C~G.

JUNG

.in lun1ea......

arhetipurilor

fll
-'--' "Jurnalulliterar"
I
.
i
." .
.• -,•

I ,<'
caiete de psihanaliza

J T
I

C. G. Jung §i Mircea- Eliade. Ascona 1'J51

;---~r
Lei 190r
 C. G. JUNG

•
IN ·LUMEA ARHETIPURILOR
 Caiete de psihanaliza
Nr .. 4

•
Supliment al saptaminalului
JURNALUL LITERAR

Serie coordonata
de
Vasile Dem. ZAMFIRESCU

© 'l'oate drepturile asupra versiuftii de fata

rezervate Editurii "Jurnalul literar"

Reda,::tor de carte: Dimitrie STAM-ATIADI

Prezentare grafidi ~i coperta ; Ion PODOCEA
ISBN 973-95530-5-2
 C.,G. Jung

IN L U MEA A R HEll PUR I LOR

J

7'raducere din limb a germana,

prefata, comentarii ~i note
de
Vasile Dem. Zamflrescu

Editura "Jurnalul Literar"

Bucure~ti. 1994
 INTRODUCERE IN· LUMEA ARHETIPURILOR

1. Incon9tientul personal 9i incon9tientul colectiv

Dadi incursiunea inincon~tientulpersonal descris de Freud
~i Adler poate fiechivalatacu 0 cobOrire in infern, ctlnoal?terca
incon~tientului colectiv. descoperit de Jung corespunde unei calii-
torii pe 0 aWi planeta.
Incon~tientul personal este repugnant~i .straniu. Dar. mai
ales repugnant. Pentrucaaici se acumuleaza, ca intr~unpor-
tret al lui Dorian Gray interior,tot ceea ~eestenegativ in om:
tendintele incestuoase. ~i paricide (matricide). pe care fiecarc in-
divid Ie traie~te intre 3-6 ani, in cadrul complexului Oedip, ten:-
dintele partiale sau perverse pe care sexualitate.3 infantila Ie eta=.
leaza inca inaintea virstei de 3 ani (voaiorism,. exhibitionism,
masochism, sadism), inclinatiilespre inversiune sextlali(homo-
sexualitate), vointa deputere in forme asociale, complexelede in··
ferioritate, intr-un cuvint egoismul ..funciar . al lieearuia. Tonte
aceste continuturi se constitui~pe parcursulvietii individuall;. in
special in ontogeneza timpurie, din intilnirea dintre anumite in-
stinde - sexuale, agresive, de. autoafirmare - ,. infhwntelcso-
ciale~i socializatoare pe care le.excrcita inprimuLrind familia.
Infinita varietate 3 conditiilor biQIogice ~i culturale in care se
produce socializarea individului .explica singularitatea· Con~inu.tu-
rilor. incon~tientului personal. Fiecare. traie~te complexul Oedip,
deexemplu, intr-o formaproprie doar sie~i.
Ineon~tientul colectiv este, spre deosebire de ineonl?tientul in-
dividual, 0 achizitie filogenetiea. A,ici se eoncentreaza nu expe-
rienta individuala,. ci experienta speciei. De aeeca ineon~tientul
colectiv este un incon~tient supraindividual; dimerisiunea. ine')ll-

-5-
 ~tienta universala. Fiind un precipitat al experientelor speciei, ;,n-
conlltientul colectiv este structurat deelemente care n-au fost ni-
ciodata conljltiente,in timp ce incon~tientul personal cuprinde in
special continuturi care au fost cindva con~tiente. De aici stra-
nietatea ce definellte inconljltientul colectiv. Obiectivitatea incon-
~tientului colectiv I-a determinat pe .lung sa-l echivaleze eu spi-
ritu!. Incon~tientul pllrsonal poate fi echivalat, datorita con~inu-
turiIor sale singulare, eu mfletul.

2. Ce sunt:a~hetipudle ?
I Ca elemente .alcatuitoare ale ineonljltientului colectiv, arheti-
. pUrile sUnt definite de Jung ca patterns of behaviour. "Am nu-
mit arhetip baza instinctual!, congenitala, preexistentii, respectiv
pattern of behaviour. Aceste imagouri sunt caracterizate de 0 di-
namidi pe care nu 0 putem atribui individului" (DieBedeutung des
Vaters fUr das Schicksaal des Einzelen, in Werke, vol.'IV, WaIter
Verlag, p. 364). Caracterului suprapersonal al arhetipurilor, .lung Ii
adauga in aceasta definitie 0 aWi trasatura: caracterul instinc-
tual. Ca experienta a speciei, ca mOljltenirefilogenetica, arheti-
~. purile sUnt de ordinul instinctelor. Din punct de vedere filosofic,
ideea este de prima importanta: dadi arhetipurile sunt spirit
~i in aCl:.la~itimp instincte, aiunci natura' contine spirit Ili nil
este opusain intregime culturii . .lung subliniaza continuitatea din-
tre natura $i'cultura.
o alta definitie, continuta in studiul Conceptul de incon~tlent
colectiv din' prezentul .volum, accentueazii' o· idee asupra carda
.lung revine adesea : "Conceptul de arhetip, care constituie Un co-
relat necesar al ideii de incon~tient colectiv, indica prezen~a anu-
mitor forme in psihic, forme care sunt raspindite peste tot". A~a-
dar, arhetipurile nu sUnt reprezentari innascute, ci forme innas-
cute, cadre care in-formeaza experienta umana.
3. Reprezintaarhetipurile 0 descoperire a lui Jung?

Precursorii teoriei arhetipurilor, indicati chiar, de .lung, pot

fi impartlti 'in doua categorii: precursor!pe linie filosofico-re-
ligioasa $i' precursori pe linie ~tiintifica. In prima categorie tre-
buie inclus' Philo Judens, care prin arhetip intelegea imaginea lui
Dumnezeu in om, Dionysus Areopagitul, Sf. Augustin, dar mai
ales Platon, 'cu' a sa teorie a ideilor. Kant, cu teoria formelor
a priori ide<sensibiIitatii ~i intelectului, este marele precursormo~
dern allui·,Jung. Ginditorul elvetian insu~i sepune sub semnul
kantismului, cind declara ca arhetipurile sunt categorii ale ima-
ginarului ..
Pe linie.·$tiintifica, Jung Ii indica drept precursori pe Levy-
Bruhl, care vorbea de reprezentari cOledive, pe Hubert ~i MauSs,
care, in istoria comparativa a religiilor, insista asupra cateoorii-
lor imaginatiei, in sfir~it, pe Adolf Bastian cu ale sale ider ele-
mentare sau originare.

-6-
 4. Dadi ideea arhetipurilor nu este noua, care este specificu1 con-
tributiei 1ui Jung ?
Ca ~i Freud in raport cu precursorii filosofici ai· ideii de in-
con!ltient, Jung se particularizeaza printre autorii care teoreti-
zeaza arhetipurile prin faptul ca se bazeaza pe 0 practica de cli-
nica. Dintre fondatorii psihanalizei, Jung este primul psihiatru,
lucrind mai bine de 10 ani in clinica lui Bleuler din Zurich.
Spre deosebire de Freud, care a elaborat teoria incon!jtientuilli
personal pe baza tratarii nevrozelor, Jung descrie incon~ticntul
colectiv ~i arhetipurile sale in temeiul tratarii ~i cercetarii psi-
hozelor, care pUn in evidenta structurile mai vechi !li mai pro-
funde ale psihicului.
Dar daca Jung ar fi fost doar un eminent psihiatru, el nU
ar fi ajuns niciodata la 0 teorie a arhetipurilor. Psil]iatrul Jung·
a fost dublat de un om de vasta ~i diversa cu!tura. Excelent cu-
noscator al istoriei religiilor ~i, ca atare, apreciat in mod deose-
bit de Mircea Eliade; Jung; a detinut ca nimeni altul domeniile,
marginale, devalorizate de cultura oficiala, cum ar fi alchimia,
astrologia, ~tiintele oculte in genere. Teza sa dedoctorat sus1i-
nuta la profesorul Bleuler se intituleaza semnificativ Contributii
1a psiho1ogia a9a-numite1or fenomene oculte..
Teoria arhetipurilor a luat na~tere din punerea in contact a
materialului psihiatric cu istoria culturii, Jung fiind una din ma-
rile personalitati interdisciplinare ale Europei.Exemplul predilect
pentruJung se refera la materialul oferit de schizofrenie. Pc ho-
lul spitalului unde lucra, Jung intilne!lte un psihotic care, age-
zat la geam, privea spre soare ~i-~i mi9ca spre stinga ~i spre
dreapta capul. Intrebat de Jung ce vede, pacientul raspunde : .,Nu
se poate sa nu vedeti penisul soarelui; dnd imi· mi~c capul in-
eoaee !li-neolo, se .mi!lea 9i el, !li astfel se na~te vintul". De abia
peste patru ani Jung va intelege semnifieatia acesteifantasme.
In eartea filologului Albrecht Dietrich Jung deseopera Ull text
religios - a~a-numita' liturghie a lui Mitra - foarte asemanator
eu fantasma pacientului sau. Unul din pasajele aeelui text :o;unii
in felul urmator: "Caci vei vedea atarnand din diseul solar Ceva
ea un tub". Pentru a demonstra -ea nu este yorba de C) coinci-
denta intimplatoare, ei de un motiv coleetiv, arhetipal, Jung
aduee in discutie ~i aIte produse eulturale eare descriu relatia
Dumnezeu, soare, penis, vint. Astlel, in· pieturile medieval", Bu-
na-vestire este reprezentata prin intermedinl unul tub em'.) lcaga
tronul lui Dumnezeu eu trupul Mariei. Prin intermediul aecstui
tub coboara fie porumbeIul, fie Pruncul. Cum cuItura pacientu"
lui excludea posibilitatea ca fantasma sa se alimenteze din cu-
no~tinte prealabile, Jung 0 considera un produs spontan Cll con-
tinut arhetipal. Trasarea de paralele cuIturale la un vis, fantas-
ma sau delir individu~le este numita de Jung metoda amplificarii.
Dar cum e cu putintii ca schizofrenia sa spuna ceva despre
omul sanatos, ba chiar despre cultura sa? Prin metoda amplifi-
carii Jung extindela un domeniu nou unul din principiile fun-

7-

TE EVlZ!UHEA ROMANI·

DOCUMENT A.RE
'damentale enuntate de Freud. Studiind nevrozele, intemeidorul
psihanalizei cons'tatase di intresanatatea ~i boala psihica nu exis-
ta decit 0 deosebire de _grad, ~i nu una de natura. Jung mentine
principiul, inlocllind nevroza cu psihoza. Specificul acesteia ar fi
ca incon~tientul colectiv, arhetipurile, existente in fiecare, illva-
deaza ~i cople~esceul, substituilldu-se realWitii.
5. Cum se fo1'meaza arhetipu1'ile?
Fiind vorba ,despre 0 mo~tenire filogelletica, problema fo1'-
marii arhetipurilor ne trimite la biologie. In faza in care se p1'c-
ocupa de mo!lul de fo1'ma1'eal a1'hetipurilor, Jung este lamarckist,
in sensul acceptarii ideii transmiterii ereditare a caracterelor do-
bindite. In acest spirit Jung scrie in studiul Ube1' die Psihologie
des UnbewuBten (Despre pSihologia incon~tientului), 1912: "De
aceea s-ar putea admite ca a1'hetipurile sUnt mai cu1'indintipiiri-
rea repetata a reactiilor subiective" (p. 73, in vol. VII, Werke,
Walter Verlag). Tenta lamarckista devine ~i mai evidenta cind
Jung vorbe\>te de existenta unor arhetipuri regionale, chiar fa-
mifiale: experienta unor indivizi ai familiei se intipare\ite \>1
trans mite la generatiile urmiitoare.
Prima sursa a arhetipurilor 0 constituie intiparirea fenome-
nelor fizice intr-un mod particular, prin intermediul reactiei su-
biective. Fenomenelegeofizice de exemplu, nu se intiparesc ca
atare. Surprins de un cutremur, Jung are impresiadi se afla pe
spinarea unuianimal urias, care se scutura. In acelasi mod se
formeaza arhetipurilecare' se refera la fenomenele cosmice. Fe-
nomenul universal lji permanent al alternantei zi':noapte se in-
tipare\>tela nivel arhetipal sub forma unui zeu-erou carese naste
in fiecare dimineata ~i se urca in carul solar in care stdib~te
bolta cereasca.La capatul drumului il asteapta un monstru ca-
re-I inghite. Eroul parcurge drumul inve'rs in burta monstrului
\ii,.dupa 0 lupta, apriga cu \iarpele noPtii, se na~te din nou.in di-
mmeata urmatoare.
Dupa Jung, intiparirea fantastica a fenomenelo'r fizice ar fi
posibilii datorita relatiei speciale,de "participare mistica", pc care
omul arhaic 0 are Cll IUmea. Este 0 relatie in care obiectul si
subiectul nU'sint clar distinse:' "Ceea ce se petrece in afadi sc
petrece \ii in interiorul sau, iar ceea cese petrece in interior se
petrece ljiinexterior". (Die Struktur del' Seele, p. 177 in vol. 8
Werke, WaIter Verlag).
o •il douasursa' a arhetipurilor 0 constituie conditiile biolo-
giceale organismuluiuman, resursele side instinctuale.-S.i aces-
tea se intiparesctot prin intermediul reactiei afective fata de ele.
Astfel, sexualitatea apare la nivel arhetipal ca zeu al' fecundi-
tiitii,ca •un ~emon feminin, nesatios de placere, ca diavolul in-
su~i cu Ilic~~arede tap \ii gesturi nectlviincioase.
Situatiile umane fundamenta:Ie lasa si ele urme arhetipale salt
mitice. "Situatiile particulare, fie ca. e vorba de pericole trupe~ti -

-8
fie ell e vorba de pericole suflete!?titrezesc fantasme colorate ufec-
tiv !?i,deoarece astfel de situatii se repeta, ell' se intiparesc ca
arhetipuri", serie Jung in acela~i studiu Stri.1ctura sufletului (Die
Struktur ner Seele), p. 179. Balaurii pot fi intilniti in J)reajma
cur5urilor de apa, in special in zona vadurilor. Spiritele reie sa-
la!?luiescin pustiurile lipsite de apa sau in {unduri de prapastie ;
spiritele moriilor se ascund in desi!?ul periculosal padudlor de
bambus; nimfele tradatoare i~i au casa in adincul marilor sau
in bulhoanele riurilor.
In sfir~it, 0 a patra sursa a arhetipurilor 0 constituie eveni-
mentcle !?ipersoanele esentiale ventru viata omului, care se re-
peta constant. Barbatul, femeia, mama, tatal, copilul, triunghiul
familial produc cell' mai puternice arhetipuri. Astfel, in dogma-
fica cre!?tina. trinitatea consta din tata, fiu !?i sfintul duh, ulti-
roul Iii numit in timpul mitic original' "sofia", care era de na-
tura feminina.
6. Citeva dificultati
Ipoteza lui Jung referitoare la formarea arhetipurilor ca in-
tipiirii"<;,prin mijlocirea reactiei subiective, a fenomenelor fizicc,
a fiziologiei umane, a siiuatiilor fudamentale, in. sfar~it, a per-
soanelor 5i evenimentelor esentiale rididi intrebari care par a
fi' menite 'sanu primeasca un raspims.
Mai intii, s-ar parea ca numita ipoteza doar deplaseaza pro-
blema, in loc de a 0 rezolva. Ea nu ne spune de ce f~nomenele
cosmice se intiparesc intr-un mod !?i nu in altul, de ce alter-
nania zi-noapte, de exemplu se fixeaza in plan mitic sub forma
cronlui solar. Nu cumva modul particular de intiparire pre:mpune
la rindu-i 0 grila apriorica, grila care singurapoate explica for-
mele mitice determinante pe care Ie imbraca la .nivel arhetipal
fenomenele fiuce sau psihice? Daca este a!?a. atunci arhetipu-
rile fiU sunt, un fenoment original', cum sustine Jung
o aWl dificultate rezulta din contradictia ce· se conturcaza
cIar in cuprinsul operei lui Jung intre defin:irea arhetipurilor ca
forme innascute !?ianaHzele prilejuite de ipotezele referitoare la
formarea arhetipurilor. In aceste analize. arhetipurile apar mai
curind ca reprezentari, imagini innascute.
7. Aparitia arhetipurilor nu poate fi explicata
In perioada maturitatii, Jung adopta 0 atitudine noua -rata de
problema fOrmarii arhetipurilor, renuntind la tentativele anteri-
{)are de explicare. Nu este vorbade 0 incapacitate subiectiva, ci
de 0 imposibilitate principiala. De!?istudiul comparativ alistoriei
culturii, pe de 0 parte, ~i al materialului psihiatric, pe de alta
parte, atesta existenta arhetipurilor, formarea lor nu poate fi ex-
plicata din lipsa de mijloace cognitive. Intr-o nota. de subsol din
studiul Despre arhetip ell 0 speciala eonsiderare a eoneeptului. de
anima (1936), inclusiv !?iin volumul defata, Jung scrie: "flU se

-9-
 poate explica de unde vin arhetipurile, pentru ca nu exista nid
un alt punct arhimedic in afara acestor conditii apriorice".
Ca fundament ultim al cunoa:;;teriiumane, arhetipurile nU se
pot autoexplica. In alt loc, Jung afirma ca daca arhetipurile s-au
format cindva, atunci suntem confruntati cu Q problema metafi-
zica insolubila. Aceasta e atitudinea ultima a lui Jung fata de
originea arhetipurilor.
8. Principalele arhetipuri
a) Persona: In latina persona inseamna masca. La Jung, per-
sona este un fragment din psihicul colectiv, suprapus psihicului
individual. Persona se poate referi de exemplu la identitate3 sc-
xuala (caracterele generale care indica apartenenta la Un sex),
la un anumit stadiu al dezvoltarii umane (adolescenta, maturi-
tatea cu preferintele caracteristice pentru 0 anumita vestimenta-
tie, muzica etc.), la un anumit statut social sau la trasaturile psi-
hice induse de .0 anumita profesie. Caracterul supraadaugat al
. persoanei I-a determinat pe Jung savorbeasca despre lipsa ei
de realitate substantiala: persona este 0 simpla fatada.
-!.

Sensul in care persona este arhetip difera de eel pe care-l

dau majoritatea definitiilor jungiene. In citeva rinduri, Jung vor-
be\>tede persona ca de un "arhetip social". Este un fenomen pe
care-l intilnim in orice societate umana \>icare asigura comuni-
carea, convietuirea, colaborarea dintre indivizi. Continutul con-
cret al perso~ei poate varia de la 0 cultura la alta' \>ichiar in
timp, in cadrul aCeleia\>iculturi, insa functia sa ramine nemo-
dificata. Toateacestea par a nu ne autoriza sa atribuim personei
rangul de arhetip in sensul strict al termenului, acela de forma
preexistenta la nivelul mo\>teniriifilogenetice. In mod evident, 0
mare parte din ceea ce da continut personei este invatatpe par-
cursul existentei individuale. Atitudinile, conceptiile, habitudinile
care tin de statutul social sau profesiune se dobindesc \>inu se
transmit genetic..
Putem gasi in persona un nucleu arhetipal in sens strict daca
punem in joc cuno:;;intelede etologie. Ca :;;tiintacare studiaza com-
portamentul animal ~iuman determinat genetiC, etologia eonfinna
existenta unor instincte sodale care fac posibila coerenta agrega-
rilor. animale \>iumane. Astfel de instincte constituie nivelul bio-
logic al generalului.
b) Umbra este inesenta partea n~gativa a personalitiitii uma-
ne: continuturile incon\>tientului personal, functiile psihice infe-
rioare, ~edezvoltate, trasaturile ascunse, dezavantajoase. Ca \>i
persona, umbra pare a fi arhetip mai curind intr-un sens larg, ne-
specific - fiecare individ uman are 0 dimensiune negativa a psi-
hicului. Incon\>tientul personal, pe care Jung il include aiel, se
formeaza, dupa cum se ~tie, pe parcursul ontogenezei timpurii.
De' asemenea, functia. psihica nedezvoltata, 'care ramine in incoll-
\>tielltdifera de la 'individ la illdivid :;;inu e determinatii filoge-
netic.
 Are totu~i umbra ~i un nUcleu arhetipal in sens st!ict, de
mo~tenire filogenetica? Toate arhetipurile au ~i 0 latura nega-
tiva, alaturi de cea pozitiva. AsUel arhetipul spiritului, care se
manifesta simbolic in basme prin' figura "batrinului inldept" -
un personaj benefic -, i~i arata dimensiunea negativa in lntru-
parile deficitare. Batrinul poate fi, In anumite basme, lipsit de
un och!, adicii de 0 parte din clarviziunea sa, sau de-a dreptul
malefic. Latura negativa a arhetipurilor apare mai cIar in pro-
dusele cuIturale mai primitive. Astfel,arhetipul sinelui i~i releva
mai 'cIar latura sa negativii in Vechiul Testament, unde Dumne-
zen, unul din simbolurile sale cele mai importante, este dur ~i
cap,rieios.
c) Anima ~i animus. Anima, unul din arhetipuriIe des invo-
cate de Jung, trimite la dimensiunea feminina incon~tienta din
fiecare biirbat. 0 analiza a textelor lui Jung probeaza eteroge-
nitatea, din punct de vedere al provenientei, a straturilor animei.
Doarunul dintre ele corespunde definiliei arhetipului ca mo~te-
Dire filogenetica "Imaginea colectivii a femeii" din incon~tientul
fiecarui barbat, cu ajutorul careia percepe esenla femeii, provine
in primul rind din intiparirea relatiei cu femeia. AU strat are
o sursii diferita. Este chiar feminitatea barbatului. Trasaturile fe- '
minine sunt refulate ~i se acumuleaza in incon~tient. Barbalii
i~i vor alege ca partenera femeia care corespunde cel mai biue
feminWitii lor incon~tiente, cu aIte cuvinte, femeia "care poate
sa preia fiid dificultati pl'oiectia sufletului sau". Aceasta dimen-
siune a animei, care ti~e tot d~ biologic, pare a fi 0 transfigurare
a teoriei freudiene asupra bisexualitalii ~i aminte~te totodata dc_
conceptul adlerian de protest viril - eombaterea trasaturilorfe-
minine nu numai la femei, ci ~i la barbali.
A treia sursa a animei este' mai snf)erficiala, nu are legaturii
eu biologicul ~i constii din experienlele individuale curente ale
barbatului cu femeia.· .Este greu de precizat - ~i niei Jung nu
o face - -care este relatia acestei dimensiuni cu ineon~tientul
eolectiv. Mai curind s-ar putea vorbi desPre un nivel preconstient
al animei..
Manifestarile animei, rezuItate din proiectare, la nivelul ('ul-
turii majore sunt identifieate de Jung in citeva personaje bine
eunoscute : Afrodita, Elena din Troia, Maria, Beatrice.
Anim~s, c.aruia Jung i-a acordat mai pulina atcnlie, este pan-
dantul ammel la nivelul psihicului feminin. EI desemneaza di-
~ensi~nea masc~lina .d!n oriee femeie: tendintele autoritare.-con-
vmgerde de ordm spIrItual etc. A~a cum anima poate fi numita
arhetipul vietH,-animus poate fi inleles ~i ea arhetip al sensului.
d) Arhetipul infans (Kindarchetypus)
In spatele unor manifestari in aparentii fara legatura, cum
ar fi reprezentarea mitologica a zeului-copil, personajele de basm
ale piticulUi sau elf-ului, motivul lui Mercurius renascut intr-o
forma perfecta din alehimie,. transformarea lui Faust in copil ~i
admiterea sa incorul copiilor fericit~ din Faust II, hommuncuHi

11-
 din delirul pre~edintelui Schreber, Jung vede actiunea unui ar-
hetip - arhetipul infans. Respingind explicatiile de bun simt ale
motivului copilului de tipul "este yorba de 0 ramasita a aminti-
rilor legate. de copilaria .individualii", psihanalistul' eivetian con-
sidera ca exista suficiente argumente pentru a afirma' dl "mo-
tivul copilului reprezinta aspectul preconstient al sufletului co-
lectiv". (Zur Psychologie des KindarchetyiJUs, p. 175 in vol. IX,
Werke,Walter Verlag).
e) Arhetipul spiritului este excelentpezentat ~i analizat in
studiul C~mtributia la fenomenologia spritului in basm, pc care
cititorul roman il gase$te in. prezentul voium.
f) Sinele (das Selbst) este arhetipul integrator, care a retinut
atentia lui Jung in ultima parte a operei. Sinele se refera la to-
talitatea integrata armonic a.potentiaHtatilorpsihice ale indivi-
dului, in care sciziunea dintre con~tient ~i incon~tient este su-
primata. Fiind mai cuprinziitor dedt con~tiinta, aceasta il per-
cepe ca transcendent. Sinele cste personalitatea totala ~i in aee-
la~i timp centrul personaHtatii, a~a cumeul estl:1centrul con~ti-
intei. Intr-un sens mai larg,sinele poate fi inteles ca un impuls
arhetipal spre coordonare, relativizare $i reunire a contrariior. Ca
orice arhetip, sinele poate fi simbolizat in diferite feluri. Alaturi
de divinitate, printre simbolurile sinelui 0 mentiune aparte 5e eu-
vine mandalelor - figuri circularc, de la cerc la sfera ~i e!ipsa,
patratul inscris in Cerc sau cercul inscris in patrat - iutiInita
atit in cuHurile orientale, cit ~i in produscle individuale ale omu-
lui european contemporan.
9, Simboluri arhetipale
Fieca este vorba de incon~tientul personal, fieca este yorba
de inconstientul colectiv, accedcrea la inconstient. este indirecta.
prin inte~mediulsimbolurilor . .(\.~adar,.toate manifestarile arhet!-
purilor sunt simbolice sau, altfel spus, simbolurile reprezintii .5in-
gura cale de acces la arhetipuri. Prin .aceasta idee, Jung'se pla-
seaza ferm in perimetrul gindirii psihanillitice. Dincolo de ea.
incep deosebirile dintre reprezentantii orientarilor abisale, in
speta cele dintreFreud $i Jung. '
De~i Freud este primttl care a abordat problema simboluriior
ahetipale - acele simboluri ouirice care uu produc nici Iln fel
deasociatii pacientului aflat in analiza $i pc care Ie regiisim in
diferite produse culturale (basme, mituri, chiar in limbajul cu-
rent) -,abia Jung este cel care elaboreaza 0 teorie a simbolu-
riIor universale.
Principal a deosebirc intre Freud $i Jung in privinta Concep-
tieiasupra simbolului prive$te functia acestuia. Preocupat aproa-·
pe exclusiv de incon$tientul personal, Freud vede in simbal un
mijloc de a deghiza, ascunde, un continut psihic interzis, jJ(~ntru
a-I permite. intr-o forma. de nerecunoscut, accesul in cimpul con-
$tiintei. Fara. sa conteste. existenta incon$tientului personal $i nid
a viselor care deghizeaza continuturile sale, Jung i$i concentrcaza

-12-
 atenlia asupra ineon~tientului colectiv ~i simbolurilor arheHpale.
Intruciit incon~tientul colectiv nu provine din refulare, nu a fost
niciodata con~tient, simbolurile arhetipale trimit Ja ceva ne<U-
noscut~i incognoscibil aItfel decitsub forma mijlocita, indirecta.
Din naturashnbolului, in viziunea lui JUng, deriva deosebit-ca
Sa fala de alegorie ~i semn. In studiul Despre psihologia dementei
precoce (tiber die Psychologie der Dementia Praecox, 1907), Jung
stabile~te 0 distinclie pe care '0 va menline ~i in restul op~rei :
"Alegoria este pentru noi 0 explicitare intenlionataa unei idei
prin imagini, in timp ce simbolurile sUnt doar asodatii secun·
dare, neclare ale unei idei, reprezentari ..." (p. 72 in vol. III, Wer-
ke, WaIter Verlag). La rindul sau,semnul este 0 forma de ex-
primare prescurtata, stabilita conventional, pentru 0 idee, repre-
zentare sau lucru bine cunoscute. Semnele de circulatie, de exem-
plu, reprezinta in forme distincte ~i univoce regulile de circu!atie.
Simbolul, ca singura modalitate cu putinla de a exprima eeva
neeunoseut ~i ineognoscibil pe aIta eale este insuficient determi-
nat, plurivoe, intotdeauna analiza deeelind in unul ~i. aeela~i sim-
bolmai muIte sensuri. Pe de "aIta parte, unul ~i aeela~i arhctip
se exprima prin mai multe simboluri: libido-ul inteles de Jung
ea ene!gie generala, nespecifica este simbolizat prin soare, lumina,
foe, !jlarpe,falus ; sinele se exprima nu numai prin simbo!uri ge-
ometriee (mandale) sau Dumnezeu, Iisus, Buddha, dar !jli prin
simbolulandroginului sau simbolurile alchimiee (piatra, opus).
Din perspectiva propriei eoneeplii asupra simbolului, Jung ii
reprO!jleaZ3lui Freud ea nu utilizeaza eoreet termenul "simbol".
De fapt, Freud nicinu ar vorbi despre simbol, ci despre semn,
pentru ea, eeea ee nU11J.e~te simbol trimite la eonlinuturi psihice
bine cunoseute, !jlianume la eomplexele primei eopilarii, odini-
oara continuturi eonstiente. eu aIte cuvinte, Freud ar practiea 0
interpretare semioticA,!jlinu una simbiolicii. Dar obieclia lui Jung
are validitate doar din perspeetiva psihanalistului, nU ~i din eea
a pacientului, pentru ca aeesta nU-!jlieunoa!jlteeomplexele !jlise
supune analizei tocmai pentru a ~i Ie CUnoa!jlte,con!jltientizarea
prin r~traire fUnd singura cale. de a dizolv.a simptomele. Si apoi,
mutatiS'Lmutandisnu i se poate apliea ~i lui Jung obieelia pe care
i-o aduee lui Freud? Devenind eunoseute datorita travaliului
psihanalitie in varianta jungiana, nu intra !jliarhetipurile in sfera
cunoseutului? Atunci simbolurile arhetipale ar deveni' simple
semne.
Una din eele mai importante deosebiri intre Freud 17iJung
se refera la functia simbolului. Pentru Freud simbolul, fie ea
este simptom nevrotic sau simbol oniric, fie cii esteviziunerc-
ligioasa sau opera literara, trebuie deconstruit pentu :i desco-
perice nevoi instinctuale se ascund in spatele sau.. Analiza are
funclie eliberatoare, sanogenetica. AsUel, religia este 0 iluziepe
care dezvoItarea cunoa~terii umane 0, va destrama' sprefoloslll
libertatii de spirit a omului. Atitudinea radical diferita a llli Jung
deriva din eonceplia sa asupra arhetipurilor !jlisimbolurilor arhe-

-13-
 tipale. Ca elemente ale mOl1teniriifilogenetice a omului, arheti-
purile sunt indestructibile. Nici 0 analiza nu Ie poate dizolva. Ele
pot £i doar integrate in conl1tiinta prin intermediul simbolurilor
arhetipale. De. aCeea, religia, ca simbol arhetipal, este un feno-
men peren, a carui functie benefica provine tocmai din calita-
tea de mesager al inconl1tientului colectiv. Recunoscind utilitatea
gindirii coceptuale, orientata spre exterior, Care-vizeaza adapta-
rea· la realitatea obiectiva, folosel1teconceptul l1icuvintul, presu-
puneefort l1i se realizeaza prin I1tiinta l1itehnica, Jung reabiIi-
teaza gindirea simbolica, del1ie specifica visului, copilului,omu-
lui arhaic, mituriIor, religiei, operei de arta. Lucrind fara cfort
,i .
vizind adaptarea la lumea interioara a omului, gindrea sim-
bolica il1iextri(ge valoarea din faptul ca· este vehicolul illcon;;ti-
entului colectiv•.

10. Functie transcendenta, imaginatie activa, individuatie.

Functia transCendenta, numita ~stfel deoar~.ce_lu<;reaza, pc
de 0 parte, cu marimi reale (care tlD de conl1tnnta), Iar pe de
aWl parte, cumarimi imaginare (care tin de inconl1tient),desem':'
neaza procesul confruntariicu inconl1tientul. Este 0 act~vitate
spontana decIanl1atade tensiunea eriergetica pe cae 0 creeaza con-
trariile l1i consta··dintr-o succesiune de produse ale imaginatiei.
_ vise ;;i viziuni. Principalul ei instrument il constituie simholul
care aduCe in conl1tiinta mesajul inconl1tientului colectiv. Proce-
suI descris' de Jung sub numele de functie transcendenta se de:-
clanl1eaza spontan atit in· starile psihice llormale, cit l1i in celt'
patologice (stadiile de inceput ale unor forme de schizofrenie), H-
ind provocat deliberat de terapia psihanalitica. Literatura ihre-
gistreaza· l1i ea confruntarea cuinconl1tientul; dupa Jung, cele
mai semnificative tr:mspuneri literare ale functiei transcendente
sunt Faust· II de Goethe;;i nuvela autobiografica Aurelia deGe-
rard de Nerval. De asemenea,alchimia reprezinta 0 refIectare
specifica amodificarilor ce se produc in cadrul confruntariicu
incon;;tientul. "Secretul filosofiei alchimice consta in trallsfortn;i-
rea personalitatii prin amestecul ;;i legarea partilor comp.mente
nobile ;;i nenobile, a functiilor diferentiate l1i nedifirentiate, in-
ferioare, a cOll;;tientului l1iinconl1tientului", scrie Jung in amplul
studiu Relatiile dintre eu ~i incon~tient (Die Beziehungen zWischen
dem Ich dem UnbewufHen), 1920, p. 242, in Werke, vol. VII.
Walter Verlag).
Cind sursele obil1nuitecare alimenteaza functia transcelldcntii
....•.visele, actele ratate, fantasmele spontane - furnizeaza m-'lte-
rial sarac se poate apela la imaginatia activa. Denumh'ea proce-
deului tehnic introdus in terapia analitica de Jung indica faptul
ca individul participa activ la producerea materialului inconsti-
ent, in timp ce in cazul viselor, actelor ratate, reveriei subiectul
doar inregistreaza produsele inconstientului. Momcntul activ
consta in concentrarea deliberata ~supra unei stari !lfective
eveniment, imagine care· constituie punctul de plecare. Insis~

-14 ~.
tenta zabovire asupra unei stari psihice conduce la l'edal'ca
completa a materialului care ii este asociat, inclusiv a celui in-
con~tient. Producerea deliberata de material incon~tient reali-
zeaza un inceput de colaborare intre constient si inconstient.
Faza ultima este apropierea contrariilor, sintetiz~rea lor,' iilte-
grarea inconstientului in constiinta.
Scopul l~ a carui realiz~re ~ontribuie, in cadrul psihanalizei
de tip jungian, functia transcendenta este individuatia. Preillat
de la' Schopenhauer, termenulprime~te la Jung 0 acceptie speci-
fica. Fiind corelativa conceptului de sine (Selbst), individuatia
se .refera la realizarea totalitatii psihice integrate, caracterizata
de' faptul ca 0 parte a incon~tientului a fost integrat in con~ti-
inta. 0 a doua trasatura a omului individuat consta in capacita-
tea sa de ase deosebi de psihismul colectiv. rnsfir~it, prin in-
dividuatie Jung intelege unicitatea fiecaruia in raport cu semenii
sai. Individuatia nu-~i propune sa elibereze indivizii de obliga-
1iile lor sociale ci sa evite pierderea lor in social.
De obicei, individuatia este un proces spontan ~i inaparent,
dar poate fi, de asemenea, provocata, ceea' ce se intimplii in ca-
drul analitic. Ca ~i alte procese psihice, individuatia i~i gase~te
reflectarea in plan cultural. Dupa Jung, una din cele mai sem-
nificative expresii culturale ale individuatiei este alchimia. In
lucrarea Psihologie i';ialchimie (Psychologie und Alchemie, 19«.1),
unde realizeaza 0 spectaculara reabilitare filosofica i';i psihilo-
gica a alchimiei, Jung stabile~te corespondente intre limbajul
psihanalitic ~i limbajul alchimic. lata cateva exemple: in lim-
bajul alchimiei, conjunctio inseamna combinarea diferitelor ele-
mente in 'vis, ceeace poatefi echivalent in psihanaliza cu : a) co-'
laborarea con~tienta intre analist ~i analizat; b) integrarea incon-
~tientului analizatului in con~tiinta sa; unui alt termen alchimic
- fermentatio - Ii corespu~de in psihanaliza dezvoltarea trans-
ferului ~i contratransferului; nigredo desemneaza in alchimie
stadiul innegririi elementelor care poate fiechivalat in psihana-
liza cu confruntareacu umbra; in sfir~t, piatra, care con'Sti-
tuie in alchimie scopul intregului travaliu poate fi tradusa in
,
limbaj psihanalitic prin realizarea-individuatiei,
.
11. Domeniile de manifestare a arhetipurilor
Nu numai incon~tientul personal este un domeniu dinamic.
care i$i face simtita prezenta in orice activitate conljtienta, ci· ~i
incon~tientul colectiv. Ca !IliFreud, Jung a constatat actiunea in-
con~tientului (colectiv) mai intii in. domeniul psihopatologiei (psi-.
hozele), pentru ca apoi s-o regaseasca pretutindeni, uneori in !fe-
rele cele mai inalte ale culturii.
In studiul din 1958, intitulatSchizofrenia (Schizophrenie),
Jung marturiseljte ca ,,manifestarea frecventa in schizofrenie a
unoI' asociatii !Ilif6rmatiuni arhaice mi-a dat pentru prima data
ideea sarna gandesc la un incon~tient care nu consUl doar din
continuturi uitate ale conljtiinlei>-ci. dhitr-un strat mai adimc

-15-
avand caracter universal, asemeni motivelor mitice, care caracte-
rizeaza imaginatia umana in genere" (p. 300, in vol. III, \Vcl'ke,
Walter Verlag)
Una din modalitatile prin care incon~tientul se exprima este
proiectia Pe aceasta c.ale un continut psihic este atribuit lumii
exterioare ~i considerat ca ceva strain, obiectiv. Pentru a ra-
mine mai aproape depsihologie, domeniul in care proiectia i!l-
con~tientului colectiv devine .evidenta este psihoterapia analitica,
transferul nefiind altceva dedt proiectia continuturilor. incon-
~tiente asupra analistului. Dupa 0 perjoada in care, in transfer,
apar doar continuturi ale inconljitientului personal, incep .sa se
manifeste ~i continuturi arhetipale. Acum terapeutul e perceput
de pacient ca vrajitor, raufacator demonic sau ca mintuitor. Nu
este exclusa niei posibilitatea ca analistul sa fie fantasmat ca un
amestec al celor doua ipostaze. Pentru asUel de proiectii nu exi:-
sta reminiscente personale, afirma Jung. "Vrajitor" sau "demon"
sunt ,figuri mitologice ~i exprima sentimente necunoscute, "nonu-
mane", simbolizari ale incon~tientului colectiv.
Visul, dupa Freud, cale regalii de acces la inconlltient, exte-
riorizeazii nu numai incon~tientul personal, cilli incon~tielltuI
colectiv. Visele in care acesta din urma i~i face simtita prezenta
sunt numitede Jung "vise mari". In visele produse in timpuI
terapiei, pacientul ii atribuie analistului calitati supraumalle:
uria~, stravechi, mai mare dedt tatal, asemanator vintului sau
lui Dumnezeu. Intr-un caz concret de acest tip, in care analistul
e transformat intr-un tata uriall, stravechi, care este totodata
vintul care leagana in bratelesale uria~e pacienta, Jung al'gu--
menteaza in felul urmator afirmatia cii e yorba de un vis arhe-
tipal: a) in plan con~tient, pacie~ta considera ideea divinWitii
ca,inconceptibila ~i nereprezentabila; b) imaginea divinitatii
prezente in vis corespunde unei reprezentari arhaice despre un
demon al naturii. Formula lui "Dumnezeu este spirit" apare
tradusii in forma ei arhaica, in care pneuma inseamna vint.
Dumnezeu este vintul, mai puternfc si mai mare dedt Omll!. un
1>ufluinvizibil. - '
Si in visele din .afara terapiei se manifesta incon~tiental
colectiv. InstudiuJ Contributii la fenomenologia spiritului 1n
basm din prezentul volum, Jung prezinta ~i analizeaza visul
unui student la teologie care nu se ana in terapie ~i care nu
avea cuno~tinta de teoria arhetipurilor. Situatia de criza profe-
sionala pe care 0 traversa a activat, a~a cum se intimpla adesea,
arhetipul spiritului care-i apare in vis sub forma a doi batrini
impunatori - magicianul alb ~imagician-ul negru. Fara a-I da
direct solutii,visul ilustreaza nesiguranta judecatii morale, dcru'-
tanta intrepatrundere a bin~Jui ~i raului, implacabila inl.iintuire
a vinei, suferintei ~i mintuirii, ceea ce ar reprezenta to'cmai ca-
lea experientei religioase autentice.
Unul din domeniile cele mai frecveritate de Jung in cautare £Ie
motive arhetipale este eel al produselor culturale arhake - mitu-

-16 -
 rile, basmele, religiile. Bazindu~se pe ideea, comuna tuturor oricu-
tarilor abisale, ca, astfel de creatii culturale sint rezultatul pro-
iectiei continuturilor inconstientului (arhetipuri), psih:malistul
elvetian studiaza de-a lungul intregii vieti atitreligiile occiden-
tale, cit ~i pe cell' orientale. Dintre analizele dedicate primelor
retin atentia, in fata articolului programatic Psihologie ~;ireligie
(Psychologie und Religion, 1940), studiile despre dogma trinita-
Iii sau simbolul transformarii in liturghie, precum ~i Raspuns
Iui lov, toate continute in sectiunea intH a volumului XI diu cdi-
tia Walter. Sectiunea a doua include studiile consacrate religii-
lor orientale, Jung fiind, alaturi de Mircea Eliade, unul din marii
europeni care a refuzat europocentrismul.
Jung nu ezita sa abordeze cu acelea~i intentii ~i instrumente
ceea ce nume~te "miturimoderne". Un astfel de mit viu cste cel
al farfuriilor zburatoare, care, dupa Jung, sint simboluri ale si-
nelui (Selbst). Interpretarea lui Jung pleaca de la forma obiec-
telor zburatoare, rotunda sau apropiata de aceasta, similarii in
'esenta cu mandalele culturilor orientale. Mandalele ~int simbo-
luri geometrice ale sinelui care apar in vis, in culturile asiatice
unde functiol}eaza ca instrumente de cult, in dansuri, chiar, mi-
turi (cazul farfuriilor zburatoare). Functia lor este protectoare,
apotropaica, vizind 0 amenintare externii, dar ~i una internii, cu
dezagregarea psihica, a~a cum se intimpla cu desenele lui Emi-
nescn.
Cum secolul XX a fost ~i' ramine un secol de criza, f;Jstefi-
resc ca, la nivel colectiv, sa fie activat arhetipul totalitatii psi-
hice integrate - sinele, Principalele amenintari pentru omenire
erau, in 1958 cind Jung scrie lucrarea Un mit modern,imparti-
rea lumii in doua tabere antagoniste (sistemul capitalist ~i sis-
temul socialist), bomba atomica ~i suprapopularea planetci. Toate
aceste dezbinari ~i .amenintari constituie cauza extel'lla care
"consteleaza" arhetipul sinelui( Selbst), ce se manifesta prin sim-
boluri de tipul mandalelor. Faptul ca arhetipul totalitaW psihice
integrate este simbolizat prin farfuriile zburatoare - 0 exprcsie
a tehnicii contemporane - indica adaptarea simbolurilor arhe-
tipale la spiritul vrernii. Omul contemporan accepta fara dificul-
tate tot ceea ce imbraca haina tehnicii: "Ideea nepopulara a
unei interventii metafizice devine acceptabili datoriti posibili-
tatii unei calatorii spatiale" (p; 357, in' vol. X, Werke, Walter
Verlag).
Filosofia, unde Jung gase~te doi importanti preCUl'wri de
calibrul lui Platon sau Kant, ofera teoriei arhetipurilor o;;i:;lte
importante puncte de sprijin. Juhg invoca exemplu unui schi-
zofren tinaI' care afirma ca lumea este cartea Iui de imagini in
care poate rasfoi in voie, dupa cum vrea ~i unde vrea. Accea~l
idee ar sta, dupa Jung, la baza eartii lul Schopenhauer Lumea
ca vointa 'Ii reprezentare. Atit schizofrenul, elt ~i filosoful au
ideea din fondul arhetipal comun intregii umanitatii la care
participa Hecare. Diferentele dintre eei doi provin din diferenta
de prelucrare culturala a ideei c?mune.
17 -
 In sprijinul. afirmatiei ca arhetipurile se manifestalji la ni-
velulljtiintelor, Jung aduce ca argument descoperirea legii con-
servaiii energiei. Cel care a formulat-o, Robert Mayer, nu
a fostfizician, ci medic, ceea ce ar fi un indiciu in sprijinul
ideei canumita lege se alimenteaza din lumea interioara, Iji nu
din cea exterioara - cultura de specialitate a secolului XIX:.
Apoi, Jung regase~te ideea conservarii energiei in intreaga isto-
rie a spiritului arhaic, in cele mai primitive religii din dif'olrite
regiuni ale lumii. Conform· acestor religii, ar exista 0 forta ma-
gica prezenta pretutindeni, in jurul careia se invirte.;;te totuL
// Taylor Iji Frazer au interpretat gre~it aceste religii ca 0 forma
e animism; de fapt ele nu se refera la sufIet sau .la ·spirit, ci
schiteaza 0 energetica primitiva, oferind 0 imagine a energiei vi-
tale, a libidoului. Aceasta este baza ideii conservarH energiei din
care se alimenteaza in egala mAsura religiile arhaice ~i legea
conservarH energiei din fizica.
12. Ginduri finale
La sfirljitul acestei' grabite incursiuni in strifundurile micro-
co<;mosuluifHntei umane au ramas, desigu],",ca in orice calato-
rie pe un tarim necunoscut, suficiente puncte neclare, delji com-
petenta ghidului Carl Gustav Jung nu poate fi pusi la indoiali.
Intr-o singura privinta s-a conturat 0 certitudine: arhetipurile
exista. lj1isint omniprezente in ce facem Iji in ce gandim, chiar
daca "nu lj1timexact cum s-au nascut lj1inu puteam spune daca
se.mai afIa ceva in spatele lor Iji in Ce consta acel ceva.
v AsrLE DEM. ZAMFlRESCU
iN LUMEA ARHEIIPURILHR
 "",

CONCEPTUL DE INCON~TIENT COLECTIV

Intruclt conceptul de incon~tient colectiv este acela

dintre conceptele mele care a dat na~tere la cele mai
multe nelntelegeri In cele lee urmeaza voi Ineerca a) sa-l
definese, b) sa ofer 0 imagine a importantei sale pentru
psihologie,c) sa expun metoda de demonstrare, ~i d) sa
dau cUeva exemple .
. a) Definitie
Incon~tientul colectiv este 0 parte a psihieulut care
poate fi deosebita negativ de ineon~tientul personal prin
faptul ca el m.i-~i diltoreaza existenta experientei perso-
nale ~i nU este de aeeea un d~tig personal. In timp ce in-
eon~tientul personal eonsta esentialmente din cotinuturi
care au fost dndva con~tiente dar care- au disparut din
eon~tiinta, fiind fie uitate fie refulate, continuturile in-
eon~tientului colectiv nu au fost niciodata con1?tiente,
nefiind deci doblndite individual, ~i-~i datoreaza exis-
tenta exclusiv eredWitii.
Conceptul de arhetip, inevitabilul corelat al ideiide
incon~tient colectiv, indica prezenta In psihic a anumi-
.~ 21-
tor forme universala raspindire. Cercetarea mitologica
Ie nume~te "motive"; in psihologia primitivilor ele co-
respuu.d coriceptului de "representations colectives" creat
de Levy-Bruhl iar in domeniul studiului comparativ al
religiilor Huber~ ~i Mauss Ie-au· definit drept "categorii
ale imaginatiei". Mai de mult fldolf Bastian Ie desemnase
prin termenul de "idei origin are" sau "elementare". De
aici rezulta suficient de clar ca reprezentarea pe care
o am despre arhetip - literal 0 forma preexistenta --
nu este singulara, ci poate fi intalnita~i in alte disci-
pline, unde imbraca 0 haina terminologica specifica.
Prin urmare, teza mea sun a in felul urmator : alta-
turi de con~tlinta, care are 0 natura pe deplin personali'i
~i pe care 0 consideram - chiar atunci cand Ii anexam
Ca pe un apendice incon~tientul personal - ca flind
singurul sistem psihic, exista Un a1 doilea sistem psihic,
a carui natura este co1ectiva, nonpersonala. Incon~tien-
tul colectiv nu se formeaza pe parcursul vietii indivi-
dului, ci-este mo~tenit. EI consUi din forme preexiste:lte
- arhetipurile - care pot deveni con~tiente doar in mod
mijlocit ~i confer a continuturilor con~tiintei ofarma bine
determinata.
 pia moderna se vede silita sa-1';liasume sarcina de a-i
ajuta pe pacienti sa 1';liIe con1';ltientizeze.In plus, instinc-
tele nu sint, conform) esentei lor; vagi 1';linedeterminate,
ci forte instinctuale specific orientate care, inaintea uri-
carei con1';ltientizari 1';liindiferent de gradul aeesteia, i~i
urmaresc scopurile intrinseci. De aeeea ele C'onstituie
analogii exacte ale arhetipurilor, atit de exaete incit se
poate admite eu temei ea arhetipurile sint copiile ineon-
1';ltienteale instinetelor inse1';li; cu alte cuvinte, ele repre-
zinta modelele ifundamentale ale comportamentului .in-
stinctiv.
,Ipoteza incon1';ltientului colectiv estede aceea tot aUt
de riscata ca admiterea existentei instinctelor. Se poate
admite fara dificultate ca, facind abstractie de motiva-'
tia rationala a intelectului con1';ltient,activitatea umana
este influentata intr-o masura considerabilade catre ins-
tincte. Dac~ afirmam ca fantezia, pereeptia 1';ligindil'ca
noastra sint influentate in acela1';limod de principii for-
male inn ascute 1';lide universala raspindire,o :intelegere
care functioneaza normal va descoperi in aeeasta con-
eeptie tot atlt de II'.JUltsau tot atH de putin misticism ca
in teoria instinctelor. Desi am fost adesea invinuit de
misticism 1, trebuie sa subliniez 0 data in plus ca incon-
stientul colectiv nu eonstituie 0 problema speculativa
~au filosofica, ci una empirica. Intrebarea suna simplu :
exista sau nu exista astfel de forme universale ': Dadi
exista, atunci exista 1';liun dorrieniu al psihicului care
poate fi numit incon1';ltientcolectiv. Diagnoza incon1';ltien-
tului colectiv nu este intotdeauna 0 sarcina u1';loara.Nu
este suficient identificam natura arhetipala, alesea evi-
denta, a produselor incon1';ltiente,caci acestea pot fi tot
atlt de bine dobindite prin intermed~ul limbii !Ii al edu-
catiei. Criptomnezia 2 trebuie de asemenea exclusa, ceea
in muIte cazuri. este aproape imposibil. In pofida tuturor
acestor difj.cultati sint suficiente cazurile individuale :in
care rena1';ltereaspontana a motivelor mitologice se afla
dincolo de orice dubiu rational. Daca Un asemenea in-
con1';ltientexista cumva, atunci explicatia psihologica tre-
buie sa ia cuo1';ltintade el 1';lisa supuna unei critici severe
anumite etiologii pretins personale.
- 23-
 Pundul meu de vedere poate fi ilustrat printr-un
exemplu eoneret. Ati eitit probabil interpretarea pe C'1re
o da Freud unui anumit tablou al lui Leonardo da Vinci
eare reprezinta peSf. Ana :;;i pe Maria cu Pruncul ':-.
Freud explica remarcabilul tablou prin faptul ca Leo-
nardo insusi a avut doua marne. Aceasta cauzalitateeste
personala. NU intentionam sa ne oprim asupra~{flptului
ca astfel de imagini :nu sint deloc unice :;;i nid Bsupra
minorei inexactitati ea Sf. Ana este de fapt buni'ca lui
Cristos, cidorim sa subliniem Ca psihologia aparent per-
sonala este irtlpregnata de un motiv nonpersonal, bine
eunoscut noua din alta parte. Motivul celor doua marne
este un arhetip ce poate fi intilnit in diferite var;;mte
in domeniul mitologiei :;;ial religiei, constituind baza a
numerOase representations collectives. A:;; putea aminjj
'ca exemplu. motivul dublei origini, al orlginii umane ::;;i
al cele divine, ca incazul lui Herakles care, adoptat de
Hera din ne:;;tiinta, adobindit nemurirea.Ceea ce era
mit in Grecia, reprezenta in Egipt un ritual. Faraonul
era in acela:;;itimp de natura umana :;;idivina. Pe peretii
camerelor de na:;;tere ale templelor egiptene sint infiW-
~ate cea de a doua eoneepere :;;ina:;;tere divina a faraonu-
lul - el· s-a naseut· "a doua oara". Aeeasta reprezen tare
constitoie'baza tuturor tnlisterelor rena:;;terii, iriclusiv a
eelor erestine. Cristos insusi s-a naseut de daua ori:
prin bote~area in Iordan a realizat rena:;;terea din Gpa :;;i
din spirit. In liturghia romana cristelnita este numita
in mod consecvent "uterus eeclesiae" :;;idin Misal1cL ro-
man afEim, cind se vorbe:;;te despre sfintirea apei de
botez in sabbatum sanctum, simbata de dinaintea Pa:;;te-
IUi, ca :;;iastazi ea se nume:;;te astfel3. Oricum ar fi, in
gnoza timpurie spiritul, careqparea sub chipul unuipo-
rumbel, era considerat ca sophia,· sapientia, intelepciunea
~i ca mama lui Cristos. Pe temeiul aeestui motiv al pa-
rintilor dubli, copHi de· astazi, in locul zinelor bUne sau t
relecare realizau 0 "adbptiune magica" cu blestem sau
binecuvantare, au na:;;i, adica (in gern1(ana elvetlana) I
f
I
* Eine Kindheitserinnerung des Leonardo da Vinci, IV

24
i
r,
 "Gotti" ~i "Gotte", (in engleza) "godfather" ~i "godmat-
her" 4.

Reprezentarea unei a doua na~teri are 0 largii l'aspin-

dire spatiala ~i temporali'i. La inceputurile medicinei ea
aparea ca un mijloc magic de vindecare ; in multe re1igii
ea constituie experienta mistica iar in filosofia natul'ii
din evul mediu, ideea centrala; last not least multi
copii, dal' ~i unii adulti, cred di parintii lor nu Ie sint de-
cit parinti adoptivi cal'ora Ie-au fost incredintati. Benve-
nuto Cellini, de pilda, avea aceastacredinta despre care
aflam din autobiografia sa '~.
Insa este cu totul exclus ca toti camenii care cred
intr-o dubla origine sa fi avut intotdeauna in realitate
doua mame sau invers, ca cei citiva care au imparta~it
soarta lui Leonardo sa fi molipsit Clll complexele lor res-
tul umanitatii. Fapt este ca trebuie sa adinitem existen.ta
unei nevoi umane universale careia ii corespunde pre-'
zenta univel'sala a fantasmei despre dubla na~tere ~i si-
multan a fantasmei celol' doua mame, nevoie ce se oglin-
deste in aceasta tema. Chial' daca Leonardo da Vinci
~i-~r fi portretizat intr-adevar cele doua marne in Sf.
Ana ~i Maria - ceea ce eu pun sub semnul indoielii --,
totu~i el n-al' fi exprimat 'astfel decit 0 credinta pe care
milioane de cameni inaintea sa ~i dupa el au avut-o.
~imbolul vulturului, analizat de Freud in eseul amintit,
face ~i mai plauzibila opinia mea. Pe buna dreptate el
indica drept izvor al simbolului Hierogliphica lui Hora-
polIo **, 0 cartefoarte citita in vremea aceea. Din ea
aflam ca vulturiisint doar de sex feminin si ca simholic
desemneaza marna; fecund area lor 0 reaiizeaza vintul
(in grece~te, pneuma). Sub influent a Cre~tinismului,
acest cuvint a cEipatat sensul de "spirit". In relatarea
despre misterul rusaliilor, "pneuma" i~i mai pastreaza
inca dubla semnificatie de vint ~i spirit. Consider ca
acest fapt se refera Ta Maria care, conform esentei Sale
feciara, este fecundata de pneuma,asemeni unui vultur.
Totodata vulturul este, dupa Horapollo, simbolul Athe-
* Leben des Benvenuto Cellini, ubersetzt und hg. von Goethe
** I, 11, p. 32 - Freud, 1. C., II, p .. 24ff.

- 25-

1
neic;are nascuta din craniul zeului suprem, era 0 fe-
cioara ce euno:;;tea doar maternitatea spirituaIa.· Toate
acestea trimit la Maria :;;i la motivul rena:;;terii. Nu
exista nici 0 dovada ca Leonardo ar fi putut exprima
altceva in tabloul sau. Daca este indreptatit sa admitem
ca s-a identificat eu Pruncul, atunci el a infatii;at dupa
cit se pare, dubla maternitate mitica :;;i nu propria sa
istorie. $i ce am putea spune despre toti ceilalti arti:;;ti
care au pictat acela:;;i motiv? Sa fi avut :;;i ei doua
marne? Cu neputinta sa transpunem acum cazul Iui
Leonardo in domeniul nevrozelor si sa admitem ca este
vorba de un padent eu un comJPl~xmatern care i:;;iIn-
chipuie ea nevroza Sa provine din faptul de a fi avut
doua mame. DE;:;;irezultatul iriterpretarii personale i-ar
fi dat dreptate, acesta at fi in intregime fals. Cad in
realitate cauzane\\rozei sale ar consta in 1'eactivarea
arhetipului dublei marne, indiferent daca el a avut una
sau doua marne; cum am vazut, acest arhetip functLJ-
neaza individual :;;iistoric fara a avea vreo legatura cu
situatia relativ 1'ara a dub lei maternitati.
De:;;iseducatoare, ipoteza unei cauze personale atit de
simple este nu numai inexacta ci in intregime falsa. Psi-
hiatrului cu formatie strict medicala Ii va fi, fara Indo-
iala, dificH sa inteleaga cum poate motivul mamei dubIe,
desprecare el nu are cuno:;;tinta, saaiba 0 fortii atit de
mare incit sa actioneze ca 0 situatie traumatica. rnsa daca
luam in considerare energiile uria:;;e ascunse in sfera mi-
t;icaa omului, atunci semnificatia etiologica a arhetipuri-
lor pare mai putin fantastica. De fapt exist a numeroaSe
nevroze care rezida in tulburari ce trebuie derivate din
absenta din viata psihica a pacientului a influentei aces-
tor forte determdnate. Consider de-a dreptul periculoasa
incercarea psihologiei pur persoale de a contesta, prin re-
ducerea la cauzele personale, existenta motivelor arheti-
pale~ psihologice care cauta chiar sadistruga aeeste mo-
tive prin analiza personala. Astazi putem aprecia mai
bine decitacum douazeci de ani natura forte lor profunde.
Doar sintem ma1'torii retrairii de catre 0 mare natiune
a unui simbol a1'haic, ba chiar a unoI' forme religioase
arhaice :;;ia modului in care aceasta noua emotie actio-
- 26 -'-
 >"t-.

neaza revolutionar asupra individului" transformindu-15.

Omul trecutului este prezent in noi intr-o masura pe
care nici nu ne-o putem macar imagina inainte de niz-
boi. $i ce altceva este soarta marilor popoare dedt su-
marea modificarilor psfhice ale indivizilor?
Intr-o nevroza care este doar 0 chestiune privata,
avindu-~i radacinile exclusiv in cauze personale, arheti-
purile nu intervin in nici un .fel. Insa dnd nevroza pro-
vine -dintr-o incompatibilitate generala sau este yorba
de 0 situatie daunatoare intr-altfel , care provoaca nevroza
la un numar mare de indivizi,trebuie sa admitem pre-
zenta arhetipurilor. Intruc'it nevrozele sint de celemai
mtuIte ori fenomene sociale, ~i nu doar probleme priva~e,
trebuie sa admitem interventia arhetipurilor in cele mai
muIte cazuri : este retrait acel arhetip care corespuncle
situatiei ~i ca urmare intra in actiune fortele instinctuale
ascunse in arhetip, pe cit de explozive pe ailt de pericu-
loase, ceea ce duce adesea la rezultate imprevizibile. Mai
mult, nu exista rau caruia omul aflat sub dominatia
unui arhetip sa nu-i cada victirha. Daea in urma eu trei-
zeci de ani cineva ar fi indraznit sa preziea faptul ca
evolutia psihologica va merge in directia reactivarii me-
dievalei persecutii a evreilor, ea Europa va tremura din
nou in fata grupurilor de Hctori rom ani sau a maqurilor
legiunilor, ca va putea £i reintrodus salutul roman de
acum doua mii de ani ~i ca arhaica swastiea va inloeui
I crucea, fiind capabila sa insufle milioanelor de soldati
disponibilitatea pentru sacrificiu, aeel om ar fi fost bat-
jocorit ca un nebun mistie. $i astazi? Oricit de uimi-
IIl tor ar putea parea, aceasta intreaga nebunie a devenit
oribila realitate. Viata privata, motivele ~i eauzelepri-
f vate au devenit in lumea de a:stazi aproape fictiuni.
Omul trecutului, care traia intr-a lume de arhaice re-
presentationes collectives a fost chernat din noU la 0
viata foarte vizibila ~i chinuitor de reala, ~i aceastanu
doar in cazul citorva indivizi dezechilibra:ti, ci a milioane
de oarnenL
Existatot atltea arhetipuri cite situatii de viata tipice.
Nenumarate repetitii au intiparit aceste experiente in
constitutia psihica, nu sub chipul unor continuturi ima-
gistice, ci aproape ca forme fiira~continut, care reprezinta
~ 27-
1
 doar posibilitatea unui anumit tip de abordare sau acti-
une 6. Cind tri'iim ceva care corespunde unui arhetip; ace-
sta este activat ~i ia na~tere 0 compulsivitat~ ce se iro-
pune iill/Potriva ratiunii ~i vointei sau produce un ('on-
flict care se· prelunge~te in patologic, adica prin nevroza.
c) Metoda de demonstrare

Trebuie sa ne ocupam acum de problema cum poate

fi demonstrata existenta arhetipurilor.Intrudt arhetipa-
rile produc anumite forme spirituale, trebuie sa expli-
dim unde ~i cum poate fi gasH materialul care face in-
tuitive aceste forme. Principala sursa 0 reprezinta Visele
care au avantajul de a fi produse spontane ale psil1icului
incon~tient, independente de vointa ~i de aceea prodnse
. pure ale naturii, neinfluentate de vreo. intentie cor:.~-
tienta. Prin intrebari putem afla care din motivele ce
apar in vis sint cunosc1.lte visatorului. Dintre cele care-i
sint necunoscute trebuie sa excludem motivele care aT
putea sa-i fie cunoscute, cum este in cazul lui Leonardo
simbolul vulturului. Nu sintem siguri ca Leonardo a
preluat acest simbol de la Horapollo, ceea ce ar fi t')-
tw;;i pe deplin plauzibil pentru. tin om cultivat al acelei
vremi, arW;;tii plastid distingindu-se in special prin bo-
gatecuno~tinte umaniste. lata de ce aparitia motivului
pasarii in fantasma lui Leonardo, motiv prin excelenta
arhetipal, nu demonstreaza nimic. Motivele cautate de
noi sint cele care nu-i puteau fi cunoscute visatorului ~i
care totu~i functioneaza in visele sale a~a cum funct~o-
neaza arhetipurile la nivelul surselor istorice.
A~a numita imaginatie activo. constituie 0 aWi sursa
pentru materialul necesar. Prin acest termen desemnez
seriilede fantasme produse prin conceJ;ltrare intentio-
nata. Experienta mi-a aratat ca intensitatea ~i frecventa
viselor sint augrnentate prin prezenta fantasmelor in-
con~tiente ~i inaccesibile. ~i ca aducerea in con~tiinta a
acestor fantasme schimba caracterul viselor, care devin
mai rare :;;imai :;;terse. De aid am dedus ca viselecontin
adesea fantasme care tind spre con~tientizare, cad la
baza viselor se afla adesea instincte refulate a caror ten-

- 28
 dinta naturala este de a influenta gindirea con~tienta. In
astfel de cazuri cerem pacientului sa examineze orice
fragment de fantasma care i se pare important din pers-
peCtiva contextului sau, adica din prespectiva materia-
lului asociativ in care se aila intricat, pina dnd il inte-
lege. Nu este vorha de un aspect al asociatiei libere 7, re-
comandata de Freud in scopul interpretarii, ci de prelu-
crarea fantasmei prin observarea materialului fantasm a-
tic.care Ii esteasociat in mod natural.
Nu este locul aid sa dam explieatii tehnice privitoare
la metoda .. Vom spune doar ca seria de fantasme adusa
la suprafata u~ureaza ineon~tientul ~i reprezinta un ma-
terial bogat in forme arhetipale. Desigur, aeeasta metoda
poate fi utilizata doar in anumite eazuri alese eu grija.
Ea nu este eu totul inofensiva deoareee il poate inde-
parta pe pacient pre a mult de realitate. In oriee eaz, un
avertisment impottiva unei aplicari nediseriminatorii nu
poate fi dedt bine venit.
IIi sfir~it, aar nu in ultimul rind, 0 sursa interesanta
pentru material arhetipal. ne-o pun la dispozitie ideile
delirante ale psihoticilor, fantasmele din starile de thnsa
~i visele din prima copilarie (intre trei ~i dnci ani). Ma-
terialul de acest gen este accesibil in eantitaWe dorite,
dar el ramine lipsit de valoare daea nu pot fi .stabilite
paralele istorice convingatoare 8. Fire~te, nu este sufi-
cientsa punem in lega-tura ~arpele dintr-un vis cu apa-
ritia mitica a ~arpelui; caci cine ar putea garanta ca
semnificatia functionala pe care 0 are ~arpele in vis coin-
cide cu cea pe care 0 are incadrul mitic ? De aceea, pen-
tru a stabHi 0 paralela viabila este necesar sa eunoa!?tem
semnificatia functionala a unui simbol individual ~i apoi
sa aflam daca simbolul miticpresupus paralel rezulta d.in
acela!?itip de circumstante ~i are deci aceea~i semnifica-
I tie functionala. Satisfacerea acestei cerinte reprezinta un
demers de cercetare indelungat ~i anevoiQs da~ ~iun-
obiect ingrat pentru expunere. Intrucit simbolurilenu
ilI pot fi rupte din contextul lor, ar trebui realizate pre-
zentari exhaustive de simboluripersonale ~i mitice,
I ceea ce este cu neputinta in cadrul unei singure confe-
rinte. Totu~i am facut in mod repetat tentativa eu riscul
de a-mi adormi jumatate din auditoriu.
- 29-

1
 d) Un exempLu

Ca exemplu aleg un caz practic pe care, de~i deja pu-

blicate, Hfolosesc din nou datorita conciziei sale ce 11 reco-
manda ca foarte potrivit pentru ilustrare. In plus doresc
sa adaug citeva consideratii lasate de 0 parte cu ocazia
trecutei publicari ::-.
In 1906 am luat cun~tinta de fantasma straniea
unui paranoic intern at de mai multi ani. PacientuL su-
ferea din tinerete de 0 schizofrenie incurabila. Dupa ce a
absolvit ~coala elementara, a activat ca functionar· in-
tr-un birou. El nu se distingea prin vreo inzestrare deo-
sebitii f?ila vremea aceea eu insumi nu aveam habar .de
mitologie sau arheologie, a1?aincit situatia nu era in nlci
Un fel suspect.3.. Intr-o zi I-am intilni in timp ce se afla
la fereastra f?i,mif?cind capul cin stinga.. 9i-n dreapta, cli-
pea privind in soare. M-a rugat sa fac 1?ieu la fel, pro-
mitindti-mi ca voi vedea ceva foarte interesant. Clp.d
I-am intrebat ce vede, s-a aratat surprins ca eu nu vad
nimic: "Nu se poate sa nu vedeti penisul soarelui : dnd
imi mi1?ccapul incoace 1?i-ncolo, se rni1?ca1?iel 1?i'lstfel
se na1?te vintul".Fireqte, nu am putut intelege ciudata
idee, pe Care totu1?i am notat-o. Aproximativ patru ani
mai tirziu, in timp ce studiam mitologia, am descoperit
o carte a lui Albrecht Dieterich, cunoscutul filolog, care
m-a ajutat sa lamuresc fantasm a pacientului meu, Ace~-
sta opera, publicata in 1910, se ocupa de un papirus gre-
cesc aflat la Biblioteca Nationala di~ Paris. Dieterich
credea a fi descoperit intr-o/ parte a textului 0 liturghie
deqicata lui Mithra. Textul este fara indoiala un ghid
religios pentru realizarea anumitor invocatii in care cste
pomenit Mithra. Proveninddin 1?coalamisticilor alexan-
drini, el are 0 semnificatie identica cu Corpus· He7'meti-
cum. In textul lui Dieterich citiIDIurmatoarele indem-
nuri: "Cu fata la soare inspira de trei ori, cat de adanc
poti 9i vei vedea ca te ridici 9i page9ti spre inalt, a9a incit
p()ti crede ca te afli in mijlocul oceanului aerian ... dru-
mul zeilor vizibili va fi aratat dezeul soare, tatal meu:

" C. G. Jung, SymboZe der WandZu.ng, § 149, 223 ~i Die

Strukturder SeeZe, § 317.

- 30-
tot astfel va deveni vizibil~i a~a numitul tub, originea
vintului de serviciu. Caci vei vedea atirnind din discul
solar ceva Ca un tub :~i anume, dnd este indreptat'ms-
pre regiUnile de vest apare intotdeauna vintul de €st;
dnd este produs celi'ilalt vint datorita orientarii spre re-
giunile din est, vei vedea in mod asemanatordupa regi-
unea aceluia intoarcerea (mi~carea in continuare) chipu-
lut" "
Textul arata intentia autorului de a-I pune pe cititor
in situatia de· a trai el insu~i viziunea pe care aavut-o
autorul sau in care eel putin crede. Cititorul trebuie in-
trodus in experienta interioara a autorului sau - eeea
ce este mai probabil - intr-una din comunitatile mistice
existente in aeea vreme, despre care ne vorbe9te Phj}o
Iudeus in calitate de contemporan. Cad zeul focului sau
al soarelui invoeat aid reprezinta 0 figura pentru care
pot fi indiCate paralele istorice, unele in strinsalegatur{i
eu Cristos al revelatiei. De aceea avem de a face eu .0
reprezentare cOlectiva, a~a cum sint ~i actiunile rituEiJe
descrise, de pida imitarea vocilor de animaleetc ... Vizi-
unea discutata face parte dintr-un context religiQs a
carui natura extatica este indiscutabila ~i descrie Un tip
de initiere in trairea mistica a divinitatit
Padentul nostru era cu aproximativ zece ani mai' in
virsta dedt mine ~i suferea de un delir de grandoare,
considerind ca este in acela~i timp Dumnezeu ~i Cristos.
Atitudinea sa fata de mine era binevoitoare - el';lm
agreat ca singura persoana care aratam interes pentru re-
prezenarile sale abstruse. ldeile sale delirante erau pre-
cumpanitor de natura religioasa ~i, atund dnd m-a· in-
demnat saprivesc in soare clipind asemeni lui ~i sa nJi~c
capul intr-o parte ~i-ntr-alta, e1 avea intentia evidenta
de a ma determina sa particip 1a viziunea sa. Lui Ii xe-
venea ro1ul de inle1ept mistic iar mie eel de invatacel.
.Mai mult, e1 se- credea insu~i zeul soare1ui intrucit pro-
ducea vintul prin mJi~carea capului. Transformarea ri-

* Eine Mithrasliturgie, pp6/7 (lung a aflat mai tirziu ca

.-egitia din 1910 este de fapt 0 reeditare, prima editie fiind pu-
bliC\lta in 1903. Oricum pacientul fusese internat in spit:ll cu
dtiv~ am inainte de 1903)

- 31-
tuala 'In zeit ate este atestata de Apuleius In misterele
lui Isis, ,~i anume In forma unei apoteze solare. Semnifi-
catia vlntului de serviciu este, foarte probabil, aceea a
spiritului procreator (pneuma inseamna vint) care, ema-
nat de soare, patrunde in suflet ~i-l feeundeaza. Asoele-
rea soarelui eu vintul apare foarte des in simbolistica
antica.
Trebuie acum sa dovedim eElnu este vorba de 0 s:m-
pIa coincidenta lntimplatoare a celor doua cazuri. Pen-
tru aeeasta este neeesar sa aratm ea asocierea reprezcn-
tarii _unui tub al vintului eu Dumnezeu sau cu soarele
are 0 existenta colectiva independent de cazurile "min-
tite sau, pentru a ne exprima altiel, ca ea apare 9i in alte
timpuri 9i Iocuri. Anumite pieturi medievale reprezinta
Buna- Vestire prin intermediul unui fel de tub care une-
9te tronul lui Dumnezeu cu trupul MarieL Fie porumbe-
lul, fie Pruncul coboara prin launtrul squ. Porurnbelul
semnifica fecundatorul, Sfintul Duh-vint.
Desigur, este cu totul exc1usa posibilitatea ca pacien-
tul Sa fi avut cuno9tinta de un papirus care a fast pu-
blicat patru ani mai tirziu 9i cu totul improbabil ca vi-
ziunea sa sa aiba vreo legatura cu ciudata reprezentare
medievala a Bunei- Vestiri, chiar, dad printr-o inirriagina-
bila intimplare 0 astfel de pictura i-ar fi cazut sub oeh1.
Pacientul, care a fost declarat bolnav dupa implinirea
vlrstei de douazeci de ani, nu a ciHatorit niciodata, In
galeriile publice din Zurich, ora9ul sau natal, neexistind
un astfel de tablou.
Am amintit acest caz nu pentru a va prezenta viziu-
nea unui arhetip, ci forma esentializata a mersului cer-
aetari1. Daca am lntllni doar astfel de cazuri, sarcina
noastra ar fi mult u9urata; de obicei,adunarea rnaterla-
lului probator este mult mai dificila. Mai lntli trebuie
sa izolam suficient de clar anumite simboluri pentru a Ie
putea considera fenomene tipice 9inu simple accidente,
ceea ce se realizeaza prin cercetarea unei serii de vise, sa
z;icem de dteva sute, urmarind figurile tipice 9i dezvol-
tarea lor in cadrul serie1. Aceasta metoda permite evi-
dentierea anumitor continuitati 9i discontinuitati la una
9i aGeea9i figura. Poate _fi aleasa oricare dintre figurile
32 -
prin care comportamentul in vis sau vise creeaza Impre-,
sia ca exprima un arhetip. Atunci c:i'ndmateriaIul dispo-
nibil este suficient de bogat ~i a fost bine observat,pot n
facute constatari interesante asupra modificarilor pe care
Ie sufera un tip. Nu numai tipul, ci ~i variantele sale pot
fi Is.murite cu ajutorul paralelelor din domeniul mito~o-
giei comparate. Intr-o lucrare din 1935 am prezentat
aceasts. metoda ~i cazuistica neCeSaF8..':.

COMENTARIILE $1 NOTELE TRADUCATORULUI

Jung :;;iFreud

Ecoul cultural durabil ~i in continua amplificare al operei

lui Jung - sa ne gin dim doar la influenta pe care teoria arhe-
tipurilor a avut-o asupra lui Bachelard - ea insa:')i aUt de im-
pregnata de cultura incH cu greu ar mai putea fi consiclerata 0
opera pur psihologica, dar mai ales existenta unei cri tiCI n~he-
tip ale, inspirata de aceea:')i teorie a arhetipurilor, a pla,at cul-
tura romana, uncle Jung, in pofida unor laudabile eforturi de
curind incununate de succesul publicarii, este putin cunoscut
(mai putin chiar decit Freud),intr-o stare de a:;;teptar-:. Sint a:')-
teptate in primul rind textele jungiene cele mai senmificative,
dar :')i exegeze ample care sa ofere nu numai 0 viziune de an-
~amblu asupra unei opere vaste dar ~i informatii la zi despre
comentariile pe care Ie genereaza necontenit.
Discriminarea culturala apriorica a teoriei tipurilor psiholo-
gice (introvertit/extravertit) in favoarea teoriei arhetipurilor --
ambele axe structurante ale creatiei jungiene - poate surprinde
pe cel care :')tie ca lucrarea TipuriZe psihologice publicata in
1921 contine aplicatii incitante pentru filosof :')i criticul literal'.
Filosoful va gasi in capitolul I, intitulat "Problema tipurilor in
istoria spiritului antic ~i medieval" 9i in capitolul VIII ("Pro-

* Grundsiitzliches zur praktischen Psychotherapie, vezi :')i

psycho Logie v.nd Alchemic, partea a doua.

- 33-
 blema tipurilorih filosofia mciderna") 0 vIZlUne inedita asupra
istotiei filosofiei, 0 adevarata Psychologie der Weltan3chcwngcn,
iar esteticianul !!i criticul literar vor fi retinuti de interpretarea
psihologica data de Jung ScrisoriZoT despre educatia estetidi a
omenirii de Schiller (cap. III) sau de analiza dedicata manifes-
tarii tipurilor in literatura (cap. V), unde in centrul at'~ntiei se
afla Prometeu $i Epimeteu, carte a lui Spitteler - un laureat al
premiului Nobel astazi aproape uitat. A!!adar, de ce teoria arhe-
tipurilor este mai rodnica in c1.iltura decit teoria tipurilor psiho-
logice?
Raspunsul cautat ar putea fi acela ca in timp ce teoria ti-
purilor se epuizeaza in psihologic, teoria arhetipurilor - adeva-
nite categorii ale imaginarului - transcende lume(i sufletului,
lipsita adesea de semnificatie culturala (supraindividualtc), spre
a avansa spre matricile spirituale ale culturii. Cand Jung afirma
ea, spre deosebire de con!!tiinta care .,desparte" prin particula-
rul sau singularul continuturilor sale, incon$tientul colectiv
"une$te" gratie universalitatii arhetipurilor ce-l structurcaza, el
nu face decit sa indice natura sa spirituala.
PU$i in fat a alegerii celor mai semnificative texte consa-
crate de Jung arhetipurilor, am constatat ca ne-am aoiUm3.t 0
sarcina dificila. Masiva opera a cercetatorului elvetian cste alca-
tuita precumpanitor din studii $i articole provenite din confe-
rinte sau expuneri tinute in fata unui public divers. Existenta
catorva carti inchegate in acest ocean nesistematic ~i in buna
masura ocazional nu-i poate schimba caracterul. Din lipsa d'2
sistematicitate deriva in mod necesar 0 alta trasatura a operei
jungiene: prezenta repetitiilor. Insa reluarea unei idei nu este
simpla varatiune pe aceea$i tema, ci presupune dezvoltari in
adincime $i suprafata (explicitari, c1arificari), precum $i l'cale
elemente de noutate. 0 opera necontenit rescrisa, cum cste ~i
cea a lui Jung, nu poate fi considerata incheiata decit odata eu
moartea autorului. De aiei deriva, pentru cititorul care urmare$te
o adevarata eomprehensiune, ineomoda obligatie a lecturii inte-
grale. Doar parcurgerea textelor fundamentale - acele <tudii,
articole sau fragmente unde un concept sau idee s1nt tratate
exaustiv, la un nivel de elaborare care ulterior necesitA doar
neinsemnate reveniri $i eompletari - seute$te intr-o anumita ma-
sura de aeeasta obligatie. Un astfel de text fundamen.tal este fji
eel intitulat "Conceptul deinconstient colectiv". Initial 0 ex-
punere tin uta la spitalul Sf. Bartolomeu din Londra, in "nul
1936, artieolul a fost publicat in Anglia in acelasi an. Traduce-
rea romaneasca a fost realizata dupa varianta germani.
Despre un text graitor prin el insu$i s1nt putine lueruri de
adaugat. Merita totu!!i mentionat accentul surprinzator de epa-
sat, daea avem in vedere restul operei lui Jung, pus asupra
aspectului metodologie. De cele mai multe ori psihologul elvE-
tian prezinta rezultatul demersurilor sale fara sa lumineze decit
in mica masura ealea urmata. Cine dore!!te sa afle care ~int
conditiile (restrictive) de aplicare a metodei amplifidirii trebuie

- 34
 sa se adreseze studiului despre incon~tientul colectiv unde e~te
utilizaUi demonstrativ de chiar eel care a fundamentat· o.
Sint necesare de asemenea citeva precizari referitoare 1a
relatia dintre Jung ~i Freud pentru a risipi impresia de ,)pozi-
tie ireductibih'i pe care 0 poate lasa ~i studiul de fata. Din pers-
pectiva aansamblului operei psihiatrului elvetian s-ar putes
ahrma ca relatia -Jung-Freud sta sub semnul a ceea ce Constan-
tin Noica numea "contradictia unilaterala". Este un tip de COD-
tradictie in care cioar unul din termeni n contesta pe celalalt.
In pofida aparentelor, doar Freud fl contesta pe Jung. In ceca
ce prive~te problema incon~tientului, Jung nu a negat nicio-
data importanta descoperirii incon~tientului personal realizat3
de Freud; el a negat doar ideea freudiana ca incon~tientul per-
sonal ar epuiza intreaga sfera a incon~tientului. Dincolo de frun-
tariile incon~tientului personal, arata Jung, incepe tarimul incon-
$tientulUi colectiv - adevarata regiune a "mumelor" vietH spi-
rituale. Cind Jung pune in discutie interpretarea pe care 0 da
Freud tabloului "Sf. Ana cu fecioara $i pruncul" de Leonardo
da Vinci, el contest.':i doar consider area acestei picturi drept 0
expresie a inconstientului Dersonal si nu existent a ultimului.
In sfirsit, articolul despre incon~tientul colectiv ne Iasa sa
intrevedem' una din 'trasaturilEi criticii arhetipaIe: ca orice cri-
tica inspirata de psihologie, ea este strict continutistica, neavind
posibilitatea sa emita judecati de valoare estetice,

1. j'i'.:;;acum eticheta de pansexualism a insotit $i mai inso-

teste uneori si astazi gindirea Iui. Freud, eticheta de mistiGism
it 'fost ~i mai' este inca asociata operei lui Jung. $i tntr-un caz
si in aitul etichetarea se alimenteaza in egala masura din co-
modi tate ~entala, lecturi incomplete ~i superficiale san rea cre-
dinta pura ~i simpla. Este adevaratca Jung, ca ~i Freud de alt-
fel, a aratat, lucru firesc pentru un psiholog al incon:;;tientului,
mare interes fenomenelor irationale, printre care ocultismul, al-
chimia ~i religia. Dar, dupa cum s-a spus de atitea ori, nu abor-
darea unei anume probleme este decisiva pentru calificarea nnn1
cercetator, ci atitudinea acestuia fata de ea. Astfel, studiul raz-
boiului nu-I transforma automat pe cel care-l practica intr-un
apologet a1 razboiu1ui. Mutatis mutandis, abordarea de catre
Jung a spiritismului sau preocuparea statornica pentrn religie
nu justifica invinuirea de misticism care i s-a adus in wod re-
petal. Atitudinea psihiatrului eivetian fat a de cele JOWl feno-
mene. este de fiecare data una de om de stiinta care -cauta ::;8.
explice ceea ce pare de neexplicat. In Iucra~ea de doctorat, sus-,
tinuta la cunoscutul profesor Eugen Bleuler in 1902, intitulatil.
semnificativ Contributii la psihologia $i patologia a$a-numite-,
lor fenomene oculte, Jung ofera 0 explicatie psihologidi (bazata
pe teoria incon$tientului) fiecareia dintre fatetele cazului anal i-
zat (un mediu spiritist). Manifestarile paranormale- ale acestuia
(personalitatea multi pIa) reprezentau expresii ale complexelor

- 35-
sale inconstiente, pe care conditfi favorizante Ie-au facut cu pu-
tinta. Pest'e ani, in studiul Relatiile dintre eu $i in"on~ti8nt
(care cunoa~te intre 1916 "i 1934 mai multe variante), reia pro-
blema spiritelor ~i a credintei in spirite pe care 0 trate~zu la
fel de stiintific ca in 1902: spiritele in a carOl' existenta cred
primitivii si~t de fapt, a;;a cum arata analiza experientelor :pi-
ritiste, complexe incon~tiente autonome aflate in stare de prOlec-
tare. Studiul Contributii la empiria procesului individuatzei, ca-
re prime~te forma definitiva in 1950, este animat de aceea~i atitu-
dine stiintifica. Pentru a ne rezuma la un singur exemplu cx-
t,em de concludent, din perspectiva psihologiei jungiene diavo-
Iul simbolizeaza sau personifica "umbra" (Schatten), adica in-
cbn~tientul personal. In ceea ce prive~te atitudinea fat a de_ re-
ligie, vom spune aici doar ca Jung vede in religie 0 suma de
simboluri ale continuturilor arhetipale din incon~tient, Dozitie
clar exprimata pentru prima data in studiul Despre energp.tica
sufletului (1928, 1948, 1965, 1971). 'Acuzatia de misticism, respinsa
de Jung in prezentul studiu, este dintre cele mai benigne, mai
ales din perspectiva cititorului contemporan, pentru care iocea
de incon~tient colectiv ;;i cea de arhetip constituie bunuri cu1-
turale de mult asimilate. Existenta inconstientului colectiv TIU
,este 0 "problema speculativa sau' filosoficil", cum 5e exprimu
Jung intr-un limbaj inexact pentru ca asta nu inseamn:l inca
mistica, ci Una ce tine de domeniul cercetarii empirice. $i in-
tr-adevar, Jung a probat prin studiul comparativ al ps:11;cului
sanatos ~i bolnav, mitologiei, religiilor ~i istoriei religii]or pre-
zenta in psihicu] uman a unoI' forme incon~tiente universale pe
care le-a numit arhetipuri.
2. In studiul pe care H dedica in anul 1905, Jung pune in
paralel criptomnezia cu alte doua tipuri de rememorare, Cl'ea ce
ne permite sa-I intelegem mai bine specificul. Atit rememorarea
nemijlocita, cit ~i rememorarea mijlocita au in comun faptul ca
subiectul este pe deplin con;;tient de caracterul de amintire al
respectivului continut mental, care nu este confundat cu 0 crea-
tie proprie. Rememorarea nemijlocita se produce atunci cind,
reintilnind un obiect sau 0 persoana a vietii trecute, Ie recu-
noa;;tem direct ca elemente ale acelei vieti: "iata casa in care
a locuit prietenul meu!" vom exclama revazind-o intimpliltor.
Daca voi trece pe linga casa prietenului meu, fara s-o pprcep
con~tient ~i pes~e citva timp printre gindurile mele l$i va face
aparitia 0 imagine care ma prezinta angajat intr-o cliscutie ell
aeel prieten despre problemele care ma framinta acum, i1tunci
traiesc 0 remorare mijlocita, diei far a dificultate pot reface
traiectul asociativ pana la cauza imaginii. Caractistica deosebi-
toare a criptomneziei consta in aceea ca amintirea este Iuata
drept 0 noua creatie. Jungexemplifica cu un fragment din
Also spraeh Zarathustra unde Nietzsche reproduce fara sa-;;i
,dea seama pasaje din Blatter ·aus Prevorst de Justin Kerner.
3. Dupa 0 perioada initiala, cind in intreg apusul cre~tin se
oficia aceea~i liturghie, Roma s-a singularizat din punct de ve-

36
 ~

dere liturgic, adoptind un rit aparte, de ongme obscura, Clrata,

Ene Brani~te in cartea sa Liturgica. specialii, i?ucure~ti 1985, p.
215-218. Din aceea~i sursa aflam ca incepind cu secolul V '~e
contureaza in Apus doua liturghii: cea de la Roma, care adat
na~tere ritului roman ~i cea din sudul Italiei, care a stat la naza
ritului galican, oficiat in Italia sudica· ~i nordica, Galia, Spaniil
~i chiar Africa. Treptat ritul galican a fost. inlocuitde cel ro;'
man, a~a incH astazi se utilizeaza 0 singura liturghie in intreaga
cre~tinatate catolica, cea de rit roman, cunoscutasub numele
de Missa ..
4. In limba romana nu exista echivalenti deacela~i tip pen-
tru termenii din germana elvetiana sau engleza, cuvintul na~
derivind din "nun": nun-nuna~-nana~-na~, ceea ce s··ar ex-
plica prin preponderenta asociere a na~iei cu casatorla ~i nu cu
botezul (Gh. Geana, Forms and Functions of the Romanian Spi-
ritual Kinship, Revue Roumaine des Siences Sociales, 1/1(82).
5. Studiul de fat a nu este singurul in care Jung se refera
la fenomenele sociale generate cle national-socialism in Germa-
nia anilor '30, conclamnindu-Ie, a~a cum 0 face citeva rinduri
mal jos uncle Ie ccalifica drept "nebunie" care s-a tram,form'lt
in "oribila realitate". In 1936 aparea studiul Wotan, dedicat de
psihologul elvetian arhetipului etnic al germanilor, care da ex-
presie credintei ca trezirea batrinului Wotan, anticipata de
Nietzsche, Schuler, $tefan George, Klages, ,,0 insu~ire fund a-
mentala a sufletului german, un factor sufletesc de naturti ira-
tionala, un cidon care deconstruie~te presiunea cuHurala", re-
prezinta elementul p.xplicativ preeminent in raport cu fao:t;orii
politici sau economici. Peste zece ani, Jung vaaborda, sub un
titlu concludent - Dupii catastrofii - problema culpabilitatii
germanilor, desigur tot din perspectiva psihologica. Venirea la
putere a lui Hitler, personalitate isterica prin excelenta, a fost
cu putinta datorita nevrozei colective a germanilor. Predispozi-
tia isterica a germanilor, derivind dintr-o "mai mare distanta
intre contrariile psihice dedt in cazul normalitatii", adica din-
tr-o pronuntata dizarmonie interioara, 9i-ar fi gasit, dupa Jung,
intruchiparea artistica suprema in figura lui Faust, care nu ar
fi putut fi creata dedt de un german. Cad Faust exprima desavir·
~it sufletul german prin "aspiratia catre nemarginit ce provine
din contradictiile 9i sfi~ierea interioara, prin acel eros al depar-
tarilor ~i acea a'jteptare eschatologica a marii impliniri ; datorWi
lui cunoa~tem acelzbor spiritual inaIt ~i acea didere in vina
~i intuneric, ba, mai rau chiar, caderea in virtejul tri~eriei ~i
al violentei crimina Ie, efecte ale pactului Cll raul". (C. G. Jung,
Nach der Kathastrophe, in Gesammelte Werke, Band X, Walter
Verlag, p 230)
6. Problema originii arhetipurilor, hotaritoare pentru teoria
jungiana, ramine deschisii. Intr-o prima etapa a creatiei ~ale,
Jung afirma constant, a~a cum se intimpla ~i in acest text, ca
arhetipurile sint precipitate ale experientelor tipice ale speciei
homo sapiens. A9adar, ele ~i-ar dator"a prezenta in zestrea gene-

- 37-
 tica a omului lamarckianei "transmiteri ereditare a CCfact,;re-
lor dobindite". Biologia contemporanii, dominata de teoriile neo-
darviniste care in esenta explica evolutia prin mutatii intiropla-
toare fii seleetie, invalideaza ideile lamarekiene :;;i neolamarc-
kiene, transmiterea ereditara a earaeterelor dobindite neputind
fi de altfel demon strata experimental. Dupa 1940, Jung, cvnvins
de €xistenta arhetipurilor gratie unul material eazuistic cople-
fiitor de bogat, va renunta la ineerdirile de elueidare a originii
arhetlpurilor, 19.sate in seama viitorimii. Situatia nu este singu-
lara in :;;tiintele oroului, unde adesea explicarea unui fenomen
.,uccede dupa mult timp intregistrarii fii descrierii sale.
7. In psihoterapia freudiana, asociatia libel'a nu este utilizata
doar in interpretarea viseIor; c1nd este lipsita de un punct de
pleeare determinat, asociatia libera treee drept regula fundamcn-
tala a tehnicii psihanalitice: pacientul este invitat sa spuna tot
ceea ce ii vine in minte ~i tot ceea ce simte, fara sa opereze
vreo selectie, chiar daca sentimentele de neplacere, ridicol san
ins1gnifianta se opun comunicarii. Cind exista un punct de pIe-
care (un element al visului, de pilda), asociel'ea poate f1 consi-
derata libera in masura in care nu este ghidata de 0 int2ntle
selectiva. Prin eliminarea controlului const1intei, metoda Rsocia-
pei lib ere urmare;;te sa puna in evidenta continuturlle ineon-
stiente .
. 8. In acest pasaj Jung descne, fara a 0 numi, metoda amph-
'f[carii, iar in rindurile imediat urmatoare indica precautiile
necesare aplicarii ei coreete. Doua sint, dUfl8. Jung, cazurile in
(;ar~ amplificarea este indispensabila a, cind dorim sa ~tabi-
Urn natura arhetipala a unui conti nut psihic individual, b) cind
incercam sa descifram fragmentele de vis rezistente la interpre-
tare" Amplif.i.carea este 0 metoda analogica a carei legitimitate
"e bazeaza pe constatarea repetata a unoI' asemanari esenti2Ie
intre produsele psihice individuale Oil pr'odusele culturaL" ale tra-
ditiei atestate istorie.
 DESPRE ARHETIPURILE INCONSTIENTUI.UI
COLECTIV '

Ipoteza ca exista un incon~tient colectiv este una dm

acele idei care la inceput ~ocheaza publicul, pentrll ca
apoi sa fie repede acceptata ~i sa patrunda in limbajul
curent, a~a cum s-a intlmplat ~i cu notiunea de incon:;;-
tient in genere. Dupa ce ideea filosofica de incon:;;tient,
dezvoltata mai ales de C.G. Carus ~i Evon Hartmann
a fost inlaturata aproape fara urme de moda debordanta
a materialismului ~i empirismului, ea a reaparut treptat
in cadrul psihologiei medicaleorientate ~tiintific.
La inceput conceptul de incon~ti.ent s-a marginit la
desemnarea continuturilorrefulate- sau uitate. Pentru
Freud incon~tien:tul, de~i apare deja - cel putin meta-
fork - ca subiect activ, nu este in esenta. nimic altceva
dedt sediul acestor continuturi uitate si refulate 8i <ire
doar datorita acestui f~pt 0 importanta practic~ .. Ca
atare, conform acestei viziuni incon:;;tientul are 0 natul'a
exclusiv personala,'c de~i pe ,de alta parte chiar Freud
* In lucrarile ulterioare Freud si-a· nuantat VIZlUnea funda-
mental a prezentata aici :psihismul 'instinctual I-a numit ,;sine"

39
 a sesizat ca modul de gindire a1 incon;;tientu1ui este ar~
haico-mito1ogic. '
Fara indoiaEi, un strat oarecum superficial a1 incon-
~tientu1ui este personaL II numim incon$tientul personaL
Acesta se sprijina pe un strat mai adine, care nu mal
provine din experienta personala, ci este innascuL 8tra-
tul acesta mai adinc constituie a;;a-numitul incon$tient
colectiv. M-am oprit la expresia "co1eetiv" intrueit aeest
inconc;;tient nu este individual ci universal, adiea, in ('PO-
zitie cu psihismul individual, cuprinde continuturi ~i
moduri de comportament identiee cum grana salis la to~i
indivizii, indiferentde loeu1 na~terii. Aeela~i 1a t )ti oa-
menU, e1 formeaza baza psihica de natura supraperso-
,nala, prezenta in fiecare.
Existenta psihiea este reeunoscuta doar pe baza Con-
tinuturilor constientizabile. De aceea nu putem vorbi
despre incon;;tie~t decit ilL masura in care sintem capa-
bili sa-I identifieam continuturile. Continuturi1e inCO;l$-
tientului personal sid in principal a;;a-numitele C01n-
plexe afective, care constituie intimitatea personala a
vietH psihice, In schimb, continuturile incon~tientului co-
lectiv sint a;;a-numitele arheti]Juri.
Termenul jjarhetip" il intllnim inca 1a Philo Iudeus ':.
eu referire 1a imago Dei in om. De asemenea, 1a 1re-
neus unde citim: "Mundi fabricator non a serr.etipso
fecit haec, sed de alienis 3.rchetypis transtulit". In Cor-
pus Hermeticum***Dunmezeu este numit ,Oa,Jxf;WiCOU lpcoS
[La Dionysius Areopagita termenul apare de mai muJte
ori : aUt in De caelesti hierarchia *~'**UtUl>/.ut upxs":"urdw
cit 91in De divinis no minibus . "''"'"* '" La Augustin de;;i flU
apare cuvintul arhetip, ideea este prezenta. Extragem
din De diversis questionibus: "idee ... quae ipsae formate
(das Es) iar prin "supraeu" (Uber-ich) a desemnat cOl1'itiinta co-
lectiva interiorizata individului 'Ii in parte refulata.
* De opijicio mundi, Index
** Adversus omnes haereses, 2, 6 (p. 126).
**1' (Scott, Hermetica I, p; 140; lumina arh€tipaliil
**** II, 4 (Migne, P. G,-L.nr cot 144; arhetipurile ima-
teriale)
,'1'**,"" (Migne, l. c., col. 59S,

- 40
non sunt... que in divina intelligentia eontinentur""
Arhetipul este 0 parafaza explicativa pentru platonicul
et8oc; Aeecus!ta idenumire €ste potrivita :;;i !foloSii-
toare sCQPurilGrnoastre~c8.ci ea spune ca in cazul conti-
nuturilor eolective ale incon:;;tientului avem de a face
ell tipuri arhaiee sau - mai bine zis - eu tipuri origi-
nare, eu alte euvinte eu imagini (Bilder) universale exis-
tente din vremurile straveehi. Expresia "representations
collectives", utilizata de Levy-Bruhl pentru desemnarea
figurilor simboliee din eoneeptia despre lume a primiti-
vilor, poate fi aplicata fara difieultate :;;icotinuturilor in..:
con:;;tiente, care inseamna aproape acela:;;ilucru. Caci 1n-
vataturile primitive vorbesc despre arhetipuri meta mor-
fozate. Totu:;;i ele nu mai sint aici eontinuturi ale incon-
~tientului, ci is-au inve:;;mintat in formule eOW'itiente,
care sint transmise prin traditie, mai ales sub forma
invataturii ezoterice - expresie tipica a transmiterii
continuturilor colective de provenienta incon:;;tienta.
o aWi expresie binecunoscuta a arhetipurilor 0 c')ns-
titDie miturile :;;i basmele. Dar :;;iin acest eaz 2ste yorba
de forme specific fixate, care sint l'ransmise de-a lungul
unor mari intervale de timp. De aceea, notiunea de ar-
hetip se potrive:;;te doar mijlocit celei de "representaUons
collectives", intrucit prirna se refera dGar la aeele. canti-
Huturi psihice care nu au fbst inca supuse unei prelu-
crari con:;;tiente Oiicare reprezinta deci realitati p~ihice
nemijlocite. Intre arhetipul ca atare ~i forma istorica san
prelucrata careia i-a dat na:;;tere nu exista 0 diferenta
" De diversis questionibus, LXXXIII, xlvi col. '19 (IdeL.
insele neformate ... cantin ute in inteligenta
21.', divina). Al-
chimi~tii utilizeaza "arhetipul" fntr-un mod asemanato~; din
Tractatus atireus a1 Iui Hermes Trismegistus (Thetrum chemi-
cum, 1613. Iv. p. 718) aflam: "...ut Deus omnem divinitatis 8uae
thesaurum ... in se tanquam archetypo absconditum ... eadem modo
Saturnus occulte corporum metallicorum simulachra in se cir-
cmnferens ....' (a~a cum Dumnezeu ascunde in sine ca Inh--un ,T-
hetip toate comorile divinitatii sale ... tot asHe1 Saturn poarta in
';me intr-un mod secret imaginea corpurilor metaIice) .. La Vige··
nerus (Tractatus de igne et sale in Thetrum chemicum, 1661, VI,
p. 3) lumea este "ad archetypi sui similitudinem factus" (creata
dupe. chipul unui arhetip) $i de 8ceea este numita "magnus homo"
("homo maximus" 1a Swedenborg).

- 41
 r

insuprimabila. Pe treptele mai inalte ale invatatmilor

ezoteriee arhetipurile apar intr-o forma care de obieei
indica inconfundabil influent a valorizatoare a prelucrarii
con~tiente. Manifestarea lor nemijlocita, a~a cum 0 eu-
noa~tem din vise ~i viziuni, este mult mai individuala,
mai greu inteligibila sau mult mai naiva decit in mit,
de exemplu. Arhetipul este un continut ineon$tient pe
care con~tientizarea ~i pereeperea il modifiea, ~i anume
in sensul respectivei con~tiinte individuale in eare apare "'.
Ceea ce inteleg prin "arhetip" a devenit pe deplin
cIaI' prin expunerea rel1itiei sale eu mitul, invatatura
ezoteriea ~i basmul. MuIt mai dificila este ineerearea de
a lamuri ee este un arhetip din punet de vedere' psiho-
logic. Cereetatorii miturilor s-au multumit pina aeum
eu reprezentari solare, lunare, meteorologice, eu repre-
zentari ale vegetatiei ~i aIte reprezentari ajutatoare.
Faptul ea miturile sint in primul rind manifestari psi-
hiee care exprima esenta psihieului a treeut upronpe
neobservat. Pentru primitiv expliearea obiectiva a unoI'
lueruri eunoscute prezinta putin interes; in sehimb el,
sau mai bine zis incon~tientul sau, simte 0 nevoie ire-
zistibila de a asimila toate experientele senzoriale ex-
terne unoI' proeese psihice. Pentru primitiv, inregistra-
rea rasaritului ~i apusuluisoarelui nu este suficienta;
aeestei observatii exterioare trebuie sa-i corespunda ~i
un proees psihic, eu alte euvinte drumul soarelui tre-
buie sa intruehipeze destinul unui zeu sau erou, ('are,
in fond, nu sala~luie~te altundeva decit in sufletul omu-
luL Toate fenomenele naturii mitizate, cum ar fi varai
~i iarnp, fazele lunii, anotimpul ploilor etc., nu sint ale-:
gorii ** ale unoI' experienteobiective, ci expresii sim- ~
bolice ale dramei' intime ~i ineon~tiente a sufletului, J

* Pentru a fi exaeti'trebuie sa distingem intre "arhetip" ~i

"reprezentare arhetipala".Arhetipul in sine este un model ipo-
tetie, neintuitiv, foarte asemanator eu eeea ee in biologie este eu~
noseut drept "pattern of behaviour". Vezi pentru aeeasta ~ilu~
erarea mea Theoretische VberZegungen zumWesen des Psychi-
sehen (Consicleratii teoretiee asupraesentei psihieului).
** Alegoria ,este 0 parafrazarea unui conti nut con~tient, in
'timp .eje sim.bolul,expresia .cea mai adeevata eu putinta pentru.
un contimit abia banuit, dar incanecuno5cut, incon~tient.

-!±2-
care devine aeeesibila eon:;;tiintei umane pe ealea pratec-
tarii, adica oglindita in fenomenele naturii. Proiectarea
este aUt de puternica, incH a fost nevoie de citeva mi-
lenii de cultura pentru a 0 desprinde intr-o mica ma-
sura de obiectul exterior. In cazul astrologiei s-a ajuns
ehiar la 0 absoluta compromitere a acestei stravechi
jlscientia intuitiva", intrudt caracterologia psihologica
nu a putut fi desprinsa de a:;;tri. Jar eel care astcizi mai
crede sau crede din noU in astrologie, acela redevine de
regula victima vechii presupozitii superstitioase a influ-
en~ei a:;;trilor, de:;;ioricine este capabil sa foloseasca un ho-
roscop ar trebui sa :;;tieca punetul primaverii a fost fixat
din vremea lui Hipparehos din Alexandria la 0° Aries, 1 ca
deci arice horoscop se bazeaza pe un cere de animale
:irbitrar ales tocmai pentru ca de la Hipparehos incoace,
datorita precizarii echinoetiului, punctul primaveni a
lost impins treptat pina la gradul de inceput al Pe:;;tilar.
Subiectivitatea omului primitiv este aUt de impre-
sionanta incH prima incercare de interpretare a mitului
ar ii trebuit sa-I raparteze la psihic. Cunaa:;;terea natu-
rii orerita de mit constituie in esen~ limba :;;iinve:;;min-
tarea exterioara a proceselar psihice incon:;;tiente. Toc-
mai acest caracter incon:;;tient explica de ce intelegerea
mitului a apelat la oriee altceva dedt psihicul. Pur :'Ii
simplu nu se :'Itia di psihicul contine toate acele irna-
gini din care s-au nascut intotdeauna miturile :;;i ea in-
con:'ltientul nostru este un subiect activ dar :;;i pasiv, a
c3.rui drama omul primitiv 0 regasea analogic in tvate
procesele naturE *.
"In pieptul tau se aWi stelele destinului tau", ii
spune Seni lui Wallenstein, ** ceea ce ar putea satis-
race arice astrologie, daca s-ar :;;ticite ceva despre acest
secret al inimii. Insa pina nu demult ell1.U fusese dezle-
gat :;;in-a:;; indrazni sa afirm CEl astazi situatia este prin-
cipial diferitii.
Invatatura tribala este sacru-periculoasa. Orice :lnva-
Vitura ezoterica incearca sa surprinda fata invizibila a

* Vezi pentru aceasta Jung $i Kerenyi, EinfilhruTl9 in das

1VeseTl der Mythologie,
** Schiller, Die Picolomini, II, 6, p. 118.

- 43-
sufletului ~i fiecare pretinde pentru sine autoritatea su-
prema. Acelea~i trasaturi Ie regasim amplificate la ree..
ligiile mondiale dominante. Initial ele contin 0 cunoa~-
tere provenita din revelatia secreta ~i exprima secre':'
tele sufletului in imagini minunate. Templele ~i scrierile
lor sfinte transmit prin cuvint ~i imagine stravechea
invatatura sfinta, accesibila oricarei credinte, oflcarei
priviri sensibile, oricarei minti exigente. Cu c1t imagi-
nea transmisa este mai frumoasa, mai mareata, mai CB-
prinzatoare, cu atit se indeparteaza mai mult de expe-
rienta individuala. Experienta originara fiind pierduta,
noi putem incerca doar s-o aproximam prin interme-
diul imaginii pe care a produs-o.
De ce este psihologia cea mai tinara dintre ~tiintele
experimentale? De ce incon~tientul nu a fost descoperit
cu mult timp inainte iar comorile sale nu aufost trans-
puse in imagini nemuritoare? Motivul este simplu:
pentru ca am avut 0 formula religioasa pentru cele sufle-
te~ti, mult mai frumoasa ~imai cuprinzatoare dedt ex:peri-
enta nemijlocita. Cind pentru multi viziunea cref?tina
?supra lumii 9i-a pierdut din forta de atraetie, locul i-a
fost luatde comorile simbolice ale orientului, inca pline
de farmee, care pot satisface mult timp de aeum inainte
dorinta de a privi ~i dorinta de ve~minte noi. Pe dea-
supra, aceste imagini - fie ca sint cre~tine sau budiste,
fie ca sint de aHa natura - apar ca frumoase, pline de
mister ~i de promisiuni.Totu~i,cu cit ne devin mai fa-
miliare, cu atit mai tocite sint ele de utilizarea frec-
venta, a~a incH ramine doar exterioritatea lor banala Cll
paradoxiaei aproape lipsita de sens. Misterul imacula-
tei conceptiisau homoousia fiului :;;ia tatalui sau trini-
tatea care nu este 0 triada nu mai inaripeaza imagina-
tia filosofica. Ele au devenit simple obiecte de credinta.
De aceea nu este de mirare ca nevoia religioasa, simtul
credintei ~i speculatia filosofica a europeanului cultivat
se simt atrase de simbolurile orientului, de conceptlile
grandioase despre divinitate din Italia ~i de dbisurile
filosofiei taoiste din China, a~a cum odinioara sufletul
9i sipritul omuluiantic au fost captate de ideile cre~-
tine. Sint numerol;>iaceiacaremai intH g-au lasat in
44 -
voia influentei simboluril.or cre~tine pina dnd s-au scu-
fund at in nevroza kierkegaardiana gau pin a cind relatia
lor cu Dum(Ilezeu s-a transformat, ca urmare a unei pro-
nuntate saraciri a simbolisticii, intr-o insuportabil de
tensionata relatie eu-tu, petru· ca apoi sa sucombe in
fata farmecului' proaspetei exoticitati a simbolurilor
'Orientale. Aceasta cedare nu este neaparat intotdeauna
infringere, ci ea poate dovedi vitalitatea ~i deschiderea
simtirii religioase. Ceva asemanator poate fi constatat
nu de putine ori la oamenii cultivati ai orientului care
se simt atra~i de simbolul cre:;;tin sau de :;;tiinta, atlt de
inadecvata spiritului oriental, ajungind la 0 surprinza-
toare intelegere a lor. Faptul ca fascinatia exercitatii de
aceste imagini eterne este irezistibila constituie ill sine
ceva normal. Existenta acestor imagini nici nu are alt
scop. Ele trebuie sa atraga, convinga, fascineze '$i cople-
~easca. Doar au fost create din materia originara a reve-
latiei ~i reproduc respectiva experienta originara a divi-
nitatii. De aceea ele 11fac pe om sa simta adierea divi-
nitatii, ~i in acela~i timp i1 apara impotri'ia trairii nemij-
locite a acesteia. Am~ntitele imagini au fost, datorita
efortului adesea multisecular al spiritului oman, in-
duse intr-un sistem cuprinzator de idei ordc;matoare, re-
prezentat de 0 institutie puternica, de larga raspindire,
straveche, numita Biserica.
Cazul misticului ~i pustnicului elvetianNiklaus von
FlUe, * de curind canonizat, imi poate eel mai bine ilu-
stra spusele. Trairea sa cea mai importanta a fast a~a-
numita viziune a Sfintei Treimi, care I-a preocupat in-
tr-atit incit a pictat-o pe peretele chiliei sale sau a de-
terminat pe altcineva s-o picteze. Viziunea a fost pas-
trata prin intermediul unei picturi contemporane, exis-
tente :;;i astazi in biserica parohiala din Sachseln. Este
vorba de 0 mandala 2 impartita in ~ase, in al carei cen~
tru se afla chipul incoronat allui Dumnezeu. $tim ca fra-
tele Klaus a cebcetat, cu ajutorul unei carticele ilustrate
apartinind unui mistic german, esenta viziunii sale ~i

* Vezi Jung, Bruder Klaus, in Gcsammelte Werke, Band XI,

Walter-Verlag, 1971.

- 45-
ca s-a straduit sa traduca viziunea sa originara intr--o
forma 'inteligibila. Cu aeestea s-a indeletnicit ani in $ir,
indeletnicire care reprezinta ceea ee am numH" prelu-
crarea" simbolului. Reflexia sa asupra esentei vizil!nii~
influentata de diagram a mistica a ghidu1ui sau, I-a con-
dus in mod necesar 1a concluzia ca a vazut Sflnta Tre-
ime insa$i, cu alte cuvinte, "summum bonum", insa~i
iubirea ve$niea, ceea ee reprezinta $i pictura din Sa-
chseln.
Viziunea originara a fost insa cu totul diferita. In
momentu1 extazu1ui, fratele Klaus a vazut 0 priveliste _
atit de infrico$atoare incit ehipul sau $i~a sehimbat ex-
presia, $i anume intr-un asemenea mod incit oamen]]
se speriau de el. Viziunea pe care a avut-o a fost de maxima
intensitate. Despre aceasta serie Woelflin: "Quotquot
autem ad hune advenissent, primo conspeetu nimio stu-
pore sUnt perculsi. Eius ille terroris hanc esse causarll
dicebat, quod splendorem vidisset intensissimum, hu-
manam faciem astentantem, euius intuitu cor sibi in
minuta dissiliturum frustula pertimesceret : unde et ipse
stupefactus, aver so statim vultu, in terram eorruisset
atque ob eam rem suum aspectum caeteris videri hard-
bilem" *.
Pe buna dreptate, aeeasta viziune a fost pus a in le-
gatura cu eea din Apocalipsa 1, 13 $i urm. **, adiea eu
aeea imagine apoealiptiea a lui Cristos, care este depa-
$ita in stranietate doar de mie1u1 monstruos eu :;;apte
oehi $i $apte coarne (ApocaIipsa 5,6), Relatia dintre
aeeasta figura $i Cristos al Evangheliilor este greu 1n-
teligibila. De aceea, traditia a interpret at inca de tim-
puriu aeeasta viziune intr-un anumit mod, AsHel, uma-
nistul Karl Bovillus scrie in 1508 unui prieten: "Vreau

* Blanke, Bruder Klaus von FlUe, p. 92 ~i Urm. ("Toti cei

care veneau la el se speriau de in data ee-l priveau, Des;Jre cauza
aeestei friei obi~nuia el insu~i sa spuna ea a vazut 0 Inminii pa-
trunzatoare care reprezenta un chip uman. Privindu-l S-3 temut
ca inima ar putea sa i s-€ farimiteze. De aceea, plin de spaimiL
~i-a intors de in data fata ~i s-a prabu~it la pamint. ,\cesta C;T
fi motivul pentru care chipul sau ii inspaiminta pe eeilalti"j
Vezi 91 Stiiekli, Die Visionen des seligen Bruder Klaus, p. 34.
** Blanke, l.e" p, 94.

- 46-
sa-ti vorbesc despre figura ce i s-a aratat pe eel' in
timpul unei nopti instelate, pe cind se afla in pUna ru-
gaciune ~i conterr~plare. Atunci a vazut forma uriui chip
omenesc cu 0" expresie infrico~atoare, plina de furie ~i
amenintari etc." *
Aceasta interpretare concorda cu amplificarea mo-
derna prin Apocalipsa 1,13. ** De asemenea, nu tre-
buie sa uitam celelalte viziuni, ale carol' trassturi se
'indeparteaza considerabil, eel putin in 'parte, de cele
dogmatice : Cristos in piele de urs, Domnul ~i Doamna
Dumnezeu, fratele Niklaus ca Fiu etc ..
Traditia a pus in legatura importanta viziune cu pic-
tura Sfintei Treimi din biserica din Sachseln, precum
~i cu simbolica roW din a~a-numitul Tratat al pelerinu~
lui *** : fratele Niklaus Ii arata pelerinului care-l vizii~~~za
imaginea rotii, In mod evident, aceasta l-apreocupat
intens. Blanke este de parere ca, contrar traditiei, in-
tre viziune ~i pictura Sfintei. Treimi nu exista nici 0 re-
latie ****. Mi se pare ca acest scepticism merge prea de-
parte: interesul fratelui Klaus pentru imaginea rotii
trebuie sa fi avut un temei. Asemenea viziuni produc
adesea confuzie ~i disolutie (inima pe punctul de a se
farimita). Experienta ne arata ca "cercul imprejmuitorf',
mandala, constituie antidotul stravechi pentru haosul
spiritual. Astfel devine pe deplin inteligibila fascinatia
~xercitata de simbolul rotii asupra calugarului. De ase-
menea, interpretarea viziunii intrico~atoare ca traire a
lui Dumnezeu nu este nici ea eronata. De aceea, lega··
tura dintre marea viziune ~i pictura sfintei treimi din
Sacheln, respectiv simbolul rotii mi se pare, in virtu'-
tea unor temeiuri psihologice, ca fiind foarte plauzibila.
Viziunea aceasta neindoielnic inspaimintatoare, care
.a pMruns vukanic in lumea de reprezentari religio~lse
* Stockli. l.c.
•• Lavau~. (\lie profonde de Nicolas de Flue) traseaza () pa-
ralela tot atit de adecvata cu un text din Horologium sapientie
al lui Heinrich Seuse in care Cristos apocalipticul apare ca un
razbunator minios, total opus lui Isus din predica de pe munte.
*** Ein nutzlicher und loblicher Tractat von Bruder Claus und
einem Bilger, Vezi Stockli, p. 95.
**** L.c., p. 95 ~i urm.

- 47-
 a ealugarului, fi'ira introducere dogmatiea ~i fara ex€'-
geze'l, a necesitat desigur 0 indelungata activitate de
'~similare, pentru a fi ineorporata in conceptia de o.n-
samblu, ceea ce a permis restabilirea echilibrului pe:r-
turbat. Confruntarea eu neobisnuita traire a avut loc
pe terenul. stabil 0.1 dogmei din: vremea respective'l, care
~i-a dovedit puterea de asimilare prin aceea ca a trans-
format in mod salvator trairea inspaimintatoare in fru-
mosul corespondent sensibil al ideei trinitatii. Dar (:OD-
fruntarea ar fi putut avea loc ~i pe terenul viziunii,
dind curs facticitatii ei stranii, probabil in defavoarea
conceptului cre~tin de Dumnezeu ~i spre nefericirea
fratelui Klaus, care nu ar mai Ii devenit un sflnt, ci un
eretic (daca nu chiar un bolnav), incheindu-~i viata pe
rug.
Acest exemplu arata utilitatea simbolului dogmatic:
el formuleaza intr-o maniera suportabila pentru capa-
citatea umana de receptare 0 traire pe cit de puternice\
pe aUt de periculoasa ~i decisiva, care datorita jntensi-
tatii ei ie~ite din comun este cu indreptatire numita "ex-
perienta divinitatii"; formularea simbolica nu dEiu-
neazEi in mod esential bogatiei trairii ~i nici nu-i Jefor-
meaza hotaritor semnificatia deosebita. Chipul mlniei
divine, pe care 11 intllnim intr-un anume sens ~i 1a
Jakob Bohme, nu concorda cu Dumnezeul Noului Testa-
ment, tatal iubitor din ceruri, putlnd deveni de aceea
sursa unui conflict interior. Un asemenea conflict ger-
mina in spiritul vremii sflr~itului celui de al 15-1ea
veac, epoca unui Nicolaus Cusanus, care vroia sa evite
soarta amenintatoare prin formula \lcorr~plexio opposi-
torum"! Nu cu mult dupa aceea, Dumnezeul Vechiului
Testament a cunoscut 0 serie de rena~teri in cadrul pro-
testantismului. Jahve este un Dumnezeu ale ,.::arui0ro-
zitii nu au fost inca separate.
Fratele Klaus s-a plasat in afara obi~nuintei ~i a
traditiei pentru ca ~i-a parasit casa ~i familia, a trait
mult timp singur ~i a privit a,dinc in oglinda intune-
cata, a~a incit a avut acces la minunata· ~i infrico~atoa-
rea experienta originara. Intr-o asemenea situatie, ima-
ginea dogmatica a divinitatii dezvoltata de-a lungul
48
multor seeole a funetionat ea un leac salvator, ajutin-
du-l sa asimileze izbucnirea fatala a unei imagini arhe-
tipale ~i sa evite propria disolutie. Angelus Silezius r.u
a fost tot atit de norocos caci in vremea sa biserica,
garantul dogmei, i~i pierduse din stabilitate, ceea ce I-a
expus conflictului interior.
Jacob B6hme cunoa~te un Dumnezeu al ~,focului mi-
niei", un adevarat deus absconditus. Insa el a reu~it ~a
depa~easca contradictia profund traita eu ajutorul for-
mulei cre~tine tata-fiu ~is-o integreze in eonceptia sa,
e adevarat, gncstica dar totuf?i cre~tina in toate punc-
tele esentiale. Altfel ar fi devenit dualist. Pe de aIta.
parte i-a fost de folol:1alchimia care de mult pregatea
in taina· unirea contrariilor. In orice eaz, mandala sa,
anexata eelor ",Patruzeci de intrebari despre suflet, * ~i
eare reprezinta esenta divinitatii este inca puternic mar-
cata de contradictie, fiind impartita intr-ojumat8.te in-
tunecoasa f?i int1'-o jumatate luminoasa; de asemenea,
cele doua semicercuri corespunzatoare in loc de a 5e
imbrati:;;a i~;;iinto1'c spatele **.
Dogma inlocuie~te ineonf?tientul colectiv, dindu-i 0
formulare cuprinzatoare. Deaceea, forma de vlata eato-
lica nu cunoaf?te principial 0 problematica psihologidj
de acest tip: viata incon~tientului eolectiv este absor-
bita aproape fara rest de reprezentarile arhetipale dog-
matice f?i, asemeni unul riu imblinzit, eurge in albia
simbolicii credo-ului ~i ritualulu1. Incon~tientul colec-
tiv traie:;;te in interioritatea sufletului catolie. Doar astazi
ineon~tientul colectiv a devenit 0 problema psihologica,
biserica ere~tina fiind precedata de misterele :mtice
care-:;;i intind radacinile pina in indepartata epoca neo-
litica. Niciodata omenirea nu a fost lipsita de imaginJ
viguroase care sa ofere ajut()r magic impot1'iva perieuc-
loasei vieti a abisurilor sufletef?ti. Intotdeauna fO~'mele
incon~tientului au fost exprimate prin imagini protec-
* Viertzig Fragen van der See len, Vrstand, Essen::, Wessen,
Natur und Eigenschaft etc.
H Vezi ;;i Jung, Zlir Empirie des Individuatiansprazesses, Ges~
mmelte Werke, Band IX.

- 49-
 toare fii tamaduitoare fii astfel alungate in spatiul cos-
mic, extrasufletesc.
Furtuna Reformei a produs literal 0 brefia in zidul
protector al imaginilor sfinte care de atunci s-au pra-
bu:;dt una dupa alta. Ele au devenit nesigure prin coli-
ziunea cu ratiunea aflata in ascensiune. In plus, sen-
'SuI lor cazuse in uitare cu mult tirrw inainte. Dar oare
fusese el intr-adevar uitat? Sau oamenii n-au stiut
niciodata care este sensul lor fii abia protestantism~l a
descoperit ca de fapt nimeni nu fitia ce semnificatie are
imaculata conceptie, divinitatea lui Cristos sau com-
plexitatile trinitatii? S-a ereat aproape impresia ca
aceste imagini au trait pur fii simplu, ca existenta lor
vie a fost aceeptata fara indoiali'i fii far a reflexie, afia
cum oamenii impodobesc pomul de eraciun fii inro~esc
QUa, tara sa ~tie care este semnificatia aeestor obic2iuri.
1maginile arhetipale sint a priori atH de inearcate de
sens, incit niciodata nu ne intrebam care Ie este sensul.
Zeii mol' din tirr.(p in timp pentru ca descoperim brusc
ca ei nu inseamna nimie altceva decit obieete inutile
facute de mina omului din lemn ~i piatra. In realitate
descoperim atunci ca nu am gindit deloe asupra imagi-
nil or aeelora. 1ar cind omul incepe sa gindeasca asupra
lor, 0 face eu ajutorul a ceea ee el nume~te .,ratiune",
dar care de fapt nu este altceva decit sum a prejudeca-
tilor fii limitatiilor sale.
1storia dezvoWirii protestantismului constituie un i-
conoclasm cronicizat. Zagazurile au cedat rind pe rind.
lar demolarea nici nu a fost prea difieila, dupa ce auto-
ritatea bisericii a fost odata zdruncinata. Cunoaf?tem
modalitatea in care, in ITIare f?i in mie, in general ~i in
particular, s-a produs lenta destructurare, modalitatea
in care s-a instalat dominanta ~i inspaimintatoarea ~a-
racie simbolica de astazi. In acelafii timp a dispi'irut ~i
puterea bisericii - 0 cetate eareia is-au rapit bastioa-
nele ~i cazematele, 0 casa cu peretii sfarimati, lasata in
voia tuturor vinturilor fii pericolelor lumii. Farimita-
rea protestantismului in citeva sute de subdiviziuni -
de fapt 0 prabu~ire regretabila care lezeaza sentlmentul
istoric - indica mentinerea nelinifitii.
- 50-
 Protestantul se ana 'intr-o stare de neajutorare pe
care ar putea-o dispretui ~i omul natural. Constiinta
produsa de iluminism nu se sinehise~te de asia', cl~r
cauta eu seninatate 'in aIta parte ceea ce s-a pierdut in
Europa. 8'int cautate acele forme intuitive, aeele ima-
gini care pot lini~ti ini11'4:1~i mintea, descoperindu-se
astfel comorile orientului.
In sine, demersul nu este reprobabiL Nimeni nu i-a
impiedicat pe rom ani sa importe in impunatoare ('an-
tHati cultele asiatice. Daea popoarele germanice nu s-ar
fi adaptat profund cre~tinismului a~a-zis strain, ele 1-ar
fi putut cu u~urinta repudia in momentul 'in care legi-
unile romane i~i pierdusera prestigiuL Cre~tinismul E'-B
mentinut pentru ca a corespuns modelului arhetipal
existent. De-a lungul timpului 'insa, transformarile su-
ferite de cre~tinism I-at £i uimiit peintemeitorul sau,
daca ar £i putut sa Ie cunoasca: specificul cre~tinismu7
lui negrilor sau al indienilor ill: putea preocupa, de ase-
menea, reflexia istorica. De ce n-ar asimila ~i occidentul
formele orientale? Romanii mergeau la Eleusis, Samo-
trache sau in Egipt pentru a se lasa initiati. S-ar parea
ca Egiptul a fost tinta unei adevarate mi~c8.ri turistice
de acest gen.
Zeii Greciei si ai Romei au murit de· aceeasi boat"!
ca si simbolurii~ noastre erestine : atunci ca si astazi
oam~nii au descoperit vidul di~ spatele zeilor. in: schimb
zeii strainilor dispuneau de 0 mana neconsumata, Nu-
mele lor era rar ~i ininteligibil iar faptele lor 'inconju-
rate de 0 obscuritate promitatoare, ceea ce Ie deosebea
radical de uzata chronique scandaleuse a Olimpului.
Neintelese, simbolurile asiatice nu s-au banalizat a~a
cum s-a intimplat cu vechile simboluri autohtone. Fap~
tul ca preluania noului a fost tot aUt de necritica pre-
cum abandonarea vechiului nu s-a transformat atunci
'intr-o problema ..
Este diferita astazi situatia ? Vom putea oare imbraea
asemeni unei haine noi, simboluri gata £acute, ~rescute pe
un teren exotic, aEiptate cu s'inge strain, VOl' bite intr-o
limba strain a ? Un cersetor care se ascunde 'in haine
regale, un rege care s~ deghizeaza ca cer~etor? Fa.ra
indoiala, este eu putinta. Sau exist a 'in noi 0 porunca
- 51-
,ce ne interzice mascarada si ne indeamna sa "'1etesem
singuri vestmintul ?' .
Sint convins ca saracirea continua a simbolistieii are
un sens. Aeeasta dezvoltare are 0 consecventa interna.
S-a pierdut tot ceea ee nu a eonstituit obiectul gindirii
~i nu a avut, in virtutea acestui fapt, 0 relatie semnifi-
cativa cu con~tiinta in continua dezvoltare. Dadi incer-
caml sa ne acoperim goliciunea eu somptuoase vestminte
<orientale, a~a cum procedeaza teosofii, atund ne tra-
dam propria istorie. Dupa ce ne-am injosit, transfof-
mindu-ne in cer~etori, nu mai putem poza apoi ca regi
indieni de opereta. Mult mai profitabil mi se p::lre, in
loc de a ne crede detinEitorii unor bunuri ai carol' fno~-
tenitori legali nu sintem in nid un caz, sa recunoa:'?tem
deschis sarada spirituala produsa de pierderea simbo-
lurilor. Noi sintem mo~tenitorii legali ai simbolisticii
'Cre~tine, pe care ins a intr-un fel am tradat-o. Am la-
sat sa se ruineze casa pe care ne-au cladit-o parintii
no~tri ~i il1cercam acum sa patrundem prin efractie in
palatele orientale necunoseute parintilor no~tri. Cine
~i-a pierdut simbolurile istorice ~i nu se poate multumi
eu surogate este astazi intr-o situatie ~i mai dificila:
in fata sa 5e casca haul neantului pe eare-l evitam eu
teama. Mai rau inca : vidul este umplut cu idei sociale
s,i politiee absurde, caracterizate in totalitate de in:>on-
sistenta spirituala. Cel care nu se multume~te eu acest
savantlic pretentios se vede silit sa apeleze cu toata
seriozitatea la a~a-numita sa incredere in Dumnezeu,
·ceea ce arata ca teama este inca mai convingc'i:oare. Ea
nu este neintemeiata caci aeolo unde Dumpezeu se aiEi
foarte aproape perieolul este foarte mare. eu aite cu-
vinte, reeunoa~terea saraciei spirituale este periciJloasa
'Cad cine este sarae dore~te iar cinedon~~tei:;;1 asuma
un destin. Un proverb elvetian 0 spune categoric: ,,In
spatele oricarui bogat se afla un diavol iar in spatele
fiecarui sarae, doi".
A~a cum in cre~tinism elogiul saraciei lume:;;ti abate
mintea de 1a bunurile lumii, tot astfel saracia spi.rltuala
5e lipse~te de falsele bogatii ale spiritului pentru a 5e
feri de rama~itele jalnice ale unui mare trecut,care as-
tazi se nume:'?te "biserica" protestant,i, precum :;;i de orice
- 52-
 seduetie a exotismului, pentru a se intoaree la sine~
aeolo unde in lumina reee a eon~tiintei golieiunea lumii
se intinde pin a la a~tri.
~ Aeeasta saracie am mo~tenit-o de la parirltii nO$tri.
1mi amintese inea bine de invatatura in vederea confir-
marii pe eare am primit-o de la propri1.l1meu tata. Ca~
tehismul m-a plietisit ingrozitor. Odata, pe dnd 1'08fo-
iam mieuta earte eatind .ceva interesant, am gasit un
pasaj eare se referea 1a trlnitate. Interesindu-ma, am a~~
teptat eu rabdare pina eind instruirea a ajuns la pasajul
respectiv. Cind ora mult a~teptata a sosit, tatal meUi
mi-a spus : "Pasajul aeesta il sarim pentruea eu insumi
nu inteleg nimie din el".Astfel ultima m!ea speranta
a fost ingropata. Am admirat sineeritatea tatalui meu.
dar asta nu m-a ajutat sa depa$ese plictiseala care ma
euprindea ori de dte ori auzeam vorbarie religioasa.
1nteleetul nostru a realizat lueruri extraordinare, in
'timp ee easa noastra spirituala S-a naruit. Sintem ire-
voeabil eonvin$i ea niei eel mai nou, ~i mai puternic
teleseop, eonstruit in America nu va putea descoperi
empireul in spatele celor mai indepartate nebuloase;
9tim ca privirea ne va rataci disperata prin de$ertuI
incomensurabilelor departari. Situatia nu se va ameli~
ora nici in fata microcosmosului dezvaluit de fizica
matematica. I~ eele din urma dezgropam intelepciunea
tuturor timpurilor $i popoarelor $i descoperim ca ceea
ce este mai de pret a fost de mult spus in cea mai fru-
moasa limba. Asemeni copiilor intindem miinile spre
aceste comari $i ne inchipuim ca am $i intrat in pase-
sia lor. Dar ceea ce posedi'ii:n nu rn)8.i are valoare iar
miinile obasesc sa se tot intinda cad bogatie exista pre~
tutindeni unde ajunge privirea. Intreaga aceasta pose-
sie se liehefiaza $i nu putini au. fost ucenicii vrajitori
care s-au inecat in cele din urrria' in apele pe care chiar
ei Ie-au invocat, daca nu curriva nu cazusera dinainte
prada nebuniei salvato are care ..imparte intelepciunea in
buna ~i rea. Dintre ace9tia: din urma se recruteaza acei
bolnavi tematori care i~i i,nchjp]li~ ca au a misiune pro-
fetica. Cad prin divizarea· artificia1a a intelepciunii In
adev~rata $i falsa sena9.te In sqflet tensiunea iar diIll

-:·53-
aceasta 0 singuratate ;;i 0 dependenta asemanatoare Ctl
cele ale morfinomanilor care nu dispera niciodata in
'1-;;igasi tovara;;i de viciu.
Daca mo;;tenirea noastra fireasca s-a risipit, atunci,
pentru a vorbi ca Heraclit, ;;i spiritul a coborit din
inaltul de foe. Insa atunci cind spiritul se ingreune ..lza,
el se transforma in apa iar intelectul, victima a ingim-
farii luciferice, se instapine;;te. asupra locului unde tro-
na spiritul. Acesta i;;i poate asuma "patris potestas"
asupra sufletu1ui nu ins8. ;;i te1uricu1 inte1e2t, simpla
sabie sau ciocan a1 olTJUlui;;i nu creator de lumi sp;ri-
tuale, parintele sufletu1ui. Klages nu a vrut sa SPUil'i
altceva iar reabilitarea spiritului de catre Scheler a fost
destul de modesta' caci ambii au trait intr-o epoca in
care spiritul nu se mai afla sus ci jos, nu mai -era foe
ci apa.
Drumul sufletului, care-'li cauta tatal pierdut, a:;;&
cum Sophia 11 cauta pe Bythos, conduce de aceea ~pe
apa, spre acea oglinda intunecata dinlauntru1 !emEiului
sau. Cine :;;i-a asumat starea saraciei spirituale -- ade-
varata mostenire a unul protestantism trait consecvcnt
pina 121 ca'pat - se inscl~ie pe drumul sufletului care
duce spre apa. Aceasta apcl nu este un mod de a vorbi
metaforic,-ci un simbol viu pentru psihismul adine. Un
exemplu reprezentativ pentru 0 intreaga serie imi poate
ilustra ideea.
Un teolog protestant a visat adesea acela~i vis: $e-
dea pe un povtrni$ iar declesubt se deschidea 0 vale
adinca pe al carei fund se afla un lac intunecat. EI $tia
in vis ca pina in acel moment ceva H impiedica sa. se
.apropie de apa. De data aceasta s-a hota.7'it s-o faca.
Apropiindu-se de maL S-Q intunecat dintr-o datil, atmos-
fera a devenit amenintiitoare iar 0 paUL de vint a in-
ere tit suprafata apei. A.tund I-a cuprins panica ~i s-a
trezit.
Acest vis este caracterizat printr-o simbolistica na-
turala. Cel care vlseaza coboara In propriile sale pro-
funzimi iar drumul il conduce spre 0 apa misterioasa.
Aid 5e petrece minunea lacului din Bethseda :un Inger
cCoboara :;;i atinge apa care capata prin aceasta puteri
- 54 --"-
 mintuitore. !n vis vintul, pneuma, este eel care bate
unde ii e voia. Este nevoie ca omul sa coboare la apa
pentru ca sa aiba loc insufletirea apei. Suflul :;piritului
care trece deasupra apei este insa amenintator ca urice
lucru a earui cauza nu este eul· uman sau care ramine
in afara cunoa~terii. Astfel este indicata 0 prezenta in-
vizibili'i, un numen care nu poate fi insufletit nid de a~-
teptarea umana nici de arbitrarul umJan. El traieste din
sine insu:;:i infiorind pe omul pentru care spintul no
este altceva dedt ce ered oamenii despre el sau fac din
el, dedt ceea ee scrie in carti sau constituie')biectul
discutiilor. Cind insa apare spontan, atunci el devine
fantoma iar frica primitiva cuprinde intelectul naiv.
Batrinii tribului Elgonyi din Kenia mi-au descris in-
tr-un mod asemanator actiunea zeului noptii pe care:"r
numeau "cel care produce frica". "El vine la tine", imi
spuneau ei, \lea 0 pala de vint rece care-ti produce flOd
sau alearga fluierind in cercuri largi prin iarba inalta" ;
un Pan african care in ora fantomatica a amiezii da
tircoale cintlnd in flautul trestiei ~i inspaiminta pastorii
$i astfel suflul spiritului din vis a speriat din nOli
un Pastor, un pastor al turmei care la vremea intune-
coasa a noptH a calcat pe malul plin de trestii al apei
din valea adinca a sufletului. Cad la natura, capac,
stinca :;:iapa a sufletului a coborit acel spirit )dinioara
numai foc, asemeni acelui batrin din "Zarathustra" lui
Nietzsche, care, obosit de oameni, se retrage in padure
pentru a mormai impreuna cu un;>iiintru slava crec:,to-
mlui.
Drumul apei, care merge intotdeauna in jos, trebuie
pareurs de eel care vrea sa recupereze comoara, preti-
oasa mo:;:tenire a tatalui. In imnul gnostic al sufletu-
lui, * fiul este trimis decatre parintii sai sa caute perla:
pierduta din coroana tatalui-rege. Ea se afla De fundtil
) .l •

unei iintini adinci, pazita de balauri, din tara Egiptului.

acea lume avida ~i beata de placerile carnii, 0 lume a
bogatiilor de natura fizica ~i spirituala. In eautarile sale,
*Vezi Thomasakten in Neutestamentliche Apokryphcn edit
de Hennecke pp. 277-281.

-55 -
fiul uita de sine ~i de datoria sa f?i se pierde in orgia
plikerilor lumii egiptene pin a cind 0 scrisoare a tatalui
Ii amintef?te de misiunea sa. Ajuns la apa, e1 se scu-
funda in adincimea intunecoasa a fintinii, pe al cdrei
fund va gasi perla oferita in cele din urma zeitatii su-
preme.
Acest imn atribuit Iui Bardesan provine dintr-o epo-
di asemaniHoare in mai multe privinte epocH noastre.
Omenirea cauta :;;ia:;;tepta,iar pe:;;tele- l,levatus de pro-
funda" * - din izvor a fast acela care a devenit sim-
bol a1 mintuitorului.
Pe cind sedam aceste rinduri am primit din Vancou-
ver 0 scrisoare de 1a un necunoscut. Autorul era uimit
de visele .sale in care intotdeauna era yorba de apB.:
"Almost every time I dream it is about \vater; either
1 am having a bath, or water-closet is overfLowing, or Q
pipe is bursting, or my home has drifted down to the
water edge, or I see an acquaintance about to sink into
water, or I am trying to get out of water, or I am ha-
ving aa bath and the tube is about to overfLow" etc. **
Apa este simbolul eel mai cunoscut al incon:;;tientu-
lui. Lacul din vale este incon:;;tientul care se aHa in-
tr-un fel sub con~tiinta, motiv pentru care a fast ade-
sea denumit "subcon:;;tient", de multe ori cu sensul pe-
iorativ de con:;;tiinta inferioara. Apa ~ste "spiritu1 vaii",
dragonul de apa a1 lui Tao, a carlii naturaeste asema-
ditoare apei, un Yang pre1uat de un Yin. De nceea apa
inseamna din punct de vedere psiho1ogic spirit care a
devenit incon:;;tient. De· aceea visu1 teo1ogului spune
foarte corect ca el a1' putea trai 1a ma1u1 apeiefectul
spiritului viu asemanator minunii tamaduirii in lacul
din Bethseda. Cobor'i1'ea in adincuri pare sa preceadi'l
* Augustinus, Confessionum libri, XIII, xxi col. 3'15, 29.
** Aproape de fiecare data cind visez este vorba d<::apii: san
fae baie sau refuleaza we-ul sau se sparge 0 teavii sau c;asa mea
ajunge pe malul unei ape sau vad un eunoscut pe punctul de
a 5e ineea sau ineerc sa ies din apa sau in timp ce sint in baie
<eada este tocmai pe punctul de a se revarsa.

- 56 ~
 intotdeauna urcarea. AsUel, un alt teolog '" a visat ca
privea la un fel de castel al Gralului aj1at pe un munte.
El mergea pe 0 strada care aparent eondueea La poalele
muntelui unde incepea ureu§ul. Cind s-a apropicd de
munte a descoperit, spre mare a sa dezamo.gire co. era
despartit de munte de 0 pro.pastie - 0 vo.gaunti intu-
neeato., adinea pe ar carei fund curgea 0 apa subpamin-
teana. A coborit pe 0 poteea abrupta in adinc $i apot S-Q
ciitarat eu tlijicultate pe ceUilalt mal. Dar priveli§tea nu
;;i-a faeut aparitia iar visatorul s-a trezit. $i in acest
cal': visatorului, care tinde spre inalturi luminoase, i se
impune necesitatea coboririi in adincuri intuneeoase co.
o conditie indispensabila a aseensiunii. In adincuri pin-
desc pericole, pe care eel intelept Ie evita, ratlnd insa
bunul vizat, aecesibil marii indrazneli necenzurate de
intelepciune.
Enuntul visatorului se love~te de rezistente puter-
nice din partea eon~tiintei pentru care "spiritul" poate
:fl doar ceva aflat in inalt. In aparenta "spiritul" vIne
lntotdeauna de sus. Tot ce vine de jos este dubios, con-
damnabil. Pentru aceasta concePtie spiritul inseamna
Ebertatea suprema, 0 plutire peste adineuri, 0 e1iberare
din inehisoarea teluricului :,?ide aceea un refugin pentru
eei tematori care nu doresc sa "devina". Apa Iflsa cste
teiurica, palpabila, singe $i setea de singe, mirosul fli
corporalitatea pasionala. Incon~tientul este acea dimen-
siune a psihicului ce coboara dins pre luminoz1taiea con-
~tiintei clare spiritual '?i moral pina. in sistemul nervos
numit inca de cei vechi simpatic care, spre deosebire de
sistemul cerebro-spinal, intretinatorul percep~iei :,?ial
activitatii mu:,?chiulare fli prin acestea stapinui spatiului
inconjurator, mentine echilibrul vital fara mijloace de
simt ~i care, prin intermediul misterioasei intropatii, ne
oiera cuno~tin~e despre esenta intima a unei :lIte vieti,
putind-o chiar influenta profund, In acest SenS el este
• Faptul di este din nou visul unui teolog nu trebuie sa mire
tocmai pentru ca preotul S2 ocupa din motive profesionale ell
problema ascensiunii. El vorbe'ite atlt de des de ea incH nu e cu
putintA sa nu S2 intrebe despre natura propriei ascensiuni spi-
rituale.

- 57-
 un sistem coleetiv, baza propriu-zisa a oriearei parzclpa-
tion mystique, in timp ce functia cerebro-spinalil cuImi-
neaza in determinarile separatoare ale eului, :wind ae-
ces prin mijlocirea spatiului doar la eeea ce este super-
ficial ~i exterior. Ultima traie~te totul ca eeva exterior,
primul ca pe ceva interior.
De obieei incon~tientultrece drept un fel de intimf-
tate inchisa, ceea ce Biblia desemna prin euvintul "ini-
ma", coneeputa, printre altele, ca locul de origine al
tuturor gindurilor rele. In incaperile inimii locuiesc spi-
ritele cele rele ale singelui, minia cea repede ~islabir:iu-
nea simturilor. A~a arata incon~tientul cind este privit
dinspre con~tiinta. Aceasta pare a fi in esenta 0 functie
a creieruluimare care separa totul ~i prive'1te partile
in izolarea lor, incon~tientul fiind ~i el inteles exclusiv
ca incon~tientul meu. De aceea se considera ca ::lcela
care coboara in ineon~tient cade in marginirea lmpera-
tiva a subiectivitatii egocentrice, fiind expusin Rc:easta
infundatura atacului tuturor animalelor rele pe care Ie
adaposte~te lumea subterana a sufletului.
Cine prive~te in oglinda apei vede mai 'lntii pro-
pria-i imagine. Cine se indreapta spre sine insu'1i risca
sa se intilneasca eu sine insu~i. Oglinda nu lingu~e~te,
ea reflecta cu fidelitate pe cel care se uita in ea, acel
chip pe care nu-l aratam niciodata lumii, pentru ea il
ascundem cu ajutorul personei 3 - maSCa nClastra de
actori. Oglinda insa se afla dincolo de masca ~i arata
adevaratul chip ..
Aceasta este prima proba' de curaj ceruta de drumul
spre interior, 0 proba care-i sperie pe eei mai multi caci
intilnireacu sine insu~i face parte dintre acele Iucruri
neplafute pe care Ie evitam atita timp. cit I:utem~ pro-
ieeta in exterior tot ceea ce este negatlv. Cmd slntem
in stare sa ne vedem propria umbra 4 ~i sa suportam cu-
'noa~terea ei, atunci abia am rezolvat 0 mica parte a
sarcinii: am suprimat cel putin incon~tientul personaL
Insa umbra este 0 parte vie a personalitatii ~i vrea de
aceea Sa participe intr-o forma saualta la viata ~nt~e:
gului. Ea nu poate fiindepartata prin. argumente ~l mC.!
nu poate fi facuta inofensiva prin soflsme. Ac~as~a pro-
blema este extrem de dWcila caci ea nu numrcn ca anga-
-58 -
 jeaza intreaga fiinta a omului dar Ii aminte~te toto data
de neputinta ~i de neajutorarea sa. Naturile puternice
~- sau mai curind ar trebui sa Ie numim slabe ? -- nu
agreeaza aceasta aIuzie ~i-~i inventeaza un dincolo de
bine ~i de rau eroic, taind nodul gordian in loc de a-I
desface. 1nsa mai devreme saumai tirziu datoriile tre-
huie platite. Trebuie sa ne marturisim ca eXlsta pro-
bleme pe care nu Ie putem rezolva cu mijloace oroprii.
o asemenea marturisire are avantajul sinceriHitii, al
adevarului ~i al realismului, punind astfel baza pentru
<) reaetie compensatorie din partea incon9tientului co-
lectiv, cu aite euvinte slntem acum dispu~i sa acordam
credit unei intuitU sau sa percepem ginduri pe care
mai inainte ',nu Ie Hisam sa ajunga la expresie. Vem
acorda poate atentie vise10r care· apar in astfel de mo-
mente saU vom reflecta asupra trairilor pe care Ie avem
acum. Numai in conditiile unei asemenea atitudini pot
Ii trezite ~i pot interveni acele forte benefice care sala-
:;;luiesc in intimitatea naturE umane, caci neajutorarea
slEibieiunea constituie trihrea ~i problema eterna a
G;i.~eniriipentru care exista 0 solutie eterna, in absenta
careia omenirea a1' Ii oierit de mult. Cind a fos;; facut
tot eeea ee putea fi faLeutmai ramine doar ee ;:;-ar p8-
tea face daca s-ar cunoa~te aeeasta posibilitate. D:lr in
ce masura se eU;loa9te omul pe sine insu~i ?Experienta
ne spune ca des~ul de putin. De aceea ramine destul
spatiu pentru incon;:;tient. Dupa cum se ~tie, rugaciunea
.cere 0 atitudine foarte asemanatoare 9i are din acest
motiv un efect eorespunzator.
Reactia necesara ;;i ceruta a incon~tientului colectiv
se exprima in reprezentari arhetipale. 1ntilnirea eu sine
insu~i inseamna mai intii intilnirea eu propria umbra ..
Umbra este desigur 0 trecatoare ingusta, 0 poarta
strimta, a carei dureroasa ingustime nu poate fievitati:i
de eel care coboara in fintina adinca. Trebuie sa facem.
cL1no~tinta cu noi in~ine pentru a 9ti cine sintem, cad
dincolo de poarta se ana in mod sLlrprinzator a 1ntin-
dere fara margini, de 0 nemaiauzita nedeterminare,
unde, dupa cit se pare, nu exista interior ~i exterior, sus
~i jos, aici :;;iaealo, al meu '9i a1 tau, bine :;;i rau. Este
lumea apei in care plute~te tot ceea ce este viu, unde
~ 59 =-
incepe domeniul "simpaticului", suiletul a ceea ce este
viu, unde eul nu este distinct de acesta ~i acela, unde il
traiesc pe celalalt in mine iar celalalt ma traie~te ca eu.
Incon~tientul colectiv nu este un sistem personal,
inchis, ci obiectivitatea identica cu lumea si deschisn lu-
mii. Spre deosebire de habitudinile con~tii~tei meIe pen-
tru care eu sint mereu subiectul care are obiede, aici eu
sint obiectul tuturor subiedelor. Aici sint aUt de strins
legat de lume incH uitcu u~urinta cine sint in realitate.
"Pierdut in sine insu~i" este 0 expresie foarte potrivita
pentru a caracteriza aceasta stare. Acest sine este lu-
mea sau 0 lume, daca ar putea fi vi'izuti'ide 0 conr;;tiinti'i.
De aceea trebuie sa ~tim cine sintem.
De indata ce incon~tientul atinge pe cineva, acesta.
devine incon~tient de sine insu~i. Acesta este pericoluI
original' pe care omul primitiv, aUt de aproape inca de
aceasta pleroma, I-a cunoscut instinctiv ~i care-l inspai-
minta. Con~tienta sa este inca nesigura, sta pe picioare
f;)ovaielnice. Inca infantila, ea abia s-a desprins din
apele originare. Cu u~urinta poate fi inecata de 'In val
al incon~tientului ~i atunci primitivul uita cine este ~i
face lucruri in care nu se mai recunoa~te. De aceea pri-
mitivii se feresc de afectele necontrolate : sub imperiul
lor con~tiinta dispare, omul fiind inlocuit de un posedat.
Toate eforturile umanitatii s-au indreptat in directia
consolidarii con~tiintei. Acestui scop au fost subnrdonate
riturile, reprezentarile colective, dogmele; ele constitu-
iau zagazuri ridicate in fata pericolelor incon~tientului,
ale a~a-numitelor "perils of the soul". lata motivul pentru
care ritul primitiv consta din alungarea spiritelor, des-
facerea vrajii, apararea de piaza rea, propitiatiuni, pu-
rificare $i producere analogica, adica magica, a eveni-
mentului favorabil.
Aceste ziduri ridicate din vremurile cele mai vecIli
au devenit mai tirziu fundamentele bisericii. De aceea
at unci dnd simbolurile imbatrinesc, se prabu$esc ~i si-
durile pe care ele se sprijina. Atunci apele cresc~i
uria$e catastrofe' se abat asupra umanitatii. Conducato-
rul religios alTaospueblo, a$a-numitul Loco Tenente
Gobernador mi-a spus odata: "Americanii a1"trebuisa
inceteze de a ne mai tulbura religia,' caci daca aceasta
-'60 -
se prabu~e~te ~i noi nu mai putem ajuta soarele, tatal
nostru, sa se ridice pe eel', atunci in zeee ani americ,mii
~i intreaga lume VOl' trece prin momente grele; ntunci
soarele nu va mai rasari." 'eu alte cuvinte va fi noapte,
lumina con~tiintei se va stinge iar marea intunecata a
incon~tientului va navali peste noi.
Priilliitiva sau nu, omenirea se aila intotdeauna in
fat a problemei acelor lucruri pe care Ie face ea insa~i
dar nu Ie stapine~te. Pentru a aminti doar un exemplu :
toata lumea dore~te pacea dar toata lumea se 1narmeaza
potrivit axiomei "Si vis pacem, para bellum". Omeni-
rea nu poate ,nimie 1mpotriva umanitatii iar zeii, ca 1n-
totdeauna, ii eonduc destinele. Astazi zeii sint numiti
~,factori'\ de la facere. Factorii stau in culisele teatrului
lumii. In mic lucrurile se prezinta la fel. La nivelul C0n-
~tiintei 'sintem propriii no~tri stapini, in aparentu sintem
factorii in~i~i. Dar daca pa~im pe poarta umbrei ne dam
seama cu spaima ca sintem obiectele unor factori. A :;;ti
aceasta este desigur neplacut, caei nimic nu dezama-
ge~te mai mult dedt descoperirea propriei noastre ne-
putinte. Exista chiar temei pentru 0 panica primitiXTfl
in masura in care suprematia con:;;tiintei in care cre-
dem :;;ipe care 0 aparam cu anxietate, in realitate unul
din secretele succeselor umane, este in mod periculos
pusa sub semnul intrebarii. Dar intrucit ne~tiinta nU
garanteaza seeuritatea, ci dimpotrivaspore~te insecuri-
tatea, este preferabil, in pofida tuturor rezistentelor, sa
ne cunoa~tem conditia amenintata. 0 problema coreet
formulata este pe jumatate rezolvata. In orice caz yom
"!ti atunci 'ca pericolul eel mai mare care ne ameninta
provine din desconsider area reactiei psihice: De aceea,
eei clarvazatori au inteles dintotdeauna ea conditiile is-
torice exterioare con~tituie intr-un fel doar prilejul
pentru pericolele cu adevarat grave, adica pentru con-
eep1;iile social-politice eronate ce nu pot fi explicate ca
urmari necesare ale conditiilor exterioare, ci ca decizii
ale incon:;;tientului.
Aceasta problematica este noua cad veacurilco ante-
rioare credeau intr-o forma sau alta in zei. Afost ne-
voie de 0 saracire tara precedent a simbolisticli pentru
- 61-
 a redescoperi zeii ca factori psihici, ca arhetEpuri ale
incon~tientului. Deocamdata acestei descoperiri nu i se
acorda credit. Convingerea nu poate fi adusa dedt de 0
experienta cum este cea schitata in visul teologului ; doar
atunci poate fi traita autonomia spiritului deasupra ape-
lor. De dndstelele au cazut din cer iar simbo1urile noastre
supreme au palit, in incon9tient se desfa~oara 0 viata se-
creta. De aceea avem astazi 0 psiho10gie ~ide aceea
vorbim despre incon9tient. Toate acestea ar fi cu tOtU1
de prisos intr-o epoca ~i intr-o cultura care au simbo-
luri. Cad e1e constituie spiritu1 de sus ~i atund spiritul
se afla intr-adevar sus. Pentru oamenii unei asemenea
cu1turi trairea sau cercetarea incon9tientului ar £i 0 stra-
danie inutila, ba chiar absurda cad incon9tientul lor nu
este altceva dedt domnia lini9tita, netulburata a naturiL
Incon9tientu1 nostru insa ascunde apa insufletitii, adica
spirit devenit natura, motiv pentru care el a fost tul-
burat. Ceru1 a devenit pentru noi spatiu cosmic pur flzic
iar empireul divin, 0 amintire frumoasa. lnsa "inima
noastra arde" 9i 0 nelini9te secreta macina l'adacinile
eKistentei noastre. lmpreuna cu V6luspa ne putem in-
treba:
Ce ma.i 90pte9te Wotan cu allui Mimir cap?
Deja izvorul clocote~te-. *
lndeletnicirea cu incon9tientul este pentru lloi 0
problema vitala. In joc se afla insa9i existenta noastra
spirituala. Toti acei oameni care au facut experienta
continuta in visul amintit ~tiu ca trebuie sa caute co-
moara in adincul apei, comoara pe care vor incerca s-o
ridice la suprafata. lntrucit ei nu trebuie sa uite vreo-
data cine sint, ei nu trebuie in nid un caz sa-9i piarda
con~tiinta. Locul lor va fi deci pe pamint; ei vor t.le-
veni - pentru a ramine consecventi comparatiei '- pes-
eari 9i vor prinde cu pIasa sau eu undita ceea ce inoata
in apa. $i chiar daca exista oameni care nu inteleg ceea
ce fac pescarii, ace9tia nu se vor ingela niciodata asupra
sensului activitatii lor, cad simbolul me9te~ugului lor
* Die Edda, p. 149. Acest pasaj a fost scris - nota bene -
in anul 1934.

- 62-
 'este cu dteva secole mai vechi dedt nepieritoarea poveste
despre sfintul Graal. Dar nu oricine poate fi pescar.
Multi ramin la nivelul instinctual al acestei indeletnidri
~i ,atunci ei sint simple vidre, a~a cum ~tim de pilda din
basmulvidrei allui Oscar A.H. Schmitz. *
Cine prive~te in apa vede intr-adevar propriul sau chip,
dar din spatele sau se ivesc adesea fiinte vii; Pe~tii -
ace~ti locuitori inofensivi ai adincurilor - sint inofen-
sivi, insa pentru multi lacul este populat ~i de vietati
de un soi aparte, fantomatice. Uneori in navodul pes-
carului se prinde 0 ondina, un pe~te de sex femmin, pe
jumatate om ** Ondinele sint fiinte fascinante :
Pe juffili'itate-ltrage ea
Pe jumatate cade el
$i niciodata nu mai iu vazut. ***
Ondina reprezinta un stadiu mai instinctiv al unei
fermecatoare fiinte feminine, denumita de noi anima.
De asemenea, sirenele, meluzinele ****, dryadele, gratiile,
ielele, lamiile ~isucubele ii pot seduce petineri, sorbin-
du-le viata. Moralistul va spune ca aceste iiguri sint
prolectari ale unor stari suflete~ti caracterizate de dor ~i
ale unor fantasme reprobabile. Nu putem sa nu acor-
dam 0 anumiti'i indrepti'itire acestei afirmatii. Dar epui-
zeaza ea intregul adevar? Sint ordinele intr-adevi'tr doar
Un produs al slEibiciunii morale? Dar n-au exist at astfel
de fiinte din vremurile cele mai vechi, atunci dnd con-
stiinta umana nasdnda era inca in intregime depen-
dentii de natura? Spiritele padurii, cimpului ~i cursu--
rilor de apa au aparut cu mult inaintea con~tiintei mo-
rale. Pe deasupra, aceste fiinte erau in egala masura

* Marchen
aus dem Unbewuj3tem, p. 14 lii urm.
** Pentru
aceasta vezi Paracelsus, De vita Zanga, editat de
Adam von Bodenstein (1562) precum 9i comentariul meu in Pa-
:racelsus als geistige Erscheinung.
*** Goethe, Der Fischer. Ballade.
**** Vezi pentru aceasta imaginea initiatului in Liber 7nut.us -
din 1677 (ilustratia 13 din lucrarea lui lung Praxis der Psycho-
therapie, p. 344). El pescuie9te 9i prinde 0 ondina. A sa soror
mystica prinde cu navodul ei pasari simboluri pentru animus.
Ideea de anima apare frecvent in literatura. secolu1ui XVI 'Ii
XVII, 1a Ricl1ardus Vitus, A1drovandus 9i in comentariu1 1a
Tractatus aures. Vezi 'Ii artico1u1 meu Das RCitseZ van Bolo£)rLQ.

- 63-
temute, a~a incH ciudata lor alura eroica este cloar par-
tial caracteristica. Pe atunci con~tiinta era mult mal
simpla iar domeniul ei ridicol de mic. Foarte mult din
ceea ce noi astazi consideram a £i parte componenta a
psihicului nostru se afla la primitiv in stare de proiec-
tare, populind lumea inconjuratoare.
Cuvintul "proiectare" nu este de fapt potrivit, cfici
nimie nu a fast aruncat in afara din suflet, ci eomple-
xitatea sa pe care 0 eunoa~tem astazi se datoreaza unei
serii de introiectii. Complexitatea sa a creseut proportio-
nal cu dezinsufletirea naturii. Ceea ce .demult trecea
drept 0 gratie stranie este numit astazi "fantasma ero-
tica", complidnd in mod dureros viata noastri sufle-
teasca. 0 intllnim tot aUt de des ca pe 0 ondina; pe
deasupra seamana unui spirit rau ; ca 0 vrajitoare, apare
sub diferite chipuri ~i da dovada de 0 insuportabila au-
tonomie, care de drept nu poate fi proprie unui eontinut
psihic. Uneori provoaca fascinatii care pot coneura CD
cea mai puternica vraja sau stari de teama care nu sint
depa~ite in intensitate nici de cele create de aparitia dia-
vo1u1ui. Ea esteo fiinta care ne tachineaza, care ne taie
drumu1 sub diferitechipuri ~i vestminte, care ne joaca
tot fe1ul de farse, aflindu-se 1a originea unor amagiri
faste sau nefaste, a unor depresiuni, extaze, aiecte ne-
controlate etc. Chiar siin stare de introieetie rationa-
la, ondina nu-~i abandoneaza natura sa po~na9a.· Vra-
jitoarea nu a incetat de a-~i prepara murdarele e1 biiu-
turi de dragoste sau de moarte dar otrava ei magieo. s-s
rafinat devenind intriga ~i autoamagire, care, de9iin-
vizibile, nu sint mai putin periculoase.
Pe ce ne bazam atunei cind dam! acestei zine numek
de anima? "Anima" inseamna totu9i suflet 9i desem-
neaza ceva minunat 9i nepieritor. Dar nu intotdeauna
a fost astfe!. Nu trebuie sa uitam ea acest fel de Stiflet
este 0 reprezentare dogmatica ce urmarea sa Indepar-
teze si sa fixeze ceva nelinistitor de autonom 8i de viu,
Cuvi~tul german See1e (sullet) este prin intermediul
furmei gotice saiwa16 inrudit indeaproape cu r.uvintul
elin aioAos, care inseamna "mobH", "eu sclipiri
multieolore", adica, ceva asemanator unui fluture - in
- 64-
 elina qmxi1, care beat zboara din Hoare in fIoare 5i
traie~te din miere ~i iubire. In tipologia gnostica, aD&-
dQmo~ «1)X1K6~ (omrJl psihic) este plasat in urma 1ui
~DSpCO;;;O~. ~rr:ll8DflanK6~ (omul .spiritual) ~i, , in
!ond, eXlsta suflete rele care trebuie arse perpetuu in
iad. Chiar ~i sufletul cu totul nevinovat al pruncilQr ne-
botezati este privat cel putin de cunoa~terea lui Dum-
nezeu. La primitivi, sufletul este suflu vital magic (de
aceea "anima") sau flacara. Un cuvint necanonic a1
Domnului spune potrivit: "Cine imi este aproape, Ii
este aproape focului" *. La Heraclit, sufletul este, pe
treapta cea mai inalta, de foc ~i uscat, cad <pllXll
in sine se inrude:;;te strins cu "suflu ri'icoros" - q:rOXSlU
inseamna a sufla q)t)Xp6~ rece iar cpDXO<; ra-
coros...
a fiinta vie este 0 fiinta insufletita. Sufletul 0ste
viul din ~m, ceea ce traie~t~ din sine' insu~i ~i produce
viata : de aceea Dumnezeu a suflat peste Adam, pentru
ca el sa traiasca. Cu viclenie :;;i amagire judiu~il sufle-
tul determina materia cea inerta :;;inedoritoare de viatE!
sa traiasca. El convinge de lucruri incredibile pentru ca
viata sa fie traita; el intinde tot felul de curse \)nmlui
pentru a-I determina sa ajunga pe pamint ~i sa ramina
acolo, cU scopul ca viata sa fie traita, a:;;acum in Paradis
Eva nu a putut sa nu-l convinga pe Adam de calitaWe
fructului oprit. Daci'i n-ar fi existat mobilitatea o;i scli~
pirile sufletului, omul ar fi stagnat din cauza pasiunii
~ sale celei mai mari - inertia * *. Ca avocat foloseste 0
anumita rationalitate iar u~ anum it fel de moraiitate
ii da binec~vintarea. A avea suflet reprezinta 0 cute-
zanta a vietii cad sufletul este un demon distribuitor
de ~iata car~-:;;ijoaca jocul dracesc deasupra :;;idedesub-
tu1 vietii umane, ceea ce face ca in interiorul dogmei
sa fie amenintat Cll anumite pedepse :;;ipropiti1t ell anu-
mite binecuvintari care depa:;;esc cu mult posibilul uman
al meritului. Raiul si iadul sint destine ale suEletului
:;;inu ale omului car~ in slabiciunea :;;iprostia sa nu al"
~ti ce sa faca intr-un Ierusalim ceresco
* Hennecke (editor), Neutestamentliche Apokryphen, p. 35.
** La Rochefoucauld, jHaxime (separime), DCXXX, p. 21.34.

- 65
 Anima nu este un suflet dogmatic, 0 animrl rationa-
lis, concept al filosofiei, ci un arhetip natural care sub-
sumeaza in mod satisfacator toate enunturile incons-
tientului, ale spiritului primitiv, ale isto~iei limbii ~i
religiei. Anima este Un "factor" in sensul cel mai propri~l
al cuvintului. Ea nu poate fi facuta, ci este Intotdeauna
aprioriul dispozitiilor, reactiilor, impulsurilor ~~ia tot ce
este spontaneitate psihica. Viata care se alimenteaza
din sine insa~i, anima ne insufla viata. Ea este viata
dincolo de con~tiinta ce nu-i poate fi integrata fara re~t
acesteia, did viata psihica este in cea mai mare parte
a ei ceva inconEitient ~i inconjoara con~tiinta din toate
partile. Aceasta idee ni se impune de la sine daca ne
dam sean::a 0 singura data 'de pregiHirea incon,~tientil
necesara pentru a recunoa~te 0 perceptie .
. De~l S-3r parea ca. anima subsumeaza totalitatea
vietH sufleteEiti incon~tiente, ea nu este declt un arhetlp
printre alteleEii de aceea nu caracterizeaza intreg incon-
~tientul, fiind doar un aspect al sau. Aceasta reiese din
faptul feminitatii sale. Ceea ce nu este eu, adb3- mascu-'
lin, este foarte probabil feminin ~i pentru ea Don-eul
este resimtit ca neapartinind eu1ui. ca exteriOl', im'lgi-
nea animei este proiectata de obicei asupra femei10r.
Fiecare sex contine in sine intr-o anu-mita masur1 sC'xul
opus. Din punct de vedere biologic, masculinitatea este
determinata doar de predominarea gene lor masculine
asupra ce10r feminine. Minoritatea genelor femi'Jine
pare a forma un caracter feminin care de obicei rilmine
incon~tient datorita pozitiei sale inferioare.
Cu arhetipul animei pa~im in domeniul zeilor, in
acel domeniu pe care ~i I-a rezervat metafizica" Totce
este atins de anima devine numinos, adica necondi1;io-
nat, periculos, tabuat, magic. Ea este ~arpele din para-
disul omului nevinovat, plin de bune intentii. A.nima
Iurnizeaza cele mai puternice argumente impotriva In-
deletnicirii cu incon~tientul care distruge barierele 1110-
rale ~i descatu~eaza forte care ar fi trebuit sa r.lmina
in incon11tient. $i intr-adevar lucrurile aEiastau In n,a-
sura in care viata n1.1este' doar bine ci ~i rau. tntrueit
anima vrea viat~, ea vrea atlt binele eit ~i rau1. In do-
- 66-
meniul zinelor, aceste categorii nu exista. AUt viata
trupeasca cit ~i cea sufleteasca se descurca mult mai
bine fara morala conventionala, fiind mai sanatoase ~l
neascunzind aceasta.
Anima crede in KUAOU KuyaB6u care este un
concept primitiv, anterior opozitiei descoperite mai t'r-
ziu dintreestetica ~i etica. A fost nevoie de 0 indelun-
gata prelucrare cre~tina pentru a arata ca binele nu
este intotdeauna frumos iar frumosul in mod necesar
bun. Paradoxul acestei perechi conceptuale nu a creat
probleme nici primitivilor niei omului antichitatiL Ani-
ma este conservatoare ~i ramine in mod ferm ata$ata
umanitatii celei vechi. De aceea ea apare adesea in
haina istorica, aratind preferinte deosebite pentru Gre-
cia ~i Egipt. A se compara pentru aceasta "clasicii'\ Ri-
der Haggard ~i Pierre Benoit. Visul Rena~terii, "Hyp-.
nerotomachia" a lui Poliphilo * ~i "Faust" de Goetne au
coborit adinc in antichitate, pentru a gasi "Ie vrai mot
de la situation". Primul invoca pe regina Venus, uJti-
mul pe troiana Elena. Despre anima in lumea Biedermeier
$i a romantismului ailam din tabloul viu pe care-l schi-
~eaza Aniela Jaffe **. Nu dorim sa sporim mai mult nu-
marul exemplelor edificatoare pentru ca cele existente'
oiera meditatiei noastre material suficient ~i 0 simbo-
listica spontana, autentica. Celui care dore~te sa vada ce
se intlmpla cind anima i~i face aparitia in societatea.
moderna, Ii' recomand cu caldura cartea Private Life of
Helen of Troy de Erskine. Ea nu este lipsita de profun-
zime caci tot ce este cu adevarat viu este insotit de un
aer de eternitate. Anima este viata dincolo de orice
categorii ~i de aceea ea se poate lipsi de mustrare 1?1
lauda. Regina cereasca ~i gisculita care a cazut in cursa
vieW - S-a gindit cineva vreodata ce soarta modesta
a fost plasata intre stelele cere~ti in legend a Mariei?
Viata fara sens ~i fara regula, care nu se multume;;te eu
propria-i bogatie, 11 inspaiminta pe omul civilizat $i-1
* Vezi Linda Fierz-David, Der Liebestraum poliphiio. (pen-·
tru Rider Haggard :;;i Benoit, a se consulta bibliografia)
** BUder und Symbole aus E.T.A. Hoffmanns Marchen "Dcr
Goldene Topf"

- 67-
d~t~rn:ina sa s~ apere. Reaqia sa nu este nejustifieata
caCl vlata este ae asemenea mama tuturor absurdit;'5,tUor
:;;i a oriearui tragism. De aeeea, omul naseut din ta~ina
~u ini3tin~tul sau animal sanatos se afla in lupta 'de la
meeputun ell sufletul sau ~i eu demonia aeestuia. Daca
sufletul ar fi fost doar intuneric, atunci eazul :11' fi fast
simplu. Din pacate lucrurile nu stan astfel caci aceeasi
a~ima poate aparea ~i ea Inger al luminii, ea psihoponlJ
~l conduce eatre sensul eel mai inalt, a:)a cum demons-
treaza Faust.
Daea confruntarea cu umbra reprezinta 0 probJ re-
lativ u~oara,confruntarea eu anima, dimpotriva, 0 probEi
extrem de dificila. Ca.ci raportarea la anima eSfe 1a rin-
dul ei 0 proba de curaj ~i 0 incercare decisiva pentru
fortele spirituale ~i· morale ale barbatului. Nu trebuie
sa uitam niciodata ca tocmai in cazul animei este yorba
de continuturi psihice care niciodata mai inaime nu au
fast in posesia omului, intrucit, in calitate de proiectari,
s-au aflat in afara cimpului saU psihic. Pentru fiu, ani-
ma se ascunde in spate1e puterii cople:;;itoare a mamei,
care adesea ramine pentru restul vietii obiectul unui
ata~ament afeetiv, extrem de daunatar sau dimpotriv9.
benefic, inspirindu-i euraj pentru faptele cele nui 1n-
draznete. Omului antic anima .ii aparea ca zeita gau eEl
vrajitgare. Omul medieval. a inlocuit zeita prin regina
cereasca ~i prin mama biserica. Lumea desimbolizatil a
orotestantilor a dezvoltat mai intH un sentimentalism
~esanat~s' iar apoi oascutire a conflictului moral, care
a dus in ,mod logic 1a ,1Dinealo de bine ~i rau" a lui
Nietzsche, ~i asta datorita faptului ca conflictul nu a
mai putut fi suportat. In eentrele civilizate, aceasta f'ta-
re se exprima prin crescinda nesiguranta a casatoriei.
In multe tari din Europa au fast atinse, dad nu depa-
site cote1e americane ale ratei divorturilor, ceea ce
~rata ca anima se afla eu precadere in 'stare de proiec-
tare asupra celuilalt sex, producind astfel relalii com-
plicate magic. Numita stare a eondus, nu in ultimul
rind datorita eonsecintelor salepatologice, 1a ap1rjtia
psihologiei moderne, care sub forma ei freudiana sus-
tine ea baza tuturor tulburarilor este sexualitateCl, punet
- 68-
de vedere care nu face dedt sa accentueze C'onflictul
existent. * Cauza ~i efectul sint interschimbate. Tulbu-
rarea sexuala nu este in nici un caz cauza neplacerilor
nevrotice, ci, ca ~i acestea, unul din efectele pat\Jlogice ale
unei diminuate adaptari a con~tiintei, care este confrun-
tata cu 0 situatie ~i sarcina carora nu Ie poate face fata.
Ea nu poate intelege schimbarile din lUmea ei ~i flU $tie
ce atitudine sa adopte pentru a se readapta. »Le penple
porte le seeau d'un hiver qu'on n'explique pas({ suna.
traducerea unei inscriptii coreene.
AUt in cazul umbrei cit ~i in cazul animei nu sint
suficiente cuno~tintele conceptuale. Nici prin introlJatie
sau transpunere nu Ie putem trai continutul. A invata
pe dinafara 0 lista de arhetipuri nu folose;;;te la nimic.
Arhetipurile sint complexe traite care se manifesta des-
tinal, actiOn111din viata noastra cea mai intima. Anima
nu ne mai apare ca zeita, ci adesea ca slabiciunea 11oas-
tra strict personala sau ca indrazneala noastra cea mai
benefica. Cind un savant merituos in virsta de ~aptezeci
de ani i~i parase;;;te familia ~i se casatore;;;te cu 0 actrita
de douazeci de ani, cu parul ro~u, atunci putem spune
ca zeii au cerut 0 noua victima. Asa se manifestii la noi
coplesitoarea forta demonica. Pina' nu de mult aceasta
tirlar~ persoana ~r fi putut fi cu u;;;urinta lichidata ca
vrajitoare.
Experienta mi-a aratat ca exista foarte multi oa-
meni de 0 anum ita inteligenta;;;i cultura care inteleg
u~or ;;;i nernijlocit ideea de anima ;;;i relativa autonomie
a acesteia, precum ~i fenomenul animus l~ femei. In
schimb psihologii trebuie sa depa~easca dificultati mai
mari tocmai pentru ca ei nu sint constrin;;;i sa se con-
frunte cu stari de lucruri complexe, caracteristice psiho-
logiei incon~tientului. Daca sint in acela~i timp ~i me-
dici, intelegerea Ie va fi ingreunata de gindirea somato-
fiziologica, care crede ca poate exprima procesele psi-
hice prin concepte intelectuale, biologice sau fiziologice.
• Punctul meu de vedere este expus pe larg in cartea l;.,ea
Die Psychologie der Vbertragung (Psihologia transferului.) .

.,- 69 -
 Insa psihologia nu este niei biologie nid fiziologie nid
orice aWl. ~tiinta, ci tocmai ~tiinta despre suflet.
Tabloul pe care I-am schitat pina acum despre ani-
ma nu este complet. Ea este intr-adevar elan vital hao-
tic, dar in acela~i timp este caracterizata de 0 ciuc1o.ta
semnificatie, eeva asemanator unei ~tiinte secrete ~;au
unei intelepciuni aseunse, in surprinzatoare contradic·,
tie cu natura ei irationala, de zina. Ma,voi referi aiei din
nOu la autorii citati mai inainte. Rider Haggard i:;;inU-
meilte eroina "Wisdom's Daughter" ; regina din i\tlanjs
a lui Benoit are eel putin 0 excelenta biblioteca, in ,::are
poate fi gasita chiar 0 carte foarte veche a lui Platon.
Reincarnarea Elenei din Troia a fost eliberata ,lintI' un
bordel din Tyr de catre inteleptul Simon Magus, pe
care I-a insotit apoi in calatoriile sale. Intentionat nu
am mentionat de la inceput acest aspect caracteristic
al animei pentru ca prima intilnire eu- ea nUClBila in-
telepciune nu te determina sa te ginde:;;ti *. Numai eel
care se confrunta eu anima are acces la aceasta chmen-
siune. Doar un travaliu dificil ne permite 53. intele-
gem *", cain spatele jocului crud cu destinul uman se
ascunde un fel de intentie secreta ce pare a corespunde
unei cunoa~teri superioare a legilor vietii. Tocmai ne-
ailteptatul, haoticul neliniEititor contine un sens aelinc.
$i cu cit acest sens este mai bine cunoscut, cu atlt ani-
ma iEli pierde din caracterul constringator. Treptat se
nasc zagazuri in calea puhoiului haosului; cad ceea ce
are sens se separa de non-sens iar faptul ca sensu 1 Eli
nonsensul nu mai sint ielentice slabe$te forta haosului,
sensul fiind inarmat eu forta sensului iar nonsensul eu
forta nonsensului. Astfel se na~te un nou cosmos. Nu
am pretentia ca prin aceasta am exprimat 0 noua desco-
perire a psihologiei medicale, ci doar intelepciunea stra-

* Ma refer aici la exemple literare general aceesibi~e ~i nu

1a material clinic, eonsiderindu-le pe primele satisfc1catoare
pentru scopul urmarit.
** Am in vedere confruntarea eu eontinuturile in cons den-
tului in genere. Aceasta este una din marile sareini ale' pro-
'cesului de integrare.

- 70-
veche ca din multimea experientelor vietH ia nastere
acea invatatura pe care tatal 0 transmite fiului '~..
Intelepciunea ~i lipsaintelepciunii nu numai ca apar
la fiintele de felul zinei ca unul ~i acela~i lucru, dar
chiar sint unul ~i acela~i lucru atita timp cit sint intru-
chip ate de anima. Viata este lipsita ~i plina de sens. Si
daca lipsa de sens nu devine obiect al risului iar sens~l
obiect al speculatiei, atunci viata este banala totul are
dimensiuni insig~ifiante. Exist~ atunci doa; un sens
mic 9i Un nons ens mic. In fond nimic nu are sens cuci
atlta timp cft a lipsit omul ca fiinta ginditoare nimeni
mi a explicat fenomenele. De explicatii are nevoie doar
acela care nu intelege. Semnificatie are doar ininteligi-
bilul. Omul ~i-a facut aparitia intr-o lume pe care D-O
intelegea ~i de aceea a incercat s-o explice ..
Astfel anima ~i prin urmare viata sint lipsite de
semnificatie pentru ca nu ofera explicatii. Insi'! de sint
explicabilecaci in orice haos exista cosmos ~riin orice
dezordine, ordine secreta, in orice arbitral', lege sev2ru,
cad orice actiune Se bazeaza pe contrarii. Pe:1tru a cu-
noa~te acest fapt este nevoie de capacitatea discrimina-
torie a intelectului uman care dizolva totul in judecaF
antinomice. Daca el se confrunta cu anima, atunci ha-
asul arbitrarului ii va da prilejul sa intrevada ordinea
secreta, adica sa "postuleze" privitor li:tea existenta sen-
sului ~i intentiei. Caci in realitate nu dispunem de la in-
ceput de 0 reflexie rece, 9tiinta 9i filosofia nefiindu-ne
de niciun folos iar invatatura religioasa traditionala aju-
tindu-ne doar intr-o mica masura. Sintem excedati de
o traire haotica iar judecata cu toate categoriile sale se
dovede~te neputincioasa. Explicarea umana e~ueaza in
rata acesteisituatii de viata turbulente, pentru care nu
se potrive9te nici una din interpretarile traditionale. Este
un moment de prabu~ire. Cadem) in abisurile cele mai
adinci, "ad instal' voluntariaemortis", cum foarte bine
spune Apuleius. Nu este yorba de 0 artificiaUi renun-
* Carticica
lui Schmaltz Ostliche Weisheit und WestZiche
Psychotherapie (Intelepciunea orientului ~i psihoterapie. oC'ci-
dentala) ofera un bun exemplu pentru aceasta.

- 71-
tare voita la propriile capacWiti, ci de una naturala, si-
lita. Nu este vorba de 0 supunere ~i umilire voite, in-
frumusetate moral, ci de 0 de neinteles infringere to-
tala, incununata de teama panica a demoralizarii. Abia
cind toate punetele de sprijin s-au prabu:;;it ~i cind nu
mai exista speranta vreunei protectii se creeaza posibi-
litatea trairii unui arhetip care pina acum a stat'lscuns
in lipsa de sens plina de semnificatie a animei. EI e~te
arhetipul sensului, a~a cum anima este arhetipul victii
pur :;;isimplu.
Sensul ne apare ca fEnd ceva de data mai recenta
deoarece consideram, nu far a 0 anumitffi.indreptatire, ca
noi sintem sursa sa ~i ca lumea poate exista :;;ifara a fi
interpretata. Insa cum procedam pentru a conferi sens?
De un de-l obtinem in ultima instanta? Formele con-
feririi de sens' sint categorii istorice 'ale carol' radac1ni
coboara pina in antichitatea nebuloasa, fapt de care nu
ne dam seama cu suficienta claritate. Conferirea de sens
se folose:;;te de anumite matrite lingvistice care la 1'in-
dul lor provin din imagini stravechi. Putem a'Jorda
aceasta problema in ce punet dorim, pretutindeni vom
ajunge la istoria limbii ~i a motivelor, care intotdeauna
trimit direct la fermecata lume primitiva.
Sa 1uam ca exemp1u cuvintul idee. EI trimite 1a
conceptu1 platonician de d60C; ideile ve~nice fii.nd
imagini originare care sala~luiesc tu U)TSpolJp(wiffi t07r<p
(intr-un loc supraceresc) ca forme transcendente ve:;;niee.
Ochiu1 vizionarului Ie prive:;;te ca "imagines et lares"
sau ca imagini ale visului i'iiviziunilor revelatoare. Sau
sa luam conceptul de energie utilizat in explicare3 ])ro-
cese10r fiiice. In treeut. aceea~i funetie a indeplinit-o
foeul misterios a1 alchimi~tilor, flogistonul,' forta ter-
mica inerenta materiei, pre cum ~i caldura originara a
stoicilor sauheraclitianul 1C 15 P a iSm
<> 0 u (fo-
cuI ve:;;nic viu), care este foarte aproape de concepti a
primitiva despre 0 forta vie de universala rdspindire,
forta a cre:;;terii, magica forta tamaduitoare, numita de
obicei mana .

• Metamorphoseos, Xl, 23, p. 240 (asemE'mator unei morti

consimtite)

- 72-
 Nu vreau sa sporese in mod inutil numarul exemple-
lor. Este suficient sa ~tim ea nu exista conceptie sau
idee importanta care sa nu aiba antecedente istorice,
Tuturor Ie stau Ia baza in ultima instanta forme origi-
nare arhetipale al carol' caracter sensibil (AnsehDuli-
chkeit) a Iuat na~tere intr-o epoca in care con9tiinta
inca nu gindea ci doar percepea. Gindul era obiect al
perceptiei interioare, nefiind gindit ci simtit ca un fe-
11omen, cu aite cuvinte, vazut sau auzit. Gindul era in
mod esential revelatie, nu descoperire, ci ceva impus
sau eonvingator prin nemijIocita sa facticitate. Gindirea
precede eul con~tient primitiv, iar acesta este mai cu-
rind obiectul aceleia dedt subiectul ei. Dar nici noi n-am
atins culmile con~tientei ~i de aceea avem 0 gindire pre-
existenta de care nu ne dam insa seama atita tinm dt
De sprijinim pe simboluri traditionale sau, exprim~t in
limbajul visuIui, atita timp dt tatal sau regele n-:1 mu-
1'it.
Voi ilustra printr-un exemplu modul in care "gin-
de~te" incon~tientul, pre cum ~i illodul in care gase~te so-
lutii. Este vorba de un tinar student 1a teologie pe care
nu I-am cunoscut personal. In perioada in care a avut
dificultati cu credinta sa religioasa a visat urmatorul
vis'" :
Statea in fata u7J,ui frumos Mrbat in virsta, in intre-
gime imbracat in negru. $tia ca este magicic,nur alb.
~'icesta tocmai li vorbise indelung dar autorul visului
n1L-$i mai amintea despre ceo El retinuse doar propozitia
jinalCi: J}$i pentru aceasta avem nevoie de ajutorul ma-
g-icianului negru." In momentul respectiv s-a desc?~is
U$a $i a intrat un barbat in virsta, foarte asemanator cu
lYrimul, numai ca era imbracat in alb. S-a adrcsat ma-
gicianului alb: J}Am nevoie de ajutorul tau((, anmc'ind
in acela$i timp 0 privire intrebatoare catre visator. lVIa-

• Am mai amintit acest vis in studiul Zur Phiinomenologie

des Geistes im Miirchen (Contributii la fenomenologia ~piritu-
lui in basm) :;;i in Psychologie und Erziehung (Psihologie :;;i
eclucatie) ca exemplu de vis "mare", fara un comentariu ama-
nuntit.

- 73-
gicianul alb a raspuns: "Poti vorbi lini$tit, este Un ino-
cent". Apoi magicianul negru _a inceput sa povesteascii :
el vine dintr-o tara indepartaUi unde s-a intimplat ceva
ciudat. Tara era guvernata de un rege biitrin care a sim-
i
tit ca se apropie moartea $i care din acest motiv (/,in-
ceput sa-$i caute un mormint. In acea tara exista. un
mare numar de morminte din timpuri veehi dintre care
regele I-a ales pentru sine pe eel mai frumas. Potrivit
legendei, aici fusese inmarmintata 0 fecioara. Regele. a
dat dispozitie ca marmintul sa fie deschis $i sa fie pre-
giitit pentru sine. Insa de indata ce osemintele care se
aflau acola au fost scoase La lumina, eLe au prins viat6
$i s-au pref(icut intr-un cal negru care a fugd sprc de··
$ert unde. a disparut. El, magicianul negru, de indatil ce
a auzit aceasta istarie a parnit in cautarea calului. DnpCL
muTte zile de mers pe urmele sale a ajuns La de$ert, l-a
strabatut pina pe partea unde incepea din no", iarba.
Acola a gasit calul pascind $i a descoperit ceva in lego.-
tura cu care are nevaie de sfatul magicianului alb. ilcolo
a dat peste cheia paradisuLui $i nu $tie ce trebui2 sa faca
cu ea in continuare. - In acest moment tension at visa-
torul S-a trezi t.
In lumina dezvoltarilor anterioare nu este greu de ba-
nuit sensul visului: dominant este simbolul batrinului
rege care-~i dore~te odihna eterna, ~i anume in loeul
unde au mai fost ingropate astfel de "dominante". 5 EI
a ales mormintul animei care-~i doarme somnul de ffi0ar-
te asemeni frumoasei din padurea adormita, atita timp
cit via~a este reglata ~i exprimata de un principiu (prinij
sau princeps) viabil. Insa cind regele ajunge la sfiqitul
vietii *, ea i~i recapata viata ~i se transforma in ca10I
eel negru, care, inca in metafora platoniciana, exprima
lips a de control a naturii pasion ale. Cine il urmeaza
ajunge in de~ert, adica intr-un tarim arid, indepartat de
oameni, 0 imagine a insingurarii spirituale ~i morale.
Insa acola se afla cheia paradisului.
* Pentru aceasta vezi motivul "batrinului rege" din alchi-
mie (Psychologie und Alchemie, paragr. 491 ~i urm.)

- 74-
 Dar ce inseamna paradisul? Desigur, edenul eu po-
111ul vietii ~i al cunoa~terii ~i cu cele patru rluri ale sale.
In viziune cre~tina, el este de asemenea ora~ul ceresc _al
l,Apocalipsei" care, ca ~i edenul, apare structurat ca
mandala. 1nsa mandala reprezinta un simbol al indivi-
duatiei 6. Prin urmare, magicianul negru este acela care
gase~te solutia pentru apasatoarele dificultati de credinta
ale visatorului, cheia care deschide calea individuatiei.
Opozitia de~ert-paradis semnifica opozitia Insingur~re-
individuatie sau evolutia spre sine 7.
Aceasta parte a visului este totodata 0 remarUj bila
parafraza a Cuvintului Domnului editat ~i completat de
Hunt ~i Grenfell, unde drumul spre imparatia cereasca
este aratat de animale ~i unde, in admonitiune, se spu-
ne : "De aceea trebuie sa va cunoa~teti pe voi im;iva, ciki
voi sinteti ora~ul iar ora~ul este lIT\paratia". '" Ceea ce
urmeaza constituie 0 parafraza a ~arpelui din paradis
care i-a indemnat pe primii oameni sa pacatuiasca,pa-
cat care a condus in cele din urma la mintuirea orneni-
1'ii de catre fiul Domnului. Aceasta inlantuire cauzala a
prilejuit, dupa cum se ~tie, identificarea ofitica a ~arpe-
lui cu soter-ul (salvatoI', mintuitor). Calul negru ~i ma-
gicianul negru sint ~ ceea ce reprezinta continut spiri-
tual modern - elemente cvasinegative, a carol' relati-
vitate in raport cu binele este sugerata de interschim-
barea vestmintului. Cei doi magicieni sint douB. aspccte
ale barbatului batrin, ale maestrului ~i invatatorului de
inalta clasa, ale arhetipului spiritului care reprezinta
sensul preexistent ascuns in haosul vietii. El este tatal
spfletului, care in mod surprinzator este mama sa fe-
doara, motiv pentru care el a fost numit de catre alchl-
mi~ti "stravechiul fiu al mamei". Magicianul negru r;;i
calul negru corespund coboririi in adincul intuneC08 din
iTfseleamintite anterior ..
Ce invatatura insuportabil de grea pentru un tinaI'
student la teologie! Din fericire el n-a observat ca in
vis i-a vorbit tatal tuturor profetilor ~i i-a o£erit spre
intelegere un mare secret. Lipsa de finalitate a unor ase-
* Vezi ~i James, Apocryphal New Testament, p. 25 :'Ii urm.

-75-
 menea evenimentepoate surprinde. De ee atita risipa ?
La aeeasta trebuie totw;:i sa adaug ea nu ~tim cum a ac-
tionat visul asupra studentului dupa un timp mai in-
delungat ~i sa subliniez ca, mie cel putin, visul mi··a
spus foarte multo El nu s-a pierdut, ehiar daca autorul
sau nu I-a inteles.
In mod evident visul ineearea sa prezinte binele $1
raul in funetia lor comuna, probabil ea raspul1s 113. ('011-
.flietul moral inca nerezolvat din sufletul ere~tin. Din
relativizarea polilor opu~i rezulta 0 anumita 2.propiere
de ideile orientului, de "nirdvandva" filosofiei hinduse,
de eliberarea de contrarii care este indicata ea 0 posibi-
litate de solutie a eonflietelor. Cit de periculos de sem-
nificativa este relativizarea binelui ~i a raului practiccita
in orient 0 arata 0 interogatie indiana. : "Care drum ~pre
desavin;:ire este mai lung, eelui eare-l iube~te pe Dum-
13.1

nezeu sau 13.1 eelui eare-l urai;:te?" Raspunsul este urma-

torul: "Cel eare-l iubei;:te pe Dumnezeu a.re nevoie de
;;apte reinearnari pina 113. desaviqire iar eel eare-l ura:?-
te, doar de trei, did eel eare-l ura;;te se gindei;>temai
mult 113. el decit cel eare-l iube;;te". Eliberarea de eontra-
rii presupune 0 nivelare valorica funetionala care con··
traziee sentimentul nostru erei;:tin. Totu;;i r:ooperDXCd
eontrariilor morale este, ai;:a' cum arata visul diseutat,
un adevar natural, reeunoseut de Orient ea atare, fapt
ilustrat in modul eel mai clar de filosofia taoista. De aU-
fel exista ;;i in traditia ere;;tina anumite pasaje care se
apropie de aeest punet de vedere. Amintese ca exemplu
parabola ispravnieului necredincios 8.
Visul nostru nu constituie in aeeasta privint8. ceva
singular intrucit tendinta relativizarii contrariilor este
una din trasaturile specifice ale inconi;:tientului. Trebuie
precizat imediat ca aceasta se manifesta doar in eazurile
de sensibilitate morala exacerb at a ; in alte eazuri ineon":'
$tientul poate insista tot atit de ferm asupra ineompati-
bilitatii contrariilor. De regula inconi;:tientul se sltueaZ8.
pe 0 pozitie eompensatorie in raport eu atitudinea e011-
i;:tiintei. De aeeea se poate spune ea visul presupune con-
vingerile ;;i dubiile specifice unei eon~tiinte teologlce de
- 76-
observanta protestanta. In pofida acestei limitari a \'a-
1abilitatii sale 1a un domeniu restrins visu1 isi demon-
streaza' clar superioritatea.· Sensul sa~ apare,' in mod
adeevat, exprimat ca opinia ~i voeea unui magician In-
telept, mult superior in toate privintele' eon~tijntei vi-
satoru1ui. Magicianul este sinonim eu batrinul inte1ept
care are relatii de filiatie directa cu figura 9amanuiLii din
societa.tile primitive. El este, ea ~i anima, un demon ne-
muritor care strapunge intunecimea haotica a simplei
vieti ell lumina sensului. El este iluminatul, invatatorul
'Ii maestrul, un psihopomp, a earui personifkare nu a
putut fi evitata nid de iconoclastu1 Nietzsche( care I-a
incarnat in Zarathustra, un spirit superior al unei epoci
aproape homerice, transformat in purtator ~i vestitor a1
propriei iluminari ~i extaz "dionisiace". Este adevarat
ea peniru e1 Dumnezeu era mort, dar demonul intelep-
dunii s-a transformat pentru el intr-un dub1u intrupat,
al;>acum spune :
Atunci, dintr-o data, prietena! unul a devenit doi -
- lar Zarathustra m~-a treeut prin fat a * ...
Pentru Nietzsche, Zarathustra este mai mult riecit 0
figura poetica, este 0 marturisire involuntara. Viata sa
a fost 0 ra.tacire in intunecimile indepartarii de Dur'.1ne-
zeu, ale deere9tinarii 9i de aceea i-a aparut revelatorul
;;;iiluminatorul ea izvor vorbitor al sufletului sau. De alei
provine limba hieratica din A$a gTait-a ZaTathus[;Ta, c:'lei
acesta este stUul arhetipului spiritului.
Prin trairea acestui arhetip modernul experimen-
teazEl modalitatea straveche a gindiriica activit ate auto-
noma al carei ooiect slntem. Hermes Trismegistos sau
Thoth din literatura ermetiea, Orfeu, Poimandres ~i 'In-
ruditul cu aeesta Poimen a1 1ui Hermas ** constituie alte
formulari ale aceleia~i experiente. Daea numele de Lud-
• Sils-lVlaria lrl Lieder des Prinzen V ogelfrei, p. 360. In ori-
ginal, versurile lui Nietzsche suna in felul urmator :
Da, p16tzlich, Freundin ! wurde Eins zu Zwei
_ Und Zarathustra gieng an mir vorbei...
H Reitzsenstein considera Pastorul lui Hermas drept 0 scri-
ere cre::;tina concurenta fata de poimandres.

77 -
fer nu ar avea 0 indircatura peiorativa, el ar fi foarte
potrivit pentru acest arhetip. De aceea m-am multumit
s.3.-ldenumesc arhetipuL batrinului intelept sau arhetipul
sensuLui. Asemeni tuturor arhetipurilor, f?iacesta dre un
aspect pozitiv f?iunulnegativ. Cititorul poate gasi 0 pre-
zentare amanuntita a dualitatii "batrinului intelept" in
eseul meu intitulat FenomenoLogia spiritului 'Tn basm.
Cele trei arhetipuri discutate pina acum .- umbra,
anima f?ibatrinul intelept - apar personificate in expe-
rienta nemijlocita. In dezvoltarile anterioare ami prezen-
tat premisele psihologice generale necesare pentru ca ele
sa fie experimentate. N-am putut oferi insa decit simple
rationalizari abstracte. Mult mai sugestiva ar fi fost a
descriere a pracesului af?a cum se manifesta in cxperien-
ta nemijlocita. In cursul acestui praces arhetipw'ile [ipar
ca persoane ce actioneaza in vise f?i fantasme. Procesul
insu~i se desfa~aara in cadrul unui alt tip de arhetipuri
pe care Ie-am putea denumi in general arhetipuri ale
transformarii (Wandlung). Acestea nu mai sint persoane
ci situatii, locuri, mijloace, cai tipice etc. care simboli-
zeaza respectivul fel de transformare. Ca f?i persoanele,
aceste arhetipuri sint adevarate simboluri care ~u pot
fi interpretate nici ca () 11 !l s a (semne), nici ca ale~
1:

gorii. Caracterul de adevarate simboluri deriva din lll.ul-

titudinea sensurilor, din profunzimea, din inepuizabili-
tatea lor. Principiile fundamentale, acele up X 1, ale
CL

inconf?tientului sint, datorita bogatiei lor, indescriptibile,

de:;;icognoscibile. Judecata intelectuala caut§. intotdeauna
univocitatea f?i in felul acesta rateaza esentialul, cad
ceea ce corespunde eel mai bine naturii lor este plurivo-
citatea, bogatia aproape de necuprins a relatiilor, care
fac cu neputinta formularile univace. In plus, ele sint
paradaxale, asemeni spiritualui la alchimi:;;ti.:are trece
drept "senex et iuvenis simul".
Cine dore:;;te sa-f?i faca 0 idee despre procesul sim·
balic poate apela la seriile de imagini din alchimie de:;;i
simbolurile acesteia sint mai ales traditionale, chiar da-
ca, adesea originea ~i semnificatia Ie este obscura.. Din

- 78
cultura orientului cele mai bUne exemple sint : sistemul
ch~kren .t.antric *sau sistemul nervos mistic din uga :>

cIlllieza. "'''' Dupa toate aparentele, seria de imagini a ta-

rotului reprezinta vestigii ale arhetipurilor transformarii,
idee ce mi-a fost confirmata de 0 expunere lamuritoare
aprofesorului R. Bernoulli. ***
Procesul slmbolic este 0 traire in imagini $i a imagi-
nii. Dezvoltarea sa are de regula 0 structura enantiodro-
mica, asemeni textului I Ching, ;;i constituie un ritm 21
negarii ;;i afirmarii, al pierderii ;;i .'11 ci;;tigului, al lumi-
nil ;;i intunericului. Ineeputul sau este aproape intotdea-
una 0 infundatura sau aIta situatle eritiea. Scopul sau
este, in general vorbind, iluminarea sau eon;;tiinta s:lpe-
rioara prin care situatia initiala este ridicata pe 0 trenpta
mal inalta ~i clepa:;;ita. Din punet de vedere temporal,
procesul poate fi foarte concentrat, manifestindu-·se 1n-
tr-un singur vis sau intr-o singura traire, sau foarte di-
luat, intinzindu-se pe luni sau ani, functie de natura 8i-
tuatiei initiale, a inclividului angajat in proees sau a
scopului de atlns. Desigur, bogatia simbolica vanaza con-
siderabil. De:;;iinitial totul este trait la nivelul imaginii,
adiea simbolic, nu este totu:;;i vorba de pericole de mu-
cava, ci de riscuri reale, care pot determina un destin.
Principalul pericol consta in neputinta de a rezista fas-
cinatiei arhetiDurilor, ceea ce se intimpla mai ales atunci
dnd' imaginil~ arhetipale nu sint con§tientizate, In ca-
zul in care exista 0 predispozitie psihotica se poate in-
timpla ca figurile arhetipale, carora oricum Ie este pro-
prie, in virtutea numinozitatii lor naturale 0 anumiUi au-
tonomie, sa se elibereze de controlul con:;;tiintei:;;i . sa
ajunga la deplina independenta, adica sa produca feno-
mene de posedare, Bolnavul posed at de anima dore:;;te sa
setransforme prin autocastrare intr-o femeienumita Ma-
ria sau se teme ca i se va impune a:;;aceva cu lorta. Un
exemplu pentru aceasta 11 constituie cunoscutul Schre-
* Avalon (Editor),]he Serpent POWer.
*' Rousselle, Seelische Fiihrung im lebenden Taoismus
*** Bernoulli, Zur Symbolik geometrischer Figuren "lna Za-
hlen

- 79-
ber. * Bolnavii descopera adesea 0 intreaga mitologie
a animei cu numeroase motive arhaice. Un caz de acest
tip a fost publicat la vremea sa de Nelken. * Un aJt i<

pacient ~i-a descris ~i comentat singur simptomele bfr-o

carte. *** Amintesc aceste cazuri pentru ca exist~1 oa-
meni care sustin ca arhetipurile sint propriile mele na-
luciri.
Ceea ce in psihoza se manifesta brutal, in nevroza
ramine ascuns intr-un plan secund, influentind nu mai
putin viguros con~tiinta. Cind analiza ajunge la iundalul
con~tiintei, ea descopera acelea~i figuri arhetipale care
anima delirul psihoticilor. Last not least, numeroase do-
cumente literar-istorice demonstreaza ca este vorba de
forme ale imaginarului care se manifesta practic pretu-
tindeni, ~i nu de produse ale psihozei. Aspectul patolo-
gic nu consta in existenta acestor reprezentari, ci in fe-
nomenul de disociere datorita caruia con~tiinta ilU mai
poate controla incon~tientul. De aceea in toate r.'3Zurile
de disociere este necesara integrarea incon~tientului in
con~tiinta. Este vorba de un proces sintetic pe care I-am
denumit "procesul individuatiei".
Acest proces corespunde de fapt cursului ;latul'al al
vietH prin care individul devine ceea ce a fost de la in-
ceput. Intrudt omul are con~tiinta, 0 astfel de dezvol-
tare nu se petrece linear, ci cunoa~te numeroase varia-
tiuni ~i perturbari generate de abaterea con~tijntei de
la baza instinctuala arhetipala. De aici rezultEi n'2cesita-
tea sintezei celor doua pozitii, sinteza care inseamn8. psi-
hoterapie chiar petreptele cele mai primitive, unde
apare sub forma riturilor de reconst~tuire (Wieclerherste-,
llungsriten). Ca exemple pot fi date indentificarile re-
trospective ale australienilor cu stramo~ii perioadei a1-
cheringa, identificarile cu fii soarelui la populatiile '1ao-
spueblo, apoteoza soarelui din misterul lui Isis la Apule-
ius etc. Metoda terapeutica a psihologiei complexe consta,
* Denkwiirdigkeiten eines Nervenkranken.
** Analytische Beobachtungen ilber Phantasien eines Schi-
zophrenen.
*.* Custance, Wisdom, Madness and Folly.

- 80 .:-
pe de 0 parte, tocmai in con~tientizarea dt mai deplina
a continuturilor incOri~tiente constelate ~i, pe de aItEl
parte, in sinteza acestora eu con~tiinta prin intermediul
actului cognitiv. Dar pentru ca omul civilizat este ca-
racterizat de 0 mare disociabilitate si se foloseste de ea
in mod constant cu scopul de a evit~ toate risc~lrile 120-
sibile, nu este sigur ca actul cunoa~terii va fi urmat de
comportamentul eorespunzator. Dimpotriva, trebuie sa
anticipam manifesta lipsa de eficienta a cunoa~terii ~i in
consecinta sa-i dam 0 utilizare adeevata. De regula, cu-
noa~terea singura nu ajuta ~i niei nu constituie prin ~ine
o forta morala. De abia in astfel de cazuri devine clay
In ee masura vindecarea nevrozei este 0 problema mo-
rali"l.
Deoarece arhetipurile sint relativ autonome, ca orice
continut numinos, ele nu pot fi integrate exclusiv ratio-
nal, ci au nevoie de un proeedeu dialectic, adica de 0
adevarata eonfruntare, care imbraea adesea forma dialo-
gului, realizindu-se astfel nedeliberat definitia alchimidi
a meditatiei : ~~colloquiumcum suo angelo bono", dia1.o·-
gul interior eu ingerul sau bun. * De obicei acest proces.
are 0 desfa~urare dramatica, cu multe peripetii. El se ex-
prima in simboluri onirice sau este insotit de asHel de
simboluri, inrudite eu acele "representations collectives,'1
care sub forma motivelor mitologiee au intruchipat dm-
totdeauna transformarile suflete;;ti. * *
Limitele unei prelegeri nu-mi permit sa ma refer la
mai multe exemple de arhetipuri. Le-am ales pe acelea
care joaca rolul principal in analiza unui incon~tient mas-
culin ~i am incercat sa schitez procesul de transform are
psihica in cadrul caruia se manifesta. In intervalul care
s-a scurs de la prima publicare a acestei expuneri, um,..
bra, anima ~i batrlnul intelept au fost reluate ~i tratate
pe larg impreuna cu figurile corespunzatoare ale inccll'l.-
~tientului feminin in studiile mele referitoare la simbo-
* Rulandus, Lexicon alchemie (articolul meditatio)
** Lamuriri suplimentare in lucrarea mea Symbole der Wan-
cUung.

- 81-
listica sinellli *, iar procesul individuatiei, in relatia sa
cu simbolistica alchimica, a fost supus unei cercetari mai
aprofundate. **

COMENTARIILE $1 NOTELE TRADUCATORULU1

Ub exemplu de analiza arhetipala

Studiul Desp1'e Qrhetipu1'ile incon$tientului colecUl', CUbeI'

die Archetypen des kollektiven UnbewuBten), publicat mai in-
tii in 1935 (Eranos-Jahrbuch), apoi, prelucrat, in 1951 (Psycho-
logische Abhandlungen IX) ~i preluat in 1971 in volulnul IX
al editiei operelor complete ("Halter Verlag), este important nu
Dumai pentru ca prezinta ~i descrie amanuntit cite';;1 drheti-
puri de prim ordin, cum ar fi "umbra", "anima" ;;i "arhetipul
sensului", dar ;;i pentru di schiteaza ;;i ilustreaza prill. apJica1;ii
cclnceptia lui Jung asupra fenomenu1ui religios. Faptu1 (Ie a ,e
mi$ca simultan in planul teoriei ~i in p1anul materialului em-
piric pe temeiul caruia a fost edificati"i sau asupra caruia S2
aplidi aceasta constituie 0 trasatura definitorie a gindirii jun-
giene.
Fiind vorba doar de 0 schita a unei interpretari arh2t:pele
a religiei, cititorul va simti desigur nevoia unor completari care
sa asigure 0 lJ1telegere deplina. Referiri 1a re1atia dill.tre a1 he-
tipuri ;;i fenomenul religios, la perspectiva psihologiei compJ.ex2
sau analitice asupra religiei, la functia simbolului religios sau
Ja urmarile saracirii simbolisticii religioase in lumea contem-
jJorana potfi intilnite in toate lucrarile mai importante dIe lui
Jung, dar mai ales in studiile: Psihologie $i religie (1942;'1047\
Incercare de interpretare psihologica a dogmei trinitiijii (1942'
1948),Simbolul t1'ansfo1'marii in litu1'ghie (1942/1954), precum ;;i
in. celelalte lucrari grupate in volumul XI al editiei Walter 5ub
titlul generic al primului studiu~ Amplificarea element:;lor de
interpretare arhetipala a religiilor continute in amplul eseu
prezentat cititorului roman in volumul de fat a va contribui nu
numai la asigurarea unei comprehensiuni adecvate a pUl1ctlllui

* Aion Untersuchungen 2U1' Symbolgeschichte.

** Psychologie und Alchemie.--

- 82-
 de vedere jungian, dar :;;i la invalidarea etichetarii de "misti~
cism" care, in necuno:;;tinta de cauza, i se aplica perseverent.
Desi insuficiente pentru a judeca orientarea activltatii unni
cercetator, profesiunile de credinta nu sint, chiar luate in sine,
lipsite de semnificatie, reprezentind in orice eaz idealul a carui
realizare 0 urmarirn in opera. $i intrucit ele nu figu1'eaza in
studiul pe eare-1 prefatam, vom prezenta citeva dintre eele mai
eoncludente aflate in alte luerari. In studiul p1'ogramatic psi-
hologie $i reZigie, Jung de clara fiitra eehivoc ca atitudinea sa
in fata religiei este una de om de ~tiinta: "Int1'ucit sint me-
dic ~i specialist in neurologie ~i psihiatrie, punetul meu de
plecare nu este credinta, ci psihologia Iui homo religiosus, adica
a omului care trateaza cu atentia cuvenita aeei factori eare-l
influ~nteaza pe el ~i situatia sa' generala". Cum era - de G~tep-
tat, aportul jungian la intelegerea religiei se va a1incenta p1'e-
cumpanitor din practica psihoterapeutu1ui: "Contribu~ia mea la
problema religiei provine exclusiv - afirma medicul E'lvetian
subestimind rolu1 uria~ei sale culturi umaniste - din expe-.
rienta mea praetica cu bolnavii cit ~i cu a~a-zi~ii oameni nor-
mali"(p. 6 in GesammeZte Werke, vol. XI, Editura Walter}
Pentru a evita repetarile inutile, vam mai reda un singur pa-
saj care ilustreaza pregnant deta:;;area lui Jung de 0 pozitie
partizana pro sau contra, situarea sa din perspectiva ohiecti-
vitatii stiintifice, In Aion, lucrarea dedicata analizei simDoluri-
lor tinuia dintre cele mai impartante arhetipuri - ilrhetipul
sinelui -, Jung i~i va preciza de la inceput atitudinea eu sco-
pul de a-I preveni pe eei care err putea fi dezamagiti de re-
ducerea figurii Iui Cristos la rangul de simbo1 a1 sine1ui: "Ci:-
titorii mei nu trebuie sa uite nici un moment ca nu urma-
resc exprirnarea unei credinte sau elaborarea unoI' sc1'ie1'i en
tendinta, ci incerc sa reflectez asupra modului in care con$ti~
inta moderna ar putea inte1ege anumite lueruri." (p. 10, in G.\V.,
vol. IX, 2).
Fata de diversele orientari din cadru1 psihologiei religiilor,
concept-ia 1ui Jung se individua1izeaza prin aceea ea vede escnta
t1'airii 1'eligioase in raportarea la arhetip. Religia, religiosul, di-
vinul ~i clemonieul etc. trebuie intelese, sust-ine Jung, ]lrin re-
ferire la acele forte ale psihismului p1'ofund care sint arheti-
purile. AsHel, intr-o cunoscuta luerare de maturitate -- Psiho-
20gia transferuZui (Psychologie del' Dbertragung, 1946) - .fung
define~te suceint religia ca ,,0 atenta luare in considerare a
fort-elor incon:;;tientului care-:;;i fac simtita· prezenta ~i a carol'
desconsi?erare nu este lipsita de perico1". (p. 208 in G.W., vol.
~VI). \'ariatiunile de formulare nu ne VOl' impiedica, sa 1'8'-
gasim aceea~i idee in majoritatea lucrarilor jungiene carE; abor-
deaza fenomenul religios. Fortele incon~tiente pe care Ie are in
vedere psihologu1 elvetian sint desigur arhetipurile.
In repetate rinduri Jung afirma ca zeii sint de fapt sim-
boluri arhetipale, personificari ale fortelor suflete~ti profunde.
Chiar in textul studiului de fata intilnim 0 echivalare cxpre,sa
a ze;lor cu arhetlpunle (p. 23). In eseul Wotan ideea cste re":'

- 83-
luahi cu simultana vizare polemica a teologiei :;;i iluminismului
rudimentar: "Intrucit zeii sint indiscutabil personificari ale for-
telor sufletesti, aUt afirmatia ca au 0 existenta in sine meta-
:hzica, cit :;;i'opinia ca sint simple nascociri contraria,zii intelec-
tul", (D, 209, G.W., vol. X) Jung nu va ezita sa analizeze din
aceea~i perspeetiva :;;i ere:;;tinismul. lata un pasaj concludent din
prefata scrisa de ginditorul elvetian pentru cartea iui V. \\1hite
God and the Unconsciounes (1952) : "Pentru a da un exemplu sa
lu8.m termenul de «Dumnezeu». Teologul va consideret ca prin
acesta este desemnata fiinta absolut metafiziea. CercetaUIl'UL\1j
empiric nici nu-i treee prin minte 0 asemenea idee, care i 5e
pare inaeceptabila '?i vede in e10 simpla forma. de exprimare
:-;i eel muIt motivul arhetipal care predetermina astfel de ex-
primari. Pentru el, DUD1nezeu poate insemna Jahve, liHah, Zeus,
Shiva sau Huizilopochtli. Atributele divine ale atotputerniciei,
atotstiintei sau eternitatii etc. Ie considera enunturi care inso-
tesc: ell' mai mica san mai mare regularitate, arl1etlpul Cd sin---l-
ptome sau sindromuri" (p. 331 G.W., vol. XI).
Arhetipul simbolizat de imaginea lui Dumnezeu este'lrl1e-
tjpul totalita~ii psihice - sine1e (das Selbst). In Ai·,m Jung ex-
plica de ce sinele este simbolizat prin imaginea divinitiitii:
faptul ar proveni din caracterul numinos (fD,scinant, aC8paranl~"
al totalltEitii psihice in calitate de arhetip : .,trairi1e, visele ~i '1:-
ziunile de acest tip [ale totalitatii psihice] sint de fapt fasci-
nante s1 impresionante si resimtite spontanca atare cl2 (~!Jne-
nil lipsiti de cuno:;;tinte' psihologice. De aceea nu estede mi-
rare ca intelectul naiv nu distinge imaginea traitii de Durn··
nezeu, Prin urmarE~, acolo un de intUnim simboluri care trimit
]a totalitatea psihica; nu va lipsi nid eredinta naiva CB. "prin
acestea este reprezentat Dumnezeu" (p. 209, G.W., vol. IX, 2'
In alt loe, pentru a ilustra ideea de mai sus, Jung citc~c1Z.'l0
veche definitie a Iui Dumnezeu, conform careia "Dumn0zeu
este un cere a1 carui centru se afla peste tot :;;i a carui peri-
ferie nu este nicaieri", mandala (cercul) fiind unul din ~imbo-
lurile geometrice ·ale sinelui.
Daca Dumnezeu este 0 intrucl1ipare arhetipala, atunci r(>-
velatia nu poate fi altceva dedt izbucnirea inspre .~on~tiinta a
straturilor abisale ale sufletului: "Revelatia este 0 deschidere
a profunzimilor sufletului omen ese, 0 «manifestare», deci in pri-
mul rind 0 moda1itate psihologica, ceea ce, dupa eum se :;;tie,
nu spune nimie asupra insinelui sau. Ultimul se. afla dincclo
de :-;tiinta." (Psychologie und Religion, p. 71, G.W.) Dogma creS;-
tina in totalitatea ei poate fi considerata un simbol rezult:u
din prelucrarea treptata de catre con:;;tiinta, prin intermediul
concepte10r mo:;;tenite de la antichitatea greco-romana, a arheti-
pului totalitatii, aflam din studiul Interpretare psihoZogict'i. a dog-
mei trinitatii. Tot aici este tratata :;;i finalitatea dogmei trini-
tatii: "din aceasta [necesitatea sufletului incon:;;tient] ~~a nascut
cu ajutorul gindirii umane simbolul trinitar care era menit
sa .serveasea drept formula mintuitoare a totalitatii pentru ~m-
fIetul aflat in transform area impusade epoca", (p. -177, G.W.,

- 84-
vol. XI) Cu citeva pagini mai inainte JungariHase di triada
siinbolizeaza procesul de desfa~urare al unitatii (Dumnezeu).
De asemenea, liturghia este un rit care simbolizeaza pro'~esul
psihic denumit de Jung individuatie: "iA~a cum pe treapta ar-
haica a viziunii lui Zosimos homunculus este transformat in
pneuma ~i prin aceasta inaltat, tot astfel misterul eu-::inristiei
transforma suflEtul omului empiric, care este doar 0 parte (!in
sine' insu~i, in totalitatea sa, exprimata simbolic de Cristos. De
aceea, liturghia poate fi denumWi rit al procesului individua-
tiel" (Vas Wandlungssymbol in der Messe, p. 299, C.W., vol. XI)
Cititorului familiarizat cu interpretarile psihanalitice ",~e 1'e-
ligiei nu-i va fi scapat frapanta asemanare intr~ viziunea lui
Freud ~i cea a lui Jung asupra religiei. Ca ~i Freud, Jung vede
in zeitati proiectari ale continuturilor incon~tientului. Desigur,
inrudirea de atitudine dintre Freud si Jung nu implica iden-
titatea, ci presupune, chi aI', diferenta.' In timp ce pentru Freud
zeii sint proiectari ale continuturilor jncon~tientului personal,
ale situatiilor ~i personajelor copilariei, pentru Jung continutu-
rile incon~tentului colectiv - arhetipurile - sint acelea C2,re
apar transfigurate in zeitati. Neinsemnata la prima vedere, dc,o-
sebirea este, cum yom vedea, bogata in consecinte. Sa com:em-
nam deocamdata ca situarea lui Jung pe pozitii1e unei consec-
vente psihologii abisa1e a religiei ii va aduce din parteD tC010-
gilor invinuirea de "psihologism".
De~i cercetatoru1 elvetian a respins constant calificarea glrl-
dirii sale drept psiho1ogism, calificare pe care a consicleratcQ
pe deplin indreptatita in cazu1 freudismului sau adlerianismu-
IUi, din punctul de vedere al teologiei diferentierHe subtile
avansate de Jung sint lip site de importanta. Este adevarat ca
pentru filosofie reducerea reprezentarilor religioase la vointa de
putere (Adler) sau la instinctul sexual (Freud) difera de redu-
cerea acelora:;;i reprezentari la arhetip, daca acesta din urma
este conceput, a:;;a cum adesea lasa sa se inteleaga texte1e jun-
giene. ca spirit :;;i nu ca suflet. In acest cadru, interpretarea 8:1'-
hetipa1a a religiei nu este psihologista, nu reduce 0 manifestare
spirituala la ceva de aHa natura (sufleteasca). Insa teologia pllne
pe acela:;;i plan toate interpretarile psihologice ale religiei ih
masura in care acestea neaga existenta metafizica sau mai bine
spus metapsihicii a lui Dumnezeu.
Pe dep1in con~tient de inrudirea dintre psihGlogism 9i ateism
(considerat ~i el 0 pozitie extrema), Jung a incercat sa demon-
streze ca explicarea arhetipalii a religiei nu-i rape~te orice su,-
port ontic. Cel mai semnificativ in acest sens ni se pare pa-
sajul conex interpretarii liturghiei ca un simbol a1 procc;;ului
individuatiei: "Cind ~tiinta critica se men tine pe pozitia ca, 0
opinie, 0 adeziune sau 0 credinta nu presupun un alt fapt real
dedt unul psihic, trebuie avut in vedere ca astfel nu se na~te
un simp1u nimic, ci este exprimata 0 realitate psihica, :;;i :mume
aceea care in mod empiric constatabil se afla la baza credirr~

- 85-
 'tei sau ritualului." (Das Wandlungssymbol in der Messe, p. 271,
G,W., vol. XI) La intrebarea daca in spatele acestei realitati
psihice se mal afla 0 alta realitate, metapsihica, Jung refuza sa
dea vreun raspuns, considerind ca acesta ar depa;;i cadrcle sti-
intei, cad despre credinta stiinta aUt poate afirma - ca cste
Un fen omen psihic. Pe aceeasi linie Jung sustine in aIt loc ef,
psihologia nu numai ca nu distruge religia, ci ca este ,;ingura
cale pentru europeanul unei lumi desacralizate de a intdege
intr-un fel religia, Desigur este 0 comprehensiune div'2r,::;enta
fata de credinta: "Pentru intel<?gerea religiosului existtl 2st.'l.zi
doar calea psihologiei ;iata de ce ma straduiesc sa retopes~ for-
mele fixate istoric si sa Ie convertesc in aspecte ale experil"ntei
nemijlocite. A regasi puntea care uneste dogma cu cxperienta
nemijlocita a arhetipurilor constituie fara indoiala 0 intreprin-
dere dificila, insa cercetarea simbolurilor naturale ale inconsti-
'entu1ui ne ofera materia1u1 de constructie necesar penL'u aceas-
ta". (Psychologie und Religion, p, 98, G.\V., vol. XI)
Daca prin interpretarea religiei ca una din formele siml:o-
lice de rnanifestare ale inconstientu1ui colectiv Jung se inscrie
in orientarea iluminista, prin modul in care trateaza functia
religiei e1 se detaseaza de unele excese ale iluminismului, pe
care Ie considera inevitabile, Primul consta in contestarea ori-
direi existente lui Dumnezeu "pentru ca tronul lui Dumnczeu
TIU a putut fi descoperit in sistemul galactic" (studiUl citat, p.
93). Celalalt exces il reprezinta psiho1ogismul de nuant,q freudi-
ana sau ad1eriana, care desi recunoaste existenta psibica a lui
JJumnezeu vede in ea 0 simpla iluzie in spatele careia se as-
cunde instinctul sexual sau vointa de putere, iluzie sortita, ca
,mice iluzie, destramarii. Aceste idei exprimate tot in studiul
Psihologie ~i religie vizeaza in primul rind cartea lui Freud Vi-
i,torul unci iluzii (Zukunft einer Illusion). Pentru Jung funci,b
,religiei deriva din sorgintea ei arhetipala. Ca expresie sirnbolic5
a, unor structuri psihice perene, religiei nu-i revine doar 0 func--
tie tranzitorie, ci una permanenta - aceea de a mijloci cornu-
nicarea dintre inconstientul colectiv si constiinta, ceea cc 0
transforma intr-un adevarat sistem terapeutic. Din punct de ve-
dere psihic, simbolurile arhetipale, printre care si relig;a, fac
,posibila canalizarea energiei inconstientului colectiv spre con-
~tiinta. Absenta simbolurilor arhetipale mijlocitoare genereaza
nevroze sau chiar psihoze, 'precum si alte perturbari ale vietii
spirituale si sufletesti.
, Unul din cele mai semniflcative pasaje referitoare la func-
tia terapeutica a simbolurilor arhetipale il intilnim in Aion:
,~Dupa cum se stie, aperceptia este imposibila in absenta unor
TIotiuni preexistente. Multe tulburari nevrotice se explica prin
'ilceea ca anurnite continuturi inconstiente care au fost conste-
)ate nu au putut patr'unde in constiinta din cauza lips(~i unor
notiuni apereeptive. lata de ce este deosebit de important .sa Ii
s'e' povesteasca copillor basme si legende iar adultilor sa li 5e
'tr'ansmita notiuni religioase. Toate acestea sint simboluri in-
str,umentale cu ajutorul earora eontinuturile inconsti~nte ~int

-86-
prelucrate de con~tiinta pentru a fi interpretate 9i integrate. lri
lipsa lor, energia arhetipurilor, adesea considerabila, se indrea'p-
ta spre continuturi con9tiente neinsemnate 9i Ie ridica Intensi-
tatea pina la nivele patologice. Astfel se nasc fobiile 9i obse-
siile, in aparenta lip site de temei, precum. 9i ideile tensinnate,
idiosincrasiile, reprezentarile hipocondriace sau perversitatile in-
telectuale, care se pot manifesta social, religios sau politic". (p.
182, G.W" vol. IX, 2). In traducerea la care se refera aceste
comentarii utilitatea psihidi a simbolurilor religioase este
ilustrata prin cazul lui Niklaus yon FlUe, Datorita lor, tniirea
originara a arhetipului totalitatii, care, dupa toate incliciile a
fast inspaiminUitoare, a putut fi integrata in con9tiin~ii, in "fru-
111osu1corespondent sensibil al ideii trinitatii", iar echi:ibrul psi··
hic al calugarului restabilit ..
Daca interpretarea arhetipala a religiei i-a determinat pe
teologi sa-l invinuiasca pe Jung de psil1ologism, in fapt un eu-
femism menit a escamota acuzatia mult mai dura de ateisriJ,
aprecierea din aceea9i perspectiva arhetipala a functiei religiei
i-a determinat pe reprezentantii unui iluminism extrem, lipsit
de capacitatea de a intelege nuantele 9i clisocierea subtila 'a
punctelor de vedere, sa-l eticheteze pe ginditor1.1l elvetian dn:pt
"mistic", In legat1.1ra cu aceasta acuzatie se impun do1.1apreci-
zari. J1.1decatile emise de Jung asupra functiei terape'ltice a re-
ligiei n1.1 constit1.1ie 0 inconsecventa in raport c1.1interpretarea
arhetipala privitoare la esenta religiei, ci 0 prelungin; a eL
Tocmai pentru ca religia este un simbol arhetipal, functh pc
care a are de indeplinit din punct de vedere psihic - dceea.
cie a stabili 9i mentine comunicarea dintre incon9tientul colec-
tiv 9i con9tiinta - este tot atit de perena ca arhetipnrile. Ne-
voia de simboluri arhetipale il determina pe europeanul a dir1.1l
religie s-a yzat sa Ie caute in religiile proaspete 9i exotice ale
orient1.1l1.1i.In al doilea rind, consideratiile jungiene as1.1pra func-
1;iei religiei sint riguros circumscrise perspectivei psihologicc.
Psihiatrul 9i psihologul elvetan nU-9i depage9te nici un moment
competentele pentru a se pronunta as1.1pra rolul1.1i social, poli·-
tic 9i ideologic j1.1cat de religie. De-a lungul intregii activitati
J1.1ng a treb1.1it sa se explice neincetat pentru a demonstra ca
pozitia sa nuantata daratit de incomoda - un adevarat tertium
datur intre "psihologism" 9i "misticism" - este cu putinta.

1. Constelatia berbecului
2. Mandala - cere, in sanscrita -- constituie in vzzmnea 1ut
Jung unul din principalele simbo1uri geometrice ale sinellli _
arhetipul totalitatii psihice, arhetip integrator $i totaZiz'ator Care
inglobeaza atit con$tiinta c1t $i incon$tientul. Formatiune grafted
de mare complexitate in culturile traditionale asiatice, unde estc
utilizata in praeticile rituale, mandala apare freevent in vise, sau.
in 1:iziuni,in cazul anumitor stari conflictuale, al sChizofreniei,

- 87-
pre cum $i pe parcursul procesului psihoterapeutic. Functia psi-
hicii a mandalelor este una de organizare, ordonare a continutu-
rilor psihice.
3. Persona este, dupa cum reiese din studiul Relatiile din-
tre eu 1)i incon1)tient, 0 dimensiune colectiva a personalWit,ii in-
dividuale. P. consta din numele, f01'matia, titlul, functia, 1'olul
individului, pre cum $i din opinia celorlalti despre el. In calita-
te de fo1'matiune de compromis intre individ $i ci1'cumstantele
sociale in care traieite, p. este 0 realUate secunda, car:, mai
muZt ascundc decit dezvaluie personalitatea individulHi. Ca fa-
tadii socialii, p. reprezinta 0 dimensiune a eului.
4. Din numeroasele referiri la Shatten, nu intotdeauiw pe
deplin concordante $i univoce, reiese ca prin acest termen Jung
desemneaza latura negativa a personalitatii, nerecunoscutii $i
neacceptatCi de con.~tiinta. De aici $i denumirea care $i in tra-
ducere romaneasca ramine la fel.de sugestiVii - umbra. De#
in prezentul text 1L. este tratata ca arhetip, in ansamblul ope-
rei lui Jung relatia u. cu incon$tientul personal ramine insu-
jicient lamurita. Citam in continuare una din definitiile 11.,
semnificativa atit pentru acceptia pe care i-o confera lung cit
-5.i pentru relatia sa cu incon.~tientul personal: "Prin umbra zn-
teleg partea negativa a personalitatii, suma insu$irilor ascunse,
dezavantajoase, a functiilor insuficient dezvoztate $I a contimliu-
rilor incon$tientului personal" (Uber die Psychologie des Unbe-
',vuBten, p. 71, G.W., vol. VII). Or, prin esenta, incon$tientul per-
sonal (de sorginte ontogenetica) este diferit de incon$·tientlLl ('0-
lectlu (de sorginte fiZogenetica), sediul arhetipurilor. 0 azta pro-
blema ramasii in suspensie este cea a relatiei dintre '11. $i rmi-
ma un aZt arhetip tratat in studiul de fata. Ambele au in comun
trasiituri importante care fac dificila diferentierea lor Msritrl
mention ate aici $i intruchiparile cuZturale ale U.: diaueluZ, l\/le-
fisto, anti crist. Relatia dintre eu $i u. este smboZizata de relatia
dintre Faust $i Mefisto.
5. "Dominatele" reprezinta 0 aZta denumire folostta de Jung
pentru a desemna arhetipurile. Frecventa aparifiei acestu s;no-
nim este 1'elatiu redusa.
i
6. Indiuiduatia este procesul psihic care de obice: se de-
cZan!5eaza spontan $i se desfii$oara incon$tient. EI po ate Ii insa
$i provo cat de psihoterapie. Ca proces teleologic, i. uizca?'a 1'ea-
lizarea personalitatii psihice totale, integrarea con$tientului. si in-
con$tientului intr-un ansamblu functional, reaZizarea arhetipu-
l'ui sinelui care exista in fiecare ca posibiZtate.
7. In a doua parte a creatiei sale, Jung Cl considered sinele'
(das Selbst) drept arhetipul cel mai important. S. este arhetip1l.1
totalitiitii psihice integrate. A se vedea $i nota nr. 2.
8. L1Lca, 16, 11-13.
 DESPRE ARHETIP CD 0 SPECIALA
CONSIDERARE A CONCEPTULUI DE ANIMA

De~icon~tiinta contemporana pare sa fi uitat deja ca

a existat cindva 0 psihologie neempirica, totu~i asUizi atI-
tudinea dominanta este asemanatoare acelei atitlJdini a
trecutului care identifica psihologia eu 0 teorie asupra
psihicului. Lumea academica a avut nevoie de acea rc-
volutie drastica in planul metodei, revolutie initiata de
Fechner~' 1?i\Yundt **, pentru a intelege ea psihologla
este un' domeniu empiric 1?inu 0 teorie filosofica. Mate-
riaJismul in ascensiune de la sflr;>itul seeolului al XIX-
lea nu a acordat vreo importanta faptuiui ca 0 existat
cindva 0 "psihologie bazata pe expE;rienta" *** d'ireia ii
datoram descrieri 'inea utile. Amintesc in acest sens daar
cartea doctarului Justinus Kerner Vizio1WTa din prevorst
(1846). Orientarea nou aparuta a unei ill'2todologii ~tiin-

* Elemente der Psychophysik.

** Grundzuge der physiologischen Psychologie.
*** De exemplu culegerea Dr. C.H. Schubert, Altes unit Neues
{!Us dem Gebiet der innren Seelenkunde.

-89 -
tifice a anatemizat orice psihologie "romantic" descripti-
va. A~teptarile exagerate ale acestei ~tiinte experimen-
tale de laborator se reflecta deja in Psihojizica lui Fech-
ner. Rezultatele ei actuale sint psihotehnica ~i 0 schim-
bare generala a punctului de 'led ere ~tiintific in favoa-
rea fenomenologiei. .~
Insa deocamdata nu se poate afirma ca pllnctul de
'led ere fenomenologie a fost acceptat de toata lumea. Te-
oria joaca inca pretutindeni un rol mult prea mare, in
loc de a fi, a~a cum s-ar cuveni, inclusa in fenomenolo-
gie. Chiar Freud, a carui orientare empirica nu pDate fi
pus a la indoiala, a transformat teoria sa, asociata meto-
dei, intr-o conditie sine qua non, ca ~i cind ar £i indis-
pensabil ca fenomenele psihice sa fie vazute intr-o emu-
mita lumina pentru a exista. Cu toate acestea, Ji'reud a
fost acela care a deschis calea cercetarii fenomenelor
complexe in domeniul nevrozelor, Orizontul deschis r'u
a .depa~it totu~i limitele impuse de anumite concepte
f{ziologice fundamentale, a~a incH s-a putut na~te im-
presia ca psihologia este un aspect al fiziologiei instinc-
telor. Aceasta limitare a psihologiei a fost bine venita
pentru conceptia materialista de acum cincizeci de ani
iarastazi, de~i avem 0 alta imagine asupra lumii, situa-
tia nu s-a schimbat radical. Se creeaza astfel llU nurnal
~vantajul unui "domeniu deliilllitat de lUcru", ci ~i pre,-
textul dezinteresului fata de ceea ce se petrece intr-un
perimetru mai largo
Astfel, intreaga psihologie medicala a trecut eu ve-
derea faptul ca 0 psihologie a nevrozelor, cum este de
pilda cea freudiana, ramine cu totul in aer in absenta
unei fenomenologii generale. De asemenea, nu s-a tinut
seama de faptul ca in domeniul nevrozelor Pierre Ja-
net * a inceput, chiar inaintea Iui Freud, sa elaboreze 0
metodologie descriptiva,pe care nu a impovarat-o cu
prea multe premise teoretice ~i filosofice. Domeniul strict
medical a fost depa~it de descrierea biografica a feno-
menului sufletesc reprezntata de opera princlpala a fi-
• L'Automatisme psychologique; L Etat mental des HystJri-
ques: Nevroses et idees fixes.

90 -
losofului Theodore Flournoy, care. prezinta psihologia
unei personalitati exceptionale. * Pe aceea~i linie se in-
scrie, ca prima incercare atotcuprinzatoare, lucrare::t cea
mili importanta a lui William James Varieties of Reli-
gious Experience (1902). De la ace~ti' doi cercetatori am
iDvatat sa inteleg esenta tulburarii psihice in cadrul i11-
tregului uman. Am practicat ani de zile psihologia ex-
perimentala, insa abia indeletnicirea intensiva cu nevro-
zele ~i psihozele mi-a aratat ca, oricit de dezirabile ar f1
determinarile cantitative, metoda calitativ descriptiva
este indispensabila. Psihologia medicala a· recunoscut ca
faptele decisive sint extrem de complicate ~i ca pot fi
surprinse doar printr-o descriere cazuistica. 1n88.aceasta
metoda presupune Iibertatea fat a de prejudecatile teore-
tice. Orice ~tiinta a naturii devine descriptiva acolo uncle
DU mai poate fi experimentaIa, fara ca prin aceasta sa in-
ceteze de a fi ~tiintifica. 0 ~tiinta experimentala se au-
toanuleaza daca isi traseaza domeniul in functiede Con-
ceptele teoretice. ~Sufietul nu se sfir$e~te acolo uncle in-
ceteaza valabilitatea unei premise fiziologice sau de aHa
natura. Cu alte cuvinte, in fiecare caz pe care-l abor-
dam ~tiintific trebuie sa tinem in atentie totalitatea fe-
nomenului sufletesc.
Toate aceste consideratii sint indispensabile pentru
tratarea unui concept empiric, cum este cel de "anima".
lrnpotriva prejudecatii adesea exprimate ca ar fi yorba
aid de 0 inventie teoretica sau - chiar mai rau - de
pur a mitologie, 'trebuie sa subliniez ca "anima" este un
concept pur empiric care nu urmare~te altceva dedt sa
numeasca 0 grupa de fenomene inrudite sau analoge.
Acest concept nu realizeaza ~i nu inseamna mai mult
dedt conceptul de .artropode", care reune~te toate vie-
tuitoarele cu un schelet extern chitinos, corpul 1)imem-
brele fiindu-Ie alcatuite din inele articulate. Astfel, 0
~ntreaga grupa fenomenologica a primit un nume Pre-
judecatile mai sus numite provin, oricit de regretabil ar
fi acest lucru, din ignoranta. Criticii nu cunosc fenome-
'nele in discutie, cad ele se afla in cea mai mare parte
• Des Indes a la planide Mars 9i Nouvelles observations SIll'
'un cas de somnambulisme avec glosso/a/ie.

-91-
dincolo de granitele unei cunoa~teri pur medica Ie, in ..
tr41n domeniu al experientei general umane. Suiletul
cu care are de a face medicul nu tine seama de rnargi-
nirea cuno~tjntelor sale, ci se manifesta ~i reactioneazd
la influent a provenind din toate domeniile exnerientei
umane. Esenta sa nu se manifesta doar in plai1 r-erw-
nal, instinctual sau social, ci in fenomenul lumii 1n ge-
nere, ceea ce inseamna ca daca vrem sa intelegem "suJ'le-
tul" trebuie sa includem lumea in ecuatia explicativa.
Desigur, este nu numai posibil, ci ~i necesar sa delimi-
tam, din motive practice, domenii de studiu. Totodati'i
va trebui insa sa Ie insotim de constiinta limWirii. Dar
ell dt fenomenele care 'confrunta pr.actica terapeutica
slnt mai complexe, cu atit limitele ~i cunoa~terea trebuie
sa fie mai largi.
Cel care nu cunoa~te raspindirea universala ~i sem-
nificatia motivului diadei (Syzygienmotiv) in psihologia
primitivilor. * mitologie, istoria comparata a religiilor :;:1
in istoria literaturii, acela se va descurca cu greu in pro-
blematica pe care 0 implica conceptul de anima. Cuno:;:-
tintele sale referitoare lapsihologia nevrozelor Ii vor u~u-
ra intr-o anumita masura intelegerea, insa abia 0 £eno-
menologie generala ii va putea deschide ochii pentru
semnificatia cazului individual ~i a deformarii patologlce.
Contrar prejudecatii de generala raspindire ea ~)rin-
cipala sursa a cunoa$terii omene$ti se afla in afara omu-
lui, ~i ca "nihil esse in intelectu, quod non antea fuerlt
in sensu", cu totul remarcabila teorie a atomului emisa.
in antichitate de Leucip $i Democrit nu s-a bazat pe ob·-
servarea proceselor atomice, ci pe reprezentarea \,mito-
logica" a unor parti de infima marime, cunoscllte inca
de Australia paleolitica drept atomi insufletiti "au pa.r-
ticele infime animate. ** Istoricul vechii $tiinte a ndtu-
rii sau a vechii filosofii a naturii ~tie dt din sufletul ornu-
lui este proiectat in fenomenele exterioare necunoscute .
• Insist iit special asupra samanismului cu reprezentarea sa
despre "epouse celeste" (Eliade, Le Chamanisme, p. 80).
•• Spencer and Gillen, The Northern Tribes of Central Au-
stralia, p. 331 vezi f!i Crawley, The' Ideea of the Soul,. p. 87 'Ii
urm.

- 92-
Ponderea proiecUirii este in rapt atit de mare inch nu
vom £i niciodata in stare sa spun em cum arata 1n-sino1e
lumii, cad sintem constrin~i, in procesu1 cunoa~terij, sa
transformam procesul £izic in- proces psihic. Dar cine ne
garanteaza ca din aceasta transpunere se va na~te 0 ima-
gine "obiectiva" a lumii cit de cit satisfacatoare '? AI'
_trebui ca procesul fizic sa fie de asemenea un proces psi-
hic. 1nsa de aceasta constatare ne desparte inca 0 dis-
tanta considerabila.Deocamdata trebuie sa ne multl1mim
de bine de rau cu constatarea ca sufletul furnizeaz~ Clcele
imagini ~i forme care fac cu putinta cunoa~terea ob!ec-
tului.
Conform consensului general, aceste forme slnt traGS-
mise pe calea traditiei, ceea ce ar insemna ca asti'izi mai
vorbim inca despre atomi pentru ca, direct sau indirect,
am luat cunostinta de teoria atomica a Iui Democrit Dar
de unde a afiat ~cesta sau eel care a vorbit primul' des-
pre cele mai mid elemente constitutive, despre atomi ?
o asUel de idee i9i are originea in a~a numHele repre-
zentari arhetipale, care nu sint copE ale fel1omenelor
fizice, ci produse o1'iginale ale factorului sufletesc. Ipo-
teza materiallsta, care vede in "suflet" 0 simpla p;isti~a
a p1'oeeselor fizice 9i chimice, nu a fast confirmata. Dim-
potriva, a multime de fapte demonstreaza ca sufletul
traduce procesul fizic int1'-o succesiune de imaginf in
care cu g1'eu mai putem recunoa9te procesul abiectlv.
Ipoteza materialista este prea indrazneata 9i depi'i:';e9te
ceea ce poate £i accesibil experientei prin prezumtie ,.me-
tafizica". Singura constatare legitima din punctul de ve-
dere a1 nivelului actual al cunoa9terii noastre este ea nu
cunoa9tem inca esenta psihicului. De aceea nu exista te-
mei pentru a eonsidera psihicul ca ceva secundal' sau ca
epifenomenal. Dimpotriva, avem motive suficiente de 8 ..1
considera - eel putin ipotetic - drept un factor sui-
generis, 9i anume pina cind procesul sufletesc va putea
fi reprodus in eprubeta. Incercarea alchimiei de .'1 pro-
duce piatra filosofali'i care trebuia sa constea din corpus,
anima ~i spiritus, a fost respinsa cu ironie ca tinind de
domeniul imposibilului; de aceea trebuie sa ne deb31'a-
slim 9i de consecinta logica a presupozitiei medieva1e, :;;i
- 93-
anume de prejudecata materialista referitoare 10. ,suflet,
caci premisele ei nu sint demonstrate.
Intrucit nu se va reu~i curind reducerea unor st0.fi
suflete~ti complexe 10. 0 formula chimica, factorul wfIe-
tesc trebuie considerat deocamdata in mod ipotetic co. 0
realitate autonoma cu 0 natura enigmatica. Aceasta in
primul rind pentru ca el apare, conform experientei efec-
tive, co. esential diferit de procesele fizico-chimice. Nu
~tim in ce consta substantialitatea factorului sufJetesc,
dar nu cunoa~tem nici substantialitatea obiectelor fizice,
adica a materiei. De aceea, atunci cind considercl111 fac-
torul sufletesc drept un factor de sine statator, de aiel
rezulta ca exista un tip de viata psihica sustras:l ::trbitra-
rului inventiei ~i manipularii con~tiente. InstabiJitatea,
superficialitatea, inconsistenta, ba chiar futilitatea anu-
mitor fenomene suflete~ti sint caracteristice in prirflul
rind pentru psihismul subiectiv, adica pentru eontinutu-
rile .con~tiintei, ~i nu pentru psihismul obiecti'!, "Idied.
pentru incon~tient, care constituie 0 conditie a priori
pentru con~tiinta ~i continuturile ei. Incon~tientul este
sursa ace lor influente determinante care. indiferent de
mijlocire, produc in fiecare individ experiente :;;iplasmu-
iri imaginative asemanatoare sau identice. Una din do-
vezile cele mai puternice in favoarea aceS'tei idei este pa-
ralelismul universal 0.1 motivelor mitologice, pc care
Ie-am numit, datorita naturii lor de prototipuri., crheti-
purL
Am numit anima unul din aceste arhetipuri, care are
o deosebita importanta practica pentru psihote:Cdpeut.
Denumirea latina desemneaza un aspect care nu pJate Ii
gindit in termenii dogmaticii cre~tine ~i nici in concep-
tele pe care ~i Ie-a facut filosofia des pre suHet. Cine
dore~te sa-~i faca 0 reprezentare cit de cit concreta des-
pre esenta a ceea ce desemneaza conceptul nostru, acela
trebuie sa se adreseze scriitorului antic Macrobius '" sau
filosofiei chineze clasice '""', unde anima (in chineza po

* In somnium Scipionis.
** Wilhelm und Jung, Vas Geheimnis del' GoZdenen Blilte
(1929), p. 49 ~i urm., Chantepie de la Saussaye (Ed.), Lehrlncch
del' ReZigionsgeschichte I, p. 193 ~i urm.

- 94-
 ~i gui) este gindita ca 0 parte feminina si htonid a su-
fletului. Ins a unui asemenea procedeu r~gresiv fi este
asociat intotdeauna pericolul concretismului metafizic, pe
care incerc pe cit posibil sa-l evit, dar caruia Ii cade vk-
tima intr-o anumita masura orice incercare de prezen-
tare intuitiva, Anima nu este un concept abstract, ci
unul empiric, diruia forma pe care 0 imbraca ii este ine-
renta, neputind fi prezentat altfel decit prin fenomeno-
logia sa specifica.
Indiferent de argumentele pro ~i contra de ordinfi-
losofic, psihologia ~tiintifica trebuie sa considere viziu-
nile transcendente prod use de spiritul uman i~ toate tim-
purEe drept proiectii, adica drept continuturi psihice pla-
sate ~i hipostaziate intr-un spatiu IT],etafizic.* In lS-
toria culturii, anima poate fi inregistrata in primul rind
in diadele divine, in perechile de zei de sexe diferite.
Acestea pot fi intllnite, pe de 0 parte in obscura rr,ito-
logie primitiva ,,* iar pe de alta parte in speculatia filo-
sofica a gnosticismului *** ~i a filosofiei chineze clasice,
un de perechea cosmogonica este alcatuita din yang (prin-
cipiul masculin ~i yin (principiul feminin). **H Despre
aceste diade se poate afirma cu toata lini~tea ca sint la
fel de raspindite ca barbatul ~i femeia. De aiel rezulta
in mod firesc concluzia ca motivul amintit este inerent
imaginatiei, astfel incH ea este determinata sa proiecteze,
in toate locurile ;;i timpurile, acela;;i lucru. *****
Din experienta medicala ~tim_ca proiectarea este un
proces automat, incon;;tient prin care un continut incon-
~tient subiectului este transferat asupra unui obiect, cre-
indu-se impresia ea respectivul continut apartin(~ obiec-
* Acest punct de vedere se bazeaza pe critica cunoa~;terii
realizata de Kant si nu are nimic de-a face cu materialisncu1.
H Winthuis, Das Zweigeschlechterwesen bei den Zentralal1s-
tTaliern und anderen Valkern.
*** In special in sistemul valentinienilor. Vezi Ireneus, Ad-
versus omnes haereses.
**** I Ging. DGs Buch del' Wandlungen.
***'* Un mare numar de exemple instructive ofera a~a-nu-
mita filosofie alchimista ermetica din secolele XIV-XVII. 0
imagine relativ satisfacatoare ofera Symbola aureae mensae a
lui Michael Maier.

- 95-
tului. Proiectarea dispare in momentul in care devine
con~tienta, adica atunci cind continutul este recunoscut
ca apartinind subiectului. * De aceea, cerul politeist
al antichitatii a suferit 0 diminuare serioasa datoriUt vi-
ziunii exprimate pentru prima data de Euhemeros, **
conform careia zeii sint oglindiri ale caracterelor uma-
ne. Afirmatia ca diada divina nu este nimic altceva de-
eit pereche~ idealizata a parinWor sau aHa pereche uma-
na (de indragostiti), care dintr-un motiv sau altul apare
In eel', este foarte atragatoare. Aeeasta presupunere ar
fi corecta daca proiectarea ar fi un proces coniitient. Pu-
tem presupune ca propriii parinti reprezinta pentru su-
biect persoanele cele mai cunoscute, cu aIte cuvinte per-
soanele de care subiectul este pe deplin con~tient. Dar
toemai din acest motiv parintii nu pot fi proiect(}ti, cad
proiectarea se aplica unui conti nut de care subieetul nu
este con~tient, adica asupra unui continut care in apa·-
renta nu-i apartine. Prin urmare, imaginea parir~.tilor nu
poate aliment a proiectarea, intruclt tine de sfera con;;;ti-
inteL
rnsB. in realitate tocmai imaginea parintilor ?ste c€a
care pare a fi eel mai frecvent proiectata, fapt 8tit de
evident inert de aici s-ar putea conchide ca s1nt prciec-
tate mai ales continuturile con~tiente. Cazurile de trans-
fer in care pacientu1 este pe deplin con~tient C{l proec-
teaza asupra medicu1ui imaginea tatalui (sau shi21r ima-
ginea mamei), precum ~i fantasmele incestuoase conexe
pot ilustra eel mai clar aceasta. $i totu~i pacientul nu
se elibereaza de urmarile proiectarii, de efectul transfe-
rului, adiea e1 se comporta ca ~i cum nu ar fi con:;;tient
de proiectarea sa. De aceea trebuie sa admitern Cft a1<'i-
turi de fantasmele incestuoase existS. :;;iaIte continuturt

* Exista totu$i eazuri in care in pofida unei eon~tientizi:i.ri

aparent multumitoare,aetiunea proiectarii asupra subiectului nu
inceteaza, eu alte euvinte a$teptata eliberare nu se instaleaza.
In astfel de eazuri intra in joe, dupa eum am (putut constata,
$i alte continuturi importante, de$i inco$tiente. asociate purtD.--
torului proiectarii. Acestea sfnt cele care intretin eficientCl p1'O-
iectarii in aparenta con$tientizate ...
** A trait eu a,proximativ 300 de ani lnainte de Cristos.
Vezi Block, Euhemere. Son livre et sa doctrine.

- 96-
intens emotion ale asociate imaginilor parintilor, continu-
turi care au nevoie de con~tientizare. 1nsa constir::ntiza-
rea lor este mai dificila dedt cea a fantasmel~r inces-
tuoase, despre care se admite ca sint refulate datorita
unei rezistente puternice, ceea ce Ie arunca in inconf?ti-
ent. Daca aderaill! la aceasta idee, atunci sintem con-
strin~i sa admitem ca dincolo de fantasmele incestuoase
exista continuturi care sint refulate de 0 rezistenta si
mai puter~iea. Dar intrucft eu greu ne putem 1m~gin'a
ceva mai respingator dedt ineestul, rezolvarea acestei
probleme ne pune in difieultate.
Daca ne ghidam dupa experienta practica, vom eOl1-
stata ea imaginile parintilor sint asoeiate nu numni cu
fantasm a incestului, ci 9i cu reprezentari religioase. Pen-
tru aceasta nu trebuie aduse dovezi istorice. Ele stnt ge-
neral cunoseute. Surprinzatoare ramine reticenta de a
comunica numitele reprezentari religioase.
Cineva observa ca 1ntr-o societate obisnuita este mai
penibil sa vorbe9ti, dupa masa, de DUInJ~ezeu decit sa
spui 0 gluma deochiata. $i intr-adevar, pentru multi este
mai U90r sa marturiseasca fantasmele sexuale decit fap-
tul ca medicul Ie apare ca mintuitor, caci primul caz are
justificare biologica, in timp ee al doilea pare definitiv
patologic, ceea ce produce cea mai mare jena. ered insa
ca se acorda 0 importanta pre a mare "rezistentei':. Ace-
lea~i fenomene pot fi explicate tot aUt de bine prin !ipsa
de imaginatie 91 reflexie, care fac aUt de dificil pentru
pacient actul con9tientizarii. Poate ca e1 nu are 0 rezis-
tentil deosebita fata de prezentarile religioase, ci pur
~i simplu nu-i trece prin minte ca ar putea Sa-g1 consi-
dere medicu1 drept Dumnezeu sau mintuitor. Hatiunea
Sa 11apara de asemenea iluzii. 1nsa el ezita mai putin sa
presupuna ea medicul i9i imagineaza aga ceva. Cind ci-
neva este dogmatic, ii vine, dupa cum se 9tie, Ugor sa-1
considere pe celalalt profet si intemeietor de religii.
Dupa cum demonstreaza istoria, reprezentarile religi"
oase au 0 forta emotionala 9i sugestiva deosebiW. Desi.,.
gur, aici indud toate "representations collectives": tot
eeea ce relateaza istoria religiilor, precum 9i toate ,,-is.,.
mele". Acestea reprezinta doar 0 forma degenerata a
confesiunilor istorice. Cineva poate fi sincer convin5 ea
- 97-
este libel' de ideile religioase, dai' nimeni nu se paate
indeparta aUt de mult de umanitate incH sa nu aiba 0
representation collective dominanta. Tocmai materi.qlis-
mul, ateismul, comunismul, socialismul, liberalismul, in-
telectualismul, existentialismul sau etc. canstituie dova-
da. El este intr-un fel sau altul, manifest sau inaparent,
dominat de 0 idee supraordonata.
Psihologia ~tie ca ideile religioase sint asaciate CD ima-
ginile parintilor. lstoria a conservat dovezi covirsitoal'e
pentru aceasta, ca sa nu mai vorbim de descoperirile me-
dicale moderne care au sustinut chiar ideea Cd relatlile
cu parintii constituie cauza' propriu-zisa a na~terii i~lei-
lor religioase. Totu~i aceasta ipoteza Se bazeaza pe 0 cu-
noa~tere insuficienta a faptelor. In primul rind, relc~tiile
din lumea primitiva, dnd lucrurile stateau cu totul aIt-
fel, nu pot fi pur ~i simplu traduse in termenii psiholo-
giei moderne a familiei ; in al doilea rind, trebuie sa :-le
fel'im de fantasmele necontrolate despre un tata original'
i;'i despre hoarda originara iar in al treilea rind trebuie
sa cunoaE)tem foarte bine fenomenologia acestJr trairi
sui-generis care sint trairile religioase, ceea ce reprezinta
aspectul eel mai important. Incercarile psihologice de pina
acum nu au indeplinit simultan cele trei conditii.
Pe temeiul experientei psihologice cunoa$tem poz~-;.iv
daar faptul ca imaginilor parintilor Ie sint asociate 1'e-
prezentari teiste, cel mai adesea in mod incon~tient
(dupa cum reiese din materialul oferit de pacientii nO$-
tri). lar dnd proiectiile care Ie corespund nu sint dizol-
vate prin intelegere, atunci sintem indreptatiti 82, ne gin-
dim la prezenta contmuturilor emotionale de natura re-
ligioasa, indiferent de rezistenta rationalizatoare a paci-
entului.
Documentele pe care Ie detinem despre om ne arata
ca intotdeauna $i pretutindeni el a stat sub influenta
unor reprezentari dominante. Pretinsele exceptii de la
regula nu inseamna dedt ca 0 forma cunoscuta $i a$-
teptata de credinta a fost inlocuita cu 0 variant a necu-
noscuta. Teismul este inlocuit de ateism, mai modernul
Mithras este preferat lu1 Dionysos, iar paradisul celest
este inlocuit cu paradisul terestru.
- 98-
 Un om fara 0 representation collective dominant a ar fi
ceva cu totul anormal. Insa un asemenea fenomen poate
fi intllnit doar in imaginatia unor indivizi care se in~aL1
asupra lor in$ile. Ace$tia se in$ala nu numai in ce pri-
ve$te existenta ideilor religioase, ci $i in ce prive$te in-
ten'sitatea lor. Arhetipul reprezentarii religioase are, ca
arice instinct, energia sa specifica pe care D-O pierde,
chiar daca con$tiinta 0 ignora. A$a cum putemldmite
£ara dificultate ca arice oml detine intr-o anumitil ma-
sura toate functiile $i calitatile ~mane, tot astfel ne pu-
tern a$tepta sa intilnim factorii religio$i norJ:llali, respeC-
tiv arhetipuri, iar aceasta a$teptare nu va fi in$elata,
a$a cum se peate vedea cu u$urinta. Cine reu$e$te sa
abandoneze 0 credinta, a poate face doar pentru ca alta
credinta ii este mai apropiata - "plus <;a change, plus
<;a reste la meme chose!" Nim~ni nu se poate sustrage
conditiei umane.
Forta dominanta a representations collectives explica
intensitatea rezistentei care Ie reprima. Aflate in store
de refulare, ele nu devin invizibile, ci se ascund in spa-
tele unor reprezentari $i configuratii problematice din
!lIte motive, argumentindu-Ie complexitatea ~i carclcte-
wI problematic. De pilda, imaginea pe care copiii :;;i-ofae
despre parintii lor este exagerata pina la limite Ie fan-
tasticului de acest adaos secret. lata de ce ne putem
intreba cit din rau famata fantasma a incestului trebuie
luat in serios. In spatele parintilor $i a perechii de
indragostiti gasim continuturi extrem de tensionate
care, intrucit nu sint percepute de con~tiinta, 11?ifac
sim.tita prezenta doar datorita proiectarii. Faptul cii
asemenea proiectari sint adevarate evenimente, $i nu
simple opinii traditionale, poate fi demonstrat prin do-
cumente istorice. Acestea arata ca astfel de diade sint,
in totalB. opozitie cu atitudinea traditonala a credin1;ei,
proiectate intr-o forma vizionara, intens traitii.~'
* Desigur nu poate fi trecut cu vederea faptul ca exista' pro-
babil un numar mult mai mare de viziuni care corespund dog-
mei. Totwii acestea nu sint proiectari spontane ~i autonome ill
sens strict, ci vizualizari a unOT continuturi con$tiente, provo-
cate prin meditatie, autosugestie ~i heterosugestie. In acest sens
- actioneaza mai ales exercitiile ~i practicile de meditatie pres-

- 99
 Unul din cele mai instructive cazuri de acest tin
este cel al lui Niklaus von FlUe, un mistic elvetian di~
sec:olul al XIV-lea care q fost de curind canonizat r;;i
despre ale carui viziuni contemporanii sai ne-au lasc~t
marturie. * In viziunile care au drept obiect initierea
sa In filiatia divina, divinitatea apare dubla, atlt ca tata
regesc cit ~i ca mama regeasca. Intrucit in acel moment
biserica eliminase de mai bine de 1000 de ani elementul
femd.nin din trinitate ca fiind eretic, aceasta rcprezen-
tare este cu totul neortodoxa. Fratele Klaus era un sim-
pIu taran analfabet, care fusese initiat, cu siguranta,
claar in invatatura religioasa oficiala ~i care, in orice
caz, nu avea cuno~tinta de interpretarea gnosticii a S£in-
tului Duh ca Sophia ** materna. A~a-numita viziun~ tr'i-
nitara a acestui mistic este totodata un exemplu cUl1(·iu-
dent pentru intensitatea continutului proiectat. Siwatia
psihologica a lui Niklaus era extrem de potrivita pentru
o astfel de proiectare, caci reprezentarea con~tienta era
atlt de indepartata de continutul inconr;;tient, incH
acesta se manifesta sub forma unei trairi stranii. Prin
urmare, viziunea nU ne prezinta imaginea traditionala a
lui Dumnezeu, ci 0 imagine "eretica", *** de natura <lr-
hetipala, care revine la viata spontan, nemijlJcit. Este
yorba de arhetipul perechii divine, al diadei.
Un caz foarte asemi'mator intilnim in viziunile din.
Pelerinage de l'Ame de Guillaume de Digulleville. ~","'",:
E1 il vede pe Dunmezeu in inaltul cerurilor, stind pe un
tron rotund, stralucitor; alaturi de el, pe un tron ase-
crise in Orient. 0 cercetare mai atenta a unor astfel de. VIZlUni
ar trebui sa constate printre alte1e cit reprezinta viziunea
propriu-zis2, ;;i cit a contribuit prelucrarea in sens dogmatic 1a
configurarea viziunii.
* StOckE, Die Visionen des seligen Bruder Kla1Ls, B1cmke,
Bruder Klaus von der FlUe.
** Ciudata poveste de iubire a acestui eon recent poate Ii
gasJta 1a Ireneus, Adversus omnes haereses, I, 2, 2, ;;i urm.
*** Jung, Bruder Klaus.
**** Guillaume scrie trei Pe1erinages in maniera Divinei ('0-
medii, insa independent de Dante, intre 1330 ;;i 1350. EI era prior
a1 minastirii cistercieni10r din Chillis in Normandia. Vezi De1a-
c9tte, Guillaume de DiguZleville ... Trois romans-poem, d1t XIF
siede. (De asemenea Psychologie und Alchemie. § 315 ;;i llrm).

- 100 -
 manator din cristal maro, sta regina eerurilor. Pentru
un ealugar apartinind ordinului eistercienilor, care, dupa
cum se ~tie, se earacteriza printr-o deosebita severitate,
o asemenea viziune este eu totul eretica. Conditia pro-
iectarii este din nou prezenta.
Opera lui Edward Maitland, care prezinta biografia
Anei Kingsford, contine 0 impresionanta descriere a tra-
irii provocate de viziunea diadei. Maitland descrie pe
larg modul in care a trait divinitatea, traire provo :ata
de 0 viziune luminoasa, foarte asemanatoare celei avute
de fratele Klaus. El spune textual: "Dumnezeu ca sta-
pin este eel care demonstreaza prin dualitatea sa cii
Dumnezeu este aUt substanta cit ~i energie, atH i'.lbire
cit ~i vointa, aUt feminin cit ~i masculin, atit mama cit
~i tata." "'
Aceste clteva exemple sint suficiente pentru a i1us-
tra modul in care este traita proiectarea, precum ~i in-
dependenta ei in raport cu traditia. Ipoteza ca in in-
con~tient exista un continut cu 0 puternica incarcatura
emotionala, care intr:"un anum it moment este proiectat,
devine inevitabila. Continutul consta in motivul diadei,
care ne spune ca intotdeauna masculinul ~i femininul
apar impreuna .. Larga raspindire ~i incarcatura emotio-
nali'i a motivului demonstreaza ca avem de a face eu un
fapt fundamental ~i de aceea extrem de importan'c din
punct de vedere practic, indiferent daca psihoterapeutul
saU psihologulinteleg unde ~i cum intervine acest fac-
tor sufletesc in spatiul dOffil.eniului sau de activitate.
Dupa cum s~ ~tie, microbiiau existat ~i inaint(~ de a fi
fost descoperiti.
A~a cum am ari'itat mai ws,' este foarte la ~ndemini'i
sa presupunem ca in spatele diadelor se afla perechea
parintilor. Partea feminina, deci mama, corespunde <,ni-
mei. Insi'i intrucit, dupa cum am aflat, proiectarea este
* Maitland, Anna Kingsford: Her Life,? Letters, Diary and
Work I, p. 130. Viziunea lui Maitland corespunde ca forma ~i
sens viziunii din Poimandres (Scott. Hermetica I, p. 114 ~i .Irm.).
unde lumina spirituala mai este numita ~i .,masculin-feminina".
Nu ~tiu daca Maitland a· cunoscut Poimandres. Dupa cit se pare.
nu.

- 101 -
imposibila atunei cind obieetul este con~tient, nu ne
ramine decit sa admitem ca parintii sint pentru noi oa-
menii cei mai necunoscu~i, ca ar exista 0 imagine-oglin-
da incon1?tienta a parintilor, deosebita, ba chiar eu totul
straina de ei, incomensurabila, a~a cum este omul fata
de Dumnezeu. Ar fi de conceput, ceea ce s-a 9i afirmat,
ea imaginea-9glinda incon~tienta sa nu fie altceva dec'it
imagine a supravalorizata a mamei ~i tatei, intipE;dta in
prima copilarie, imagine ulterior refulata datoriti'i fan-
tasmei incestului, care" ii este asociata. Insa aceast[\ ccn-
cep'~ie presupune ca numita imagine a fost cindva C01'1$-
tienta, caci altfel nu ar fi putut £i "refulata". In plus ar
trebui presupus ca insu~i aetul refularii morale a fost
incon~tient, caei altfel aetul refularii se conserva in
eon~tiinta ~i odata cu el eel putin amintirea reactiei mora-
le refulante, din a carei natura putem deduce eu u:;mrintc{
continutul refulat. Nu intentionez sa ma oprese asupra
acestei obiectii, ci doresc sa evidentiez faptul ea, potri-
vit opiniei generaIe, imaginea parin~ilor nu ;,e contu-
reaza in perioada premergatoare pubertatif sau intr-o
alta perioada, cind con~tiinta este mai mult sau mai pu-
tin dezvoltata, ci in perioada cuprinsa intre primul i?i
eel de al patrulea an de viata, adica intr-o perioada in
care coni?tiin~a nu este continua i?i prezinta caracterul
unei discontinuitati insulare. Raportarea la eU, carc,,-te-
ristica pentru 0 coni?tiinta continua, este prezenta daar
partial i?i de aceea a mare parte a vietii psihice in aeel
stadiu poate fi considerata relativ inconi?tienta. Dadl am
intllnit 0 asemenea stare la un adult, am spune ca tra-
verseaza 0 stare de somnambulism, onirica sau de ob-
nubilare. Insa observarea copiilor de virste foarte 1'ra-
gede ne arata ca 0 astfel de stare este definita printr-o
perceptie impregnata de fantasme a realitatii. Fantas-
mele precuffijpanesc asupra impresiilor simturilor f;;i Ie
modeleaza pe acestea in sensul unei provizorii imagini
psihice. Dupa parerea mea este a mare gre~eaLl sa ad-
mitem ca sufletul copilului nou-nascut constituie un fel
de tabula rasa. In masura in care copilul se na~te eu
un creier diferentiat, predeterminat prin ereditate, ~i de
aceea individualizat, el opune impresiilor care vin din
exteriordisponibilitati specifice, ceea ce determina 0 se-

- 102 -
lec~ie :;;i 0 modelare (individuala) a materialului percep-
tiv. Aceste disponibilita~i sint instincte :;;i preformCltii.
Cele din urma - conditii formale a priori ale perce;J-'
~iei - se bazeaza pe instincte. Prezen~a lor impr'imil
lumii copilului :;;i lumii onirice pecetea antropomorfa.
Arhetipurile, caci despre ele este vorba, prefignreaza
caile de dezvoltare pentru activitatea imagina~iei, pro-
ducind asHel in visele copiilor, precum :;;i in delirul
schizofrenilo1' uimitoare paralele mitologiee, paralele pe
care Ie putem regasi estompate in visele oameniior nor-
mali :;;inevroza~ilor. Nu este vorba deci de reprezcnti'iri
mo:;;tenite, ci de posibilitati mo:;;tenite de 1'eprezentc'irL
Acestea nu reprezinta 0 zestre individuala ci una gene-
ra1a, a:;;a cum poate fi constatat in temeiul manifestarii
universale a arhetipu1'ilor. *
Tot a:;;a cum arhetipurile se manifesta ea mituri .in
istoria popoarelor, ele i:;;i fac simtita prezenta in ('azul
fiecarui individ, prezenta care este cu atit mai puter-
nica, adiea antropomorfizeaza realitatea mai pronuntat,
eu cit eon:;;tiin~aeste mai ingusta sau mai slaba, perm i-
tind imagina~iei sa invadeze realitatea. In primii. ani de
viata ai eopilului aceasta conditie este far a indoiala im-
plinitiL De aeeea mi se pare mai probabil ea la inceput
aeea forma arhetipala a perechii divine aeopera :;;iasimi-
leaza imaginea parin~ilor reali, pin a dnd, in cele dJn
urma, datorita intaririi eon:;;tiintei, este perceputa ..- nu
rareori spre dezamagirea eopilului - statum reali'i a
parintilor. Nimeni nu eunoa:;;te mai bine deci psihotera-
peutul fenomenul mitologizarii parintilor, care se pre-
lunge:;;te adesea pina ti1'ziu la virsta adult.3. :;;i de care
• Hubert si Mauss (Melanges d'histoire des religions, prefa-
ce p. XXIX) numesc aceste forme a priori ale intuitiei "cate-
gorii", inspirati probabil de Kant: "elles existent d'ordinaire
plut6t sous la forme d'habitudes directrices de la consci2nce, el-'
les-memes inconscientes." Autorii admit di imaginile origin are
sint oferite prin intermediul limbii. ,Aceasta presupozitie este in-
tr-adevar corecta in anumite cazuri; in general insaea cste
contrazisa de faptul ca psihologia visului 9i psihopatologia ne Dun
in fata 0 suma de imagini 9i conexiuni arhetipale car~ nu PL·t
fi nici macar comunicate prin intermediul utilizarii istorice a
limbii.

- 103 -
pacientii se desprind cu greu, dupa ce au opus 0 rezis-
tenta inverf?unata.
Imi amintesc de un caz care mi s-a prezenbt C'1 vic-
tima unui accentuat complex matern f?i de castrare, ne-
depaf?it inca in pofida unei "psihanalize". Din proprie
initiativa pacientul a felcut citeva desene care 0 repre-
zentau pe mama sa mai intii ca pe 0 fiinta supranatu-
rala, pentru ca apoi s-o infati;;eze ca pe 0 faptura jal-
nica, cu amputari singerinde. Era loarte evident ca
mama suferise 0 castrare, caci in fata regiunii genitdle
puteau fi vazute parti din organul l11-!asculincastrat.
Desenele prezentau 0 "climax a maiori ad minus'; :"
mai la inceput mama aparea ca un hermafrodit divin,
care apoi, datorita experimentarii dezamagitoare ;;i de
necontestat a realitatii este privata de platonidan2 per-
fectiune a androginului, fiind transformata intr-o jal-
nica femeie obif?nuita f?i batrina. Prin urmare, este evi-
dent ea mama a fost de la ineeput asimilata ideii ::nhe-
tipale a diadei sau a conunctio masculinului Eliiemininu-
lui, motiv pentru care aparea perfecta ~i supraumana. **
Aceste caracteristici insotesc intotdeauna arhetipul ~l-l
fac strain ~i inaccesibil con;;tiintei ; in cazul in care su-
biectul se identificacu el, urmarea este 0 moc1ificlre
pustiitoare a personalitatii, cel mai adesea s,-,b forma
unui delirant sentiment de superioritate sau inferiori-
tate.
Dezamagirea a operat 0 castrare a mamei hermafro-
dite : af?a-numitul complex de castrare al pacientului. :81
cazuse din Olimpul copilariei Elinu mai era fiul-erou al
unei mame divine. "Frica sa de castrare" era frica de
viata reala, care, lipsita cum era de sensul mitologic,
vag pastrat in am1intire, contrazicea in toate privintele
a~teptarea originara a copilariei. Existenta sa fusese
"dedivinizata" in sensul cel mai propriu al termenului.
1ar aceasta insemna pentru el, fara a-f?i da seama, 0
pierdere grava in ce privef?te speranta de viata f?i forta
de actiune. El se considera "castrat", ceea ce reprezinta
* Coborire de 1amare 1a mic.
** Corespunzator p1atonicianu1ui om ongmar, care na bise-
xuat (P1aton, Symposion, XIV), :;;i hermafroditu1ui originar.

- 104 -
{) eroare nevrotica pe deplin comprehensibila, atit de
comprehensibWi incH poate fi cu u~urinta teoretizata.
Fiind generala, temerea de a nu pierde pe parcursul
vietH legatura cu premisele instinctive, arhetipale ale
constiintei a condus la incetatenirea din vremuri ime-
n1o~iale'a obiceiului de a dubia parintii biologici ai nou-
nascutului prin doi na~i, respectiv printr-un "godfather"
1,>i<) ngodmather", cum siut numiti in engleza, sau un
"Gatti" ~i 0 "Gotte", in germana elvetiana, carora Ie re-
vine in primul rind buna-starea spirituala a [inului.· Ei
reprezinta perechea divina care apare la na;;tere, indi-
dnd motivul "dublei na~teri." *
Imaginea animei, care face ca mama sa apara in
oehii fiului drept 0 fiinta supranaturala, se estompeaza

* Na~terea dubL'\" reprezinta motivul mitic, confurm caruia

eroul are aUt parinti divini, cit ~i parinti umani, motiv (oare joa-
ca un 1'01important in mituri ~i religii ca motiv al botezului sau
renasteriL Acest motiv I-a indus in eroare 9i pe Freud atunci
dnd 'a scris studiul Eine Kindheitserinnerung des Leonardo da
Finci. Fara sa ~tie ca Leonardo nu a fost singurul care a pic-
tat-o pe Sf. Anna cu Fecioara Maria 9i PruncuI, Freud a 1n-
cercat sa Ie reduca pe Anna 9i Maria, respectiv pe bunica 9i pe
mama, Ia mama 9i mama vitrega a Iui Leonardo, Cll alte cu-
vinte a incercat sa utilizeze tabloul ca ilustrare a teoriei sale.
Dar alti pictori au avut ~i ei cu totii marne vitrege? Desigur.
fantasma dublei origini, care exista in biografia Iui Leonardo. a
alimentat fortarea lui Freud. Imaginatia a trecut cu vederea ca
realitatea care contrazicea teoria, :'ii anume ca Sf. Anna era bu-
nica 'Ii I-a impiedicat pe Freud sa cerceteze biografia alto,- ,1'-
ti9ti care au pictat acela~i motiv. "Inhibarea religioasa a gindi-
rii", amintita la pag. 17 ~i-a manifestat prezenta :'ii in cazu1 au-
torului insu:'ii. Chiar :'ii teoria incestu1ui. aUt de mult discutata.
se bazeaza pe un arhetip, ~i anume pe bine cunoscutu1 11l0tiv
a1 incestu1ui, motiv care apare foarte frecvent in mitul croului.
Acest motiv deriva logic din mitu1 original' a1 hermafroditului,
ale carui radacini par a fi implintate adinc in epoca primitiva.
Intotdeauna cind 0 teorie psiho1ogicaforteaza nota, se poate
presupune cu temei ca 0 fantasm a arhetipa1a incearca sa clefor-
meze realitatea, ceea ce corespunde conceptului freudian de "in-
hibare re1igioasa agindirii". Incercarea de a explica '11:'iterea
arhetipurilor prin teoria incestului ar fi tot aUt de eficienta ca
incercarea de a turna apa dintr-un vas in a1t vas a1aturat, Iegat
insa de primul printr-un tub. Un arhetip nu poate fi explicat
prin alt arhetip, cu aIte cuvinte nu se poate exp1ica de unde
vin arhetipuri1e pentru CEl nu exista punct arhimedic in afara
.acestor conditii a priori.

- 105 -
 treptat in contact cu banalitatea cotidianului ~i cade in
incon~tient, fara ca prin aceasta sa-i;>ipiarda temiunea
initiala i;>ibogatift instinctuala.Ea este gata de salt S1
folosei;>teorice imprejurare pentru a se proiecta, adica
atunci cind 0 femeie face 0 impresie deosebita. In 2.St-
fel demomente se petrece ceea ce Goethe a trilit in
legatura cu doamna von Stein *, traire transfigurata
literar prin intermediul personajelor Mignon i;>iGret-
chen. In ultimul caz, Goethe ne-a dezvaluit, dupa cum se
i;>tie,intreaga "metafizica" subiacenta. In experienta
afectiva a barbatului actiunea acestui arhetip se rilani-
festa ca fascinatie, supraevaluare i;>i orbire sau sub
forma misoginiei de toate tipurile ~i intensitatile, care
nu poate fi explicata prin natura reala a respectivului
"obiect", ci doar printr-o proiectare a complexului rna-
tern. Acesta ia nai;>tere,pe de 0 parte, printr-o 'lsimilare
normala ~i pretutindeni existenta a mamei cu parte a femi-
nina a arhetipului perechii de contrarii "masculin-fe-
minin" iar pe de alta parte printr-o enorma intirzit:re
a desprinderii mamei de imaginea originara. 0 pi'~rdere
totala a arhetipului este de fapt insuportabila pentru
om. De aici se nai;>teun imens "disconfort in cultura",
care' este resimtita ca straina, pentru ca nu exist a un
"tata" i;>i0 "mama". Oricine are cunoi;>tinta de modal
in care religia s-a ingrijit de aceasta problema. Din
pacate sint numero~i cei care, fara sa reflecteze, pun
problema adevarului, acolo unde este vorba de 0 rLevoie
psihologica. Cu 0 respingere "rationala" nu se realizea-
za nimic in aceasta privinta.
Sub forma proiectarii, anima are intotdeauna forma
feminina caracterizata de anumite insui;>iri. Aceasta
constatare empiric a nu presupune ideea ca arhetipul in
sine ar fi structurat in acelasi mod. Diada masculin-fe-
minin este doar una din per~chile posibile de contrariij
una din cele mai importante din punct de vedere prac-
tic ~i de aceea una din cele mai frecvente. Ea are mul-
tiple relatii cu alte diade, care nu prezinta trasatllrile
deosebitoare caracteristice celor doua sexe ~i care nu
* "De ce ne dai privirile piHrunzatoare". Aprilie 1776 (Ca.-.
tre doamna von Stein).

- 106 -
pot fi subsumate dedt fortat opozitiei sexelor. Aminti-
tetele relatE pot fi intilnite sub diferite forme in spe-
cial in Kundaliniyoga *, in gnosticism If: * f?i mai ales in
filosofia alchimica * * *, ca sa nu mai vorbim de produ·-
sele spontane ale imaginatiei care apar in nevroze f?i
psihoze. Dadi examinam cu atentie toate aceste date,
atunci putem emite urmatoarea ipoteza: un arhetip
aflat in stare de repaus, care nu este deci proiectat, :::1U
are un contur determinabil cu exactitate, ci este 0 for-
matiune care nu poate fi determinata din punct de ve-
dere formal, dar care are posibilitatea de a se manifesta,
datorita proiectarii, in diferite forme.
Aceasta constatare pare sa vina in contradictie cu
conceptul de "tip". ered ca nu este 0 simpla aparenta,
ci 0 contradictie reala. Din punet de vedere empiric
averr4 de a face intr-adevar cu "tipuri", deci cu anumitE
forme, care pot fi distinse una de aIta f?i carom Ii se
poate atribui un nume. 1nsB.de indata ce aceste tipuri
sint desprinse de fenomenologia lor cazuistica r;;ise in-
cearcB. cereetarea relatiilor lor eu alte forme arhetipale,
vom constata emergenta unor conexiuni atit de extin~e
in planul istoriei simbolurilor, incH ni se impune con _
cluzia ca elementele psihice fundamentale sint C-lracte-
Tizate de 0 versatilitate derutanta care depaf?e~te posibi-
litatea de reprezentare a omului. lata de ce empiria tre-
buie sa S2 multumeasca cu un ca-~i-cum teoretic, ceea
ce nu 0 situeaza intr-o pozitie inferioara fizicii 8.tomice,
dei;>imetoda folosita nu este cantitativa ci morfologic-
deseriptiva.
Anima este un factor de 0 deosebita importanta in
psihologia masculina ori de dte ori emotiile f?i afectele
sint puse in joc. Ea intaref?te, exagereaza f?i mitologi-
zeaza toate relatiile emotionale cu profesiunea ili ell oa-
menii, indiferent de sex. Atunci cind anima este puter-
nie constelata, caracterul barbatului if?i pierde din ta-
* Avalon (ed.), The serpent power, de asemenea Shr1-Chakra ..
Sarnhara Tantra ~i Woodrofe, Shakti and Sh6.kta .
•• Schultz, Dokurnente del' Gnosis, In special listele la Ire-
neus, 1. cit .
•** Vezi Psyhologie und Alchemie.

- 107 -
rie : el devine susceptibil, iritabil, capricios, gelos, vani-
tos ~i neadaptat. El se afla in stare de .,disconfort 6; ~i
induce pretutindeni disconfortul. Uneori raportarea ani-
mei la 0 femeie potrivita explica existenta~ complexului
de simptome.
Cum am mai spus, scriitorilor nu Ie-a scilpc:t nid
figura animei. Ei ne-au dat descrieri remarcabile, ofe-
rindu-ne in acela~i timp informatii asupra contextului
simbolic in cadrul caruia apare de obicei arhetipu1. Ma
refer inainte de toate la She, The return of she ~i la
Wisdom's Daughter de Rider-Haggard ~i la L'Atlo.ntide
de Benoit. Acesta a fost invinuit ca I-a plagiat pe Ri-
der-Haggard, aUt erau de frapante asemanarile din.tre
cele doua opere. Ulterior Benoit a reqit, dupa cit se
pare, sa resping a acuza1ia. De asemenea, PromctlwEs de
Spitteler contine observatii extrem de subtile, iar n:ma-
nul Imago al aceluia~i autor descrie excelent proiectarea.
Terapia este 0 problema care nu poate fi trataLi ex-
haustiv in citeva cuvinte. Nici nu mi-am propus s-o fac
aid, insa doresc sa-mi prezint pe scurt punctul de ve-
dere in chestiune : oafnenii tineri care nU au ajuns inca
la jumatatea vietii (pe care 0 situez in jurul virstei de
35 de ani) pot suporta mai u~or aparenta pierdere totala
a animei. In arice caz un barbat trebuie sa devir:a un
barb at. Tinarul care se maturizeaza trebuie sa 32 poata
elibera de fascinatia exercitata de .mama, asupril careia
este proiectata anima. Exista cazuri exceptiona~e, repre-
zentate in special de arti~tii plastici, unde problema se
afla adesea in cu totul alta parte; apoi homosexualit2.-
tea, caracterizata de regula prin identificare cu anima.
Frecventa acestui fenomen pune in discutie considerarea
lui ca perversiune. Din punet de vedere psihologic este
yorba mai curind de 0 insuficienta desprindere de arhe-
tipul hermafroditului, asociata cu 0 rezistenta declarilta
de a accepta rolul unei fiinte unisexuate. 0 asemenea
* In scrierea
mea Die Beziehungen zwischen dem Ich und
dem Unbewu13ten am prezentat problemele esentiale pentru te··
rapi~. La fel in: Die Psyhologie del' Vbertragung. Tn C2 pri-
ve~te aspectul mitologic al animei, cititorul poate consulti"i Ein
filhnlmg in das Wesen del' Mythologie pe care am scris-() im-
preuna eu Karl Kerenyi.

- 108 -
dispozitie nu trebuie sa fie intotdeauna valorizata noga-
tiv, In masura in care conserva tipul uman originar, ne-
gat pina 1a un anumit punct de fiinta unisexuata.
!n cea de a daua parte a vietii, a pierdere durabi1a
a 3Limei inseamna pierderea vivacitatii, flexibilitatii ~i
ome:::iei. De regula ia na~tere 0 rigidizare pretlmpurie,
daca nu chlar sclerazare, unilateralizare fanatica, Incapii...
tlnare, principialitate dogmatica sau cantrariul: resem-
nare, oboseaEi, neglijenta, lipsa de respansabilitate ~i in
cele din urm"i un "ramolisrr.\ent" infantil eu inclinare
spre alcool. De aeeea, in cea de a doua jumatate a vietH
trebuie restabilita pe cit £e poate 1egatura cu sfera tr3i-
rEar arhetipale. '"

COMENTARIILE TRADUCATORULUI

Un text reprezentativ

2el ca~e ar dori sa ofere 0 caracterizare general a a studii-

161' dedicate de Jung arhetipurilor ~i nu ar avea timpul ,?i ener-
gia necesare pentru a Ie parcurge in totalitate, ar putea sa'-~i
intemeieze demersul fie 9i numai pe articolul Despre arheUp elL
o speciala, eonsiderare a eonceptului de anima, publicat de psi-
hologul 9i psihiatrlll elvetian in revista Zentralbaltt fill' PS!Jr.ho~
there.pie und ihre Grenzgebiete, 1936. Prezllmptivul cereetihor
va gasi aici ideile esen\.iale emise de Jllng despre arhetipur: 9i
metoda investigarii lor.
Profesiunea de credinta empirista exprimata raspicat in pri-
mele pagini va contraria cu siguranta pe cititorii convin9ica,
spre deosebire de Freud, Jung este un adevarat £ilosof. Desi-
gur, empirlsmul lui Jung pe care acesta il afirma ori de cate
ori are prilejul, nu trebuie inteles ca un refuz al fllosofiei, ci in
sensui ca ideea arhetipurilor s-a nascut din studiul £aptelor,' in
conditii de deplina libertate fata de prejudecatile teoretice. i\st-
fel, anima, unul din principalele arhetipuri identificate de Jung,
nu ~i-a constifllit in cali tate de concept aitiel decat conceptul

- 109 -
de artropode, de pilda. Revine acum lectorulu.i r~man m.isiunea
dificila de a valida sau invalida argumentat1a ]Unglana.
o aHa constanta a gandirii jungiene 0 reprezinta contesta-
rea materialismului rudimental', care vede in psihic un proch.l:;
epifenomenal, 0 simpla "reflectare" a lumii materiale ~i anr-
marea viziunii ca lumea sufleteasca reprezinta un nivel in-
dependent al existentei, de acela~i rang cu materia. In planul
cunoasterii, dualismul ontologic se traduce in ideea dprionsmu-
lui. 'Asemeni lui Kant, care a descris categoriile a priori ale
sensibilitatii ~i intelectului uman, Jung vorbe:;;te despre eategl)--
riile imaginarului care sint arhetipurile. Iar aeest imaginal'
pare a nu fi strain nid de marile deseoperiri :;;tiin~iiice. Dim-
potriva. Teoria atomista, emisa de Leueip :;;i Democrit, ar £i
produsul unei reprezentari arhetipale :;;i nu al observarii proee-
selor atomice, eeea ee este pe deplin convingator. Dar atunei,
te poti intreba, nu este contrazisa oare pledoaria lui .Jung in
favoarea emipirismului? Teoria arhetipurilor, pe care .Jung ()
vrea dedusa din cercetarea faptelor, nu este :;;i ea produsul unni
arhetip, adica al unei idei preconcepute? lata inca 0 tema de
reflectie pentru cititorul prezentului studiu.
Nu numai unele teorii ~tiintifice provin din reprezentari ar-
hetipale, ci ~i un intreg domeniu important al vietH spirituale
cum este religia. Miturile :;;i religiile sunt proiectari, in esen1;a
identice in to ate timpurile ~i locurile, ale structurilor rFheti··
pale unice, definitorii pentru natura umana. In aceasta privini,ii,
diferenta fata de Freud se transforma aproape in rasturnare. In
timp ce pentru viziunea freudiana diadele divine Semt proiec-
tari ale figurilorparentale, Jung Ie considera proiecUlri ale
un or arhetipuri, acelea~i arhetipuri care confera parintilor 0
aureola sacra. Daca la Freud, religia era 0 iluzie menita dispa-
ritiei prin dez-iluzionare, la Jung ea este un fenomen spiritual
profund :;;i peren, in '(irtutea stabilitatii arhetipurilor care-] ge-
nereaza ...
Fara a fi expres subliniata, metodologia investigarii arhe-
tipurilor este :;;i ea prezenta. Consideratiile de acest ordm ras-
pund la intrebarea implicata, explicit formulata in aite studii
despre arhetipuri, referitoare la criteriile cleidentificare ale a.r-
hetipurilor. Metoda lui Jung este una comparativa: claca yom
constata, de pilda, ca diada divina apare in viziunile unui mis-
tic elvetian din secolul al XIV-lea, cum este Niklaus von Fli.ie,
in mitologia primitiva, in speculatia filosofica a gnosticismului,
in filosofia chineza clasica (ca Yang ~i Yin), precum 'Ii in vizi-
unile bolnavilor psihici contemporani, atunci putem dfirma cu
suficienta certitudine ea avem de a face cu un arhetip.
In sf§.qit, dezinteresul lui Jung pentru stilul expunerii, care
urmare:;;te exclusiv limpiditatea ideE, precum $i anumite asi-
metrii de constructie (spatiul pre a restri'ms acordat tratarii con-
ceptului de anima), vor impune, spre dezamagirea unora, COI1-
vingerea ea Jung nu este un calofil, ci un" "ideofil". -

- 110 -
 CONTRIBUTII LA FENOMENOLOGIA
SPUiITULUI IN BASM

Cuvint inainte

Printre regulile imuabile ale ~tiintei naturii figll-

reaza ~i aceea ca obiectul poate fi considerat cunoscut
doar in masura in care cercetarea poate emite asupra sa
enunturi valide din punct de vedere ~tiintific. In acest
sens, valid este doar ceea ce poate fi demonstrat prin
fapte. Obiectul cercetarii este fenomenul natural. Pen-
tru psihologie, unul din cele mai importante fenomene
este enuntul, in special dimensiunea sa formala ~i de
continut, ultimului aspect revenindu-i 0 importanta mai
mare din perspectiva esentei psihicului. Prima :;<.1!"cina
este intotdeauna descrierea ~i ordonarea evenimentelor.
dupa care urmeaza cercetarea exacta a legitatii c0mpor-
tamentului lor viu. In ~tiinta naturii interogatia referi-
toare la substanta celor observate este cu putinta doar
acolo unde exista un punct arhimedic in afara. Psiho-
logia nu detine un astfel de punct intrucit doar. psihictll
poate observa psihicul. De aceea cunoa~terea substan-
- 111 -
tei psihicului este imposibila, eel putin pentru mijloa~
cele noastre actuale. Aceasta nu exclude posibili tatea ca
fizica atomica a viitorului sa ne ofere punctul arhimedic
dorit. Deocamdata, perspicacitatea noastra cea mai £ina
nu poate 'inregistra mai mult dedt exprima propozitia :
a$a se comporta psihicul. Cercetatorul cinstit va trEbui
'insa sa renunte politicos sau respectuos la problema
substantei psihicului. Consider ca nu este de pris08
sa-mi 'incuno~tintez cititorii despre necesara ~i volun-
tara autolimitare a psiholQgiei pentru a putea int·~lege
punctul de vedere fenomenologic al psihologiei mo-
derne. Aceasta perspectiva nu exclude existen\Cl creclin-
telor, convingerilor de tot felul sau a sentimentului
certitudinii ~i nici nu exclude posibila lor validitClte.
Insa oric'it de importante ar fi ele pentru viata indivi-
duala sau colectiva, psihologia nu detine nid un mij-
loc pentru a Ie proba validitatea in sens ~tiintific. Pu-
tem deplinge aceasta neputinta a ~tiintei, fara ca 2st-
fel s-o determinam sa se autodepa~easca.
a. Despre cuvintuL :;spirit".
Cuvintulgerman "Geist" (spirit) este 'intrebuintat
intr-atltea sensuri inc'it inventarierea lor nu este lipsita
de dificultate. Prin spirit se desemneaza acel principiu
opus materiei, acea substanta sau existenta imaterialil
numita pe treapta cea mai inalta ~i mai generala ~IDum-
nezeu". Aceasta substanta imateriala este reprezentata
~i ca purtator al fenomenului psihic sau chiar '11 vietii.
La celc'Haltpol sta conceptia care opune spiritul nat.urii.
Aid conceptul de spirit este limitat la supranstural sa'll
la antinatural ~i a pierdut relatia substantial a cu su-
fletul ~i viata. 0 lim4tare asemanatoare implica viziunea
lui Spinoza, conform careia spiritul este un atribut al
substantei unice. Hilozoismul merge ~i mai departe, 'in-
teleg'ind spiritul ca proprietate a materiei.
De generala raspindire este conceptia care intelege
spiritul ca pe un principiu activ superior iar sufletul ca
pe Un principiu activ inferior; invers, la anumiti alchi·
mi~ti spiritul trece drept "ligamentum animae et. cor-
112 ~
 paris" *, ceea ce arata ca era gindit ca spiritus vegeta-
tivus( spiritul vietH sau al nervilor, cum a fast numit
mai tirziu). Tot atit de raspindita este ~i concep~ia ca
spiritul ~i sufletul sint in esenta unul ~i acela~;i l'Jcru,
distingerea lor fiind deci arbitrara. La Wundt, spirituI
apare ca "fiinta interioara, daca nu luam in considerLlre
vreun fel de relatie cu fiinta exterioara" **. Altii limi-
teaza spiritul la anumite facultati, functii sau ;Jroprie-
tati psihice, cum ar fi gindirea ~i ratiunea, opuse sim-
tam[ntului (Gemut), care tine mai mult de "suflet".
/\.ce~tia inteleg prin spirit totalitatea fenomenelor gin-
dirii rationale, respectiv intelectului, incluzind :;;i vointa,
memoria, imaginatia ~i nazuinta determinata de motive
ideale. 0 aHa acceptie a spiritului ne-o ofera cuvintul
"spiritual" prin care se intelege 0 functionare diversa,
bogata, stralucitoare, surprinzatoare a inteledului. De
asemenea, prin sprit se desemneaza 0 anumita atitudine
saU principiul acesteia. Astfel, educatia poate £i reali-
zata "in spiritul lui Pesta:lozzi" sau "spiritul 'V/eimar-·u-
lui reprezinta mo~tenirea germana nemuritoare". Un caz
special il constituie "spiritul vremii" - principiul sau
motivul anumitor conceptii, judecati ~i actiuni coh"ctive.
De asemenea, exista un siprit obiectiv prin care se inte-
lege totalitatea creatiilor culturale ale umani tatli, in spe-
cial cele de natura intelectuala ~i reJigioasa.
Spiritul inte1es ca atitudine are, a~a cum arata uzul
limbii, inclinatii inconfundabile spre personificare : spi-
ritul lui Pestalozzi paate fi in sens concret spiritul sau,
adica imago-ul sau stafia sa, a~a cum spiritele de la Wei-
mar pot fi spiritele personale ale lui Goethe ~i Schiller,
caci spirit Inseamna ~i stafie, adica sufletul unei per-
soane moarte. Expresia "suflarea rece a spiritelor" in-
dica, pe de 0 parte, inrudirea originara a lui cp \.l X1'] cu.
<P \.l X P 0 C; ~i cp is X0 C; ambele insemnind rece, iar
pe de alta parte, semnificatia originara a cuvantului
'IT u t: u!.l. u, care nu inseamna altceva dedt "aermi~cat",
a~a cum anima ~i animus stau in legatura cu a \.l t: l! 0 C;
(vint). Cuvintul german Geist trimite 1a ceva spumegind,
* Legiitura clintre suflet ,;i wrp
Logik III: Logik del' Geisteswisseunhoften.

- 113 -
tumultuos, fiind de aeeea inrudit eu Giseht, Gasch~, ghe-
est, precuffil~i cu emotionalul aghast. Din vremuri stra-
vechi emotia a fost conceputa ca posedare ~i de aceea
se mai spune ~i astazi despre 0 persoana minioasa ca este
posedata sau minata de diavol sau de un spirit rau. '" A~a
cum spiritele ~i sufletele mortilor aveau, conform con-
ceptiei vechi 0 aldituire materiala foarte fin a dsemi',na-
toare unei adieri sau fumului, tot asUel spiritus are la
alchimi~ti 0 esenta subtila, volatila, activa ~i :n:JUfleti-
taare, de tipul alcoolului ~i al arcansubstan~eIor. Pe
aceasta treapta, spiritul este alcool, amoniac, alcool for-
mic, etc.
Numeroasele sensuri ~i nuante de sens ale cuviniu-
Iui "spirit" ingreuneaza misiunea psihologului care \irea
sa-9i delimiteze conceptual obiectui. Pe de aWi p2lrte
1nsa, ii u~ureaza sarcina, daca este yorba de descrierea
obiectului, caci diferitele aspecte ofera 0 imagine intui-
tiva a fenomenului. Este yorba de un complex functio-
nal care initial, pe 0 treapta primitiva a fast resimtit
ca o.prezenta invizibila de ordinul unei adieri. In lucra-
rea Varieties of Religious Experience, William James a
descris sugestiv acest fenomen originar. Un foarte CLmos-
cut exemplu il constituie ~i vintul despre care "ste vor-
ba in misterul rusaliilor. Pentru experienta primitiva,
personificarea prezentei invizibile, inchipuirea ei ca sta-
fie sau demon este inevitabila. Sufletele sau sDiritele
celor morti sint identice cu activitatea psihicd ~ celor
vii, continuind-o. Astfel se contureaza concepti a cd psi-
hicul este un spirit. De aceea atunci dnd individul tra-
ie~te un eveniment psihic pe care-l resimte Ca apartinin-
du-i, il considera ca pe prapriul spirit. Cind evenimen-
tul psihic este resimtit ca strain, spiritul este de ase-
menea strain, putind determina fenomenul de posedare.
In primul caz, el corespunde atitudinii subiective, :in ul-
timul, opiniei publice, spiritului tipmului sau datului Cin-
tropoid, inca neuman, desemnat prin termenul de hCOcl-
!?tient.
* Pentru aceasta vezi dezvoltarile din lucrarea mea Geist
:und Leben.

- 114-
 Corespunzator originarei sale naturi eoliene, 5'pil"ituI
este intotdeauna activ, inaripat, mobil, precum ~i invio-
rator, stimulator, inspirator, incendiar, chiaro !n termeni
moderni, spiritul este dinamic ~i de aceea constituie opu-
suI traditional al materiei, respectiv al caracterului ei
static, inertial, lipsit de viata. !n fond avem de a face
eu opozitia dintre viata ~i moarte, Diferentierea u1.teri-
oara a acestei opozitii conduce la ciudata contrapunere
a spiritului ~i naturii. De:;;i spiritul trece drept ccea ee
este in mod esential viu ~i inviorator, nid natura nu
paatefi considerata ea fiind lipsita de spirit sau moarta.
Aid trebuie deei sa fie vorba de presupozitia (ere~tinii)
a spiritului, care ii atribuie 0 asemenea superioritate fata
de natura, incH se poate raporta la ea Ca la ceva mort
Aceasta dezvoltare particulara a conceptiei despre spi-
rit se bazeaza pe euno~tinta ca prezenta invizibiEi a f'pi-
ritului este un fenamen psihie, adiea propriul spirit, ca
el consta nu numai din impulsuri vitale, ci ~i din con-
tinuturi prelucrate. Din prima categorie se evidentiaza
aeele imagini ~i modele care populeaza cimpul vizual in-
tern; in ce prive~te a doua categorie, mentionam gin-
direa ~i ratiunea care ordoneaza lumea imaginilor. AsUel,
spiritului vital original', natural i s-a suprapus un supra-
spirit care se opune primului, considerat ca ceva daar
natural. Supraspiritul a devenit un principiu ordonator
supranatural :;;isupralumesc, actionind la scara cosmiciL
J:n aceasta ipostaza a fost denumit "Dumnezeu'; sau cel
putin a fost considerat ca un atribut al substan~ei unice
(Spinoza). De asemenea, in cre~tinism a fost inteles ca
divinitate intrupata.
Dezvoltarea conceptiei despre spirit indirect1e opusa,
hilozoista, deci a maiori ad minus, a avut lac, sub sem-
nul anticre:;;tinismului, in cadrul materialismului. Premisa
acestei dezvoltari a fast certitudinea exclusiva referitoare
la identitatea spiritului cu functiile psihice, a carol' de-
pendenta de creier ~i metabolism devenea tot mai clara.
Substanta unica a fast rebotezata, numindu-se acum "ma-
terie", pentru a genera 0 notiune a spiritului care de-
pinde neconditionat de substratul nutritiv al mediului
~i a carui suprema forma 0 constituie intelectul. AsUel,
originara prezenta de ordinul adierii a fost circumscrisa,
- 115 -
aparent'in totalitate, domeniului fiziologiei umane, a;;a
incH un Klages a putut da expresie pllngerii ,>aleimpo-
triva "spiritului ca adversar al sufletului." Ultimu1ui i-a
reve~1it intreaga spontaneitate originara a spiritului, dupa
ce acesta fusese coborit la rangul de atribut neliber a1
materiei. lnsa cum undeva trebuia sa se pastreze calita-
tea specifica spiritului de deus ex machina, eel care a
preluat-o a fost sinonimul sau originar, sufletu1, acea fi-
inta multico1ora '\ asemanatoare unui fluture, de ordi-
nul adierii (anima, cpDZT] ).
Chiar daca viziunea materialista nu s-a impus pre-
tutincleni, totu;;i, in afara sferei religioase, spiritu1 a fast
inteles ca fiind epuizat de sfera fenomenelor con;;tlente.
Spiritul ca "spirit subiectiv" a devenit denumirea pentru
fenomenul endopsihic, in timp ce "spiritul obiectiv" de-
semna nu spiritul universal sau divinitatea, ci totaJitatea
produselor culturii, care constituie institutiile noastre
umane ~i continutul bibliotecilor noastre. Spiritul ~i-a
pierdut in maTe masura natura sa originara, autoncmia
~i spontaneitatea sa, exceptie faclnd doar domeniul re,
ligiei, unde, cel putin in principiu, a fost pastrat carac-
terul sau originar.
in acest rezumat a fost deserisa 0 entitatecare 5e
prezinta ca fenomen psihie nemijlocit, in opozitie cu alte
fehomene psihice a caror existenta este derivata, de Lon-
ceptia naiva, din determinismul fizic. Intrucft 0 relatie
a spiritului cu conditiile fizice nu este nemij10cit \'izi-
bila, fenomenu1ui spiritual i s-a atribuit imat.,ha1itate,
chiar intr-o masura mai mare dedt s-a intimplat in ca-
zul fenomenului sufletesc luat in sens restrins. Ultimu-
i
Iui se recunoa~te nu numai 0 dependen~a de physis,
ci chiar 0 anumita materialitate, a;;a cum, aratn ideea
unui subtle body ;;i conceptia chineza despre suiletul qui.
a to'ca1a imaterialitate a ce10r suflete;;ti este de necon-
ceput in conditiile unei legaturi intime intre fenomene
de. natura psihica~i fenomene fizice paralele. r n opozitie
* Seele (suflet), in germana veche saiwalb, este inruclit, poa-
te, en multicolor, mobil, schimbator. Acesta are ~i sensul de vi-
dean, amagitor, ceea ce face ca definitia alchimica a sLifletului
ca Mercurius sa dobindeasca 0 anum ita intemeiere.

- 116 -
cu aceasta, consensus omnium insista asupra imater;.lllta-
tii spiritului, fara ca totu~i sa se admita unanim ca spi-
ritul are 0 substantialitate proprie. Este greu de inte-
les de ce ipotetica materie, care astazi arata cu totul alt-
fel dedt cu treizeci de ani in urma, trebuie sa epuL.;eze
sfera realitatii iar spiritul Sa fie exelus din ea. De~i con-
ceptul de imaterialitate nu-l exclude pe eel de realita.te,
totu:;;i mentalitatea profanilor asoeiaza constant .realitatea
cu materialitatea. rnsa spiritul ~i materia sint forme ale
unei existente (Sein) in sine transcendente. Astfel, adep-
tii tantrisIT!ului sustin, eu tot atHa indreptatire C3. ma-
teria nu este altce~a dedt determinatia ginduI~1i divino
Singura realitate nemijloeita este cea psihica a ::?ontinu-
turilor con~tiintei, etichetate ca fEnd de origme f,piri-
tuala sau materiala.
Spiritului Ii este propriu, in primul rind, un princi-
piu de mi:;;care ~i activitate spontana, apoi capacitatea de
a produce imagini in mod libel', dincolo· de perceptiile
senzoriale, iar in al treilea rind, manipularea suverana
:;;iautonoma a imaginilor. Pentru omul primitiv, spiritul
se aila in afara sa; datorita dezvoltarii, spiritul ajunge
sa fie cuprins in domeniul con:;;tiintei umane, fiindu··i su-
bordonat ca 0 functie a sa, ceea ce duce aparent la pier-
derea autonomiei sale initiale. Ultima a fost rnentinuta
doar in cadrul conceptiilor ce10r mai cons€:rvative, acEd
in cadrul religiilor. Coborirea spiritului in sfera con:;;tiin-
tei umane este exprimata in mitul despre. <pucrlS-uldi-
vin care ajunge prizonierul voDS-ului. Acest proces
care a durat milenii corespunde unei necesitati impla-
cabile; de aceea, religia s-ar situa pe pozitii di:1ainte
pierdute daca ~i-ar inchipui ca poate opri dez'Toltarea.
Nu intra in atributiile ei, daca este bine sfatuitii, sa im-·
piedice mersul firesc al lucrurilor, ci de a-I modelCi in
a:;;a fe1 incH sa nuproduca vatamari ireparabUe sufle-
tului. lata de ce religiile trebuie sa aminteasca mereu
de originea ~i de caracteru1 originar a1 spiritului, pentru
ea omul sa nu uite niciodata ce anume a inclus in sf€:ra
sa :;;i cu ce i~i umple con:;;tiinta. Nu omul a creat spi-
ritul, ci acesta este premisa creativitatii sale, cel care
face cu putinta perseverenta, entuziasmul :;;i inspiratia.
- 117
1nsa spiritul impregneaza am de puternic fiinta umana,
incH omul este tentat sa creada ca el este creatorul spi-
ritului 11ica j] controleaza. In realitate, fenomenul ori-
ginal' al spiritului se instapine11te asupra omului, :;;i<inu-
me tot a11acum lumea fizica, in aparenta obiectul do-
dl al intentiilor umane, limiteaza libertatea umana in
mii de chipuri, devenind obsedanta idee-forta. Spiritul
il ameninta pe omul naiv cu inflatia, epoca noa"tr~t ofe-
rind in acest sens exemplele celemaiinstructi<.re. Peri.-
colul este cu aUt mai mare, cu cit obiectul exterior cap-
teaza mai puternic interesul 11icu cit se uita mai u~or
ca paralel cu diferentierea relatiei noastre cu natura are
loc diferentierea relatiei cu spiritul, ceea ce impiedic.i"i
realizarea echilibrului necesar. Daca obiectului exterior
nU i se opune obiectul interior, atunci ia na11tere 'ill. rna-
terialism absolut, asociat cu 0 deliranta supraestirnare
sau cu dizolvarea personalitatii autonome, ceea ce repre-
zinta idealul statului totalitar de masa.
Dupa cum se vede, modernul concept general ~ll spi-
ritului nu se acorda cu viziunea cre~tina, care considera
sfjiritul ca sumum bonum, ca Dumnezeu. Desigur, \:xistil
9i conceptul unui spirit rau. Dar nici cu acesta nu coin-
cide coneeptul modern al spiritului, intrucit el nu este
in mod neeesar rau. Mai eurind el este indiferen t sau
neutru din punet de vedere moral. Cind scriptura spune :
"Dumnezeu este spirit'" enuntul suna ca 0 definitie sau
ca 0 calificare. Insa diavolului Ii revine, dupa cum se
pare, aeela11ispecific de a fi 0 substanta spirituala. de~i
degradata, negativa. Identitatea originara de substanta
se mai exprima inca in ideea ingerului cazut, ca ~i in
apropierea dintre Jahve 9i Satan din Vechiul Testament.
Un ecou al acestei apropieri primitive rasuna inca in
ruga din TaMl nostru unde se spune 1,$i nu ne duce
penoi in ispita", ispitirea fiind totu11iindeletnicirea dia-
volului insu9i.
eu aceasta ajungem la 0 problema pe care nu am
pus-o inca in cursul dezvoltarilor de pina acum. Pentru
a ne face 0 imagine despre manifestarea psihica a fac-·
torului "spirit" am apelat mai intii la concepriile acre-
ditate de istoria cultur5i 11ide uzul curent, conceptii pro-
- 118 -
 duse de con~tiin~a 1?ireflexia con1?tienta. Nu am tinut
seama de faptul ca spiritul, gratie autonomiei sale o'rigi-
nare, incontestabila ~i din punct de vedere psihologic,,'"
este capabil sa se reveleze.
b, Automanifestarea spiritului in vise
Fenomenul psihic al spiritului indica far a dubii na-
tura sa arhetipala; cu alte cuvinte,. fenomenul numit
spirit se bazeaza pe existen~a unei imagini 1 originare
autonome, prezenta precon~tient in mod universal in
zestrea psihica a omului. Ca ~i in toate celelalte cazuri
asemanatoare, am intilnit aceasta problema la pacientii
mei, ~i anume in visele lor. Mai intii am fost frapat de
faptul ca un anum it tip de complex patern are un carac-
tel' "spiritual", adica de la imaginea tatalui emana enun-
turi, ac~iuni, tendin~e, impulsuri, opinii etc. carora DU
li se poate refuza atributul de "spiritual". In cazul bar-
ba~ilor, un complex patern pozitiv conduce adesea 1a un
anumit cult a1 autoritatii ~i la 0 pronun~ata submisi-
vitate fata de regulile ;;1 valorile spirituale, in timp ce
la femei produce puternice aspira~ii ~i interese spiri-
tuale. In vise, convingerile hotaritoare, interdictiile ~i
sfaturile provin de la 0 figura paterna. Invizibilitatea
sursei este adesea subliniata prin aceea ca ea const,i daar
dintr-o voce autoritara, care roste~te judecati defini-
tive ;";".Cel mai adesea, factorul "spirit" este simbolizat
prin figura barbatului batrin. Uneori, rolul acesta f'ste
jucat chiar de un spirit "autentic", adica de spiritul unui
decedat. Piticii apar, cel putin conform experientei mele,
in special la femei. Deaceea mi s-a parut firesc ca Bar-
lach sa atribuie, in Ziua mor~ilor, mamei figura gI10mica
a lui Statu-Palma-Barba-Cot, a~a cum Bes este atribulta
zeita~ii materne de la Karnak. La ambele sexe, spiritu1
* Chiar cine considera ca 0 autorevelare a spirltuJ.lli, de
pilda aparitia unui spirit, nu este nimic altceva decit 0 haluci-
natie, aceasta este totu9i un eveniment psihic spontan, (care nu
este sup Us vointei noastre). In orice caz, ea reprezinta un com-
plex autonom, ceea ce este suficient pentru scopurile noastre.
** Un caz corespunzator este prezentat in Psychologir: imd
Alchemie (§ 52 9i urm.)

- 119-
poate aparea sub forma unui copil sau a unui tinaI'. La
femei, aceasta figura corespunde unui a~a numit animus
1,pozitiv", care indica posibilitatea unei intreprinderi
spirituale con~tiente. La barba~i, aceea~i figura nn este
tot atH de univoca. Ea poate avea un sens pozitiv ~i
a1:unci simbolizeaza personali tatea "superioara", sinele
sau filius regius a1 alchimi~tilor ';'. Ea poate wea ins~'i
;;;i un sens negativ 1)i atunci trimite la umbra infan-
tilii. ** In <;tmbelecazuri copilul intruchipeaza un anu-
mit spirit. *** Batr£'mul ~i copilul sintfoarte dsemana-
tori. In alchimie, cuplul lor joaca un 1'01 important Cd
simbal al lui Mercurius.
Inttuchiparile spiritului din vise nll sint intotdeauna
bune din punct de vedere moral. Nu de pu~ine ori ele
sint nu numai ambigue, ci poarta insemnele raului. 'j're-
buie insa sa subliniez ca marele plan care sUi 1a baza
vietii noastre psihice incon~tiente se sustrage intr-o ase-
menea masura inten~iilor, noastre, incit nu putem 1)ti
niciodata care rau este necesar pentru ca, prin interme-
diu 1 enantiodromiei 2, sa se nasca un ~bine ~i care bine
va conduce la un rau, Acel "probate spiritus", recoman-
dat de loan, * * *"' nu poate fi adesea, in pofida celar
m,ai bune inten~ii, nimic altceva dedt 0 a~teptare, in
egala masura prevazatoare ~i rabdi'itoare, a rezultatului
final.
Figura batrinului intelept poate aparea nu numai in
vise ci 1)iin viziunile produse de medita?e (sau de ima-
gina~ia activi'i). In aceste din urma cazuri apari~ia este
uneOrj atat de plastica, incat ea preia rolul unui guru,
a~a cum se pare ca se intimpla nu de pu~ine ori in
India. ***",* "Batrinul in~elept" apare in vise ca magician,
* Viziunea "copilului despuiat" pe care 0 are Meister Eck-
hart este de acest tip.
** Amintesc de "copiii" din romanul lui Bruno Goetz, Das
Reich ohme Raum.
*** Vezi pentru aceasta ~i "copilul divin".
'*** "Probati daca spiritele vin de la Domnul", 1. loan 4, 1.
'**** De aici ~i numeroasele pove~ti fant9.stice cu rishis ~i r:1<1-
hatmas. Intrebat de mine, cine i-a fost guru, un indian culti-
vat, eu care m-am intretinut despre ceea ce este un guru, mi-a
ri'bpuns: "Sankaracl1arya". esec. 8/9). SUrprins, am remarc:\t:

- 120 -
medic, preot, 'invatator, profesor, bunic sau ca aWi per-
soana care detine autoritate. Arhetipul spiritului, 'intru-
chipat de oameni, gnomi sau animale, se manifesta in-
totdeauna 'in acele situatii care necresWi clarviziune, 1n-
telegere, sfatul bun, hotarire, plan de aetiune etc., in-
dividul in eauz8. nedispunind ins8. de ele. Arhetipul
compenseaza aceasta defieienta spirituala prin continu~
turi care acopera lipsa. 0 excelenta ilustrare ne ofera
visul despre magicianul alb ~i magicianul negro, care
incerca sa compenseze dificultatile spirituale ale Ul1ui
student la teologie. Intrucit nu-l cunase pe eel care a
avut visul, influenta mea' este exclusa. EI a visat ca se
([fra in fata unei figuri preote/}ti de-inalta tinuti1, numit
«magidanul alb», de/}i era investmintat int1'-o lunga
haina neagra. Acesta tocmai terminase ~de vorbit prin
cuvintele: «$i pentnL aceasta am nevoie de ajutorul ma-
gicianului negru». Atunci, u/}a s-a deschis brusc /}i in
inciipere a patruns . un alt batrin -«magicianul ne-
gru» - imbriicat intr-un vestmint alb. $i acesta era fru-
mos $i, impuniitor. Era evident co. magicianul ne9r11 do-
rea sii-i vorbeasca celui alb, dar ezita s-o fad in pre-
zenta vis6.torului. Atunci magicianul alb- i-a spus arii-
tind sp1'e vis6.tor: «vorbe$te, este u~ inocent». Magicia-
nul negru incepu so. povesteasca istoria ciudata a mod11-
lui in care gasise cheia pierduta a paradisului, cn care
nu $tia ce sa faca. El venise la magidanul alb pentnl
ca acesta sa-i lamureasca secretul cheii. Regele cZintara
sa i$i cauta un mormint potrivit. Intimplator, slujito1'ii
sai au dezg1'opat un vechi sarcofag, ca1'eadaposiea restu-
rile muritoare ale unei fedoare. Regele a deschi3 S<11'CO-
fagul, a aruncat osemintele $i a poruncit ca sarcofagul
sa fie din nou ingropat pentru a putea fi folosit mai
tirziu. Insa de indata ce osemintele au ajuns La lumina
ziIei, fiinta pe care 0 alcatuiau odinioara - fecioara '-
s-a prefacut intr-un cal negru care a fugit in pustiu.
Magicianul negru I-a urmarit in pustiu $i mai departe,

"Nu este cunoscutul comentator ?'. La care el a replicat: "Da,

el, este, insa desigur doar spiritul sau", far a a fi tulburat citu~i
de putin de nelini~tea mea tipic occidentala.

~ 121 -
giisind dupa multe peripetii cheia pierdutii a paradisului.
Astfel s-a incheiat istaria sa ~i, din pacate, ~i visul. >"

Aici campensatia nu se realizeaza desigur in sensul

ea visatarului i se spune ee trebuie sa faea, ci el este
canfruntat cu a prablema la care m-am referit mai sus
~i pe care viata ne-a pune neineetat in fata, ~i an.ume
nesiguranta judecatii morale, derutanta intrepatrundere
a binelui ~i a raului, neiertatoarea inlantuire a vinci, su-
ferintei ~i mintuirii. Drumul aeesta eatre experienta :r:e-
ligioasa ariginara esteearect, insa eiti il cunase ? El este
asemenea unei vaei :;;aptite eare vine de departe. $o8pta
este ambigua, indaielnica ~i abseura ; ea presupune peri-
ealul ~i indrazneala - a pateca nesigura pe eare se
poate merge, fara certitudine ~i sanctiune, daar de dra-
gul Damnului.
c. Spiritul in basm
A~ putea pune la dispazitia cititarului meu un mult
mai bagat material aniric madern. Ma tem insa ea spe-
cifieul viselar ar face expunerea faarte dificila ~i ar ne-
eesita un spatiu de care nu dispunem aici. De aceea ne
vam adresa falclorului, care ne scute~te de dificultatile
~i canfuzia cazuisticii individuale, putind urmari varia-
tiunile motivului spiritului, fara a mai tine seama de
conditii mai mult sau mai putin singulare. In mituri ~;i
basme precum ~i in vis, sufletul se exprima pe sine iar
arhetipurile se reveleaza in contextul 10.1' natural ca
"Formare, transformare, I A noimelor eterne eterna pe-
rindare". * *
In basm, arhetipul spiritului se manifesta ca batrin
tot atat de des ca in vis. *** Batranul apare ori de cite o1'i
eroul se afla intr-o situatie far a ie~ire, disperata. Sca-

.• Vezi ~i C.G. Jung Analytische. Psychologie und Erzihung,

§208 ~i urm., pre cum ~i Die Beziehungen zwischen dem Ich u;ld
dem Ubenwuj3ten, § 287 .
•• Faust, Zweiter Teil, F1nstore Galerie, in traducerea r0ma-
neasca a Iui Stefan Aug. Daina~ ..
••• Basmele pe care Ie utilizez in acest studiu mi-atl fast re-
camandate de dr. Marie-Louise van Franz, careia ii multumesc
pe aceasta cale.

- 122 -
 parea Ii poate veni doar pe calea unei gindiri temeinice
.sau pe cea a inspiratiei, deci de la 0 ~functie spirituala
sau de la un automatism endopsihic. Intrucit eroul nu
este ins a capabil, din motive interne sau externe, ue 0
aserr:<\€neaperformanta, cuno~tinta necesara apare, C'om-
pesind lipsa, sub forma unui gind personificat, wemai
sub ehipul Mtrinului aducator de sfat ~i ajutor. lntr-un
basm estonian * se poveste~te despre un orfan -persecll-
tat care, la pascut fiind, a pierdut 0 vaca ~i care, de
frica pedepsei, nu s-a mai intors acasa r;;i~i-a lU'!t 1u-
mea in cap. Astfel a ajuns intr-o situatie fara sperdnta,
Epuizat, baiatul cade intr-un somn adinc. Cind s-a trezit
"i S-a parut ca are in gura un lichid ~i a vazut in fata
sa un batfin mic de stat, cu 0 lunga barba sura care
tocmai se pregatea sa puna dopul la plosca sa cu lapte.
<,Mai da-mi sa beau I»~I-a rugat baiatul. "Pentru astazi
ajunge» a raspuns bi'itrinul. "Daca n-a~ fi trecut din in-
timplare pe aici, cu siguranta ea ti-ai fi dormit ultimul
somn, cad dnd te-am gasH erai pe jumatate mort", Apoi
batrinul I-a intrebat pe baiat cine este ~i incotro merge.
Acesta i-a povestit toate pataniile de care ~i-a amintit,
precuill! ~i de bataia din seara de dinaintea plecaril. A-
tund batrinul i-a spus: «Dragul meu copil! Nu ti-a
mers nici mai bine nici mai rau dedt celorlalti copii ai
caror parinti se odihnesc sub pamint. De intors, nu te
mai poti intoarce. Odata ce ai plecat, trebuie sa-ti cauti
noroeul in lume. Pentru ca nu am nici casa nici fcmeie,
nu iti pot purta de grija, in schimb iti pot da pe gra-
tis un sfat bun.»"
Pin a in acest punct batrinul spune ceea ce ~i baiatul,
ca erou al povestirii, putea sa gindeasca. Cind ~i-a luat
lumea in cap, dind curs unui impuls afectiv, putea nl1i-
car sa-~i dea seama ca va avea nevoie de hrana. De ase-
menea, ar fi trebuit ca intr-un asemenea m~oment sa re-
- flecteze asupra situatiei sale. Atunci i-ar fi venit in
minte intreaga poveste a vieth sale, inclusiv trecutul cel
mai apropiat, ar;;a cum se intimpla in astfel de 3ituatii..
Atari anamneze reprezinta un proces teleologic care vi-
* Wie ein Weisenknabe 1/nerhoff sein GlUck fand (Finnis~
che und Estnische Volksmarchen, nr. 68)

- 123 -
 zeaza intr-un moment critic mobilizarea tuturo.r forte-
lor personalitatii, pentru a bate 10. poarta viitorului 'cu
forte reunite. El nu poate face calea intoarsa ~i nici nu
se poate baza pe ajutorul cuiva. Intelegerea acestui f'lpt
va conferi actiunii sale decizia necesara. OrientlLdu-l
in aceasta directie, batrinul 11 scute:;;te de efortul pro-
priei gindirl. Mai mult, batrinul este chiar aceastii refle-
xie adecvata si concentrare - a fortelor fizice si morale.
care, acolo unde gindirea eon:;;tient~ nu este in~a SClU n~
mai este posibila, se realizeaza spontan in spatiuJ extra-
psihie. Sub un anum it aspect, coneentrarea ~i tenslona-
rea fortelor psihice se aseamana magiei. Ele dezvoltA 0
energie surprinzator de mare, superioara de dteva o1'i
eelei obtinute de incordarea con:;;tienta a vointei. FClptul
poate fi demonstrat experimental, in starea de COI:CC:';l-
trare artificial a din hipnoza. La cursurile mele obi~GUleSe
sa a:;;ez 0 isterica, extrem de firava constitutional dar
aflata intr-un profund somn hipnotic, eu ceab pe spa-
tarul unui seaun ~i eu ealciiele pe spatarul altui c,caun
:;;i s-o las in aceasta pozitie timp de un minut. Pulsul
i se ridica treptat pina 10. 90. Unul din studentii mei, in
aeela:;;i timp un excelent gimnast, a incereat zadarnic sa
reproduea experimentul prin ineordarea eon:;;tienta a vo-
intel. El s-a prabu:;;it imediat eU un puIs de 120.
Cind batrinul eel intelept a reu~it sa mobHlzeze in
suficienta masura fortele baiatului, a devenit posLbilA
:;;i receptarea sfatului eel bUn. Cu alte euvinte, s:tuatia
nu a mai parut fara ie:;;ire. El I-a sfatuit pe baiat sa
mearga mereu spre est, unde, peste :;;apte ani, va o.junge
10. muntele cel mare, eeea ee echivaleaza' cu fericirea.
Masivitateo. :;;iinaltimea mlUntelui simbolizeaza persona-
litatea matura *. Fortele reunite pro due sigurantiI, care
* Intrucit muntele reprezinta scopu1 drumetiei rii a1 a·;·~en-
siunii, din punct de vedere psiho1ogic e1 semnifica ~:in21e. I
Ching descrie munte1e drept scop: "Rege1e i-a aratat mnntele
de vest" (Hexagram nr. 17). La Honorius von Autun (SpeC/Limn
de mysteriis ecclesiae in Minge P.L. CLXXII, p. 343) citim:
"Montes patriarche et -prophetae sunt" (lVIuntii sunt Ratriarchii
~i profetii). Richard von St. Victor spune "Vis videre -Christ~lm
transfiguratum ? A8cede in montem istum, disce cognoscere te ip-

- 124 -,--
este cea mai buna garantie a succesului *. AsHel, baia-
tulci nu-i va mai lipsi nimic. "Ia traista mea eu piine
;;i ~losca mea", spuse batrinul, ,,~i vei avea in fiecdre
zj atita mincare ~i bautura dta vei vrea". De asemenea,
i-a dat foaia sa de brusture care se putea transforma
intr-o barca, daca baiatul trebuia sa traverseze 0 ~tpa.
Batrinul din basme pune de obicei intrebariIe referi-
taare la cine, de ce, de unde ~i incotro ** pentru ca ast-
fel sa declan~eze con~tientizarea ~i mobilizarea fartelor
morale ~i inca mai des el ofera mijloacele supranaturale
necesare ';'* *, adica nea~teptata ~i improbabila apetenta
a succesului, care constituie atlt la bine dt ~i la rau, 0
panicularitate a personalitatii unificate. Tot atit de ne-
cesara pare ~i interventia batrinului, adica obiectivarea
spontana a arhetipului, intrudt vointa con~tienta s~n-
gur3 nu este capabila sa armonizeze personaiitatea in
asa fel incH sa dobindeasca anetenta neobisnuita a
s~ccesului. Pentru aceasta este' nev~ie, nu ~umai in
basffii ci ~i in viata, de obiectivarea arhetipului care
linj'?te~te reactia pur afectiva printr-o serie de procese
sum" (Dad vrei sa-l vezi pe Gristos cel iiuminat, urea mun-
telE' autocunoa~terii). (Benjamin minor in Minge, P.L. CXCVI
col. 53-56).
* In aceasta privinta trebuie' mentionata in mod special fe-
nornenologia yoga.
*' Afirmatia poate fi documentata cu numeroase exemple:
Sp2.nische un portugiesiche Volksmarchen (Nr. 34: Del' wei.j3e
PapGgei ,'. Nr. 45: Konigin Rose und del' kleine Thoma;,); Rus-
sjsel1e Volksmarchen (Nr. 26: Das Marchen ohne Hande),' Milr-
chen aus dem Balkan (Nr. 15 Del' Hirt und drei .Samovilen),'
Marehen aU8 Iran (Da8 Geheimnis des Bades Badgerd),' Nordi:s-
che Volksmarchen I (Schweden Nr. 11 : Del' Werwolf), p. 231-
H' Fetei care-~i cauta fratii ii da un ghem care se rostogo-
le9te in directia lor (Finische und Estnische Volksmarcl1en, Nr.
83: Die kampfenden Bruder, p. 280). Printului care cauta impe-
riul ceresc ii da 0 barca fermecata care merge singura (Deutsche
Ma.rchen seit Grimm, Die Eisernen Stiefel, p. 381). Un aIt dar
este un flaut care face totul sa danseze (Matchen aus dem Bal-
1{3Xl, Die zwolf Brocken) sau sfera care arata drumul :;i bagheta
fermecata care face invizibil (Nordische Volksmiirchen, j-:r.18
Di:i.nmark: Die Prinzessin mit den zwi.ilf Paar Goldschuhen. p.
97) sau dini fermecati (l.e., p. 287, Nr. 20, Schweden: Die dTei
Hlmde) sau 0 carte cu invatatura secreta (Chinesische Volkmar-
chen, p. 248, Nr. 86 Dschang Liang).

125
de confruntare ~i realizare, prin intermediul carora este
evidentiat cu claritate Cinele, Undele, Cumul, Pentru-
ceuI. Astfel devine posibila cunoa~terea situatiei de mo-
ment ~i a scopului. Iluminarea, indepartarea confuziei
destin ale au adesea un aspect de-a dreptul mira cuIos,
ceea ce este bine curroscut psihoterapeutului.
Tendinta batrinului de a dec1an~a reflexia se exprima
si sub forma cerintei ca mai intH eroul sa doarma. Fe-
tei care-1?icauta fr~tii disparuti Ii spune : "Odihne~te-te,
ca dimineata este mai inteleapta decit seara."·~ De ase-
menea, el are 0 viziune de ansamblu asupra situ3.tiei ne-
clare a eroului aflat in incurcatura sau cel putin este in
stare sa obtina acele informatii de care are nevoie in
continuare. In acest scop apeleaza adesea la ajutorul
animalelor, in special al pasarilor. Printului care cauta
drumul spre imparatia cereasca, pustnicul Ii spune:
"Locuiesc aici de trei sute de ani dar nimeni nu m-a
intrebat pina acum unde se afla imparatia cereasca ; nu
~tiu unde este, dar deasupra, la celalalt etaj al easei,
locuiesc tot felul de pasari, care ti-ar puteCl £i de
folos." ** Batrinul sUe care drumuri duc la tinta si Ie i
arata eroului. *** EI avertizeaza asupra pericolel~r vii-
toare 1?iofera mijIoacele adecvate de a Ie infrunt,l. De
pilda, 11invata pe baiatul care vrea sa ia apa vie ea leul
care paze~te izvorul are derutanta insu~ire de a dormi
cu ochii deschi1?i ~i de a veghea cu ochii inchi1?i; lln:l-
rului care vrea sa mearga calare la un izvor ferm€l~at
pentru a lua de acolo bautura tamaduitoare pentru rege
Ii da sfatul de a se apropia de apa doar in galop, pentru
c~ izvorul e pazit de ni1?tevrajitoare care prind cu lasoul
pe oricine se apropie. **** Pe printesa care-~i cauti'i iu-
• Finische und Estnische Volksmarchen Nr. 83 (Estland: Die
kampfenden Bruder), p. 280 .
•• Deutsche Marchen seit Grimm (Die eisernen Stief'?l;, p.
382. Intr-un basm balcanic (15: Der Hirt und die drei 8amovi-
len), batrinul este "tarul tuturor pasarilor". Acolo, informatia es-
te detinuta de cotofana. Vezi 9i misteriosul "domn a1 porumba-
rului" din nuvela lui Meyrink Der weiBe Dominikaner .
••• Marchen aus Iran (Das Geheimnis des Bades Bddgadj,
p. 152.
**** Spanische Marchen Nr. 34 (Der weif3e Pupugei), p. 158.

- 126 -
bitul transformat in vircolac 0 sfatuie~te sa faca un foe
l?i sa a~eze deasupra un vas cu smoala. Apoi ea trebuie
sa arunce in smoala clocotinda iubitul ei enn alb iar
dnd vine vireolacul sa-i rastoarne vasul in cap, ceea ce
va risipi vraja. * Uneori batrinul se distinge prin jude-
cata sa eritica, a~a cum se intimpla in acel basm cau-
cazian in care printul eel mai tlnar trebuie sa e)nstru-
iasca pentru tatal sau 0 biserica perfecta, pentru a mo~-
teni regatul. Dupa ce a fost ridicata ~i nimeni nu a rl~U-
l?it sa descopere vreun defect, apare un batrin care
spune: "Ah, ce biserica frumoasa ati cladit! Pacdt ca
fundatia este putin strimba!" Printul porunee~te ea bi-
serica sa fie darimata si construieste una nou~l.. Dar si
de data asta batrinul 'descopera ~ gre~eala ~i a~a s'e
intimpla de trei ori. **
Batrinul intruehipeaza deci pe de 0 parte cunoa~tere,
refJexie, intelepciune ~i intuitie, iar pe de alta parte
calitati morale, cum ar fi bunavointa ~i generozitatp.a,
ca.re probeaza indeajuns natura sa "spirituaIa". Intrucit
arhetipu1 este un continut autonom al incon~tientului,
basmul, care indeob~te coneretizeaza arhetipnrile, figu-
reaz8. apariti'a batrinului in vis a~a cum aeesta, apare in
visele moderne, Intr-un basm balcanic, batrinul Ii apare
eroului in vis, cind acesta se aHa in incurcatura ::;;i-1sfa-
tuie~te cum poate face fata problemelor insolubile care-i
stau in fata. *** Relatia sa cu incon~tientu1 este pusa in
evidenta de numele de "rege alpadurii" pe eare-l poarta
intr-un basm rusesc. **** Din bu~teanul pe care se a~e-
zase taranul sa se odihneasca i~i face aparitia un omu-
let "plin de zbircituri ~i eu 0 barba verde eare-l at'irna
ptna la genunchi". "Cine e~ti tu ?" intrebataranul. "Sint
regele padurii, Och", raspunse omuletul. +aranul Ii
dadu pe fiul :sau eel dEzordonat drept ucenic. "Iar omu-
letul pleca cu el ~i-l eonduse in lurr~ea de sub pamint,
unde-l gazdui intr-o cpliba verde ... In eoliba totul era
, * Nordische Volksmarchen I, Nr. 11 (Schweden: Der Wer-
wolf), p. 231
•• Kaukasische Marchen, p. 35 9i urm.
*** Balkanmarchen (Die Lubi und die Schone der Erde), p.
217.
**** Russische Marchen rOch), p. 30 9i urm.

- 127 --
verde: peretii erau verzi, ca ~i lavitele; nevasta lu!
Och ~i copii sai erau ~i ei verzi, pe scurt - totul, totuI.
Naiadele care slujeau .in casa erau verzi ca virn:mtu:."
Chiar ~i m.incarea era verde. Regele padurii este 2.ugra-
vit aiei ca 0 zeitate a vegetatiei care, pe de 0 parte, sta-
p.ine~te padurea, iar pe de alta parte are, datorita naia-
delor, relatii cu imperiul apelor, ceea ce indicii dal'
apartenenta sa 1a incon~tient, simbolizat fl'ecven~ !ltlt
prin padure c.it ~i prin apa.
Aparitia batr.inului ca pitic indica de asemenea apar-
tenenta la incon~tient. In basmul despre printes:1 care-~i
cauta iubitul se spune: "Se innopta. Intunerieul se Usa
iar stelele se ridicau pe cer. Printesa ~edea in acela~i
loc ~i plingea. Pe c.ind se afla adincita in ginduri. auzi
o voce care-i dadu buna seara. «De ce stai aid atlt de
singura ~i de trista ?" mai auzi. Sari ca arsa, plina de
spaima, ~i nu fara motiv. Insa dnd se uita .in jur v~zu
doar un omulet batrin care .inclina capul in directia sa,
salut.ind-o prietenos." Intr-un basm elvetian, fiul detiJ-
ran, care voia sa-i duca fiicei regelui un co;; plin ell
mere, intilni "es chUs isigs lVIanndle, das frogtene, "\'as
er do e dem Chratte haig?" Intr-un alt loc, "Manndle';;
are "es isigs Chlaidle an." * Prin "isig" trebuie sa in~e-
legem desigur "de fier", ceea ce este mai plauzibil de-
dt "de ghiata". In ultimul caz, citatul ar fi trebuit sa
sune : "es Chlaidli vo Is". Este adevarat ca exist'i omu-
leti de' gheata, dar exista ~i omuleti de metal. Cunosc
un vis modern in care a aparut un omulet de metal ne-
gru, momentul ales fiind unul de cotitura, a;;;l cum se
.intlmpla ~i in basmul acesta despr~ Hans cel prost, care
era pe punctul de a se easatori eu 0 printesa.
Intr-o serie de viziuni moderne, batr.inul intelept,
care apare de mai multe ori, are 0 data marime nor-
mala, dnd se c.ontureaza pe fundul unui crater incon-
jurat de stind .inaIte, iar aIta data, dimensiuni foarte
reduse, cind se afla pe virful unui munte, .in mijloc:ul
unei stincarii joase. Acela;;i motiv il .intilnim ;;i la Goe-
* Este vorba de basmul Der Vogel Greif, Nr. 84 din culc-
gerea Kinder und Hausmarchen a1catuita de fratE Grimm, II,
p. 29 fii urID... Textul abunda in grefieli fonetice.

- 128 -
the, lnbasmul despre printesa piticilor care poate 10c11i
ln~r-o caseta. * Din aceea~i categorie fac parte anth1'op-
anon, omuletul de plumb din vizunea lui 20sim08, *'"
omuletii metalici din mine, dactilii cei iscusiti ai anti-
chitatii, homunculii alchimi~tilor, gnomii, brownies sco-
tieni etc ... M-am convins de "realitatea" unoI' ata1'i re-
prezentaricu prilejul unui grav accident de mirra, dnd
doiparticipanti ajun~i -la suprafata dupa .catast1'ofa au
avut viziunea colectiva a unui omulet cu gluga, care,
ie~it din crapaturile inaccesibile ale pe1'etelui gheta1'u-
lui, I-a traversat, arundndu-i pe amlndoi lntr-o panica
cumplita. Am lntllnit adesea motive care mi-au lasat
impresia ca necon~tientul ar reprezenta lumea marimi-
lor infinitezimale. Din perspectiva 1'ationalista, aceasta
a1' putea fi derivata din sentimentul obscur ca In cazu]
UnoI' astfel de viziuni avem de a face eu ceva endopsi-
hic, conchizlndu-se ca, In fond, lucrul trebuie sa fie
foarte mic pentru a-~i gasi loc In cap. Nu lmparta~e.c.c
asemenea presupuneri "rationaliste", de~i nu pot sus-
tine ca slnt lntotdeauna alaturi de adevar. Mai plauzi-
bila mi se pare ipoteza ca lnclinatia spre diminutiva.re,
pe de 0 parte ~i cea spre marire nemasurata (uria~i!),
pe de alta parte slnt asociate surprinzatoarei nesigu-
rante a notiunii de spatiu ~i timp la nivelul incon$tien-
tului. *",* Sentimentul uman al marimii, din care se ali-
menteaza conceptul nostru rational despre mare ~i mie
este subiectiv, fiind lipsit de valabilitate nu numai In
domeniul fenomenelo1' fizice, ci ~i In acela al incon~tien-
tului colectiv, care se afla dincolo de cimpul de actiune
al specificului uman. Atman este "mai mic decit mic"
~i mal mare dedt mare, el are marimea unui deget, da1'
"acope1'a lumea p1'etutindeni intr-un stratgros de doua
palme". **** 1ar cabiriile slnt, dupa Goethe, "mici la-
stat, dar mari Ca putere." ***** ~ot astfel, arl1etipul
• Die neue Melusine, Marchen
•• Vezi studiul meu Einige Bemerkungen Z11 den Visionen des
Zosimos
••• Intr-un basm siberian (Nr. 13, p. 62, Der in Stdn ver-
1vandelte Mann) bi:itrinul apare ca 0 faptura alba, de proportii
uriase ..
•••• Vezi ~i studiul meu Zur psychologie des Kindan"·heTypus .
••••* FaUst, 2, Teil, Kabirienszene.

- 129 -
batrinului intelept este extrem de mic, aproape insesi-
zabil, dar detine 0 forta care poate modifica destine,
cum se poate ·constata daca se merge 10.radacina lucru-
rilor. Arhetipurile, co. ~i lumea atomului,demonstreaza
ca cu dt experimentul cercetatorului patrunde mai
adinc in microcosmos, cu atlt energiileinlantuite acolo
sint mai distrugatoare. Nu numai cercetarea iizicil a
aratat ca infinitezimalul are efecte majore, ci ~$i('erce-
tarea psihologica. De dte ori, in momentele cdtice ale
vietii, nudepinde totul de un aparent nimic!
Anumite basme primitive dau expresie naturE ilumi-
natorii a arhetipului nostru, identificindu-l pe bi'ttrln Cll
soarele. El duce· cu sine 0 fiklie pe care 0 folose$te pen-
tru a coace un dovleac. Cind a terminat de mincat ia
din nou focul eu sine, ceea ce Ii determina pe oameni sa
i-I fure. * Intr-un basm nord american, batrinul apare ca
un vraci care detine focul. ",* Spiritul se ~anitesta ca
foc,a~a cum ~tim din Vechiul Testament $idin misterul
rusaliilor.
Pe linga istetime, intelepciune ~i cunoa$tere, batrinul
este caracterizat, 0.$0.cum: am amintit, $i de calitEtti mo-
rale; mai mult, el pune 10.incercare taria moral!:: a 00.-
menilor si conditioneaza darurile sale de rezultatul aces-
tei prob~. Un e:Xemplu deosebit de ciar ne este oferit
de basmul estonian despre fiica buna ~i fiica vErega, **,*
Ultima este 0 fata orfana, foarte ascultatoare ~i ordo-
nata. La inceputul povestirii, ii scapa furca de tors in
tintina, Sare dupa eo., nu se ineaca ~iajunge in tara
magica unde intilne~te 0 vaca, un berbec ~i un mar ca-
rora Ie indepline~te rugaminWe. Apoi da peste 0 odclie
de baie, unde se afla un batrin murdar care 0 roaga sa--l
spele, Intre eei doi are loc urmatoarea discutie: batrl-
nul: "Fata frumoasa, fata frumoasa! Spala-ma,. ca n~
ma mai pot suporta aUt de murdar !" Fata : "eu ce so.

• Indianermarchen aUs Siidamerika, p. 285 (Das Ende dcr

Welt und der Feuer Diebstahl),
•• Indianermarchen aus Nordamerika, p. 74 (Geschichten von
Manabusch : Der Feuerdiebstahl),
••• Nr, 35: Df!r Lohn der Stieftochter und der HaustochtcT,
p. 192 ;;i mm,

- 130
incalzesc soba?" Batrinul; "Aduna bU$teni $i gainat de
cioara $i fa focul cu ele." Insa ea aduce vreascuri si in-
treaba : "De unde sa iau apa ?" Batrinul raspunde ; '"Sub
lojnita sta 0 iapa alba. Aduna-i urina intr-un dubar!"
Insa fata aduce apa curata. "De unde sa iau 0 metu-
rica de baie?" "Taie c()ada iepii celei albe $i f,l. din ea
o maturica de baie !" Insa ea face una din ramuri de
mesteacan. "De unde sa iau sapun?" "Ia 0 piatra din
pardoseala $i freaca-ma cu ea!" Insa ea aduce sapun
din sat $i-l spala pe batrin. Ca rasplata batrinul ii cia
un sipet pEn cu aur $i cu pietre pretioase. CealaltiJ. fat a
este, fire$te, invidioasa, i$i arunca $i ea furca de tors in
flntina, dar 0 gase$te imediat. Merge totu$i mai departe
$i face totul pe dos. Rasplata este $i ea corespul1zatoare.
Motivul este atit de frecvent incH alte ilustrari sint inu-
tile.
Superioritatea $i generozitatea batrinului 11 plaseaza
in proximitatea divinitatii. In basmul Soldatul $i prin-
tesa neagrii * se poveste$te cum in fiecare noapte prin-
tesa blestemata iese din sicriul ei de fier si-1 ddeme-
~e$te pe soldatul care paze$te mormintul $i ~poi il ma-
ninca. Unul din soldatii care urma sa faca de garda se
hotara$te sa fuga. "Iar cind se insera, soldatul se inde-
parta pe furi$, strabatu munti $i cimpii $i ajunse la 0
paji$te frumoasa. Dintr-o data in fata sa aparu un omu-
let cu a lunga ba.rba sura, care era chiar bunul nostru
Dumnezeu, pIecat in lume sa stirpeasca raul pe care il
facea diavolul in fiecare naapte. «lncotro?» il intreba
omuletul eel sur $i se arata doritar sa-l insoteasca. $i
vazind soldatul eel batrinelul este aUt de binevOltor Ii
marturisi ca a fugit $i de ce a fugH." Urmeazd, ca de
obicei, sfatul cel bun. In aceasta povestire, batrinul este
identificat in mod naiv cu Dumnezeu insu$i, H$a cum
alchimistul englez Sir George Ripley il nume$te pe "ba-
trinul rege" "antiquus dierum." **
Toate arhetipurile au 0 latura pozitiva, lumino'Jsa,
favor abila, care tinde spre inalt $i 0 alta, in parte ne-
* Deutsche:Marchen seit Grimm, p. 189 ~iurm.
** Der AU" der Tage. In a sa Cantilena.

- 131-
 gativa $i defavorabila, in poarte doar htonica, ded neu-
.tra, care tin de in jos. Arhetipul spiritului nu face ex-
ceptie de la regula. Chiar infati$area sa de pitic indica
o diminutivare limitativi'i, sens pe care il are $i naturali.-
tate a unei zeitati a vegetatiei venita din lumea sLlbpa-
minteana. Intr-un basm balcanic, batrinul ClVlre dilni-
nuat, in masura in care $i-a pierdut un 6chi. '" .,Vilele((
- un fel de duhuri rele inaripate - i I-au seas iar
eroul trebuie sa se ingrijeasca pentru ca ele sa i·-l puna
la loc. Prin urmare, batrinul a pierdut 0 part", din lu-
mina vederii, adica 0 parte din iluminarea $i clarviziu-
nea sa, rapita de demonica lume a intunericului. Dimi-
nuarea sa prin atingerea lumii intunericului aminte'ite
de soarta lui Osiris, care $i-a pierdut unicul ocni privind
un porc negru, adica pe Seth sau de cea a lui \Votan
care $i-a sacrificat Qchiul la izvorul lui Mimir. In ~nod
. semnificativ, batrinul din basmul nostru calare'ite un
tap, ceea ce arata ca el insu$i are 0 latura intunecati'L
1ntr-un basm siberian, batrinul apare ca un mo~neag
cu un singur picior, cu 0 singura mina $i cu un singur
ochi, care treze'ite un mort cu un toiag de fieI'. Pe pcr-
cursul pove$tii el este omorit din gre$eala de cel de
mai multe ori reinviat, care astfel i$i distruge £ericirea.
iJ3asmul este intitulat BCitr'inul eu 0 singura jumiitate $i,
in fapt, ,diminuarea sa provine din aceea ea intr-·un fel
traie$te doar eu jumatate de t1'up. Cealalta ju:natate
este invizibila $i apare in basm ca un uciga$ care vlea
sa~l piarda pe erou. In cele din urma, eroul reu~e$te sa-l
omoarepe cel care I-a ucis de mai multe ori. Cuprins
de furie, el ia $i viatabatrinului cu 0 singura jumatate.
ceea ce indica identitatea celor omoriti. Prin urmare, ba-
trinul ar putea fi $i contrariul sau, data tor de vista dsr
$i uciga$ - "ad utrumque peritus", ** a$a.cum <;espune
despre Hermes.
Daca a$a stau lucrurile, atunci din motive euristice,
precum $i din aIte motive este recomandabil ea Eleolo
un de batrinul apare ca ,,!TI0dest" sau "binevoittJr" S;'1 ne
* Balkanmarchen. Nr. 36: Del' Konig 1Lnd seine drei Sonne.
*' Prudentius, Contra Symmachum, vezi Rahner Dieseelen-
heilende Blume, p. 182.

- 132 -
 uitam eu atentie in jur. In legatura cu basmul estonian
amintit la inceput despre baiatul care a -pierdut vaca se
po ate n.a$te banuiala ea batrinul aparut in momentul
oportun ~i dispus sa ajute este eel care mai inainte a
iUrat vaea pentru a-I oferi protejatuluisau un rnotiv
solid de a fugi in lume. Experienta eotidiana ne arata ca
presupunerea noastra este corecta caei adesea cuno;Jste-
rea superioara dar subliminala pune la cale cele mai ~e-
placute ineidente pentru a-I inspaiminta pe August eel
prost care este eul con$tient i?i a-I aduce pe drumul ade-
varat, pe care, datorita prostiei, nu l-ar fi gasit nicio-
data singur. - Daca orfanul nostru ar fi banuit ca batri-
• nul este cel care i-a furat vaca, l-ar fi privit ca pe un
gnom rautaCios sau ca pe un demon. Batrinul este earac-
terizat deei de 0 latura negativa, ai?a cum $amClnul pri-
mitivilor apare, pe de 0 parte, ea vindecator br pe de
aWl parte ea un temut otravitor, insu$i cuvintul <pap-
i-WKOU insemnind atit medicament eit ~i otrava. In sfir-
~it, otrava poate juca in realitate ambele functii.
Ambivalenta b."\trinului, care-l apropie de :?:J:ne,este
ilustrata de figura extrem de instructiva a lui Merlin.
$i daca in anumite cazuri el po ate parea a fi insai?i in-
truchiparea binelui, in altele imbraca hainele raului. A-
tunci el devine vrajitorul eel rau care face raul de dra-
gul raului. Intr-un basm siberian, * batrinul este un spi-
rit rau care "ducepe cap doua lacuriin care inoata doua
rate!' El se hraneste cu carne de om. Basmul ne spune
ca' eroul $1 oamenii sai s-au dus la 0 petre cere in satul
vecin S1 si-au lasat dinii acasa .. Insa acestia aU hotD.rlt
conform 'proverbului "cind pisica nu-i ~ca~a $oarecii
joaca pe masa" - sa faca i?i ei 0 petrecere. In mom en-
tul culmrlnant s-au repezit asupra proviziilor de carne
si Ie-au devorat. Cind s-au intors acasa $i au vazut pa-
guba, oarnenii au alungat dinii, care s-au refugiat in
padure'ljCreatorul Ii spuse lui Ememqut, eroul ba~;mu-
Iui: "Du-te cu nevasta ta i?i cauta dinii !»" Pe drum,
eroul este surprinsde un viscol infrico$,Hor i?i se e.dapos-
te~te in· easa spiritului rau. Urmeaza apol cunoseuta

* Nr. 36, Die Runde des Schopjers.

- 133 -
scena a diavolului pacalit.Tatal lili Ememqut se ru-
me:'?te "creatorul." dar tatal celui din urma, "de 'oine 1n-
su~i creatul", pentru ca :,?i-afost sie:,?icreator. De?i ni-
caieri In basm nU se spune ca batrinul cu' doua Iacuri
pecap i-ar fi ademenit pe erou :,?ipe nevasta so. 'pentru
a avea cu ce sa-:,?ipotoleasca foamea, totu~i puten1 I)re-
supune ca un spirit a pus stapinire pe dini, i-aneter-
minat sa petreaca asemeni oamenilor, pentn.i ca ,"poi,
contrar obiceiului lor, sa fuga in padure, unde vor tre-
bui cautati de EmeIT..(::jut. Viscolul, care-l sile:'?te pc eJou
sa se refugieze in casa spiritului rau, nu pare' nici eI
intimplator. Sfatuitorul este in acest basm ;::reatorul,
fiul de sine insu:,?i creatului, ceea ce da na~tere unei
probleme foarte complicate, a carei rezolvare iJreferam
sa"0 Eisam in seama teologilor siberieni.
Intr-un basm balcanic, batrinul ii da tarinei fAra
copii sa manince un mar, dupa care ea ramine ins~lrci-
nata, ~i na~te un copil, al carui na:,?este, prin intelege-
rea initiala, insu:,?i batrinul. Copilul este ins a l)n drac
de" baiat care::-i bate pe toti ceilalti copii :,?iomoara vi-
tele pastorilor. Timp de zece ani baiatul n-a fost bote-
zat. Batrinul apare,ii infige un cutit in pieior :,?i-l :1U-
me~te "printul cutit". Fiul dore~te apoi sa pIece in lume,
ceea ce tatal; dupa 0 lunga ezitare, ii permite. De cutituI
infipt in picior depinde viata sa: daca il scoa!e alt-
cineva,moare; daca ~i-I scoate singur traie:'?te. In cele
din urma cutitul devine fatal pentru el, 0 batrina vraji-
toare smulgindu-i in timpul somnului. Eroul moare dar
este readus la viata de cei doi prieteni pe care $i-i fa-
cuse. * Aiei batrinul este intr-adevar benefic, dar tot-
odata creatorul unui destin ambiguu, care ar fi· putut
foarte bine sa evolueze spre rau. Raul se manifestd (lar
~i de timpuriu in caracteru1 violent a1 tinarului. .
Tot intr-un basm balcanic intilnim 0 varianta denma
de atentie a motivului nostru. Un rege i9i cauta sora
rapita de un strain. Pe drum se opre~te la coliba unei
femei batrine, care-l avertizeaza ea nu trebuie sa-9i con-
tinue c8.utarea.. Un pomincarcat eu fructe, care, se re-
• Balkanmarchen, nr. 9, Die Taten des Zarensohnes 'und sei-
ner .beiden Gefahrten.

- 134 -
trage mereu din fata sa, il indeparteaza de eolib:1. Cind
in eele din urma se opre~te, din coroana Sa coboara un
batrin. II gazduie~te .pe rege ~i-l conduce in tirgul unde
locuia sora sa, devenita sotia batrinului. Ea Ii spune re-
gelui ca sotul ei este un spirit rau, care-l Va ucide. $i
intr-adev,ar, dupa trei zile, regele dispare. Fratele ~au
mai tinaI' pleaca la rindu-i sa-l caute §i omoara spiritul
-eel rElUtransformat in balaur. Prin aceasta este risipita
vraja ~i in loeul spiritului apare Un barbat tinaI' ~i fru-
mos care se easatore~te eu sora regelui. Batrinul, care
la inceput apare ea .zeitate a vegetatiei, se afld intr-o
evidenta relatie eu sora. El este un uciga§. !ntr-un epi-
sod interealat este invinuit ca a vrajit un ord~ intreg,
locuitorii devenind de "fier", adiea imobili, rigizi ~i ta-
cuti. * De asemenea, el 0 tine captiva pesora regelui ~i
nu 0 mai lasa sa se intoarca la rudele ei.Astfel ne este
sugerat faptul ea sora este posedata de Animus Bcitri-
nul este eoneeputdeci ea Animus-ul sorel. Felul 111 care
regele esteimplieat in pQsedarea de care'sufera sora sa,
diutarea acesteia ne arata ea ea reprezinta Anima fra-
telui. Prin urmare, arhetipul destinal s-a instapinit mai
1nti1 asupra Animei regelui, silindu-l sa pIece in cauta-
rea farmeeului vietH, a "bunului de pret greu de Cltins",
ceea ce-l transforma inerou mWe, adica hi personali,...
tate superioara __ 0 expresie a sinelui sau.Aiei batrinul
actioneaza exclusiv ca raufacator si trebuie inliiturat eu
fo;ta, pentru ea apoi sa reapara ca 'sot al,sorei - Anima,
de ~aptca mire I'll sufletului, celebrind ineestul s£1nt ca
simbol ai. unirii contrariilor. Aeeasta frecventa. §i indraz,-
neata enantiodromie inseamna nu numai intinerirea si
tran'sformarea batrinulu1; ea sugereaza 0 intimi:i relati'e
secreta intre bine ~i rau.
In basmul amintit, arhetipul batrinului apare deei
sub chipul raufacatorului, angajat in transformarile :;;i
peripetiile procesului individuatiei, careevolueaza spre
hierosgamos. In basmul rusese despre regele ;Jadurii,
evolutia are sensul invers. La inceput, regele pi'idurii se
arata binevoitor §i generos, dar apoi nu mai vrea s;1-1
* N•. 35. Der Schwiegersohn aus der Fremde.

- 135 -
ajute pe sarmanul baiat, a:;;a incH evenimentele prir.ci-
pale ale povestirii se reduc 1a diferitele incerciiri dIe ti-
narului de a scapa din ghearele vrajitorului.· Locul ci:iu-
tarii este lUat de fuga, care pare sa aduca aceleasi bene-
ficii ca aventurile cele mai periculoase cad t~ sflrsit
eroul 0 ia de sotie pe flica regelui iar Vrajitorul trebuie
sa se multumeasca cu rolul diavolului pacalit.
d) Simboluri teriomorfe ale spiritului In 7xwn
Descrierea arhetipului nostru nu ar fi completa daca
nu am lua in considerare 0 modalitate particulare! de
manifestare, :;;i anume cea teriomorfa. Aceasta se lnca-
dreazffi.in teriomorfismul zeilor :;;i al demonilor :;;i are
aceea:;;i semnificatie psihologica. Intruchiparea animala
arata ca functiile :;;icontinuturile respective se af1a inca
in domeniul extrauman, cu alte cuvinte dincolo de con-
:;;tiinta umana. De aceea ele participa la demonicul su-
prauman, pe de 0 parte :;;ila animalicul subuman, pe de
aIta parte. Insa aceasta distinctie este valabila cl:nr in
planul con:;;tiintei, unde corespunde unei cerinte a gin-
dirii. Logiea spune: "Tertium non datur", cu alte cu-
vinte nu putem gindi contrariile in unitatea lor. Prin
urmare,suprimarea unei antinomii poate fi pentru noi
doar un postulat. Pentru incon:;;tient. lucrurilestau cU
totul altfel, continuturile lui fiind in sine paodoxale
sau antinomice, inclusiv categoria existentei. Daca ci-
neva care nu detine cuno:;;tinte psihologice vrea sa-:;;i
faca 0 imagine despre acest aspecteste recomanda bil sa
studieze misticii cre:;;tini sau filosofia indiana. Acolo va
gasi inf1uentele cele mai pregnante ale antin();nomicii
incon:;;tientului. -
De:;;iin basmele analizate pina acum batrinul a Rvnt
o infati:;;are umana :;;i un comportament uinan, totu:;;i
aptitudinile sale vrajitore:;;ti, precum :;;isuperiorHatea sa
spirituala indica 0 dimensiune extraumana - supra sau
subumana - atit in bine eft :;;iin rau. Aspectul terio-
morf nuinseamna nici pentru primitiv, nid pentru in-
con:;;tient 0 diminuare valorica, cad intr-o anumita pri-
vinta animalul este superior omului. El nu s-a incurcat
inca in con:;;tiintasa, nu aaptis inca nici uneia din £or-
- 136 -"-
 tele care-l anima un eu indaratnic, ci impline$te uproape
fara rest impulsurile interioare. Daca animalul ar -fi
con~tient, el ar fi mai smerit decit omul. Legenda des-
pre pacatul original' contine 0 invataturi'i profunda; ea
este expresia sentimentului obscur ca emanciparea eu-
lui con$tient reprezinta un fapt luciferic. De la incepu-
turile ei, istoria universala consta in confruntarea dintre
sentim2n~ul de inferiorHate $1 supraevaluarea de sine a
omului. Intelepciunea cauta linia de mijloe :;d ispa$e~te
aeeasta cutezanta prin primejdioasa inrudire cu demonul
sau animalul, find adesea interpretata gre$it in plan nlO-
ra!.
Adesea intllnim in basme motivul animalelor care
ajuta eroulu1. Acestea se comporta 8i vorbesc asemeni
oamenilor $i dau dovada de 0 intelepeiune care 0 c1epa-
se$te chiar pe cea a omului. In astfel de eazuri se poate
afirma cu indrepUitire ca arhetipul spiritului este e"\pci-
mat teriomorf. Intr-un basm german * se povesteste
cum tinarul care-~i cauta printesa disparuta intilneste
un lup care-I vorbel1te : "Nu te teme 8i spune-mi inco-
tro te dud". Tinarul ii poveste8te neeazul sau iar Inpul
ii daruie$te un fir din blana sa eu ajutorul earuia :n
poate ehema ori de cite ori este nevoie. Aeest epi80d se
desfasoara exact la fel cu intilnirea cu batrinul. In
aceea~i paves tire se manifesta.$i latura negativa a arhe-
tipului. Pentru ilustrare voi reproduce in continuare in
mod rezumativ basmul.
Pe cind pazea pard in padure, tinarul descoperea un
capac uria$ ale carui ramuri se pierdeau in nori. "Cum
8-0 vedea lumea privita din virful lui ?" se intreaba ti-
narul. Apoi se urea in capac, fara a ajunge 1a ramuri in
prima z1. Pentru ca se intuneca a trebuit sa innopteze
pe dotul unei ramuri. A doua zi a continuat Sa se ca-
tere 81 spre prinz a ajuns 1a coroana. De abia pe seara ,a
aiuns 1a un sat cladit intre ramuri. Locuitarii s.qtului Ii
of era gazduire peste noapte. In dimineata urmatoare se
catara mai departe. Spre prinz ajunge 1a un castel unde
loeuia 0 fecioara. Aid afla eEl.mai sus nu se poate
* Die Prinzessin auf dem Baum (Deutsche Marchen seit
Grimm).

- 137 -
merge. Fo.ta este fiica unui rege pe care a raplt-o un
vrajitor. Tinarul ramine in castel unde i se permite sa
intre in toate camerele cu exceptia uneia. Insa curiozi-
tateo.. se dovede~te a fi irezistibila : el intra in camera ~i
gase~te acolo un corb, fixat pe perete cu trei ::::uie,cHn-
tre care unul Ii strapunge gitul iar celelalte daua, ari-
pile. Corbul se pllnge de sete iar tinarul, milos Ii da sa
bea. La fiecare inghititura cadea cite un cui. La a treia
inghititura, corbul este libel' :'Iizboara pe fereastra, Cind
printesa aude de cele intimplate, ii spune inspaimin-
tata: "Acesta era diavolul care m-a vrajit ... acum ma
va lua :'Iipe mine!" $i intr-adevar, nu dupa muIt Limp,
disparu ~i ea.
Tinarul incepe s-o caute ~i 'intilne~te pe drum, a~a
cum am aratat mai sus, lupul. Apoi va intUni un urs 'ii
un leu, care de asemenea ii VOl'da un fir din blana lor.
Pe deasupra, leul ii dezvaluie ca printesa este re~indta
in apropiere, intr-o cabana de vinatoare. Tinarul ajunge
10. printesa dar afla ca nu 0 poate rapi pentru ca \ina-
torul are un cal alb cu trei picioare atoate~tiutor care-l
va avertiza. Totu,!i, tinarul incearca sa ruga cu printesa.
Vinatorul Ii prinde, dar il lasa pe tinaI' sa pIece deoa-
rece ~i acesta Ii salvase viata pe cind era corbo Pe cind
vinatorul se afla in padure, tinarul se strecoara din nou
in cabana: :'Ii0 convinge pe printesa sa aile cum :'Ii-a 00-
tinut vinatorul calul eel istet. Printesa il iscode9te pe
vinator care-i poveste:'lte, in timpu1 noptE, ca in ilpro-
piere locuie:'lte 0 vrajitoare care cre~te cai rermecati.
eel care reu:'leE)tesa pazeasca minjii timp de trei zile
poate sa-~i a1eaga un cal din herghelie. Mod inainte,
vrajitoarea nu-i daduse insa nici un miel. Lupii I-au
urmarit :'Ii au reu~it, la trecerea granitei, sa-I smulga
ba1anului sau un picior. De aceea are el doar trei pi-
cioare. Tinarul, care se afla ascuns sub pat, a auzit totul.
Chiar a doua zi, tinarul se tocme:'lte la vrajitoare cu
conditio. sa-i dea nu numai calul pe care :'Ii-l va alege,
ci :'Ii cei doisprezece miei. Vrajitoarea porUne2'ite m5n-
jilor sa fuga iar tinarului Ii da drept bautura rachiu,
pentru a-I adormi. Tinaxul il bea, adoarme iat' ruinjii
fug in padure. In prima zi, eroul Ii aduna cu ajutorul
lupului iar in cea de a doua :'Iia treia, eu ajutorul ursu-
- 138 -
lui I?i al leuluL Acum tinarul il?i poate pretinde raspL-lta.
Fiica ceo. mica a vrajitoarei ii dezvaluie care este ealul
mamei sale,firel?te eel mai bun cal, de asemene:l un cal
alb. Tinarul il va pretinde I?i obtine pe aeesta. Insa de
indata ee-l scoate din grajd, vrajitoarea Ii gaure:')te co-
pitele I?i-i suge· maduva din oase. Apoi pregate"?te din
maduva 0 prajitura pe eare i-o da tinarului pe drum.
Caluls-a transform at intr-o mirtoaga, insa tInarul Ii
da sa maninee prajitura I?i-I?ireeapata imediat :fortele.
Calul I?i stapinul sau parasese nevatamati pad urea, dupa
ee au fost linil?titi eei doisprezece lupi eu eei doisprezece
miei. Tinarul 0 rapel?te din nou pe printesa I?i pl'=dea
amindoi pe Lalul fermeeat. Balanul vinatorului il?i :wer-
tizeaza stapinul I?i fugarii sint repede ajum!i pentru ea
balanul eu patru picioare refuza sa alerge. Cind vinato-
rul este aproape, balanul eu patru picioare ii striga ec-
lui eu trei picioare: "Surioara, trintel?te-l!" Vrajitorul
este trintit ;;i ealeat in picioare de eei doi eai. Tinclrul
o al?eaza pe printesa pe ealul alb eu trei picioare I?i ast-
fel se indreapta ei spre regatul tatalui fetei uncle se VOl'
e<'isatori. Calulalb eu patru picioare il roaga pe tinaI'
sa reteze eapul sau I?i 0.1 surorii sale, eei doi prefacin-
du-se intr-un print im/punator I?i intr-o pre a frumoasa
printesa, eare dupa un timp au pleeat "in regatul lor'",
Ei fusesera cindva prefaeuti in eai de eatre vinator.
Nu numai simbolul teriomorf 0.1 spiritului este inte-
resat in aeest basm, ci I?ifaptul ea funetia eunoa9terii $i
a intuitiei sint reprezentate printr-un animal de ealarie.
Aeesta inseamna ea spiritul poate fi proprietate. Astfe1,
balanul eu trei pieioare este proprietatea vini'ttorului
demonic iar eel eu patru picioare a vrajitoarei, mal in-
tiL Aiei spiritul este, pe de o parte, funetie, care ase-
meni unul obieet il?i poate sehimba posesorul iar pe de
alta parte subieet autonom (vrajitorul eo. proprietar 0.1
ea1ului). Eliberind ealul alb eu patru picioare din miinile
vrajitoarei, tinarul elibereaza un spirit sau un gind de
dominatia ineon$tientului. Vrajitoarea inseamna aiei, co.
I?i in alte loeuri, mater natura, respeetiv stare a origi-
nara, a:')a-zis "matriarhala" a ineonl?tientului, ceea ce
indica 0 structura psihica in eare inconl?tientului i se
- 139
opune doar 0 con~tiinta slaba ~i lipsita de autonomie.
Calul albcu patru picioare se dovede~te superior celui
eu trei picioare, intrucit Ii poate porunci. Deoarec2 qua-
ternitatea este un simbol al totalitatii iar toblitatea
doaca un 1'01 irnportant in lumea de-im~gini a incon:;;tien...
tului, * victoria primului asupra ultimului ne. apare ca
fireasca. rnsa ce semnificatie are opozitia dintre triada
:;;i quaternitate, cu altecuvinte ce inseamna triada fata
de totalitate? Problema amintita se numeste in alchi-
mie axioma Ma7Jiiei, insotind aceasta filosofie mai bine
de un mileniu,pentru ca in cele din urma sa mai fie re-
Iuata 0 data in Faust (scena cabiri[lor). Forma sa literara
cea mai tirr4Purie 0 gasim in cuvintele introductiv~ la
Timaios, amintit :;;i de Goethe. ** La alchimi~ti, triadei
divine Ii corespunde fara echivoe 0 triada inferioara,
htonica (diavolul eu trei capete la Dante). Aceasta con-
sta intr-un prineipiu a carui simboliea tradeaza inrudi-
rea eu raul, de:;;i nu este obligatoriu ca ea sa exprime
doar rauI. Mai eurind, totul indica faptul ca raul, re:s-
pectiv simbolul sau familiar, apartine familiei acelor fi-
guri care descriu intunecatul, nocturnul, inferiorul, hto-
nicul. Inferiorul Se raporteaza, in aeeasta simbolica, 1a
superior ea 0 corespondenta opusa ***, eu aIte c1JVinte,
el este eoneeput, asemeni superiorului, ea triada. Trei Cll
numar maseulin este aici in mod logic subordonat vina-
torului celui rau, pe care il putem intelege din perspec-
tiva alchimica drept 0 triada inferioara. Patru, ea numar
feminin, este insa atribuit batrinei. Ambii eai slnt ani-
male fermecate, care vorbese f?i detin euno:;;tinte :;;i re-
'Privitor la quaternitate recomand lucrarile mele mai vechi,
in special Psychologie und Religion :;;iPsychologie lmd Alchemie.
-.* Cea mai veche prezentare a problemei pe care 0 cunosc
este cea a celor patru fii ai lui Horus, dintre care trei apar
uneori cu capete de animal iar altul cu cap de om. Din punet
de vedere cronologic,la aceasta se adauga viziunea lui Ezechiel
a celor patnl figuri, care reapar sub forma celor patru atribute
ale evangheli~tilor. Dupa cum· se ~tie, trei sint cu cap de ani-
mal iar unul are cap de om (ingerul).
•*. In Tabula Smaragdina intilnim propozitia : "Quod est in-
feri1.ls,est sicut quod est superius", p. 2.

- 140-
 prezinta de aceea spiritul incon~tient, subordonat Intr-un
caz vrajitorului iar in cel8.lalt vrajitoarei.
Relatia dintre triada $i quaternitate este mai intli
aceea a opozitiei masculin-feminin; apoi, quaternitatea
este un simbol al totalitatii, nu $i triada. Aceasta trimite,
conform alchimiei, la 0 opozitie, intruclt 0 triada presu-
pune intotdeauna 0 alta,m;;a cum lumina presupune in-
tunericul, binele raul, superiorul inferiorul. Opozitia im-
plica din punet de vedere energetic un potential, iar
unde exista un potential, aeolo exista posibilitatea unei
desfa$urari, caci tensiunea creata de opozitii tinde spre
descarcare. Daca ne reprezentam quaternitatea ca patrat
~i-l impartim pe acesta printr-o diagonala in doua juma-
tati, atunci iau nal;;teredoua triunghiuri, alecarm' virfuri
sint indreptate in direetii opuse. De aceea s-ar putea
spune metaforic: daca ill1!PartiD).totalitatea simbolizata
prin quaternitate in doua parti egale, atunci se nasc
doua triade orientate in directiiopuse. A~a cum aceasta
reflexie simpladeriva triada din quaternitate, tot astfel
vinatorul Ii explica printesei ca balanul sau a avut la
. inceput patru picioare, un picor fiindu-i smul.s de cei
doisprezece lupi. Faptul dea avea lrei picioare se dato-
reaza ded unui accident petrecut in momentul in care
calul era pe punctul de a parasi imperiul mumei celei
intunecate. In iimbaj psihologic, aceasta inseamnaea
atunci cInd totalitatea incon~tiel1ta a devenit manifesta,
patrunzind in sfera con:;;tiintei, unul din ~ele patru ele-
mente ramine in urma, retinut de horror va cui a ineon-
:;;tientului. Astfel ia fiinta 0 triada careia Ii corespunde,
al?a cum ~tim nu din basme ci din istoria simbolurilor, 0
triada opusa *,ceea ce inseamna ca apare un co:rlflIct.
.$i aici ne-am putea intreba impreuna cu Socrate: "Dim,
doi, trei - irisa' al patrulea, dragul meu TimaicJs, din
cei care ieri au fost oaspeti iar astazi gazde, unde d ra-
mas eloare?" ** El a ramas in imperiul mumel celei
intunecate, retinut 'de nesatul de lup al incoMtientului,
* Vezi PsychoZogie und tAlchemie; pentru detalii,Der Geist
Mercurius.
** Acest pasaj obscur a fost atribuit unei "eiudate toane" a
lui Platon.

- 141 -
 care nu abandoneaza nimic daca nu i se ofera in schimb
o bfranda corespunzatoare.
Vinatorul, respectiv batrinul vrajitor ~i vriijitcarea
corespund imaginilor nega~tive ale parintilor din lumea-
magica a incon~tientului. In basm, vinatorul ipare mai
intii sub forma unui corbo El a rapit-o pe printesa :;;i 0
tine prizoniera. Printesa 11 nUme~te "diavol". Insii el in-
su~i se afla, in mod surprinzator, inchis intr-o camera
interzisa a castelului, unde este tintuit. cu trei cuie de
perete, cu alte cuvinte ca ~i crucijicat. El este prizonier,
ea ariee paznic de prizonieri ~i blestemat ca oricine bles-
teama. Inehisoarea ambilor este un castel vrajit aflat
in virful unui copac uria~, probabil eopacul lumii. Prin-
tesa apartine lumii de sus, din apropierea soarelui. De-
oarece este tinuta prizoniera in copacul lumE, ea cste un
fel de anima mundi, care a ajuns in puterea intunericu-
lui. Acestuia, captura pare sa nu-i priasca, rapitorul fi-
ind el insu~i crucificat, ~i anume cu trei cuie. Crucifica-
rea inseamna evident 0 chinuitoare dependenta ~i sus-
pendare, pedeapsa celor temerari care au indraznit sa
se aventureze in sfera principiului opus ca un Prome-
teu, ceea ce corbul, care este identic cu vinatoTul, a ~i
faptuit. Ela furat din luminoasa lume de sus un suflet
pretios, fapta care atrage dupa sine ca pedeapsa tintui-
rea la perete in virful celest al copacului lumii. Instru-
mentul de proscriere specific basmului este triada cuie-
lor. De~i basmul nu ne spune cine a tintuit corbul, s-ar
parea ea a fost vorba de un blestem triadic.
Tinarul erou care s-a catarat in copacul lumii ~i a
patruns in castelul fermecat, unde 0 va elibera pe prin-
i;esa, are voie sa intre in toate camerele Cll exceptia
uneia, cea in care se afla corbul. * A~a cum este inter-.
zis de a minca din poxnul paradisac, tot astfel nu se
poate intra ~n respectiva camera, ceea ce pin a la urma
:se va intimpla, caci nimic nu treze~te interesul ca 0 in-
terdictie, despre care sepoate spune ca este calea cea
mai sigura spre nesupunere. In mod evident, intentia
:secreta care-l anil11(i'ipe erou. nu este atit cea C~ a 0 eti-
• In basmul lui Grimm (T, Nr. 55: Marienkind), in camera
interzisa se -aHa ,,,trinitatea", ceea ce mi se pare semnificativ.

- 142 -
bera pe printesa, ci mai curind cea dea-l elibera pe corbo
De indata ee-l vede pe erou, eorbul ineepe sa tipejal-
nie :'1isa se plinga de sete * iar tinarul, euprins de mila,
n invioreaza nu eu isop ~i otet ci cu apa proaspata, ceea
ee duee la imediata desprindere a euielor, permitindu-i
eorbului sa zboare pe fereastra. Astfel, spiritul raU este
pus in libertate, se transforma in vinator, 0 rape$te pen-
tru a doua oara pe printesa :'ii 0 inchide de data asta
pe pamint intr-o cabana de vinatoare. Intentia secreta
este partial dezvaluita : printesa trebuie adus,i pe Va-
mint din lumea de sus, ceea ce nu este cu putinta £ara
eontributia spirtului rau :'ii a nesupunerii umane.
rnsa deoarece :'iiin lumea umana vinatorul de suflete
o stapine:'ite pe printesa, eroul t:t'ebuie din nou sa inter-
vina, obtinind prin vicle:'iug, a:'ia cum am aflat, balanul
eu patru picioare de la vrajitoare,cu ajutorul carub va
infringe balanul eu trei picioare - temeiul puterii vlDa-
torului. Triada este cea care-l blesteama pe corb :'ii tot
triada constituie puterea s.piritului rau. Acestea sint cele
doua triade orientate in directii opuse.
Din cu totul aU domeniu,:'ii anume eel al experientei
psihologice, :'itim ca -trei din cele patru functii psihice se
diferentiaza, adica pot deveni eon:'itiente, in timp ce 0 a
patra ramine ata:'iata de solul matern, de incon:'itient :'ii
este considerata drept functia "inferioara". Ea ~onstituie
calciiul lui Achile chiar pentru 0 con:'itiinta de-a dreptul
• Inca Aelian (De natura anima/iurn, T, 47) relateaza ca
Apollo i-a condamnat pe corbi la sete pe motiv ca un corb in··
sarcinat cu caratlil apei a intirziat prea mult. In folclorul ger-
man S2 spune di in iunie sau august corbul trebuie sa sufere
de sete pentru ca doar el nu a fost tulburat. de moartea lui
Cristos sau pentru ca, trimis de Noe, nu s-a mai intors. (Panzer,
Zeitschrift filr deutsche Mythologie II, p. 171 ~i Kohler, Kleinere
Schriften zur Mt'irchenforshung T, 3) 0 prezentare exhaustiva
privitoare la corb ca alegorie a raului ne ofera Rahner-in Erd-
geist und Himrnelgeistin der patristischen Theologie. Pe de alii'i
parte corbul se afla intr-o relatie strinsa fata de Apollo, in cali-
tatea pe care 0 are de animal sfint al acestuia : de asemenea, in
BibEe corbul apare intr-o lumina pozitivif (Ps. 147, 9 :"El (Dzeu)
da hrana vitelor $i puil-or corbului cind striga" ; lov 38, 41 : "Ci-
ne pregate$te corbului hrana cind puii lui striga spre DUmne-
zeu ... ?" La fel in Luca 12, 42. Ca adevarate "spirite utile" ei
apar in Regii, 17, 5, unde Ii aduc zilnic mincare lui Elias.

143
erOlca. intr-un punet anume cel puternic este slab, eel
1stet, prost, eel nun, rau; reciproca este de asemenea i1de-
varata. Conform basmului triada este 0 quaternitate ciun-
tita. Daca celar trei picioare Ii se poate adaug'l. un a1
paturlea, atunci s-ar constitui unitatea. De' aUfel, a~a ~i
suna enigmatica axiomii a Mariei: "Din trei apare Bnul
caY a1 patrulea" (f;K '"taD nphotJ '"to 81) 1S'WpOtJ) "', ceea
ce Inseamna ca atunci dnd din al treilea se na~te al pa-
trulea, simultan apare ~i unitatea. Partea care s-a pier-
dut ~i care se afla In posesia lupilor marif mume repre-
zinta Intr-adevar doar un sfert, dar alcatuie~te Impreuna
e4 celelalte trei acea totalitate care suprima disocierea
:;;i conflictul. .
Cum se explica Insa faptul ca sfertul respectiv este
el insu~i, conform simbolisticii basmului, a triad.8.? Ras-
punsulnu ni-l poate oferi amintita simbolistidi, a~a ca
sintem nevoiti sa apelam la materialul psihologiei. Am
afirmat mai inainte ca trei dintre functiile psihice se pot
diferentia $i ca daar una ramine ·prizoniera incon$tien-
tului. Aceasta afirmatie are nevoie de precizari supli-
mentare. Experienta ne arata ca diferentierea Yeu~e~te,
doar aproximativ, In cazul unei singure functii, care de
aceea este considerata functia superiaara sau principala
$i care, alaturide introversie ~i extraversie, determina
tipul atitudinii con$tiente. Ei i se alatura una sau doua
functii auxiliare, mai mult sau mai putin dUerentiate,
care nu ating niciodata acela~i grad de diferentiere, ceea
·ce inseamna ca nU pot fi totatit de libel' utilizate. lata
de ceele sint caracterizate de 0 mai mare spontEmeitate
dedt functia principali3., care se dovede$te Intr-o mai ma-
re IDasura fidela si binevoitoare fata de intentiCl. noas-
tra. Dimpotriva, cea de a patra fu~ctie, cea i~ferioar.:"i
'este inaccesibila pentru vointa noastra. Ea se manifestii
dnd ca un spiridu~ care" ne provoaca bizare tulburari,
dnd ca deus ex machina .. Din aceasta expunere reiese
d nid functiile diferentiate nu s-au eliberat total de In-,
rada:clnarea in incon$teint, partial fiind inca in puterea
acestuia ~i operind sub influentaacestuia. Celol' trei
functii diferentiate care stau la dispozitia eului Ie cQres-
'* Vezi Psychologie und Alchemie, Index-Maria Prophetissa.

- 144-
pund trei fragmente inconi'?tiente, care nU s-au eliberat
inca de 1.ncOni'?tient.* $i ai'?acum eelor trei' functii par-
tial eoni'?tientei'?i diferentiate Ie corespunde 0 n patra
funetie, nedif0rentiata, ca un factor perturbator mai mult
sau mai putin penibil, tot astfel functia superioara pare
a fi cel mai inveri'?unat dUi'?rhanal inconi'?tientullli. Pen-
tru a nu lasa nementionata osubtilitate deosehita trebuie
sa spun em- ca a~a cuin diavolul se deghizeaza eu placere
In Inger al luminii, tot asHel functia inferioara il1fluen-
teaza in secret ~icu rea intentie mai ales functia prin-
cipala, dupa cum aceasta 0 repr,.ima in special pe prima. **
Aceste dezvoltari, din pacate destul de abstrae:te, sint
necesare pentru a lumina intr-o anumita masuri cone-
xiunile rafinate i'?ialuzive ale basmului nostru de 0 "sim-
plitate copilareasca", dupa cum se spune de obicel. Cele
doua triade opuse - una care blameaza raul ~i alta ca-
re-i face puterea -"'- corespund exact structurii functij-
nale a psihicului nostru coni'?tient ~i incon~tient. Basnml
ea un produs spontan, naiv ~i nereflectat al sufletului
nu poate exprima dedt ceea ce este sufletul. De aceea,
TIU numai basmul nostru reprezinta aceste relatii struc-
turale ale psihicului, ci ~;ialte nenumarate basm0. ***
Basmul analtzat ilustreaza cu 0 rara claritate carae-
terul contrdictoriu al arhetipului spiritului, pe deo parte
si colaborarea derutanta a antinomiilor in directia. unei
superioare con~tientizari. Tinarul porcar care esc~ladeaza
uria~ul copac al lumii po'mind de jos, de la nivelul ani-
malitatii ~i-~i aWl in luminoasa lume de sus fecioara
Anima -":- printesa de inalta obir~ie - simbolizeaza as-
'Censiunea conf,itiintei' de la treptele inrudite ~nimalifatii
pina la punctul inalt f,iibogatin perspective, care ilus-
* Intr-un basm nordic ele apar ca trei printese ingropate
pin a 1a git in pamint, care trebuie sa1vate (Norwegen, nr. 24:
Die drei Prir,tzessinen im Weij3land)
•• Pentru teoria functiilof psihice vezi Psychologische Typen.
*** Pentru profanu1 in acest domeniu doresc sa adaugca te-
Dria structural a a psihicului nu a fost e1aborata pe baza ba5-
1'l1clor:;;ia miturilor, ci a experiente1or.:;;i observatiilor cerceta-
yIi psiho-medica1e, gasindu-~i abia ulterior confirmarea prin cer-
cetarea comparativa a unoI' domenii care par foarte indepar-
tate de medicina.

- 145-
 treaza extrem de sugestiv amplificarea orizontnlui con-
~tiintei. * De indata ce con~tiinta barbatului a at ins acest
nivel, il va intimpina acolo pandantul sau feminin --
Anima. ** Aceasta este personificarea incon:;;tientnlni.
Intilnirea cu Anima arati'i dt de nepotrivit este sa numim
incon~tientul "subcon~tient". El nu numai ca fiu este
"sub con~tiinta", ci se afla chiar deasupra, cu mult dea-
supra, a~a incH eroul ajunge doar eu greu acolo. Acest
incon~tient "de sus" nu este in nici un caz 0 "supra-
con~tiinta" in sensul ca cine ajunge aici, asemeni eroului
nostru, se afla fata de "subcon~tient" la aceeai?i inaltime
Ca fat a de suprafata pamintului. Dimpotriva. Va face ne-
placuta descoperire ca Anima, printesa suflet, Anima sa
luminoasa din inalt se af1a acolo sus vrajita ~i tot ,(tit
/ de nelibera ca 0 pasare intr-o colive de aur. Intr--adevar,
ace1 cineva se va putea 1auda ca a depa;;it nivelul (Ie
jo~ al unei insensibllitati anima1e, insa sufletul sau se
afla in puterea unui spirit rau, a unei imagini paterne
intunecate, tinind de 1umea subterana, intruchipata de
un corb - aceasta cunoscuta figura teriomorfa. a diavo-
lu1ui. La ce-i poate servi altitudinea ~i orizontullarg dnd
iubitul sau suflet tinje~te in inchisoare? Mai mult, ,~pa-
rent sufletul face jocul 1umii subpamintene ~i incearca
sa-1 impiedice pe tinar sa afle secretul intemnitarii sale,
interzidndu-i accesu1 intr-o anumita camera. In reali-
tate, interdictia il conduce pe tinar intr-aco1o . .E.:steca
~.~i cum incon~tientul ar avea doua miini, fiecare dintre
e1e fadnd intotdeauna contrariul a ceea ce face cealaWL
Printesa doreste si nu doreste sa fie eliberata. Ins.!i si
spiritul rau a' caz~t intr-o c~rsa : e1 a vrut sa fure uiL
suflet frumos din luminoasa lume de ~~s, ceea ce ca
fiinta inaripata a ~i reu~it, far a sa se gindeasca c8. prin
aceasta va fi e1 insu~i pedepsit in 10mea de sus. De~?i
este un spirit intunecat, el nazuie~te spre lumina. Aceas-
taeste justificarea sa s~creta, a~a cum tintuirea l'epre-
* Este vorba de 0 enantiodromie tipiea: pe aeest drum nu
va urea la nesfir:;;it, ei, intruc1t trebuie sa realizeze :;;i cealalta
laturii a fiintei sale, va :;;icobort '
*. Cind zare:;;te eopacul uria$. tinarul se intreaba: "Cum, s~o
vedea lumea privita din virful lui 1"

- 146 -
zinta pedeapsa pentru indrazneala sa. Atita timp dt spi-
rHul rau este tinut prizonier in lumea de sus, nici prin- .
tesa nu poate ajunge pe pamint iar eroul ramine in pa-
radis. Insa aici comite pacatul nesupunerii, eeea ce face
cu putinta evadarea rapitorului ~i 0 noua rapire a prin-
tesei. In pofida acestor urmari. negative, printesa ajunge
pe pamint iar eorbul demonic ia ehipul uman al vinJto-
rului. Astfel, Anima cea luminoasa ~i supralumeasca pre-
cum ~i principiul raului sint aduse la dimensiuni umane,
devenind tangibile. Atot~tiutorul eal eu trei picioare ql
vinatorului intruchipeaza puterea acestuia. EI corespunde
partilor incon~tiente ale functiilor diferentiate: * Vina~
torul\ personifica functia inferioara, care se manifesta ~i
La erou sLib forma curiozitatii ~i a apetitului pentru ae-
tiune; Intr-o faza ulterioara, eroul se apropie ~i mai
mult de vinator : ca ~i acesta i~i ia calul de la vrajitoare.
Dar spre deosebire de erou, vinatorul orrtite sa ia impre-
una cu calul ~i cei doisprezece miei pentru a hrani eei
doisprezece lupi, care apoi Ii vor vaUima calul. Vinato-
rul a uitat sa plateasca tribut forte lor htonice, pentru ea
este un simplu hot. Omisunea sa il ihvata pe erou eain-
con~tientul nu-~i lasa din min}l produsele dedt in schim-
bul unui sacrificiu. ** Cifra doisprezeee este aici un sim-
bol temporal care are ~i conotatia celor douasprezeee
munci ( l1BAu ) *** ce trebuie prestate pentruineon-
~tient inainte de a ne elibera de el. **** Vlnatorul apare
* Atot~tiinta partilor incon~tiente alefunctiilor diferentiate
€ste desigur 0 exagerare. In realitate acestea dispun de -- sau
mai bine spus sint influentate de - perceptiile ~i amintirile su-
bliminale, precum ~i de continuturile instinctuale, arhetipale ale
inconstentului. Acestea sint cele care transmit activitatilor incon-
~tiente informatii de 0 surprinzatoa~e exactitate ..
** Vinatorul a facut 0 socoteala gre;;ita, a~a cum se intim-
pIa adesea. Ne gindim putin sau chiar deloc la pretul pe eare-l
presupune activitatea spiritului.
- *** Vezi mitul Iui Herakies.
**** Alchimi~tii insista asupra marii durate a operei ~i vor-
besc de "longissima vita", "diuturnitas immensae meditationis';
etc. Numarul doisprezece trebuie sa fie in relatie _cu anul bi-
sericesc in interiorul caruia se desfa~oa:ra opera de mintuit,)r a
Iui Cristos. Probabil ca sacrificarea mielului provine din aceasta
sursa.

- 147-
 ca 0 prima incercare, ratata, a eroului de a intra in po-
sesia sufletului pe calea furtului~i a violentei. 1nsa do-
bindirea sufletului este in realitate opera rabdarii, a spi-
rituluide sacrificiu ~i a daruirii. Instapinindu-se1supra.
calului cu patru picioare, eroul 11 inlocuie~te complet pe
vinator ~i 0 dobinde~te astfel pe printesa. Quaternitatea
se dovede~te in basmul nostru a fi mai puternica dedt
triada, caci integreaza ~i acea parte care lipse~te celei
dinurma pentru a fi intreaga.
In acest ba,smdeloc prirnitiv, arhetipul spiritului este
exprimat teriomorf, ca unsistem de trei functii, subor,:
donat unei unitati - spiritul rau -, a~a cum 0 instanta
nenumita a crucificat corbul cu ajutorul unei triade de
cuie. In primul caz,unitatea supraordonata corespunde
functiei inferioare, care reprezinta adversarul incon~tjent
al functiei principale, ded vinatorului; in ultimul caz,
functiei principale, deci· eroului. In cele dinurma, vina-
torul ~i eroul se apropie tot mai mult unul de altul, a~a
incit functia vinatorului este preluata de erou. Mai mult,
eroul insu~i se ascunde de la inceput in v:i.nator ~~i-lde-
termina pe acesta saintre in posesia sufletului prin toate
rnijloacele imoralecare-i stau la dispozitie, pentru caapCii
sa-l transmita, aparent impotriva vointei sale, eroull!j;
La suprafata, relatia dintre eei doi este acut conflictuala,
in timp ee in profunzime fiecare il serve~te pe celalalt.
Deznodamintul se produce atunci cind erouL reu~e;;te sa
cucereasca quaternitatea, ceea ce psihologic inseamna ea
functia inferioara a fost preluata in sistemul celor trei
functii difereKltiate. Astfel conflictul este rezolvat su-
bit iar figura yinatorului se tope~te in neant. Dupa aceas-
ta. victorie, eroul i:;;ia~eaza printesa pe calul cu trei pi~
cioare, indreptindu-se amindoi spre regatul tatfHui fetei.
Ea conduce:;;i personifica acum acea zona a spiritului
care mai' inainte 11 servise pe vinatbrul eel rau. Anima
este :;;i ramine ded reprezentanta acelei parti a l:1COl1'-
:;;tientului carenu poatefi niciodata preluata intr-o 1.,0:-
tali tate accesibWi omului.

148 -
 e) Nota

Abia dupa ce am incheiatmanuscrisul am luat Cll~

no~tinta de varianta rusa a basmului nostru, care se nu:·
me~te Maria Morevna *. Eroul povestirii nu este un por-
car, ci Ivan Tarevici. Cele trei animale care-l ajuta pe
erou sint explicate aici in felul urmator : ele reprezinta
coresp"ondentele celor trei surori ale lui Ivan ~i ale so-
tilar acestora, car~ sint de fapt pasari. Cele trei surori
constituie 0 triada inconstienta de functii relatlonata cu
domeniul animal, respectiv spiritual.OaiTI'eniipasari sint
un fel de ingeri ~i subliniazanatura auxiliara a functii-
lor incon~tiente. Ele intervin salvator in acel moment 110-
taritor in care eroul (spre deosebire de variant a germana)
ajunge in puterea spiritului rau ~i este ucis ~i dezmem-
brat de acesta (0 soarta tipica omului-zeu) **. Spiritul
rau este un batrin, care apare adesea dezbracat ~i se
nume~te Costei Besmertnoi (Costei *** Nemurit'Jrul). Ne-
lipsita vrajitoare este cunoscuta Baba-J aga. Cele trei
animale care ajuta eroul din varianta germana sint aici
dublate : mai intii oamenii pasari iar apoi leul, pas area
straina ~i albinele. Printesaeste aici regina Maria 1\1:0-
reyna, 0 mare conducatoare deo~ti (in imnul ortodox
rus, Maria, regina cerurilor este cinstita cao 'lcondu-
d'ltoare de o~ti"), care tine legat cu douasprezece lan-
turi spiritul rau intr-o camera interzisa. Cind Ivan po-
tole~te setea batrinului, acesta 0 rape~te pe. regina. Caii
magici nu se prefac Ia sfiqit in oameni. Basmul rusesc
are un pronuntat caracter primitiv.
f) Anexa
Intrudt sint precumpanitor tehice, dezvoltarile ('are
urmeaza nu se adreseaza tuturor cititorilor. La inceput
voiam sa Ie las de 0 parte in aceasta noua edith~, insa
in cele din urma m-am hotarlt aItfel ~i Ie-am indus in-

• Fiica marH (Russian Fairy p. 553 ~i urm.) .

•• Batrinul pune cadavrul dezmembrat intr-un vas ~i-l 'lrun-
ca in mare,ceea ce aminte~te de soarta lui Osiris (cap ~i
falus !).
•*. De la costh = os ;;i pacosth, caposth =" mizerabil, murdar.

- 149 --'-
tr-o anexa. Cititorul care nu are interes pentru psih610gie
poate sari fara remu~cari peste acest capitol. Aici tra-
tez problema aparent absurda a celor trei, respectiv pa-
tru picioare ale cailor magici, prezent'ind considera~iile
mele in a~a fel incH metoda folosita poate fi urmarita.
Pe de 0 parte, rationamentul nostru psihologic se ba-
zeaza pe datele irationale ale materialului (basmului, mi-
tului sau visului) iar pe de alta parte, pe con~tientiza:-
rea relatiilor rationale "latente" dintre respectivele ddte.
Ca astfel de relatii exista este mai intii 0 ipoteza, a~a
cum tot ipoteza ~ste ~i ideea ca visele au un sens. Ade-
varul acestei afirmatii nu este aprioric. Fecundita.tea el
poate fi probata doar prin aplicare. De aceea, mai intii
trebuie sa vedem daca aplicarea amintitei ipoteze la ma-
terialul imaginal' asigura obtinerea unei interpretari co-
erente. Aplicarea consta in prezentarea materialului de
a~a maniera incH sa reiasa sensul saU ascuns.Pentru
aceasta,~majoritatea elementelor au nevoie de 0 anllmi.tEi
amplificare, adica de oanumita clarWcare, generalizare
obtinuta prin intermediul apropierii de un concept mal
mult sau mai putin general, conform reguJii de interpre-
tare cardanice. Astfel, pentru a deveni inteligibil, faptul
de a avea trei picioare trebuie mai inm separat de cal
~i apoi apropiat· de principiul sau, adica de 0 triad!'!:.
Faptul de a avea patru picioare apare, pe 0 treapta su-
perioara a conceptului general, in relatie cu triada, de
unde rezulta enigma din Timaios, adica problema lui trei
~i patru. Triada :;;itetrada reprezinta structuri drhetipale
care joaca un 1'01important in simbolica generali1, mnD
in egala masura importante pentru cercetarea mi.tului r?i
visului. Ridicarea datului irational (a faptului -de a avea
trei sau patru picioare) pe treapta unui concept intui-
tiv general pune in eviqenta semnificatia universala a
motivului ~i confera intelectului 'cercetator curajul de a
abordacu seriozitate acest argument. Sarcina care ne
sta in fata presupune 0 serie de reflexii ~i rationamente
de natura tehnica pe care doresc sa Ie comunic cititoru-
Iui interesat de psihologie ~i mai ales specialistu~ui, ell
atH mai mult Cll cit acest efort de intelegere este- ca-

- 150 -'-
 racteristic pentru descifrarea simbolurilor 1?iindispensa-
bil pentru abordarea produselor incon1?tientului. Numai
pe aceasta cale poate fi desprins sensul conexiunilor in-
con~tiente din ele insele, fara a apela Ia 0 teorie preexis-
tenta, ai;)a cum este cea astronomica ~i meteorologicaa
mitului sau - last not least - cea freudiana.
Calul eu trei ~i patru picioare eonstituie ip fond nu-
deul unei enigme a carei cercetare atenta prezinta un
interes deosebit. Trei ~i patru amintesc nu numai de di-
lema teoriei psihologice a func~iilor, ci ~i de axioma Ma-
riei Prophetissa, care joaca in alchimie un rol import:omt.
Merita de aceea sa zabovim mai mult asupra senmifica-
tiei celor doi cai fermeca~i.
Demn de remarcat mi se pare inainte de toate fap-
tul ca, pe de 0 parte calul cu trei picioare revine, ea
animal de calarie, prin~esei ~i ca, pe de alta parte, el
Insu~i este 0 iapa ~i totodata 0 printesa vrajita. Triada
este asociata aid in mod clar eU feminitatea, in timp
ce in viziunea religioasa dominanta a con~tiintei ea con-
stituie un insemn prin excelenta masculin, ca sa nu mai
vorbim de faptul ca trei ca numar impar este oricum
masculin. De aceea, triada ar putea fi tradusa direct ca
"masculinitate", care in trinitatea vechiului Egipt con-
strnd din Dumnezeu - Kamutef * - faraon este ~i mai
evidenta.
Faptul de a avea trei picioare ca insu~ire a unui
animal semnifica masculinitatea care sEi1a~luieiiteincon-
_:;;tient in fiinta feminina. In cazul femeii reale, ei ii co-
respunde Animus, care, asemeni· calului vrajit, repre-
zinta "spiritul". Dimpotriva, in cazul Animei triada nu
coincide cu reprezentarea cre~tina a trinitatii, ci eu "tri-
unghiul de jOs", eu triada inferioara a functiilor psihice,
care alcatuiese a~a-numita "umbra". Jumatatea inferioara
a personaliti'itii este in cea mai mare parte incoyqtienta.
Ea nu se identifica eu intreg inconlitientul, ci doar eu
latura Sa personala. In sehimb Anima, in masura in care
* Kamutef inseamna "taurul mamei sale". Vezi Jacobsohn,
Die dogmatische Stellung des Konigs in der Theologie der alten
Agypter, pp. 17,35,41.

- 151 -
 este deosebita de umbra, personifica incon9tientul colec-
1;iv.Faptul ca li estesubordonata triada ca anLnal de di-
1arie inseamna ca ea "calare9te" umbra, adica se rapor-
teaza la ea ca 0 furie *. In acest caz, ea poseda umbra.
Insa daca ea insa9i este calul, atunci ea 9i-a pierdut po-
zitia dominanta ca personificare a -incon9tientului colec-
tiv 9i devine animalul de cMarie al printesei A, sotia
eroului, adica este posedata de aceasta. Cum foarte bine
spunebasmul, ea este, ca printesa B, transformata prin
vraja in calcu trei picioare. Aceasta situatie destul de
incurcata poate fi limpezita in felul urmator :
1. Printesa A este Anima ** eroului. Ea calare9te,
adica poseda calul cu trei pici9are -umbra -, adica
triada inferioara a functiilor viitorului ei sot. Intr-o for-
mulare mai simpla se poate spune ca ea a acaparat ju-
matatea inferioara a personalitatii eroului. A9a cum se
intimpla adesea in viata obi9nuita, ea I-a abordat pe
erou dins pre partea sa slaba, caci acolo unde exist a 0
slabiciune este nevoie de sprijin 9i completare. De par~
tea slaba a barbatului femeia se afla la locul potrivit.
A9-Clar sta lucrurile daca eroul 9i. printesa A ar fi doua
persoane reale. Insa ·!ntrucit este yorba de un basm a
carui actiune se desfa90ara in cea maimare parte in-
tr'-o lume fermecata, interpretarea printesei A ca Ani-
ma eroului este mult mai corecta. In acest din urma-caz.
intilnirea cu Anima I-a rapit pe erou lumii profane, a9a
cum Merlin a fost rapit de zina sa. eu alte cuvinte, ca
om obi9nuit eroul se afla antrenat intr-un vis fceric9i
vede lumea ca prin ceata.
2. Situatia se complica 9i mai mult prin faptul nea1?-
teptat ca balanul Cll trei picioare este la rindul saU fe-
minin, adica un echivalent al printesei A Printesa [B
corespunde, in forma ei cabalina, umbrei printesei A (tri-
* Vezi SymboZe der WandZung (paragr. 370 ~i urm. ~i b58
~i urm.).
** Faptul ca ea nu este 0 fata obi~nuita. ci 0 persoana regala,
mai mult, electa spiritului rau dovede~te natura ei mitologica,
neumana. Trebuie sa presupun conceptul de. Anima drept eu:"
noscut.

- 152-
adei inferioare a functiilor acesteia).Printesa B se deo-
sebe~te insade print€sa A prinaceea ca ea nu calarei?te,
asemeni acesteia, un cal, ci este continuta in acesta, adicii
este transformata prin vraja in cal ~i asHel ajunge sub
dominatia unei triade masculine. Deci ea este posedata
de umbra.
3. Problema care se pune este : a cui umbra 0 sta-
pine~te ? Nu poate fi umbra eroului, caci acesta se aHa
sub dominatia Animei sale. Raspunsul ni-l da basmu1
care ne spune ca vinatorul, respectiv vrajitorul este cel
care a vrajit-o. Dupa cum am vazut, vinatorul sta in anu.-
mite relatE cu eroul, ultimul substituindu-se treptat
primului. De aceea am putea presupune c.ii vina torul nu
este in fond nimic altceva decit umbra eroului. Aceasti'i
conceptie este contrazisa de faptul ca vinatorul repre-
zinta·o' forta importanta care domina nu numai Anima
eroului, ci ~i regala relatie frate-sora, de a carei exis-
tenta eroul ~i Anima sa n-au habar ~i car~.t~ste ~i .111
basm revelata dintr-o data. Forta care depa~e9te f,fera
de actiune a individului are caracter supraindividual $1
nU poate fi din acest motiv identificatB.' cu umbra, con-
ceputa $i definita de noi ca jum~tatea intunecata a per-
sonalitatii. Ca factor supraindividual, divinitatea -vinator
este acea dominanta a incon~tientului colectiv care da-
torita insu9irilor sale -'- vinator, vrajitor, corb, ra1 fer-
mecat, crucificare respectiv suspendare in vidul COpdCU-
1ui lumii * - prive~te in special sufletul germanic. De
aceea, reflexul. conceptiei cre$tine in marea incol1'itien-
tului are in mod logic trasaturile lui Wotan **. In figura

* ,,$tiu cum anin in capacul vintos naua nopti vei)nice,

Ranite de lance, inchinate luiWotan: eu insumi inchinat mie
·insumi
In acel copac care ascunde oricui locul uncle a crescut din
rildacini
(Wodans Runenkunde - Havamal, Vers 139j in Die Edda.
*. A se vedea tr{lirea divinWitii descrise de Nietz~che in
Klage der Ariadne: .
,,"- vinatul tau sint
necrutator vinator !
prinsa ta' cea maimindra,
tu, brigand din spatele norilor ..."
Dictungen: Dionysos Dithyramben (Werke VIII, p. 423)

- 153
vinatorului avem de-a face eu 0 imago dei, caci Wotan
este de asemenea un zeu al vintului ~i spiritului, ceea
ce i-a determinat pe rom ani sa-l asimileze in mod co-
rect lui Mercur.
4. Prin~ul ~i sora sa, prin~esa B sint luati in posesie
de zeul pagin ~i transformati in cai, eu alte cuvinte eo-
bofiti in sfera animala. Aceasta corespunde inCOl1.9tientu-
lui. Odinioara, sub infa~i9are umana, ei au apartinut do-
meniului con~tiintei eolective. rnsa cine sint ei ?
Pentru a raspunde acestei intrebari trebuie sa po~-
nim de la faptul ca ambii reprezinta dubluri ale croului
:;;iale printesei. Ambii stau in legatura cu ultimii ~i prin
aceea ea Ie servesc dreptanimale de calarie, aparin.d deei
ea jumatatea lor inferioara, animalica. Anima1111in in-
con~tienta sa aproape absoluta este dintotdeauna slmbo-
Iul acelei zone psihice a omului care ramine in intune-
ricul vietH corporale a instinetului. Eroul ealilre9te pe
armasar, caraeterizat prin numi'irul par (feminin) pc;tru
iar printesa A pe iapa, care are doar trei (numar mascu-
En) picioare. Aeeste numereevidentiaza ca odata eu
transformarea in animale a avuf loc ~i 0 anumita modi-
ficare a caraeterelor sexuale: armasarul are un atribut
ieminin iar iapa unul masculin. Rezultatul 19i gase9te
confirmarea in psihologie : in masura in care un barbat
este invadat de incon~tient (colectiv), nu numai sIera sa
instinctuala se manifesta fara restrictii, ci 9i un anu-
mit aspect feminin, pentru a carui denumire am propus
termenul Anima. Dimpotriva, dadi 0 femeie ajunge sub
dominatia ineon9tientului, atunci se manifesta partea in-
tuneeata a naturii ei feminine, asociata eu pn)ll.un~ate
trasaturi masculine. Aeestea sint grupate de ~onceptul
Animus *.
5. Conform basmului, ,forma animal a a pereehii fra-
te-sora este neautentiea~i-~i datoreaza existenta vrajii
facute dedivinitatea-vinator pagina. Daea ei n--ar fi de-
dt animale, ne-am putea multumi eu interpretarea de mai
* Vezi pentru aceasta Emma Jung, Ein Beitrag zum Problem
,des Animus.

- 154 -
sus. Insa asHel am trece cu vederea in mod nejustificat
modificarea caracterului sexual. Calul eel alb nu este Un
cal obi!?nuit, ci un cal fermecat cu insu!?iri supranatu-
rale. Faptura umana din care, datorita vrajii,s-a nascut
animalul poseda de asemenea trasaturi supranaturale.
Desigur, basmul nu contine nici 0 remarca. in ace:lsta pri-
vinta. Insa daca presupunerea noastra, !?i anume ca for-
ma animala a ambilor corespunde partii infraumane a
eroului !?i printesei, este intemeiata, atunci rezuWi ('a
forma umana corespunde partii supraumane a celor doL
Caracterul suprauman al celui care la inceput este por-
car transpare din transformarea sa inerou : el nu ra-
mine la porcii sai, ci se catara in copacul lumB, unde,
aproape ca Wotan, devine prizonierul acestuia, caei erouI
este un semizeu. De asemenea, el nu ar fi putut s1-1 In-
locuiasca pe vinator daca nu ar fi avut 0 qnumita ase-
manare cu acesta. Tot asHel, prizonieratul printesei A in
virful copacului lumii indica natura aleasa a acesteia,
iar in masura in care imparte patul cu vinatorul, ::l!?a
cum n~ spune basmul, ea este chiar sotie de zeu.
Puterile excePtionale, aproape supranmane ale erou-
Iui !?i faptul de a fi fost ales constituie cei doi factori
care angajeaza doua fapturiomene!?ti obi!?nuiteintr-un
destin suprauman. In lumea profana, aceasta este calea
pe care un porear ajunge rege far 0 printesa dobinde!?te~
-

un barbat corespunzator. Insa pentru di basmul c:moa!?-

te nu numai 0 lume profana, ci !?i una magici'i, desti:lUI
uman nu epuizeaza totul. De aceea nu sint neglijate nid
aluziile la ceea' ce se petrece in lumea magica. $i ac.ola
un print !?i 0 printesa au cazut in miinile spiritului rau,
care la rindul sau se afla intr-o situatie mai mult dedt
neplacuta, de nedepa!?it fara ajutor strain. In felnl aces-
ta soarta umana care revine tinarului !?iprintesei A pri-
me!?te 0 paralela in lumea magica. Insa in masura in
care vinatorul ca 0 imaginepagina a divinitatiise rididi
deasupra lumdi eroilor !?i a preferatilor zeilor, paralelis-
mul depa!?e!?teuniversul magic !?i patrunde in domeniul
divin !?ispiritual, unde spiritul sau, diavolul san eel pn-
~ 155 ~
 1inun diavolt -de~ine victim a vrajii £acute de un prin-
cipiu opus cel putin la fel de puternic, daca nu mai
puternic, sugerat prin cele trei cuie. Aceasta tensiune
extrema intre contrarE, care constituie sursa actiunii, nu
este nimic altceva dedt conflictul dintre triada de sus
l?i triad a de jos sau, exprimat in termeni religio;;i, din-
tre Dumnezeul cre;;tin, pe de 0 parte 9i diavol, care a
preluat trasaturile lui Wotan *, pe de aIta parte.
6. S-a.r parea ca daca vrem sa intelegem basmul co~
rect trebuie sa pIeearn de la aceasta instanta supcema,
did primul temei al actiunii 11 constituie gestul.. fpiritu-
lui rau. Urmarea imediata este crudficarea sa. In situa-
tia ehinuitoare in care se afla, elare nevoie de ajutor,
care, intrudt nu vine de sus, poate fi solicitat numai de
jOs. Un Tinar pastor are aUt curiozitatea cit 9i spiritul
de initiativa, in egala masura temerare 9i copil,iref?ti, de
a esealada copaeullumii. Daca ar fi cazut 9i 9i-a1' fi rupt
oasele, lumea arfi spus : un spirit rau i-a insufbt aceas-
ta nebunie de a se urea toemai intr-un _astfel de copae
uriaf?! .$i in realitate oamenii nu ar fi gref?it prea mult,
cad spiritul rau tocmai de a9a ceva avea neparat nevoie.
Rapirea printesei A a insemnat 0 imixtiune in lumea
profana iar vrajirea perechii frate-sora, despre care pu-
tern presupune ca apartinea 8emizeilor, 0 imixtiune in
lumea magica. Nu este exclus ea nelegiuirea de a 0 vraji
'~pe printesa A 8-0 fi precedat pe cealalta. In crice caz,
ambele reprezinta imixtuiniale spiritului rau atHin
lumea magica cif 9i in cea profana.
Nu este intimpEitor, ci profund semnificativ, faptul
ca eliberatorul sau mintuitorul este tocmai un rorear,
asemeni fiului risipitor. EI vine de jos, ceea ce il apro-
pie de strania reprezentare pe care 0 au alchimi;;tii cles-
pre mintuitor. Prima sa fapta eliberatoare este anularea
pedepsei divine impuse spiritului rau, ceea ce constituie,
ca 0 prima treapta a lysis-ului, inceputul rezolvarii eon-
flietului.

* Pentru triad a lui Wotan vezi Nink, Wodan und gennanis-

cher SChicksasglaube, p. 142 ;;i urm.

- 156-
 7. Morala acestei pove~ti >este de faptfoarte cindat<'L
Sflr~itul satisface in masura in care eroul ~i printesa A
sa casatoresc ~i devin rege ~i regina. De asemenea, prin-
tul ~i printesa B Se casatoresc, ins a in conformitate cu
arnaica prerogativa vegala a incestului, ceea ce ar putea
trezi 0 anumita repulsie, prerogativa car~ trebuie ad-
misa ca dind continut unui obicei caracteristic· lumii se-
mizeilor *. Ce se 'intimpla i11sa cu spiritul rau, ·cu a ca-
rui mintuire de indreptatita pedeapsa incepe actiunea?
Vinatorul cel rau este calcat in picioare de calu1 ,oau,
ceea ce nu dauneaza in mod durabil spiritului. In apa-·
renta el dispare £ara urme; In realitate, el lasa ca urma
atit in lumea profana cit ~i in lumea magicfl 0 ferici;:e
eu greu dobindita. Quaternitatea, reprezentata pe de 0
parte de porcar ~i de printesa A ~i de printull?i prin-
tesa B, pe de alta parte, s-a Teunit ~i legat trainic eel
putin pe jumatate: acum stau fata-n fata doua cup~uri
conjugale, care,de~i paralele, sint separate unul de al-
tul, intruclt unul apartine lUmii profane iar celMalflu-
mii magice. In pofida acestei indiscutabile separari, intre
ele existi'i, a~a cum am vi'izut, relatii psihologice secrete,
care/ ne permit sa-l derivi'im pe unul din celi'ilalt.
Exprimindu-ne in spiritul basmului, a caruiact{iune
incepe in punctul eel mai inalt, putem spune ('a lumea
semizeilor o precede pe cea' profana, iar aeeasta deriva
intr~o anum ita masuradin prima, care trebuie gindita
ea provenind din lumea zeilor. Daea a~a stau lucrurile,
atunci porcarul ~i printesa A nu sint altceva decit cupii
ale printului ~i printesei B, care la rindullor slnt pro,..-
duse ale prototipurilor divine. Sa fiU uitam ca vr<"ljitoa-
rea care cre~te cai este pandantul feminin al vri'ijitorului.,
amintindj:ntrucltva de Epona, zeita celta a cailor.Din pa-
cate nu ni se spune nimic despre modul in careprintul
~i printesa B sint transformati in cal. Ca vri'ijitl)area cste
* Presupunerea ea .aid este vorba de pereehea frate·-sora se
bazeaza pe faptul ea armasarul se adreseaza iepii eu "surioar:l~l.
Pe de 0 parte, aeesta poate fi un simplw fac;on de parler, pe de
aWi parte, "surioara" insemnatoernaisora, fie ea Elste vorba
sau nu de o sora buna. In plus, aUt in mitologie cit ~i in aL-
ehimie ineestul joaea un rol important.

- 157 -
 coautoarea acestui act reiese din faptul ca eei doi cai
provin dingrajdurile ei, fiind deci intr-o anumit3. ma-
sura proelusele ei. Vinatorul ;;1 vrajitoarea alcatuiesc un
cuplu care reprezinta reflexul in partea htonic-nocturn;'i
a lumii magice a unui cuplu parental divino Cuplul di-
vin poate fi reeunoscut cu u!?urinta in reprezentatea cre!?-
tina de prima importanta despre sponsus 9i sponsa, des-
pre Cristos !?ibiseriea mireasa.
Daca am dori sa interpretam basmul dintr -0 pers-
peetiva personala, tentativa ar e!?ua datorita faptului ca
arhetipurile nu sint nascociri, ei elemente autonom_0 ale
psihicului ineon!?tient !?i exista inaintea oricarei activi,-
tati a imag'inatiei. Arhetipurile reprezinta structura ne-
modificabila a unei lumi psihice care probeaza prin in-
fluentele determinante exercitate asupra con!?tiintei ca
este reala. Astfel faptul ca cuplului uman '" Ii corespunde
in ineon!?tient un alt cuplu, ultimul fiind doar in apa-
renta 0 oglindire a primului, reprezinta 0 realitate psi-
hidi importanta. Cuplul regal este de fapt intotdeauna 9i
pretutindeni a priori, euplul uman fiind mai curind 0
concretizare individuala, spatio-temporala, a imaginii ori-
ginare eterne', eel putin in ~tructura Sa spirituala intipa-
rUB.in continuumul biologic.
S-ar putea spune ca porcarul 11reprezinta tocmai pe
acest am animalicpentru careexista undeva, in lumea
de sUs, 0 partenera. Privit din aeest punet de _vedere el
intruchipeaza tot ceea ee ar putea deveni omul dad s-ar
catara putin mai sus in copaeul lumii **. Caci in masura
in care tinarulpa'Stor se instapine!?te asupra jumatatii
sale feminine de na!?tere inalta, el se apropie totodata de
cuplul semidivin 9i se ridica in sfera regalitatii-, adica
a universalei valabilitati. In intermezzo-ul care ::;e ana
in Nunta chimicii de Christian Rosenkreutz intilnim ace-

* In masura in care Anima este inlocuitii de 0 persoCina

,-umana,
** Copacul_ uria~ are drept corespondent in a1chimie arbor
philosophica. Intilnirea dintre omul teluric ~i Anima care _co-
boari'i din coroani'isub forma meluzinei este prezentata ~i in
-pergamentul 11lliRipley. Vezi ilustratia 257 din psycho{ogie und
JUchemie..

- 158 -
 la~i motiv : fitll regelui trebuie mai intH sa-~i plibereze
mireasa regala din puterea unui maul', a carui concu-
bina ea ·.il devenit de bunavoie. Aid maurul reprezinta
nigredo-ul alchimi~tilor, In care se ascunde substanta ar-.
can. Aceasta idee reprezinta 0 alta paralela a mitologe-
mului nostru, eu alte cuvinte - exprimat psihalogic "-
o aHa varianta a aceluia~i arhetip"
Asemeni alchimiei, basmul descrie acele procese in-
con~tiente care compenseaza situatia con~tiintei crefitine.
El zugrave~te un spirit care ginde~te ideile cre~tine din-
cola de granitele trasate de conceptia bisericii, pentru a
gasi un raspuns la intrebarile care au preocupat nu nu-
mai evul mediu ci ~i epoca moderna. Nu este greu de
observat ca imaginea celei de. a doua perechi regale re-
prezinta 0 paralela la imagine a crefitina despre mire ~i
mireasa iar imagine a vlnatorului ~i a vrajitoarei consti-
tuie 0 deformare a ideii cre~tine in sensul unui 'Nota-
nism Incaprezent, de~i incon~tient.· Faptul caeste yorba
de· un basm german prezinta un deosebit interes intru-
cit acela~i wotanism a fast din. punet de vedere psiho-
logic na~ul national-socialismlUlui *. Acesta a infati~at ItI":
mii cu claritate deform area inspre 20nele infe1'ioare. Pe .
de aHa parte, basmul arata ca realizarea totalitatii uma-
ne nu este pasibWi fara includerea spiritului Intune cat,
mai mult, ca acesta din urmareprezinta causaintrumen-
talis a individuatiei mlntuitoare. In totala contradictie
cu acest scap al dezvoltariispirituale, scop spre care tin-
de nu numai natura, ci a fost prefigurat ~i de doctrina
cre~tina, national-socialismul a distrus autonomia moralil
a individului ~i a instituit totalitatea lipsita de sens a
statului. Dimpotriva, basmul ne arata cum trebuie pro-
cedat daca dorim sa invingem forta spiritului intune'-
cat: trebuie sa folosim) Impotriva lui propriile sale me-
tode, ceea ce desigur n11 poate fi infaptuit daca acea
lume" magica subterana a vlnatorului· intunecat r{m1ine
incon~tienta iar cei mai buni membri ai natiunii prefera
sa predice dogme in loc de a Iua in serios sufletul uman .
.• Vezi eseurile mele din Aufsatze zur Zeitgeschichte (in spe-
cial Wotan ~i Nnach der Katastrophe).

-'- 159 -
 g) Incheiere

Dadi examinam spiritul in forma sa arhetipala, a~a

<cumapare in basme ~i vise, atunci se eontureaza 0 ima-
gine surprinzator de diferita de ideea con~tienta despre
spirit eu multiplele ei ramificatii de sens. In mod origi-
nal', spiritul este un daimonion care, sub forma umana
:sau animala, iese in intimpinarea omului. Insa materia-
Ivl. de care dispunem prezinta deja urmele extinderii
<C()n~tiintei,care incepe sa ocupe acel domeniu initial in-
con~tient ~i sa transforme partial acea daimoni,'l in acte
de vointa. Omul cucere~te nu numai natura ci ~i spiri-
tul, fara a-$i da seama ceea ce face. Pentru intelectul
iluminist, descoperirea ca ceea ce trece drept spirit ccte
de fapt spiritul omului, proprlul sau spirit, ap:lre ca 0
punere in ordine. Tot ceea ce epocile trecute atribuiau
ca suprauman in bine ~i hi raudaimoniei este redus, ca
'0 exagerare, la 0 masura «rationala». Dar oareconvin-
gerile concordante ale trecutului erau intr-adevar ~i cu
::siguranta doarexagerari ? Daca nuerau exagerari, atund
b'tegrarea spiritului um/an nu inseamna altceva decit de-
monizarea acestuia, intrudt forte spirituale supraumane,
care mai inainte se aflau inlantuite in natura, sint pre-
luate in fiinta umana ~i-i confera 0 put ere care, in mod
periculos, impinge granitele umanului in indetrminat. Pe
rationalistul iluminist doresc sa-l intreb: a condus re-
duetia sa rationala la 0 stapinire benefica a materiei ~i
a spirtului ? El imi va raspunde mentionind progrese1e
iizicii ~i ale medicinei, eliberarea spiritului din .letargia
medievala ~i, ca uncre~tin bine intention at, mintuirea
de frica de demoni. Atunci voi intreba in contiuare : 1a
ce au condus toate cele1alte cuceriri ale cu1turii ? 1nfiora-
torul ra6puns se afla sub ochii no~tri : nu am fost 1i,in-
tuiti de nici 0 spaima, caci un co~mar ingrozit)[ a ('u-
prins lumea. Pina acum, ratiunea a e~uat jalnic ~i tocmcd
ceea. ce toti doreau sa evite se produce in inspaiminta-
ioare progresie. Impresionantele succese in domeniul uti-·
lului au fost scump platite ~i nimeni nu ~tie daca (,mul
va putea evita: prapastia spre care se rostogole~te verti-
- 160 -
ginos. Dupa primul razboi mondial S-a sperat in ratiunea
umana. Acum, dupa cel de al doilea se spera din nou.
Dar deja omul este fascinat de posibilitatile fisiunii ura·-
niului ~i-;;i promdte 0 epoca de aUI' - ceo. mai bun a
gara:ltieca grozaviile pustiirii cresc nemasuraL $i cine
este autorul tuturor acestor lucruri? Tocmai spiritul
uma:l considerat inofensiv, dotat, inventiv, care din pa-
catE:'nu este con~tient ,de demonia so.. Maimult, acest
spirit face totul pentru a nu fi srlit sa se priveasdi in
fata, Hecare ajutindu--l dupa puteri in aceasta privinta.
Grice numai psihologie nu, caci aceasta necuviinta ar pu-
tea conduce 10. autocunoa~tere! Mai bine razboaie, de
care este vinovat intotdeauna celalalt ; ~i nimeni nu vede
ea toata lumea este posedata de dorinta de a face ceea ee
eviti'i ~i-i provoacafriea.
Mi se pare - 0 marturisesc deschis - ca epocile tre-
cute l1-an exagerat, ca spiritul nu s-a lepadat de demo-
nia sa,;;i ca oamenii sint mai expu~i, datorita dezvolta-
rii ~tiintei ~i tehnicii, pericolului de a cadea prada po-
seda:rii. Arhetipul spiritului poate avea atlt efecte pozi-
tiVE cit ~i efecte negative, optiunea libera, con~tienta a
omu~ui fiind aceea care impiedica binele sa se transforme
in ceva satanic. eel mai grav pacat al omului este in-
cOD9tienta, pacat de care se fac vinovati ~i eei care 0.1'
trebui sa reprezinte invatatorii ~i modelele celorlalti 00.-
meni. Cind vom ineeta oare sa ne limitamlla presupozi-
tia d'i omul este barbar si vom cauta eu toata seriozitatea
inijJoacele ~i caile de a~l exorciza,de a-I smulge pose-
darE ~i incon~tientei sale, eautare care sa se iraasforme
in cea mai importanta sarcina eulturala? Nu se poate
Intelege odata ca~nici una din modificarile ~i arnelioI"a-
rile exterioare nu ating natura umana ~i ca in fond to-
tul depinde de faptul daca omul care folose~te ~tii11ta9i
tehnica este sau nu responsabil? Desigur, crestinismul
ne-a aratat calea, insa el nn a patruns suficient de adinc
dincolo de suprafata, a~a cum 0 demonstreaza faptele. De
ce r;enorocire mai aveml nevoie, pentru ca cel putin con-
ducatorii responsabili ai umanitatii Sa deschida ochii 9i
sa !Ieelibereze de e:roare ? '"
 COMENTARIIbE $1 NOTELE TRADUCATORUbUI

Jung, un postmoderri?

Amplul studiu dedicat de Jung manifestarilor simbolice ale

arhetipului spirituluiin basm, publicat mai intH in Eranos-Jah-
buch (1945) ~i reeditat intr-o forma prelucrata :;;iextinsii in 1948,
forma care a stat la baza traducerii de fata, are multiple sem-
nificatii.
Pentru a incepe cu cea mar superficiala, vom spune ca eiti-
torul dezamagit de surprinzatoarea dar ineontestabila platitudi-
ne a. unor aplicatii jungiene, cum ar fi eele eonsaerate romanu-
lui Ulysses de James Joyce :;;i unor tablourL_ale lui Picasso,
toate eontinute :;;i in volumul XV al editiei tiparite la editura
Walter, va afla in Contributii la fenomenologia spiritului in
basm prilej de reconfortare. De1li Jung nU-1Iipropune sa reali-
zeze aiei un demers de eritiea arhetipala, el ne convinge pe de-
plin de virtutile hermeneutice ale teoriei arhetipurilor, reu:;;ind
un eseu care prin perspicacitate 1Ii ingeniozitate concureaza cu
cele mai bune produse ale psihocriticii, comparabil ea valoare
eu Motivul alegerii casetei de Freud, de pilda.
Merita remarcat apoi un aspect metodologic : de:;;ise bazeaza
in primul rind pe teoria arhetipurilor, interpretarea lui Jung
utilizeaza din plin citeva elemente cheie din teoria tipurilor psi-
hologice. Este vorba in primul rind de ideea ca functiei sau
functiilor psihice diferentiate Ie corespund· cu necesitate in in-
con:;;tient 0 functie nediferentiata, precum 1Ii rudimentele nedi-
ferentiate ale functiilor diferentiate. Putine sint, in caclrul ope-
rei lui Jung, luerarile in care teoria arhetipurilor 1Ii cea a ti-
purilor psihologice sint puse in joc in organiea fuzionare, cum
se intimpla in studiul dedicat arhetipului spiritului.
In sfir:;;it,prezentul studiu are meritul de a pune in lumina
importante aspecte ale viziunii filosofice imparta:;;ite de tnteme-
ietorul psihologiei analitice sau complexe. Constatam acum ca
dualismul lui Jung nu este circumscris lumii interioare a omu-
lui, ci 0 transcende, aplicindu-se intregii realitati. Pentru Jung,
spiritul este orealitate independenta nu numai fata de suflet,
ci :;;ifata de materie. Ca :;;imateria, spiritul constituie Uf1adin
realitatile originare pe care omul :;;i Ie insu:;;e:;;tetreptat. De
aceea, in primele pagini ale studiului sau Jung scrie: "nu omul
a creat spiritul, ci acesta este premisa activitatii sale, eel care
face eu putinta perseverenta, entuziasmul :;;iinspiratia." .
Incheierea eseului, aflata intr-o legatura laxa cu restul, ne
prezintao alta fateta a ideatiei filosofice a autorului - deta-
:;;area de excesele iluminism.ului. Razbate din eombatereacre-
dintei naive in atotputernicia ratiunii 0 atitudine antilogicistii

- 162 -
 'imparta9iUi de prestigio9i filosofi contemporani, atitudine pe ca-
re 0 aflam si in Doctrina substantei de Camil Petrescu. Nu
toate aspectele realitatii pot fi "rat{onalizate", red use la numi-
torul comun al ratiunii umane. De acest tip sint arhetiptirile,
de pilda, caracterizate de 0 logica insondabila. Dimensiunea ne-
gativii a actiunii lor nu poate fi neutralizata prin reductia ra-
tionala, demers ineficient ba chiar daunator, ci prin cun9tien-
tizarea situatiei de fapt 9i actiunea in cuno9tinta de ~'luza. In
locul violentarii realitatii prin incercarea de a 0 ageza in pa-
tul Iui Procust al ratiuniL umane, Jung propune efortul de con-
,9tientizare, mijlocit de psihologie, in primul rind de psihologia
abisala, efort care are ca urmare amplificarea con9tiintei, cu-
nomiterea realitatii umane ca premisa a actiunii adecvate. Este
,aceasta inca 0 particularitate care-l diferehtiaza pe Jung de ilu-
minismul fara rest al lui Freud si-l situeaza in imediata veci-
natate ideatica a postmodernismului.

J. Cuvintul "imagine originara" (Urbild) nu trebuie sa ne

:induca in eroare, sugerindu-ne ca arhetipul ar fi 0 reprezentare
inniiscuta. In repetate rinduri Jung atrage atentia ca arhetipuri-
Ie 'sht forme goale, neintuitive ale psihicului incon$tient, forme
pe care le umplu continuturile con$tiintei,in-formate de arhe-
tipuri. Semnificatiu pentru pozitia lui Jung relativa la natura
.arhe;;ipului $i a relatiei dintre iricon$tientul colectiv $i con$ti-
inta este $i urmatorul pasaj din studiul Der philosophisehe
BauIn (Arborele filosofic) 1945, 1954, 1978: "Incon$tient1L!. of era
forma arhetipidi, care in sine este goala $i, de aceea, nerepre-
zentabila, Ea este de in data umpluta de <;:atrecon$tiinta eu ma-
teTia~ inrudit sau asemaniitor, ceea ce 0 face perceptibilii. Din
acest motiv, reprezentarile arhetipale sint intotdeauna conditionacc
local, temporal $i individual." (C.G. Jung, GesammelteWerke,
vol. XIII, Walter-Verlag, 1978, p. 373).
, 2. In ,sens larg, enantiodromia indica trecerea unui lucru in
contrariul sau, sens prezent $i in pasajui din studiul de fnta in
care apare'termenul. Sensul restrins, jungian este expus intr~'jna
din ..Definitiile" anexate volumului Psychologische Typen, 1921.
lZ redam dupa traducerea realizata de Anca Oroveanu in Secolul
XX no, 11, 12/1986}: "Utilizez termenul enantiodrdmie pentru.
a indica emergenta opusului incon$tient, in decursul timpului.
Acest fenomen caracteristic are loc intotdeauna cind 0 tendinta
extrema, unilaterala domina viata c'on$tienta; in timp, 0 C011-
trapozitie egal de puternica se formeaza, care inhiba -initial C'C-
tiv-itatea con$tientii $i irupe ulterior, in pofida controiului con-
$tient." (p. 55).

163 -
 3. PasajuZ contine un joc de cuvinte intraduetibil, carCi':te-
rizat insii de 0 importdnta semnificatie teoretiea. Faptul cd arhe-
tipuriZe au "determinierende Wirkungen" (tradus de noi prin "in-
f1uente determinante") asupra con$tiintei este folosit de lung pen-
tru a demonstra ea e1e sint "wirklieh" (reale). Ideea ca incon-
$tientuZ are ineontestabilii reaZitate, enuntatii aici in treaciit,
constituie unu1 din 1aitmotivele gindirii jungiene. De asemenea,
lung pZedeazii in repetate rinduri pentru idee a importantei rea-
litatii psihice in genere, prin intermediu1 careia ne este mijlocit
accesuZ 1a to ate celelalte realitiiti.
 CUPRINS

Introducere in lumea arhetipurilor

~.
u

IN LUMEA ARHETIPURILOR

COl1ceptul de inco119tient coleetiv 21

Comentarii $i note 33
Despre arhetipurile incon~tientului eolectiv39
Comentarii $i note 82
Despre arhetip, eu 0 speciaI.3 eonsiderare a
eonceptului de anima 89
Comentarii . 109
Contributii la fenomenologia spir1tului 'in basm 111
Comentarii $i note 162
 In colecjia
«CAIETE DE PSIHANALIZA»

au mai aparut:

• Sigmund Freud, Dincolo de principiul placerii (epuizat)

• Vladimir Marinov, Figuri ale crimei la Dostoievski
• Sigmund Freud, Cazul Dora (epuizat)

in curs de aparijie:

• Jean Laplanche, Noi fundamente ale psihanalizei

• Tobie Nathan, Spermadiavolului
• Vladimir Marinov, Totem ;>itabu in «Frajii
Karamazov»
• Sigmund Freud, Micul Hans
 Sub tipar:

Erotica mistica Tn Bengal

eu 0 scrisoare deschisa inedita
de
MIRCEA VULCANESCU

• India ~i occidentul 0 Viata neverosimila a Maharaja-

hului de Kass~mbazar • Ce e viu ~i ce e mort in Upa-
ni~ade • Magie ~i erotica • Femeia ~i dragostea 81 Umba-
jul secret al misticii indiene • Pseudoindica • Memoria-
Iul diHitoriei la Benares • Fals jurnal de bord

hr. 3 al co1ectiei
«FOLIO"
 NU UIT AT!!
Pentru imbogatirea orizontului Dvs. spiritual,
cititi revista de opinie ~i atitudine intelectuam

J URN AL U L LIT ERA R

Abonamentele se pot contracta atit prin oficiile
po~tale cit ~i direct la redactie, Bd. Schitu Magu-
reanu nr. 1, etaj II.
Tel. - fax: 6159516

TiparuJ.executa<t la S.C. ROMOART S.A.

sub Icd. 217