O=n':O-R-U L-DcO:l'-fN

VOLUMUL

xxx

ut.u'r

ISTORIA BmLICA
·VECHIUL TESTAMENT
de Profesorul

A. P. LOPUHIN

TRADUCERE de

Patriarhul NICODIM

--.. -intaiu .. -_-_ Tomul

..
~~-9'

~ .....

EDITIE

ILUSTRATA

TIPOGRMIA

CARTILOR

BI$ERICESTI. BUCURESTI 1944

•.•

_______

_._-. __ .-_-_

.•.

_.

._. __ .__

.. ' _~~.=:.:;_;_:~=.::::;_c_:_'

• •• _-~ •.•

.!_ .••_~"•. " •

=- .. .....:.;_.:.:..:._.

_c.:._'

"::"_;_'

.~

••

=.-..==~'=---=--:-.:.::...'-' = .... .. ...

-=-.-~=

Lamarire
Lucrarea aceasta se cuprinde in sase volume de 700 ptirui fa 800 pagini f'iecare volum. Din aceste volume paira sunt la Vechiul Testament, iar dotui La Noul Testament.

'.

Predo·slooie.
In urme acelor descoperiri cu adeoiirat minunate, care in oeacul nostru s'au Idcut si se lac sub cenusa ultata a Iostei oieti istorice a oechilor popoare ale reiseirUului,istoria biblica s'e inbogeitit extraordiner in ce prioeste resursele sale stiin» ti/ice. Aceste descoperiri irau pus Ia indamana atsta material nou st. pretios, incat orizotitul ei a trebuit sa sa largeasca prina departe peste hoterele lixale pentru ddnsa de timpu» rile trecute. Aceesta natural a tnoioret interesul petitru ee sf in timpul de latei ee alrage la sine etentiunea nu -numat a spectelistilor - teoloqi, ci $I a "inoatatilor Iaici - edecs a spe;t cialisttlor din diferite ram uri de stiinta tstorics, iar dupa· ddn$ii Si a tntreqei societeti culte a tuturor popoarelor ciot» Itzete ale Iumii. Interesul ecesta oadft tncepe a se meniteste si Ia not, st in diferile iurnale, alai faice, cat $I mal cu saaui duhoonicesti, s'au oazut nu patine tncerceri sinquratece sei puna in cunostinte societetee noastre cu cele mei tnsemnete . din datele cele mal noue ale stiintei btblicoststortce '). Dar in genere literatura noestrd sub acest report, a remas departe in urme celei din Europa epuseene, si pe ctind Ia noi Iumea continua sa se Iolosescs numei asa zicdnd cu larmaturi din bogata tnase a stiintei btbltcoesttintittce, in opus deja demult exists cursuri tntreqt, care infatisazei totalul tuturor desco» perirtlor celor mei tnsemnete si mullitne de monoqratii le diferite chestiuni biblice, prelucrate sub lumina Die a tuturor cerceterilor si descoperirilor celor mal nous. Lipse unor ase» metiea Iucrsri inteqrale fa no! atcstueste 0 lacuna mare in
I} Cd/eoa ertlcote de

!but eceste au Iost fiptirile si de eutorul ecestei

.

Cdr{!

in
.

.Hrlslidnscoe citente" si in .Strannic·

if

55kiMfi*S***HfM"<t9@"hl

&£J

ASfM"atMN

literature teolopica si complectarea dupe putere a acestei Ia» cune s'a si eout in oedere Ia alcetuirea scrierei de fa/a. Cartee eceasta e alcdtuite in totul dupa acel plan, ca si »Calciuzd petitru Istorie Biblics", edate de noi mei inaitite, asa. cci aceasta din urtrui seroeste sproape de conspect exact pentru ddnsa. Deosebiree esentiela cotists in mesura caprin» suluirsi ceeace in ccilciuza se examineaza abea conspectio, abea in itidicatiuni fugitioe a datelor stitntitice, aicee set» oeste de obiect al cercetsrilor «morunttte: ceeece ecolo abea» ebea sa subinteleqe, aicea se lumineeza cu tntreaqa multime de material istorico-biblic, ee-l aoem la fndcimana. Deci, in afara de istorisirile biblice proprii, in cartea de lata sunt introduse in mare truisurd traditiile lumii iudaice si pagane despre tipurile primitiae, tntrucet ele seroesc la confirmarea sf liunurirea adeodrurilor dumnezeestei reoelatiuni, istortsi» rile cefe mal noue rabin ice, datele erheoloqice si geografice, cele mai fnsemnate descoperiri In Eqipt, Palestina si Asiro» Babiloriia. Cu uri cuodnt toate acea bogatie de material Ie» lurit, de care dispune istorie biblicii In timpul de Iata. Dupe tasesi itisusirea acestui materia! cartes a trebuit sa capete uri (I cerecter apologetic si puterea acestei apologetice adesa ca:: \ paUi uri caracter oictorios din ~ausa acelor neasteptate desco» . periri, care dau scepticisinului de alta data en multe puncte looituri puternice si de nerespins. Alcatuirea acestei carti a fost inlesnite considerabtt prin aceee, ca noue neea fost data putinta sa ne folosim de ad» mirebilile scrieri, care ne fnla/isaza 0 reusitd grupare a ina» tertslclui biblico dstoric in Ieluritele lui aplicdr! sau tntre» buintari. De materielul adunat fn sceste scrieri noi am putut sa ne Iolosim fiber, extrdqdnd dintru ddnsul tot ceeace se potrioea cu planul nostru si cu scopul nostru, dupe care noi am eout in oedere sa dam uri curs complect de is!orie bi» blica tntr'o e?Cpunere bine tncheqate, tntru cat aceasta a lost posibil la/a cu acel material oast, care este etras intr'tnsa in calitale de lumina directa, be ctiteodate si laturalniea seu indirecui. Problema aceasla nu«i usoare, ceeece ne arats acel lapt, ca saoantii din Europa apusarui, care nerau seroit drept izooara, de Iapt riu expun un curs bitie incheqat de istorie biblical ci se folosesc de materielul stiiniitic eel mai nou numai pentru Idmurirea epi~odic4 sou monoqretica a unor epoci Si eoenimente sinquretece, cum e de pilda si cu»

) ..

_._._-----_ .._

..

__ .-_ __ __ ._-----_._-----.---_.
... ..

- ..-.. ------.--.--

---.-

-------:---------::--.

-.-:-

r=----'--"--..:-~. ~~--o=::--·~~·~==--~::::--;;=~--=;Iu=c=r=:d=::r::::e=a:=::.::;lu=;=i 7t1j~ig=O~U:=r=o=u=:=' ,=;:c=a=r=e=a=':::;se=r:::::'o::':'i;:;:; -penYiu-multe lucrari de acelesi fell). alta perticularitate a certit iioestre in editia ei dCtua/a este tlustratta et bogata. In aceeste pr.lolnfa nici tntr'un chip nu pot sa se compare prototipurile e/ de peste hotar, ce scrie» rile lui Vtqouroux st Geikle, carl se mtirqlnesc numai Ia ca.:: teoa. fotografii ne_i(lsel!!J]Q(e celor trial de satrui monumente. Folosinduene de tntreprtnderea nobila a editorului nostru, noi am adunet din dilerite izooare 0 multime intreaga de ilustratii, care infatisaza fotografii de pe oechile .monume_nte eqiptene si asiroebobilonene, care inca ~I mai oddit ne re» produc tablourile izbitoare ale oecheioieti istorice, cum s'a intiperit ee pe msrturiile de granit ale ecestei oechiini ca:: runte. Fotografiile oechilor orase biblice, a noilor Lend» sette, ata.t a( oechilor sce~e a eoenlmenltelor eruse, (precubm si a peisaqelor oietii moaerne a orientu ul cu tormete Si 0 i:: ceiurtie lui adesa neschimbabile> complecteeze tabloul ge:: neral e! istoriei blblice, nu numei Lunurind eoenimentele sitiquratece, ci si impriauindu»Ie de nesters in memoria ci» tilorului eu toete prospeiimea s: eoidenta unei realiteit pi» pidbile. Printre ilustratiuni se affa st doue desene a cuno» seutului artist Dore . lntr'o introdueere deosebite se expune istoria rationalise mului biblic tneinte de manitestarea lui cea mel nous din Iaimoasa lucrare a lui Renan, precum se face si 0 ochire fugitioa a deseoperirilor eelor mal noue in Eqipt, Asiria sf Palesttna, cu expunerea scurtei islorii a deseoperirei cheei

t
!:

t ...l(\

fO

i
,.,!.
''1

f~
i

"J
X

}
.

~ -(

f
f

fr

I] Predestlnclnd carted noastrs nu pentru specialislii seoanti, cdrors, de stqur, In original Ii e dcceslblla. 0 bogata. literaturd a Europei epusene in ce prioeste ecest oblect, ci i'n genere pentru cercul de cttitori cultt, not am eoitdt in tot chlpul de d tmpooora lucraree nOdstra. cu un greu be./lIst de' cuete, preferind totdeaune sd ddm in Iocul lui uti material met pozltio. AfdJd de Btblie, de I. Haole s[ Herodot, de cunoscutele dictionare biblice a Iu] Schmit, Rim sl Cessele, de enciclopedie lui Herzog, drept IzooarJ met im» portante pentru no! au serott : i) F. Lenorment, Histotre encienne de I'Orient, editia a nOUd llus/ratd, in 6 tomuri meri ; 2) Vigouroux, La Bible et tes decouoertes modernes, edtti« d petre, in petru tomuri , 3) C. GeiAie, Hours Withtlle Bible, I" VI tom uri ; ,4) Edershelm, Bible Hislorg, I" VII tomuri s[ 5) Serle monogralieJ moderns sub tltlui comun Men 01 the Bible, I. VI 10muri; 6) Sldnleu, Lectures on the Hfstoru of the Jerofsh Church '6)llltomurl; 7) Scrieriie lui Milman, Ga:lx sf altele. Cu deosebire datorsm mult scrie» rilor luiVIgouroux, GeiAie Sf seriei Men 01 the Bible, din cere not neram folosit de ca» . pilole si chier de secliuni intreqi, supundndu de numal unei aslle! de prelucreri exteri» cere, ce S'dU cera! de p/dnul si scopul csrte! noestre. Tot la eceste scrieri recur gem sf pentru cltaliunile amdrutuite, dir. care am luat numal alJla, cdt a lost neceser, ce Sd dra.tam citttorulut obisnuit CdrJdeU1I general dl ecelor tzooare, de un de se ia materielul expus in carte.

WiSit

WiW

pentru citiree heroqlitelor si a inscriptiilor cuneiforme, ochire, care ponte seroi Ia lamurirea Iaptulul, ce biruitita mare a obtinut geniul stiintitic al timpului tiostru asupra misterelor lumii oechi Sf ce importenta are eceasta biruinta pentru triutntu! adeoarului esupra orastnasilor lui oezuti si tainici. In scurts oreme oor urme si totnurile urm a toare, care oor cupritide toate ceielalta parte a Istoriei biblice aVe: chiului Testament.

A.

L.

Sa ititpetersburq
20 Februerie
1889

','

._.

--_-._.-_.

-_--_. -- --_._--

--_. __ .._-------------------------------

.._----

Frucle din Pdlesllnd

IN LOC DE INTRODUCERE.
1. Rattonaitsmu; blblic. Origina $i desooltarea ,lui tstortca . . Printre cele mai rnarete carV care se pot gasi in tesaurul literar al orneniril si care servesc la cultivarea ei duhovnlceasca, , Sf.' Carte a Cartilor sau Biblia ocupa 0 sltustle cu totul esceptlonala, Oree carte cuprinde in sine cuvantul, ca intrupare a splritului sau a mintfi, ~i cu cat este mal tnalt ~i mai perfect spiritul sau mintea, ell atat mai presus se pretueste ~i cuvantul ee-l tntrupeeza ~i cu atat mai scumpa devine ~i carte a ce cuprinde pe acest din ,urma. Dar in Cartea Cartilor se euprinde cuvantul dumnezeesc, ea intrupare a Duhului celui nemargintt ~i a Mintel celel tntru tot desavar~ita ~i a toate cuprlnzatoare a lui Dumnezeu, Deeceee ~i Biblia e eu atat mai presus decat toate eelelalte eaqi, cu cat mintea dumnezeeasca eea nemarginita e mal presus ~i mai desavar~ita de cat mintea orneneasca cea irnperfecta ~i marginita. Deci / Biblia intre cele mai rnarete fac1ii ale literaturei ocupa 0 situatie mai Importanta decat a soarelui tntre celelalte planete. Ea nu numai ca a fost totdeauna isvorul adevaratel lumini duhovnicesti, razele , earia numai tntamplator ~i cu 0 slabs llcarire lumlneaza din du-tile simplu omenesti, ci in curgerea veacurilor ~i a rniilor de ani a luminat mintea omenirii cu lumina supranaturala, deschlzand inaintea ei astfel de adevaruri, pe care ea inzadar s'a incereat sa le obtina prin propriile sale puteri. Luata in total, Blblla ne infati~aza, a~a zicand, 0 minune Ilterara, dupa acea contemplare a lumii eu adevarat·"Iii.ir~culoasa, care-l cuprinde in sine idealul suprern al omenirii cu cele mai luminoase ~i instructive pilde deintrupare a lui atat in persoane singuratece cat ~i in popoare intregi. Sub

eM..,'

10

-----------_.

aeest rap art to ate eelelalte dirti, chiar ~i operele celor mai mare]! cuqetatori, ni se infatiseaza fadii intunecoase, ca niste sc1ipiri ,, , .luminoase ratacitoare fata cu soarele strelucitor ~i mare], Deaceea, daca omenirei i-ar llpsi Biblia, atuncea ea ar fi condamnata la jalnica stare a ornului, care ar fi nevoit sa cerceteze minunata frumuseta, a lumii in sferele ei cele mal inalte nurnai cu ajutorul ._ slabelor organe ale vederei naturale, ~i atunci neqresit pentru dansul ar ramanea inaccesibila 0 lume intreaga de ~tiinta, anume ,a aeelei stiinji superioare, care ne da adevarul 9i trnpreuna ell ea !~i libertatea. Inzadar civilizatia contimporand de astzizi se rnandreste ell succesele extraordinare a mintii omenestl din timpul nostru si inzadar stiinta se sileste sa arate, ca acest succes ea l-a obtinut , J' , , numai prin proprlile sale puteri. Aceasta e 0 Ialnica magulire de sine sau ratadre. Ceeace mintea omeneasdi a fost in stan' sa obtina prin propriile sale puteri, aeeea s'a obtinut de.Iumea antica de dinainte de crestinisrn. Mai departe deaeolo ea, dupa propria sa con~tiinta, nu putea sa mearqa, ~i in jalnica ei neputinta, sbatanduse in eercul fara esire al marginirii sale, insata 9i cauta 0 descoperire de sus. Si numai cand aeeasta i-a fost data, anume in Biblie, care , deveni mostenirea lumii entice prin iudaism S1 prin erestinism, , " numai din acel timp inaintea privirilor mintii omenirii se deschise un nou orizont nernarginit ~i min tea omeneasca deveni capabila sa veda aidoma aceeaee abea presimtea prin oglinda gaciturilor filosofice. Revelatiunea pentru ratiune a fost infinit mai importanta, decat sunt de ex. pentru ochi Inventiunea minunatelor aparate optice, eu care Inermandu-se, ornul a inceput sa vada tntreqi lumi nernarglnite, pana atuneea aeoperite pentru dansul de azurul nepatruns de privirea simple aboltii ceresti, - dar aceasta poate sarvi drept exemplu evident pentru larnurirea irnportantei sale t"' oentru am. Si toata stiinta moderna, eu sueeesele , , , , sale cu adevarat marl, -numai pentru aeeea a ~i avansat aya de departe in comparatie ell stiinta lurnii antice, pentruca a pasit si a crescut deja pe noul teren crestin, unde mintea omeneasca, cunoscand adevarul fiintei, descoperita ei de sus, a dobandit 0 putere ne mai pomenita de actiune yi eea mai mare libertate in miseare. Cunoscand in revelatiune adevarul Iiintei, ea se elibera de apararea povoarei insuportabile a ratacirii ~i indoelei, yi cu libertate mal mare a putut sa se dedee la eercetarea fenomenelor singuratece, care servesc 1a )amurirea mai daparte a adevarului deseoperit ei, -, • ' Dar recunoasterea acestei teze, care au marturisit.o si 0 , ,
, " , 1 , '. J

---------- ------------_._--._-----

--""_

..

"-.--------- ...-.--~-----.

-.-------~----==.,.....

11

-..--

-_._

- ..-------

-..--.--._

.. _,_._-_-_. _

-.

rnarturisesc cei mai mare]l representanti ai ~tiintii, totdeauna a lntimpinat un furies protivnic in mandrla inerenta mintii ornenesti, din pricina caria ea nu vrea sa fie in vreo dependents de ames" tecul laturalnlc si tinde spre deplina Independents. De aceea, cu toata binefacerea ee-l arata cartea revelatiunli, ea la orce prilej i potrivit s'a ridicat contra ei ~i s'a incercat sa 0 reduce la acelasi i nivel cu celelalte dirti, ca sa 0 supuna acelorasi judecati critice, carore de obiceiu su~t supuse operile liter are ~bi~nuite.' Aceasta / pretentie a retiunii ornenesti e cunoscuta sub numele de_r~ti.9.na.:g~.!l], si istoria lui e instructiva in cea mai mare masura-insensullamurirei • acelui fapt, cum ratiunea natural a a omu1ui tinzand sa se elibereze de ratfunea divine, a~a de binefacatoare pentru dansa, 'in tot felul s'a sllit ~i a recurs 1a tot felul posibil de calcule, inchipuiri, metode ~i miiloace, ca sa gasasca in Biblie vreo contrazicere cu adevarurlle neindoelnice, sa banuiasca autenticitatea ~i veracitatea ei ~i, folosindu-se de aceasta, sa 0 reduce in randurlle operilor literare oblsnuite , ~i cum, pe de alta parte, aceste sf~rtari necontenit s'au spulberat ca praful in fata merturiilor neobisnuite, ale adevarului, ca lumlneaza stralucitor din carte a revelatiunii si-si " gasesc comfirmare uimitoare in datele cele rnai bune ~i neindoelnice ale studiilor stttntince f).

1.

Origina ratlonalismului

biblic.

Rationallsrnul blblic i~i trage inceputul din cele rnai dintaiu veacuri ale crestinisrnului, cand din randurile paganilor culti, carl aparau lurnea antica ce perea in fata puterii victorioase a crestinismului, s'au ridicat scrlitorl, care se sileau sa banuiasca sau sa raspinga origina supranaturala a Bibliel sau partii separate dintr'Insa (cum au fost eels, Porfirie ~i altii). Dar acel rationalism, prin care cu deosebire s'a ilustrat secolul nostru, i~i trage inceputul dela reforrna veacului al XVI, cand anurne ratlunea s'a ridicat fati~ contra autoritatii Bisericei, care la randul sau se spriilnea pe autoritatea Bibliei, acesta e rationalismul, care a devenit stindardul unel intregi sisteme confesionale ~i anurne a protestantismului. Intr'tnsa raticnalismul biblic eel mai nou i~i gase~te 0 deplina justificare, ~i protoparintele sau cu crept cuvant se poate considera chiar tritemeietorul protestantismului, ca sistema confesionala. Dar aceastd
I). Vezl Vigouroux. La Bible et les Decouvertes modernes, etc. Paris 188~. ed. IV, p. 1.115. Mal amc!nunlit istoria rallonalismulul biblic e expusa in scrierea speclalil in 2 tomuri a acelulasl autor: Les Livres saintes et fa critique rationaliste, Paris 1880.

1 :2

legatura genetica dintr~itationalisrrfilJD' biblic ~i protestantism s'a manifestat nu deodata , dela intemeetorul protestantismului, -Luter. panala necredinciosii veacului nostru s'a parcurs un drum extraordinar de lunq. Monahul din Vurtemberg a rupt-o numai cu catolicismul roman; libercugetatorii timpului nostru resping in genere orce religie. Parintele reforrnatie! credea in inspirefie .c. Bibliei, in proroci, in minuni, in har, in Iustificare, in divinitat~~::·:· lui lisus Hristos, in cer ~i in iad ;. teologii rationalisti, cad talcuesc os: astazi Vechiul ~i Noul Testaraent de pe catedre~n/,~ersitatilor' nemtesti, lsi rad reee de toate aeestea, cum &opiilrlf"devenind " , matur, rade de povestile mancei sale, cu care aeeasta i1 distra in anii copilariei, Principiul cercetarii libere dus parl~aa ultimile sale limite, ajunge panala asemenea neqatiuni fatale. Cu toate aces tea s'au eerut multi ani pentru a ajunge la stadiul acesta ultim, pentruca spiritul omenesc nu se arunca dintr' 0 saritura in asemenea extrerni E1 se departeeza dela calea cea dreapta numai putin cate .. pas. Dar mai curand sau mai tarziu, odata plecat .'.,ratacirii, logica neinduplecata i1 duce la margina prap . ca. tntr'insa, Anume aceasta s'a ~i intamplat cu teologia protesta desi la inceput ea era, se pare, eu totul straina de vre un raport critic fata de Biblle, dupa lnsusi spiritul protestantismului. Dogma fundamentala a protestantismului este autoritatea escluziva a Bibliei interpretata de fiecare dupa acea iluminare laun=trica, pe care 1'''0 cornumca Duhul ::'fam. T of vechii reiorrnator i au recunoscut unanirn ca Sf. Scripture este cartea dumnezeeasca, venita din ceriu ca sa descopara oamenilor datoriile 10:- fata de Facatorul si sarnenilor lor, pravila infailiblla de credinta si morale, Pentru adevaratul protestant Blblia era totu1. E1 0 considera, dupa expresiunea lui Hegel ca un fel de dig al libertatii eugetarii. Intre .el ~i Dumnezeu nu rnai ~rc1 nimica, afare de dansa. Afara de con~iinta proprie nici 0 alta autoritate nici in prezent, nici in trecut ,nu era in drept sa explice cuvantul lui Dumnezeu. Traditia nu are e.~;:! OJ nici 0 importanta pentru explicarea cartH sfinte, Ea singurd de sine r:t~/ e suficienta , nimene nu are dreptul nici sa marqineasca, nici sa stabileascii senzul ei , ea este pentru dansul singura traditie, singura autoritate, singurul preot, singurul invatator. lata miezul sau esenta reforrnatiel, ace a sinqurd legatura, care chiar dela inceput a unit intre ei pe primii protoparin]i ai reformatiei. Din timpul despartirli lor de Biserica catolica, protestantii au expus foarte dar aceste principii •in faimosul protest contra seimului al doilea din anul

..

. •..

~b

;'j';\f]~~~
• ,'4

)-

--_ -------

------ ------- --------_--------.--- ---_- ----_.- ...

--. -_._

..

13

~-.

.1-529;... pr0m1',-":'-dela--care -i~i- ·trage --tnsu9i =nurriirea -:..sa ~ -de-pro. . Acolo ei au proc1amat urrnatoarele principii: . Biblia nu n..o~~1~ter:pretata , cu alutorul traditiei, ci singura de sine; au tori .. e mai presus de autoritatea sinoadelor ~i a Bisericei. ste principii multa vreme s'au bucurat de unica recunoastere protestantism, cu toata influenta desbinatoare a tnterpretarll libere. Adevarat desbinarea curand s'a inceput ~i a dus la formarea a numeroase seete. Dar, cu toate aceste desacorduri si cu toate aceste • desbinari launtrioe, autorltatea esclusiva a Bibliei nu numai nu se rnicsora, ci necontenit a crescut 9i s'e mdrlt anume pentruca era nevoe de a avea un punet oarecare de unire contra ~dusrnanului cornuri, ,...contra catolicismului roman. Din aceasta cauza prates" tantii prin necesitate au ajuns la exagereri ~i extremitati cu privire la invatatura despre tnspiratia divina. Dar marqinindu-se la mar .. turisirea verbala a imparatiei divine, dupa care se considera des" coperit de sus fiecare cuvant a1 sf.. Scripturl, protestantll, negau, cum neaga 9i astazi, cei mai rigurosl din ei, posibilitatea chiar a vre unei schlmbari oarecare, sau a vre unei modlflcari oare care in cifre, ba chlar.,a vre unei gregeli din partea decopiitorilor tex" tului original a cartflor sfinte. ~i anume aceasta ~i este ceeace cei mai liber cugetatori dintre protestanti numesc astazl "biblio ..latrie". Aceasta silinla de a se razima pe biblie, zice unul din el, a fost rezultatul instinctiv al acelei expeditiunl cruciate, care. a fost star .. nita contra traditiel, de care se tinea Roma. Biblia a inlocuit Bill serica... Biblia a fost tnzestrata cu asa atribute, care fara tndolala, • n'a fost usor a 0 justifica. S'a propoveduit invatatura, ca ea e dell savM9ita, nu are nimic nectar, e tnteleasa pentru toti ~i cuprinde tot ce este necesar pentru mantuire, Luter a dec1arat, "ca sf. Scrlptura nu se poate tnsela, ~i ca a spune curnca sf. Scriptura e obscura, tnsarnna a manifesta impietate 9i hulire de Dumnezeu". Biblia curand a devenit un fel de papa de hartie 9i, precum papa del a Roma, s'a aratat reprezentant lui Dumnezeu 9i a lui Hristos. Severul ortodoxal Calov afirma, ca scriitorii sfintiti la scrierea car .. til or sfinte au participat numai cu buzele lor 9i cu mana lor. La inceputul veacului al XVIII George Nice, superintendentul de Gotha, a alcatuit 0 scriere sub titlul mult semnificativ in aceesta privlnta. "Sf. Scripture este ea oare insesi Dumnezeu sau faptura 1" Si in vederea faptului, panalace blblio-latrie poate sa ajunga 1:1nprotestant, nu va Ii deloc de mirare, cum un jalnic salbatec, vazlnd trecand un misionar protestant cu Biblia subsuoara, striga: lliata
, I

-,'

.Dumnezcul acestul om si inca ce Dumnezcu 1 El it poarta - in bu:: , zunarul sau, pe cand zeii nostri se a~la in templele noastre" . Irnportanta prea esclusiva, data Bibliei de catre reforrnatie, prin Ior]a luerurilor, ca orce exagerare, a trebuit sa provo ace 0 reactie. Intre aeestea inva!atura fundarnentala despre Biblie a ramas aproape neatinsa panala Iumatatea veacului a1 XVIII. Razboaele, pe care protestantii, le-au dus asa de multa vreme contra catolicismului , roman, i-a impedecat de a supune aceasta invatatura unci cercetari mai arnanuntite, cu care totodate s'a intarziat si desvoltarea , , acelor gerrneni distructivi, ce aceasta doctrine eoprindea in sine. Dar cand protestantismul insfarsit lsi cuceri 0 existents independenta, , , cand monarhia prusaca, protectoara lui prlncipala, ti arata conlucrarea sa puternica ~i::i astqura dreptulla libertatea cuqetarei, apoi din acest timp el, liber de turburerile de dinafara, lasat Hind pe sarna proprie, deveni curand prada acelui proees de descompunere, rezultatele caruia au fost foarte triste pentru Biblie. Totu1 se tnterneieza' pe Biblie - aceasta fusese pana acurn dogma fundamentala a protestantismului, Dar iata sosi vremea, cand incepura sa se intrebe , Pe ce se sprijineste tnsesi Biblia? De unde vine ea? Ce este ea? Capeteniile protestantismu1ui negre~it afirmau, di ea se fundeazii pe infailibilitatea dumnezceasca, ea ea vine dela Durnnezeu, ca ea este insesi cuvantul lui Dumnezeu , Dar deunde , stiau capeteniile protestantismului toate acestea? Dupa ce semne au- putut ei sa cunoasca cuvantul dumnezeesc? Dupa care semne 11 pot cunoaste eu insumi ? Daea ortodoxia considera inspir=ua dumnezeeasca a sf. Scripturi un deosebit act al crcdintei, apoi aceasta pentruca ea recunoaste autoritatea Bisericei, pe care 0 con, sidera infailibila, si aceasta Biserlca invata a reeunoaste sf. Scrip" , " tura inspirata de -Dumnezeu. Dar partizanul interpretarn :~0ere nu se poate rezema pe marturia cuiva laturalnic, El trebue sa-si alca, tuiasca singur judecata sa. De aceea deja prirnii reforrnati, Luter ~i Calvin, se silira sa prezinte Inspiratia divina a sf. Carti, ca. un lueru de sine evident. Siguranta pe care 0 are sub acest raport crestinul, dupa Luter, este dupa tnsesi esenta sa 0 axiorna. El stie, ca Blblia e inspirata de Dumnezeu cu aceeasi evidenta, cum el , , stie ca 3 7 fae 10. El nu poate dovedi adevarul aces tor afirrnatiuni, dar in acelasi tirnp nu are putinta nici sa nege. Dupa logica riguroasa, protestantul astfel nu poate sa atribue sf. Seripturi caracter divin altmintrele, decat numai dupa eercetarea sa personala ~i dupa propria sa ilurninare. Daca el nu are 0 iluminare deosebita pentru intelegerea cuvantului lui Dumnezeu, .atunci cartea, care, dupa pre"

--supunereriLcuprinde)~nu~.e:_:;_d~_Q~ebe_~t~_JJentru d~nsu! d~ cartile. altor intelepti. Negand tot restul, afara de Biblle, reformatiiau prolS .-.-----cedat asemenea acelor neprlceputi, cari au darampt toate intaritu::: rile ~i sprljinirile unei cladlrl oarecare marete, au gonU pe toti palS zitorii ~i au deschis fara alegere accesul orcarui trecator. Cladirea, lasata fara nicio paza ~i sustinere, prin Iorta tmprelurarilor trebue sa se desfaca ~i sa se prefaca tn ruine, Straus, ostenitorul principal la acest lucru trist de distrugere, care alcatueste al doilea period al protestentismului, a aratat foarte bine in introducerea sa la "Viata lui Iisus", cum negarea eutoritatit Bibliei a fost urmarea necesara a' negarii autoritatii Bisericei, cu ce anume s'a inceput reforma. "Reformatia", , , zice el, "a aplicat prima lovitura credintei in Biserica , ea a fost primul semn al existentei a unei anumite culturi, care, dupa cum aceasta s'a vazut deja in paganism ~i iudaism, a isbutit deja in sinurile tnsesl crestinisrnului sa capete destula putere si persistenta, , , )' ca sa opuna acelei baze, pe care state a el, adeca a reliqiei primite. Aceasta reactie tndreptandu-se la tnceput numai contra Bisericei dorninante, prezlnta nobila dar repede lichidata drama a reforrnatiei. Mat tarzlu ea s'a indreptat contra documentelor Bibliei sl, manifestandu-se la inceput prin taioasele experiente negative ale deismului, a obtinut timpuri mai noua deja prin 0 serie intreaga de diferite prefaced. . Deja in veacul al XVII Hugo Grotzius (1583=1646) tncepu sa rnodifice concepti a despre inspiratie, cum exista ea la protestanti, §i chiar in acelasi tirnp Spinoza (1b32l11677) 0 supuse tndoelei in scrierea sa "Tratat teologico-politlc". Parerile lor tntre acestea au ramas multa vreme nerecunoscute in Germania. Grotius se considera acolo eretic , Spinoza era evreu, strain ~i panteist, inspira desgust chiar si numai prin numele sau. Dar aceasta n'a ram as totdeauna , . asa, catre jurnatatea veacului al XVIII, desl mas a poporului rarnasese cu ravna crestina, terenul era deja preqatit ~i incepuse .sa primeasca primele serninte ale necredintel. Credlnta in aceasta epocaera puternic sdruncinata de 0 serie intreaga de spirite lurninate , filosofia lui Wolf Ii deprinsese sa se refere independent catre litera Bibllel. Ucenicul acestei capetenle de scoala, Lavrentie Schmit, alcatui un proect ciudat, dar executate de dansul de traducere a Pentateucului in limba volflana, adeca un proect de inlocuirea terrninilor figuraV ~i dogmatici a textului sacru prin expresiunl, pe care-t introdusese la moda dascalul sau t). Scrierile filosofilor francezi ~i

1. Die Gonltchen

Schriften

etc. Wertheim,

17.35.

111

mai ales ate deistilor engleji sporira raul ~i desvoltara inca ~i mai mult germenii rationalismului. Herbert, graf de Cerberi, dadu Ia lumina in anul 1624 0 carte sub titlul . "Despre adevar ~i cum sa:l deosebim de revelatiune, de probabil ~i de fats" 1). El ridica deismul Ia gradul de sistema si respinse revelatiunea, ca nefolositoare. Hasendi 0 respinse in Franta, Locke in Anglia. Dar acesta din urrna aduse in patria sa reliqiei supranaturale ~i mai mult rau decat chiar acela, pe care el Il respinsese in scrierea sa "Cre~ti" nismul rational", care aparu in anul 1695, cand Locke insusi propeveduia religia naturala, adeca rationalismul. Deistii in vremea aceea s'au inmultit extraordinar in Marea Britanie si urnplura patria lor cu scrieri nereligioase 9i sarcastice. Djon Toland a scris : nCre~tinismul fara taine", invents menirca de "panteism" 9i deja fara nici un respect se raporta nu numai catre adevarurile descoperite de Dumnezeu, ci 9i catre principille moralei naturale. Wulston in minunile Evangeliilor nu recunostea nimica decat numai alegorii. Aceasta teorie el 0 desvolta in cele sase discutiuni , , .despre rninunile lui Iisus Hristos". Niste Idei tot la fel le propoveduiau si multi alti scriitori enqleii, Pe acestia ii sustineau , )' " membrii influent! ai aristocratiei engleze, ca Sommers Bukingam 9i mai ales Bolinbrok, care el insusi ajunse pana la aceea, ca compara Biblia cu scrierea lui Cervantes Don-Chichot". In aceasta cornunitate cie liber cuqetatori engieji se pomeni 9i Voltaire, care-si gasise refugiu in Anglia in anul 1726. Dupa tntoercerea sa in Franta in anul 1728, el aduse acolea 9i ratacirele deiste, sorbite de el in scolile lor. EI era !egat cu legaturi stranse de prietenie cu Bolinbrok 9i 0 mare parte din obiectiunele sale contra Bibliei le trnprumuta din ..Scrisorile despre istorie" ale acestui lord englez. De aceea numele acestui necredincios om de stat necontenit apare in diferitele glume ale faimosului patriarh de Fernel relativ de Vechiul 9i Noul Testament. Liber cuqetatorul francez n'a dus totusi un rasboi serios cu revelatiunea. In dispo, , zitia sa usurateca, el s'e marginit numai Ia giume 9i sarcasme, desi le dadea atata irnportanta, incat credea ca nu e deloc lucru greu a dartrna acel crestinisrn. raspandirea caruia au isbutit sa. 0 faca 12 pescari galilieni oare care ignoranti. Dar multamita lui Durnnezeu acum nu se mai aHa nicio urrna din opera sa contra Bibliei, chiar Renan i9i cunoaste nirnihnicia sa in aceasta privinta. In veacul trecut totusi tratatile sale ingenioase nu numai ca=9i gasisera
I )
I)

I)" De Verltate

etc, Parls,

1624;

London,

1633 ~I 164.5.

17 ------. ---i~-F~anta -ecouri deS-Impatie, darav-ur~-··~-i"partizani·puternfci -t~·"':-· .: -._ _

Germanle, unde cu deosebire mare adorator al sau era Frideric II. 'llmflat de vantul necredintel, ce sufla dins pre apus, incendiul 'ce isbucnise deja in Germania, incepuse sa capete deja acolo mari proportil ~i a bantuit grozav pana in zilele noastre. Straus din punct de vedere ~tiintific definise rolul acelor tari, despre 'care noi am vorbit mai sus, in raspandiree rationalismului. "In Anglia", zice el, "s'a inceput primul atac ~i preqatlrea armelor, anume acest rol l-au jucat cuqetatorii liberi sau deistii, francejii au transportat arma aceasta de iasta parte a canalului ~i s'au folosit ghibaci. de ea in atacuri rnarunte, dar necontenite; in fine in Germania un singur om a inceput tacut asediul regulat contra sionului ortodox. Franta ~i Germania impartira intre dansele in aceasta privinta rolurile, dintre care prima luoa asupra sa pe eel . mai placut, iar a doua pe eel mai serios. Acolo Voltaire, aicea Samuil Rima~ous aparura ca reprezentanti ai acestor dona popoare.
2. Rascoata fdti$e contra Blbttei.

In acel moment, la care noi am ajuns, tnvatatul nearn] Reimarous in linistea cabinetului sau, in secret de confratll sai· ~i de compania sa, lucra deja la 0 opera dlstructiva, ~i nimenea nu banula inca, ce furtune se pregatea pe orizontul protestantismului. Dar pentru dansul se curatise deja drumul extraordinar de multi din copartasli sai Inconstlenti. Rattonaltsmul avu din ce in ce mai multe succese, Regele Prusiei Frlderic II prin propria sa persoana dadu pilda de necredinta, Necredlnta lui deveni molipsitoare. Multi repetau dupa dansul, ca Luter abea numai pe jumatate a rupt perdeaua superstitiei. Acel respect exagerat, eu care se raportau catre textul admis al cartilor sfinte, incepu sa se micsoreze . critica bibHca i~i incepu opera sa de a aduna vechile manuscripte ~i comasarea diferitelor lecturi. Wetschein publica in anul 1751 0 editie 'a Noului Testament in limb a greadi, care aparu in Germania cu indicarea variantelor. El inca nu lndrasnl sa indrepte textus receptus, ci se marqlni numai la lndicarea lecturilor adunate de dansul i. dar primul pas fusese deja facut. In anul 1774 Grisback tiparl cu tndrasneala textul Noului Testament, regulandu-l dupa regulele criticei deja fara nicl 0 atentiune pentru vechile editti, Aceasta tndrasneala totusi era inca o nirnica in comparatie cu tndrasneala un or asemenea invatati, adevarat, putin cunoscuti ~i putin respectati, ca Edelman sl Bardt. ~el tntai din ei edita in anul 1746 "Marturisirea Credintei",
1

.'/'

Bib/led

IS
unde el declara, di Dumnezeu nu este persoana, ci esenta tuturor Iucrurilor , di El nu poate fi prezentat fara lume, care este umbra, trupul, Fiul lui Dumnezeu. Vechiul Testament este o colectiune de Iegende, alcatuite de Ezdra. Noul Testament are nu mai multa importanta, istorica si e scris abea pe vremea lui , Constantin eel Mare. Cel de al doilea proclarna 0 parere Inca si -rnai extrema. EI declare in anul 1784, ea Iisus a fost pregatit P~?tru. rolul ~savumisionar de. 0 soeietate sec,reta, des:operindu::i miiloacele pana atuncea necunoscute, eu aiutorul earora el a . putut sa savaqasea minunatele sale vindecari. • '___ Dar acesti critici de nimica, tcata problema carora, in absente adevaratei eruditiuni, consta numai intru aceea, ea prin paradoxe stranii sa produce cat rnai mult sgomot ~i sa%~iatraga etentiunea lumii, nu erau inca periculosi pentru revelatiune, Mult mai mare rau a facut Nicolai, redadorul "Bibliotecei germane generale". Toate articolele inserate in aceasts editie erau imbibate de spiritul rationalismului si serise in tonul rece si adesea otravit al necre" , dintei. Din anul 1765 panala 1792 aceasta "biblioteea" a alcatuit 106 tomuri, care ne atacand fatis erestinismuJ, totusi tacand il sub," , mina ~i pe nesirntitele infecta eu nccredinta pe nurnerosii saj cititori. $i acestea nu zabovira sa se manifeste prin cele mai triste urmari. Pastorii nu tndrasneau sa mai propoveduiasdi evanghelia ;;i in societate se formase deja parerea, ca ei erau datori sa se apropie catre idealul acelui r-ropoveduitor sentimental ~i rationalist, care ·era zuqravtt de 'Nlcolac in serierea sa II Viata ~i parerile magistrului Sebald Nothanker I). Acest maqistru propoveduia Fira% nilor, ca ei trebue sa se scoale de dimineata j le recomanda sa , se ingrijasca mal bine de vite le lor domestice ~i sa lucreze ogoarele lor, ca sa devina boga.\i j le preda lectii de higena ~i::"i invata mestesugul de a-si lungi viata 2). Inlaturand crestinismul, din predica, asemenea cuqetatori voiau prin aceasta uitare a lui, sa~l distruga cat· mai curand, AAstfel era dispozitla generala a mintilor in Germania, Carl aparura faimoasele n Volfenbultel Fragment". In istoria popoarelor sunt rnomente, C€iflri 0 carte, un cuvant deodata arunca 0 lumina vie ~i adesa trista asupra intregei situatiuni date. Ea rj::;ip~~te in:
, J 1 " ,

_~\i\
~~!)

I) Nicolai, Leben und Mclm cuqe n des Herrn Magister SebaJdus Nothanker, Berlin, 1773, tomurile r.HI. 2} E r emarcebtl, ca in pcriodut cand Inllor ea la noi a~a numiluJ realism, pcla anii 60, mal de Irunte dintre r e alisti exprimau {ala de clerul nostru tocrna! niste cerlnte I. Iel, E! negr eslt nu stiau, ci!. repetau pe nerntii vcacujui !recut ~!cxpuneau asemenea cerlr ca .ultlmul cuvant" 11.1 ~tiinlel soclale, dc~1 asta era de mutt rasuflat1L A~a se rcpe:d Istr anul

~~i

19
tunerecul ce infa~oadi pe toti; raul, pana atuncea ascuns, apare Iarnurit inaintea ochilor tuturor ~i con~tiinta obsteasca ingrozita, i~i vine in sine.' Ceeace da 0 deosebita putere vocii, ce rasuna in asemenea clipe, consta in aceea, ca tnsesi vocea aceasta este numai un ecou, dar un ecou, care intr'un chip determinat exprlma sirntul general,' care pana acum ramasese nec1ar ~i turbure. Daca "Frag: mentcle Volfenbutene" au starnit 0 furtuna strasnica printre pro: testantil din Germania, ap?i aceasta numai pentruca lor ll se des. coperise lim pede, ca erau mai putin crestini, decat voiau ei sa creada, Partea tntaia a faimoaselor "fragmente" a fost ~data in anul 1774. Acesta era timpul Incoltirii atacurilor serioase a criticii nemtestl contra Bibllei ~i primul incepator allucrului acestuia, de: savarsltorul carula a devenlt in urrna Straus, a fost cunoscutul poet 9i critic nearnt Lessing. El s'a bucurat in tara sa de 0 slava extrem de mare, ca produs al talentelor sale literare si a acelei mlscari vii, pe care el 0 starni in literatura patriei sale. E1 s'a bucurat de o mare Influenta asupra spiritelor contimporane. Ideile sale ftlosoflee erau departe de a Ii sana toase , ide He sale religioase erau crestine numai cu numele. Spinoza, dupa expresiunea lui, era pentru dansul "omul lui"; El accepta 0 parte considerabila din parerile lui. Crestinisrnul, dupa parerea sa, era independent de Biblie ~i el credea ca se poate neg~ autoritatea cartei sfinte, Dar in acelasi timp el nu considera ca e timpul potrivit sa se comunice publlcului vederile sale teologice. 0 imprejurare tntamplatoare cu toate acestea tl ingadl!i sa le dea sub valul unel persoane necunoscute. In' anul 1768 a murit in Hamburg profesorul de filosofie Samuil Reimarus. Acesta 'lasa prin hartiile sale un manuscris sub titlul n Apologia cinstitorilor lui Dumnezeu dupa ratiune". Mostenitorii lui comunlcara 0 copie dupa scrierea asta lui Lessing, pe atunci blbliotecar hertogului de Branschwig la Wolfenbuttele. Acest din urrna a ~i tlparit prima edltte a eiin anul 1744 sub titlul "F~agmentele unui necunoscut t, in edltte redactata de dansul a n documentelor (Beltrage) pentru inlesnirea istoriei ~i literaturei". Alte cincl fragmente noua aparura in anul 1777 ~i in fine ultimul in anul 1778. Ele capatara in istorie numirea de "Fragmentele de Wolfenbutteli Aceasta editie a lui Lessing bubui in Germania ca 0 Iovitura de trasnet, Prin ea se prodama ruptura fati~e cu Biblia. "Luter ne-a eliberat de jugul traditiei", scria insusi Lessing, II dar cine ne va elibera de jugul inca ~i .mai insuportabil al buchii 7" ~i iata el pa~i
t , II •

1) Fragmente

elnes Unbekannten.

20

----

la aceasta rnunca de eliberare, facandu=se editorul lui Samuil Rei" marus. Si el nu se insala in accasta privinta. Toate extrasele, pe , , care el le f.3.CU din "A pologie" fura alese cu mare. iscusinta, ~i la edarea lor observe tcata consecvcnta ~tiintifica. El incepu cu propoveduirea toler antei in favoarea deistilor in anul 1774, ne atacand inca direct religia revelata j apoi in anul 1777 se apuca la inceput in genere de revelatiune, iar dupa aceea de Vechiul Testament, ~i abea la urrna pa~i contra Noului Testament. Dar el turbura extraordinar coostiinta publica. Deja primul fragment starni o puternica agita\ie j dar indignarea nu mai CUi10SCU margini, cand publicul citi cartea plina de obiectiuni contra revelatiunii ~i contra , " invierii lui Iisus Hristos. Dar ca ~i cand ar fi voit sa toarne gaz pe foc, Lessing in mijlocul indiqnarti genera le ~i a agitafiei edete al saptelea ~i ultimul fragment, cel mai furios din toate, cunoscut sub titlul . "Planul lui Iisus si al ucenicilor sai". IlNecunoscutul, , prin care majoritatea inteleqea insa pe Lessing, considers nu numai pe Moisa un inselator, dar nu se rusina sa pasasca cu asemenea , " invinuire ~i contra lui Iisus Hristos. Cu toate acestea Lessing, cum in urrna sl cei rnai multi dintre rationalistii nernti, nu se considera inca apostat fata de crestinisrn. Din potriva, anume el si era anume » , adevaretul crestin, si nu rationalistii trebuiau sa iasa din D;;:,erica, ci din potriva membrii Bisericii trebuiau sa se faca rationalisti. Pro" , clamandu-se astfel pe sine urrnator al lui Hristos, el pogorl pe In" vatatorul sau .la gradul de sirnplu patriot, care nu se oprise nici in fata in9alatoriei pentru a=~i ajunge scopurile. Scopul lui lisus a fost inalt ~i nobil, El voi sa tnsufletesca pe poporul iudeu cu 0 noua viatd sl sa dea teocratiei vechea ei stralucire , pentru atingerea acestui scop toate mijloacele i s'au parut bune. El pa~i in acord cu loan Botezatorul, care deveni copartasul sau. El se inte-. lesera sa se sus tina reciproc ~i astfel sa raspandeasca in masele poporului popularitatea ~i influenta lor. Momentul, destinat pentru indeplinirea planului acestuia al lui lisus, era sarbatoarea Pastelor, In ziua, pe care noi 0 numim Duminica Floriilor, acest reformator, prin intrarea sa solernna in capital a Iudeei, agita Vulgul contra arhiereilor ~i conducetorit poporului , dupe aceea, printr'o procedare putin cugetata ~i cu 0 ne mai pornenita indresneela el viola marctia Templului. Aceasta insa a fost pre a mult pentru primul pas, ravna Lui trecuse limitele trebuitoare: de acea el a fost arestat, condamnat ~i torturat. Toate planurile sale marete pentru renasterea sociala a poporului iudeu au trebuit astfel sa se sfarime de 0 pedica, pe care El nu 0 prevazuse, anume de cruce. Atunci
I , , " 1
, 1 , , )

--------_._-------.-

--

. 21:- - . El se dj de intreprinderea sa ~i muri, ~i se tangui ca fusese par-asH de Durnnezeu. Din acea sisuatie crltica, in ~are. torturile Lui pusesera pe apostoli, ei nu stlau in ce chip sa se descurce altmintrelea, decat nascocind povestea invierii ~i spirituallzand invatlHura Lui despre impaditia lui Dumnezeu. Cu tndrasneala mai mare, cum se poate vedea din aceasta, deja nu se mai putea neg a autoritatea Sf. Scripturi ~i credinta in ea. A merge cu tndrasneala pana chiar ~i la negarea sinceritatii lui lisus Hristos, aceasta trecuse deja orce margini. In Germania pe atuncea lumea nu era inca deprinsa sa auda asemenea hule. Cu cat mai adanca era cinstirea fata de icuvantul lui Dumnezeu in acel timp, cu atat mai puternlca fu turburarea, mai ales cand asemenea idel plecau dela un asemenea om vestit, cum era Lessing. De la insesi intemeierea crestlnlsmului religia nu fusese inca niciodata expusa unui atae a~a de grosolan ~i unei asemenea jigniri I). Reactla deci fu Iurtunoasa. Din toate partile se rldicara strlgate furioase. Insusi retionalistii, care-si dade all sarna cat de mult limba necumpanita a fragmentelor submina opera 10f, se ridicara ell putere contra ei. Zemler, care se considera capetenia lor, seria, ca Lessing merita sa fie dus la casa de nebuni.
, ~ J ,

'.

3.

Negarea supranaturalutui.

Raul produs de editia lui Lessing, totus nu ar fi fost deosebit de mare, daca rationalistii, dupace se linisti prima explozie de indignare, nu s'ar Ii erezut datori sa. faca in folosul crestinismului unele concesiuni mai mari sau mai mid. Contra lui Lessing pa~i Hetze , desi aeesta avea, negrcsit, mai putin geniu decat grozavul sau protivnic, dar el vazu just, cand smulse masca depe planurile bibliotecarului lui Wolfenbuttel ~i scoase rationalistilor in evidenta, ca de in data ce ei vor darima importanta supranaturala a Bibliei, atunci din crestinism nu va mai ramanea decat tare putin. Acum deja nu dispute nimenea serios, di acest apologet nu a tnteles cu destula temeinicie ~i daritate ideile lui Lessing. Dar de partea lui ramane acel mare merit, ea el cel dintaiu atrase atentlunea asupra pericolului ce arneninta crestinismul, Pasnicul, care, vazand palatul Domnului sau cuprins de flaeari, a strigat: "foe", nu s'a
.... 1. Cunoscuta era, dealtmintrelea, 0 seriere la fel de negare grosolanc1, sub titlul .De trtbus lmpostoribus", unde se consldera ca In~illiltorl Mahomet, Moise ~I Iisus Hristos. Ser!erea aeeasta se raporta 11 cvul Mediu. dar In realitate Iusese scr isa nu mal devrcmc de veacul XVIII ~I epartine e sco lli germane In ra~c1 a rationallsmulul.

.......

inselat 1[1 accasta privinta si nu a luat drept incendiu simple lueire a aurorei de dimineata pcntruca acest incendiu continua inca si astazi, desi Lessing sl succesorii sai staruisera sa micsoreze foeuI. Intre acestca persoanele, pe care cetirea scrierilor deistilor le-a sdruncinat in crcdinta lor, vazura ea 0 parte din obiectiunile »uricio~ sului au rarnas nccornbatute. Ei soeoteau, .ea crestinismul deja nu , se rnai poate mantui altmintrelea, de cat eli ajutorul unui anume aranjament, ~i anume sa se isqoneasce fara crutare tot ce nu permitea critica sa ramanaj cu ' un cuvant sa,l reduce la 0 sistema fara dogme si fara autoritate. ReHgia, dupa vederile tor, este eeva eu totul deosebit de teologie j a ataea Teologia, asta nu insamna nicidecum a ataea religia. Pentru ca sa fii crcstin, Hecare trebue sa creada numai in aceea ee-l insufla propria lui inima. Ceeace ne face pe not mai buni, ceace inalta sufletul, aceasta isi este adevarata religie a lui Hristos. Trebue de propoveduit numai 0 astfel de invatatura,. care conlucrd la desavarsirea noastra morale . . Ceeace ne instrueste pe noi din Biblie, este inspirat de Dumnezeu, in care caz edificarea ~i inspiratia este una ~i aceeasi, Dela Dum, nezeu .pleaca numai aceea, ce ne face pe noi virtuosi, Ceiee exprimau asemenea pared eu toate acestea nu observau, ca, sub pretextul de a salva crestinisrnul ei ll ucideau. Straus explica minunat aceasta mai tarziu acestor sofisti inconsecventi., , Pentruee sunt cu dator sa rna supun Bibliei, daca ea nu este eu adevarat cuvantul lui Dumnezeu? Cu orbire intr'adever nepatrunsa ei respinsera crestinismul, facandu,i 0 sinqura ccncesiune, pe care in realitate 0 admitea ~i Lessing, anume concesiune, care alcatuia cea mai grosolana din consecinte, ce atrase dupa sine deplina negare a crestinisrnulul. Anurne ei convenire cu Reimarus, di Biblia este numai un produs omenesc. Astfel pana acum ei stersesera cu totuI deosebirea generala dintre cartile sfinte si cartile obisnuite, , , ~ , ~i odata cu asta desigur lepsdasera ~i invatatura despre inspiratie. Ei socoteau, ca vor rnantui erestinismul, facandu,l neatarnat de sf. Scripture. Lessing nu propovedula nirnic alta ~i nici nu cerea, decaf anume aceasta. "Litera nu este duh "" scria el, »si Biblia , nu este religia. Prin urmare obiectiunele contra literei si Bibllei nu sunt obiectiuni contra duhului ~i religiei. Nu religia este adevarul pentruca 0 au propoveduit apostolii-evanqhelistl, ci ci au propoveduit-o pentruca ea este adevarul. Veracitatea launtrica singura de sine trebue sa serveasca de garantie traditiilor scrise, iar nu traditiile serise au putut da vreodata ecestui adevar ceeace in realitate nu exista tntr'Insul. In puterea acestui lucru adevarul
! ! , , , J , II I ,

c----

---.

--_- ._-------

~--

... _-.-

23
"-

..

- .-

.•...

_ ..

--.-----_._._--_._-----._---

atArna de Iudecata interne a fiecarula, el se expune capriciului ~i tuturor oscilatiunilor duhului omenesc, Dace ...monumentele, p~ care se reazema reHgia, nu-s inspirate de Dumnezeu, atuncea ea nu .mai este nimica. Negarea inspiratiunil cartllor sfinte a fost punctul cel ma~ important, care aparu in acest timp pe calea negarii crestlnlsrnulul; Din acest timp autoritatea istorica a cartilor Vechiului ~i Noului Testament nu se mai spriitneste pe marturia divlna, ci simplu pe pretuirea oamenilor. Ratlonalistii n'au putut sa nu slmta 0 puternica confusiune la vederea acelui rezultat, la care ei prin forte lucrurilor aiunsesera. In ce chip se putea apara caracterul tuturor partilor Bibliei? Eae plina de istorisiri miraculoase. Daca Dumnezeu insu~L, nu ne-a garantat veracitatea, atunci cum se poate dovedi aceasta ~ \ Nu turbura oare ratiunea asemenea istorisiri ~ Nu-s ele oare j contrare experientei 1 Aceste tntrebarl prin forte tmprejurarllor au i dus la negarea minunilor, cum ele dusesera ~i la negarea Insplra-'] tiunii. Si iata astfel, in puterea lucrurilor, rationalistii au aiuns IJ negarea totala a tot ee-l supranatural, Exponentul acestui stadiu a raportului rationalismului fata de Biblie a fost Einhorn (1752::1827). El singur vorbeste de acea adanca impresiune, pe care a produs-o asupra sufletului sau citirea "Fragi mentelor Wolfenbutteliene". '~cuzatiile de in~alatorie, starnite contra' sflntitilor scriitori, tulburara adanc duhullui pentru ca altmintrelea unde sa se afle dupa aceasta sinceritatea ~i cinstea nelnvinsa 1 Dar lui i se paru imposlbll de admis amestecul direct al lui Durnnezeu in istoria Vechiului Testament. "La toate popoarele vechi" , spune el, "tot ce era inexplicabil ~i extraordinar se atribuia lui Dumnezeu. Inteleptii tuturor tarilor se aflau in contact cu fiintele supreme. Cand noi citirn despre asemenea evenimente la cititorii clvili, atunci le consideram false sau legendare. Dar pentruce nol facem singura exceptie pentru evrei ? Raspunsul la asta e simplu . daca noi facem aceasta exceptie, apoi asta e pentruca cartile, ce istorlsesc despre asemenea minuni, la Israil nu-s asa, cum sunt in afara lui, ca isvoarele evreestl sunt autentice pe cand celelalte nu sunt autentice. Dar Einhorn nu lua in consideratiune -aceasta deosebire , lui i se paru, ca dreptatea obliga a se raporta catre fiii lui Israil absolut identic, ca si catre ceialalta ornenire. Sl aceasta il duse astfel la negarea minunei. A~a fu al doilea pas pe calea rationelismului in ce priveste Biblia. Lepadand inspiratia cartilor sfinte, el, prin necesitate logica, incepe -'d'easemenea s~ nege 9i toate faptele miraculoase. lata cele doua puncte de pe care nu se pogoara ra, • J , , I

tionalismul ~i care din acest timp alcatucsc oare cum doua dogmc principale a simbo1u1ui lor de credinta negativ j ei considera aceste puncte bazele nesdruncinabile a sistemei lor ~i nu se socot obligati nici chiar sa le spriitneasca cu dovezi. Einhorn totusi sirnti, intru cat negarea supranaturalului se parea de neimpacat cu autenticitatea cartilor sfinte. E1 nu se gandea inca sa nege sau, cel putin, nu indrasnea inca sa dispute acest din urrna adevar, pe care nu-l supusese atacului Reimarus. Lepadand minunile, Einhorn pareca trecuse de partea autorului .Fraqmentelor" si recunostea, ca istorisitorii un or asemenea evenimente erau niste , , , insalatori. Dar lui i se paru, ca insusi monstruozitatea, acestei , , conclusiunl era suficienta pentru combaterea ei. Nu se pcate, zicea el, sa nu te tnqrozesti de 0 astfel de presupunere. Cum? Se poate oare ca eel mai mad oameni ale prlmelor veacuri, cad au exercitat asupra ornenirii 0 inraurire asa de mantuitoare, sa 'fi fost toti niste sarlatani, fara se trezeasca banuiala contimpora. nilor lor? Nu, aceasta-i cu neputinta. Scriitorii biblici nu ne-au tnsalat, dar in acelasi timp trebue sa recunoastem.> adaoqa el, .... . noi i-am inteles rau, Daca ei ar fi vorbit cu exact itatea filosofica , a timpului nostru, atunci ar fi fost cu neputinta sa vedem in limba lor atirmarea interventiei reale a lui Dumnezeu, ceeace ar fi fost 0 presupunere cu totul false. Dar cand ei ne istorisesc despre lucruri cu totul miraculoase ~i atribue aceasta lui Dumnezeu, atunci ei vorbesc pur ~i simplu naiv, neartificial, fara nici 0 intentie, conforrnandu-se numai cu ideile ~i felul de exprimare al vechimii, Noi nu vrem decat numai sa traducem limba primelor veacuri in limba contemporana ~i minunile vor dispare cu totul, cum dispare 0 nequra oare care. Zemler, neavand inca in vedere acea tntrebuintare, care in urrna incepura sa 0 faca din teoria lui, inca dela anul 1760 trase drumul catra aceasta explicatie naturala a supranaturalului. Cu prileiul boalei unei femei sarace din imprejurimileWurtembergului, pe care unii teologi 0 considerau stapanita de dlavolul;: Zemle{ eda 0 scriere sub titlul . "Despre lndrecitii porneniti in Noul Testament ". El dovedea in acea scriere, di ceice suntdescrisi in Evanghelii ca indraciti, erau simplu bolnavi epileptic]. lisus Hristos si apostolii au procedat cu ei ca 9i cu niste jertfe ale rautatii dlavolului, adaptandu-se numai la graiul vremii. Insuslndu-si" si rasp an" , dind acest principiu a lui Zemler, Einhorn explica toate minunile Vechiului Testament ca figuri ~i a chipului de graire orlentald. Istoria crearii lui Adam, cum se istoriseste ea in cartea .,.Facerei, ,
-~~-- ---

-------

~-- ... _----------_. --_-_._.- __~===-...._---_---_--_._--_. .--_:.. 25 __ ._-. dupa- explicatia sa, nu este decat un tablou colorat a primei aparitii a omului pe parnant, Sfintitul scriitor spune, ca Eva a fost create din coasta barbatulul sau, pentruca acest din urma a vazut un "vis", cumca el ar fi fost impartit in doua, Rodul pomului cunostintil binelui, ~i reului continea otrava, car€:: incetul cu incetul ducea la moarte. Glasul lui Durnnezeu, care inspaimanta pe stramosii nostri, cand au rnancat ei rodul otravit, acesta nu fu , , decaf sqomotul tunetului '), etc. . Tot a~a Elnchorn explica cea mai mare parte din minunile Vechiului Testament. EI tot mai pastrase destul respect, ca sa nu aplice aceeasi explicatie ~i Evangheliilor. Dar ceeaee nu indrasni sa faca el, fara nici 0 turburare 0 facura altii mai Indrasneti., , Insusi protoparintele explicatiunii naturale a minunilor se pare ca a inteles tnsfarsit, ea dac~ __ elim~~~aza.tot. supranaturalu~. din se viata lui. Iisus );r_i~t.~s,._atunci tntr'insa nu mai rarnane .nimica Ucenicii lui Einchorn nu se oprira la sltuatie ocupata de dascalul lor ~i se alaturara la vederile lui Lessing. La urma urrnelor, zic ei tmpreuna eu dansul, noi nu avem nevoe de minunl pentru ca sa credem in crestinism. Oamenii s'au inselat, punand pana acum adevarurile religiei in dependents de fapte supranaturale. Noi putem direct tnteleqe adevarul, La ce sa ne rnarqfnlm la recunoasterea adevarului prin aceea, ca anumite fapte legate de el trebue neeparat sa fie considerate adevdrate, in timp _ce noi vedem, ca aceste fapte, mai ales cu caracter miraculos, care gre~it se atribue lor, sunt absolut nefolositoare 7 ~i astfel, ei au ajuns chiar la presupunerea, ca crestinisrnul nu atarna de parerile, care se pot avea despre persoana Interneletorului sau, "Putin folos este", repetau ei, "pentru Hristos, ?aca numele Lui se porneneste in litaniile nesfarsite, Celce poate deosebi aurul de .lut, va cinsti pe acest erou al urnanitatei, blnefacatorul nostru a~a, cum ~i trebue el cinstit, adeca prin tacerea numelui Lui ~i prin imitarea Lui. . Intocmai la Iel, in realitate, s'a exprimat despre persoana lui Iisus Hristos ~i invatatul Pavhis [intre anii 1761:1850). "Doctorul Pavlus, zice Straus, eel dintaiu a dobandit slava deplina de Evghemer crestin. Sl~~~~tul veacului trecut ~i tnceputul celui prezent au fost timpul aparitiunii a nurneroase serieri, care oferira explicatia naturala a minunilor , dar drept monumente c1asice ale acestei scoli servesc, cum se stie, talcuirea la evanghelii a lui Pavlus ~i
1) Einhorn, Repertorlum Iur biblische und rnorpenlandlsche Literatur, t. IV, Urge.

.i?a!~.'.

schichete, p. [sa.

:2G

"Viata lui Iisus", pe care a sens-e mai tarziu acelasi autor". favfQs;--u~~ri.i~u( lui" Spinoza si a lui Cant, inca si mai hotarat a fost - dusmanos -._.,minunilor -deceit predicesorul sau Eichhorn. Anume , ._ .. - -_.,"-.--.. el a formulat, asa zicand, teoria negarei minunei si i-a dat ace a , , forma determinate, care S1::a insusit-o mai tarziu Straus si toti rationalistii contimporani. Dupa parerea lui, or ice fapt, cauzcle interne sau externe ale caruia nu pot fi reduse la legile obisnuitc ale istoriei, e nimica si nu poate £i considerat ca savarsit, Atot, , 'puternicia, intelepciunea ~i bunatatea lui Dumnezeu se rnanifesta prin ordinea obisnuita a naturei, iar nu prin abrogarea legilor ei. Insesi inexplicabila violare a legilor lurnii nu poate nicr adeveri, nici slab! un anumit adcvar. Existenta vre unei dogme nu poate fi fondata pe 0 vindecare, orcat de extraordinara ar fi ea. "lata", zice Straus, "regulele pozitive, pe care le-a expus ~i le-a aplicat Pavlus si care asaza comentarii1e lui mai sus de orce alte scrieri de acelasi feJ, nu numai: contimporane, ci si urmatoare. , , Reprezentantul principal al explicatiunei naturale a rninunei, prin urmare 0 neaga a priori ~i fara nicio dovada, cum facuse deja asta Eichhorn, cum facuse toli ceice i-au urmat lui, dovedind prin toate acestea neputinta lor, de a expune vreo dovada mai rnult sau mai putin puternica contra credintei in supranatural, a acelei credinte, care e asternuta in fundul inimii omului ~i are te::: melii nesdruncinate in atotputernicia lui Dumnezeu. In teoria lui Pavlus contra minunei se poate vedea limpede influenta ideilor lui Cant, adeptul vadit al caruia a fost eI. Sistemele filosofice, ce s'au ivit in Germania la finele veacului trecut ~i Inceputul celui prezent, in genere rnanifestera asupra criticei biblice 0 tnraurire mai mare decat se crede de obiceiu. Si una si • • alta au rners pe 0 cale paralela, inspirandu-se ~i sustinandu-se una " pe alta. lndoelele lui Lessing au adus la negare radicala pe Straus j ( scepticismul lui Cant au dus la panteism pe Hegel, la ateism pe . Feuerbach ~i Schopenheuer. CJ.pcteniile scolilor ftloscficc crezura \ de datoria lor sa exprime lirnpede vederile lor in chestiunile re\ ligioase. Cant, intre altii, scrise cartea . .Despre religie intre ho-tarele ratiunei pure" 1). Acolo eI ventileaza ideea, ca religia naturala este unica adevarata, singura universala. Religiile, pe care el le numeste revelate, nu sunt alta ceva, decat incercart omenesti, , , care aveau drept scop sa asiqure autoritatea externa a religiei naturale. 5tudierea chestiunilor istorice, ce stau in legatura cu religia revelate, de ex. viata intemeietorului ei, minunile ~i prorociile, pe
.._ . . 1 _ -. , ,~.-_

..

"

-",-,_

.-'

1) Ole Religion

innerhelb

der blasscn

Vernunft,

Koenigsberg,

1793,

~
,

"f.',

1
t

-,:_
----

---------------_____,..,~-,----------,------_-_---------

------------27

------------------------

r ~
~ {\
~

k f.

t;

~. ~;
'i

~'-

~~
&

~'

.~.

care ea crede se fondeze autoritatea sa, ....asemenea studiere e cu totul nefolositoare . singurul punct, care merita, atentiune, e mora: litatea. Filosoful de Koenigsberg i~i inchipuea sa tnlature astfel toate diflcultatile, starnite de critica biblicd. lata anume ceeace-i cunoscut sub numirea de "talcuirea morals a lui Cant" 1). Pavlus, prirnind in totul ideile filosofice ale dascalului sau despre minune, nu considera totusi cu putinta sa tnabuse a~a istoria. El credea, ca e necesar sa _explice natural faptele miraculoase ale Noului Testament, cum Einchhorn a explicat faptele Vechiului Testament. Cu toate aces tea el a schimbat metodul acesttii din urma, ~i "interpretarea lui istorica" l-a tnlocuit ....prin interpretarea "psi= holoqica". In minunile Evangheliilor e greu a vedea numai metafore sau hiperbole orientale. Pavlus avu parerea, ca elle poate lipsi de caracterul supranatural, referind supranaturalul nu la evenirnentele vietii lui lisus, nu la actele Lui, ci la duhul sau la Imaqinatia fie a celor ce au istorisit despre ele, sau a celorce le-au interpretat . toate actiunile din viata lui lisus au fost perfect naturale, dar cand istoricii LUi, cand talcultorti lor a redat fals nuanta lor miraculoase. "Comentariile" lui Pavhis ~i scrierea sa "Viata lui Iisus" au avut de scop numai ap1iearea acestei teorH. Folosindu-se de resursele unel Imaqtnatiun! inepulzabtle, el se sili sa reduce toate faptele supranaturale, istorlsite de Evanghelii, la gradul celor mal obisnuite evenimente. Descriitorii vieti! lui Iisus, zice Pavlus, vazind lucrurile a~a, cum ele se prezintau in realitate, istorisesc in esenta mult mai putln despre minuni decat socot in realitate, ~i numai anume lucrurile mai improbabile Ie-au luat gre~it drept fapte neoblsnuite. In istorislrile, unde socoteau sa vada violarea legilor naturei, minunea este cele mai adesa 0 nascocire a exigetului, iar nu 0 marc turie a istorisitorului. De ex. interpretii evanghelistului loan spun, ea la nunta din Cana Galilei Iisus a prefacut apa in yin. Aeeasta e simplu 0 eroare a interpretului 1 La iudei era obiceiul a aduee, noilor casatoriti, in calitate de dar pentru nunta, yin 9i untdelemn. Iisus, aducand in Cana cinci ucenici fara invitatie, pe care El abea-i ehiemase sa=L urmeze, prevazuse ca va fi lipsa de Yin, 9i in vee derea acestul lucru, El le poruncise sa aduca cu sine 0 cantitate de yin. Intre acestea, "in qluma", el tinu darul sau in teina pana in ace! moment, cand in adever se sirnti lipsa de yin. Apoi pentru
I

IC!VLecld In .Istoria rationellsmulul in Europa", sing pe eel dol pricinuitori p rtnclpall, desl In diferite co ntr a 'BiblieL Despr e lnlluenta lui Cant In Germania poale judeca dupa expresla lui leen-Peul-Rlchter, care ci 0 Intreaga sistemil sclera".

cu drept cuvant vede In Cant ~j Lesdir ectll, a luplei starnlte In Germania asupra mlntllor contlmporane lui se zlce , .Cent nu c numa! aslrul [umji, •

~s
a se vcseli, el porunci sa sc toarne apa intr'un vas iar in celclalte vase se afla vinul adus. Siava, pe care EI a aratet-o, cum spune cv. loan, consta numai intru aceea, ca EI se areta asa de vesella nunta 1). T mite minunile evangelice se explica la Pavh:is tot in felul acesta, adeca cumca caracterul rniraculos se atribue lor sau de apostoli, sau· de talcuitorli lor. A9a dupa martur ia ev. Matei, Mantuitorul, poqorandu-se din muntele fericirilor, intalni un lepros, care la ruga sa de a fi vindecat, in adevar s'a vindecat. Despre asta
I

istorisesc ~i Luca, si Marcu. pupa Pavlus, bo1navul a rugat pe Iisus nu sa fie vindecat, ci numai pentru cercetarea starii lui. lisus se arata gata pentru asta si dupa 0 pauza insetrmata, intinse mana, ca sa:::l pipae, silindu-se in acelasi timp sa nu se atinga de dansul, Co sa nu se molipseasca de boala. Cercetarea descoperi 0 bogata varsare de materie, care era semnul de ta:: maduire a boalei ~i inceputul curatirii pelci. Din asta lisus conehise ea boala nu mai e molipsitoare si i.a zis. n curateste-te " . Astfel El nu fu facator de minuni, ci simp1u medic. La vindecarea sur do-mutilor El dovedi, dupaPavlus, si expericnta sa in calitate de Chirurg. Ev. Marcu istoriseste ca Iisus a vindeeat in Decapolia un surdo-rnut, zicandu-i. "Efafta", adeca deschide-te. Pavlus in eredinteaza, ca aeeasta s'a facut eu aiutorul unei deosebite operatiuni
I I I

chirurgicale 9i a unui anumit praf, care la ducerea bo1navului la o parte, a fost aplicat in urechile lui 2). Slabiciunea unor asemenea explicatiuni cur at copilaresti e de sine evidenta, si Straus, care le-a examinat arnanuntit in scrierea sa "Viata lui Iisus", le-a dat deplina dreptate, aratand limpede deplina lor netemeinicie. "Dupa Paulus", zice Straus, critica totdeauna are dreptul sa presupuna ceeace au putut omite documentele, cum se in~elege' dela sine; iar cceace se intelege dela sine este natural
I )

pentruca supranaturalul nu se subinteleqe de la sine ~i el prin urmare nu se poate presupune acolo, unde nu sa face la dansul anume Indicatiune. Neajunsul acestei loqice e. evident; istorisirile evanghelice au minunea de terna fundarnentala a lor 9i cauza supranaturala nu nurnai nu trebue inlaturata, dar trebue presupusa 9i atuncea, cand nu se indica formal. Cu toata slabiciunea sa, explicatia natui Q~~ o, rninunilor :--:prc: zinta ceva atat de ispititor pentru imaqinatiune, ca. ea a fost primita in Germania cu entuziasmul si atractiunea, ce face p'lltina )' ~
1) Paulus, Phi1blogisch kritischcr und hist, Commentar " tiber d. N. Test. 1804, tom.

IV, pag. 150-162.

2) Commentar, Bd. II, p , 426.

-- -_ _--------_
..•

.•..

_-_._--

-._--_-_--

._-_" _,..".,..",~==-- -----_._--

29

...._- ._ ..--... __.-- - ..- ... -..... - ._.

'I.••

,
~.

cinste mintii omenesti. Cartile insufletite de ea au fost numeroase , ) .' i ele tncepura se.apara din toate partite. Chiaro Schiller in scrierea sa "Cursuri de istorie", aparuta la lena ~i::a insusit-o absolut pentru a explica auditorilor sai misiunea lui Moise, si desi ea deja demult " cazuse sub loviturile sarcasmelor, totusi pentru unite minti continua sa aiba 0 atracttune a~a de netnfranta, ~i aplicarea ei in rnulte prtvinte e a~a de comoda, tncat multi crltici continua inca sa recurqa la dansa, atat in Germania, cat ~i in alte tari (ca de ex. Renan in Franta).
4.

Teorla mitica.

~
..

In timp ce Paulus preocupa atentiunea Germaniei rationaliste prin explicajiunlle sale naturale ale minunilor, se prelucra neobservat 0 noua teorie, carta li fu dat ·sa tnlocuiasca propria lui teorie ~i care se arata mult mal periculoasa pentru credtnta. Aceasta e anume teoria mltica. Aceasta teorie din urrna are acea trasatura com una cu cea care a precedat-o, ca ea neaga deopotriva supranaturalul, dar in toate celelalte prlvinte ea se deosebeste de dansa. Pecand ·precedenta primea caracterul istoric al cartllor sfinte, ~i se marginea numai la lipsirea minunilor biblice de aoreola lor divine, in scopul de a le pogori la gradul de fapte naturale, teoria cea noua merse mult mai de parte ~i pogori minunile la gradul de basme sau, cum se exprima ea, de mituri, ~i pelanga aceasta, in timp ce prima recunostea inca autenticitatea sf. Scrlpturi, a doua nu mal credea tntr'tnsa. De aicea se vede singur de sine, cum treptat s'a lntarit ~i s'a desvoltat boala ratlonalismului. ·Trecand din neqatie in negatle, de la darmare la darmare, necredinta curand a trebuit sa vada, ca pentru ea nu mai ramane deja nimica din cladirea sfanta a revelatiei crestine, Apucand pe drumul alunecos al tndoelei, rationalistul merge fara oprire, neavand putinta sa se opreasca. tn exp1icarea rnitica, ca sl in cea naturala a minunii, atacul la inceput se indrepta numai contra Vechiului Testament, fara sa se atinga de cel Nou. Primele lovituri Iireste a trebuit sa le prirneasca Pentateucul. El alcatueste oarecum introducerea in cartile sfinte -9i prin lnsesi aceasta atrage mai inainte de toate atentiunea , afarade asta, prin vechimea sa ~i prin caracterul istorisirilor sale, el vadit prezinta ~i ocazie mal mult decat -orcare din cartile sfinte pentru explicarea mitologilor. Mltologu au fost primii tagaduitori ai autenticitatii Pentateucului. Ei au avut predicesori in primele veacuri ale crestinismului. Unii gnostici ~i unii pagani si-au ex: primat deja indoiala contra provenientel dela Moise a prlmelor

30

cinci earti ale sf. Seripturi. Dar glasul lor rnulta vreme nu si-a gasit eeou, ~i traditia generala n'a intampinat nici 0 contrazicere. In veacul XII vestitul rabin iudeu Aben Ezdra exprirna banuiala relativ de unele locuri; dar _e1 nu 0 raspandi in acelasi timp asupra intregului Pentateuc, cum aceasta adesa s'a repetat gre;;it dupa . Spinoza, care dorea sa.~i creieze predicesori. La inceputul protestantismului, Karlstad, cu oeazia istorisirii din Deutoronom despre moartea lui Moise, rldica intrebare (in anul 1520): scrisu-s'au oare cele cinci carti ale Pentateucului de insusi legiuitorul evreilor? Atunci nimenea nu-si intoarse insa atentiunea asupra acestei in;: doe1e abea nascande. in anul 1574 un belgian, Andrei Mozie, in al sau "Comentar' la cartea lui lisus Navi", silindu-se sa faca aceasta presupunere mai verosirnila, se referi la observatia talmudului, despre 0 tainica indicatie, care cazu in sarcina lui Ezdra pentru alcatuirea Pentateucului. Acestea au fost primele preludii de atac. In secolul XVII dusrnania se inteti. Filosoful englez Tomas . Hobbes expuse formal la tndoiala, ca Moise ar ft scris candva car tile atribuite lui, si intru aceasta se razama pe aceleasi dovezi, " , pe care le-au exprimat in veacul XIX Fater ~i De-Wette, El deschide prin sine seria acelora, care expresiv s'au apucat sa nege, ca Pentateucul ar proveni dela Moise. Dovezile pe care Hobbes le aduse intru sustinerea parerei sale se coprindeau in urmatoarele. Autorul Pentateucului spune, ca "hananeii locuiau atuncea" in Palestina , el citeaza cartea "Ostirilor Domnului" si adevereste, , " ca nirnenea nu stie, unde e trnormantat Moise. Moise evident n'a , putut sa vorbeasca astfel, pentruca hananeii traiau inca ;;i in vremea lui in parnantul Higaduintii j el n'a putut sa citeze 0 carte, care istorisea despre luptele lui; in fine, el nu putea sa vorbeasca de moartea sa. Deci cartile acestea se numesc Pentateucul lui , Moise nu pentruca ele sunt scrise de dansul, ci pentruca ele vorbesc de dansul, dupa cum de ex. se da numirea de "Istoria lui Scanderberg" istoriei acestui erou, desi el nu-i nici de cum autorul acestei "Istorii ". Hobbes in alt loc dealtmintrelea admite, ca Moise a scris intreaga ace a parte a Pentateucului, care in genere se atribue lui. Tocmai pe acelasi timp (anul 1655), un francez .Isaac Peirer, inventatorul teoriei preadamite, se incerca sa slabeasca autoritatea cartii Facerea, care nu era prielnica pentru sistema lui despre existenta oamenilor inainte de Adam, si in acest scop de clara, ca , , Moise nu era autorul acestei carti. Dupa parerea lui, Adam al cartei Facerea este numai ·stra.mo9ul iudeilor , istoria facerei, a pa::
I ,
, , 4

31
catului original, a potopului ~i a tuturor celorlalte are in vedere numai pe fiii lui A vraam, iar nu ai omenirii. EI conresta origina Pentateucului dela Moise prin dovezi, asarnanatoere cu dovezile lui Hobbes. Un protivnic mai puternic al autenticltatii Pentateucului a fost Spinoza. in scrierea sa »Tratatul teoloqlco-politic" (1670), alcatuind un tablou aproape complect at tuturor Iocurilor, care au servit timp de doua veacuri de pretext de polernlca, el face urmatoarea concluzle , »Din toate locurile acestea e mai limpede ca lumina zilei, ca Pentateucul nu l-a scris Moise, ci un alt scrtitor, care a trait cu cateva veacuri mai tarziu". Atacurile filosofului evreu a produs cu toate acestea mai putin zgomot in vremea aceea, cand s'au ivit ele decat atacurile oratorianului francez Richard Simon. Dupa zece ani dela aparitla n Tratatului II lui Spinoza, acest seriitor, care adesa se numeste »intemeetorul criticii biblice", a edat cunoscuta sa scriere "Istoria critica a Veehiului Testament" I). Parerea lui despre originacartilor lui Moise e suigeneris. Bosuet 0 con= sidera a~a de periculoasa, tncat tndemna pe caneelarul Tellien ~i pe seful politiel sa lnterzlca aceasta carte. Simon presupune, ca Moise a lnftintat anumitl arhivari sau carturerl, sarcina carora era de a nota evenimentele mai insemnate. Aeesti carturari au fost In, spire]! de Dumnezeu. Prorocii urrnatori au prefacut de cateva ori aeeste istorisiri pana la timpul lui Ezdra, ba chiar ~i pana mai tarziu, adaogand, schlmband, prescurtand sau largind euprinsul dupa socoteala lor. De aicea ~i provin dlverqintele observate. Afara de asta, de oareee ei scriau pe suluri sau foi deosebite, apoi se tntampla, ca aeeste suluri sau foi sa se amestece unele eu altele, de unde a si rezultat 0 mare tncurcatura in suecesiunea Istorisirilor. • Aceasta parere, neqresit, e absurd a pana la evldenta, ~i ar fi greu a denatura mai mult spiritul ~i istoria literaturii ebraice. intre altele ea cuprinde ideea, care a devenit foarte populara in timpul nostru, ~i s'a gasit un eloevent panigers in persoana lui Renan, care intre altele vorbeste eu laude la adresa inventatorului ei, ea , principiul fundamental al criticel cartilor sfinte anonime, - principiu aplicat aproape tuturor literaturilor rasaritului, e desvoltat la dansul la perfectie, Ideea prefaeerei textelor ~i a introducerilor suecesive inloeueste la dansul vechea discutie despre autenticitate. , , Textul, din punetul sau de vedere, nu mai este ceva nesehimbat, asa di el trebue considerat sau autentic, sau apocrif, a-l adrnite ,
I 11

I) R. Simon,

Histoire

Critique,

Paris,

1618.

. sau a-l respinge cu totul. Acest corp organic, care creste in puterea unor anumite legi ~i din timp in timp se reface ~i se schirnba, fara sa inceteze de a fi una si aeeeasi. Oratorianul francez ne, , grqit ar fi refuzat aceste laude, de oarece el formal credea in inspiratia divine a tuturor scriitorilor cartilor sfinte i dar cu toate acestea e adevarat aceea, ca el eel dintaiu a exprimat parerea, astaz! in general primita de rationalisti, ca Pentateucul este rodul a muncii si prefacerilor a catorva generatiuni de scriitori. De si , , , el a oscilat in concluziunile -sale, de si el atribuia lui Moise cand , mai multa, cand mai putina parte eu deosebire in alcatuirea cartel Facerei, totusi ramane neindoelnic acel fapt, ca anume el a deschis calea criticii negative in aceasta directie. Chestiunea despre autenticitatea Pentateucului dupa aceea a fost pusa de mitologii nemti, Din timpul lucrarilor lui Richard Simon pana la lucrarile scoalei mitice pe chestiunea cartilor lui Moise, a aparut nurnai 0 sinqura opera critica, care ar _merita pornenita ~i anume lucrarea lui Jean Astruk: .Despre alcatuirea cartei Face" rea" 1). Tatal lui Jean Astruk, un pastor protestant, a trecut la romano-catolici in urma abroqerii edictului de Nantes. lnsusi Jean a marturisit totdeauna catolicismul roman. El era vestit prin cunostintele sale medicale. Dar in anul 1743 el a fost atasat la Facul" . , tatea de Medicine din Paris ~i a luat parte activa la lucrarile ei. Devotandu-se cu totul stiintei, el se ocupa cu sf. Scriptura si facu o descoperire oriqlnala, care dadu numelui sau 0 publicitate mai Iarga deeataceea, pe care i-o procurase ocupatiunile terapeutice. Frapat de acea regularitate, cu care Dumnezeu se numea cu diferite numiri in diferite capitole ale cartH Fecerea, el, pe temeiul acestei observatiuni, construi 0 intreaga sistema, dupa care Moise a fost mai curand un cornpilator, decat scriitorul primei carti. a Pentateucului. Astruk tncepe cu observatia, ca Moise istoriseste l despre niste evenimente, ce au avut loc aproape cu 2500 de ani inainte de dansul. Cunoasterca acestor evenimente n'a fostriescoper ita lui, zlce el j Moise a obtinut-o prin traditia scrisa, adeca prin istorisiri ajunse pana la dansul in scrieri. Deja multi autori s'au tinut de aceasta parere ~i inainte de el. Dovezile, pe care se tnterneiaze el, constau in acele repetiri, care se observe in cartea Pentateucului, ceeace el numeste "antihronisme" sau "denaturari« a ordinei cronoloqice, ~i in genere varia tie in intrebuintarea numelui lui Dumnezeu in diferite par\i ale cartei Facerea. Acest ar, , I I I

servi,

t) Astruk, Conlectures Bruxeles, 1753. •

sur

les rnemotres

originaux

dont it parait

qui

Moyses

est

----------- ---------_._-

33
----.----- ----.~------.----.------...

I
I

1
I I

·1

gument e principalla Astruk, ~i el s'a folosit de dansul cu mare • is<;!lsinta.lata cum il explica el. "In textul ebreu a1 cartH Facerea, Dumnezeu se deslqneaza mal ales prin doua nume izbitoare. Intai se prezinta numele Elohim.; Toate traducerile 11redau la Iel. traducerea celor ~aptezeci (LXX) prin cuvantul as;;';, Vulgata prin cuvantul Deus, ~i toate traducerile franceze, facute dupa Vulgata, prln cuvantul Dieu ... Alt nume allui Dumnezeu este Iehooe ... ludeii nu pronuntau acest nume din respect catre dansul ~i in locul lui citeau nurnele "Adom~.i".Acest nume "Adonai", eare insarnna in evreeste "Domnul", eel saptezect de traducatori si-autorul Vul .. gatei au citit dupa iudei, ~i deaceea ei necontenit au tradus eli" vantul "Iehova": cei septezeci prin cuvantul K6ptos, iar Vulgata prin cuvantul Dominus, ~i toate traducerile franeeze, urrnand Vulgatei, au intrebulntat cuvantul Seigneur ... S'ar putea crede, di aceste doua nurne .;Elohim" ~i "Iehova" se tntrebuinteaza fara deosebire inunele ~i aceleasi locuri ale eartH Facerea, ca termini sinonimi ~iadmi~i pentru veriatia stilului j dar 0 astfel de parere ar fi 0 eroare. Aceste cuvinte niciodata nu se confunda, sunt capltole intregi, unde Dumnezeu totdeauna se numeste "Blohim" ~i niciodata "Iehova" .. ~i din contra, sunt a1tele, ~i acestea nu-s mai pu= tine decat celelalte, unde Dumnezeu nu se numeste decat "Iehova" si ntciodata nu i se da numele de "BIohim". Daca Moise tnsusi ar fi alcatult cartea Facerei, atunci ar fi trebuit sa se puna pe so= coteala lui aceasta varlatte stranie ~i suigeneris. Dar ne putem oare Inchipui, ea el sa fi admis asemenea neglijenta la alcatuirea unei car-Va¥ de importante, cum e cartea Facerei I Se poate oare erata vreun exernplu paralel ~i se poate oare fara dovada sa se atribue lui Moise un neajuns, pe care nu l-ar tngadui nici un alt autor t Nu era oare mai firese, din contra, a expliea aceesta varlatte prin presupunerea, cum facem aceasta nol, ca acea carte a Facerei e aleatuita din doua sau trei manus crise, legate ~i cusute la un loc din fragmente deosebite a diferl]! autori, dintre care fie= care a dat lui Dumnezeu nu unul si acelasi nume, ci nume dife, , rite; unul i-a dat numele Elohim, Iar a1tul numele Iehova, sau Iehova-Elohim" 1). Astfel e renurnita origina a deosebirli locurilor Elohlstilor si Iehooistilor din carte a Facerei, din care Astruk a , conchis la existenta a doua manuscripte originate. Aceasta teorie a eapatat un ro1 neobisnuit de important la rationa1i~ti in lupta lor contra autenticltatii Pentateucului. Aceasta deosebire tnca ~i
I J

"

t) Astruk,

Conlectures,

p. 10.1.3. :;

Istori« Bibllcti

astazi se considera unul din punctcle cele mai principale ~i mai bine fondate de plecare in aceasta munca grea a criticei contra celor cinci carti prime ale Bibliei. Trebue totusi de observat, di intre parerea lui Astruk ~i pareree criticilor necredinciosi exista doua dcosebiri importante. Prima consta in aceea, ca rnedicul francez admite expresiv provenienta oriqinei Pentateucului dela Moise: "totul se reduce «, zice el, ))la dovada aceea, ca Moise trebue sa fie autorul cartH Facerii ~i numai el singur trebue sa fie un atare". A doua deosebire consta in aceea, ca el marqineste ipoteza sa numai la cartea Facerei. Pe cand scriitorii timpului nostru declare fatis, ca A struc nu credea sincer in $iutenticitatea ,, Pentateucului. Dar noi nu vedem, pe ce temeiu se poate banui el de fals. Dealtmintrelea orcum ar fi, cartea lui e aldituita cu mare 1ngrijire ~i originalitatea cercetariior lui n'a putut sa nu atraga atentiunea invatattlor nemti, unde incepuse a spori rationalismul. 1 , " ) ~i savantii nernti, unul dupa altul; s'au: apucat sa desvolte teo ria lui Astruc si sa puna la tndoiala origina dela Moise a diferite parti din Pentateuc, cu care prilej fiecare scriitor succesiv a facut cate un pas inainte fata de predicesorul sau, In anul 1.7_9~,_G~Qrg_.B9.u_er exprimat parerea, ca Pentatea ucul coprinde 1£1sine numai cateva fragmente cu origina dela Moise. Acest Bauer (1755::1806), care a fost pe rand profesor la Heidelberg ~i AHorf, era fruntas rationalist al tirnpului sau, Serlerile sale se distingeau rnai deqraba prin indrasneala sa, decat prin insuslri, de oarece ele sunt superficiale, incurcate ~i scrise, fara cugetare suficienta. C~ toate acestea el a exercitat 0 mare influenta, nu pentruca a negat origina Pentateucului dela Moise, ci pentruca a fost unul dintre primii invatati, care a aplicat inter" pretarea mitica Vechiului Testament. Pe acest obiect el alcatui 0 mare lucrare in doua tomuri. Desi Eichhorn l-a precedat pe , 'acea:: t • sta cale, totusi anume Iucrarea lui )) 1:1it.oIogia_,ep~ais:a(( atrase cu deosebire atentiunea spiritelor asupra acelui rol, care se putea deduce din mit la interpretarea Vechiului Testament. Eichhorn se exprimase timid; Bauer pasi indrdsnet, asemenea lui R'eimarus. )) Catlva ani acum in urrna", zice el, "mitologia Vechiului si 'Noului. Testament prin insesi numirea sa ar fi putut turbura pe cititcri j dar acum eu socot, ca ::!c~tuirea mitologiei ebraice e lucru tot a~a de firesc, ca 9i alcatuirea mitologiei grece sau romane ( . ~i el a procedat anumc a9a. 0 mare parte din faptele biblice el le aseza pe acelasi nivel cu basmele grecesti sau romane. Afir"'-1 )' matiunlle sale se considerau exagerate, dar cu toate acestea, se
) ) )

_.

.•

__

•••

_.

__

..........-

__._.-

_. _ .35 . _

f
i

adrnise, di din acest moluz se poate extrage cateva perle. tn acest timp ~i in genere era 0 puternica Inclinare catre mitism. Din anul 1783 Hristian Gottlob (1729:=1812), profesor la Gettingen, exprima terna, care- deve-tii-in urrna falmoasa. "Orce istorle si orce Iilo, sofie a celor vechi are ca izvor al sau mitul". Prin mit el inte:: legea .basmul mitologic. in ochii lui mitologia este nurnai ~tiinta despre natura ~i om, intentionat acoperlta cu perdele mai mult sau mai putin transparente. Gottlob a avut 0 scoald tntreaga, Kreizer (1771=1858) explica .._R~9~.!!isl!l:ul_<=.~. simbolism .r:~Ugios,sub care __ s~_.~~~~~_~_~_~ .0 ~?:i. veche ~i. mai curate. Gottfrid Muller explica mitologia ca produs al actiunel reciproce a doi factori: religios ~i·ideal, ~i s'a incercat sa urmereasca origina a catorva mituri inainte de periodul istoric. Frideric~lU1759=1824), desvoltand aceasta teorie, 0 aplica poemelor lui Orner , el nega existenta poetului ~i afirrna, ca Iliada ~i Odiseea nu numai nu apartineau unuia si aceluiasi autor, ci erau numai 0 colectie de poeme, , " , alcatuite de diferi]! rapsozi ~i adunate pe vremea lui Peric1e. Nibur (1776=1831) aplica acelasi proces istoriei romane, totusi adesa, cu toata puterea sa de patrundere ~i cu tot talentul sau, cazlnd in eroare ~i luand presupunerile sale drept realitate. 'Nud de rnirare, in vederea acestei atractlunl generale, ca ~i printre teologi s'au gasit deasemenea capva de aceia, carl, molipsindu-se de asemenea pilde, s'au incercat sa aplice mitul ~i la explicarea Vechiului Testament. Mltul prezenta un mijloc usor si comod de a exclude din sf. ,, Scriptura tot ceeace .avea caracter miraculos, asa dl eu ajutorul , lui, socoteau teologii ratlonalisti, star fi putut in fine ~ atinge scopul dorit pentru explicarea minunii, unde suferise 0 deplina neizbutire Eichhorn ~i Paulus. Nu se putea vorbi cu Reimarus, ca istorislrile ·miraeuloase din sf. Scripture alcatuesc nurnai 0 nascoclre mind= noasa, pentruca ele poerta asupra lor prea vadlt tonul sincerltatil, De asemenea nu se putea vorbi eu Pavlus, ca acestea-s fapte naturale, pentruca aeeasta ar tnsernna a face 0 strigatoare siluire asupra textelor, Mitul intre allele tmpaca toate aeestea; el nu for.. ·taza a banul sineeritatea istorisitorilor, el nu obliga a da documentelor alt senz decat aceta, pe care ele tl prezinta prin ele in= .sesi, Trebue numai a patrunde in fond. Mitul este "expunerea unui fapt sau 0 idee, adevarat, sub forma istorica, dar sub astfel de forma, care s'a determinat de spirit ~i de imaqinatiunea intreaqa, prin limba slmbollca a vechimii". Astfel e deajuns a constata existents sa, ca -sa cercetezi apoi, daca se poate, ce a servit la pro .. ducerea sa.

c·~e.~i.~t~ ..

36 De aiel e evident de sine insesi, di explicarea mitica e mult , mai usoara decat explicarea naturale. Dupe aceasta din urma, is: toria iI1gerilor, care au mantuit pe Lot 111 tirnpul darirnarii Sodomei, de ex. se explica iI1 chipul urrnator. Acesti iI1geri au fost niste simplii caJatori. Ei au fost primiti de A vraarn cu mare cinste 9i au 50S it la Lot cu recomandare dela unchiul sau. Locuitorii Sodomei se aflau iI1 acel timp 111 razboiu cu Chedorlaomer. Ternan. du-se, ca acei calator! sa nu fie niste spioni, ei au vrut sa:i omoare. Lot a putut sa scape pe oaspetii sal numai prin fuga impreuna cu dansii. Oare cum dintr'o ·pricina oare care ciudata, orasul fu , , distrus in aceeasi noapte, 91 acesti straini, care au para-sit orasul chiar inainte de nenorocirea ee-l ajunse, au fost dupa aceasta so" coti]i drept trlmisi dumnezecsti. Nici yorba ca asemenea talcuire contrazice asa de mult textul cartii Facerea. De acea mitologii de , , felul lui De-Wctte, talcuira acest fapt eu totul altmintrelea. "Ba: zenul marei Moarte, judecand dupa traditle, a fost candva 0 vale roditoare, acoperita cu numeroase ora~e. Aceasta grozava schirnbare a produs-o un cutremur, dar din punctul de vedere obisnuit al vechimei locuitorii acestor erase, negresit au meritat aceasta , , soarta prin pacatele lor. Din prlcina aceasta, lor li s'au atribuit cele mai grele fapte de moarte... Lot, se zice pe de alta parte, traia in Sodoma, dar de oarece el a Inlaturat peirea impreuna cu padit09ii, atuncl a trebuit sa se expliee, cum lehova loa rnantuit. Astfel traditia, in rodnicia sa inepuizabila, 9i istorisitorii, cu duhul lor poetic, au creat mitul, despre care noi vorbim 9i la care ab .. solut nu se poate aplica pravilile nici ale istoriei, nici ale criticei. Pentru a inlcsni aplicarea sisternei lor, mitologii s'au apucat sa deosebeasca trei feluri de mituri, Sunt rnituri istorice, adeca is: torisiri des pre evenimente reale, dar numai colorate eu parerea antica, care a amestecat dumnezeescul cu omenescul, naturalul eli supranaturalul; sunt deasemenea rnituri iilosofice, adeca de acelea, in care e cuprinsa ideea sirnpla, conceptla sau ideea contimporana ... Aceste doua feluri de rnituri pot fi confundate intre dansele, sau, prin impodobirea poetica, pot deveni mituri ~o.eti~e, unde faptele primitive 91 ideea primitiva aproape dispar cu totul sub podoaba unei bogate fantazii. lata 0 pildii de mit istoric, cum il gasim la Bauer. Odata Avraam, exarninand miturile religioase ale popoarelor, vecinii sai, observe .ca unii aduceau jartfa pe copiii sai pe altarele zeilor lor. Curand dupa asta ii veni in ~And, ca poate n'ar fi de prisos a da lui Iehova, Dumnezeul sau, 0 dovada pipaibila a respectului sau ~i saci aduca j_artfa pe dragutul lui Fiu, unicul __ ----

----_-_-_ ..-._--- _._---_._--------------------------------------

---_.

f ....

!:. ,

.I
.c...:.:.:. --..:_::;.';;';;;':'-."~' _

-:. -~_. j~;i.

.~

r.:.,

37 ----

_._----_.-

- .-

.- -..- --_ ..-_---_----------_.- --- ._- -- ----... - ..

sau fiu, singurul pe care i.l dad use Sarra. Plin de eceasta cuge.
tare, care-l urrnarea neincetat, el adorml. Si iata vazu un vis, in • care in.ca odata i se infati~aza marea pretulre la Dumnezeu a acestei fapte. lntre acestea, dupa parerile ace lor vremi vechi, visul era un fel de porunca. in urma acestora A vraam imediat socoti de datoria sa sa implineasca aceesta insplratle, dar in ace! moment, cand el rldica cutitul asupra lui Isaac, el observe un berbece. So. cotind deci, ca Dumnezeu, multarnit de jertfa sa de buna voe, i-a trimis acest berbece de jertfa in locul lui Isaac, si l-a si dus jeftfa , , in locul fiului sau. ~st~~-~!~~tuni!l. dups parerea mitologilor, este ~11~~~_J~19~Qfj.£: __ aceasta este opera unui intelept, care s'a incercat se prezinte origina lurnii sub a~a forma, sub care ar fi putut sa se imprime cat mai puternic amintirea despre ea. Istorisirea despre .P~~~_ este rnit mixt sau .istorico:=fil9_~pf.ic. prilejul unei mari Cu tnurrdatii, care a pierdut pe to]! oamenii afara de 0 singura fa= milie, vechii inteleptl s'au siltt sa afle pricina acestui evenimenf ~i de aiel s'au ivit fel de fel de presupuneri, legende ~i mituri. in fine vedenia cu sarafimii la 'prorocul Isaia este, zlce Bauer, mit poetic t) . .Sistema mitica prin necesitate a silit pe adeptii sai sa nege formal autenticitatea sf. Scrlpturi. Mitul nu este basm, inventat pentru placere , el este produsul inconstient al vremii, care s'a format incet-incet in curgere de veacuri, trecand din gura in gura, ~i prin urmare n'a putut fi predat scrisului de un martor ocular al insesi evenitnentelor. El prin necesitate se alcatueste dupa dansii. , , , Pentateucul in deosebi nu poate fl opera lui Moise, pentruca daca el tnsusi ar istorisi despre trecerea prin Marea Rosle, istoria cu mana ~i 'cu apa scoasa din stance, atunci ar fi fost imposibll a considera aceste istorisiri drept mituri, Primii mitologi de aceea au primit sistemele in circulatie ale criticei, indreptata contra au· tenticitati! primelor carti ale Bib1iei. ~i anume aceasta a facut ~~. iar dupa dansul au facut deasemenea ____ si De- Wette, poi r~2re= Fater 1..----.-..----... -zenJ~D~Lprincipa1i ai .mitismulul tn aplicarea lui la Veehiul Testament. Fater (1771.1826) a predat limbile orientale la diferite universitati germane ~i capata 0 Iaima destul de raspandita in calitate de filolog, mai ales prin continuarea sa la n Mitridate", lnceput de Adelunq. Dar el ne este interesant mai cu sama ca comentator al Pentateucului. Educandu-se in principiile scolii lui Cant ~i ale ra: [ionettsrnulut, el nu credea in supranatural , el se tinea de parerea, ea Pentateueul este numai 0 colectiune de fragmente ~i se tncerca sa explice istorisirile miraculcase din el ea rnituri. La negarea au"
<1) Hebralsche Mythcloqle,
I.

1.

p. M, 205.218j

t. II, p. 287.

i. :t,

38

tenticitatii Pentateucului, el judeca astfel . caracterul autentic al istorisirilor Pentateucului nu se poate lntp1ege altfel, decat adrnitind, di ele plcaca nu del a martori oculeri, ci au ajuns panala noi printr'un sir intreg de traditii. Atunci, negresit, nu va fi nimic de mi, , , rare de a gasi intr'insele urrnele evidente a epocei urmatoarc, exagerare in memorie, impreuna cu alte inexactitati 9i contraziceri; nu va fi nirnic de mirare de a intalnl acolo care care obscuritafe fata de multe evenimente 9i conceptiuni, ca de ex. in acea privinta, ca hainele izraelitilor nu se uzau prin strabaterea pustiului. Fater afirrnii chiar, ca Pentateucul nu se poate lipsi cu totul de miraculos, fara a silui intentiunea primitive a scrlitorilor', desi in , , expunerea evenimentelor insesi trebue sa atribuim un mare rol traditlunei succesive. Fater recurge la deosebirea locurilor elohis, , , tilor 9i ehovistilor la dovedirea faptului, ca aceste parF apartin la diferiti scriitori, ~i crede, di acele carti, care se atribue lui Moise, a dobandit forma lor definitive nu mai devreme de epoca capti. vitatii babilonene. , Aceste pared despre Pentateuc ~i despre mituri au produs 0 senzatie conslderabila in Germania protestanta , intre altele influent a produse de ele totusi n'a fost cu mult mai mica de aceea, pe care o produsese De-Wctte, reprezentantul principal 9i eel mai capabil al interpretiirii mitice in aplicarea lor la Vechiul Testament. De. Wette 9i'a petrecut copilarie sa in Weimar, care era renumit pe atunci ca sediu celor mai mari scriitori, cu care s'a putut mandri Germania acelui timp. Cultura sa si-a capatat:o el in lena yi a avut printre dascalii sai pe Paulus; autorul interpretarii naturale a minunilor. Tanarul discipol insusi povestea, cum ella inceput a fost frapat de tnvatatura lui Paulus, dar curand simti insuficlenta , " acestei doctrine si s'a hOt6i·U stuncea chiar se si aplice la Peutateuc . , , ideile lui \Volf. Si iata astfel el a devenit raspanditorul mitismului , in Germania. Recunoscand slabiciunea metodului natural de explicare a evenimentelor miraculoase, istorisite in Biblie, el incepu a le explica cu ajutorul mitului ~i a aplicat prin asta lovitura de moarte sisternei fostului sau dascal. Intre acestea, dupa cum Eichhorn se rnarqlnise la Vechiul Testament si nu indrasni sa:si intinda mana , , la Noul Testament, De=W ette deasemenea nu aplica teoriile sale la Evanghelii. Abea numai Straus s'a hotarit sa complecteze in acest punct opera lui distructiva, cum Paulus desavarsise opera lui Eichorn. In an ul 1805 De=W ette cdita 0 dizertatiune, in care afirma, Cd Deuteronomul a fost scris nu de aceeasi mana, de care au fast
I

---.----.---.-.-.-----~.-------------- ---_-

- ... _- ------_._-- - :..:.:::._-_ ..----_. __ .

"

39

_;:::_C::~"':"':_::--:':';-

.. '::':' "':"":..:_.'_::_.';:_.;.:' : ... ..• ___:_.:_.

scrise primele patr~ dir\i ale Pentateucului I). Dupa aceea, in anul 1806 el edete 0 lucrare si rnai importanta, anume "Introducerea 1~._V echiu! Testament". 'Lucrarea aceasta se poate con'Sider~'--ma-;J:: festul .sa~--'l~---~hestiunile criticii bib lice. EI prod use 0 impresie extraordinara in Germania din cauza noutatel ideei ~i a unei directiuni, pe care 0 trasa dansul cu privlre la fondul dirtilor sfinte. Drept punet ,prim, din care pleca el in noua sa "Introducere ", era para= sirea datelor traditlonale relativ de origina ca,rtilor Vechiului Testament. Dupa parerea lui, noi nu avem nici un Iel de mijloace externe de a controla exactitatea istorlca a acelor fapte, despre care se istorlseste Intr'insele. Toate is_v_o_ar~ externe a Inforrnatiunilor ne 11.p..?~. De aceea, pentru deter min area insamnatatii rnarturiilor lor, noi trebue sa recurgem la critica interne, adeca la ~lCgminilr~Insesi ~~.Eri~~!.~!.~~~stor c~ti. Acest principiu al lui 12~.JY.ett~ a devenit "constitutia intemeTetoare" a criticii celei mal noua, a~a ca unii tl numesc chiar dogma ..rationaH~,m~lui, cu toata complexitatea sa. Daca privlrn esen]a ace~te(-' teorii, apoi imediat se va vedea tema cu totul falsa, curnca nol nu am avea niciun document. nici o traditie care se merite crezare pentru ca sa 'verificdrn cartile Vechiului Testament afara de insesi aceste carti. Afirmatiunea , , , aceasta era deja falsa in 1806, dar inca ~i mai falsa se prezinta ea astazi, cand cele mal noua descopertri ~~h.eol<?_gice e-au dat la n mana 0 multime de milloace pentruverificare. Critica interne, fara tndotala, menta sa i se faca loc in exigeza biblica, dar ea nu trebue sa escluda critica externa, care totdeauna are dreptulla rolul eel tntaiu ~i eel mai principal. Origina unel anumite opere este un fapt, care trebue sa fie afirmat de 0 anumita marturie, A tnlatura traditia la cercetarea chestiunilor istorlce, insemna a .inchide ochii, ca sa nu vezi, tnsamna a pune visul in locul realita¥ii. 'Nimlc nu inlesneste capriciului si tuturor nascoclrilor Inchipulrli, ca anume critica Interne, pentruca ea adesea este rodul impresiunilor curat subiective. Rezultatele cu totul contrare, la care duce ea pe anumiti 'exigeti slchiar pe unul ~i acelasi obiect in diferite momente, servesc de dovada evldenta a nesigurantei ~i insuficientei ei. Ea e asernenea rnoristei de vant, care se tnvarte in toate partite dupa cum bate vantul. Plecand intre altele dela aceste principii De-Wette neaga orrgina Pcntateucului dela Moise .El a tnteles foarte bine, ca pentru a se primi putinta de a prezenta evenimentele istorisite in carte a
, I
'

1) Dissertetio

critic a etc. lena, IS05.

40

Esirii in cali tate de mituri, e nevoe a dovedi mai intaiu, ca eleau fost istorisite nu de Moise, contimporanul ~i partasul evenirnentelor istorisite. Pentru a lepada autenticitatea eelor mai vechi carti biblice, el le-a asamanat eu poemele lui Orner ;;i s'a referit la ele . tot a;;a, cum Wolf s'a referit la Iliada ~i Odiseea. Pentateucul este pentru dansul ep(Jp~.ea na.tion?-la a evreilor. Dupa pilda lui Wolf, el 0 descornpune in diferite fragmente, neatarnate uncle de altele, ~i presupune, di ele au fost impreunate numai abea mu1t mai tarziu de diferite mani, ca sa forrneze din ele un singur tot. Nemarqi» nindu-se la ggg5l:!:.~'!:t_~_~ Moise- a-redactat. Pentateucul atribuit lui, .. el adrnite diferiti colectori. Asa, autorul, care a edat carte a Leviticul, , , dupa parerea lui, a trait probabil mai tarziu decat acela, care a edat cartea Esirea. Fragmentele, care alcatuesc eartea Numerele, au fost adunate ca complectare la colectiunile precedente. Deutoronomul a aparut dupa toate, putin mai inainte de captivitatea babiloneana, pe timpul domniei regelui losia. Cele mai vechi frag" mente ale Pentateucului se pot ridica la epoca lui David. Din timpullui De-Wette, sistemele arbitrare, care se nascocira fata de origina Pentateucului, au devenit foarte numeroase . diferiti invatati, au schimbat vederile lui in mu1te amaruntimi si chiar in . , , punctele esentiale, dar negarea autenticitatii cartilor lui Moise si , ", admiterea multirnii autorilor a devenit una din bazele principale ale Interpreterli rationalistice. "Introducerea « aeestui teoloq-novator a avut mare succes. Succesul acesta ea il datora nu numai acelor idei negative, pe care ea Ie expuse, ci deasc.nenea si modului insesi expunerei. Pe cat ea era radicala dupa esenta So, tot pe atata era 9i cumpatata si respectuoasa dupa forma. De-Wette afirma, ca sf. Scripture totdeauna a Iost pentru dansul carte sfanta ~i sacra chiar 9i in elementele ei mitice. "Adevarul" , zicea el, "este legea mareata a istoriei, ~i dragostea de adevar este legea mareata pentru istoric. Dar acest adevar este idealul. EI se tntalneste nu numai in exactitatea materiala, dar exista ;;i in exprimarea poetica a ideilor mobile, imprumutate din istorie. Este poezie in istorie, ~i aceasta poezie a istoriei adesa e mult mai rniraculoasa si mult mai frumoasa , decat insesi poezia. Astfel a vrut el sa izbaveasca si sa pastreze , , adevarul cartilor Veehiului Testament, cu toate acele mituri, care, cum i se parea lui, el le descoperise intr'ansele. In anul 1807 De: \Vette a fost numit profesor in Heidelberg ;;i scolo el a mal gasit inca pe Paulus. Anume atuncea el a alcatuit scrierea sa "Comentar la Psalrni", - unica opera de feIul acesta la Vechiul Testament, care a aparut din pana sa. Absorbit
)

0_.·

--.---.-----------------------

--.

-41...:--- .... . -- __

'.

in totul de critica negativa, el respinse idee a ca majoritatea din psalmi ar apartlne lui David, desi purtau nurnele lui, -~i.i atribui unei epoci mai tarzii. ~i in acelasl timp el neqresit referi la Mesia psalmii profetici. in anul 1810 Q~:~e~.~~ fu chiem at la universitatea din Berlin deabea tnfiintata acolo deveni tovarasul lui l ~________ unul din acei invatati, l Schlelerrnaher., care agitau mai mult tine= retul german in partea intala a 'veacului XIX. Intre acesti doi profesori erau cateva puncte de tnrudire. ~i unul :;;i altul tindeau la @ir.ea-itiinteL~i .credlntei, dar ei tindeau spre aceasta tinta, pe care n'a atlns-o nici unul, nici altul din ei, pe dH cu totul deosebite. Schleermaher raporta religia la sfera simtului ;_f)__~~YV eJ_te totdeauna ~i=a inchipuit ca el a sustinut credinta in' Vechiul Testament cu ajutorul sistemei sale mince. Din pricina asta el studia succesiv toate cartlle Vechiului Testament, si rezultatul studiilor sale le-a expus pe scurt in lucrarea sa "Introducere.a tstorlco-crltica 1), care aparu in anul 1817 9i pe care el 0 considera cea mai buna din operile sale. Despre cartile Paralipomena el vorbise deja in prima sa "Introducere" 9i afirrnese, ca redactorul acestor carti s'a servit de niste carti mai vechi, cunoscute sub numele de cartile lui Samuil si a Imparatilor, modificandu-le in favoarea castei levltilor. tn noua sa opera el sustinu aceste parerl anterioare ale sale ~i le aplica la acele parti ale Bibliei, cu care el inca nu se ocupase. lata rationamentele sale generale despre Vechiul Testament . "Punctul de vedere istoric este punctul de vedere a teo= cratiei esc1uzive. Aproape toate se privesc in legatura cu teocretie, . adeca in legatura cu raporturile, care exista tntre Dumnezeti'-~rj:;o= porul lui Israil... Din aceasta pricina pragmatismul istoric lipseste cu totul, ~i locul lui l..a ocupat pragmatismul teocratic. PIa nul divin domina in istorie in chip cu totul evident, si toate evenimentele partlculare sunt subordonate acestul plan cu 0 logica mai mult sau mai putin mare; mal rnult inca, Insusi Dumnezeu se amesteca (Hr~_£t_. inIstorie .prin revelatiunile 9i minunile sale. Cu alte cuvinte, istoria cedeaza locul mitologiei" ~. A9a a exprimat el acest cuvant foarte injositor pentru Biblie. De-Wette socoti sa tndulceasca ascutimea acestei expresiuni prin observatia, ca tstorisirtle despre minuni nu sunt Iictiuni, na,scodte pentru placere, ci legende populare alterate, care au devenit miraculoase, trecand din gura in gura. Scrlitorti, care au vorbit de ele dupa multa vreme in urma eve-

st
I

1) Lechrbuch der hist-krlt. Einleitung in T. 1845. 2) Einleitung p. li9.180. Cuvantul mltologle pentru sublinlat in original.

expr eslvitate

rn ai marc

e chlar

nirncntelor inscsi, au istor isit despre dansclc, incrczindu.sc deja deplin traditiilor. Dealtmintrele nu numai rninunile sunt legendare j uncle legi de asernenea rcprezinta "mituri iuridice". Sunt deasemenea si mituri etimologice. In fine, prorociile sunt deasemenea in felul lor niste fictiuni, produse ale poctilor, care, sub forma de preziceri, Iacute de persoane rcnumite, istorisesc despre fapte deja savarsitc, cum am vazut aceasta in puranele indiene. Anume prin asemenea metod s'a ~i format "Epopeea teocratica a lui Israil" 1). Cum se vede din aceasta, De: W ette pur urea se spriiineste pe acel principiu fundamental,' expus de predicesorii sai rationalist}, di Bibll£. trebue sa fie privite ca 9i celelalte dlrti literare yi in special ca mitologiUe_. Indict 9i Greciei. Dar asta insamna a uita, ea Pentateucul si celelalte carti ale Vechiului Testament, care ne istorisesc despre remer cabilele evenimente ale vietii lui Israil, sunt carti cu adevarat istorice, iar nu poerne, de Ielul Iliadei, Eneidei si Magabgaratei. Asta insamna mai eu sarna a uita ea lumea se carrnueste de Dumnezeu si di providenta Lui a incredintat poperului Iudeu 0 misiune supranaturala, pe care el a trebuit sa 0 in: deplineasca in viata sa istorica, Numai nerccunoscand aceste adevaruri, Q~"\V.eJte a putut sa devine unul din raspanditorii principali ai rationalismului yi eu adevarat parintele rnitismului biblic, Anume el a yi proclamat domnia criticii interne j . a inceput a nega in genere autenticitatea cartilor Vechiului Testament si anume eel intaiu a nascocit acea multirne de scriitori, care ar fi alcatuit, au expus 9i au redat diferitele carli ale Bibliei. El, in fine, a introdus in Intrebuintare explicarea minunei cu ajutor '-~ mitului, desi pe aceasta cale lui t-au preeedat si alti cativa cercetatori necredinciosi., , n~:\Vettf? totusi n'a indrasnit sa trateze Noul Testament tot aya, cum a tratat Vechiul Testament. Prezentand prin sine 0 rap:} cxceptie intre necrcdinciosi, care de obiceiu pe masura scurgerei vietii lor, cad tot mai adanc in bezna 'nee. euunei, profesorul berlinez, pe masura apropierei batranetei, s'a intors din ce in ce mai mult la crestinism, In lena s'a tinut de ideile lui Tritsche, unul din profesorii saL La inccput, anume cand a inceput a invata- in aceesta universitate, el 0 vrerne a fost atras chiar de ateismul pantcistic, allui Fichte. Un timp eu am fost Iericit in aceasta rMadre", zice el insusi in 0 scriere editata dupe moartea sa, "Eu ma tneredeam in ideea despre putinta de a fi virtuos, neapartinand la nici 0 credinta, D.:::- curand aceastii iluzie a disparut yi eu rn'arn simtit tidllos. Lipsie de orce credinta in lumea materiala, eu m'am
I I ) , , J I I
) }

11

1) Idem,

~ 146.

"-

~ -_-----

--

-*

--

- - _ - --------

-~~....:;;;;;;~:=~--

_43

_
I I

vazut -singuratec, Hlsat pe sarna mea lnsusi, si cu toata omenirea aruncat in lume fara Vnta. Sufletul meu s'a umplut de contrezlcerl ~i -de tnchlpuiri nesigure , nicio suflare de viata nu se arata sa in::r calzasca raceala Inimii mele, ~i rnoartea, ca un geniu rau stapanea toata fiinta mea. Niclo cugetare nu-mi putea procura pacea , senti= rnentele me1e se _ ridicau contra convinqerllor mintii mele". Aceste randuri cu adevarat merits sa fie scrise cu litere de aur pentruca el ex prima strigatul unui o_m sincer, care-si perduse pe totdeauna credinta. El ne arata, di toata viata lui dupa insesi natura Sa era patrunsa de spiritul reliqios. Din nefericire, el ratad dela calea adevarata ~i niciodata n'a mai putut gasi calea adevarata catre adevarul pierdut de dansul, Silindu-se sa -iasa din starea sceptics ee-l apase, el n'a gasH nirnic mai bun, decat sistema lui Fritsche. Acest filosof ostenise la tnpacarea-stiintet cu credinta ~i invata, ca in om sunt doua izvoara deosebite de cunostinte , Intelegerea si sentimentut. Intelegerea ajunge la ~tiinta prln judecata, sentimentul gase~te, pricepe ~i prinde realitatea oblectiva prin presirntire (Ahn= den). Aceste doua mijloace ale dobandirei adevarului deplin se complecteaza reciproc unul pe a1tul, dar nedand putinta de a impace contrazicerile, care se pot observa in rezultatele lor. Anume la -acest "dualism a~a de putin logic s'a ~i atasat De-Wette, ca sa _evite' naufragiul desavarsit al credintei sale crestine, El socotea -sa gasasca in "presimtirea« lui Fritsche satisfacerea acelei nevoi religioase, -pe care el 0 incerca in adancul sufletului sau. Acele pro: cedee -intelectuale, prin care el se stlea sa se rldlce mai presus de sfera cur at a a ratlunii, i se pareau singura forma potrivita sub care poate fi pastrat supranaturalul, In Berlin el a expus aceste idei lntr'o lucrare deosebita, Multamita sistemei lui Fritsche, el i~i inchipul, ca e in stare sa respinga tot ce era supranatural in teo: logie, 9i totusi sa pastreze religia cu ajutorul presirntirii, Mitul it izbavl de minune in vechea credinta, Fritsche i1 elibera de tot ce trece peste ratiunea din noua lege. in anul 1813 el invata ca Iudeli nlclodata n'au asteptat pe Mesia cel patirnltor pentru pacatele poporului, ~i-ca Iisus Hristos a murit din impulziuni curat omenesti. in .scrlerlle sale urmstoare de dogmatica el afirma, ca apostolii au alterat invatatura lui Iisus Hristos ~i au nascocit "hristolatria« ~lntre acestea nevoea de credinta deveni tot mai simtita pentru inima simtitoare a profesorului rationalist ~i in adancul sufletului lui era atata sinceritate, tncat-Neander i1 numi "Natanail, in care nu este vIclesug" . Aceasta anume l-a ~i apropiat pe dansul de Schleerrnaher. Schleermaher (1768,d834) a fost unul din eel mai mari re" .. 'J ' ,) ,

}",

44
prezcntanti ai protestantismului in Germania. Pe dansul it numesc Cant al teologiei moderne, pentruca el a gasit legile sentirnentului rcliqios, dupa cum Cant descoperise legile _cunostintei. El a exercitat 0 mare influenta nu numai asupra lui De-W ette, ci ~i in ge" nere asupra multora din cei de 0 credinta cu dansul. Tatal sau a fost cornplicat intr'un proces pe chestia vrejitoriei, ~i aceasta a inIluentat a~a de mult asupra lui, in cat el la inceput fiind absolut necredincios, a devenit credincios 9i a dat pe fiul sau spre e ducatiune fratilor Moravi. Tanarul Schleermaher n'a Inlaturat totusi prin asta ispitele si indoiala. La dansul, ca ~i la multi altii, fara voe se simte pana unde desbinarile din protestantism apasau min" tile, care nu aveau putinta sa:~i gasasca nicairea linistea. in anul 1796, devenind propoveduitor in Berlin, el se imprieteni cu Frideric Schlegel, care l-a introdus in cercurile -romantismului abea nascand, unde 91 incepusera a se raspandt ideile lui. Critica i se paru lui atuncea viitoarea pastratoare a credintei, desi pana atun-cea ea era protivnica ei. Dar el niciodata n'a avut ideea cuvenita des pre criticd j intr'Insul sirntul pre domina raFunea,_ si el socotea, ca vorbeste in numele ratiunii, cand in realitate era captivat de sentiment. Nu fara temeiu se zice, ca intr'insul exista ceva femeesc. El insusl se prezinta pe sine a~a in scrisoarea catre Iacobi. "rae: tiunea S1 sentimentul traesc in mine deosebit, dar ele se atinq si formeaza un curent galvanic j viata mai intima a duhului consta la mine in acea operatie galvanica, care se nurneste sentiment. In una din primele sale opere, anume in .uscutiile despre reliqie, el defineste asttel j euqie sa: "religia mea este in totul religia inimiiJ in mine nu este loc pentru alta religie". Aceea, in ce trebue a crede, nu trebue cautat nici in carti, nici in traditii, ci numai in nol insine. Religia este ~~_I}timent,urn hrirea infinitului, ~i noi 0 ga: situ in fundul duhului nostru. Prinurmare, ea nu are nimic per: manent sau rezistent j ea variaza la persoane singulare, ~i Biserica oare cum 0 masa lichida, fara trasaturi permanente, fara 0 orga= nizatie solida. Fiecare sentiment religios e adevarat , nimenea nu are dreptul sa:l inchida in ternnita dogmelor j el :e liber ~i consta in cautarea vietii universale in toate manifesterlle ei, in justificarea , . acelor preslmtiri tainice, care starnesc in noi un fior pios. In cea mai mare parte a terminilor dogmatici eu toate acestea se coprinde un senz adevarat, Revelatiunea este inspiratia, primite de om dela infinit j minunea este numirea r eliqioasa pentru evenimentul natural. lnspiratia este sirntul launtric al edevaratei moralita]i ~i al adevaratei libertat]. Anume astfel sunt unele din ideile lui Schleermaher,
1 l' J I , ,

----------_._----------------------_.

--,.-_

.. -

_---

-----

--

_------_

.•.-.._-- ----'---

.45 ~~-~

..

--.-

..

----.-- .. -

_._-

,.. _.-.

- .._ - ..

ale acelei rninti, in care credinta ~i necredinta s'au confundat ~i s'au unit intre dansele , mistlcismul s'a imprietenit cu materialismul; panteismul lui Spinoza s'a intovara~it cu sirntul inegurat al reliqiozitatii, dar care simta puternic, s'e exprimat cu tnflacarere ~i a stiut sa miste in om strunele cele mai nobile. in unele puncte el se apropie de Fritsche, ~i aceasta anume l-a apropiat pe dansul de De=Wette, desi ultimul la inceput n'a simtit 0 deoseblta dispozitie fata de autorul: "CugetarHor despre religie". Schleermaher a propoveduit mult in Berlin ~i cu mare succes. Odata prietenul lui De- Wette, Lucke, interpretul evanqheliei lui loan, tl introduse la predica acestui propoveduitor, care atragea 0 mare muljime de ascultatori. Ascultatorului din tntamplare Ii placu aceasta predlca, el cu exactitate incepu sa 0 urmeze ~i putin cate putin facu loc elementului critic in studiul sau la sf. Scripture a Noului Testament. EI incets de a vedea in Iisus Hristos un adevarat simbol ~i incepu a-L considera fiinta reala, idealul intrupat. Anume in acest timp fuizbit de 0 strasnlca lovitura, EI avea 0 rnultime de vrasmast printre luteranii ortodoxali, care-l considerau, ~i nu fara temeiu, drept unul dintre capeteniile rationalismulul. To: tu~i ei nu aveau posibilitate sa=1 faca sa se departeze dela catedra de profesor. 0 scrisoare nechlbzuita, scrise de dan sui mamei De: zant, 0 tanara fanatica, care a ucis pe agentul rus Cotebu, produse o mai mare impresie la Curtea Prusaca decat jalbele protivnicilor . saL El a fost izgonit dela Universitate ca "om periculos" (in Octombrie 1819). Retraqandu-se la Weimar, el reda romanul religios: "Teodor, sau hirotonia unui sceptic" in 1812, opera nu cu mad tnsuslrl literare, dar, care erata ce lucrare se producea in sufletul autorului, care pururea tindea sa iasa din abizul valurilor chinuito are de suflet al indoelelor la limanul credintei ~i adevarului, In fine, in 1822 De=\y~t_e fu numit profesor de teologie la Bezel, ~i anume acolo apetrecut ultimii ani ai vietii sale ~i a redat lucrarea sa "Co~en.tC!r. l~ ..~Q~l estament". Studierea evanqheliilor a fost pentru dansul mantultoare, Se vede, ca crestinismul l-a atras tot mai mult. Din nefericire educatia sa l-a pus in afara de adevar, ~i el nicicdata .n'a mai patruns in ogradea Bisericei lui Hristos, el pururea a oscilat intre rationalism ~i simplitatea credintei, In lucrarea "Introducerea in Noul Testament" (1826) el neaga autenticitatea epistolei a doua a ap: Petru,'· se tndoeste relativ de epistola a doua catre Tesaloniceni, de epistola catre Efeseni, de epistolele pastorale, de epistola sf. Iacov, de epistola tntata a ap. Petru ~i chiar de evanghe1ia lui loan. In manualul sau de interpretare a

40

Noului Testament (1835=1848) el ad mite miturile numai pentru in= ceputul ~i sfarsitul istoriei Mantuitorului, si chiar combate pe Straus, care deja redase lucrarea sa "Viata lui Iisus", cand aparu talcuirea la evanghelii. Dar el era nehotarit, manifesta neincredere in cele rnai irnportante puncte ~i mustra crud pe interpretii, care se sileau se puna de acord istorisirile celor patru evanqhelisti, acuzandu-l de ingustime de minte si chiar de lipsa de buna credinta, Cu un cuvant, el a ajuns numai la un rezultat negativ, si, dupa propria sa declaratiune, roada criticii evangelice este nestiinta ;;i neputinta. A~a este rnanqaerea trista, la care a ajuns acest om, fata de sufletul caruia nu se poate sa nu nutrim sirnpatie, pentruca el a cautat adevarul, dar n'a putut sa:l gasasca. Parintele criticei interne, ba putem zice ~i al mitismului, niciodata n'a putut sa rupa eu totul firele primitive ale ratacirii, si el a suferit din pricina , aceasta toata viata sa, ceea ce a ;;i exprimat intr'o poezie, gasita dupa moartea sa 1).
,

5. Straus sl critlca lui. A~a era starea reliqioase a Germaniei, cand pe scene apare Straus. Acesta a fost un om, care mai mult decat toti a turburat spiritul religios al Europei in veacul al XIX. Numele lui va ra% manea pentru totdeauna in istoria Biserlcii, ca numele unuia din cei mai de moarte vresmasi ai crestinismului alaturea nu numele vestitilor soflsti ale timpurilor primare ale erei crestine . Cels 9i Porfirie. Inir'insul s'a personificat, a~a zicand, toata lupta, ridicata contra sf. Scrlpturt in timpurile noastre. El a fest ecoul tuturor protivnicilor Revelatiunei j intr'insul armada ratacirilor ~i%aadunat toate puterile sale, 9i anume aceasta serveste ca explicatlune a cau%. zelor influentei sale extraordinare. Cei cari i-au precedat pe aceasta cale, au preqatit numai terenul j iar cei cari s'au ivit dupa dansul, vrand nevrand l-au recunoscut drept capetenie a lor. Noi am vazut deja, ca De-Wette a aplicat in tot coprinsul la Vechiul Testament metodul mitic de explicare j dar e! n'a avut destula tndrasneals se aplice asemenea metod siIa Noul Testament. Numai lui Straus ii apartine cinstea trista a latir:-ei:acestui metod sl la Noul Testament, si el cel dintaiu a inceput sa vada , , in Ev~~gh~lg_2,,?_lu~9_a?,a.._d_eSY91.t~re a miturilor". Adevarat,!?i rnai inainte unii s'au - mai incercat sa explice 'cu ajutorul mitlsmului
"J .

',.Eu

t. Herzog, Real-Encyclop In XVIII. 1864 pag. 73. Pcezia am sclmilnat samante, dar unde-s acum lenurile aurii 1" et~.

se incepe ' ,-

cu cuvintele; - _,' ., ---.,

47
prlrnele si ultimile evenimente din vieta lui ,lisus, anume acelea,' care au precedat ispita ~i cele care <tu urrnat dupa dlstignire. Straus ~ aplicat acest .metod la toate istorisirile evangelice fara nici 0 margtntre. Din mit, care fu pentru dansul singura u~a pentru intrarea in Evanghelii ~i singura eslre din ele, el (lieu un cuvant a~a de coprinzator, tncat el incepu sa cuprinda totul, El schimba cu totul insesi senzul acestui cuvant, tntelegandu-l si raschirandu-l , J, , dupa capul sau. Dar ce este mitul dupa dansul? In realitate e foarte greu a defini acest cuvant, si in oare care tnteles ramane just ceea ce s'e , , spus in 1839 de un autor ingenios, care a parodiat tare reusit me= todul critic al1ui Straus in articolul sau sub titlul. "Viata lui Straus, scrlsa in anul ~839": "Noi am voi sa explicam, ce-i mitul dupa definitiunea tmprumutata del a Straus, dar asta va fi Imposibil. Ca sa tmprumutam figura din mitologie, dela care i~i trage el inceputul sau, s'ar putea spune, ca mitul, dupa Straus, este unirea lui Proteu cu cameleonul, pentruca acesta i~i schim ba forma ~i culoarea pe fiecare pagina, privlnd dupa cum are nevoe scrlitorul" 1). Si in adevar, mitul in definitiunea scolii mitice este ceva extraor, , , dinar de nedeterrninat, flrimetabil ~i elastic. EI este fructul imaqi. ,ncitiunii, dar se distinge prin aceea, ca prezinta prin sine un fel de tntrupare a ideilor in circulatie tntr'un moment dat. T endintele unei anumite epoci, felul de pricepere al lucrurilor firesc ei, dorfntele ~i ideile ei se lntrupeaza tntr' 0 anumita vrerne tntr'un anumit organism propriu el, idealul ei se personifica lntr'o fiinta, tntr'un eveniment real sau inchipuit: iata aceasta si este rnitul, Cr.eatorul lui se prezinta nu .' acel scriitor, care povesteste despre dansul, . si . J. , el nu este cutare sau cutare persoana a parte, ci aceasta e 0 crea~une col ecti va, erbitrara, inconstienta, in care fiecare introduce 0 anumita trasatura, vreun element potrivit cu caracterul ~i conceptia sa despre lume. Anume astfel s'ar fi ~i alcatuit Evangheliile de imagtnattunea populara, inainte de a fi fost ele scrise de eel patru evanghelisti. "Religia, {ara tndoiala, are de parinte al sau sentimen, ---.... . tul, dar 'mama ei esfe °imagiriatia, cum se exprima Straus tntr'un loco Astfel, apostolii vestesc lumii, ca InvaFHorul lor eel rastignit a eslt viu din rnorrnant a treia zi. Aici una din doua, zicea critica . sau in realitate s'a produs acest evenirnent, sau el nu s'a
t, '
, , 0 , 0 0'0 0 0 •

I) In jurnalul L'Esperance, 5.12. Octomb. 1839, In acest articol umo rlstlc, care ne .' aminteste anumita scrlere despr e aceea • Cum Napoleon n'a existat niclodata" , se explica minunat arbitrarul presupunerilor critlce ale lui Streus. Autorul generallzazil astfel .studlul sau . • Viate lui Straus nu e all ceva, decat un mit, fa rl nlcio realltate lstortca, ~I el pre. zint.! numai niste parer! in clrcule tia ale acelui veac, cand ar fl trait eta,

--_._._----

------------

produs , in cazul intaiu apostolii au vorbit adevarul, in cazul al doilea au spus minciuna. Dupa critica cea mai noua, dupa Straus, intre cele doua membre ale dilemei, intre realitatea Iaptului si nas= cocirea ucenicilor lui Iisus, este 0 medie - anume mitul. Presupunerea realitetii acestui eveniment nu se poate admite din pricina irnposibilitatei minunii j dar in acelasi timp e indoelnica presupunerea si a insaletorlei. Cine ne va dovedi, ca apostolii au stiut , , , neaparat, ca Iisus n'a inviat ? Cine ne va dovcdi, di imaqlnattunea poporului n'a nascocit in realitate mitul despre invierea lui Mesia, ~i ca apostolii n'au crezut sincer in acest mit? Ei au putut sa vorbeasca asta cu deplina sinceritate, si deci sinqure de sipe dispare contrazicerea acuta intre rninciuna constienta si ;'credinta inflaca:: , , rata, indestulatoare pentru a produce 0 mare refacere in lume. Dupa credinta Bisericel, Iisus In chip miraculos s'a in tors la viata.; dupa parerea deistilor, de felul lui Reimarus, trupul Lui a fost furat de ucenici , iar dupa interpretarea ratlonalistilor, de felullui Paulus, Iisus n'a murit in realitate, ci numai s'a parut astfel si cu totul natural a revenit la viata; dupa parerea lui Straus, Ilimaginatiunea ucenicilor, sustinuta de devotamentul duios al inimii lor, le-a in: fatisat pe Invatatorul ca oare cum revenit la viata, de oare ce ei ," , dupa credin]a lor intr'insul n'au putut sa=L considere mort. .Ceea ce in curgere de veacuri intregi s'a considerat un fapt extrern, s'a privit ca eveniment miraculos, dupa aceea ca fals ~i in fine ca in totul natural, astazi se rcfera la seria de fenomene ale vietii sufletului ~i de/vine fapt curat psihologic, adeca ca produs al imaginatiunii populate. Origina rniturilor evangelice 5·3.r explica prin stare a rnintilor . in epoca aceea, cand s'a aratat Usus 'Naxarineanul. Religia apare de obiceiu numai in epocile creatoare, cand imaqinatia domneste peste ratiune. Crestinisrnul, n'ar fi evitat aceasta lege qenerala. Bf: serica prirnara, rnultamita lucrerii puternice a sentimentului, de care ea insesi nu-si dadea seama, si-a inchipult-o sub forma de ., , istorie ~i de om ideea reliqioasa, reprezentantul prim sau principal al carla era lisus. Ea adaose la Dansul nu nurnai formele mitice, ce se ana in toate re1igiile, ca intruparea, nasterea din Fecioara, ci si toate acele forme, sub care iudeii din timpul robiei se deprinsesera lI1 imaqinatiunea lor patriouca se-si prezinte ~e ~1esia. De aid asteptarca lui Mesia ~i crearea anume allui Iisus al Evan: gheliilor. Din acel tirnp, cand un anumit numar de credinciosi, care a tot crescut mereu, st-a inchipuit di ei au in lisus pe Mesia eel fagaduit, ei s'au convins din ce in ce mai mult, ca toate acele

.~

.~

..

_--- - _ ... _._ ..

__

-----------

-----

-.

_., - .------

49

------

.. ..

_ __ . -- -. -'- ..... -_ .._-- '-.--.

_._.

preziceri ~i prototipuri, pe care imaqlnatia rabinic~ le gasi in Ve:s chiul Testament, trebueau neaparat sa:s~i gaseasca realizarea lor . anume tntr'tnsul. Toata Palestina sfia bine, ca Usus era din Nazaret, dar cu orce pret trebuia, ca EI, ca Mesia ~i Fiul lui David, sa se nasca in Betleem, potrivit cu 'preztcerea prorocului Miheea. Totl i~i aduceau aminte de vorbele otravltoare ale lui Usus contra lacomiei iudeilor pentru minuni. Cu toate acestea, de oarece in: susi Moise Iacuse minuni, apoi si Mesia nu putea fi mai prejos de cat el in aceasta prlvinta ~i El deasernenea trebuia sa faca minuni. Isaia prevestise, ca in zilele eliberatorului lui Israil orbilor li se vor deschide ochii, surzit vor auzi, ologii vor umbla. Deaceea, chiar dela inceput ~i amaruntit erau cunoscute acele minuni, pe care trebuia sa le faca lisus, anume pentruca El era recunoscut ca Mesia. Noul Testament, prin urmare, a fost scris deja inainte in eel Vechiu, si primilor crestini entuziasti Ie ramasese numai sa , , , adune diferitele trasaturi risipite acolo, ca sa=~i alcatuiasca idealul divinizarii lor ~i a visurilor lor. Ideea ca Evangheliile alcatuesc numai 0 copie a reproducerilor istoriei iudaice, constitue particularitatea lui Strauss, dar aluzia la ea a facut=o deja Samuil Reimarus. A~a, el a volt sa explice "legenda" despre Daniil prin legenda despre 10sH. Strauss a stramutat acest proces in Noul Testament, it generaliza ~i in toate evenimentele evangelice vede numai tendinta evreilor si a prirnilor crestini "de a alcatui eombinatiuni ) J' , noua dupa chipul celor vechi". Anume astfel erau principtile, de care s'a condus Strauss la explicarea evenimentelor evanghelice. Astfel trei factori au contribuit la formarea lor: asteptarea generala a lui Mesia in veacul tntaiu, elementele mesianice, raspandite de trnegtnetia carturerilor ~i a rabinilor in tot Vechiul Testament, ~i in fine, credlnta, ca Iisus Hristos a fost anume Mesia eel asteptat. Planul "VietH lui Iisus" e foarte sirnplu. Strauss cerceteaza unul dupa a1tul evenimentele, istorlslte in Evanghelii. La examinarea Iiecaruia dintr'insele, el arata contrazicerile pe care le-ar fi gasind in fiecare istorlsire, examinata a parte sau in cornparatie cu celelalte istorislrl sacre sau nationale , aduna tot felul de diftculta]', care, cum i se pare lui, pot servi de motiv pentru a lipsi Noul Testament de insamnatatea lui Istorica. Dupa un .astfel de stu diu al textelor, el expune explicetia naturale, data de rationalisti ~i in deosebi de Paulus, ~i arata in genere eu destula putere ~i claritate netemeinicia ~i imposibilitatea lor. Curatind astfel terenul, el ex= pune propria sa ipoteza, adeca explicarea mitlcd. Discutiunile lui ,
Istorie Biblicci

50

Strauss sunt extraordinar de marunte ~i expunerca extrem de sace. Ar f 0 mare eroare, dad'! cineva, ar soeoti, ea luerarea sa "Viata lui Iisus", iudecand dupa aeest titlu, este deserierea vietii Aeeluia, numele Caruia il poarta. Strauss in realitate se ocupa numai eu distrugerea ~i nu se gandqte deloe la rezidire. Singura idee pozitiva, coprinsa in cele doua tomuri mari ale lui consta in aeeea, ea crestinisrnul este idealul omenirii. in concluzfile sale eI presupune, ea explicatlunee mitica nu zdruncina adevarurile religiei ere stine, si ea esentaei rarnane intacta. Fiecare mit euprinde in " , sine 0 adanca idee. De ex. geniuI iudeu, sau mai degraba geniuI ornenirii a depus tot ce a avut rnai inalt si rnai rnaret , in rnitul , despre invierea lui Iisus. Sub aceaste forma ornenirea ~i;a insusit pentru prima oara marele principiu, care, daca ne exprirnam eu limba Noului Testament, se poate prezenta in astfel de termeni: "ee:i vesnic ~i esential, nu poate fi vazut, ci este nevazut j aeeasta nu-i pamantesc, ci ceresc, nu-i trup, ci duh", ~i iata din aeest princi. piu se dedue tot felul de consecinte. Trebuia a se rupe eu aeea rninunata armonie a duhului yi trupului, care domina in lumea greaea. Duhul putea fi recunoscut putere independenta numai in lupta sa contra simtului, in intristare si aseetism, in iniosire si des, , , nadeide. Trebuia, ea mareata constructie a imperului roman sa cads, ea Biseriea sa creased inaintea oehilor statului, papa sa se ridice inaintea oehilor imparatului, ea sa dea ornenirii eonstiinta ,, deplina a acelui adevar, ea puterea eonvingerei, puterea ideei dornneste peste toate, chiar peste puterea materiala, in aparenta eea mai asiqurata. Toate acestea se coprindeau ca germene in credinta in invierea lui lisus, intoemai precum nadejdea, ea EI va veni curand sa intemeieze impadltia sa, era presimtirea maretei. , " soarte istorice a crestinismului si a erei noua, desehise de el, , , Aceasta explicatiune ideala a mlturilor ne infatiyaza nu rnai pu]in arbitrar decat explicatiunea naturals a minunilor. Imitatorii lui Strauss au aratat, pana la ce superflu ridicol poate duee ea. Toata munea asta a dus numai fa aiurari irnposibile. Insusi Strauss . ' a fost nevoit sa recunoasca sterpiciunea critieii sale. "Din toate aeestea urrneaza, trebue sa marturlsirn «, zice el, "ea stiinta noastra din aeest timp s'a imputinat eu privire la Moise, Iisus ~i apostoli j Noi stim rnai putin despre Iuerurile miraeuloase, urmand unora, yi mai putin despre luerurile obisnuite, urrnand altora , dar noi stirn totdeauna destul, ca sa ajunqem, eel putin in trasuri gene:: rale, la priceperea cu adevaret istorica a ceea ee au fost ei .si ce au faeut". Dar e neadevar chiar si aceea .. ca Strauss ar fi reusit sa , I

..

__ ..----_._---._-_ ---..---.-- - .

-51

ne dea 0 idee despre Hristos ~i despre crestinism. Toti recunosc, ne esceptand nici chiar pe tiber cuqetatori, ca lucrarea sa "Viata lui Jisus" este 0 opera departe nesatisfacatoare. Din critica lui te mira de se poate afla, ce a fost Usus. Strauss vorbeste mai mult despre ceea ce n'a fost, decat despre ceea ce a fost El, EI n'a fost ruda cu loan Botezatorul, n'a facut minuni, n'a instituit euharlstia, n'a prezis despre moartea sa ~i despre invierea sa. Nasterea LUi, botezul Lui, isplta, Cll un cuvant toate lucrurile mad din viata sa sunt mituri, adeca nascocirl. Tot ce Strauss recunoaste istoric in viata lui Hristos, se cuprinde in cateva calatorii misionare si , , poate in vindecarea catorva Indraciti, darsi aceste vindecari numai i s'au parut miraculoase. Dar daca lisus a fost nimica, in ce chip a putut el sa fie intemeietorul crestinismului ~i cum sa explice origina Lui? Aceasta tntrebare e a~a de importanta, tncat ea deodata darama intreaga constructle a lui Strauss, care nu si-a pus deloc asemenea intrebare, ci a ocolit-o. intreaga lui argumentatte se distruge astfel din tnsesl temeliile ei. "Aplicarea teoriei mitice la Evanghelii n'a avut nici 0 ternelie suficiente, de oarece ea nu s'a justificat prin critica ingrijita a istoriei ~i a documentelor", vorbeste un scrutator impartial. "Anume in acest punct mai Important a ~i suferit naufragiu Straus. Critica lui la istoria evanqeltca nu e fundata pe critica Istorislrilor evangelice. Intrebarile refentoare la origina lor ~i la autentidtatea lor sunt trecute la dansul prin cateva faze. EI presupune, dar nu dovedeste, ca a trecut destula vreme pentru crearea miturilor. Acest important neajuns a atras dupa sine ~i altele. Strauss nu spune nicl un cuvant despre importante marturlel sf. ap. Pavel, el nu vede nici chiar, ca noi suntem prea aproape de izvoara pentruca sa se arate destula vreme pentru formarea miturilor. EI nu vede importanta desblnarilor in Biserlca prirnera, incredintarea, pe care ele ne-o dau, ~i bazele puternice prezintate de ele referitoare la evenimentele exaruinate, relativ de care exista netntelegeri imposibile. Mai mult inca, el nu vede Irnportenta cornunizarli primare a averilor, admisa de credlnciosl, dovezi prezintate de caracterul sulqenerls al Instituttunilor lor, de deosebirea caracterului lor ~ide caracterul suigeneris at credintelor lor fata de evenimentele, care au intemeiat Biserica, ~i de faptele pe care ea se rezarna. Teoria mitica astfel se darama la prima atingere a analizei, sub greutatea propriilor sale Ipoteze" 1). Daca "Viata lui Iisus" a lui Strauss a trebuit sa provoace ras:
I I

I) Fairbairn

despr e Strauss

In The! Co nternpor arv Review,

Mal, 1876, p. 477.

52
punsuri insufletite ~i obiectiuni puternice, apoi in acelasi tirnp a ra vnire in ceilalti mernbrii ai partidului sau,

trebuit sa stameasca care a si mers mult mai departe decat el pe calea necredintei si , ,, a apostasiei. S'a ivit 0 serie intreaqa de cercetatori, e;;iF din stanga scolf hegheliene, cari au dus ateismul la limite fndi ;;i mai extreme. Unul din cei mai de frunte hegelieni, anume Ludovic Feuerbach (1804:: 1872), se hotarl sa complecteze ceea ce ramasese ne terminat de Strauss. In anul 18~ 1.el edete cartea, sub titlul "Esenta crestinismului", unde declare deadreptul, ca tinta lui e sa cornpleeteze ee dimasese nespus de Strauss. Sistema lui HeiJel, dupa parerea lui,este Vechiul Testament al filosofiei, ;;i acum el voea sa propuna 0 Evanghelie Iilosofice. Hegel nu era destul de sincer si deaceea, la discutla despre religie, s'a exprirnat echivoe. Presupusa identitate a fiintei ornenesti cu ftln]a divina este numai identitatea fiintei omenesti cu sine insusi. Sentimentul suprem nu " , este alta ceva, de cat omul insusi- "Homo sibi Deus", . si omul , , ceeace mananca, aceea este . ,,\Vas der Mensch isst, das ist er ", sau cu alte cuvinte, cum s'a exprimat unul din urmatoriiIui Feuerbach: "Pe pamant nu-i nirnic real, afara de mine ~i ace a hrana, cu care rna nutresc eu". Religia din aces! punet de vedere este o sirnpla iluzie 9i inca 0 iluzie periculoasa. Ea e un vampir, care suge eel mai bun sue din om, ca sa=9i justifice cele mai imorale lucruri. "Cre9tinismul stramuta pe om cu toate sirnturile sale la ceriu, adeca in laturea chimerelor. De aceea trebue a lasa eon= ceptia crestlnadespre stat, s'o rupern cu qeneratla fatarnica ~i de sclava) a teoL::,o:~or ;;i sa nu ne ingriji::i de nirnic alta de cat de trupul omenesc. Unul din adeptii lui Strauss, Max Stirner, a facut eoncluziuni logice clare din aceasta doctrina . "din toti oamenii aceta, pe care eu 11stiu ;>i pe care-l iubesc mai muit decat pe toti, acela sunt eu iusumi. In "euI" meu se cuprinde tot eatehismul meu j eu fae ceea ce voesc si ce imi place". Aicea, evident, conceptia reliqioasd ajunge deja aproape pana la nihilisrnul deplin j dar apoi apar scriitori, care inca 9i mai mult se pierd in interpretarea crestinismului, aratand panala ce incurcatura poate duce asemenea critics. AsHel Arnold Ruge, de 9i adept al lui Strauss, a dec1arat deja, ca crestinismul este numai 0 noua reproducere a budismului, 0 fictiune pcetica a naturii. Iisus Hristos este un mit, cum zice Strauss, dar trebue a=1 inteleqe cu totul altmintrelea, decat cum l-a inteles autorul "Vietii lui Iisus". MUu! Usus tnchipueste lupta fizica a verei cu iarna, a luminii cu intunerecul. lisus in realitate se na;;te in acel moment, cand incep a se marl zilele, ~;

__ 5.3.:..,:__._.

..

._ .'

moare la pa~ti, cand natura se desteapta spre vara. Pacatul nu exlsta nici decum j nu exista nici mantuire, nici mangaerl divine, nu este nici Dumnezeu, nici nemurire. Pentru om nu este aWi rnanqaere decat. aceea, pe care el singur sl-o procure cu ajutorul diferitelor inventiuni ~i masinl de abur. G. Friedrich Daumer, a facut inca un pas pe calea acestor absurditati extremiste. EI a~aza Edemul biblic in Australia - mai evident .erborele pane. Din Australia oamenii s'ar fi slrdrnutat in America ~i deacolo in Asia prin stramtoarea de Bering, iarna, cand aceasta ingheta. Despre aceasta stramutare s'er fi ~i povestind in "Cartea Nurnerelor ". Autorul da 0 extraordinera irnportanta descoperirei sale. "Noua mea sistema geografica ~i etnoqrefica", zice el, "este pentru istorie aceea, ce este sistema lui Copernic pentru astronomie". lehova, Dumnezeul national al iudellor, este, dupa dansul, Moloh al fenidenilor,este acel grozav zeu, numai vederea caruia priclnueste moarte ~i care cerea jertfe umane ~i in deosebi aducerea ca jertfa a primilor nascutl. Putin cat putin oamenii totusi au inlocuit in jertfe oamenii prin animale. Iisus s'a silit sa:l tnoiasca . El propoveduia tnfranarea, scopirea ~i inainte de moartea sa, intru amintirea vechilor jertfe, statornici desqustatoarea cina, la care ucenicil sai au trebuit sa se hraneasca cu trup omenesc ~i cu sange omen esc. Iuda, cuprins de groaza, n'a voit sa ia parte la dansa, ~i denunta aceste taine crestine. Apoi dupa parerea lui, mahomedanismul prezenta deja un progres in cornparatie cu crestinlsmul. Coranul este evanghelia religtei naturale , raiul musulman este tncantator j acesta este apoteoza desfatarilor senzuale. Mahomet Hafiz, poet persan din veacul XIV, este ucenic adevsret al lui Epicur, a corectat in parte sistema intemeietorului islamismului, prezentandu-se oare cum un nou Luther. Religia viitorului, dupa parerea lui, este desfataree ~i restabilirea tuturor drepturilor trupului I). . 'Nu-vorn mai pomeni pe cellalti scriitori de stanga ai scolei hegeliene, carl au raspandit idei la fel in poezie ~i Iiteratura, in economia politica ~i sociala, Vom spune nurnai, ca ea si-a avut reprezentantii sai ~i in stiintele naturale, cum au aparut Y-ogt, Buchner, Molechottevsl la care. s'a alaturat definitiv Strauss, cum ~i dove: deste el aceasta prin ultima scriere "credJnta veche ~i noua", care prezinta in sine ultima expresiune a' nihilismului religios . .Dupa .Strauss in Germania rationa1ist~ s'a ivit o' noua scoala, anume scoala de Tobingen, intemeetorul carela a fost Baur. Dar .....-~ '. .' . -. - .. ... .. ~ -., J ,. ,

sa

'

I} G. F. Daumer,

Die Gehcirnnissc

des chrlstllchen

Alterthums,

IS·17.

aceasta scoala s'a oeupat cu prcfcrinta eu critica rnarunta a car; tilor .Noului Testament, cautand intr'rnsele contraziceri si banuind originalele lor. De aceea ea n'a produs 0 a~a de mare influenta, ea scrierile lui Strauss, si in realitate au dimas mostenirea savantilor. Baur totusi a avut multi adepti, eari continuind opera dis" tructiva, dusera eritica sf. Scripturi pana la asa incurcatura si con" trazicere cu sine insusi, in care se afla ea astszi, In cea mai mare parte accsti critici n'au lasat dupa dansii nicio urrna in ~tiinta, dare au pregatit acel teren, pe care in timpul de fata au inceput sa se ridiee sisteme intregi in istoria biblica UnH dintre savantii cei mat insemnati, Iolosindu-se de rezultatele criticei prccedente, au ineeput sa alcatuiasca cursuri intregi de .Jstorie poporului izraelit", introducand in ele tot ce era distrugtiv in critica. Din acest punet de vedere, ei fireste inconjura sau neaga tot ce este miraeulos in cartile biblice, si se silesc sa explice prin vre un mijloc natural sau rnitic tot ceea ce se pare' in istoria poporului lui Israil necorespunzator realltatii istorice. 0 asemenea istorie a poporului izraelit a alcatuitEwald, care se poate considera ca tip a acestei categorii de teologi germani. El nu apartine nici unei scoli determinate, dar se sileste sa se tina de linia medic dintre , " naturalisti, care urrnarind Biblia pas cu pas, au supus toate cuvintele aflate in ea unui fel de analiza chimica pentru a extrage din ea elementele naturale j dintre sceptici, cari nu vor sa vada in certile sfinte nirnic afera de mituri, si intre supranaturalisti, cari tnteleq sf. Scriptura in senzul lor nemijlocit firesc. Pentru dansul Vechiul Testament este 0 colectie de documente constiincioase, rod nu al inspiratlunii divine, ci al arnintirilor traditionale ale poperului iudeu, elc trebuie intelese, explicate ~i interpretate pot. ivit cu mediul, in care au fost scrise aceste dirti, cu. starea de civilis zatie ~i a caracterului suiqeneris al fiilor lui Israil. Scopul principal al sau consta in aceea, ca sa gasasca in cartile evrcesti nodul istoric, din care s'a format imprejurul sau poporul legendar sau mitic.: In toate scrierile istorice ale Vechiului Testament este un element adevarat. De ex. esirca Izraelitilor din Egipt este fapt real, dar d nu s'a putut petrece anume asa, cum se istoriseste despre dansul in carte a Esiret. 0 parte din evenimentele ce l-au insotit, evenimente cu totul naturale, a fost descrisa mai tarziu cu culori supranaturale, ca, de ex., trecerea prin marea Rosie, care s'a sa;:: varsit fara nici 0 greutate pe timpul refluxului marii, ~i trecerea Iordanului, c~re s'a savarsit simplu cu ajutorul podului, amintirea despre care s'ar-f ~i pastrat in istorisirea despre cele douasprezece
I I I I
•. , A. '

"

._------

-- -- ---

----------

..

_-_._----

55 ----

----------

-----------------

petre, adunate in rniilocul raului. Alte evenlrnente deasernenea, • dupa parerea sa, sunt mituri. Asa, teiaqul lui Aaron ce a infrunzit, fara tndoiala este numai un simbol poetic. Nodul istoric al tuturor acestor istorisiri se poate cuprlnde in urrnatoarele. Moise .a fost om ~u mare minte ~i de 0 rara inaltime morals. Prln talentele sale, prin caracterul sau, prin enerqia sa ~i, daca vreti, cu ajutorul Provtdentti, a reuslt sa infla.careze deodata in poporul sau patriotismul. El a stiut sa extreqa elementulmiraeulos chiar si din ase- . menea fenomene curat naturale, care sunt eunoseute sub numirea "plagHe Egiptului", ~i deaceea a atras pe izrailit! dupa sine pe calea spre Parnantul Fagaduintei. Ewald, din antipatie personals pentru Strauss, s'a silit dupa putinta sa evite explicarea cu ajutorul mitului. De aicea au rezultat lacune insemnate in "Istoria" sa. Multe fapte el le-a trecut cu totul sub tacere, san se exprirna despre ele a~a de neclar, tncat e greu sa afli, cum anurne eugeta el despre dansele, alti talcuitorl ratio: nalistt cu toate acestea considera deprisos aceasta retinere ~i nu se sinchisesc a tntrebuinta cuvantul "mit " ; asa ca de obiceiu se Iolosesc mai putin de explicarea naturals ~i mai mult de cea mitica. Traditia, zlc ei, de ex. a pastrat numai trasaturile mal vizibile, scheletul evenirnentelor , mitul a complectat lacunile lasate in istorisirea despre evenirnente ~i a turnat 0 viata aparenta in aceste oase uscate. A~a, numele lui Moise s'a pastrat tirnp de veacuri, precum ~i amintirile despre sederea in Egipt, despre eslre, despre legislatia lui Moise, etc. Dar imaqinatia .poporului n'a putut sa se multarneasca eu asemeneafapte intunecate ~i reel, pe care nu ~i le putea inchipui eu destula violuciune. Atunci in ajutorul inintii poporului, pentru satisfacerea dorlntii poporului a venit mitul eu toate nascocirile sale inepuizabile. ~i iata, s'a alcatuit tnchipuirea, ca evenimentele atat de mad din istoria poporului n'au putut sa se produca flira niste cauze miraculoase , iar deaicea singur de sine s'a ivit istorisirea amaruntita despre tmprelurarile trecerei prin Marea Rosie, despre stalpul miraculos de foe ~i de nor, etc. Po: porul, care la toate prlveste din punctul Salt de vedere obisnuit ~i e foarte interesat de intrebarea despre primele nevoi ale vietii, a intrebat apoi . dar cum parintii nostrt au putut sa traiasca in pustie fara hrana si fara mijloace de traiu'? Mitul inepulzabil ia, ra~i le-a raspuns , mana pentru hrana lor a cazut din cer , pentru saturarea lor a venit prepelite ~i pentru potolirea setei chiar ~i stancile le-au desehis lor isvoarele sale. ~i prin astfel de mijloace u~oare se explica toate faptele supranaturale ale Veehiului Testa:
I ,

;)lJ

prm unirea explicatici naturale cu cea mitica. Mitul ar fi dat: forma traditiei, aceasta din urrna a dat canvaoa, , iar cea dintai a introdus to ate complectarile si infrumuseterile. Scrii, , torul lnsa, care a inscris aceste evenimente, a redat numai aceea, ce el a auzit: el n'a fost decat secretarul imaqinatiunii poporului. Dar sfera neqatiunii e fara limite, ~i unii cercetetori au mers si mai departe cu aceste aiurari. Asa, Schenkel a incetat de a mai , , adrriite, ca Adam este persoana istorica . acesta, pentru dansul e o nascocire rnitica, care are de scop al sau explicarea originii omului, potrivit cu constiinta -reliqioasa de atuncea. Altii n'au intarziat sa faca inca un pas tnainte, 9i Bernstein, de exemplu, in scrierea sa "Despre origina legendelor despre A vraam, Isaac ~i Iacov", in toata istorisirea despre patriarhi nu vede nimic alta ceva dec at ,,0 paschila arnara ~i otravita contra lui David" alcatuita dupa desbinarea celor zece sernintii de partizanii lui leroboam. Dupa dansul, femeea lui luda, fuca .lui Sute (Batsua), este Virsavia (Batseba}, Sela, fiul cel mai mic al lui luda, este Solomon; Onan este Amnon, etc. Dar aicea asemenea scriitori merg a9a de departe, incat perd oree importanta pentru 9tiinta ~i despre ei se poate porneni numai din curiozitate 9i dovada trista despre acel fapt, ea ratiunea de in data ce a lcpadat principiul sanatos al interpretarii sf. Scripturi, graviteaza fara putinta de oprire in priipastia nega:: tiunii, care demasca neterneinicia sa prin propriile sale absurditati.

merit, ~i anume

6. Renan, ea eel mal nou reprezentant

al rationalismului

Bib lie.

Raul, produs de rationalismul german, n'a ramas inchis in ho:: tarele Germaniei. Asemenea acelor furtuni, care nu se marginesc la pustiirea loeurilor originei lor, ci-si Intind Inraurirea lor pustiipeste hotarele lor, a~a ~i raticnelisrnul s'a ras:: pandit peste toata Europa 9i pretutindenea a avut jertfele sale. In toate tarile Europei 9i chiar in America s'ar putea arata 0 serie intreaga de scriitori, care au supus istoria biblica la toate denaturarile criti,:,"p. Noi tnsa ne vom margi!:! ~ :!!"ata un Si;:b~:- cxernplu, ca sa invideram, nalismului biblic, ce invataturi eritice stau astazi in fruntea ratio: toare

pana departe

Cea rnai mare Influenta, rationalismul german a avut-o in , Fr~n\~) unde reprezentantul eel mai stralucit al lui s'a dovedit Re:: _~ Mai ales 9i in chip deosebit el 9i:a insusit tcoria des pre ()-~-i~ gina orneneasca 9i natural a a crestintsrnulul 9i a propoveduit-o intr'o serie intreaga de scrieri stralucite. Primele lui atacuri asupra cartnor sfinte se refera catre' anii 1848:: 1850. Din acest timp

9i

cu

---_._---_.- ._------ ---_ .._._----_._--_. __ .------- -----

·_-_'-----57=-' _...:---.'
deosebire . incepand din anul 1_86.3, cand a aparut lucrarea lui: • "Viata lui Iisus", el n'a mai incetat de a scri contra Evangheliilor si 'contra crestinismului. Ceea ce ceractertzeaza in deosebi critica sa, este scepticismul. El nu are alt principiu Iilosofic, decat indo: iala maslva. Istoria pentru dansul nu-l decat "~tiinta presupune= rllor" . 'Pentru dansul totul este bine, daca poate sa inlature supra: naturalul. Simbolul sau de credinta se coprinde tntr'un singur artlcol, care glasue~te ca "Nu=i nimic mlraculos". "Negarea supra: naturalului", zice el in scrierea sa "Marc Aureliu't., "a devenit dogma absolute pentru orce minte luminata", In afara de aceasta dogma pentru dansul nu rarnane nimic rnai mult sau mai putin insemnat. El este gat a sa di vinizeze ~i sa arda pe rand pe unii ~i aceeasi idoh , ad el laude virtu tile, dincolo el de clara ca aceasta e un cuvant gol j asUizi el se lnchina A tena in fata Atenei Palada, iar mane va diviniza in Palestina pe Acela, Care a blruit ~i a distrus paganismul j cu un cuvant camertonul sau suna numai cum place stapanului sau, ~i el este gata savorbeasca alb sau negru, adevarul sau minciuna, dupa cum vantul intoarce stequletul la dreapta sau la stanga , dar el nici odata nu-si da sama, ca este ceva, ce ar sta mai presus de dan sul ~i de mintea lui.' Din aceasta prlclna el in numele criticel i~i cere dreptul sa nu dea nici cea mai midi etentiune celor ce s'au bucurat de respect veacuri in: tregi. Chiar la inceputul primului sau artlcol, pe care l-a inserat pe chestiunea biblica, el spune, ca "critica nu ~tie de respect j ea Iudeca deopotriva pe zei ~i pe oarneni. Pentru dansa nu-l nimica nici inaccesibil, nici tainic j ea distruge toate tncantarlle ~i scutura toate perdelele. Aceasta putere straina de orce respect, care arunca asupra a toate privirea hotartta ~i patrunzatoare, dupa Iiinta sa vi: novate sl de les-rnaiestate divine si umaria". Tuturor li e cunoscut, cu ce tndrasneela Renan s'a folosit de dreptul nascocit de dansul, Sub pana sa nu are crutare nici lisus Hristos, nici Preasfanta Fe" cioara Maria. In anul 1863 editia sa "Viaia lui Iisus" a produs in Franta nu mai pu\ina turburare, decat produsese in Germania 0 asemenea scrlere a lui Strauss. Scrierea lui cu toate acestea nu avu nici 0 alta tnraurlre, decat nurnai curat artistica. Aceasta smintitoare ~i purtatoare de moarte cantare de sirens, care atrage jertfele, ca sa le sufoce j dar la ultima ei analiza acest asa nurnit is: , toric nu e alta ceva, decat un acurat roman tier. Exigetii rationalisti ai Germaniei, care se ocupau cu alcatuirea istoriei biblice a Vechiului ~i Noulu! Testament dupa planu1 lor, de obiceiu i~i lnchipue, ca scriitorii sfintiti sunt cu totul asemenea lor si iudeca despre
, t , I

~.

in

58 dansii dupa masura lor proprie, Acelasi lucru it face ~i Renan: el se ioaca cu faptele ~i ar fi voit sa socoata, ca ~i evanqhelistii au proeedat la fel. Evanghelia, dupa parerea sa, este rodul eelei mai suptile fantazii j a~a ea scriitorului ii e greu sa prinda aeel fir, .Iisus eel .. , Pe care se soriiineste toata aceasta ereatiune minunata. istoric", zice el, "se furi~aza de noi i tot ee ni se istorisestc despre nasterea Lui, despre minunile Lui, despre patimile Lui, des pre in: vierea si inaltarea Lui sta in contrazieere eu aptitudenea noastra , , de cunostinta si trece peste ea .. T rebue deaceea a recunoaste, ca viata lui Hristos este 0 impletiture leqendare, este 0 idealizare, 0 opera asemenea ace lor poeme, unde eroul real devine un tip ideal.
}
)

si caraeterul moral al lui Usus cu adevarat , istoric, a raspunde la asta e imposibil. Dar dace, dupa propria marturisire a lui Renan, nu se poate rezolva, ce este real ~i ce este ideal in viata lui lisus, daca, cum spune el, lisus eel istoric se Iuri~aza de not, ne scapa, .atunci in ce chip Renan a putut scrie ."Viata lui Iisus 1" De unde a luat el documentele necesare pentru asta, daca ele in realitate nu exista ? Romansierul s'a redat prin aeeste euvinte pe sine insusi . opera sa, va sa zica, este numai 0 Iictlune , nu este nici decum 0 opera istorics, ci 0 simple poerna, in genul "Mesiadei" lui Klopstoek, sau in genul "Raiului pierdut" al lui Milton. Peizanul lui galelian, naiv idilic, asezat intre tablourile minunate si marete ale naturei, eel mai placut si eel mai fer" , , mecator dintre oameni, desi lipsit de maretia divine, a fost in intregime imprumutat de Renan del a necredinciosii Germaniei j el a stiut nurnai ea serierea greoac nerntasca 0 curate de moluzul filologic 9i critic, ~i a reusit sa ereeze acest stralucit roman j Persoanele ee activeaza intr'insul sunt aceleasi fantome, ca si in ce, ,
)

Fest-a oare invatatura ,

sa

','

si unui fel de farmec poetic atet , aceasta, cat si urrnatoarele scrieri ale lui Renen, in care el a avut , in vedere sa urmareasca istoriceste origina crestinismului, au produs la vremea lor 0 mare irnpr esiune ~i au contribuit mult la raspandirea rationalismulul in masele semiculte ale poporului. Dar din acest timp atat acest farmec, cat si eu deosebire autoritatea stiin, , tifiea a lui Renan, au inceput a pal! repede mai eu surna dupa ce s'au ivit 0 rnultime de factori, inaintea fetii carora nascocirile Iui Renan si-au aratat deplina lor neterneinicie si nascocire fantastidi. , , Cu toate acestea, el nu se poqorese inca din punctul de vedere deja ocupat de dansul ~i epuizind, dupa parerea sa, tot materialul, referitor la chestiunea despre origina crestinismului, chiar in timpul

lelalte romane ~i opere poetice. Multarnita stilului stralucit ,

_-

. -- --.. .-----.-.------:---:--cc:-:------__:___ -

-- ._----.:___----

---~------- --

~.

59

din urma pa~i la expunerea Vechiului Testament, cum a ~i facut el in tomul tntalu de curand aparut a scrierii sale .n Istoria lui Israil" I). Acum n'a sosit inca timpul a supune aceasta opera noua a lui Renan analizei amaruntite, de oare ce tomul intaiu, neqresit, nu epuizeza tot depozitul eruditiei istorice a autorului. Dar se poate spune, ca caracterul operei s'a manifestat sl in tornul tntal, chiar in primele lui capitole. Trebue de observat, ca in timpul din urrna Renan s'a ocupat cu preferinta cu alcatuirea un or drame obscure: filosofice ~i a unor dialoquri abstracte, in care sl-a gasit 0 larga intindere bogata lui fantazie. De aceea era greu de asteptat, ca el dela asemenea lucrari curat artistice sa treaca brusc la 0 astfel de opera, ca "Istoria lui lsrail u, care cere 0 severitate extraordinera a studiului istoric, ~i aparitla acestei opere a sa a fost pentru multi o mare neasteptare. Dar pentru asemenea savant ca Renan, evident, nu-l nimica Irnposibil, ~i fantazia lui tot esa de u~or poate sa se refere la viata celor mai mari sfinti ai Vechiului Testament, , , cum s'a referit ea catre oarecare "Abbatesa Jouarre, eroina unei drame renaniene. Aceasta a ~i dovedit-o el limpede prin edarea cartei sale. Toata a~a numlt-a de dansul .Istorta lui Israil nu este alta ceva, decat 0 impletire a nascocirilor celor mai arbitrare a unei fantazii neinfranate", care a asezat produsele sale in .locul faptelor obstesti ale istoriei Vechiului Testament. Cunoscutul sau ,, metod, cu care el candva a lucrat "Viata lui Iisus", el ba aplicat in intregime ~i la Istoria V. T., desi ~tiinta din acel timp a Iacut destul pentru ca sa sileasca pe fiecare cercetator, mai mult sau mai putin impartial, sa se tndoeasca intru aplicarea unui asemenea metod la istoria sacra. Dar pentru Renan, evident, nu exista nici un Iel de legi. El e deprins sa se Invarta in sfera fantomelor fan. tastice si pentru el orce istorie sl cea sfanta in deosebi este tot 0 , , asemenea fantoma, ca si orce nascocire a romancierului. El n'are , treaba cu ceea ce vorbeste adevarata ~tiinta,' care pe fie ce an cu cele mai noua descoperiri ale sale darama vechile constructii ale criticii negative ~i justifiea in chip straluclt veracitatea Btbliei, De ~tiinta el a ramas considerabil in urrna, chiar dupa marturisirea propriilor sai partizan! inflacarati, ~i in locul datelor stiintifice el a expus raschira! nascocirile propriei sale fantazii distractive. De aceea in scrierea sa "Istoria lui Israil" nu-l deloc posibil de aflat ceea ce e cunoscut sub numirea de Istoria biblica. Acolo un ~irag intreg de poliloghii arbitrare si pe nimic intemeiate, care sunt in:
1) Histolrc du pe uple d'Isr acl, pe r Ernest Rcnan, tom. I, edit. 6, Paris, t8S7.

GO eapabile de a rascumpara macer 0 originalitate, pentru ca ceva asamanator deja s'a exprimat de alp istorici de acelasi tip, dar cu tncercari mai mult sau mai put in cu viincioase de a le fonda. La Renan nu-i nimica alta, decat fraze goale, garnisite numai eu eo= loritul irnaqinatiunei, Toate personajele istorice cunoscute ale Ve= ehiului Testament la dansul se topesc intr'un fel de tipuri impersonalesau se reduc la nivelul unor nomazi dilatori. Avraam nu.i alta ceva, decat pater Orchamus al lui Ovidiu. Iehova la dansul se Identiflca in totul cu diferiti molohi nationali, de si deosebirea intre marele chip al lui Iehova si Moloh al fenieienilor e destuJ. , de mare, ea chiar eei mai incarnati tagaduitori sa simta turburare de a=i identifica ~i eonfunda unul eu altul. Se repeta in cuvinte goa1e veehea nascocire relativ de elohisti si ehovisti, de sl aceasta nascocire, cum se va arata la loeul sau, si.a gasH deja 0 deplina eombatere in noile deseoperiri arheologice stiintifice. Fantazia lui Renan se sufoca mereu, pe masura ee el avanseasa spre adancul istoriei ~i atinge apogeul (eel putin pentru tomul I) in istoria petreeerei evreilor in Egipt. In aeest punet anume eele mai noua descoperiri revarsa eea mai multa lumina asupra istorisirilor biblice ~i confirrna in chip stralucit veracitatea eel or mai uimitoare particulerlta]i ale lor. Dar toate aeeste lucrari stlintifice au treeut, se pare, pe alaturea de Renan sau, eel putln, n'au vorbit destul de tare pentru dansul, ca sa::l scoats din uitarea fermecerei poetice, ;;i el repeta -aproape aceeasi, ce s'a exprimat in aceasta prlvinta de catre r4tionali~tii veacului trecut, numai eu acea deosebire, ca el a dat inca ~i mai multa credulitate proprie ternelor sale fundamentale. Astfel toate formele religiei V. T. le reproduce H" nistit din Egipt ~i in aceasta privintd merge a~a de departe, incat chiar pe leviti nu-l considera numai din triburile israelite, cum ii considera totl istoricii, ci un fel deosebit de popi egipteni, pe care israilitii i-au avut pe langa ei din timpul eslrii din Egipt ;;i Pe care-t hranea fiecare familie cu randul, ca recompense pentru serviciile lor. Ce se atinge de Moise tnsusi, apoi, daca a exist at in genere, el a fost "de origin a mixtii", "semiegip1eana", desi Renan incline se recunoasca toate acestea drept mit. Pe aeest iubit pegase a1 sau Renan u;;or ;;i liber a cutrierat toate istoria V. T. in prima ei iumatate pana laSolomon, ;;i acolo, unde realitatea istorica n'a cedat nici de cum prefacerii in mit, Renan a revarsat asupra ei toate Iiolele maniei sale. Asa s'a intamplat ell marea personalitate a lui David. In cea mai nobila persoana a aeestui rege israilitean, care lasase omenirii in psalmii sai cea mai pretioasa mostenire a cuge" , J , I I

----------:c--~.:-:.:-:_=._.-:c. =--C:-:-=--.:7" _~. -._-. -.. ::_::. .. _::-:-_.::-.

__

_.

-------- --- --- --_----

--------------- ----61----- ------------

-=

Uirilor sale inspirate. Renan pare di ar fi vszut pe dusrnanul sau personal sl, neavand putirita sa:l preface in mit, il priqonl cu tot felul de Ilcnitoere epltete , it nurneste bandit ~i derbedeu ce umbla degeaba, ~i astfel inca odata rldlca asupra nevinovatului uns al Domnului prigoana, carta el fusese expus din partea lui Saul celui cuprins de duhul rautatii. AsHel, parasit de duhul respectului fata de adevar, crlticul veacului al XIX cade cu totul in aceeasi nedreptate, in care cazuse candva acest din urrna rege al lui Israil. Din cele spuse se vede eu prisosfnta ce fel de. "Istoria lui Israil" a edat Renan. N egre~it, in capitala acelui stat, unde insesl gnvernul cu ravn~ trista se ingrije~te de slabirea oricarel influente a adevaratulul sim] religios ~i se sirqueste a isgoni din Intrebuintarea oficiala lnsesi numele lui Durnnezeu, 0 asemenea "istorfe" n'a putut • sa nu capete 0 popularitate rapida ~i se obtina lute cateva edltli, ba are si toate sansele sa fie introdusa in calitate de manual in scolele nationale , dar in genere vorbind, 0 asemenea "istorie" este o rusine pentru ~tiinta. istorica in genere ~i pentru eea ftlosoftca in special. 0 asemenea opera slaba ~i sub toate raporturile neinterneiata nimenea n'a asteptat dela Renan, ~i sub acest raport la fel se exprlma toti. criticii lui. lata de ex. ce spune unul din ultimii sai recenzenti, generalizind parerile celor mai competentl criticl, carl s'au exprimat pana acum despre Renan: lOlaorcare scoala ar apertinea crlticul, una e neindoelnic, ca el nu va trece de partea criticismului lui Renan. In acest punct, pecat stim noi, sunt deacord toti recenzentll sai. Metodul lui e nesatisfacator ~i subred, ca sa nu zicem in contrazicere cu sine insusi; deducerile lui sunt slabe ~i de 0 evidenta netemelnicle , ideea sa fundamentals de neadmis. Chiar ace! lustru al expunerei, care a facut pe Renan favoritul literaturei, se vede ca l.a parasit cu totul. Dlspozitia meterielului, cu deosebire in prima Iurnatate a tomului, e tncurcata, ~i autorul pe nica pe ceas i~i iese el lnsusi in cale. C~rtii ii lipseste originalitatea proaspata ~i ea produce impresia, curnca autorul s'a silit sa adune tntr'insa tot ee-l interesant din cartile ~i articolele ce i-au cazut in mana. De aid a rezultat lipsa de unitate ~i de armonie in expunere. Chiar ~i aceea ce pentru unii alcatueste ademenirea principala in scrierlle lui Renan, se reda intr'o doza prea necurnpanita. Cititorul se oboseste pozitiv de ispitele permanente la generaliiad stralucite. In majoritatea cazurilor tezele generale acopar lnexactitatile logice, dar te mira de le ascund. Cand ele ies in. cale aproape pe ftecare paqina, el degenereaza user in. fraze desi frumoase, dar goale. Se poate admite ca norma - a banui minciuna acolo, unde sunt multe
I I I I

G2
generalizari strelucite. Inchipuirea este 0 insusire periculoasa la istoric.· Ea e inchinata rnai curand a crea istoria, decat a 0 interpreta. In tot cazul nu e nicidecum neprimcidios a citi istoria la lumina artificiilor. Dar acolo sunt si mult rnai multe decat acestea. Cel mal , rabdator cititor oboseste din pricina repetirilor de catre Renan a ideei lui fundamentale relativ de religia lui Israil, chiar dace ea ar· avea vrednicia de adevar. Dupa aceea desele aluziuni la politica contimporana franceza ;;i loviturile, indreptate contra Germaniei, oricat de placute ar fi ele cititorilor franceji, sunt deja cu totul ne la .locul.Ior in asemenea carte. Istoria nu-t foileton. Acelasi,. lucru se poate spune despre necontenita aducere pe scena a arabilor. Acesti interesanti , nornazi, intalniti in trupul lor real, nu-s nicidecurn , , " asa de placuti, si nevinovati,, cum se par ei lui Renan. Cu un cuvant, . , cartea lui Renan sub raport stiintific a intarziat eel putin cu zece ani in comparatie cu operile istorice ale savantilor germani si olandeji. Mai .mult inca, cate odata se simple fara de voe, dorlnta de a intreba . oare series a scris Renan aceasta carte? In realitate, daca n'ar fi numele autorului, pe care il intereseaza fara de voe intrebarea, ce anume poate ca. spunea in chestia istoriei biblice autorul "VietH lui Iisus ((, atunci cartea aceasta in cali tate de cercetare , critico-istorica s'ar putea las a fara nicio atentiune 1). Asemenea opinie nu e sinqurateca. Aceasta, din potriva, este vocea general a a criticii stiintifice mai mult sau mai putin sericase nu numai teologice, ci anume a criticii in genere stiintlflce, dupa cum arata 9i tnsesi jurnalul, de unde am luat noi aceasta opinie, Aceasta e un fenomen foarte manqaitor si ne arata, ce pas mare a facut adevarata stiinta in ultimii zece ani. Acum deja, evident, ,, e imposibila 0 refer ire asa de usurateca la oblectele cele mai " . profund interesante, cum era in acea vrerne, cand Renan a PB9it pentru prima oara pe terenuL ee-l ocupa el si-a putut cu inirna usu, , rateca de romansier sa preface istoria adevaratei religiuni. Scrierea sa "Viata lui Iisus" in vremea ei a produs 0 extraordinara irnpresiune in critica llterare si chiar stiintifica, care a fost incantata , " de metodul lui 9i de lustrul expunerei j 9i tot ce a fost in atingere cu liberalismul si cu asa zisa directie progresiva saluta in lucrsrile " , lui ca pe 0 noua evanqhelie. Din acest timp adevarata ~tiinta a paslt departe inainte si Metodul lui Renan in fata ei s'a descoperit toata jalnica lui netemeinicie ;;i a ramas in urrna, cum arata aceasta panii la evidenta cartea lui cea mai noua. Nu, Istoria biblica astaz!
I , ,

I) The Edlmburgh

Review,

Aprilie

1888", p , 188-189.

----

-_._-----_._-_. __ .. -...

- .. -.

· ---- --.------.---'----------.--

--------.------

_.-_ -,---,,63,-- --'--'_'-..-- --..- --.--- ..--- ..- ..--.-.- ..-.----------.'- _ -.-..----

nu se mai poate cu inirna usurateca, cum era cu putinta acurn cativa ani in urma. Afara de glasul. general a celei mal bune constlinta a ornenirii, pentru Biblie au pa~it cu marturiile lor neinvinse astfel de martori, cad nu cauta la fata, in Iata carora au intrat in panica cei mai dlspera]i negatori. Acesti rnartori sunt ace.e monumente de platra cu inscriptiuni, pe care Pronia le-a

Ruinefe unui tempfu egipledn.

pastrat sub molozul ruinelor in curgere de mii de ani anume pana in vrernea noastra, ca prin miraculoasa descoperire a lor sa 10= veasca deodata gloata de vraimasl, ce se ridicase contra Bibliei ~ra adevarului, Pentru adevarul ei cu adevarat petrele au strigat ~i glasul acestor pietre, adeca a docurnentelor de piatra, descoperite ~i adunate in timpul de f~Fi chiar pe locurile savarsirl! celor mai principale evenimente biblico-istorice, a fost oare cum glasul tnsesi istoriei, care a pa~it intru apararea adevarului calcat in picioare. Oescoperirile aceslea singure de sine, in afara de profunda lor importanta apoloqetica, sunt atat de interesante, in cat 0 scurta descriere a lor nu va fi nici decum de prisos in cartea de fata, care are ca problema a sa de a se folosi de cele mai inserrinate din ele pentru aperarea adevarului biblic.

64

Cuteqercs struqurilor (de pe uti monument eqipteen].

II. Cele mni noui descoperiri arheologice in Egipt, Asia $i Palestirui. Cea mai mare parte de' descoperiri, facute de cei mai noui arheologi in Egipt, Asia si Palestine, alcatuesc eu adevarat un depozit bun peritru ~tiinta biblico.istorica, de oarece .prin: el se re: versa nu purine raze de lumina, care inlesnesc explicarea punctelor intunecoase din istoria poporului celui ales a lui Dumnezeu. Evreii ~i asirienii aveau o . origin a cornuna. strabunii lor populau in timpurile vechi una si aceeasi tara, traiau una 5i aceeasi vieta. In veacul din urrna al istoriei lor aceste doua popoara iara9i s'au aflat in legatura intre dansele, cand sub dornnia lui Nabuhodonosor puterea armelor sau mai cored Frovidenta aduse cu sila pe fiji lui Avraam in aceleasi locuri, pe care de buna voe le-a parasit marele lor stramos. Intre aceste doua perioade extreme de despartire voluntara si de unire sHita, Iiii lui Ever si fiii lui Asur au dus , la inceput timp de veacuri intregi 0 existents neatarnata, dar totdeauna au pastrat, a~a zicand, pecetea unuia ~i aceleiasi cducatiuni, si aceste trasaturi de nesters se observe in drepturi, obiceiuri, , , , limbe, desl dupa vadita mila a lui Dumnezeu, religia i-raelitilor era eu totul deosebita de religia locuitorilor Mesopotamiei. Dupa aceea, dupa desbinarea eelor zece triburi, aproape adoua zi dupa desblnaree triburilor lui Israil, istoria sfanta areta, cum regii Asiriei se amesteeau deja in cele mai insemnate evenirnente ale ambelor regate (Iudaic ~i izraelit). Pe masura scurgerei evenimentelor, asir inicnii tot fr:C'i des .:1:,ar pc scena istoriei bibliee. Caqi intregi din Biblie, ca de ex. COilc:d Pi urocului lana !?i a luditei, intre altclc, se ocupa aproape esclusiv cu acest popor distruqator: Unii din proroci au gasit in privelistea navalirii lor distruqatoare isvorul celor mai groaznice preveniri. Dupa aceea, unind soarta lor eu soarta poporului iudeu, Niniva ~i Babilonul inpart intre dansele cele doua regate: pe al lui Israil 9i pe al Iudeei, la 0 noua robire a lor. Ce!elalte carti biblice, cum e carte a lui Tobit, a lui Daniil, a Esterei, a prorocu1ui Iezcchil, ne duc pe urma eaptivilor, pe teritorul 9i in sanul insesi a1 Asiriei. In vcchirne, prin urmare, nu exista alt popor, care ar fi avut cu israeliti! atatea puncte de contact,
, , .1 ",

......

-------,

.. -----:--_.--:-

.... .. - .. -.--------. -- -

65 :--:...__:_;_-_;__-

.__ •

.__

_.__

_.__

ca samitii oriental! j nu este, prin urmare, alt asernenea popor, istoria diruia ar fi a~a de 'folositor de stiut pentru intelegerea depllna a istoriei poporului lui Dumnezeu, cum este istoria poporului lui Saniherim ~i Nabucodonosor. Pentru aceea descoperirile, [acute in vechea Asirie, alcatuesc pentru Istoria. biblica 0 comoara nepretUita, ~i crestinii trebue sa fie patrunsi de recunostinta catre arheologii ~i invatatii, cari si-au consacrat munca lor ~i puterile pentru cercetarea ~i scormonirea dealurilor din Bire-Nimrod, Cuiundjuc, Harsabad, sau citiriei cu luare aminte a acelor scrieri strenii, • cunei forme, care in curgere de veacuri intregi s'au parut in ochii locuitorilor rasaritului drept opera fentastlca a unor genii misted" oase, iar in ochii cercetatorilor apuseni prezentau 0 taina de nepatruns, Descoperirile, facute in Egipt, nu sunt mai putin pretioase pentru dlrtile sfinte. Daca Haldeea este leaganul poporului izraellt, apoi Egiptul este parnantul educatiunii lui, unde el a crescut ~i ~i:sa petrecut anii tineretil sale. Anume acolo a devenit el poporul, pentru care Iehova a savarslt minuni mari. Parasind pamantul Gesem, poporul acesta a lasat pecetea nestearsa a petrecerei sale in tara faraonilor. Inc1usiv panaia timpul Mantuitorului lisus Hristos, Care deasemenea a fost nevoit sa:~i caute refugiu in Egipt, evreii s'au gasit in contact des, cand dusmanos, cand prietenesc, cu locuitorii malurilor Ni1ului. Autorul cartii lui Iov a vazut raul, unde locuesc behemutul ~i leviatanul, hipopotamul ~i crccodilul, cum- ~i izvoarele Sinaei. Solomon a fost casatorit cu fiice lui faraon. leroboam a cautat refugiu in Egipt. Ieremia a trait tot acolo. Insesi faraonii au facut dese expedltlunt in Palestina. Cercetarile egiptologice sunt deci importante nu numai pentru istoricii egiptologi, ci ~f pentru teologii exiqeti. T rebue deci oare sa vorbim, ce importanta au cercetarile facute de invatatU contimporani in Palestina ~i 1n tiirile vecine, anume in senz de lamurlrea vie a unei considerabile parti din istorisirile bib lice ~ Anume in aceasta tara a decurs toata istorla poporului ales. Acolo anume patriarhii Avraam, Isaac ~i Iacov si-au asezat corturile lor, anume acolo. lisus Navi a introdus cele . , 12 triburi dupa scoaterea lor din parnantul Gesern ~i din pustiul Sinael, ~i acolo au trait ei sub protectiunea lui "Dumnezeu ~i sub apararea iudecatorllor eroi; acolo a savarsit lucrurile mari David, Solomon si prorocii, intru asteptarea lui Mesia. Pe malurile Iordanului, adevarat, nu s'au facut descoperiri a~a de stralucite, nu s'au facut in Egipt ~i Asiria, dar cu toate acestea ele i~i au tnsernnatatea lor pentru lamurlrea ~i apararea cartilor sfinte ~i deja nu putin au contribuit la limpezirea Indlcatlilor obscure ale Bibliei.
. . I . I • , I

-.

[ttori« Btblic»

55

Toate aeeste descoperiri s' au savarsit in eel mai apropiat treeut, S1 istoria lor este in eel mai inalt grad interesanta si ne prezinta 0 pilda miraculoasji de triumf al stiinte! asupr? eelor mai aseunse taine.
I ,

1.

Descoperiri in Egipt.

Seria eelor mai mari deseoperiri in domeniul dima9itelor istorice ale vechilor popoara a fost inceputa eu Egiptul, ~i anume eu gacirea citirii hieroglifelor. Panala inceputul veacului al XIX veehiul Egipt ramiisese pentru lumea savanta 0 enigma de nedesleg at, eu to ate ea 11 tara minunilor" atrasese asupra sa atentiunea cercetatorilor curiosi, atat ai lurnii vechi, cat si ai celei noua. Maretcle piramide ~i sfincsii misteriosi, cu inscriptiile lor enig" matice timp de mil de ani priveau rnuti la soarta vietii istorice a tarii lor, ~i au pastrat puternic taina inscriptiilor incredintata lor de istorie. Invatatii au pa9it dese ori la ele eu dorlnta de a afla dela ele taina vecovesnica, dar, intalnind necontenit tacerea rece, fluerand a paquba 9i dand din mani a desnadejde, dupa expresia sercastica a prorocului (Sofonie, II, 15), s'au depiirtat cu mantle goale dela ele. Numai veacul XIX a izbutit se cunoasca taina Inscriptiilor heroglife 9i in ele s'a deschis 0 lume intreaga de cunostinti istorice, din care 0 considerabila parte serveste de confirrnare mtnunata a istorisirilor biblice. Descoperirea s'a facut la slarsitu! veaculul XVIII, dar tncercarl de a gad taina hieroglifelor se incepuse deja eu mult mai tnainte. Egiptenii demult erau vestiti ea savanti slavitt si intelepti ai lurnii vechi, si deaceea fireste se ivi presupunerea, ca aeeste inscriptii contin intr'tnsele tocmai aceasta mare tntelepciune. Dar a le citi nu era nicio putinta, Toata iubirea de stiinta si toate sfortarlle cercetatorilor au ramas zadarnice. Dupa , , , gadturi, hieroglifele prezentau scrieri, in care sacrificatorii exprimau sau mai bine ascundeau stiinta lor, si se ivi chiar ideea, ca tnsesi " , , sacrificatorii in timpurile de mai tarziu au pierdut cheia pentru citirea lor 91 se hpsira de insusiree de a le i.ntelege. Fentru spectatorul neconsacrat insa nirnic nu putea fi mai enigmatic 91 misterios decat aceste figuri stranii, din care unele se pareau ca samana a litere, dar alaturca eu dansele stateau in desordine ames tecate fiara, paseri, oarneni, taratoare, lucruri netnsufletlte ~i partt singurateee din ele, Fiecarui privitor fara se vrea i se ivea o serie intreaga de intrebari I ce iventiuni sunt acestea 7 daca-s cuvinte, .atunci sunt scrise ele oare dupa un alfabet 7 Ce lirnbd se exprima prin ele . moarta sau vie, vorbita i Daca e vie, apoi care
I I
; " ~ , 1 , )

1iI----.--.---

__

-.,

. __ .. ._ _ -

--

- --

------~-.----

(_,_.- -

- .._--- --- _.- - -_.

67
.

_...

__._---------

anume ? Nu este oare aceasta limba, cunoscuta numai sacriflcatortlor, asemenea de ex. acelia, cum in India era lirnba sanscrita ? La toate aceste tntrebari nici 0 intelepciune omeneasca, se pare, nu e in stare sa raspunda. Din aceasta prlclna deja in lumea veche claslca se forrnasera parerile cele mai monstruoase asupra esentei hieroglifelor. Asa, dupa parerea grecilor, hieroglifele prezentau 0 serie de litere tainice, -predestinate pentru pastrarea celor mai importante taine ale naturii si cele mai superioare inventiuni ale omenirei. Interpretarea acestor scrieri apartlnea esc1usiv c1asei sacrificatorilor, Dar ~i ea putin 0 tnteleqee, de oarece 9tiinta reala a ei. se perduse odata cu caderea puterniciei faraonilor ~i cu deosebire odata cu invadarea in tara a persilor sub Carnbize; Aceasta convingere, sus\inuta inca de acea misteriozitate, cu care sacrlflcatorul sup rem consacra pe alesi in adevarurtle inalte a stiintei sale, a facut pe greci sa prtveasca la hieroglife anurne ca la exprirnarea acestor taine, care a~a de staruitor se pazeau de multime, tncat explicarea lor nu era deloc posibila de patruns de cei neconsacreti, Asemenea parere dela greci a trecut la romani, care la randul lor inzadar se tncercara sa patrunda in taina hieroglifelor. Cat de viu era la el acest. interes, ne arata chiar zicatoeree, cumca unul din prirnii Irnpdrati propusa 0 bogata recompense aceluia, care ar da explicatia cuvenita Inscrtptiei heroglifice de pe obeliscul, adus atuncea din Egipt la Roma, dar la aceasta chiemare n'a raspuns nimenea. La cei mai timpurii scriitori crestinl, mai ales in evul mediu, circulau deasemenea parerl foarte ciudate despre esenta scrierei hieroglifice. A~a unii cugetau chiar, ca de oarece Egiptul ocupa situatia medie in lurne, apoi el a fost din vechime pastratorul acelor mari adevaruri, care au fost descoperite de Hristos intregei omeniri, ~i de aceea hieroglifele coprind tntr'Insele principii le ~i sistema crestinlsmului, descoperlte sacrificatorilor egipteni cu 4000 de ani inainte de nesterea Intemeietorului lui. Attii cu 0 verosimilitate la fel afirmau, ca Inscrlpjla de pe cunoscutul obelisc Panfilie, adus la Roma, coprindea in sine amintirea des pre victoria, pe care ceice cred in sf. Treime au repurtat-o contra paganilor necure]i la 9ase veacuri dupa potop, pe vrernea domniei faraonilor al saselea ~i al saptelea ai Egiptului. In fine, spre a termina cu asemenea teorii, ce decurqeau din necunostlnta- totals a hieroglifelor, mai mdicam ~i parerea eruditului francez EaleIh. dupa care hieroglifele egiptene prezinta 0 tnsernnata asemanare cu scrierile chlneze sl deaceea nu ne-ar ramanea decat sa citim psalmii lui David in limba chineza, saA scrlem cu vechea scrisoare chinezeasca, ~i se vor objine papirusele egiptene. Chiar
I , , I I I

68 Biblie noi am avea in traducere in lirnba evreeasca mu1te din cele rnai importante suluri sfinte ale Egiptului. Cu toate' aceste parcri fantastice, care cum se vede distrugeau orce nadejde la interpretarea adeverata a hierog1ifelor, printre in" vatati, nu era lipse de cercetatori, cari cautau in tot felul metode , mai rationare a interpretarii lor; Sa intoarse 0 deosebita atentiunc la 0 veehe scriere, care ave a de scop al ei anume talcuirea eel putin a unor inchipuiri sculpturale, adesa intalnite in Egipt. Aceasta e serierea unui oare care Horapollo, savant egiptean, sau carturar, Din nefericire, autoritatea lui pierdea mult din pricina, ca el a trait intr'un astfel de timp tarziu, cum era veacul V dupa nasterea lui Hristos, 9i de aceea interpretarea lui se putea tnterneea nu pe 9tiinta adevarata a lucrului, ci pe indicatiunele obscure ale traditiei 9i pe determinarea neclara a unor astfe1 de simboluri, care chiar atuncea ramasesera putin tntelese egiptenilor. Dar mai mult inca: tnsus! originalul scrierei deja nu mai exista, ci era 0 traducere greceasca a 'lui, Mcuta de un oarecare Filip, persoana atat de putin curioscuta si obscure, ca invatatli nici pana astazi nu cunose 1a ceo veac sa 0 repartizeze, Si in tot cazul e1 a trait cel putin cu doua veacuri mai tarziu de insusi Horapollo si prin urmare atunci, cand era deja pierduta orce urrna de cunostinta hieroqlifica. Acest Filip, fara inll doiala, a introdus cate ceva ~i de1a sine, din propria sa inventiune. Totusi pe langa toate aceste neajunsuri cartea lui Horapollo nu e Iipslta de 0 anurnita importanta in senz de caracterizare a incercarHor tirnpurii pentru lamurirea hieroglifelor. In tot cazul eceesta-i singura carte din vechime, consecrate in totul prob1emei inter pre. tarH tainei, cu care era tmbracata tntelepclunea egipteana, ~i chiar de aceea nu e lipsita de un interes suigeneris, desi e plina de inchipuiri fabuloase ~i naive copilaresti, Propriu seria invatatilormoderni, Interpret! ai hieroglifelor a tnceput-o invatatul iezuit Kircher. In anul 1636 el a edat sase tomuri vo1uminoase, in care, dupa declaratla sa, se explica ~i se cite a o mare parte din inscriptiile hieroglifice, cunoscute in acel timp in Europa. Dar ajunge sa privesti in' aceste tomuri rnari, ca sa te Indoesti de calitatea vrednica a interpretarll lui. Ele toate sunt scrlse intr'o limba a~a de misterioasa si, se poate zice, nepatrunsa, in cat interpretarea te mira de nu e mai grea de citit, decat insesl hieroglifele, ~i in genere sunt pline de astfel de absurditatt fantastice, care arata, ca autorul a posedat 0 imaginatlune incomparabil mal rodnica decat erudifiunea sa. Unele traduced ale sale a lnscrlpFilor hieroglifice in limb a latina ne dau un model interesa'nt de
SI 10 ,
, I ,
, , 0

)-

·-----~---r-

69
.

cum se poate scrle tn aceasta limba claslca a~a, tn cat nirnenea sa nu poata ob\ine tntelesul, Cu toate acestea opera sa n'a dimas neroditoare. El a contribuit foarte mult la izbanda urmatoarelor cercetarl, cu deosebire prin aceea, ca in scrierea sa a adunat 0 mare multime de locuri din autorii greci ~i latinl, referitoare la Egipt, ~i mai cu sarna prin aceea, di este primul, care a atras atentiunea inva\atilor asupra limbii coptice, ale direi nurneroase manuscripte s'au pastrat in biblioteca Vaticanului si in a1te biblio •. , teci publice ~i particulare din Italia. . Kircher a avut multi urrnatori si tntre dansii locul- de onoare , , apartine invatatulul danez Georg Zege. In anul 1797 acesta edete scrierea "Despre origina ~i destinatiunea obeliscurilor", ~;;i foarte rnulte din observatiunile sale despre hierog1ife au fost tare folositoare cercetarilor urmatoare. Cateva observatiuni Intarnplstoare, dar reusite a facut englezul erudit eplscop Barburton in renumita sa scriere despre "Misiunea divine a lui Moise". Acolo el, intre altele, pe temeiu1 studierei rnarturillor lui Cllment-Alexandrtnul, a ajuns la conc1uzia, di "hieroglifele au fost in adevar 0 limba scrisa, apllcablla la istorie, la viata zilnica, precurn ~i 1a religie ~i rnitologie", ~i ca tntre diferitele aspecte de scriere hleroqlifica la egip:: teni erau ~i de acelea,. care se tntrebuintau fonetic, adeca ca litere alfabetice. Orcat de Importanta a fost aceasta descoperire, dar in:: vatatii nu s'au decis sa se tncreada deodata tntr'insul, ~i nimenea nici chiar nu s'a gandit sa se incredlnteze, ce fel de alfabet este acesta, sau chiar sa aplice ca1culele invatatului episcop la explicarea monurnentelor egiptene, cunoscute atuncea in Europa. Pentru confirmarea acestui calcul au fost necesare trei conditluni principale. Daca aceste scrierl in adevar au avut caracter fonetic, apoi cuvintele exprimate de ele trebue sa fi apartinut numal vechei limbi graite a egiptenilor; deaceea, mal intai de toate e necesar sa stabilim, ce fel de lirnbd este aceasta ~i pas" tratu-s'au oare undeva rarna~ite de ale ei? Al doilea, era necesara .0 tnsernnata adunare de inscrlptii sau reproduceri exacte de pe ele, ca sa se poata face comparatie stiintifica intre dansele. In fine al trei1ea, era necesar sa se capete 0 traducere exacta a vre unia din inscriptiile egiptene in 0 limba acceslblla invatatilor moderni. Dar se intelege, cat de greu era a astepta, ca sa se prezinte candva o astfel de intalnire a tuturor acestor conditii necesare si de aceea , , probabil s'au referit cu asemenea neqlliere la conjecturile episcopului Barburton. Si totusi Imprelurerile curand s'au combinat asa, , , ca s'a prezentat posibila realizarea tuturor acestor trei conditiuni

..

70 principale, atat de necesare pentru deslegarea hierog1ifelor ce se atinge de prima conditie, apoi ea curand a fost prezentata prin cercetarea capitula a invatatului Quatremere de QUincy nDespre limba ~i literatura Egiptului". Intr'insa el a dovedit deplin satisfacater, spre mirarea lumei savante, ca. limba coptica rnoderna e tocmai limba vechiulul Egipt. Coptii, in adevar, sunt singurii des" cendenti direct ai vechilor egipteni ~i oare care doua sute de ani in urrna vorbea limbe veche coptica sau limba eqipteana, care s'a pastret deplin in car tile lor, ~i .astfel a ajuns pana la nol. Alfa» betul cu care ei se serveau la scris, este grec cu adaoqarea a sapte litere deosebite, luate din scrierea a9a numita dogmatidi, adeca din cea comparativ veche egipteana. Scrierea aceasta a intrat la ei in intrebuintare cu introducerea crestinismului si se tntrebuin~ " taza pana astaz! in cartile de cult coptice. De oarece la copti in acelasi timp cartile sfinte ~i de cult exist au in traducere din COpll tica in araba si greaca, apoi prin asta se deschise 0 popriste larga , , pentru cornparatta filologica a limbilor. Astfel, pri.na conditie pentru citirea hieroglifelor era prezenta : se descoperise acea limba, in care fusese scrise hieroglifele. In urrna se satisfecu S1 a doua conditie, si anume s'a facut si 0 adunare , ~ , , suficienta de inscriptii. Ea se realize multamita vestitei expeditiuni a lui Napoleon I in Egipt. Acest genial comandant de ostiri in expeditlile sale militate niciodata nu a scapat din vedere 91 scopurile mai inalte, 9i, plecand in Egipt, a 1uat cu sine ~i cativa din eel mai renumiti, im:6~c.ti franeezi pentru studierea monumentelor ,, egiptene. Acesti invatati au supus monumentele egiptene unei dell :..:::-:::::-: rnaruntite ~i s'a edat 0 .Descrtere a Egiptului" mare 91 a luxoasa, in care au fast expuse multe faximile depe monumentele egiptene 9i depe inscriptiile lor. ~i astfe1 monumentele egiptene au devenit acceslbile pentru studiul de cabinet din partea cercetatorilor de care in trecut se sim]a 0 mare Iipsa, Pan a la ee grad intru inceput se simtea aeest nealuns, ne arata remareabilul fapt, di s'au ivit chiar 0 multime de contrefaceri 9i imitatiuni grosolane a Inscriptiilor egiptene, prin care invataiii adesa au fost dusi in eroare. Astfel, in Europa s'a bucurat in vremea sa de renume a~a numita mas a cu inscriptii hieroglifice a Izidei. Ei i se da 0 mare tnsernnatate in lumea invatatilor si la trecerea din mana in mana ea se , , pretuia cu sume foarte mari. Dar in urrna s'e dovedit, ea ea era o contrafaeere grosolana cu 0 grosiera imitatle a hieroglifelor cgip. tene. Dar pentruca tot acest material sa se arate in totul folositor pentru ~tiinta, trebuea inca sa se realizeze a treia . conditiune, ~i
_.-

Q'

--

-------

----

--

------~-------- -----------.--- ---------.-c-.---_

--

.71 ._.. ' ._

..

anume s~ se gasasca cheia citlrli acestor inscriptll ~i anume sa se gasasdi 0 astfel de Inscrlptte, care ar avee- pe langa sine 0 traducere in vre una din limbile europene in genere cunoscuta. Si din fericire pentru ~tiinta, curand s'a realizat ~i aceasta u1timaco~ditie. Tot in timpulexpeditiei lui Napoleon I in Eqipt, un ofifer francez din armata franceza, Boussard, efectuand oare care lucrsrt in Rozetta, gasi la adanclrne de patru plcioare sub suprafata pa~ mantului 0 parte de Iespede lungareata in patru colturi de bazalt negru. Pe ea era 0 Inscrlptie in trel limbi: sus hieroglifica, jos . greceasca ~i la mijloc a~a numita demotica, intrata intrebuintare deja in veacurile de mai ~ tarztu ale istorlel EgiptuluL Tex~

in

-0~~\. _~__,,_--

era Uicuta in dnstea lui Ptolo.{~ , . ~t;.-~ .~~.. meu Epifanul, cam pe la anul . llm... .~ ,}~" (:. r.J .. t" II' .:~ ~J. l-'i,.',,:-; <, . 205 a. Hr. De oarece mscnp~la .' t;~ I' ~r.· of ):(,' IL.., Hi .~". Jo\ , hlerogllflca evident coprindea . ~? 'I;.-f, \l;;'i~.!!' ",t,· ~.f.'""' ; in sine acelasi coprins, ca ~i in ,:~:I. .-( ~.::"(~~ .. cea greadi, apoi prin aceasta~< :u\ i>fl1i1<. ,a ~1 d a t c hel pen tr u d escol ~I ~. h(- \t{4 I s eta ~::;::-;:...,.~ .t-:" WW!t'i1{-'>!~=l , ."",--...:.~-:'~ I· ~~ ~~ - r'...r ~ penrea tai amei hiierog l'r e 1 1 or. Sall venttl Sylvestre, De Sacy cerPI4.ci de p/llird egfplene cu (nscripfll cetatort imediat au si pasit· la , , (in Mazeut Britenlc}, descifrarea acestei Inscrlptiuni ~i multi din ei au facut minuni de Inventtuni. Cercetatorul francez De-Sacy a pa~it la inceput la citirea Inscrlptiunil demotice, ca cea mal simpla, ~i a tnceput sa 0 descifreze dupa sistema gaciturii unei scrlsorl tainice. Pentru aceasta era de nevoe, tntalu, a determina numarul diferitelor semne tntalnite , al doilea, a observa grupele de sernne mai des tntalnite, ~i al treilea, pe gacitele senzului Inscriptiei a explica grupele prin cuvintele limbii, in care, dupa pre" supunere, era facuta inscriptia. Intelesul era cunoscut din inscriptia greaca, iar limba era copta, Mai u~or ca orce era, negresit, a se adresa la descifrarea ~i citirea numelor proprli, care, cum s'a va" zut, se deosebeau de celelalte litere prin anumite cerculete. ~i iata prin acest metod prin gacire a citit in anul 1802 numele lui Ptolomeu, Alexandru si Verenica. Dar aceasta citire nu era decat 0 , ~ presupunere. Opera lui De-Sacy a contlnuabo cercetatorul englez Young. Acesta deasemenea a supus Inscrtptia demotic a unei des" cifrarl ernaruntite ~i tntoarse atentiunea la acele grupe, care prin repetarea lor aratau deja la corespunderea lor cu cuvintele ce se

t1'

J.~ \._

K~;.,~\ ~U .
~~~''::':''~

-Bl~1'

-cO'

_.

"

repetau a inscriptiei grece~ti. Asa, in aceasta inscriptie adesa se repeta 0 mica grupa de semne, care dupa numar se arata eu totul asernenea conjunctiei grece 'l.'J.~ (~i) din Inscrtptia greaca. De asemenea alta. grupa. se repeta de vreo 30 de ori ;;i in tradueerea qrcceasca tot de atatee od se repeta cuvantul BilG~hu;, care lnsernna "rege". Pe gacitele el cauta cuvantul Ptolomeu ;;i Egipt, care se repetau in inscriptia hiercqlifica tot de atatea ori, ea 9i in
PRI~IELE RANDURI DE PE PIATRA
hieroqlifica .

DIN ROZETTA.

Inscriptia

ITl~ rD~9X5§tIH~2:)iVf~~~f S2f

Inscriptia
dernotica .

h-}.~/.~;q)1;:;.\(\---fi.lt(Yl\l\v~_;pO"I'wS{{.t ~:{~t>f(;
Inscrlptie qreaca: srncsr
EIKO~A. Tor BA.CIAEQC IITO.A.01LUOr Tor AIQXOBIOr Tor

nr A.UHMENOr

Traducerea

literala ,

SA SE ASEZE STATUIA REGELUI PTOLOMEU, IUBlTUL VESNIC.TRAITOR.

eea greaca. Gasind astfel cateva euvinte corespunzatoare, el.a~eza inscriptiile una in fata alteia, rand sub rand, asa ea cuvintele CU:s " , noseute sa vie unele in fata altora, In urma aeestei procedari si , , eelelalte cuvinte neeunoscute se apropiara intre dansele ~i se descopcri 0 larga tabela pentru cornparetie, ~i a;;a, incetul eu ineetul, ajunse pa!1a sa cunoasca senzul a 150 de cuvinte, si aeesta a fost , primul dictionar pentru studierea limbei vechi egiptene. Multe negre;;it s'au dovedit in urrna neeczacte ;;i opera lui Young a fost un ineeput rodnic pentru cercetarile urrnatoare, care s'au si incununat ell , deplin succes, mulrarnita vestitului egiptolog Champollion eel tanar. Champollion a ineeput studiul de egiptotogie cam pe la anul 1818. Inainte ~e aeeasta s'a ocupat eu studiul limbii eopte ~i al geografiei veehiului Egipt, ~i de oareee el citise 9i studiese tot ce fusese scris de eei vechi des pre Eqipt, apoi prin insesi aceasta era minunat preqatit pentru rezolvarea problemei ce-i sta inainte. In anul 1816 a fost descoperit in Filah un mic obelise eu hieroglife si pe pedestalul lui erau inscriptiile grecesti si anume Ptolomeu si Cleopatra. Champollion i~i tntoarse atentlunea asupra acestui.obellsc ~i eu mintea sa pdtrunzatoare zari aicea cheia pentru citirea- ins" criptiei hieroglifiee. Printre hieroqlife" el .gasi doua cercuri ~i in
, , J , ,

.---- -_

...

--'"

~~.

---_._- ------- - ---.-~--.---~- ... -

'---'--"--_._-

------------

73
unul din ele inscriptia samane cu aceea, pe care Young a interpretat-o in inteles de Ptolomeu. Celalalt cere, prinurrnare, dupa gacirea sa, trebuea sa insemneze Cleopatra. Si iata el se apropla de deslegarea talnica a acestor doua nume. [udecand astfel, ca aceste nume proprii grece~ti nu puteau avea nici decum 0 alta insemnare deosebita in limba eqipteane, el fireste ajunse la con", cluzia, ca acele semne, cu care erau scrise aceste nurne, prin necesitate trebue sa prezinte sunete ~i astfel aicea numele grece~ti sunt scrlse cu litere egiptene. Daca aceasta Iudecata este dreapta, atunci evident sernnele egiptene trebue intr'un fel sau altul sa CO$ respunda literelor grecqti. ~i daca e asa, atunci primul semn dela numele Ptolomeu trebue sa corespunda lui ~ grecesc, al doilea semn literei T si asa mal departe. Ca sa se incredinteze, ca aicea nu-l nicio gre~aUi, a trebuit se aplice acelesi procedeu de citire ~i celorla1te cuvinte, sl daca litera greaca ~ se va reproduce prin acelasi semn ~i in celelalte cuvinte, atunci e evident, ca acest procedeu de citire e drept. ~i el a ~i inceput acest procedeu de ci. tire prin compararea celor doua nume . Ptolomeu ~i Cleopatra. Comperand figurile din unul ~i din a1tul din cele doua nume unul cu .altul, el a ajuns la convingerea, ca aceste doua figuri in ade" var reprezinta un fel de litere, dar senzul literei tnsesi se deterrnina de sunetul tncepator a acelor cuvinte egiptene, cu care se numesc obiectele inchipuite. Insemnand sernnele din cele doua nume cu cifre, el a descifrat aceste figuri una dupa alta si aceasta desci, . frare it convinse in totul de veracitatea gaciturii sale. A~a, semnul Nr. 1 din numele Cleopatra prezinta un dreptunghiu sau "genunchiu", ~i de oarece cuvantul copt (Kelci), care insamna genunchiu, se incepe cu litera K, apoi acest sernn cu adevarat reprezinta litera K. Semnul Nr. 2 din acelesl nume in" chipueste un leu, ~i de oarece in limba copta cuvantul leu (Labo) se incepe cu litera 1, atuncl, prinurrnare, inchipuirea leu1ui tnsernna litera 1. Aceasta s'a dovedit complect prin aceea, ca acelasi sernn (leul) se tntalneste si in nurnele Ptolomeu si anume acolo, unde in asamanare cu greaca, trebuia sa fie litera 1. Semnul de sub Nr. 3 in numele Cleopatra ne infati~aza 0 foae de trestie ~i tot acest semn se ana sub Nr. 6 sl 7 in' nurnele Ptolomeu. De oarece CUll vantul coptic, care Insarnna trestle, se tncepe cu litera a, apoi acest semn trebue sa fie A sau E. Nr. 4 in acelasl nume infati~aza. un nod ~i, in esamanare cu greaca, trebue sa fie echivalent cu litera O. Nr. 5 in acelasi nume e la fel cu Nr. 1 din numele Ptolorneu, trebue prin urrnare s~ prezinte litera P. Semnul Nr.6 in nuI I , I I I I I

74 me le Cleopatra Inchipueste un vultur ;;i a~a cum in limb a copta cuvantul vultur (Ahom) se incepe cu litera A ~i de oarece el e identic cu Nr. 9 din acelasi nume in acel loc, unde dupa presupunere trebue sa· fie litera a, apoi, evident, ca acest sernn inchipueste litera a. Semnul Nr. 7 inchipueste 0 mana, ;;i de oarece in limba copta cuvantul "mana" incepe cu litera t (Tot), apoi acesta, evident, este semnul T. Semnul Nr. 8 din acelasi nume inchipueste 0 gura; in limba coptica cuvantul "gura" (Ro) incepe cu litera r, apoi evident aceasta-I litera r.

II

(!:fJ~~~r]
T1TOAEMAIOI

~.fl

~.t.

Dreptungfzlu Semlcerc Nod Leu (LdOO) Col Foee duMi SP(Jtdf de scsun

P T
0

(~
3 1r 5

07

i% s. c::::
b)'.

L
M

8· .J.
1.~

H n

AE
S

!J~

~ ~~

Ir 'b 9

~i1

Trlunqhlu

(0.f)

~.~

Leu (LdOO)

L
~)

~. fl
.sm
G.~ 7· q5'Ja

3.~

Foee (Ac
Nod

SdU

g
P A

K/\EOnATPA

Dreptunghiu Vultut (Ahom) mdnci (Tot) gura. (Ro) Vultar (A hom} Semnele genulul Ietnenin

•
56

T
R
A

8.~

~.~
1tJ,II,Qt\

ro

il

Semnul Nr.9 e identic cu Nr. 6. Semnele Nr. 10 (care corespund Nr. 2 din numele Ptolomeu) si Nr 11 nu au nirnic corespunziitor in , grece~te j dar urmatoarele cercetari au dovedit, ca aceste semne se puneau dupa fiecare nume de genul femenin. Astfel, urrnarind pas cu pas ~i cornparand aceste sernne, Champollion a gasit 0 deplina corespondcnta a lor atat tntre ele cat ;;i cu literele grell cesti. In numele Ptolorneu 'au ramas inca semnele de sub Nr ..·5 , sl 8, care nu-s! gaseau corespunzatoare in numele Cleopatra. Dupa

.75. __

----_.-._---------

presupunere, ele trebuiau sa tnsernne M ~i S, anume acele litere, care nu-s ~i nu trebue sa fie in numele Cleopatra. Astfe l au fost citite primele cuvinte egiptene hieroglifice ~i a fost gasita chela deplina pentru citirea hieroglifelor. Champollion se convinse deplin ~i a dovedit, di semnele egiptene prezinta nu alta, ci .cuvinte, dar care servesc pentru desiqnarea anume a acelor sunete sau lit ere, cu care aceste cuvinte incep. ~i de oarece cu una si aceeasi litera pot se tnceapa mai multe cuvinte, apoi, evi" dent, una ~i aceiasl litera in hieroglifele egiptene se poate tnchipui prin diferite mijloace. Aceasta descoperire a lui Champollion a produs 0 mare impresiune in toata lumea erudite ~i egiptologii se apucara sirguincios de lucru, ~i din ace! tirnp egiptologia a inceput a face succese rapide. Multamlta muncei sirguincioase a unei serii intregi de egiptologi, documentele de piatra, precum 9i suluri1e de paplrus, ascunse prin gropnite tmpreuna cu mumiile, au devenit complect accesibile ~i tntelese invatatilor, ~i astazi deja nu numai setraduc ~i se edau documentele egiptene, ci ~i pe tnsesi monumentele egiptene de catre savantli Europei se fac cateodata noui inscrlptli hieroglifice, spre mirarea viiioarelor generaFuni. 0 astfel de inscrlptte s'e fa cut, intre altele, deasupra intrsrei in marea pi" ramlda Gizeh de expeditia germana de savanti, care avea in cap pe savantul egiptolog german Lepsius 1). Descoperirea cheiei pentru citirea inscriptiilor hieroglifice a aldituit nu numal 0 noua epees in istoria Egiptului, dar a produs ~i 0 intreaga revolutie in domeniul parerilor istorice ~i a criticii fata de Istoria blblica, Egiptul, cum s'a spus deja, avea importanta direct Istorico-blblica, ca loc al formarei educatiei tncepatoare a
1) Aceast! Inscrlptte hlerogtlflc! Ingrljit! gt!sue~te urmatoarele I .A~a lice robul reo geiul, numele c!rula este soarele ~l stanca Pruslet-Lepslus scrlitorul, Erbeam arbitectul, {ralH Weidenbach vapsltort, Frei plctorul, Franke agrlcu1torut, Bonomi sculptorut, Wild arbltectul, Slav! vulturutui, proteetorut crucll, rege!ui, soarele ~i stance Prusiei, flului soarelul, ellberatorut plimantulul,lul Frtederlc-Wllhelm IV, p!r1ntele tllrii sale preamiiosUvul favorltul tntelepctune! ~I al lstorlel, str!jerul Rlnulul, alesului Germanlel, d!t!torului de Vial!. 5! d!· ruiasc! Prealnaltul Dumnez.eu regelui ~i sol lei sale, reginei Elisaveta, preamilostlva mam! a t!rU tale, viall! ferldl! pe p!mAnt ~l Iertclta petrecere in eerurl In vecl, in anut erel crestine tS42, In tuna a zecea, In a clncisprezecea Ii a lunel, In Ilua (enul} a patruzect ~i ~aptea a nasterel maJest!lei sale, pe piramida regelul Hufu, In al treilea an, a clncea luna, In zlua a zecea a domnlel maJest!le! sale, In anu! 31M dela Inceputul clclulul sathlcese sub faraonul Maneptheb", Observam apropo, e! eceasta lnscrlptle curloesa n'a trecut far! 0 curlczttate ~tlintlflc!. Un eglptolog chlnez, care a cAIAtorit prin Eglpt cu seep ~Ilinliflc, a fost cu decsebtre atras de aceesta Inscrtptie, a scris despre ell. 0 Intreag! cercetare ~tilnllflc! ~lll gAslt, cll. aceasta Inscrlptle dupe! vechlmea sa trebue s! fie contlmporan! cu a trela dlnastle chi. neIll, adeca se refer! Ill. periodut cu 2'200 sau 2300 de ani Inalnte de era ere$tin! 11 Numele acestul veslit egiptolog chinez este Pnea-Ct-Un, Academia de ~tiln\e din Peehl.:g este obllgatl! s!.l dea neapArat un prem!u de onoare.

-._-------

7'1 ----------=-====~-

..-

.- .. ---.----~-.------ .... - .. _

- - -- --

a~a ~i regii Persiei erau nevoitl la edarea decretelor lor in limbele persane in scopul de a le aduce la cunostlnta supusilor I.?r de limb! diferite. In vederea acestora deveni clar, di aceste trei texte a inscriptiilor aximenide au fost adresate catre trei populatiuni principale ale imperiului persan, ~i ca una din ele, care necontenit statea inaintea celorlalte inscrtptiuni, era evident in vechea limba persana, ....irnba a tnsesl regelui. Jntre aces tea textul persan, din Iel ricire, prezenta pentru cercetatori mai putina dificultate, decat cele doua, care-l tnsotau, Nurnarul diferitelor semne, intrebuintate in aceasta inscriptie, nu trecea de 40, ~i cuvintele dintr'insa se despartau unele de altele prin semne deosebite. Unele dintre cuvinte coprindeau a~a de multe semne, tncat fara voe s'a nascut presupunerea, di semnele aces tea desiqneaza prin ele litere, iar nu si. labe, ~i ca, prinurmare, inscriptiile persane cunelforrne trebue se constea dintr'un alfabet, iar nu din semne, care se reprezinte silabe sau cuvinte. Dupa aceea, se putea deodata g~ci deasemenea, ca inscriptiile acestea trebue citite dela stanga la dreapta, de oarece la stanga to ate randurile urma regulat unele sub altele, ne esind din linie, pe cand la dreapta capetele lor nu erau la linie, a~a ca u1timul rand cateodata se termina la mare distanta dela linia fi.~'

nala a Inscripjiei.
Chiar pentru citirea acestor inscriptil a fost descoperita pentru prima oara, multamita unei ga~iri reusite a inva\atului german Grotefend. Acesta observe, ca inscriptiile in genere se incepeau cu trei sau patru cuvinte, din care unul diferea, iar celela1te ras maneau neschirnbate.t.Cuvantul schimbabil avea trei forme, de~i aceeasi forma totdeauna se arata pe unul si acelasi monument. De aid Grotefend a presupus, ca acest cuvant prezinta numele regelul, in timp ce cuvintele ce urmau dupa dan sul insemnau ti.s tlurile regale. Unul din numele presupuse apareau mult mai des decat celelalte, ~i de. oarece el, dupa cantltatea semnelor, era prea scurt pentru numele Artaxerxe ~i prea lung penlru numele Cirus, apoi se putea gaci, ca el desiqneaza sau pe Darie, sau pe Xerxe. Studiul seriitorilor c1asici ai-ata lui Grotefend, ea unele din monumente eu asemenea Inscriptie erau ridieate de Darie. Spriilnlndu-se pe aeeasta, el dadu semnelor ce alcatuia Inscriptta senz, corespunzator cuvantulul Darie in forma veche persana (Derelavus) ~i astfel el izbuti sa obtina citirea presupusa a ~ase litere cUI).e~. forme. Posedand asemenea depozit de litere, se adresa apoi la al doilea nume de rege, care deasemenea se aratau pe cateva monumente si aveau aceeasi lungime, ca si numele Darie, Aeest nume
, , I I , I

78

putea fi numai numele Kserkse , dar daca e asa, atunci litera a patra ee-l alcatueste (litera r) prin necesitate trebuea sa fie aceeasl, care e a treia in numele Dade. Anume asa s'a si gasit in realitate ~i aceasta servi drept cea mai buna dovada, ca lnvatatul neam] avea dreptate ~i se afla pe calea cea buna a citirii inscriptiilor cuneiforrne. Al treilea nume, care era cu mult mai lung decat primele doua, se decsebea de al do ilea D 1fT '::~ -lE= <0 1(>- l<l mal ales la inceput, iar ultima parte a lui D a re ia v us" h s a ia t Darie r e IT e.' sam ana in totul cu numele Xerxe. Era lll<- \ >--1::1>-l2Y 1:: \ l<- f<l dar deci, ca acest i'a Va za. r ka • nume trebuea se in= h .S a la ti !vIare reg c semne nu alta, ci pe Artaxerxe , si ca a,. , aceasta era tocmai fiT \ ITT ::f « asa, aceasta deveni h sa i a r sa·· h ..'i.0.a Ia. t Xerx c neindoelnic prin irnrege prejurarea, ca al doiTY l<,._ -, >-l~ 1-Y 2Y T:=\ <<11<< Y(- T(1 Y1 lea semn, care-l al: catuia, era cu totul Ia • va za r ke • I h s u 'fa ti identic cu acela, care Iv1arc re9e designa litera r. Grotefend avea acum deja un mic alfabet, si cu ajutorul lui ,el pa~i la citirea cuvantului, care urma totdeauna dupa nurnele regelui ~i de aceea prin presupunere insernna "rege". Exeminand semnele ee-l alcatuiau, gasea, ca el samana bine cu cuvantul rege din limba zendica ~ vechea limba a persilor orientali, ~ care se in" trebuinta intr'o parte a Persiei in acel timp, cand limb a veche per" sana, -- limba Ahimenizilor, - se intrebuinta in alta parte a ei. De alcea, prinurmare, nu putea fi mai mult loc de indolala, ca el in adevar rezolvase marea problema 9i descoperise chela pentru do: tirea textelor cuneiforrne. Lui Grotefend insusi nu-l fu dat totusi , , sa termene lucrul a9a de genial inceput 9i asiriologia a inceput sa faca spor mai mu1t sau mai putin insernnat abea la multi ani dupji aceste descoperiri. Intre acestea studiul Ilmbii zendice Incepu sa avanseze repede mai intaiu, multarnita cu deosebire operilor lui Burnouf, care din tntarnplare i~i intoarse etentiunea asupra inscriptillor cuneiforme, Dar abaa urrnatorli cercetatori,' anume ucenicul lui Burnouf, Lassen,
I I

y<-.

«\ «n « m
«n «m
0-

«n «) <-

-- «

«r m r<,_ l<r
m

-----------------_-

.-....

79·-

..

_-_ _- _-_ _._-_.

.. ..
..

~i englezul Henry Rolinsohn complectara descifrarea acestor inscrip[iuni. Descoperirea llstel satrapiilor persane in inscrlptia lui Dade in Nacs-i-Rustem, ~i in deosebi a copiei a unei lungi inscrlptii a lui Darie pe stance din Begistun, facuta de Rolinsohn, a dat acestor savan]i putinta, independent unul de altul, sa alcatuiasca alfabetul, care sedeosebea numai in importanta, atributta unui semn, l?i cu ajutorul limbilor zendica ~i sanscrite ~ sa traduca din 0 limbe, scrierile carla erau a~a de minunat descoperite. Citirea textelor persane cunelforrne, astfel, deveni un fapt implinit, si ramasese numai sa se mai gaeeasca alte dona texte, insemnate pe aceleasi monumente. Dar aeeasta 'era 0 problema nu usoara, Cuvintele in aceste inscriptiuni nu se separau unele de a1tele, ~i semnele erau strasnic de multe. Totusi cu ajutorul numelor proprii, adesa repetate, ~i aceste doua texte tncetul eu incetul au eedat inscusintei rabdatoare a cercetatorilor, si eu trecerea .vremei se descoperi, di una din ele era in limba agglutinaUva, adeca inrudita eu limba neamurilor tureofinice, iar ceialalte in dialectul, foarte asarnanator eu limba evreeasca a Vechiului Testament. Monumentele, gasite aproape imediat dupa aceea in Asiria ~i Babilona de Botta l?i Layard, au aratet curand, anume carui popor apartmea acest dialect. Inscriptitle gasite in Nineva s'au dovedit sense in aceeasi lirnba 9i prezentau aceeasl sistema de scrisoare cunelforrna, De aicea de" veni evident, ea aceasta era 0 Inscrtptte in limba populatiunei semite din Asiria ~l Babilona, pentru care, evident, regii persani ~i destinasera tntre altii decretele lor. Citirea acestei inscriptii a ~i servit ca punet de plecare pentru citirea inscriptiilor de pe acele monumente, care in curand au ineeput a se desgropa in A siria. Asirienii, asemenea babllonenilor, scriau pe placi de lut ~i aveau biblioteci intregi, care erau pline eu 0 bogata literature, scrisa pe placi anume presate in acest scop. In aceasta privinta 0 importanta destul de tnsemnata au avut rezultatele sapaturilor, facute de Layard in Nineva, 9i anume descoperirea bibliotecil daramate a acestui vechiu oras, acum ingropat sub dealurile Kulundjucului, " Plactle de eararnida sfarmate, apartinand acestei biblioteci, nu numai ca au dat cercetatorilor extraordinar de mult material literar, dar l-eu ~i inarmat cu, primele mijloace pentru studierea limbei asiriene. In mijlocul literaturii de tot felul, in aceasta blblioteca erau ~i tabele intregi de sernne cu tnsernnarea lor deosebita Ionetlca ~i ideografice, tab1ite de sinonime ~i cataloage de numele plantelor ~i animalelor. Dar aceasta era inca departe de a fi totul. Inventatorti slsternel cuneiforrne de scris au fost un pop or, care a
I ~ , I I ,

.:

80

precedat sernitilor intru ocuparea Babilonului ~i vorbca 0 limba, CLI totuI deosebita de a succcsorilor lor serniti. Acestia au fost anume Accadiitii, cum sunt ei numiti de obiceiu; care au lasat , , dupa dansii 0 insemnata cantitate de literature, foarte pretuita de babilonenii 9i asirienii serniti. 0 mare parte de placi ninevene de aceea constau din traducer! paralele din limba acadica in asiriana, precurn ~i din alfabete, dies: tionare si gramatice, in care originalul acadic totdeauna se pune alaturca eu traducerea, asiriana. Asemenea texte in doua limbi nu numai ca au dat putin]a savantilor sa restabileasca limba acadica de mult uitata, dar au 9i servit drept miilocul cei mai insemnat la alcatuirea dictionarului asirian, Trei expeditii noui, din care unele P/riei de Iut cu inscriptii cuneitorme, au avut in cap un asiriolog asa descoperite de Lepard fa. Ninioa. de insernnat, ca George Smith, au contribuit foarte mult la explicarea placilor literare, cunoscute mai inainte, 9i au descoperit nil purine placi din biblioteca Babilonului. Deci, desi pana acum s'a cercetat numai una din multele biblioteci, care zac inca ingropate sub ruinele Babiloniei 9i Asiriei, totusi in mantle savantilor se af1a deja 0 etat de mare rezerva de , , literature asiriana, in cat ea intrece cu mult prin continutul sau tot Vechiul Testament. In vederea unui asa beisuq de material , , pentru studiu 9i cornparatiune, asiriologul sub acest raport se afla acum chiar in 0 situatie mal buna decat hebraistu1, si eel din , , urrna poate acum primi tare rnult ajutor dela asiriologie la determinarea Insamnarei multor cuvinte evrcesti, foaste pana acurn foarte dubioase. Desvoltarea asiriologiei a fost aiutata inca cu deosebire de acea imprejurare, ca sistema cuneiforrna de scris, ca datorendu-si origina sisternei hieroglifice, foarte Iiber se foloseste de asa numitele sernne determinante, adeca de astfe1 de sernne, care, , ncavand insernnatete vocals, servesc Ia determinarea acelei clase, la care apartine cuvintele insotite de dansele. Din accasta causa: totdeauna la prima privire se poate spune ce insamna cuvantul exarninat om, femee, divinitate, rau, tara sau ores, sau el desig::: neaza un animal, 0 pasere, 0 planta, piatra, stea, etc. Fata cu asemenea mijloace nu-l de mirare, ca asiriologia. in timp de cativa •ani a reusit sa faca foarte mare progres, a~a ca inscriptiile cuneiI , I

.- ._ ... _._------- - -

--- --_ -

--- -- - - ---

.-

8t

...

-_. -----.--.---

----:.

--.

'-_. __ .

.forrne astaz! se citese cu aeeiasi usurinta, ca si cartile istorice ate Ve:s '" , chiulul Testament. Cu un cuvantstudiul asiriologiei astazl se razima pe principii tot a~a de sigure ~i solide, ca ~i studiul orcarei alte limbi .vechi, ~tiinta carla a ajuns panala noi dupa tradilie. ~i vechirnea mo·numentelor ei, bogatia cuvintelor ei, perfectiunea gramaticei sale ~i caracterul silabic at scrierii, care exprima atat consoanele, cat ~i vo:: ·caieie,ceeace nu exista in egipteana, ,...toate acestea fae ca. ea sa fie extraordlnar de importanta lastudierea limbelor semite. Atat descoperirea acestei Iirnbl, cat ~i cetirea inscriptiilor cuneiforrne in ee, nu ·numai ca a revarsat un nou curent de lumina asupra istoriei'si vechirnei Vechiului Testament, dar a ~i servit la explicarea limbii Vechiului Testament, din care prlclna multe locuri pana acum obscure ale sf. Scrip: turi au devenit eu totul clare, ~i aparatorii cuvantului lui Dumnezeu ·gasese intr'insa 0 noua arrna puternica contra negarel ~i necredintel. 3. Descoperirile din Palestlna. Rezultatele stralucite ale deseoperirilor in Egipt si Asiria au ~. , atras considerabil atentiunea invatatilor cercetatori anume in aceas,a , ,, parte, a~a ca pentru 0 vreme lasadi in umbra. terenul principal evenimentele istorico ..bibliee, si anume Palestine. Dar si in aeeasta din urrna se produc cercetari cu izbanda, care deja s'au ~i incus ·nunat eu sueeese importante. Daca descoperirlle in Egipt ~i Asiria .ne-eu dat la mana noui documente, care servese la confirm area : adevarulut evenimentilor bibllcodstorlce, apoi dela Palestina era tare mult de dorit sa avem asemenea descoperire, care ar fi putut ·servi de adeverire a veracltatii, autenticitattt ~i Identitatii tnsesi ca..rll ·tilor biblice. Critica negativa, care se deprinsese in ultimul timp ·sa refere cartile lui Moise la timpul captivitatif babilonice, necon.tenit ·are in vedere la aceasta presupunerea, ca Israelitii, ca popor, inclusiv panala acest period a fost popor analfabet ~i deaceea pentru dansul asemenea carli erau cu totu1 inaccesibile ~i de prisos. .Daca insa ele s'au ivit intr'un timp a~a de tarziu, ca cel al robiei .babilonice, apoi e dar, ca e1e deja, ca scris mult mai tarzlu decat ·evenirnentele descrlse tntr'lnsele, nu pot sa alba nici 0 veracitate -Istortca ~i, prin urmare, redau numai legende in circuletie ~i. rni.turi .despre un trecut neguros a vietii lor istorice. Aceasta presu.~p:unere. astazl se evaporeaza in fata descoperirilor nu demult fa· .cute in Palestina, ~i intre altele asa numita "inscriptia Stluamu;!u.i."_.l:lu nurnai ca. ne da putlnte sa ludecern exact.. cum au !3~ ·~<?~ scrlse carlile sfinte ale Vechiului Testament in original; .ci ne
, 1 __ .'

Istoria Biblice

arata dar 9i cat de inalta era civilizatia catre tirnpul regelui Solomon, in tirnpul domniei caruia a fost facuta acea inscriptie. Inscriptia dela Siluam a fost gasita in Ierusalim, pe peretele tunelului sapat in stanca, care duce apa din Izvorul Fecioarei in lacul Siluamului. Situatia ei ciudata intr'un tunel tntunccos sub , parnant, pe care necontenit curge cpa, a fost causa, ca ea a ra~ mas atata vreme neobservata ~i a fost gasita numai acum nu demult. Chiar ~i dupa ce a fost observata, inainte de a fi fost descifrata, a trebuit sa se dea drumul apei in canal 9i Ba se curate literele de malul ce se depusese pe dansele. lata traducerea acestei inscriptii . .Frlviti la sapa:: tur a 1 lata istoria acestei sapaturi. Cand mai rarnasese inca de scobit numai ca trei cot! si pietrerii ,, tsl ridicera casmalele fie care intru tntampinarea aproapelui : sau, se auzi glasul unui om, care striga catre altul. In ziua terminarii scoVechea copie samarineane d {egii. bir ii pietrerii lovira casmalele una de alta Ticcare de a celui din Iata sa ~i apele au inceput a curge dinizvor in iaz pe 0 distanta de 1200 coti.,Inaltimea scobiturii deasupra capului petrarilor era ca de uri cot". -Aicea atrage luarea aminte cu deosebire acea imprejurare, ca chiar in acel period tirnpuriu ca acela, carla apartine inscrlptie, arta inginerilor era a9a de desvoltats, ca dadu putinta lucratorllor regelui cvreu, sa tnceana scobirea canalului in acelasi timp din arnandoua capetele, ;;i cu· toata distants de 732 coti de locul uncle trebuea sa se ir.talneasca ambele echipe, de in adevar acolo s'au intalnit. Ttrnpul exact al executarei lucraril acestia inca nu s'a determinat. UnH 0 refera la timpul lui Solomon,· altii Ia domnia lui Ezechia. In cazul din urrna aceasta ar fi aceeasi con. ducta de apa, de care se porneneste in cartea 4 Reg!· XX; 20 ~i in cartea 2 Paraiipomena XXXII, 30. Din trasaturile literelor inscripttei e clar, ca autorul ei era de prins a scrle pe .pergament sau pe papirus, iar nu pe piatra. EIe sunt rotunzite, iar nu urighiulare. E dar, deci, ca in Iudeea era in intrebuintare un a~tf~l ~. e .elfabet, care ne indica, ca poporul citea ~i scria certi. Alta-d : particularitate vrednica de luat in sama a iI!scriptiei din Slluam consta in aceea, ca ea nu-l un document public, Intr'insa nici
)

j:::::===::~--:::-~~----.-.

-_. .. -~ -.--- -------------

---- _. __ .--._ --.--.- .--. ---.--.. ---_._----

===---=-----_ ..... -------------------_

. ..

83

----------

chiar nu se porneneste numele regelui, ce domnea atuncea. Ea probabil a fast sepata de unul din Iucratori in clipa de entuziasm del a ,sfar~itul Iucrarii. ingrijirea, eu care sunt sepate literele in astfel de lac, unde nu avea cine sa le clteasca si sa le exarni• neze, ne arata, di pentru autorul ei serierea era un lucru asa de obisnuit, casi lucrul la tunel. Din aeest fapt concluzia este eVidenta: e daca un sirnplu lucrator stia deja sa scrie, apoi seritorii~P5!ciali9ti,' preotii si membrii seolilor proroeesti stiau dernult. YAstfel nu este . nici un temeiu a presupune, ea in aeele zile serierea era mai putin raspandita de cat astazi. Aeeasta i~i gase~te confirrnarea pe _ monumentele Egiptului ~i Asiriei. In Egipt cartile erau in tntrebuintare generala din tirnpuri imemorabile j . ehemarea de seriitor se bucura de cinste, ~i atat monumentele publiee, cat ~i eele par" tieulare erau aeoperite eu scrieri, ce se eiteau de trecatori, Dintre fragmentele de literature, ajunse panla noi din literature egipteana, se ana colectia de scrisori, care trebue sa fi servit ea model aeestui ·deosebit fel de scrieri. Noi am amintit deja despre biblioteca din Niniva, Ea fusese a1catuitaca imitare a bibliotecelor, care existau ·prin toate orasele Babiloniei din eele mai vechi timpuri. Cu mu1t inainte 'de timpul lui, Avraam existau nu numai biblioteci, boga;~ inzestrate cu earti atat pe placl de argila, cat ~i pe papiruse, daf .~i numerosi cititori. Bibliotecele aeestea erau publiee, '~i propo!tiile, in care se marea continutui lor eu noui serieri ~i eu eopii de pe eele vechi, .ne arata, ea ele adesa erau vizitate. Cartlle erau a~e" zatetn ordine 91 introduse in eataloage in ordinea, cum se face tn biblioteceleactuale. Ele se refereau la toate ramurile de stiinta . . si la toate seetiile de literature, eunoseute in vremea aceea. Daca Izraelitii, traind intre Asiria ~i Egipt ~i marginindu:se eu orasele de inalta: culture ale Feniclei, ar fi ramas ignoranti ~i analfabetl, .apoi aceasta cu adevarat ar fi fost 0 minune. Ca ei nu erau anal-fabeti, s'a dovedit irefutabil aeum prin inscriptia din Siluam. Aeeasta se confirma deasemenea prin marturia unei sentlnte din cartea pildelor lui Solomon, unde se spune, ea scriitorii lui Ezeehia au facut 0 noua copie a pildelor lui Solomon ~ (XXXV, 1), pro babil ·pentru 0 biblioteca, asemenea celor din Asiria ~i Babilon. A~a dara, Yom eonchide cu cuvintele unuia din cei mal vestiti orientalisti din vremea no astra, descoperirile pe terenul vietii istorice ale vechilor popoare ale rasaritului in ultima jurnatate de veac all larnurit , 1) ea istorisirile Veehiului Testament, fiind cornparetecu documentele neindoelnic contirnporane 'evenimentelor, 'se dovedesc exacte panala cele mai mid ernaruntiuni , 2) ca inainte de robia babiio'nica iudeii au fost popor carturar, posedau eel putin o. biJ , , t
)

blioteca ~i cunostcau bine mestesuqul scrisului. Prinurmare nu se poate raspinqe adevarul cxistentei ~i autenticitatea cartilor Vechiului Testament pe ace I terneiu, ca datcle lor istorice sunt neadevarate sau simple mituri, ~i ca ele n'ar f putut fj scrise in acel period timpuriu, la care se raporteaze. 1'\ud nici un temeiu a presupune, ca Avraam a fost Ggramatos j contimporanii lui din Urul Haldeii stiau ·sa citeasca si sa scrie j sunt inca si mai putine temeiuri a considera analfabeti , pe urmasii, sai, cari au venit in contact cu literature Egiptului. Daca insa .cartile biblice sunt scrise chiar in timpul savarsirf evenimentelor, istorisite de dansele, atunci pentru noi ele capata greutate si autoritate de izvoara prime. Niciun scriitor nu poate sa descrie denaturat ceeace cititorilor sai e bine
, t "

poate sa nascociasca evenimentele ~i faptele despre care contimporanii sai pot sa rnerturlseasca, ca ele n'au fost niciodate. Insesi istoria scrisului in orient nu numai di face posibela presupunerea, ca sf. dirti biblice au fost scrise tn acel . timp, la care le refera traditia, dar ne ~i tncredinteaza pe deI?lin intru aceasta. Nu este probabil, ca izraelitii stiind sa scrie, s'ar fi abtinut dela alcatulrea cartilor in acea vreme, cand popoarele ce-i inconjurau aveau demult biblioteci, Cum ca sf. carti biblice Iri ~devar apartin acelui tirnp, catre care le refers traditia, asta astazi se confirrna de catre monumentele egiptene ~i asiriene. Repetarm exactitatea panala cele mai mici ariieruntimi se explica numai prin aceea, di ele sunt scrise de contimporanii lor. . .
I I I I

cunoscut , el nu

Vechiul T cstamcnt este pregatire· pentru Noul Testament. Dum" nezeeasca autoritate a unuia este strans legata de autoritatea dumriezeeasca a celullelt. Istorie Bisericel iudaice i~i gasqte expllcarea sa numai In aratarea in lume a lui riristos j prorociile sunt intelese numai in lumina Evangheliei. Daca istoria poporului iudeu a fost un amestec de .mitur i ;;i legende, atunci unde ar fi in acest caz temeiul, pe care ar putea sa se razerne cr£~t~::!~r~'111?n",...~ ~""Irnrnr:'i!11? :'I.I" fi fosr ~~rise m~i tarziu de acel tirnp, caruia dupa propria lor marturie apartin ele, atunci ce ar rarnanee din marturia lor, pe care nc-o areta tnsusl Dornnul ~
.

Din fericire, noi nu avern nevoe rezolvim aceste chestiurii. Pietre1e demult ingropate, iar acum desgropate, striga contra carnenilor, care ataca sfanta noastra credinta. . Imperiile batranului rasarit, demu1t uitat, .s'au sculat din mer.. mintele lor seculare, ca marturii ale eutenticitatei ··~i veracitatii "Cuy-intelor lui Dumnezeu" 1). . :~,
...

sa

1) Din artlculele profesorulul dela Oxford., ale arheologului Seycc, inUlulale . Iurla. vechilor monumenle despre autenticltatea carulor sf. .Scrlptur!", Traducer ea . 'voslavno e Obozrenle", Mart 188S, p. 555.556.· . :. - , : . .

In·

.MlIr •

;'.~:'J

·Pca•

It=== __ .. .. - _==_"C"""

._-_-_-_

.-.. _- .. -._

-. -----.

-----

- _ .. - -- ..

... - .. _.

-- -- - --._-------_._-

CARTEl-\ I
Lumea de dinainte de Potop

CARTEl\. I
Lumea de dinainte de Potop

Inalnte de d se neste manttt a se forma J:dmdnfal sf Iumea, din oeac $i pdna. in oeec, Tu est! Dumnezeu. Ps. lXXXIX, 3. {Manti! Libanutui},

sf

CAPITOLUL I

<:;"' .•

arr~onia 1au~trica, ne .infati~aza. 0 creat~u~e rninu,: ~(\#: ulI~~~te pnn ar~omzarea ?arttl~r ~al: ~_J ~l pnn minunatia formelor er, Cu toata nernargtm\ (~ ~ rea sa ea se]11i.~.di r.~_gtll~t_. a~e~enea unui ceasorcJ--)i; nic mare], condus de un mester mare ~i iscusit. ~i I dupa cum la privirea ceasornicu1ui fara sa vrei iti vine in minte mesterul ce l-a Iacut si it conduce, tot , , asa ~i cand privesti lurnea in rniscarea ei regulata si arrnonioasa, rnintea, numai decat tara sa vree, , ajunge la ideea despre acel Autor, Caruia i~i datoreste ea existenta ~i or~nizat~~9- min~!2ata. Ca lumea nu este vesnica ~i i~i are inceputul pau, aceasta se dovedeste llmpede mal i~tai de toate de credinta generala a popoarelor, la care 1a toate se pastreaza cea mai veche traditie des pre inceputul tuturor lu .. crurflor. Dupa aceea studiul rnersului vietii istorice a orneniril, mai ales a popoarelor ei celor rnai vechi, ne arata, ca insesi vie]e istorica are 0 tntindere tare marginita ~i curand trece in epoca preistorica, care aka. tueste copllsria ornenirii, ce neaparat presupune 1arandul sau nasterea sau inceputul. AceeasiJ' ne arata si mersul desvoltarti stiintelor si , , , artelor, care iarasi ne conduce 1a starea prirnitiva, cand ele deebea incepeau. In sfa.r~it stiintele cele mai noua (geologia ~i paleontologia), prin studierea paturilor scoartei pamantului ~i a rama~itelor

-~!

FACEREA

LU11II
~i dupa

C'( urnea, privita dupa frumusetea sa de dinafara

=. =

'

ss
cup rinse tntr'insa irefutabil si limpede dovedesc, ca globul pamAn" tesc s'e format treptat in suprafata sa, ~i ca a fost 0 vrerne, cand pe dansul nu exista deloc viata, si insesi el se afla in stare de rnaterie Informs. Astfel inceputul lumii e neindoelnic, fie macar ~i in forma de materie fara forma 9i primitive, din care treptat s'au format toate formele ei. Dar de un de a anarut oare tnsesi aceasta . , materie? Intrebarea aceasta inca de demult a preocupat mintea omeneasca, dar ea a fost neputincioasa sa 0 rezolve fara ajutor de sus, 9i in lumea pag-ana eel rnai mari intelepti 9i intemeietori de religii n'au fost in stare sa se rldice mai presus de acea idee, di materia ei primitive a existat din eternitate, ~i ca din aceea sau sinqura de sine, prin oare care intamplare inexplicabila, s'a format lumea, sau Dumnezeu a Iormat-o, fiind astfcl numai organizatorul lumii, iar nu creator in adevaratul inteles al acestui cuv&nC----~ , Silindu-se sa=9i larnureasca aceasta mare tntrebare, mintea orne" neasca a cercat tot felul posibil de experiente de deslegare ale sale, s'a incercat sa scoata lumea din tot felul de clemente, ce i se pre" ientau cat de putin capabile. pentru opera creatoare. Dar eu toate sillntele sale ea n-a putut ajunge decat pana la vre un punet ex" trem, .iar deaeolo inainte iarasi intunerec, Iarasi neeunoscutul, IaI , ra~i intrebarea , Ce-i oare mai departe? Ca 91 cum ar fi exprimat figurat aceasta neputinta a rnintii omenesti de a patrunde mai de" parte de punctul final extrem, aproape .rnai. toate .cosmoqoniile-pagane presupun ioriqina lumii din ititunerec, La inceput, dupa pa:: rerea" i~ciieni16r,- totul era- intunerec nepatruns, nesfarsit ~i haotic, canu s'a aratat Durnnezeu, orqanlzatoru. .u.oror luc.urilor 91aim" prastiat intunerecul primitiv cu lumina sa. Pentru aceasi.a Eltnainte de toate a creat apele 9i a ssmanat intr'insele sernintele Iuminii. Din aceste seminte s'a format un ou lurninos, in care linistit si , '. " cuqetator a sezut Brahrna in tot periodul creatiunei. Dar Iata oul s'a desfacut in doud jumatati si din acestea s'a format ceriul si pa.s mantul, lata un model de explicare pagana tntunecata a originei lumei. Mai departe n'a putut sa ajunga in deslegerea acestei chess tiuni nici rnandre filosofie greaca. Ea dealtrnintrelea nu arata ca intunerecul ca principiu nedeterminat al existentului, ci se tncearca sa. scoata lumea dintr'un element rnai determinat. Dar si aicea nu , se afla mai rnulta preciziune ~i raspunsul Ia intrebare nu-l mai sa.s tisracator dec':'~ :n cosmoqcnia indl~r.~. Dupa parerea unuia (a lui Thales) lumeaa rezultat din apa. sau din umiditate , dupa altul (d~'pa.)\.I]?~imandru) totul a rezultat din "irnpercep~iQi1", din ceva nedetermlnat . calitativ ~i cantitativ, dintr'o materie. ·prin:ar~. pupa
, , I I , / , I ,

"f ..

.'

::;.-

,-,-_., ~~)- ----_._--_' ----------_._c

,'1" "', '~'--_/

un al treilea (<h!P~.l\n2~imen)-principhI1 Iucrurilor se cuprfnde tn a~4in care cu ajutorul condenseret.sl. delatarel a rezultat JQ.cul, vantul, __nouril, apa ~i pamantul.)\Jti!_)~~9te:a\1, toate J~~.~llrile din ci!Qffij, -~dar _Q_~_ynq~a.prQy.eI1iLapa, __"insensibilul ~;- aerul, atomiila asta filosofia n'a putut da raspuns. Ea nedefinit recurgea la 6esnicia materiel. Ceva mai depart~' in rezolvirea chestiunei despre inceputul lumii a mers cea mal mare minte fllosoftca a lumll vechi - Platon. El n'a putut s~ se multameasca cu indlcatiunlle nedeterminate la vesnlcia materiei ~i a elementelor ei prim are ....cu indicarea, care in realitate nega tnsesl intrebarea, ....~i a dat solu .. [lunea sa rnult rnai tnalta, ce a fest eu putinta puternicei sale rninti. Dupa dansul, din vesnicie exista ideile ~i cea maiinalta din ele esteideea binelui, Lumea vazut~.J~t in timp: ea este Ior» mala de Dumnezeu,Binele absolut, dintr'ollliiterie Incalttatlva ~i oare cum neexlstenta. Mal intai de toate s'a format sufletul cosmic din unlrea armonica, din esenta indivlzlblla ~i dlvlzibila, dupa aeeeacorpul cosmic, iar din elementele lui, pamantul, focul, apa 9i aerul. Mai departe de Platon n'a fost in stare sa mearga mintea orne. neasca, Filosofia urrnatoare necontenit s'a tnvartit in unele si aceleast conjecturl, grosier, dar sincer exprimate de vechii Iilosofl. Acele sisteme, care se pare ca. se infati~aza ca noua, sunt noua '--numai dupa forma lor mai ciopllta ~i mai prelucrata prin munca seculara a mintii , in realitate tnsa ele alcatuesc 0 repetire de multe ori exprimata a uneia ~i aceliasi conjecturi. Ca 0 platra grea de ' poticnlre, inaintea mintii omenesti zace t~~!ndispensabila pentru ee , din nimica nimica nu rezulta.Fa nu-l in stare sa 0 tnlature f~La_~jii1Qr de :iUS.; -9i. netnlaturandu-o, ea vesnic se va . tnvartl in cercul unia si aceliasi, idel, ca lumea a rezultat din slne tnsusi, , adeca se va maguli pe sine cu paruta rezolvire a tntrebarei despre lurne. Pentru a scoate pe am din acest cere fa~a eslre, omului i ~~v:elatia dlvina, coprlnsa in cartile sf. Scripturl.: ~i ea simplu ~i limpede a' proclamat marea taina a flintei, cu patrunderea eareia in zadar s'au muncit tnteleptil tuturor timpurilor ~i popoarelor, Taina asta e descoperita pe prima pagina a cartH Facerea, q1_£C!.~~_.s~_~i incepe istoria biblica a lumii .~~_~_ .Qmenirii. "La inceput a facut Dumnezeu cerul .~i parnantul", zice des" eriitorul facerei, sf. Proroc Moise. In aceste putine cuvinte este exprimat ace! adevar nemarglnit in adancime, ca tot ce exlsta Irr eer ~i pe pamant, ~i prin urmare ~i substanta primara, i~i are inceputul sau ~i toate sunt facute de Dumnezeu, CCi£~.s!n9u~._.~~~e vesnic ~i a exist at inainte de toate timpurile, ~i pelanga aceasta
I

~'~..~a.~ ..

~.(l

toate ·sui1t ·.fac·ut"edin nimica, cum insamna 51 verbul bern, tntrebuintat pentru exprimarea cuvantulul "a Hicut". Dumnezeu este singurul facator al Universului, ~i fara de Dansul nimic n'a putut sa fie racut. Afirmand aceasta idee, autorul ear\H Facerea prin tnsesi aceasta a raspins toate celela1te milloace de explicate a originii lumii, adeca cum ca lumea n'a putut sa rezulte nici dela in" tamplare, nici din nasterea de sine, nici din lupta prlncipiilor bun ~i tau (cum invateu oarecare dintre inteleptii pagani, iar dupa ei si cei mai noui iubitori de intelepciune), ci numal din libera ho, ' tar ire a vointei atotputerniculul Dumnezeu, care a binevoit sa chi erne lumea din nefiinta la fiinta vremelnica. Iar hotarirea aceasta a izvorit numai din iubirea si bunatatea Facatorului, in scopul de a da ~i fapturilor putinta de a se desfata de aceste marete tnsusiri ale fiintei Sale. Si iata nEI", dupa cuviritele de Dumnezeu in" , , spiratului psalmist, "a zis ~i s'au facut, EI a poruncit ~i s'au aratat" toate (Ps. XXXII, 9). Drept instrument al Sau la facere a fost CUll vantul Lui, care este Cuvantul eel dintru inceput, Fiul lui Dumnezeu, prin Care JJ au inceput sa fie, ~i fara de Dansul nimic n'a inceput sa fie, ce a inceput sa fie" (loan, I, 3). De oarece in al doilea verset se spune deosebit de participarea .Duhului lui Dumnezeu la opera facerei, apoi e dar, ca Dumnezeu a lucrat la facerea lumei, ca Trei mea cea prea ve~nidi 1). Asemenea cugetare tnalta a lui Moise despre Dumnezeu ~i origina lumii va deveni inca si mai uimitoare si cu adevarat mi, , nunata, daca 0 vorn compara cu vederile religioase a popoarelor contimporane lui. Catre vremea lui Moise la toate popoarele pall gAne ideea de Dumnezeu era a~a de turbure, tncat el in chip nell dar se distingea de lume, din care pricina ~i chestiunea despre origina lumil era extrern de tncurcata, Chiar in Asia, acest leagan al neamului ornenesc, la popoarele ariene Divinltatea se confunda cu cerul a toate coprinzator, ~r astfel de fenomene .naturale, ca soarele, luna, stele1e, nourii," aurora treptat s'au divinizat, ca fii ai. 'lui. Stramutand in sfera -religiei inchipuirea materiala a vietii de toate zilele, popoarele in tncerceri desarte de a~~i,explica origina lumii, nascoceau oarecare rnireasa cereascs, care, prirnind forma noptil, participa .cu Dumnezeu la producerea lumii ~i aparea in calitate de 'marna a pamantului. In India ~i in rasarit aceesta Inchipuire s'a desvoltat treptat. panaIa identificerea lui Dumnezeu
I -__ ._
)

... t) Asta 0 dt:atl!. ~I tnsesi tntorsatura de verba a origlnalulul ebraic din vers 1•• Be. resit bara Elohim ve et ha~.samalm ve·et ha.· ~ret", ~d:ecl!.' .Ia lnccput d Iacut Dumnezeu cerlu! ~I pamantul" ,. •: . -

','

==-:=-:::--.---::.-~-=-.-=---. ------_ .._---.-.

:-::-:--,-,-,--------------_

... -_.

- ....

~-------.-- -_._-.----. .. --'.-

.... -

.- ..

_.~1
..

cu nature. Toate cele vazute lncepu sa se considere ca 'rnenifes« ~ari ate unia ~i aceliasi Divinitati, sau ale lui Brahma sub 'toate
formele posibile. In Asia apusana religia primitive cureta se transforrna in idololatrie, care considera nenumaratele Ienornene sau forte ale universului ca zeitati deoseblte. Egiptul, adevsrat, a pall strat ·0 invatatura telnica despre un sin" gur Dumnezeu suprem, dar la aceta s'au amestecet tot felul de inchipuirl politelste. Dumnezeu de aceea era in imagtnatla lor numai a simpla abstractiune ~i se afla cu ornul ~i cu lumea numai in ace1 rap art, ca el era facatorul zeilor, cari erau ernariatiuni dintr'insul. Pentru eel consacra]l acesti numerosi zel erau numai diferite numiri ~i manffestarl ale singurului Durnil nezeu suprem, dar pentru massa popoI• 1" 1 f' d Dtotnlzeree soerelu! de pe un ru U1 el a catuiau 0 9 oata nes aqlta e monument eglpledn. divinitati. Intre dansii soarele, sub dife# rite numlri, era obiectul cinstirel supreme. Dar, dupa ciudata de:: naturare a con~tiintii religioase, ca intrupare a zeilor se conslderau ... ~i unele animale inferioare. In timpurile vechi aceste fiinte ceresti ar fi locuit printre . oamenl sub forma de zei::regi, dar apoi au parasit pamantul, lasandullj pe oarneni sa s e carmulasca dupa legile date lor ~idupa anumite pravile. Din acel timp ei ar fi prirnit la cer forma trupului ani.s rnalelor, pentru ca sa observe rnersul lucrurilor in lume, lara sa ·primeasca pfu-tasie tntr'tnsele. Pisica, crocodilul, sarpele - toate aces~ Zeul eglptedn Hnum formedzd out untoersulut esemenee unut tea erau forme sa- oldr(depefncnipuireddepeunoue!/e/dlnlemplulde(dFi(dn).
, I
U

,.
~.

ere, in care se intrupau

zeii. Sacalul, ibisul, maimuta

~i c~rabu~ul

'1'. 'rtF

"wn" mTtTr

=
92

se 'bucureu de adorare in. toata tara. IIliul, ipopotamul si chiar .. ,... .. . ., . ., .. sarpele erau diyinWlti locale. Cu deosebire erau slavi]! boii sacri ai Iliopolei ~iMemfisului. Acestor ciudate divinitati Ii se da tot Ielul de onoruri. Ele erau. nutrite in temple marete , pelanga dansele se .efla 0 multlme de sacrlficatori straluclti j in cinstea lor sa sas varsau prasnuiri. Orce nerespect fata de ~e una din aceste divinitati se considera crlrna ~i pentru vatamarea adusa lor vinovatii erau supusi la pedeapsa cu moartea. Nu-l de rnirare, ca juvena.lie, dupa 1500 de ani dela MOise, luoa in ras asemenea superstltie grosolana ~i urtta. "Cine nl:! stie", exc1ama el, ."la ce fel de di» vinitati nu se tnchlna vanturatecul egiptean 1 Un grup cinsteste pe crocodil , altul se inqrozeste .' cand vede ibisul tnghitlnd sarpele. Chipul aurit al sarpelui sacru straluceste de departe. Ici .<?r?~~in~ tregi se tnchina la pisicl, dincolo altele dau cinste pestilor Nilului j dar iata mai dincolo se inchina inca la un cane.: La dansii se ... SO:l . . '. '. " coate mare crima sa mananci sau sa rupi vreo ceapa sau un fis ricel de marar. 01 fericit popor, zeii c~ruia . cresc astfel 19- gras dina de legume 1". . ,'(;:u· un cuvant, inafara de Biblie adevarata idee de Dumnezeu ~i de. raportul Lui' cu .lumee era cu totul tntunecata, ~i iat~, In contrast cu astfel de tnchipuiri, istorisirea primei carti a lui Molse ofera 0 revelatie simple ~i tnalta, care poarta asupraei pecetea Dumnezeului celui viu. In limba cea mai simpla".acces~b~la. t:If!~t~i celei mai de rand, ea declara, ca intre faptura ~i Facatorul exlsta o deosebire absolute ~i vesnica. Cerul ~i pamantul nu alcatuesc pe Durnnezeu, pentruca El le-a facut pe acestea j' soarele deasemenea nu-l dumnezeu, niei luna ~i stelele , nu se pot considera divinitaV nici marile ~i feluritele minune tii coprinse tntr'tnsele, pentruca toate acestea le-a fikut Dumnezeu. Origina lumii la celelalte ,P<?:: poara se atribuia tntamplarli sau soartei. Moise insa ,prQc~~ma,_ C;~ lumea e facuta de un Dumnezeu personal, viu ~i unie. In vechime se presupunea, ca materia era vesnica, cu toate ca aceasta presupunere ducea la 0 concluzie din cele mai complicate ~i contradictorii. ~i contrar CLl aceasta. falsa Inchipuire, Moise determine direct, <;a nimic nu e vesnic, decat numai singur Dumnezeu, Care- lila ins ceput a "c~e~t ~e~ul parnantul", adecd nu simplu le-a alc~t~!~ d!!1tr'0 meterie, ce exista de mai inainte, ci It;~c. creatdln nimic. Aicea se vesteste nu 0 abstractie oare care nelnteleesa, care i!l~ tuneca mlntea noastra, ci 0, fiinta vie, nem~ginita in atotputernicia sa; 0 fiinta personala, carta noi ne putern lnchlna. cu mintea. ~i ..EI 'nu-l numai fiinta opersonala, dar si poseda astfel de .i~susir(
-".

ri

...

"

"

0'

.'

"

"

'

-------_ ------

.._-.

.....

_--

... _

---_

..

__ _..

.... _- .. ,._--

..-

~-..

- ----_-------_._-

.. --._

.'

.. __

'.'

'--~

-.- -..--.___-.-- __ . _ .

93 ::::::==--=-==---

~----------~---~---. -_ ---.

----_

care prezintii 0 perfectiune a unei naturi morale. ~i anurne,' Dumnezeu este infinit bun, si tnsasi lurnea isi datoreste origina sa • numai singurei Lui bunat~F nernarglnlte ·~iIublrit Lui. Dumneieul lui Moise,. tntr'un cuvant, sUi in plina contrazlcere ell toate tnchlpuirile despre Dumnezeu, la care a putut ajunge min tea omeneasca prin propriile ei puteri. EI nu este numai Dumnezeu atot puternic
t, , ,

~i preeintelept, ci este deasemenea Dumnezeul iubirii. FUnd creetorul a toate, El tnsusi nu e -fb-cut si, ca atare, e nesehimbabil. Et sta mai presus de orce soarta sau necesitate, nemargintt nici prin spatiu, nici prin vreme. ~ Astfel in primele randurl ale Bibliei ni se da 0 idee de Dum .. nezeu, care inalta mintea noastra catre cel mai inalt ideal, 9i acesta e desavarsit sub toate raporturile. Aicea nu se face nicl-o tncercare, cum se petrecea aeeasta in cartile religioase sau in legendele celorlalte popoara, de a istorisi des pre origina lui Dumnezeu, Existenta Lui este primul adevar, care nu cere dovezi. Teologia egipteana, in mediul cariaa crescut Moise, de obiceiu se ocupa 'cu chestiunile despre origin a: zeilor din Osiris ~i povestea, cum el, soarele, a produs pe eel mai mari zei planetari ~i dupa aceea pe cei dolsprezece zei inferiori ai diferitelor semne ale Zodiacului, ·~i asa mai departe pe seara nesfar~ita a qenealoqiei. Teologia inJ diana deasemenea se ocupa eu genealogia zeilor, Acelasl cuvant era la greci ~i la popoarele Asiei apusene. Dar nimic de- felul ·acesta nu seaf1a in cartile sf. Scripturi. In mijlocul intunecimei religioase generale cu adevarat a stralucit lumina, a rasunet ·.glasul cu adevarat dumnezeesc, care a vestit, ca· Dumnezeu este unul ~i c~· El dln. buna sa voints. a facut" lurnea din nimica. . Au fost multe Incercari diferite de a explica asemenea fenomen neoblsnuit. Unii l-eu atribuit unei Incllnetiuni inascute .a pcpoarelor semite catre rnonoteism. Dar Max Muller, care nu e deloc dispus catre vreo doctrine doqrnattca, erata limpede netemeinicia acestei teorii, aratand anume, di la diferitele popoare semite, foerte aproplate de eel evreu, a existat eel. mai grosolan 'polltelsm, ca divinizarea naturei vazute, Nu ..l cu putinta a expllca aceasta nici prin cauze curat tstorice, de oarece din; istorie; din contra, -se stie, caevreii -totdeauna au £05t ihc1inati· sa: cada -in , . idololatrie, ~i numai reprezentantiiIor eel mai buni, prorocii, 'n'au contenit sa li vesteasca adevareta idee despre Dumnezeu.Nu se poate deasemenea spune, ca. evreii au ajuns la acest adevar cu .alutorul unei Iilosofii adanci, deoarece, dincontra..se stie;. C~· •. •. . ..••.. J. _ evreasca niclodata nu s'a distins prin 0 . deosebita - tnsusire filoso, I

mifl.te~

FW3WRWf

pm

s¥

fica ~l in aceasta prlvinta au dimas departe in urrna de ex. a grecilor, care totusi sub rap art reliqlos totdeauna au rarnas nlste politelsti pasionati. Din aceaste ne ramane 0 singura esire pentru ,qeslegarea acestei mari taine, ~i anume, ca aicea noi avem nu un pr~us al rnintii ornenesti sau a sentimentului omenesc, ci 0 re .. vetjie suprema supranaturala. ',., Descoperind taina originei lumii atat in intregime, cat ~i a celor doua parti de alcatuire a ei - cerul ~i parnantul, autorul cartei Facerei.. trece la descrierea ordlnei formarei lumii in starea ei actuels, in toata varietatea formelor ei actuate, ~i de oarece cronica a tot ce exista era destinate invatiHurii locuitorilor paman .. tului, apoi ~i atentlunea principala a ei se atrage anume asupra istorlei forrnarii pamantului, a~a ca in al doilea verset deja nu se mai pomeneste de cer'), In starea sa prlmltiva "pamantul era ne .. tocmit ~i gol, ~i intunerec era deasupra adancului j ~i Duhul .Iul Dumnezeu se purta pe deasupra apelor" .. Aceasta era materia deabea creata - haosul, in care puterile oarbe ale materiei forfo .. teau surd, asteptand cuvantul ziditor al Facatorului, ~i anume deasupra acestui haos docotitor era intunerec, ~i numai Duhul creator al lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor, fructlffcand oare cum germenii ~i semintele vietii, ~e aveau sa apara pe pa~ manto Revelatiunea nu ne comunica nirnic despre durata aeestei . st~) haotiee. Numai dintr'o enumita . clipa s'a inceput aetiyitatea ., er~tor"formatoare a lui Dumnezeu, ~i ea. s'a savar~it in ~ase pel' rloade suceesive de timp, care s'au numlt zllele faeerei. Cand a venit _timpul pentru ineeputul .aetivitaW creatoare, deasupra materiel tntunecete ~i fara forma tuna cuvantul lui Dum ". nezeu, lISa fie lumina 1 ~i s'a facut lumina". Deasupre haosulul adancului intr'o c1ipa s'a aratat 0 mlnunata zidumnezeeasea ~i a luminat sanullntunereculul celui. mai inainte de timp. ,,~i a vazut Dumnezeu lumina, ea este buna , ~i a despartlt Dumnezeu lumina de intunerec. Si a numit Dumnezeu lumina ziua, iar Intunerecul l'a nurnit noapte. ~i a fost a sara, . ~i a fost 0 dimlneeta . ."ziu~ tntala". Aceasta istorisire ar sta, se pare, in contrazlcere eu con" ceptla simtuala, care- face soarele izvor al luminii. Dar autorul deserierei facerei merge mat departe. Deja dela prima eparitie a luminii el presupune succesi unea. regulata a zilei ~i .noptll, pe cand
1) Prln cer se tntelege alaI lurnea stelelor, cAt ~i mal ales cea duhovnlceesca de sus, crearee carte s'a produs Inalnte de facerea p4mAntuluf; a~a ca Ingerli, ca. duhurl-slujlloaI~, tmplineeu deja voea lui Dumnezeu ~l slavcau pe Facatcrul la 5av~r,lrea de catre EI II dlferUclor 1\.Ic.r~rl ale crearet (Iov, xxxvnr, ~). . ", _ .~

:=---

--=-

- '-_

..- - -.-- .._..-- _..- .._. -_._-----_

.._----

--_.-.

------_

.•----,.-:----_._--_--_-::_=.-

=.=::-:.._..

.ss

fie lumina

r
(Desen de Dcr e)

._-------

aceesta succesiune, potrivit eu observatiunea generala, sUi in legass tura cu aratarea ~i disparitia soarelui. Aceasta imprejurare a servlt, la vremea el, drept izvor neseeat de deradere a cosmogoniei biblice din partea unor llber-cugetatori Inqeniosi, ca Voltaire ~i aitii. Dar cele mal noua cercetari ~tiintifiee conflrrna in totul istorisirea blblica, Ele au dovedit in totul, ca lumina, dupa natura sa, e cu totul Independenta de soare. Ea este rezultatuI vibratiunilor eterului,: care .acum se produce mai cu seama cu ajutorul soarelui, oar care pot H produse ~i de multe alte cause. Dupa cum 0 struna Intinsa se pune in vibratiune nu nurnai cu ajutoruI arcusului adaptat la ea, cl si prin multe alte mijloace, ca de ex. prin simpla , ~ miscare a aefului, asa intocmai si eterul, care acum regulat intra , , , in vlbratiune in urma Inraurirel periodice a soarelui, putea raspandi velurile' sale luminoase fara soare si inainte de dan sul. Astfel , Moise, cu mil de ani intregi inainte de ~tiinta, a stabiht pozitiv acest fapt stiintlflc, Inca sl mal uimitoare este succesiunea requlata " , a zilei ~i noptii, presupusa de dansul, tnalnte de eparltia soarelui. Dar ~i~n 'a<ieasta privinta ~tiinta moderna deasemenea explica satisfacator acest fenomen. Daca lumina prirnara a putut eparea inainte de scare ~i a putut H, ca de ex. lumina aurorei boreale de astazi, rezultatul unirii a dol curentl electric! contreri, apoi, evident, au. trebuit sa fie ~i momente, cand aceasta lumina tncepea, atingea cea mai mare stralucire si dupa aceea iarasi se micsora • T' ~i contenea. ~i astfel, .dupa expresiunea blbllca, au fost zile ~i noptl, a putut fi sara ~i dlmineata, inainte de a se ivi soarele, care serveste anume de masura pentru determinarea acestor parti de tlmp. Iara~i ~i aicea fara sa vrei se Iveste tntreberea- In ce chip Moise a putut sa ~tie aceste fapte curat stiintiflce tnalnte de ~tiit:lta.~ sihgurul raspuns la aceasta poate fl aceea, ca el a scris ~i dupa inspitatia de ·sus. La ivirea luminll a sporit forfoteala puterilor in .materla docotltoare a haosului. Masse enorme de vapori se ridicau deasupra suprafetel corpului terestru si-l tnfasurau in nouri si neguri de l t , nepatruns, a~a ca se perdea orce limita ee-l desparta de celelalte corpuri ceresti, n~i a zis Dumnezeu. sa fie 0 tarie' prin millocul apel, ~i sa desparta ea apa de apa j sl s'a faeut asa. Si a facut " Dumnezeu taria; ~i a despartit apa cea de deasupra tariei de apa cea de sub tarie; ~i s'a facut asa". Paturile de jos ale vaporilor s'au .prefacut in apa ~i s'au asezat pe suprafata adancului ce cloeotea inca, iar cele de deasupra s'au evaporat in sfera cereasca cea nemarqlntta, ~i deasupra parnantului s'a deschis ace! minunat
J

"1 ..

'1

"

R'.I::::-=-:,:,,:-

_=...~._= . ..-.'-. ... .:__ -._.-._-_ ....... -=_-:-:- ---c:-::-:.. -.-._.-_.- .. :-:: -c..

.--.---.;----.;

... .... _.-

..•

-_._--- -.-~-.-.. -----.-.----

._-----

__

.'_'--._-._.

----._-----

----.~-----_. - - -

" ", -g7 "'"

..... --

-._---------------'

cer albastru, pe care-l vedem noi astazl, Aceasta a fost ziua a doua. Deasupra corpului terestru era deja atmosfera curatita de vapori, dar pamantul tnsesl era tot 0 mare compacta. Atunci "a zis Durnnezeu , sa se adune apa cea de sub cer la un loc, ~i sa se arate uscatul; ~i s'a facut a~a«. Contractandu-se ~i incetul cu incetul ra: cindu-se materia, in unele locuri s'a ridicat, iar in altele s'a, lasat i Locurile tnalte s'au golit de apa, au de venit uscat, iar adancimcle ~i locurile joase s'au umplut· de apa ce s'a scurs acolo ~i au alcatuit marile. "Si a numit Dumnezeu uscatul parnant, iar adunarea apelor a numlt-o mari . ~i a vazut Dumnezeu ca aceasta-i bine Dar oricat de buna era aceasta despartire a marilor de uscat, pa:: mantul nu poseda inca ceeace alcatuia scopul creatiunei sale: pe dansul nu era inca nici un fel de viata, ci numai stand goale si moarte, care priveau posornorat la adunarlle apelor, Dar iata, cand s'a terminat despartirea apelor de uscat ~i s'au format conditiunile necesare pentru viata, n'au tntarziat sa se arate ~r primite in. ceputuri ale ei, sub forma veqetatlunei, Acest mers al desvoltarii treptate .corespunde in totul cu ceeace expune ~tiinta. P~tura inIerloara din sccarta pamantului poarta asupra sa sernnele lamurite dorninatiel stihiei focului , in cele millocii el se lupta ~i chiar cell deaza locul apei: arnbele formatiile acestea, cum se poate crede, alcatuesc periodul forrnatiei planetei noastre, apropiat de acea stare a ei, cand ea, dupa spusa cartH Facerea, era haos ~i in stare netntocrnita, cand intunereeul se tntindea peste haosul clocotitor ~i Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra ei, cast cand ar fi feeundat vleta ce avea sa se arate pe parnant. In aceste paturi nu se afla inca nici semne de viata; dar sa ne ridlcam eu 0 patura mai sus !?i in aceasta vedem deja semnele vietH; ehiar peste pa\'l . tura rnoarta se intinde deja 0 patura, a~a zicand, vie, desi viata aicea face inca pasi timizi: aicea se tntalnesc mai cu seama plante gelatinoase acvatece, cele mai simple forme de viata orqanica. Cu toate aces tea aeeste pre a simple forme de viata orqanlce pun ~tiintii cea mai grea intrebare din cate stau inaintea ei spre re. zolvire, ~i anume intrebarea: de unde a rezultat aceasta viata or" ganica 7 De multe ori ~tiinta s'a apucat sa rezolve aceasta intrebere, a construit 0 multime de teorii, dar intrebarea totusi paoa astazi n'a fost rezolvata. Toti sunt de acord, ca viata organica s'e ill' ceput cu ceWlBlfA;dar de unde vine. Insesi celula ? Este ea oare un 'pfodus al unei combinatiunl fericite lntarnplatoare a clementelor materiei neorganice, sau ea este un fenomen cu totul nou, irnposibil de 'explicat fara un act creator ? ~tiiota de demult s'a
• U•
I ~

lstoria Biblic»

"

'f:

incercat sa afirme tcza intaia, 51 in acest scop invatatii s'au silit , ', oare cum artificial sa produce 0 celula orqanica, dar iucercarile s' au dovedit zadarnice si teoria nasterei de sine a perdut, se pare, orice credit in lumca il~vatatil~r. eel putin, una din. sedintele societatii din Edinburg a cercetatorilor naturii din 1871 de catra prcsedintele ei s'e facut urrnatoarea concluziune in chestiunea discutabila . "parerea foarte veche, de care se tin si acum foarte , , multi naturalisti, admite, ca sub influenta anumitor stari mctcorolo" , gice, deosebite de cele de astazi, materia moarta a putut sa se combine sau sa se cristalizeze 'a~a, ca a produs germeni vii sau celule organice, protoplasrna, Dar stiinta prezinta 0 multime de /"dovezi inductive contra acestei ipoteze a nasterei singure de sine. I Cea mai ingrijUa cercetare pana azi uicairea n'a putut sa gaseasca izvorul vietii, decaf in viata lnsesi. Materia moarta poate sa tnvie numai sub ~ . tnraurirea unei fiinte deja vie. Aceasta e situatia stiintei . '. ,,, ~i ea 'pentru mine e tot a9a verosimil, ca ~i legea gravitatiunii. Eu sunt gata sa pr imesc ca pe un articol din simbolul de credinta, 'care sa. aiba importanta sa in toate timpurile, acea tenia, ca viata se produce singur si exclusiv numai din viat_v.Chiar J-iuxley unul dintre cei mai incernati, darwinisti, caruia cu deosebire i.a fost la , indarnana teoria nasterei de sine, chiar si acela a fost nevoit sa , , recunoascs, di cele mai noua "cercetari (ale lui Pasteur) au darimat ...... --._ ..... cu totuI teo ria veche despre nasterea .' de sine ". Astfel, stiinta recunoaste ho= " , tarit imposibilitatea nasterei de sine a vietii organice. Prin aceasta in schimb capata 0 mare putere vederea autorului cartH Facerea, limpede expusa inca in acea adanca vechirne, care nu cunostea inca stiinta. Dupa aceasta ve, " dere, viata organica Isi datoreste tn, " ceputul sau unui aet creator: "Si a zis , Dumnezeu . sa dea parnantul din sine verdeeta, Iarbe, care sa samene sa:: Stropesterm.i cu isop st curet manta dupa Ielul si asamanarea sa, si ooi Ii, Ps. 52, Y. , , , lJlii~J. 1 Guitar, care sa aduca rod dupa felul sau, in care sa fie sarnanta lui pe parnant , si s'a facut asa ". , , "Si a vazut Dumnezeu, ca aceesta-i bine. Si a fast sara si a fost , " dirnineata . Zitia a treia ". Stiinta cunoaste aceste rarnasite ale acestei , '.,) veqetatiuni ~i ca uirneste prin proportiile ei uriase/Ceeace acum este 0 buruiana de nirnica, ca de ex. stuful ~i p~p'~a noastrd, in
';~'

1~

),)

r:

----.:vr-emea=-primara--ne-infati~azaun .arbure.=lXl.aj_estos. £irile: pe _mu~~h.itf . de astazi, in vremea aeeea aveau 0 grosime de cativa metrC cum a putut sa se produce aceasta vegetatiune puternicd fara lumina -soarelul, care a luminat" parnantul abea in ziua urrnatoare, a patra 7 Asemenea intrebare adesa se pune de oarnenli, care cauta orce ocaziune, numai ca sa arate vreo contrazicere in carte a Facerei a datelor cercetarilor stiintifice. Dar cercetarile stllntiftce ca si in alte ,\ ,), multe cazuri, eu toata netnfrangerea adevarulul nealterat, confirma spusele eosmogoniei bibliee. Aeum s'a dovedit, ca pentru plante se cere in genere numai lumina; dar nu exclustv cea sclera j iar lumina, cum se stie, a existat deja din ziua in= , tala a faeerei. S'au'Iacut incercari eu lumina electrica si intr'Insa s'au gasit toate insusl, , rile, necesare pentru cresterea verdetei. Un , savant (Famingin) a obtinut rezultate insem .. nate in aceasta privlnta chiar ~i numai eu ajutorul unei lumlni dela 0 larnpa de petrol, Astfe! obiectlunea prezentata, in urma nouilorcercetari ~tiintifice, ~i::apierdut orce putere. Mult .mai serloasa se prezinta in cazul dat alta obiectiune si anume: in ace" , , la~i strat de pamant, in care abea pentru prima oadi apar urmele vietil organice ~i in care,' dupa cartea Facerel, pamantul a produs numai verdeata ~i in genere plante, Dreptul ell flnleul tmpreuna cu plantele se Intalnesc deja ~i Oll tniiori Ps. XCI, 13. organlsme animale > corali, molusee ~i animale gelatinoase de forma cea mai simpla. Dar ~i aceasta obieo tiune nu reztsta. Paturlle de parnant nu-s despartite intre dansele prin vre un parete de nepatruns, din potriva, in curgerea de mit de ani stri1batuta de parnant, s'au podus tot felul de oscilatiuni ~i de schlmbari in a~ezarea straturilor pamantului, din aceasta prlcina ele s'auarnestecat si adesea au intrat unele in altele. Dar si , tn afara de .eceasta amestecare a straturilor de parnant, organismele animale in periodul biblic al veqetatiunil se prezinta ca tnceputuri slabe sau, mai .bine, ca prevestire ale adevaratel vieti anirnale , insa ca predornlnanta se prezinta in aceesta patura veqetatiunea. Desl vegetatlunea s'a .putut des volta sub inraurirea luminii primitive, .dar desvoltarea ei in asemenea conditiuni nu putea sa se desavaqea~ea cu a~a regularitate ~i conform scopulul, care se observa la ea astazl. Mareata dupa proportii, ea era saraca dupa

Dar----···

--.;....._,

L:

.....

...

lOU
forma si culoare. Afara de verdeata,. ea nu mal prezenta mrmca , , nici 0 floare, nici un rod nu se tntalneste in paturtle pericdului de carbune petrificat. Ea, evident, are nevoe de lumina regulat distribuitd a luminatorilor de astazi, "Si a zis Dumnezeu: sa fie , luminatori pe Hiria cerului pentru ca sa lumineze parnantul, si ca sa desparta ziua de noapte ~i ca semne ale vremilor, ~i zilelor, ~i anilor , si ca sa fie ei luminatori pe taria cerului, ca sa lumb neze pe pamant, ~i s'a facut asa", Pentru a intelege aceasta apal< ritie a Iumlnatorilor ceresti, ca sa lumineze pamantul, e nevoe sa ne intoarcem putin inapoi. Cand parnantul inca in stare gazoasa , ~ se despartl de masa com una de materie, din care s'a format toata sistema no astra solara, autorul cartei Facerea ~i=a intors toata atentiunea sa exclusiv asupra p5~ mantului ~i a inceput a urrnari perioadele desvoltarii lui. Ceialalta rnasa de rnaterie gazoasa 0 lasa fara nici 0 atentiune. In= tre acestea, dupa irnpulziunea odata data, aceasta masa deasernenea a continuat sa se desvolte natural ~i a trecut prin diferite grade de desvoltare. Pamantul chiar din prima c1ipa a separatiunei sale de lela. iern« dej« d {recut; florile S'dU Ud{,,1 pe pdm';nt. masa cornuna se invartea deja tmpreC4n{dre4, II, 12. jurul osiei ~i a globului gazos princitua« pll(esliniimd)_ pal, dar pana la al treilea period de creetiune ~i forma tie acest glob principal, din care evident trebuia sa se formeze soarele ~i globurile de a doua marime, despartite, asemenea parnantulul, de globul principal (planetele) nu Intrara inca in acea faza a desvoltarii sale, in care se afla astazi In raport ' cu pamantul. De aceea si. insesl miscarea se savarsa nu cu regu:l laritatea actuala, ~i elernentele luminoase, inca nu incepuse, poate, activitatea lor. Ele erau inca nevazute. Acum tnsa, catre periodul al patrulea de desvoltare a pamantulul, aceste eorpuri ceresti ajunsese .anume in acea faza a desvoltarei lor, in care ele Indeplinesc menirea lor in opera de normalizare a vietii pamantului in prezent. Soarele aprinsese puternica sa lumina de viata datatoare ~i lumina planetele dinprejurul lui j bolta cereasca se tmpodobise eu m~icIde de stele, ~i straluclrea Iermecatoare a lor provoea en .. tuzlasrnul ingerilor ceresti, care in cor laudau pe Facatorul, Ce se aUnge propriu de stelele nernlscatoare, apoi formarea lor s'a tnceput ~i s'a sa var~it paralel cu formarea soarelui nostru ~i a
I , _ , I I ,

101

planetelor

lui, ~i in periodul al patrulea

de desvoltare a pamAntului----.-.-- ...-.--._- .... -.-

ele deasemenea intrard in faza raportului lor normal cu sistema noastra si deasemenea stralucira pe cer. Dar de oarece pentru parnant, istoria caruia se are in vedere in chip esclusi v de catra autorul eartH Facerei, ele nu au mare importanta, apoi ~i istoriei lor i s'a dat putin loc si tnsesi situatia lor se determine de raportul lor vazut cu parnantul. "A facut Durnnezeu doi luminatori rnari . un Iuminator mai mare pentru carmuirea zilei, ~i un lumlnatcr mai mic pentru stapanirea noptei, ~i stelele. ~i le-a pus Durnnczeu pe taria cerului, ca sa lurnineze pamantul ~i sa stapaneesca ziua ~i noaptea, si sa deosebeasca lumina de intunerec. Si a vazut Durnnezeu ca aceasta-i bine. 5i a fost sara si a fost dirnineata, ziua a patra": Cerul se impodobise cu lumina tori, pe pamant se desvoltase o vegetatie uria~a, dar nu erau inca pe parnant fiinte vii, care . s'ar fi putut bucura de darurile naturei. Pentru existenta lor nu existau inca conditiuni prielnice, deoarece vazduhul era inca tn. carcat cu emanatiuni vatamatocre, care puteau favoriza numai desvoltarea regnului vegetal. Atmosfera continea in sine inca atatea amestecuri laturalnice 9i mai ales acid carbonic, incat nu era posibila viate anirnala, Trebuea cuditita atmosfera de elernentele vatamatoare pentru viata. Acest rol l-e ~i .implinit veqetatia uria~a sub influenta soarelui, care a inceput sa lumineze in ziua a patra. Acidul carbonic alcatueste unul din elementele esentiale a vietii vegetale, ~i deoarece era plina de el toata at= rnosfera, apoi veqetatia creata incepu repede ~i majestos a se desvolta, sorbind acidul carbonic si curatind atmosfera de dansul, Straturile enorPaseree SlId (JdSit Iocuintd st me de carbuni nu sunt alta ceva, rdndunica cuib pentru sine ci acelasi acid carbonic din atrnoPs. lXXXIlI, oers. 3. sfera, transformat prin procesul ve:: getatiunei in corp vartos, Asa s'a savarsit curatirea atmosferei si cand conditiile pentru viata anirnala au fost preqatite, aceasta n'a intarziat a se arata in virtutea unui nou act creator. "Si a zis Durnnezeu sa produce apele tarttoere, suflet viu , 9i paseri sa sboare peste pamant, sub taria cerului". In puterea acestei porunci dum: nezeesti s'a savarsit un nou act creator, nu simplu de prcfacerc, , , ca in zilele precedente, ci creator in tntclesul deplin al cuvantului,
I I 1 • , I I I I
, ,,) 1

.....

-------------------

lU~ cum Iuscse ~i intaiul act al creatiunii materiel primare, din nnruca. Aicea s' a neat "suf!ctul viu", se introduse ceva astfel, ce nu era In materia primarii existenta. Si in adevar autorul cartil Faeerii , , aieea pcntru a doua oara tutrebuinteeza verbul bars, a crea din nirnica. "Si a creat Dumnezeu pestii eei mari si tot sufletul ani, " malelor taratoare, pe care le-au produs apele, dupa Ielul lor, 9i tJata paserea inaripata, dupii felul ei". Cele mai noua cercetarl geologice lamuresc 9i complecteaza aeest tablou al istorisirei din cartea Faccrei. Poqorandu-se in fundul straturilor pamantului, geo:l logii ajung 1a a9a strat, in care pentru prima oara apare "sufletul viu", Acest stret, prin· urrnare, este leaganul vietii animale 9i in el se intalnesc cele mai simple organisme anima le, Cel mai vechiu "suflet viu" 1 care e cunoscut geologiei, este a9a numitul Eozoon Canadian, gasit in cele de mai jos straturi a a9a numitului period Lavrentin. El, dupa structura sa, se apropie de ee1ula primara, Dupa aceea se ineepe gradatia regulata a perfectionerll orqenizatiunel a:l nimale l apar coralii 9i infuzoriile, cameieonu/ e necurat pentru ooi dintre deasemenea diferitele soiuri de crustacee, iar inca 9i rnai sus apar taratoarele uriase, monstrii cuirasatiJ si soparlele. Dintre ele sunt .., , , eu deosebire cunoscute ihtiozaurul, hileozaurul, pleziozaurul 9i pterodactilul. Toate acestea uimesc prin proportiile lor uriase. Ihtiozaurul avea panala ~o de coti in lungime, cu infati9area de 90parIa, cu capul de delfin si eu dinti de crocodil, ochii lui erau strasnicde meri si ~--------~~'=r-----'F7~ " CJlobul ochiului era aparat de osisoare sc1eortice, asezate in forma de cere. Hileozaurul avea panala trei stanjeni lungime, cu un peptene puternic desvoltat pe spinare ~i cu solzi ososi pe pete, 9i in genere prezenta gro:: zavd infatlsare de soparla, Pleziozau:: ,, , rul avea infati9area de broasca tes:: toasa uria9a cu gMul lung ca de zeee
toate te.rJtoare[e. Leo. XI, 30.

coti, cu capul rnic de 9arpe 9i limba

lunga ca de trei coti. Pterodactilul era

nareca un dracon zburator, cu aripi, . ell capullung, cu din]i de erocodil 9i

qheara de tigru enorrne, avand
j

in genere era asemenea unui liliac, dar de proportil ca la trei stanjerii in currnezisul aripilor lntlnse.

Unii din acesti rnonstrii se tntalnesc inca si estaz], dar actua1ii '.J • reprezentan]i ai lor sunt niste pitici de nimica in cornparatie cu strabunii lor. A~a a slablt puterea producatoere a parnantului lrnba.t@9-iU· Paserile deasemenea erau -·Cte proportii enorme, ~iram a" ~itele lor se pot vedea in persoana strutilor de astazi. tI~i a vazut Dumnezeu, ca aceasta-l bine, $i le-a binecuvantat Dumnezeu, zi" cand. nasteti si va imultiti si umpleti apele marilor, si paserile sa se trnultasca pe pamant. $i a fost sara ~i a fost dirnineata, ziua a cincea". Apele ~i aerul se umplusera de viata, dar mai ramasese inca pustie a treia parte de parnant - uscatul, aceea anume,.care prezinta cele mai multe indamanari per.tru viata fiintelor vii. Dar iata sosi si peri" , , odul popularei ei. ,,$i a zis Durnnezeu , . Sa produce pamantul suflet viu dupa Ielul lui, dobitoace, ~i taratoare, ~i fia: rale pamantului dupa felul lor . ~i s'a facut asa. Sl a facut Dumnezeu Iiarale ,, pamantului dupa felullor, ~i .dobitoacele dupa felullor, 9i toate taratoarele pamantului dupa fel_l!_! . Cercetarea J9_r" ~tiintifica, ridicandu-se mal sus pe scara straturilor de pamant, dupa patura, ce In chedrli is! lac cuiburi paseriie, chiperosii sun! Iocuinta contine monstrii, pasarile si pestii deJ, J, cocostdrcului. Ps. CIII, 17. scrisi, sa tntalneste cu un nou strat, in , , care apar organisme noua. patrupede. La inceput s'au ivit pe pamant patrupede enorme, soiuri de dinoteri, mastodonti, ~i marnuti, care acum nu mai exlsta, Apoi urmeaza animalele mal perfecte ~i, in fine, soiurile lor de aslazi. leii, tigrii, vitele corn ute, etc. Privind aceasta aparitie treptata de forme, stlinja fara sa vrea pune intrebarea: cum s'au format aceste soiuri ? Prezinta ele oare forme neschimbabile, care sl-au luoat lnce• putul in actul creator.formator.saus'au format treptat uncle din altele ~itoate dintr'un sol primar ? In timpul cel rnai nou, cum se stie, a dipatat 0 mare: E mal bine sci intdlnest! 0 ursoeicd,
J ~ , , , " ,

raspandire teoria lui Darwin, teoria asa zisului transforrnism sau a de" svoltarii treptate. Dar cum se refera

c-iria i s'eu rdpit puii, decdt un prost cu prostiile lui. Inf~f. XVII, 12.

ea.

catre istoria biblica a