Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, St. Samoilă Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi reparare.
Editura Didactică şi Pedagogică., Bucureşti, 2001.
3. N.N. Vişneacov, V.N. Ostrovţev i dr. Avtomobili (Osnovî construcţii), M.:
Maşinostroenie, 1986.
4. E.V. Mihailovschii, K.B. Serebreacov, E.Ia. Tur. Ustroistvo avtomobilea, M.:
Maşinostroenie, 1985.
5. Îndrumar de laborator

25