Exemplu Studiu de Fezabilitate

PROIECTANT GENERAL:
S.C. INTERGROUP ENGINEERING S.R.L.
STUDIU DE FEZABILITATE
Program Operaţional Sectorial

pentru
CRESTERE A COMPETITIVITATII ECONOMICE
Axa Prioritara 2: Cresterea competitivitatii economice

prin cercetare-dezvoltare si inovare
Domeniul major de interventie 2-Investitii in infrastructura de CDI
Operatiunea 2.1-Dezvoltarea infrastructurii CD existente
si crearea de noi infrastructuri CD
CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN

GASTROENTEROLOGI E BAZAT PE METODE IMAGISTICE SI
TEHNICI MOLECULARE
- TARGET -
BENEFICIAR: UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

CRAIOVA
- 2008-
STUDIU DE FEZABILITATE
««««««««««««
PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL – CRESTEREA COMPETITIVITATII

ECONOMICE
AXA PRIORITARA II: INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE CDI
- TARGET -
CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN GASTROENTEROLOGIE
BAZAT PE METODE IMAGIST ICE SI STUDII MOLECULARE
Studiu de fezabilitate – TARGET SF 2

CUPRINS
Cuprins:.......................................................................................................................................................3
Acronime:....................................................................................................................................................4
1 DATE GENERALE...............................................................................................................................5
1.a Denumirea obiectivului de investitii ................................................................................... 5
1.b Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul)......................................................... 5
1.c Titularul investitiei ............................................................................................................. 5
1.d Beneficiarul investitiei........................................................................................................ 5
1.e Elaboratorul studiului ......................................................................................................... 5
2 INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL ................................................................................5
2.a Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului .... 5
2.b Descrierea investitiei ........................................................................................................ 11
2.b.1 Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen
lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si
oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat ................. 11
2.b.2 Scenarii tehnico-economice : .................................................................................... 37
2.b.3 Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz.................................... 40
2.c Date tehnice ale investitiei ................................................................................................ 94
2.c.1 Zona si amplasamentul ................................................................................................. 94
2.c.2 Statutul juridic al terenului............................................................................................ 94
2.c.3 Situatia ocuparilor definitive de teren............................................................................ 94
2.c.4 Studii de teren............................................................................................................... 94
2.c.5 Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii si
variantele constructive de realizare a investitiei ........................................................................ 94
2.c.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum..................................................... 107
2.c.7 Concluziile evaluarii impactului asupra mediului........................................................ 107
2.d Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei ...................... 108
3 COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI ............................................................................................ 110
3.a Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general ............................................ 110
3.b Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei .............................. 112
4 ANALIZA COST BENEFICIU ........................................................................................................... 115
4.a Identificarea investitiei si definirea obiectivelor.............................................................. 115
4.b Analiza optiunilor........................................................................................................... 116
4.c Analiza financiara........................................................................................................... 117
4.d Analiza economica ......................................................................................................... 118
4.e Analiza de senzitivitate................................................................................................... 118
4.f Analiza de risc ................................................................................................................ 119
5 SURSELE DE FINANTARE ALE INVESTITIEI................................................................................. 120
6 ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUP ATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI................. 121
6.a Numar de locuri de munca create in faza de executie ...................................................... 121
6.b Numar de locuri de munca create in faza de operare ....................................................... 121
7 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI................................................ 122
8 AVIZE ŞI ACORDURI ...................................................................................................................... 126
8.a Avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea si oportunitatea investitiei............ 126
8.b Certificatul de urbanism.................................................................................................. 126
8.c Avize de principiu privind asigurarea utilităţiilor (energie termică şi electrică, gaz metan,
apă-canal, telecomunicaţii etc) ................................................................................................... 126
8.d Acordul de mediu ........................................................................................................... 126
8.e Alte avize şi acorduri de principiu specifice.................................................................... 126

ACRONIME
MP Master Plan
SF Studiu de fezabilitate
C/D Cercetare – Dezvoltare
POS-CCE Program Operational Sectorial – Cresterea Competitivitatii Economice
POS-CCE/CDI Program Operational Sectorial – Cresterea Competitivitatii Economice /
Cercetare-Dezvoltare-Inovare
POS-DRU Program Operational Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane
FP7 7th Framework Program – Progamul cadru 7 privind cercetarea
PET Positron Emission Tomography
CT Computer tomography
MRI Magnetic Resonance Imaging
MRCP Magnetic Resonance Colangio-Pacreatography
MRS Magnetic Resonance Spectroscopy Module
ERCP Endoscopic Cholangiopancreatography
AFI Autofluorescence Endoscopy
LIFS Laser-Induced Fluorescence Spectroscopy
CLE Confocal Laser Endomicroscopy (CLE)
MCE Magnification Chromoendoscopy
NBI Narrow Band Imaging
EUS Endoscopic Ultrasound
NOTES Natural Orifice Transluminal Endoscopic Surgery
LS Laparoscopic Surgery
ICC Immunocytochemistry
IHC Immunohistochemistry
ISH In Situ Hybridization
LCM Laser Capture Microdissection
CGH Comparative Genome Hybridization Technique
MSI Microsatelitic Instability
SNP Single Nucleotide Polymorphism
LOH Loss of Heterozygosity State
RT-PCR Real-time Polymerase Chain Reaction
MALDI-TOF-MS Matrix Array Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass Spectrometry
AFM Atomic Force Microscopy
LSCM Laser Scanner Confocal Microscopy
AI Artificial Intelligence

1 DATE GENERALE
1.a Denumirea obiectivului de investitii
TARGET – CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN GASTROENTEROLOGIE BAZAT

PE METODE IMAGISTICE SI STUDII MOLECULARE
TARGET – CENTRE FOR TREATMENT AND RESEARCH IN GASTROENTEROLOGY

BASED ON IMAGING METHODS AND MOLECULAR TECHNIQUES
1.b Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul)
LOCATIA A
Cladirea Veche a UMF Craiova, Str Petru Rares, Nr 2, Craiova – 200349
LOCATIA B
Cladirea Noua a UMF Craiova, B-dul 1 Mai, Nr 66, Craiova – 200638
1.c Titularul investitiei
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
1.d Beneficiarul investitiei
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
1.e Elaboratorul studiului
S.C. INTERGROUP ENGINEERING S.R.L.
2 INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.a Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea

proiectului
Situatia cercetarii si a infrastructurii de cercetare la nivel international, national si la

nivel de institutie
Utilizarea inovatiilor tehnologice in medicina a dus la cresterea constanta a cheltuielilor in
sistemul sanitar international. Aceasta tendinta va duce la cresterea duratei medii de viata
care la rindul ei va conduce la dorinta de a avea tratamente si implicit medicamente mai
bune. Paralel cu aceasta dezvoltare a aparut si o noua disciplina, economia sanitara, care
canalizeaza resursele economice spre o folosire cit mai eficienta. Parte a acestui concept
este diagnosticul precoce care va permite o alocare optima a resurselor umane si materiale
prin realizarea unei terapii individualizate. In acelasi timp diagnosticul modern, cu precadere
imagistic si molecular, este o sursa de explorari inovative legate de noi cunostinte ale
mecanismelor bolilor fundamentale.
Tehnicile imagistice folosite pentru evaluarea afectiunilor digestive, aflate in uz curent pe
plan international, includ sisteme PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni) si MRI
(imagistica prin rezonanta magnetica), respectiv metode endoscopice precum autofluores-
centa endoscopica (AFI), spectroscopia cu fluorescenta laser (LIFS), cromoendos-
copia cu magnificatie (MCE), si endomicroscopia confocala laser (CLE). Diagnosticul
modern care beneficiaza de metode noi adaptate din biologia celulara si biochimie, este
canalizat pe elucidarea mecanismelor moleculare ale patologiei clinice si are ca scop
identificarea de tinte moleculare in vederea testarii de noi medicamente. Dintre noile
tehnologii imagistice foloste in acest scop si devenite standard in dotarea laboratoarelor de
investigatie enumeram microdisectia laser si microscopia confocala laser. In domeniul
analitic au devenit rutina, in laboratorul de investigatii moleculare modern, tehnologii de
identificare a markerilor tumorali prin spectrometrie de masa de inalta rezolutie Matrix Array
Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass Spectrometry (MALDI-TOF-MS) si
Microscopia de Forta Atomica (AFM), precum si tehnologii de identificare de grupuri de
gene care colectiv caracterizeaza un tip de cancer (DNA microarrays, Genomics). La
nivel de cercetare IT ne aflam in domeniul utilizarii tehnologiilor informatice in crearea de
interfete om-masina. Cel mai bun exemplu este crearea recenta de retele neuronale
artificiale care sa fie controlate de biocurenti derivati din creierul uman.
Astazi, patologia digestiva, si in special cancerele digestive, reprezinta o problema
majora de sanatate in lume, pe locul 1 in patologia tumorala, cu peste 3 milioane de
cancere noi anual depistate si respectiv peste 2.2 milioane decese anual. Cancerele
tractului digestiv reprezinta astfel o cauza majora de morbiditate si mortalitate, cu raspuns
incomplet la tratamentul chimioterapic in stadiile avansate si cu prognostic extrem de
rezervat. Localizarile predominante in ordinea incidentei in Romania sunt reprezentate
de cancerul colorectal, gastric, esofagian, hepatic si pancreatic, majoritatea fiind
curabile intr-un stadiu precoce. Aceste cancere beneficiaza in prezent de tratament
multimodal chirurgical, radio- si chimioterapic, noi strategii terapeutice fiind in curs de
evaluare. Descoperirile recente legate de biologia tumorala au dus la identificarea unor tinte
terapeutice vulnerabile si la crearea unor noi agenti terapeutici. Strategiile de tratament
actual la pacientii cu cancere digestive avansate includ combinatii de terapie cu agenti
citotoxici si anti-angiogenetici, ca o tinta noua si atractiva de terapie tumorala, care ofera
speranta unui control pe termen lung al progresiei tumorale.
Folosirea tehnicilor imagistice moderne in domeniul gastroenterologiei a revolutionat
managementul pacientilor cu afectiuni digestive, precum si detectia precoce a cancerelor
digestive prin programe de screening ale grupurilor de pacienti cu risc. Astfel, dezvoltarea
sistemelor imagistice (PET-CT si MRI) a crescut acuratetea diagnostica, respectiv
stadializarea precisa a cancerelor digestive in vederea optimizarii protocoalelor terapeutice.
In mod similar, endoscopia digestiva a beneficiat in ultimii 2 ani de introducerea unor
metode noi de prelucrare a imaginilor (AFI, CLE, etc.), cu cresterea acuratetei diagnostice,
prin ameliorarea rezolutiei si imbunatatirea ratei de detectie a modificarilor structurale, dar si
prin dezvoltarea de tehnici noi care permit evaluarea vascularizatiei si neoangiogenezei.
In momentul de fata, afectiunile sunt definite prin identificarea caracteristicilor morfologice
detectate prin endoscopie si/sau microscopie. Desi acuratetea si precizia diagnosticului pot
fi crescute printr-un antrenament mai bun in recunoasterea pattern-ului leziunilor, tinta ar
consta in dezvoltarea unor “biopsii optice”, adica a unor sisteme de recunoastere care pot
detecta cancerele in timp real fara a necesita prelevare de tesut. Mai mult, identificarea de
alte caracteristici si markeri prognostici va permite sortarea precisa a pacientilor. Metodele
imagistice de inalta performanta mentionate, determina ameliorarea imaginilor, iar
“computerizarea” progresiva si dezvoltarea metodelor asistate de calculator va creste cu
siguranta abilitatile de diagnosticare ale medicilor. Simularea computerizata va deveni un
element esential de invatamant si evaluare a competentelor. Integrarea eforturilor de
cercetare prin modulele acestui proiect va permite realizarea de “sisteme imagistice
inteligente” cu baze de date de memorie de mari dimensiuni care vor automatiza multe din
aspectele tehnicilor diagnostice non-invazive. Mai mult, obtinerea diagnosticului precoce prin
tehnici complexe de genomica si proteomica care permit detectarea modificarilor
moleculare (de exemplu, la nivelul mutatiilor ADN si expresiilor genetice, respectiv al
expresiei proteinelor codificate), va permite schimbarea politicilor de sanatate si al
managementului terapeutic, in special pentru pacientii cu cancere digestive.
Dezvoltarea recenta de noi sisteme imagistice tinde sa creasca acceptabilitatea si eficienta
procedurilor de diagnostic precoce al cancerelor. Volumul si tipul de servicii oferite populatiei
de catre sistemul medical depinde de sistemul de rambursare al banilor, ambele fiind
evident deficitare in Romania comparativ cu Uniunea Europeana. Mai mult, acest
decalaj este si mai accentuat in regiunea Oltenia, care este o regiune defavorizata, cu
resurse diminuate si limitate comparativ cu alte regiuni din tara. Din acest motiv, o serie de
tehnici recent introduse nu au patruns inca in Romania si in regiunea Oltenia, ele fiind
strict necesare pentru ameliorarea starii de sanatate a populatiei.
In Romania, infrastructura necesara pentru efectuarea de examinari imagistice de
inalta performanta lipseste. Initierea programelor de cercetare-dezvoltare, respectiv
de screening si detectie precoce, asociate cu metode diagnostice de inalta performanta,
care folosesc tehnici moderne de patologie, imunologie sau biologie moleculara, vor
permite realizarea unor progrese semnificative care ar putea avea drept consecinta
scaderea morbiditatii si mortalitatii induse de cancerele digestive.
Ne referim aici la tehnicile imagistice recent introduse in centrele de referinta din strainatate,
incluzand metode radiologice, endoscopice si interventionale “state-of-the-art”.
Introducerea in premiera in Romania a unui sistem de tomografie cu emisie de
pozitroni (PET) combinata cu tomografia computerizata (CT) va permite localizarea
corecta a tumorilor prin PET, cu respectarea detaliilor anatomice oferita de CT. La fel,
utilizarea tehnicilor de rezonanta magnetica (MRI) de 3 Tesla va permite dezvoltarea in
premiera in Romania a unui centru de cercetare de excelenta in domeniul patologiei maligne
digestive, inclusiv prin utilizarea de tehnici de tipul MRCP si colonoscopiei virtuale MR,
respectiv prin includerea spectroscopiei prin rezonanta magnetica. Dintre metodele
endoscopice recente mentionam autofluorescenta endoscopica, spectroscopia cu
fluorescenta laser, cromoendoscopia cu magnificatie (inclusiv in mod NBI) si
endomicroscopia confocala laser (tehnici recent introduse in ultimii ani). Ecoendoscopia
permite suplimentar si stadializarea leziunilor maligne identificate prin tehnicile „red-flag”
amintite. Dezvoltarea examinarilor ecoendoscopice, folosind tehnici recente (examinari cu
substanta de contrast, elastografie, reconstructii 3D, etc.), respectiv dezvoltarea sistemelor
imagistice hibride (de tip CT-EUS, respectiv MR-EUS), vor permite alinierea studiilor clinice
la tendintele mondiale in domeniu. Combinarea acestor tehnici endoscopice, precum si
studiile comparative vor clarifica rolul acestor metode pentru analiza structurii si
vascularizatiei leziunilor premaligne si maligne, evident in combinatie cu tehnicile anatomo-
patologice si de biologie moleculara. Implementarea acestor tehnici de diagnostic precoce
va beneficia in plus de posibilitatea efectuarii unor proceduri terapeutice experimentale
minim-invazive, de chirurgie endoscopica transluminala (NOTES). Mai mult prezenta
conglomerata a acestor tehnici imagistice intr-un singur centru diagnostic de inalta
performanta va permite dezvoltarea si validarea de metode hibride (PET-CT, EUS-CT, EUS-
MR), efectuate in combinatie cu metode complexe de analiza a imaginilor, bazate pe tehnici
de inteligenta artificiala care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic medical.
Combinatia dintre metodele endoscopice ”state-of-the-art”, respectiv PET-CT si MR-
3T va fi unicat in Romania, permitind realizarea de cercetari interdisciplinare in
domeniul cancerelor digestive. Sistemul PET-CT, folosit ca un ”standard de aur” de
oncologie gastroenterologica va fi unicat in Romania. Mai multe proceduri endos-
copice (AFI, LIFS, etc.) vor fi de asemenea efectuate in premiera in Romania.

Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care
vizeaza patologia (imunohistochimie si imunocitochimie, hibridizarea in situ, microdisectie
laser, microscopia laser cu doi fotoni) si biologia moleculara (real-time PCR, microarray cu
densitate mare, CGH, etc.), respectiv biochimia (MALDI-TOF-MS, AFM, etc.), nu sunt
foarte raspandite sau lipsesc din Romania, in special din regiunea Oltenia. Trebuie
mentionat ca tehnicile de microdisectie laser si microscopie confocala laser sunt tehnici de
ultima ora ele reprezentind o noutate absoluta in tara noastra. Pentru identificarea si
caracterizarea unor markeri de progresie maligna si a tintelor terapeutice se vor utiliza astfel
metode si aparate de ultima generatie: DNA Arrays, CGH, MALDI-TOF-MS, microscop
AFM, etc. De asemenea propunerea de realizare a investigatiei morfologice si imunologice,
intr-un modul integrat, care, la randul lui, ofera materialul necesar si se conecteaza cu
modulul de investigare genomica si proteomica, are prioritate absoluta, nefiind utilizata pana
la ora actuala in Romania.
Diagnosticul modern anatomo-patologic a inregistrat mari progrese in privinta specificitatii
coloratiei prin aparitia anticorpilor dedicati pentru diagnostic si cercetare. In particular
colectia de anticorpi destinati diagnosticului vizand cancerul creste din zi in zi. Tesutul
canceros este heterogen si rezultatele cercetarilor din ultimii ani au aratat ca un diagnostic
corect presupune vizualizarea simultana a 3-4 anticorpi. Aceasta este posibila numai prin
folosirea microscopiei confocale laser care permite excitarea cu 4 lungimi de unda diferite.
Un progres substantial s-a inregistrat prin aparitia microscopului laser cu doi fotoni care, pe
langa studiul simultan al mai multor anticorpi, permite si urmarirea dinamicii de interactie a
markerilor tumorali in tesutul nativ pe o durata apreciabila (3-4 saptamani). Microscopia
confocala laser permite astfel reconstructii tridimensionale care ofera o imagine in spatiu
conforma cu realitatea din tesut. De exemplu, cu ajutorul microscopiei laser se pot obtine
imagini tridimensionale ale vaselor nou formate (neoangiogenezei), proces esential in
evolutia tesutului malign. Microscopul laser cu doi fotoni va fi unic in tara.
Prin omogenizarea tesutului tumoral si analiza biochimica se obtin de multe ori rezultate
contradictorii intre studiile realizate de diferite colective de cercetare din domeniul medical.
Cauza este, din nou, heterogenitatea tesutului tumoral care contribuie cu pondere diferita la
rezultatul final. Din acest motiv, sunt necesare un criotom pentru sectionarea tesuturilor
prelevate si un microscop laser pentru microdisectie. Celulele izolate sunt preluate de
platforma de real-time PCR si expresie genica si analizate. O alte directie este analiza
moleculara prin metode biochimice a materialului furnizat de celulele canceroase.
Cercetarile din ultimii 5 ani au aratat ca fiecare tip de cancer este caracterizat prin
expresia a 200-300 gene. Aceste gene au dus la conceptia curenta de „semnatura
genetica” care este specifica fiecarui tip de cancer. Ne asteptam ca aceste gene sa
constituie foarte curand baza diagnosticului molecular care probabil va aduce cu sine si
o noua clasificare a cancerelor. Pentru identificarea acestor cataloage de gene care
colectiv caracterizeaza un tip de cancer se va utiliza platforma de Genomics (DNA
microarrays). Este necesara validarea si cuantificarea genelor identificate prin “Genomics”
prin real-time PCR (RT-PCR). Platforma de Genomics va fi unica in regiunea Oltenia.
Analiza genica a inregistrat progrese atat de mari incat a inceput sa fie automatizata, fiind
astfel posibila secventierea genomului uman, o realizare extraordinara a acestui secol.
Automatizarea proceselor de separare si identificare a proteinelor este infinit mai dificila,
proteinele fiind structuri deosebit de heterogene. In pofida acestor dificultati de ordin
principial, si analiza proteomului a inregistrat progrese importante. Pe linga imbunatatiri in
rezolutia electroforezei bidimensionale clasice, progrese esentiale s-au facut si prin aparitia
unor Protein-Chip (in analogie cu DNA chips) pentru separarea proteinelor. Markerii tumorali
pot fi apoi identificati prin Matrix Array Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass
Spectrometry (MALDI-TOF-MS) care va fi unica in Oltenia.

Pentru caracterizarea in vitro a tesutului malign se vor utiliza culturi de celule cu prelevarea
de grupuri celulare sau celule individuale ce urmeaza a fi transferate pentru studiul
molecular. Culturile in vitro reprezinta un pas extrem de important in caracterizarea celulara,
biochimica si moleculara a tintelor terapeutice. In acelasi timp modelul in vitro ne ofera
informatii privind evolutia in termeni moleculari a procesului de malignizare. In plus, modelul
in vitro este prima treapta in dezvoltarea de noi medicamente anti-canceroase. Pentru
realizarea acestor obiective se va utiliza tehnica microscopieei cu doi fotoni, tehnica ce
este recomandata, in special, datorita lipsei de efecte nocive asupra celulelor, ceea ce
permite observatia un timp mai indelungat, precum si microscopia AFM. Ambele tehnici
vor fi unicat in Oltenia.
Utilizarea tehnologiilor informatice din domeniul sistemelor inteligente (de exemplu, retelele
neuronale artificiale, algoritmii evolutivi, masinile cu suport vectorial, algoritmii de clustering,
arborii de clasificare si decizie) este in stadiu incipient pe plan mondial, mai ales in domeniul
studiului datelor imagistice pentru obtinerea diagnosticului automat, care actualmente este
de abia in faza de elaborare. Acest fapt s-a datorat atat complexitatii procesarii prin mijloace
de Inteligenta Artificiala a datelor aferente imaginilor medicale, cat si slabei legaturi dintre
specialistii IT si medici. O astfel de dezvoltare in cadrul acestui proiect are mari sanse de a
deveni pionierat pe plan mondial, daca se realizeaza in timp util. In plus, din punct de vedere
financiar, costurile sunt relativ reduse, reducandu-se doar la sisteme informatice relativ
ieftine, referinte bibliografice (carti si articole de specialitate) si softuri de prelucrare a
imaginilor. In cadrul modulului de Inteligenta Artificiala se prevede optimizarea algoritmilor
cunoscuti, precum si dezvoltarea de noi variante de algoritmi pentru sistemele inteligente,
special proiectati sa proceseze imaginile digitale din acest domeniu. Astfel, costurile cu
procurarea de software specializat vor fi diminuate semnificativ.
Identificarea precoce a cancerelor digestive va avea ca rezultat direct scaderea
semnificativa a morbiditatii si mortalitatii induse de aceste boli, scaderea numarului de
interventii chirurgicale inutile prin selectia exacta a subgrupurilor de pacienti, si nu in
ultimul rand scaderea costurilor mari determinate de managementul defectuos si
incomplet al acestor pacienti. Identificarea rapida a prezentei sau absentei riscului de
boala, respectiv a leziunilor preneoplazice sau neoplazice (cancer precoce in situ sau
cancer avansat invaziv) vor permite nu numai diagnosticul precoce, dar si tratamentul
potential curativ al leziunilor detectate precoce, cu implicatii majore in scaderea morbiditatii
si mortalitatii induse de cancerele digestive. Identificarea markerilor prognostici si
stratificarea grupurilor de pacienti va permite ameliorarea algoritmilor diagnostici, crescand
eficienta deciziilor medicale si implicit supravietuirea pacientilor cu afectiuni oncologice
digestive.
Proiectul de fata vine sa rezolve lipsa dotarilor necesare realizarii activitatilor de
cercetare-dezvoltare, prin crearea unui Centru de Excelenta in Gastroenterologie ca
suport pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare a UMF Craiova, prin
dotarea cu cele mai moderne echipamente si instrumente software. Implementarea
acestui proiect va permite astfel dezvoltarea infrastructurii unui centru regional de detectie
precoce si screening de referinta in zona Oltenia, avand drept consecinta cresterea calitatii
si eficientei activitatii de cercetare-dezvoltare in regiunea de dezvoltare sud-vest in ceea ce
priveste diagnosticul si tratamentul precoce al cancerelor. Centrul de cercetare TARGET va
permite implementarea de noi strategii de detectie precoce prin analiza variatelor modele de
cost-eficienta si ameliorarea strategiilor actuale prin selectia celei mai bune metodologii de
screening in conformitate cu principiile medicinei bazate pe dovezi.
Dotarea acestui centru la standarde europene va genera o reducere a decalajelor dintre
regiunea de sud-vest a Romaniei, prin dezvoltarea infrastructurii Universitatii de Medicina
si Farmacie din Craiova conform cu ariile tematice ale celui de-al 7-lea Program Cadru
(FP7) si ameliorarea neta a programelor de detectie precoce a cancerului, cu implicatii
directe in domeniul asistentei medicale comunitare care va fi, pentru perioada de dupa
aderare, prioritara pentru sectorul medico–social. Resursele necesare ce se vizeaza a fi
achizitionate prin proiectul de fata completeaza dotarea actuala existenta in cadrul
Centrului de Cercetare in Gastroenterologie si Hepatologie, centru acreditat CNCSIS si
integrat in structurile de cercetare nationale si internationale.
Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

Craiova reprezinta un vechi centru cultural si comercial, cel mai important oras din sudul
tarii, dupa capitala Romaniei, oferind atat un cadru educational propice, cat si unul cultural -
istoric. Zona de sud-vest a Romaniei reprezinta insa una din zonele comunitare europene
defavorizate din punct de vedere economic, existand preocupari si eforturi intense pentru
micsorarea decalajelor existente. Din punct de vedere medical numai in Craiova exista peste
2500 de paturi repartizate in cinci spitale, centrul universitar medical din Craiova asigurand
asistenta medicala pentru intreaga regiune de sud vest a Romaniei. In cadrul programelor
de cercetare transfontaliera, UMF Craiova detine o pozite particulara având granita directa
cu doua tari din Balcani (Serbia si Bulgaria), desfasurand programe de cercetare in parte-
neriat cu universitati din cele doua tari precum si cu alte tari din Balcani si din restul Europei.
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova reprezinta singura universitate de
medicina din regiune de sud-vest a României. Regiunea pe care o deserveste prioritar are
peste 2,5 milioane de locuitori. In cadrul UMF Craiova isi desfasoara activitatea patru
facultati: Facultatea de Medicina, Facultatea de Medicina Dentara, Facultatea de Farmacie
si Facultatea de Moase si Asistenta Medicala, cu 3 specializari. Corpul academic numara
peste 400 de cadre didactice universitare si cercetatori, in pregatire fiind un numar de
peste 3000 studenti, 500 doctoranzi si 700 de rezidenti in aproape toate specialitatile
medicale. Studentii si rezidentii universitãtii noastre provin din toate zonele tãrii, inclusiv din
judete unde existã institutii similare de invãtãmânt superior.
Intregul corp academic este integrat in activitatea de cercetare, apreciatã atât in tarã cât si
peste hotare, fiind elocvente cele aproape 100 de articole publicate in reviste cotate ISI in
ultimii 5 ani. Trebuie mentionat ca procentul veniturilor din activitatile de cercetare-
dezvoltare-inovare a crescut de la 2,3% in anul 2004 la peste 30% in anul 2007, an in
care s-au atras aproape 5,5 milioane euro din granturi cistigate prin competitii
nationale. Eforturile corpului academic de a creste activitatea de cercetare-dezvoltare,
inovare s-au concretizat in cresterea numarului de granturi de la 7 in 2004, la 54 in
2007. Cu toate acestea, in aceeasi perioada, cercetatorii UMF nu au participat la nici o
propunere finantata de grant international, unul din motive fiind tocmai lipsa
infrastructurii adecvate.
UMF Craiova, constienta de rolul si pozitia deosebita pe care o are in domeniul cercetarii
stiintifice, atat ca laboratoare efervescente, dinamice, generatoare de idei, concepte şi
tehnologii noi, cat si ca factor de translatie a achizitiilor stiintifice in formarea si practica
medicala, si-a propus urmatoarele:
- Sustinerea preferentiala si exploatarea maximala, eficienta, interdisciplinara şi inter-profe-
sionala, a echipamentelor, dotarilor si experientei umane;
- Incurajarea, atragerea si sustinerea participarii studentilor, rezidentilor, doctoranzilor in
programe de cercetare si in procesele de translatare a rezultatelor cercetarii în practica
medicala;
- Dezvoltarea infrastructurii de cercetare a institutiei, printr-o politica pragmatica, trans-
parenta de investitii bazata pe proiecte clare, bine argumentate;
- Dezvoltarea de noi centre de cercetare, bazata pe prioritati nationale si internationale,
posibilitati umane si tehnice, in urma unor analize interne obiective.
2.b Descrierea investitiei
2.b.1 Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe

termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia
actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul
tehnico-economic selectat
Justificarea stiintifica a investitiei

Justificarea stiintifica are menirea de a pune in evidenta necesitatea investitiei. Astfel,
temele de cercetare au rolul de fi principalele elemente care justifica investitia.
Proiectul TARGET se fundamenteaza stiintific pe patru teme de cercetare majore.
Aceste teme sunt, in fapt, directii majore de cercetare pe care cercetatorii centrului TARGET
doresc sa le abordeze dupa implementarea proiectului.
Temele de cercetare sunt legate de structura functionala a centrului de cercetare TARGET.
Fiecare tema se va dezvolta in cadrul unui modul. Astfel, in cadrul Centrului TARGET vor
exista, din punct de vedere functional patru module (impartite in submodule, iar submodulele
sunt impartite in laboratoare si spatii suport - vezi schema de mai jos), fiecare cu destinatii
stiintifice specifice.
Laboratoare
TEME Module Submodule
Spatii suport
NOTA!!! In cadrul fiecarei teme de cercetare vor exista (dupa imple-

mentarea proiectului) activitati specifice de cercetare pe care, pentru a nu
le confunda cu activitatile specifice crearii infrastructurii de CD le vom
denumi „cercetari”.
Pentru a putea dezvolta „cercetarile” propuse prin teme, avem nevoie de o infrastructura de
cercetare. Aceasta infrastructura are doua componente de investitie:
· Prima componenta a investitiei este data de echipamentele implicate in fluxul de
cercetare. Caracteristicile si specificatiile tehnice ale acestor echipamente ne ajuta sa
gasim solutia optima cu privire la amplasament (spatiu functional).
· A doua componenta de investitie este reprezentata de: constructia unei cladiri in
locatia B si amenajarea laboratoarelor existente in locatiile A si B, potrivit cu
specificatiile tehnice ale echipamentelor.
o Constructia va avea caracteristici speciale, dictate de specificatiile tehnice ale
echipamentelor de cercetare si de fluxul strict al subiectilor de cercetare.
o Amenajarile sunt de doua tipuri. Primul tip, amenajari normale: zugraveli,
refacere instalatii termice, electrice, pardoselei. Al doilea tip, amenajari
speciale. Aceste amenajari sunt necesare in vederea protejarii vietii
cercetatorilor, intrucat in unele laboratoare se vor dezvolta cercetari la nivel de
gena si de ADN. Amenajarile speciale sunt reglementate prin standardul SR
EN 12128/aprilie 2003, standard privind situatiile de risc si biohazard.

NOTA!!! Pentru a pune in evidenta legatura dintre teme-”cercetari”-
echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), respectiv echipamente-la-
boratoare-spatii (aferente laboratoarelor) s-a realizat ”Tabelul cu echipa-
mente” pe care il puteti vizualiza la punctul 2.b.3 din studiului de fezabilitate.
In continuare prezentam cele patru teme de cercetare, modulele de care apartin aceste
teme (cu submodule si laboratoare), ”cercetarile” specifice pe care cercetatorii din
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova doresc sa le dezvolte, precum si
fluxurile de cercetare care vor avea loc in cadrul temelor de cercetare.
TEMA I. OBTINEREA UNUI DIAGNOSTIC PRECOCE IN TIMP REAL SI

EVALUAREA MARKERILOR PROGNOSTICI PRIN FOLOSIREA DE METO-
DE IMAGISTICE „STATE-OF-THE-ART”, IN CONCORDANTA CU TEHNI-
CILE MODERNE DE MORFOPATOLOGIE SI BIOLOGIE MOLECULARA
In cadrul proiectului vor fi introduse in premiera in Romania tehnici imagistice complexe,
de tipul tomografiei cu emisie de pozitroni in combinatie cu tomografia computerizata (PET-
CT), respectiv a rezonantei magnetice (MRI), sau de tipul colonoscopiei virtuale MR si
colangio-pancreatografiei prin rezonanta magnetica (MRCP). Includerea spectroscopiei
prin rezonanta magnetica (MRS) va permite obtinerea de informatii despre metabolitii
tisulari specifici unor afectiuni. Dezvoltarea tehnicilor imagistice hibride obtinute prin
fuziunea imaginilor mai multor metode diferite va reprezenta o componenta importanta a
proiectului. Vor fi explorate tehnici imagistice hibride de tip PET-CT (tomografie cu emisie de
pozitroni - tomografie computerizata), EUS-CT (endoscopie ultrasonografica - tomografie
computerizata), respectiv EUS-MR (endoscopie ultrasonografica - rezonanta
magnetica) , in combinatie cu metode complexe de analiza a imaginilor, bazate pe tehnici
de inteligenta artificiala (retele neuronale, calcul evolutiv, etc.), care vor oferi un suport
decizional in algoritmii de diagnostic medical. Introducerea in premiera in Romania a unui
sistem PET-CT ca gold-standard in imagistica oncologica va permite detectia la nivel
molecular a diferitelor forme de cancer, precum si stadializarea si restadializarea post-
terapeutica, respectiv aprecierea eficientei chimio- sau radioterapiei.
Metodele imagistice vor include tehnici endoscopice recent introduse in strainatate care
permit vizualizarea tubului digesiv prin tehnici de inalta rezolutie de tipul autofluorescentei
endoscopice (AFI), spectroscopiei cu fluorescenta laser (LIFS), cromoendoscopiei cu
magnificatie (MCE, NBI), endoscopiei ultrasonografice (EUS) si endomicroscopiei confocale
laser (CLE). Pornind de la introducerea acestor tehnici endoscopice de ultima generatie se
vor dezvolta multiple teme de cercetare care vizeaza obtinerea diagnosticului anatomo-
patologic in timp real si caracterizarea moleculara a afectiunilor tubului digestiv, pentru
diagnosticul displaziei, metaplaziei si a altor leziuni premaligne, respectiv pentru diagnosticul
precoce al leziunilor maligne. Identificarea markerilor prognostici (de exemplu evaluarea
neo-angiogenezei) va permite stratificarea grupelor de pacienti, in vederea imbunatatirii
procesului decizional si ameliorarii strategiilor terapeutice.
Tehnicile endoscopice diagnostice si terapeutice vor fi dezvoltate experimental in cadrul
unor proceduri de chirurgie endoscopica transluminala si chirurgie laparoscopica
experimentala. Dezvoltarea tehnicilor experimentale de tip N.O.T.E.S. (Natural Orifice
Transluminal Endoscopic Surgery) vor permite initierea unor studii prospective si
dezvoltarea de tehnici combinate chirurgicale mini-invazive, utile in special pentru scaderea
morbiditatii si interventiilor chirurgicale inutile la pacienti oncologici.
Acesta tema de cercetare se va dezvolta din punct de vedere functional in cadrul Modului
de Imagistica Digestiva.

I. Modulul Imagistica Digestiva
Are un puternic caracter de cercetare, diagnostic si tratament datorita achizitionarii
aparaturii diagnostice avansate unicat in Romania, in completarea celei existente.
Modulul cuprinde 3 submodule:
I.1. Submodul de Radiologie si Imagistica
(situat in cladirea Centrului de Imagistica – constructie noua)
I.2. Submodul de Endoscopie Digestiva
I.3. Submodul de Chirurgie Endoscopica
I.1. Submodul Radiologie si Imagistica

In cadrul acestui submodul vor fi utilizate sisteme imagistice complexe, unicat in Roma-
nia, de tipul PET-CT, respectiv MRI 3T, combinate cu sisteme imagistice conventionale,
precum cele de radiologie digitala. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) combinata cu
tomografia computerizata (CT), sau imagistica de fuziune, este una dintre cele mai
moderne metode de obtinere a imaginii functionale in scop medical.
Metodele conventionale de creare a imaginii (US, CT, MRI) infatiseaza in primul rand
relatiile anatomice ale organelor, morfologia sistemelor organice, in imagini tridimensionale
de rezolutie tot mai mare, de calitate tot mai buna. Dezavantajul acestora este ca nu se
poate stabili daca procesul patologic este malign sau benign decat daca in structura,
dimensiunea sau forma organului in cauza, apar transformari, anomalii.
Unicitatea investigatiei PET-CT fata de alte metode de imagistica utilizate in momentul de
fata, consta in faptul ca ofera informatii nu numai despre structura anatomica a organelor,
dar si despre metabolismul tesuturilor. Dezvoltarea noilor clase de radiofarmaceutice cu
substrat metabolic si liganzi de receptori pentru studiul functiilor celulare au extins aplicatiile
clinice ale imagistici moleculare PET-CT, oferind informatii diagnostice unice care nu pot fi
obtinute prin tehnicile imagistice conventionale CT sau MRI. Prin dezvoltarea noilor
radioagenti pozitronici si cu emisie monofotonica incluzand marcarea unor enzime, peptide,
medicamente, anticorpi, medicina se afla in pozitia unica de a folosi mecanismele
moleculare aflate la baza proceselor fiziopatologice: imagistica apoptozei si a
neoangiogenezei a fost transpusa astfel din laboratoarele de cercetare in practica clinica.
Imagistica de fuziune PET-CT se aplica pe scara larga in tarile dezvoltate oferind prioritati
diagnostice in detectia la nivel molecular a diferitelor forme de cancer, in stadializarea si
restadializarea postterapeutica, precum si in apreciera eficientei chimio- sau radioterapiei,
fiind unanim acceptata ca gold standard in imagistica oncologica.
Imagistica prin rezonanta magnetica (MRI) are un rol din ce in ce mai crescut in evaluarea
numeroaselor afectiuni abdominale in special in evaluarea pancresului, sistemului biliar
ductal si tubului digestiv. Progresele tehnice recente in ceea ce priveste intensitatea
campului magnetic, sistemele de hardware si software au permis achizitia de imagini RM
care ofera detalii anatomice excelente si nu prezinta artefacte secundare peristaltismului
intestinal sau miscarilor respiratorii. Secventele rapide folosite au redus timpul de achizitie,
imbunatatind astfel acceptarea de catre pacient si permitand utilizarea mai eficienta a
aparaturii. Noile secvente tridimensionale permit achizitia rapida a imaginilor, reducand
inregistrarea deficitara a sectiunilor si artefactele de miscare, in timp ce reconstructia
multiplanara este imbunatatita. Potentialul imagisticii prin rezonanta magnetica de a oferi
detalii anatomice si functionale este in crestere, si noi tehnici, incluzand imagistica prin
difuzie si perfuzie, sunt in evaluare.
Alte progrese tehnice vor propulsa imagistica prin rezonanta magnetica spre un nou nivel de
utilitate in patologia abdominala. De exemplu, optimizarea secventelor (RARE, FISP, etc.)
au condus la implementarea unor colangiopancreatografii prin rezonanta magnetica de
inalta calitate (MRCP), care au devenit metode neinvazive importante pentru evaluarea
sistemului pancreatico-biliar. Imaginile obtinute in dinamica printr-o combinatie de agenti de
contrast administrati intravenos si achizitii tridimensionale, gradient-echo, sau fast breath-
hold au condus la un diagnostic mult mai precis al afectiunilor vasculare abdominale.
Achizitiile 3D breath-hold permit un diagnostic de precizie al tumorilor mici hepatice. Studii
recente sugereaza ca MRI poate fi folosit ca metoda imagistica in cazul colonoscopiei vir-
tuale, in locul examenului CT, crescand acuratetea diagnosticului afectiunilor intestinale.
Romania este printre putinele tari din Estul Europei in care NU sunt instalate si NU
functioneaza echipamente integrate PET-CT si MRI 3T, pacientii din tara noastra fiind
privati de aportul benefic al detectiei precoce al diferitelor afectiuni digestive in faza de debut
cand tratamentul instituit este eficient, reducandu-se astfel mult costurile de ingrijire si
prelungirea vietii. In cadrul Submodulului de Radiologie si Imagistica vor functiona trei
laboratoare. Mai jos prezentam laboratoarele si principalele cercetari ce vor fi dezvoltate:
I.1.A. Laborator de Imagistica de Fuziune (PET-CT)

· Cercetarea a.1: Evaluarea rolului tomografiei prin emisie de pozitroni combinata cu
computer tomografia (PET-CT) in diagnosticul la nivel molecular a diferitelor forme
de cancer digestiv;
· Cercetarea a.2: Evaluarea utilitatii sistemului de fuziune PET-CT in stadializarea si
restadializarea pre- si post-terapeutica a afectiunilor maligne digestive;
· Cercetarea a.3: Testarea fezabilitatii PET-CT pentru evaluarea apoptozei si
neoangiogenezei tumorale, la pacientii cu cancere digestive (cancer esofagian,
cancer gastric, cancer pancreatic, etc.);
· Cercetarea a.4: Evaluarea comparativa a PET-CT cu imagistica prin rezonanta
magnetica (MRI) pentru evaluarea formatiunilor tumorale digestive;
I.1.B. Laborator de Imagistica prin Rezonanta Magnetica (MRI)

· Cercetarea b.1: Evaluarea rolului imagisticii prin rezonanta magnetica cu intensitate
crescuta a campului magnetic (MRI 3T), combinata cu examinari cu substanta de
contrast si reconstructii 3D, in detectarea precoce si caracterizarea afectiunilor
digestive;
· Cercetarea b.2: Evaluarea acuratetei MRI in implementarea unor tehnici imagistice
moderne, de tipul MRCP (colangipancreatografie MR), colonoscopiei virtuale,
spectroscopiei MR, cu rol in diagnosticul precoce al leziunilor maligne digestive;
· Cercetarea b.3: Evaluarea fezabilitatii metodelor hibride EUS–MR, PET-MR pentru
diagnosticul precoce si cresterea acuratetei stadializarii cancerelor digestive;
· Cercetarea b.4: Introducerea unor protocoale multistep de diagnostic al afectiunilor
digestive care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic medical;
I.1.C Laborator de Radiologie Digitala (DRX)

· Cercetarea c.1: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale in detectarea si caracterizarea
afectiunilor digestive;
· Cercetarea c.2: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale pentru efectuarea ERCP si
ghidajul miniprobelor EUS la nivelul caii biliare si ductului pancreatic;
· Cercetarea c.3: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale in montarea de stenturi in
patologia maligna obstructiva a tubului digestiv;
· Cercetarea c.4: Evaluarea comparativa a colangiopancreatografiei endoscopice
retrograde (ERCP) cu MRCP in diagnosticul patologiei pancreatico-biliare.
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari
justifica nevoia de infrastructura si de echipamente.
Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare),
echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv ”cercetari”,
se poate face la punctul 2.b.3 din studiul de fezabilitate.
Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus. De
exemplu, Cercetarea a.1: ”Evaluarea rolului PET-CT in diagnosticul la nivel
molecular a diferitelor forme de cancer digestiv”, va putea fi identificata in tabel
dupa codificarea: ”C.a.1”
Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul

Submodulului Radiologie – Imagistica precum si legatura acestuia cu celelalte module.
I.2. Submodul Endoscopie Digestiva

Submodulul va permite implementarea unor tehnici endoscopice avansate, in
completarea celor existente: autofluorescenta endoscopica (AFI), spectroscopie cu
fluorescenta laser (LIFS), cromoendoscopie cu magnificatie (MCE) si mod NBI (narrow band
imaging), endoscopie ultrasonografica (EUS) diagnostica si terapeutica, inclusiv cu punctie
fina aspirativa si tehnici de tipul elastografiei ecoendoscopice, respectiv endomicroscopie
confocala laser (CLE). O parte din aparatura necesara acestui submodul a fost recent
achizitionata in cadrul unei Platforme Interdisciplinara de Cercetare pentru Tehnologii
Imagistice Microendoscopice Avansate (PYRAMID), proiect finantat in cadrul competitiei
PNCDI II, programul Capacitati (2007-2009). Aparatura necesara pentru a fi achizitionata in
cadrul proiectului Target completeaza astfel infrastructura de cercetare deja existenta,
creand premizele unei functionalitati deosebite atat pentru cercetare, cat si pentru diagnostic
profesional interdisciplinar.
Interdisciplinaritatea acestor tehnici va fi asigurata de efectuarea in imediata vecinatate a
tehnicilor conexe endoscopiei (examene histopatologice si imunohistochimice, citologice si
imunocitochimice, respectiv examene genomice si proteomice complexe ale biopsiilor
prelevate sau esantioanelor obtinute prin punctie fina aspirativa). Se vor evalua posibilitatile
de examen histopatologic direct al imaginilor endomicroscopice beneficiind de tehnici
avansate de telepatologie.
In cadrul Submodulului de Endoscopie Digestiva vor functiona patru laboratoare:
I.2.A. Laborator de Autofluorescenta Endoscopica (AFI)

· Cercetarea a.1: Evaluarea autofluorescentei endoscopice pentru detectia precoce a
leziunilor preneoplazice (displazie joasa sau inalta), respectiv a adenocarcinomului
esofagian sau gastric;
· Cercetarea a.2: Evaluarea autofluorescentei endoscopice pentru screening-ul
colonoscopic al pacientilor cu risc mediu si inalt, pentru detectia precoce a leziunilor
preneoplazice (polipi colorectali), respectiv a adenocarcinomului de colon;
· Cercetarea a.3: Evaluarea pensei biopsie optice tip LIFS (life induced fluorescence
spectroscopy) pentru diagnosticul in timp real al leziunilor preneoplazice si neoplazice
esogastrice;
I.2.B. Laborator de Cromoendoscopie cu Magnificatie (MCE), inclusiv mod NBI

· Cercetarea b.1: Evaluarea cromoendoscopiei cu magnificatie, respectiv a modului
NBI pentru screening-ul pacientilor cu esofag Barrett, in vederea diagnosticului
precoce al adenocarcinomului esofagian;
· Cercetarea b.2: Evaluarea gastroscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI
pentru screening-ul pacientilor cu leziuni preneoplazice gastrice, pentru detectia
adenocarcinomului gastric;
· Cercetarea b.3: Evaluarea cromoendoscopiei cu magnificatie, respectiv a modului
NBI pentru screening-ul colonoscopic al pacientilor cu risc mediu si inalt, pentru
detectia precoce a adenocarcinomului de colon;
· Cercetarea b.4: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic
supervizat;
I.2.C. Laborator de Endoscopie Ultrasonografica (EUS)

· Cercetarea c.1: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei (inclusiv examinari cu
substanta de contrast si reconstructii 3D pentru evaluarea neoangiogenezei) pentru
diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancere esogastrice;
· Cercetarea c.2: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei (inclusiv cu punctie fina
aspirativa, examinari cu substanta de contrast, elastografie ecoendoscopica,
examinari 3D, etc.) pentru diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu
cancer pancreatic;
· Cercetarea c.3: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei pentru diagnosticul si
stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancer bronhopulmonar (inclusiv cu
examinari complementare ecobronhoscopice);
· Cercetarea c.4: Evaluarea utilitatii metodelor hibrid ecografie – tomografie
computerizata pentru diagnosticul precoce al cancerului hepatocelular primitiv;
· Cercetarea c.5: Evaluarea utilitatii metodelor hibrid ecoendoscopie – tomografie
computerizata pentru diagnosticul precoce al cancerului pancreatic;
· Cercetarea c.6: Evaluarea utilitatii ecoendoscopiei cu punctie fina aspirativa pentru
diagnosticul precoce al cancerelor digestive prin tehnici imunocitochimice si
moleculare (microarray, real-time PCR);
· Cercetarea c.7: Evaluarea comparativa a utilitatii elastografiei EUS cu elastografia
ultrasonografica in timp real, pentru evaluarea formatiunilor tumorale hepatice;

· Cercetarea c.8: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic
supervizat prin simulatoare dedicate. Dezvoltarea abilitatilor diagnostice ale cerce-
tatorilor prin utilizarea de simulatoare;
I.2.D. Laborator de Endomicroscopie Confocala Laser (CLE)

· Cercetarea d.1: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopa-
tologic in vivo si in timp real la pacientii cu esofag Barrett si adenocarcinom esofagian
precoce;
· Cercetarea d.2: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopa-
tologic in vivo si in timp real la pacientii cu leziuni preneoplazice si adenocarcinom
gastric precoce;
· Cercetarea d.3: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopato-
logic in vivo si in timp real la pacientii cu colita ulcerativa si adenocarcinom colorectal
precoce;
· Cercetarea d.4: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatolo-
gic in vivo si in timp real la pacientii cu infectie cu Helicobacter pylori;
· Cercetarea d.5: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histo-
patologic in vivo si in timp real la pacientii cu boala celiaca;
· Cercetarea d.6: Testarea fezabilitatii endomicroscopiei pentru transmisia la distanta
in vivo si in timp real, in vederea consultului histopatologic;
· Cercetarea d.7: Testarea fezabilitatii tehnicilor endomicroscopice pentru evaluarea
neoangiogenezei tumorale, la pacientii cu cancere digestive (cancer esofagian, can-
cer gastric, cancer pancreatic);

se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate.
Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.

Submodulului de Endoscopie Digestiva precum si legatura acestuia cu celelalte module.

I.3. Submodul Chirurgie Endoscopica
Submodulul va permite efectuarea de cercetari in scopul dezvoltarii aplicatiilor chirurgiei
mini-invazive in diagnosticul precoce al afectiunilor maligne. Chirurgia Endoscopica este o
noua ramura chirurgicala care urmareste minimizarea cailor de acces in cavitatea
peritoneala, pentru abordarea organelor abdominale. Se evita astfel inciziile largi ale
peretelui abdominal care aduc un prejudiciu estetic recunoscut, prelungesc durata de
spitalizare si de recuperare postoperatorie a pacientului, prezinta risc de infectie
postoperatorie si de eventratie.
Primul pas a fost realizat prin Chirurgia Laparoscopica (CL) in care accesul in cavitatea
peritoneala sa face prin mici orificii, pana la 2 cm diametru, practicate in peretele abdominal
antero-lateral.
Un al doilea progres a fost realizat prin Chirurgia Endoscopica (CE) Transluminala prin
Orificii Naturale (N.O.T.E.S. – Natural Orifice Transluminal Endoscopic Surgery). Prin
acest tip de abord accesul in cavitatea peritoneala nu se mai face traversand straturile
peretelui abdominal ci prin orificiile naturale ale organismului: oral (transgastric), vaginal sau
anal (transrectal sau transcolonic). Se anuleaza astfel orice traumatism asupra peretelui
abdominal, risc de infectie parietala, de eventratie ulterioara sau orice prejudiciu
estetic.
Un beneficiu major al chirurgiei endoscopice fata de cea traditionala este scaderea
semnificativa a imunodepresiei generale postoperatorii care se pare ca este datorata tocmai
minimalizarii agresiunii parietale si peritoneale. Acest avantaj este foarte important la
pacientii cu afectiuni maligne unde consecintele unei interventii chirurgicale exploratorii,
diagnostice si de stadializare trebuie sa fie minime. Chirurgia Laparoscopica a atins un nivel
de dezvoltare apreciabil atat ca tehnologie cat si ca performanta, in timp ce N.O.T.E.S.–ul
este abia la inceput de drum, insa perspectivele acesteia din urma sunt teoretic nelimitate.
Chirurgia Endoscopica permite astfel explorarea vizuala, imagistica (ecografica), prelevarea
de material biologic pentru biopsii avand aplicatii directe in diagnosticul precoce si in
stadializarea afectiunilor maligne ale tubului digestiv.
Submodulul de Chirurgie Endoscopica va avea doua laboratoare, care vor fi conectate

din punct de vedere al fluxului de informatii digitale atat intre ele cat si cu laboratoarele din
celelalte submodule (Submodul Endoscopie Digestiva, Submodul Radiologie si Imagis-
tica). In imediata vecinatate a submodulului se vor efectua examenele histopatologice si
imunohistochimice, citologice si imunocitochimice, respectiv examene genomice si proteo-
mice complexe ale biopsiilor prelevate sau esantioanelor obtinute prin punctie fina
aspirativa.
I.3.A. Laborator de Chirurgie Experimentala (CEX)

· Cercetarea a.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local (peritoneal) induse de
chirurgica laparoscopica;
· Cercetarea a.2 Evaluarea modificarilor raspunsului imun sistemic induse de chirurgia
laparoscopica;
· Cercetarea a.3 Evaluarea influentei chiurgiei laparoscopica asupra biologiei tumorilor
maligne peritoneale secundare;
· Cercetarea a.4 Evaluarea posibilitatilor de stadializare a cancerelor digestive prin
prelevare de biopsii, explorare ecografica;

I.3.B. Laborator de N.O.T.E.S.
· Cercetarea b.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local si sistemic in
N.O.T.E.S.;
· Cercetarea b.2 Evaluarea fezabilitatii si sigurantei abordului transgastric in
N.O.T.E.S.;
· Cercetarea b.3 Evaluarea fezabilitatii si sigurantei abordului transrectal in
N.O.T.E.S.;
· Cercetarea b.4 Evaluarea metodelor de explorare peritoneala, biopsie, ecografie in
scop de diagnostic si de stadializare a cancerelor digestive;
· Cercetarea b.5 Evaluarea metodelor de rezectie chirurgicala oncologica a cancerelor
digestive in N.O.T.E.S.;

se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate .

Submodulului de Chirurgie Endoscopica precum si legatura acestuia cu celelalte module.

TEMA II. EFECTUAREA DIAGNOSTICULUI ANATOMO-PATOLOGIC PRIN
METODE CONVENTIONALE SI MODERNE
Metodele de investigatie conventionale (coloratii uzuale si speciale) permit identificarea
primara a proceselor preneoplazice si a celor neoplazice maligne. Tehnicile imuno-
citochimice (ICC) si imunohistochimice (IHC) permit, intr-o a doua etapa a investigarii,
incadrarea corecta a proceselor neoplazice, identificarea unor posibili factori prognostici si a
unor posibile tinte terapeutice. Tehnica de hibridizare in situ (ISH) constituie un prim pas in
elucidarea la nivel molecular a mecanismelor carcinogenezei prin localizarea la nivel de
tesut a celulelor care exprima gene pro-canceroase. Arsenalul modern de investigare si
cercetare in Anatomie Patologica include o mare varietate de tehnici dintre care cele mai
importante includ: morfometria tisulara si celulara asistata de calculator, microdisectia laser
si citologia lichida in monostrat.
Metoda microdisectiei laser (LCM), care constituie un pivot important de legatura intre
investigatia histopatologica la nivelul Modulului de Patologie si Imunologie, si investigatia la
nivel molecular de la nivelul Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie, va avea drept
scop izolarea de grupuri de celule cu morfologie omogena, specifice tesutului malign.
Izolarea de grupuri omogene este un pas esential in vederea stabilirii unor markeri
morfologici de diagnostic anatomo-patologic specific. In plus, izolarea acestor celule va
furniza materialul biologic necesar in vederea identificarii de markeri moleculari ai celulelor
care ulterior vor permite dezvoltarea unor tinte moleculare terapeutice. Pentru diagnosticul
rapid este necesar achizitia unui criomicrotom care permite obtinerea de sectiuni subtiri de
tesut nativ (nefixat). In acelasi timp, criomicrotomul este indispensabil in vederea furnizarii
de material pentru microdisectia laser.
Algoritmul de investigare morfologica este completat prin integrarea tehnicilor moderne de
evaluare imunologica (flow-citometria sau ELISA). Astfel, citometria in flux si-a demonstrat
aplicabilitatea si utilitatea in investigarea afectiunilor digestive prin aprecierea activitatii
proliferative tumorale in leziunile colorectale (evaluarea poliploidiei ADN-ului - indexul ADN),
prin aprecierea proliferarii celulare in general in cancerele digestive, evaluarea procentuala
si in valoare absoluta a populatiilor limfocitare ca indicator al monitorizarii terapeutice in
cancerul colorectal sau determinarea antigenului carcino-embrionar (CEA) in biopsia
obtinuta dintr-o leziune suspecta. Examinarea imunologica prin metoda ELISA vine sa
completeze evaluarea comportamentului populatiilor celulare maligne si a raspunsului
sistemelor de aparare ale organismului prin determinarea, la nivel tumoral, a unei largi
palete de markeri tumorali, a unor importanti markeri virali si a citokinelor secretate de
diferitele subpopulatii limfocitare.
Acesta tema de cercetare se va dezvolta in cadrul Modului de Patologie si Imunologie.
II. Modulul Patologie si Imunologie

Modulul isi propune sa asigure conditiile pentru desfasurarea activitatii de diagnostic
histopatologic, citologic si imunologic de inalta performanta prin utilizarea unor tehnici
moderne, cum ar fi cele de coloratii speciale, imunohistochimie si imunocitochimie,
hibridizare in situ prin tehnicile FISH si CISH, analiza computerizata a imaginilor
microscopice, flowcitometrie, chemiluminescenta si ELISA.
Arsenalul modern de investigare si cercetare in Anatomie Patologica si Citologie
include o mare varietate de tehnici dintre care cele mai importante sunt: tehnica de
colorare imunohistochimica ("IHC" pe sectiuni la parafina si pe sectiuni la gheata -
metoda imunohistochimica rapida pentru diagnostic intraoperator), hibridizarea in situ (fie
cu fluorescenta - Fluorescence in Situ Hibridization - FISH, fie cu cromogen -Chromogen
in Situ Hibridization - CISH), analiza computerizata a imaginilor microscopice,
microdisectia laser si citologia lichida in monostrat.
Cu ajutorul acestei mari varietati de metode de investigatie morfologica este posibila
parcurgerea unui algoritm de diagnostic morfologic care sa permita:
- identificarea primara a proceselor netumorale, preneoplazice si a celor neoplazice maligne
- incadrarea corecta a proceselor neoplazice
- evaluarea corecta si completa a factorilor implicati in oncogeneza
- evaluarea corecta si completa a dezvoltarii tumorale
- identificarea si evaluarea factorilor de prognostic
- identificarea posibilelor tinte terapeutice eficiente in tratamentul bolii canceroase
- evaluarea raspunsului la terapie
Obiectivele si activitatile de cercetare majore in cadrul acestui modul vor include:
1. Investigatia factorilor de transcriptie (proteine nucleare necesare transcriptiei anumitor
gene, unele dintre ele fiind tisular-specifice). Avantajele fata de markerii clasici
citoplasmatici, de membrana nucleara sau din spatiul extracelular constau in gradul de
specificitate in general mai inalt si in absenta fenomenului de difuziune. De asemenea, de
vreme ce localizarea markerului este nucleara, imunoreactia poate fi combinata cu
cromogeni diferiti adresati unor markeri citoplasmatici sau de membrana citoplasmatica.
2. Evaluarea factorilor de prognostic in diverse neoplazii (Ki67, p53, PCNA, bcl2, VEGF).
In patologia tumorala digestiva, de exemplu, a fost evidentiata recent asocierea dintre
supraexprimarea stathminei (proteina majora implicata in depolimarizarea microtubulilor) si
mutatia genei P53, acestea fiind corelate cu progresia tumorala, prognosticul nefavorabil si
aparitia recidivelor in carcinoamele cu origine la nivelul tubului digestiv si al glandelor anexe.
Alte exemple sunt oferite de supraexpresia bcl-2 care se asociaza cu un prognostic favorabil
in carcinoamele colorectale sau de corelarea expresiei VEGF cu progresia tumorala
(indicator al recurentelor si metastazelor) in carcinoamele hepatocelulare.
3. Evaluarea repararii ADN si apoptozei, ca functii supresoare ale dezvoltarii tumorale.
Este posibil ca formele aberante ale unor gene care controleaza fenomenul apoptotic (cum
ar fi BARD1 sau p53), sa nu mai indeplineasca functia genei normale de supresie a
dezvoltarii tumorale astfel incit, ele sunt exprimate in exces in celulele canceroase,
reprezentind markeri indicatori ai unui prognostic rezervat.
4. Evaluarea angiogenezei care permite tumorilor sa-si rectureze propriul lor suport
vascular. Celulele canceroase nu pot forma o masa tumorala mai mare de 1 mm3 deoarece
difuziunea oxigenului sau a compusilor nutritivi devine insuficienta in aglomerari celulare cu
dimensiuni mai mari decat aceasta. Totusi, semnalele angiogenetice produse de celulele
tumorale, ca rezultat al stresului hipoxic si trofic sau ca rezultat al alterarilor oncogenice,
conduc la o exprimarea genica aberanta a substantelor care controleaza angiogeneza ceea
ce determina, in final, dezvoltrea unui raspuns angiogenetic dezorganizat. Dependenta
tumorilor de vascularizatia oferita de celulele endoteliale normale a condus la ipoteza
dezvoltarii unor potentiale strategii terapeutice bazate pe inhibitia angiogenezei care ar
trebui sa determine distrugerea vascularizatiei tumorale, cu degradarea perfuziei
intratumorale fara insa a avea efectele adverse ale chimioterapiei traditionale.
5. Detectarea posibilelor tinte terapeutice in diverse tipuri de tumori maligne. Astfel,
receptorul tirozinkinazei, c-erb B2 este un important factor prognostic si o importanta tinta
terapeutica, in cancerul mamar si gastric. VEGF constituie de asemenea o tinta terapeutica
cu perspective deosebite in tratamentul carcinomului hepatocelular. La fel, detectarea
receptorilor ciclooxigenazelor 1 si 2 la pacienti cu polipi colorectali in vederea instituirii
terapiei cu AINS previne aparitia malignizarii si evolutia spre carcinomul colorectal.

Algoritmul de investigare morfologica este completat prin integrarea tehnicilor moderne de
evalulare imunologica (flow-citometria sau ELISA). Obiectivele si activitatile majore de
cercetare din acest submodul includ:
(1) Demonstrarea aplicabilitatii si utilitatii flow-citometriei in investigarea afectiunilor
digestive prin aprecierea activitatii proliferative tumorale in leziunile colorectale (evaluarea
poliploidiei ADN-ului - indexul ADN), prin aprecierea proliferarii celulare in general in
cancerele digestive (determinarea antigenului nuclear p105), evaluarea procentuala si in
valoare absoluta a populatiilor limfocitare ca indicator al monitorizarii terapeutice.
(2) Completarea evaluarii raspunsului imun al pacientilor cu afectiuni digestive prin metoda
ELISA care permite aprecierea activitatii subpopulatiilor limfocitare implicate in raspunsul
imun umoral si celular prin determinarea in ser a citokinelor secretate de acestea (IL-1, IL-2,
IL-6, IL-8, TNF-alfa, IL-10, IL-12 etc), respectiv prin determinarea autoanticorpilor cu diferite
specificitati.
NOTA!!! Datorita conexiunilor si fluxurilor de cercetare care exista intre dife-

ritele laboratoare, ”cercetarile” in cadrul Modulului de Patologie si
Imunologie se vor desfasura secvential in cadrul submodulului, si nu in cadrul
laboratoarelor cum este cazul Modului de Imagistica Digestiva.
Pentru realizarea acestor obiective si activitati de cercetare, in cadrul acestui modul vor
functiona doua submodule:
II.1. Submodul de Anatomie Patologica
II.2. Submodul de Imunologie
II.1. Submodulul de Anatomie Patologica
Va avea in componenta urmatoarele laboratoare si spatii suport:

A. Laboratorul de Histopatologie (HP)
B. Laboratorul de Imunohistochimie si Imunocitochimie (L-IHC/ICC)
C. Laboratorul de Microdisectie Laser, Hibridizare in situ si Citologie (MdL-
CIT-HIS)
D. Laboratorul de Analiza Computerizata a Imaginii (L-ACI)
E. Sala de Telepatologie – Telemedicina (TELMED)
F. Laborator pregatire material documentar pentru cercetare – (PMDF)
G. Cabinete de documentare si diagnostic – (CDD)
H. Secretariat/Server LAN – (SS LAN)
I. Spatii de depozitare materiale si reactivi
NOTA!!! Datorita conexiunilor de cercetare puternice care exista intre laboratorare

„cercetarile” se vor desfasura pe submodul, si nu pe laboratoare cum este cazul
Modului de Imagistica Digestiva
Submodulul isi propunde sa dezvolte urmatoarele tipuri de cercetari:

· Cercetarea p.1: Studiul microscopic pe preparate incluse la parafina si diagnosticul
leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de colorare uzuale si speciale;
· Cercetarea p.2: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si
diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de
imunofluorescenta;
· Cercetarea p.3: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si
diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de marcare
imunohistochimica;
· Cercetarea p.4: Studiul microscopic citologic calitativ si diagnosticul leziunilor
nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de colorare uzuale si speciale;
· Cercetarea p.5: Studiul microscopic histologic calitativ si diagnosticul al leziunilor
nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de marcare imunohistochimica;
· Cercetarea p.6: Recoltarea de material celular si tisular tintit pentru studiul si
diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale prin tehnicile histopatologice si
citologice;
· Cercetarea p.7: Recoltarea de material celular si tisular pentru studiul si diagnosticul
leziunilor nontumorale si tumorale prin tehnici de patologie moleculara;
· Cercetarea p.8: Studiul morfometric, cantitativ pe preparate incluse la parafina si
preparate citologice si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul
tehnicilor de analiza computerizata a imaginii;


Submodulului de Patologie precum si legatura acestuia cu celelalte module.

III.2. Submodulul de Imunologie
Va avea in componenta urmatoarele laboratoare:
A. Laboratorul de Flowcitometrie (FLWC)
B. Laboratorul de investigare (ELISA)
C. Cabinetul de documentare, interpretare si prelucrare a datelor (DIP)
D. Camera de primire probe (CPP)
In cadrul acestor laboratoare se vor dezvolta urmatoarele tipuri de cercetari:

· Cercetarea i.1: Identificarea unor markeri caracteristici umorali si celulari ai leziunilor
nontumorale si tumorale cu ajutorul citometriei de flux
· Cercetarea i.2: Identificarea unor markeri caracteristici umorali ai leziunilor
nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicii ELISA


Submodulului Imunologie precum si legatura acestuia cu celelalte module.

TEMA III. STANDARDIZAREA PROFILELOR GENICE IN PATOLOGIA DI-
GESTIVA, IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA UNOR MARKERI DE
PROGRESIE MALIGNA SI A TINTELOR TERAPEUTICE PRIN TEHNICI DE
BIOLOGIE MOLECULARA SI BIOCHIMIE
Dezvoltarea si evolutia unui proces tumoral malign sunt insotite de modificari complexe
ale expresiei genice. Desi genele individuale au fost propuse pentru diagnostic si
uneori au fost tinte terapeutice in tratamentul cancerelor, cercetarile din ultimii 5 ani
au aratat ca fiecare tip de cancer este caracterizat prin expresia a 200-300 gene.
Aceste gene au dus la conceptia curenta de „semnatura genetica” care este
specifica fiecarui tip de cancer. Ne asteptam ca aceste gene sa constituie foarte curand
baza diagnosticului molecular care probabil va aduce cu sine si o noua clasificare a
cancerelor.
In plus, fiecare gena din „semnatura genetica” poate sa fie prezenta in mai multe forme,
numite polimorfisme. Pentru identificarea acestor grupuri de gene si polimorfisme care
colectiv confera un risc sporit de cancer se va face prin utilizarea de DNA microarrays
(Genomics). Tehnica microarray reprezinta o metoda eficienta si fezabila pentru
obtinerea si compararea profilelor expresiei genice intre indivizii sanatosi si indivizi cu
leziuni premaligne, precum si la cei depistati cu patologie maligna digestiva. Unele
modele ale expresiei genice obtinute se pot constitui in criterii de diagnostic precoce
foarte utile in managementul afectiunilor digestive. Analiza activitatii transcriptionale
utilizand DNA Arrays este insotita de rezultate fals-pozitive, fiind necesara eliminarea
anumitor gene. Acest dezavantaj este inerent tehnicii care are o valoare statistica. Din
acest motiv evaluarea chip-urilor pentru DNA necesita si o prelucrare de tip statistic cu
soft-uri specializate, prelucrare ce se va face in cadrul Modulului de Telemedicina si
Inteligenta Artificiala (Submodulul de Inteligenta Artificiala si Prelucrare Statistica).
Validarea si cuantificarea genelor identificate prin “Genomics” se va face prin real-time PCR
(RT-PCR).
Desi expresia genica ne ofera o cantitate imensa de informatii privind activitatea
transcriptionala a celulei canceroase, nu ne ofera cu certitudine localizarea exacta a celulei
care exprima gena respectiva si, in plus, nu ne spune nimic referitor la translatia informatiei
genetice in efector (proteine) la nivel celular. Din acest motiv sunt necesare trei platforme cu
caracter imagistic si analitic, o platforma de microdisectie laser (LCM) pentru localizarea in
tesut a proteinelor asociate cu cancerul, o platforma de identificare a proteinelor relativ
abundente prin tehnica MALDI-TOF-MS (Proteomics), iar pentru analiza proteinelor
prezente in concentratii extrem de mici se va utiliza microscopia de forta atomica (ATM).
Prin tehnica AFM poate fi vizualizat un spectru larg de proteine globulare (precum
immunoglobuline, feritina, fosforilaza, fosforilazakinaza, membri ai familiei de citocromi
P450) si complexe ale acestora, ceea ce face ca, in cadrul acestui proiect, aceasta
metoda, impreuna cu tehnici complementare precum MALDI-TOF-MS, metodele
fluorescente (microscopie confocala) sa alcatuiasca bazele unei platforme complete de
analiza proteomica in vederea identificarii de biomarkeri pentru patologia tumorala digestiva.
Tesutul malign este deosebit de heterogen. Pentru analiza fenotipica si moleculara a
celulelor din tesutul canceros este necesara izolarea unor grupuri de celule omogene
fenotipic cu ajutorul microdisectiei laser. Cu ajutorul microdisectiei laser vom realiza:
- (i) identificarea si cuantificarea unor gene importante in procesul de malignizare prin
izolarea de ARN mesager si amplificare prin real time PCR din grupe de celule specifice
tesutului malign;
- (ii) verificarea localizarii in tesut a ARN mesager specific celulei canceroase prin tehnica de
hibridizare in situ (ISH);
- (iii) identificarea proteinelor functionale prin tehnica Matrix Assisted Laser/Desorbtion
Ionization Time of Flight Mass Spectrometry (MALDI-TOF-MS);
- (iv) investigarea dinamicii si topografiei proteinelor identificate prin proteomica la nivel de
substructura celulara in stare nativa, fiziologica, poate fi indeplinita si utilizand microscopul
AFM care are o rezolutie comparabila cu cel electronic (nm-zeci de nm).
Pentru intregirea studiului, vom realiza:
- (v) analiza modificarilor structurale si conformationale ale markerilor tumorali prin studii de
luminiscenta. AFM este o metoda nedistructiva, modificarile spectroscopice putandu-se
constitui in criterii de diagnostic si prognoza utile in managementul afectiunilor digestive.
- (vi) Identificarea (fenotipizare) celulelor care exprima proteine specifice celulelor maligne
va fi realizata prin microscopie de fluorescenta confocala cu 2 fotoni (Two-photon Laser
Scaner Confocal Microscopy). Penetratia acestui microscop poate ajunge si la 1-2 mm. In
plus microscopul cu doi fotoni poate fi folosit pentru observatii pe termen lung (saptamani)
deci se poate urmari si documenta procesul de malignizare in model animal in vivo.
Identificarea acestor markeri celulari si moleculari va constitui baza pentru dezvoltarea unor
tinte moleculare terapeutice.
Din motive logistice, materialul utilizat pentru microdisectia laser va fi pregatit de un
criomicrotom care permite obtinerea de sectiuni subtiri de tesut nativ (nefixat).
Criomicrotomul va fi folosit si la Modulul de anatomo-patologie pentru obtinerea unui
diagnostic rapid.
Alaturi de investigatiile anterioare vor fi introduse metode de citogenetica moleculara.
Acestea nu se substituie in totalitate tehnicilor citogenetice clasice, putand insa identifica
modificari cromozomiale nedetectabile prin metodele standard (bandare G, T, C, R).
Caracterizarea unor remanieri complexe sau a unor cromozomi markeri mai ales in celulele
tumorale (neoplasm gastric, hepatic, colo-rectal) este facilitata de introducerea metodei
FISH. De asemenea prin intermediul echipamentului ce urmeaza a fi achizitionat se poate
realiza procesul de hibridizarea genomica comparativa (CGH=comparative genome
hybridization), tehnica derivata din FISH care se utilizeaza pentru punerea in evidenta a
dozajului genic. Metoda este folosita in mod particular pentru studiul aberatiilor
cromozomiale in tumori solide in care se cariotipeaza foarte greu.
Pentru caracterizarea in vitro a tesutului malign se vor utiliza culturi de celule si apoi
prelevarea de grupuri celulare sau celule individuale ce urmeaza a fi transferate pentru
studiu molecular. Pe modelul culturilor celulare se pot realiza studii vizand activitatea
intracelulara, urmarind replicarea si transcriptia ADN, sinteza de proteine, metabolismul
celular, moartea celulara (necroza sau apoptoza). Dezvoltarea si stabilizarea unor linii
celulare relevante pentru diferite tipuri de tumori este de maxima importanta pentru punerea
la punct a unor strategii terapeutice eficiente impotriva cancerului.
Acesta tema de cercetare se va dezvolta cu precadere in cadrul Modului de Biologie
Moleculara si Biochimie. Activitatea Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie are
caracter de cercetare fundamentala.
Prin achizitionarea aparaturii necesare fiecarui submodul din cadrul Modulului de biologie
moleculara si biochimie in completarea celei existente este posibila realizarea cercetarii la
un inalt nivel tehnic in vederea depistarii de noi markeri de diagnostic, dar si dezvoltarea
unor programe de pregatire specifice in cadrul modulului pentru familiarizarea medicilor
rezidenti si a doctoranzilor cu tehnica de varf folosita in cadrul acestor laboratoare, tehnici
competitive pe plan international.
Tehnicile folosite in cadrul modulului vin in completarea tehnicilor de imagistica si a
celor de patologie stabilind caracterul de interdisciplinaritate al cercetarilor realizate
in cadrul acestui centru.

Cercetarile dezvoltate se vor axa pe:
1. identificarea unor profile de activitate genetica transcriptionala (Transcriptome) in
patologia maligna gastro-intestinala in vederea realizarii unui diagnostic genetic;
2. cuantificarea unor gene specifice celulei canceroase prin hibridizare genomica
comparativa;
3. identificarea unor mutatii genetice specifice procesului de malignizare;
4. standardizarea unor teste biochimice de diagnostic precoce;
5. depistarea unor potentiale tinte terapeutice la nivel celular si molecular;
6. determinarea unor markeri proteici (markeri tumorali, citokine, factori de crestere, markeri
ai fibrozei, markeri de stres oxidativ) in lichide biologice (ser, plasma) si
7. evaluarea fiabilitatii unor paneluri de markeri genetici si biochimici ca indici de diagnostic
neinvaziv in cancerul pancreatic, de colon, hepatic;
8. determinarea unor markeri proteici in extrg54acte tisulare si corelarea acestora cu
rezultatele obtinute la analiza lichidelor biologice pentru diagnosticul corect al cancerelor
digestive mentionate;
9. dezvoltarea de nanosisteme pentru separarea proteinelor pe baza proprietatilor lor
biologice;
10. aplicarea unor detectori moleculari capabili sa “masoare” molecule individuale sau
complexe ale acestora, precum microscopul AFM;
11. caracterizarea fenotipica a celulelor canceroase;
12. coroborarea rezultatelor deteminarilor biochimice cu diagnosticul clinic si imagistic si
utilizarea lor ca indici de prognostic si monitorizare a eficacitatii terapiei selectate.
Obiectivele acestui modul pot fi atinse cu ajutorul unor tehnologii moleculare noi
bazate pe analize globale ale expresiei genice: tehnicile microarray dublate de RealTime
PCR, hibridizarea genomica comparativa (CGH=comparative genome hybridization) si
secventiere ADN (sistemul optic avansat aflat in curs de achizitie), tehnici de separare si
analiza a proteinelor de inalta performanta prin MALDI-TOF-MS si AFM.
Prin tehnica AFM (microscop cu forta atomica) poate fi vizualizat un spectru larg de
proteine globulare (precum immunoglobuline, feritina, fosforilaza, fosforilazakinaza, membri
ai familiei de citocromi P450) si complexe ale acestora, ceea ce face ca, in cadrul acestui
proiect, aceasta metoda, impreuna cu tehnici complementare precum MALDI-TOF-MS,
metodele fluorescente (microscopie confocala) sau microspectroscopia RAMAN, sa
alcatuiasca bazele unei platforme complete de analiza proteomica in vederea identificarii de
biomarkeri pentru patologia tumorala digestiva.
Activitatea in cadrul Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie se va desfasura in
vederea cercetarii avand la baza urmatoarele obiective:
· imaginarea, crearea si introducerea unor teste de diagnostic molecular in cancerul
digestiv prin introducerea unor tehnologii de ultima ora (bazate pe genomics si
proteomics) si transferul rezultatelor din laborator catre clinica, in folosul pacientului;
· realizarea de studii pentru initierea unei baze de date a proteinelor implicate in
cancer, referitor la modificarea proteomului plasmatic si tisular, cu scopul
detectarii unor biomarkeri fiabili pentru: un diagnostic precoce in cancerele digestive;
prognostic si monitorizarea terapiei; stabilirea tintelor optime de actiune preventiva si
terapeutica;
· evaluarea fiabilitatii unor paneluri de markeri proteici (markeri tumorali, citokine,
factori de crestere, markeri ai fibrozei) ca indici de diagnostic in cancerele digestive si
utilizarea lor ca indici de prognostic si monitorizare a eficacitatii terapiei selectate
· stabilirea identitatii celulor maligne prin fenotipizare

”Cercetarile” se va desfasura in cadrul urmatoarelor submodule:
III.1. Submodul de Biologie Moleculara
III.2. Submodul de Biochimie
III.1. Submodulul de Biologie Moleculara
Isi va desfasura activitatea in cadrul urmatoarelor laboratoare spatii suport:

A. Laborator de Genomica (LG);
B. Laborator de Citogenetica (LCG);
C. Laborator de Culturi Celulare (LCC);
D. Secretariat - Centru de analiza si documentare (SCAD);
E. Spatiu de sterilizare (SS);
In cadrul laboratoarelor se vor dezvolta urmatoarele tipuri de cercetari.
III.1.A. Laborator de Genomica (LG)

· Cercetarea g.1: Detectarea instabilitatii microsatelitice (MSI), a polimorfismelor
mononucleotidice (SNP) si a mutatiilor genelor potential implicate in patologia
maligna a tubului digestiv;
· Cercetarea g.2: Evaluarea starii de metilare si a pierderii starii de heterozigotie
(LOH) in tesuturile malignizate;
· Cercetarea g.3: Evaluarea simultana a nivelului de activitate pentru sute de gene
(microarray) urmata de validarea rezultatelor prin Real-Time qPCR;
· Cercetarea g.4: Generarea unor profile ale statusului genetic pentru subiectii
sanatosi, cu leziuni premaligne si maligne. Depistarea unor markeri genetici utilizabili
in screening-ul cancerelor digestive;
III.1.B. Laborator Citogenetica (LCG)

· Cercetarea cg.1: Initierea culturilor celulare din limfocite si tumori necesare efectuarii
preparatelor cromozomiale;
· Cercetarea cg.2: Efectuarea preparatelor cromozomiale si pregatirea lor pentru
examinare (bandare, denaturare, hibridizare);
· Cercetarea cg.3: Examinarea microscopica si cariotiparea, interpretare rezultate;
III.1.C Laborator de Culturi Celulare (LCC)

· Cercetarea c.1: Initierea unor culturi primare din celule si tesuturi tumorale prelevate
de la pacienti;
· Cercetarea c.2: Stabilizarea unor linii celulare care reflecta cu fidelitate
caracteristicile celulelor tumorale;
· Cercetarea c.3: Testarea in vitro a unor substante cu potential terapeutic;
· Cercetarea c.4: Realizarea unor experimente de genomica si proteomica pe celulele
din cultura;
· Cercetarea c.5: Stocarea pe termen mediu si lung a liniilor celulare;


Submodulului de Biologie Moleculara precum si legatura acestuia cu celelalte module.
III.2. Submodulul de Biochimie va avea urmatoarele laboratoare:

A. Laborator pentru analiza MALDI -TOF (MLD)
B. Laborator pentru microscopie cu forta atomica (AFM)
C. Laborator pentru masuratori luminiscente (LL)
D. Laborator pentru microscopie confocala cu doi fotoni (MCF)
E. Laborator pentru prelucrare probe (LPP)
Acestora li se vor adauga spatiile destinate unui Centru de analiza datelor (CAD), Spatii
de depozitare materiale si reactivi (SD) si o sala server (SS).
In cadrul acestui submodul se vor desfasura urmatoarele tipuri de cercetari:
III.2.A Laborator pentru analiza MALDI-TOF (MLD)

· Cercetarea p.1: Obtinerea de spectre de masa SELDI-TOF ale proteinelor
plasmatice de la subiecti sanatosi.
· Cercetarea p.2: Obtinerea de spectre de masa SELDI-TOF ale proteinelor
plasmatice de la subiecti supectati de/diagnosticati cu patologie maligna a tubului
digestiv.
III.2.B Laborator pentru microscopie cu forta atomica (AFM)
· Cercetarea p.3: Analiza datelor obtinute in conditii diferite pentru a stabili
sensibilitatea si specificitatea metodei pentru patologia studiata prin compararea cu
alte tipuri de cancer.
· Cercetarea p.4: Analiza cluster pentru identificarea profilului proteomic corelat
semnelor ce indica risc crescut sau o patologie maligna a tubului digestiv instalata.
III.2.C Laborator pentru masuratori luminiscente (LL)

· Cercetarea p.5: Caracterizarea modificarilor proprietatilor unor proteine plasmatice
asociate specific patologiei maligne a tubului digestiv prin determinari de luminiscenta
si chemiluminiscenta.
III.2.D Laborator microscopie confocala cu doi fotoni (MCF)

· Cercetarea p.6: Investigarea dinamicii si topografiei proteinelor identificate prin
proteomica la nivel de substructura celulara in stare nativa.


Submodulului de Biochimie precum si legatura acestuia cu celelalte module.
SUBMODUL BIOCHIMIE
Modul
Fluxurile activităţilor de
Imagistica
Digestiva Prelucrare, Interpretare
MLD
Modul
Telemedicină
şi AFM
Inteligenţă
Artificială
LPP CAD
LL
Modul
Patologie
Imunologie MCF
Modul
Biologie
Moleculara si
Biochimie Unitate Prelucrare Flux unidirecţional prelucrare
Unitate Integrare Flux bidirecţional informaţie

TEMA IV. UTILIZAREA METODELOR INTEGRATIVE DE TELEMEDICINA
PRIN STUDIUL TEHNOLOGIILOR DE INTELIGENTA ARTIFICIALA SI PRE-
LUCRARE STATISTICA.
Acest obiectiv complex va fi realizat prin dezvoltarea de tehnici de telemedicina, bazate pe
crearea unor baze de date cu acces public si privat precum si prin utilizarea unor tehnologii
moderne de Inteligenta Artificiala (IA) din domeniul Invatarii automate (Machine
Learning), pentru crearea de Sisteme Inteligente de diagnostic automat in timp real, in
vederea asistarii computerizate a deciziei medicale. Tehnologiile IA vizate sunt: retelele
neuronale artificiale, algoritmii evolutivi, masinile cu suport vectorial, algoritmii de clustering,
arborii de clasificare si decizie. In plus, utilizarea unor tehnici moderne de analiza
multivariata, regresie liniara multipla, analiza supravietuirii si inferenta statistica pentru
analiza statistica de profunzime a datelor medicale, vor permite stabilirea relatiilor de baza
dintre ele si mai buna lor intelegere in vederea utilizarii tehnologiei informatiei, pentru
procesarea lor in vederea obtinerii diagnosticului asistat de computer.
Aceasta tema de cercetare se va desfasura in cadrul Modulului de Telemedicina si
Inteligenta Artificiala.
IV. Modulul Telemedicina si Inteligenta Artificiala

Modulul de Telemedicina si Inteligenta Artificiala isi propune sa fie puntea de legatura
intre toate celelalte module ale proiectului si sa faciliteze conlucrarea si schimbul de
informatii atat intre laboratoarele si disciplinele implicate cat si cu lumea larga, prin
intermediul Internetului si a altor metode de integrare a informatiei. Modulul este
complex si include un Submodul de Telecomunicatii si Baze de date cu acces public si
privat precum si un Submodul de Inteligenta Artificiala si Prelucrare Statistica ce va
functiona ca o interfata intre aparatura medicala si bazele de date dezvoltate.
In principal, fluxul informational este dirijat dinspre sursele de date medicale (inregistrari text,
imagini statice si dinamice) catre Modulul Telemedicina si Inteligenta Artificiala in procesul
de colectare si stocare a datelor intr-o baza de date globala. Datele obtinute vor fi prelucrate
off-line in cadrul Laboratorului de Procesare Video si restocate sub forma unui set de
parametri analitici ce vor fi mai departe analizati statistic in cadrul Laboratorului de
Prelucrare Statistica, urmand ca in final sa fie analizate in cadrul Laboratorului de Inteligenta
Artificiala pentru obtinerea diagnosticului automat si elaborarea concluziilor. Scopul final al
activitatii Laboratorului de Inteligenta Artificiala va fi de a crea un flux de prelucrare on-line a
informatiei, astfel incat pachetul software integrat, construit pe baza modulelor software
corespunzatoare fiecarui sistem inteligent, sa poata furniza diagnosticul automat in timp real
imediat ce a fost alimentat cu informatia medicala corespunzatoare.
NOTA!!! Datorita conexiunilor si fluxurilor de cercetare care exista intre dife-

ritele laboratoare, ”cercetarile” in cadrul Modulului de Telemedicina si
Inteligenta Artificiala se vor desfasura secvential in cadrul submodulului, si nu
in cadrul laboratoarelor cum este cazul Modului de Imagistica Digestiva.

Modulul de Telemedicina si Inteligenta artificiala va fi compus din doua submodule:
IV.1. Submodul Telecomunicatii si Baze de Date
· Cercetarea t.1: achizitionarea de imagini video de la echipamentele medicale (statice
si dinamice) si stocarea lor intr-o mega - baza de date cu acces privat;
· Cercetarea t.2: dezvoltarea unor algoritmi avansati si a unor programe de prelucrare
automata a fisierelor video pentru identificarea unui set de parametri utilizabili in
testele statistice comparative si de semnificatie, respectiv in sistemele inteligente;
· Cercetarea t.3: prezentarea rezultatelor si prezentari de caz, precum si stocarea de
informatii rezultate din cercetare;
IV.2. Submodul Inteligenta Artificiala si Prelucrare Statistica

· Cercetarea v.1: interpretarea si clasificarea informatiilor pe baza prelucrarilor
statistice specifice si tehnicilor avansate de inteligenta artificiala (masini instruibile);
· Cercetarea v.2: proiectarea de sisteme inteligente (neural networks, evolutionary
algorithms, classification and decision trees, support vector machines, clustering
analysis) si aplicarea sistemelor inteligente in procesarea datelor medicale;
· Cercetarea v.3: crearea de pachete software integrate, constituite din modulele
software corespunzatoare fiecarui sistem inteligent in prealabil construit, care sa
produca diagnosticul automat optim, prin alegerea celui mai performant diagnostic, pe
baza competitiei dintre modulele componente;
· Cercetarea v.4: dezvoltarea de tehnologii de modelare virtuala (reconstructies
tridimensionala si palparea virtuala) si diagnosticare la distanta (telemedicina);

Submodulului Telemedicina si Inteligenta Artificiala, precum si legatura acestuia cu
celelalte module.

Situatia Actuala
In concluzie, in momentul de fata, cancerele tractului digestiv reprezinta o cauza majora de
morbiditate si mortalitate, cu raspuns incomplet la tratamentul chimioterapic in stadiile
avansate si cu prognostic extrem de rezervat. Cu toate acestea, folosirea tehnicilor
imagistice moderne in domeniul gastroenterologiei a revolutionat managementul pacientilor
cu afectiuni digestive, precum si detectia precoce a cancerelor digestive prin programe de
screening ale grupurilor de pacienti cu risc. Dezvoltarea sistemelor imagistice (MRI si PET-
CT) a crescut acuratetea diagnostica, respectiv stadializarea precisa a cancerelor digestive
in vederea optimizarii protocoalelor terapeutice. Endoscopia digestiva a beneficiat in ultimii 2
ani de introducerea unor metode noi de prelucrare a imaginilor, cu cresterea acuratetei
diagnostice, prin ameliorarea rezolutiei si imbunatatirea ratei de detectie a modificarilor
structurale, dar si prin dezvoltarea de tehnici noi care permit evaluarea vascularizatiei si
neoangiogenezei. In mod similar.
In momentul de fata, afectiunile sunt definite prin identificarea caracteristicilor morfologice
detectate prin endoscopie sau microscopie. Desi acuratetea si precizia diagnosticului pot fi
crescute printr-un antrenament mai bun in recunoasterea pattern-ului leziunilor, tinta ar
consta in dezvoltarea unor “biopsii optice”, adica a unor sisteme de recunoastere care pot
detecta cancerele in timp real. Mai mult, identificarea de alte caracteristici si markeri
prognostici va permite stratificarea precisa a pacientilor. Metodele imagistice de inalta
performanta mentionate, determina ameliorarea imaginilor, iar “computerizarea” progresiva
si dezvoltarea metodelor asistate de calculator va creste cu siguranta abilitatile de
diagnostiare ale medicilor. Simularea computerizata va deveni un element esential de
invatamant si evaluare a competentelor. Integrarea eforturilor de cercetare prin modulele
acestui proiect va permite realizarea de “sisteme imagistice inteligente” cu baze de date
de memorie de mari dimensiuni care vor automatiza multe din aspectele tehnicilor
diagnostice non-invazive. Mai mult, obtinerea diagnosticului precoce prin tehnici complexe
de genomica si proteomica care permit detectarea modificarilor moleculare (de exemplu, la
nivelul mutatiilor ADN si expresiilor genetice, respectiv al expresiei proteinelor codificate), va
permite schimbarea politicilor de sanatate si al managementului terapeutic, in special pentru
pacientii cu cancere digestive.
Dezvoltarea recenta de noi sisteme imagistice tinde sa creasca acceptabilitatea si eficienta
procedurilor de diagnostic precoce al cancerelor. Volumul si tipul de servicii oferite populatiei
de catre sistemul medical depinde de sistemul de rambursare al banilor, ambele fiind
evident deficitare in Romania comparativ cu Uniunea Europeana. Mai mult, acest decalaj
este si mai accentuat in regiunea Oltenia, care este o regiune defavorizata, cu resurse
diminuate si limitate comparativ cu alte regiuni din tara. Din acest motiv, o serie de tehnici
recent introduse nu au patruns inca in Romania (PET-CT, MRI 3T, autofluorescenta
endoscopica, etc.) si in regiunea Oltenia (endomicroscopie confocala laser, sistem
microdisectie laser, platforma microarry, AFM, etc.), ele fiind strict necesare pentru
ameliorarea starii de sanatate a populatiei si pentru cresterea capacitatii de cercetare a
Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova.
Dezvoltarea unui centru de cercetare interdisciplinar de asemena anvergura va
permite initierea cercetarii de inalta performanta in regiune, prin obtinerea si
coagularea unei mase critice de cercetatori care vor putea dezvolta diverse programe
de cercetare-dezvoltare interdisciplinare si transdisciplinare.

Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei
Necesitatea
Obiectivele propuse in cadrul Centrului de Cercetare si Tratament sunt in conformitate cu
obiectivele generale ale programelor de cercetare din Romania pentru ca ele permit
dezvoltarea cercetarilor fundamentale aplicate pentru prevenirea unui grup de boli cu impact
major, dezvoltarea cunostintelor in domeniul stiintelor medicale fundamentale, folosirea
retelei de informatica medicala cu administrarea optima a informatiilor incluse intr-o retea
academica si implementarea tehnicilor moderne de telemedicina care sa permita eradicarea
diferentelor fata de nivelul serviciilor medicale europene.
Este de asteptat ca prin implementarea acestui proiect sa se dezvolte teme de
cercetare ale caror rezultate sa conduca in primul rand la obtinerea unui diagnostic
precoce in patologia maligna ceea ce ar avea influenta directa asupra sanatatii
populatiei Regiunii Oltenia, in special, si a populatiei Romaniei, in general.
O crestere a calitatii vietii (sanatatii populatiei) va avea implicatii si asupra mediului
economic din Romania.
Proiectul este relevant deoarece pune bazele si pentru crearea unui centru de excelenta in
gastroenterologie ca suport pentru dezvoltarea infrastructurii de CD a UMF Craiova prin
dotarea cu cele mai moderne echipamente, instrumente, software, care sa contribuie la
dezvoltarea infrastructurii C-D existente.
Prin dezvoltarea infrastructurii unui centru de excelenţă va exista posibilitatea de dezvoltare
a parteneriatului international in C-D (in special in plan european) si dezvoltarea de domenii
tehnologice cu potential economic de interes pentru Romania prin dotarea si modernizarea
laboratoarelor existente. Crearea unei noi infrastructuri de cercetare care sa integreze cele
patru module fundamentale descrise (Modul de Imagistica, Modul de Patologie si
Imunologie, Modul de Biologie Moleculara si Biochimie, Modul Telemedicina si Inteligenta
Artificiala) se incadreaza in domeniul major de interventie va permite cresterea capacitatii si
a eficientei activitatii de C-D a UMF Craiova.
Oportunitatea:
· Posibilitatea participarii la programe de cercetare europene
In urma implementarii proiectului TARGET, Universitatea de Medicina si Farmacie din
Craiova va avea posibilitatea, datorita infrastructurii de cercetare, sa dezvolte proiecte in
parteneriate cu alte institutii si institute de CD din Europa, ca de exemplu actualul Programul
Cadru 7, unde UMF Craiova poate aplica cu proiecte de CD pentru Programul Cooperare-
Domeniul Sanatate.
In trecut au existat proiecte internationale ale UMF Craiova, care, datorita infrastructurii
insuficiente, au fost respinse de catre evaluatorii internationali:
1. Proiectul “Evaluarea Mini-invaziva a Angiogenezei Tumorale” a fost evaluat in cadrul
Programului Cadru 7- Idei, Call ERC-2007- StG, obtinand un punctaj de 6.5 dintr-un total de
10. Principalul motiv pentru care nu s-a obtinut finantarea a fost acela al insuficientei
resurselor (resursa infrastructura si umana). Desi, proiectul a fost considerat foarte
interesant de catre evaluatori, cu un impact practic important, nu a fost finantat;
2. Cercetatorii Centrului de Cercetare in Gastroenterologie si Hepatologie ai UMF Craiova,
au incercat sa aplice, intr-un consortiu, pentru Programul Cadru 7 - Parteneriate, cu proiectul
”EUROPHYSIOME- EU_GIOME”. Cu toate acestea, consortiul nu a putut fi realizat datorita
insuficientei resurselor si echipamentelor (in special datorita lipsei unor dotari cum ar fi
endomicroscopia confocala laser si autofluorescenta endoscopica).
Se doreste ca, prin realizarea infrastructurii Centrului TARGET, proiecte de viitor sa nu mai
fie respinse datorita infrastructurii insuficiente.
· Posibilitatea finantarii prin POS-CCE, Axa prioritara II: Competitivitate prin cercetare,
dezvoltare tehnologica si inovare, Domeniul major de interventie 2.2- investitii in
infrastructura de CDI, Operatiunea 2.2.1: Dezvoltarea infrastructurii de CD existente si
crearea de noi infrastructuri de CD.
Programul Operativ Sectorial – Cresterea Competitivitatii Economice, prin Domeniul major
de interventie 2.2- Operatiunea 2.2.1 este singurul Program Operational Sectorial care
finanteaza crearea de infrastructuri de CD pentru institutii care dezvolta activitati de CD.
Desigur, putem spune ca exista programe fie nationale (Planul National de Cercetare,
Dezvoltare si Inovare II: Programul Capacitati si Parteneriate), fie internationale (Programul
Cadru 7: Cooperare si Capacitati) care finanteaza intr-o anumita masura dezvoltarea
infrastructurii de CD-I a institutiilor de CD (achizitia de echipamente de CD), dar nici unul
nu finanteaza crearea de infrastructuri (constructia de cladiri destinate CD).
In aceste conditii consideram ca este oportun ca Universitatea de Medicina si Farmacie din
Craiova sa aplice pentru obtinerea de finantari din Fonduri Structurale in vederea dezvoltarii
infrastructurii de CD.
· Unicitatea infrastructurii face ca cercetari de genul celor la punctul 2.b.1 „Justificarea

stiintifica a proiectului” sa fie posibile:
o Detectarea modificarilor moleculare (la nivelul mutatiilor ADN si expresiilor genice,
respectiv al expresiilor proteinelor modificate;
o Realizarea de sisteme imagistice integrate;
o Initerea de programe de screening si detectie precoce cu urmatoarele posibile
consecinte: scaderea mortalitatii si morbiditatii induse de cancerele digestive;
o Utilizarea de tehnici endoscopice ultramoderne: autoflorescenta endoscopica,
spectroscopia cu fluorescenta laser, cromoendoscopia cu magnificatie-inclusiv in
mod NBI, tomografia cu coerenta optica si endomicroscopia confocala laser;
o Caracterizarea in situ a tesutului malign prin utilizarea de tehnici de microscopie
cu doi fotoni;
o Utilizarea tehnologiilor informatice din domeniul sistemelor inteligente (retele
neuronale artificiale, algoritmi evolutivi, masinile cu suport vectorial, algoritmii de
cluster, arborii de clasificare si decizie) – tehnici incipiente la nivel mondial;
o Identificarea rapida a prezentei sau absentel riscului de boala, respectiv a
leziunilor preneoplazice si neoplazice (cancer precoce in situ sau cancer avansat
invaziv).
· Crearea infrastructurii poate duce la urmatoarele rezultate:

o identificare precoce a cancerelor digestive cu rezultat direct asupra morbiditatii si
mortalitatii;
o identificarea rapida a prezentei sau absentei riscului de boala;
o Integrarea în programul european de cercetare şi îmbunătaţirea potenţialului de
cercetare în interiorul proiectului va fi asigurat de colaborarea constantă între
participanţii la proiect şi alte departamente de gastroenterologie, imagistică
medicală şi informatică medicală: Laboratory of Endoscopy and Department of
Gastroenterology and Hepatology, University Hospital Aarhus, Denmark;
Laboratory of Gastrointestinal Endoscopy and Department of Surgical
Endoscopy, Gentofte University Hospital, Copenhagen, Denmark; University
Group for Healthcare Modelling, University of Westminster, London, United
Kingdom;
o Integrarea laboratorului de ecoendoscopie şi microendoscopie în reţeaua de
formare a Societăţii Europene de Endoscopie Digestivă (ESGE) va permite
formarea de specialişti români şi străini în cadrul centrului de cercetare, respectiv
formarea de specialişti români în centre de prestigiu din Europa sub egida NEEG
şi ESGE. Menţionăm ca Laboratorul de Ecoendoscopie al UMF Craiova
dispune de aparatură performantă, inclusiv prin câştigarea a două granturi CEEX
în 2006 pe baza cărora se va achiziţiona aparatură performantă de elastografie
ecoendoscopică, unică în România până în momentul actual. Activitatea
Laboratorului de Ecoendoscopie se poate reflecta deja prin crearea unui CD şi a
unui website interactiv şi dinamic de ecoendoscopie liniară, www.EUSAtlas.ro
care are deja utilizatori înregistraţi din România şi străinătate (SUA, Franta,
Olanda, Danemarca, Suedia, Germania, Ungaria, Mexic, Taiwan, Thailanda,
Vietnam, India, China, Venezuela, Egipt, etc.), cu peste 18000 de vizite
individuale, contribuind astfel în permanenţă la diseminarea rezultatelor
cercetărilor personale şi la creşterea prestigiului clinicii, respectiv centrului. CD-ul
şi website-ul au fost premiate cu Marele Premiu Gheorghe Badea, premiul anual
al Societăţii Române de Ultrasonografie în Medicină şi Biologie, decernat la al
II-lea Congres Naţional de Ultrasonografie, Cluj Napoca, 28-29 mai 2005. Mai
mult extinderea site-ului cu imagini şi filme ale unor tehnici noi de elastografie
endoscopică sau endomicroscopie ar permite creşterea popularităţii şi diseminării
prin această activitate;
o răspândirea largă a informaţiei prin articole care vor fi publicate in extenso în
reviste indexate ISI şi/sau Medline, prin lucrările care vor fi prezentate la
congresele naţionale şi internaţionale, respectiv prin realizarea materialelor de
educaţie medicală continuă (CD-uri, DVD-uri, site-uri web).
Avand in vedere directiile strategice ale Programului Operational Sectorial pentru

Cresterea Competitivitatii Economice ce sunt in concordanta cu liniile directoare
propuse de Comisia Europeana, este necesar si oportun sa se implementeze acest
proiect deoarece fondurile de investitii alocate acestui domeniu de cercetare au fost
insuficiente, iar sursele proprii au lipsit cu desavarsire.
Scenariul tehnico-economic selectat

Se propune implementarea proiectului TARGET cu urmatoarele componente:
- Constructie cladire – Departamentul de Imagistica
Se doreste realizarea unei constructi in Locatia B (B-dul 1 Mai, nr. 66, Craiova) cu
caracteristicile S+P+3E, cu Hmax 14,50 m (fata de cota terenului), cu suprafata construita
de 445 mp si cu suprafata desfasurata construita de 2250 mp.
Constructia va avea un sitem structural din BA, cadre din BA, grinzi si plansee din BA, si
sistem de acoperire cu terasa termoizolanta si hidroizolanta.
Constructia va avea bransamente la :
- sistemul de alimentare cu apa;
- sistemul de canalizare, ape uzate si menajere;
- sistemul de canalizare, ape pluviale;
- sistemul de energie electrica/telefonie/internet
- sistemul de alimentare cu gaze;
NOTA!!! Informatii referitoare la cladire puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Constructie

cladire in Locatia B”
- Realizarea de amenajari pt locatiile existente A si B

Se doreste realizarea a doua tipuri de amenajari:
§ amenajari speciale, pentru camere albe, (in Locatia A, Str. Petru Rares, nr. 2,
Craiova) reglementate prin standardul SR EN 12128/ aprilie 2003, standard referitor
la nivelurile de siguranta ale laboratoarelor microbiologice, zone de risc, situatii
si cerinte de siguranta. Aceste amenajari vor fi realizate pentru laboratoarele
Submodulului de Biologie Moleculara (SS, SR, SC, LCC, LCG, LG, CR) si pentru
laboratoarele Submodulului de Biochimie (MLD, LPP, SD, MCF ).
§ amenajari normale – aceste amenajari (zugraveli, inlocuire instalatii electrice si
termice, inlociure parchet, sisteme izolatii, usi si geamuri) sunt necesare in vederea
asigurarii unui mediu optim atat pentru desfasurarea cercetarilor cat si pentru
functionarea optima a aparaturii de cercetare. Amenajarile vor fi realizate in Locatiile
A si B ale proiectului.
NOTA!!! Informatii referitoare la amenajari puteti gasi la punctul 2.b.3.-

„Amenajarea spatiilor din Locatia A si Locatia B”
- Achizitia de echipamente si mobilier

Se doresc achiziti de echipamente pentru realizarea de activitati de cercetare-dezvoltare.
Multe dintre aceste echipamente au caracterul „state of the art” si sunt unicate in Romania.
Se vor achizitiona si echipamente IT, necesare realizarii cercetarilor integrate (Echipamente
Modul Telemedicia si Inteligenta Artificiala).
Atat Constructia din Locatia B precum si constructiile existente din Locatiile A si B vor fi
dotate cu mobilier special medical si cu mobilier normal.
NOTA!!! Informatii referitoare la echipamente de CD, echipamente IT si

mobilier puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Dotarea cu echipamente de CD”; -
„Dotarea cu hardware si software”; -„Dotarea cu mobilier”
2.b.2 Scenarii tehnico-economice :
Scenariile tehnico-economice propuse:
Pentru cresterea capacitatii de CD a UMF Craiova putem caracteriza urmatoarele scenarii:
Scenariul 1: Inchirierea unor laboratoare dotate complet in care cercetatorii UMF

Craiova sa poata dezvolta temele de cercetare care stau la baza justificarii stiintifice a
proiectului TARGET
OPERABILITATEA SCENARIULUI
O trecere in revista a ultimelor date de piata la inceputul anului 2008 a aratat ca aproximativ
350-400 sisteme MRI de 3T sunt disponibile in lume, 25% dinte acestea fiind folosite in
cercetare. De asemenea, distributia sistemelor cyclotron in toata Europa, si astfel cresterea
aprovizionarii cu radioizotopi, a determinat dezvoltarea sistemelor PET/CT. In timp ce
Germania, dispune de 94 de sisteme PET si PET/CT, Marea Britanie si Franta au adoptat
aceste tehnici mai tardiv. In Romania niciuna dintre aceste tehnici nu este momentan
disponibila.
Sistemele de autoflorescenta endoscopica si endosmicroscopie confocala laser reprezinta o
noutate de ultima ora in domeniul gastroenterologiei. In acest moment in Romania nu exista
nici un sistem achizitionat pentru autofluorescenta endoscopica si doar un sistem functional
pentru endomicroscopie confocala laser. In Europa exista doar 10 sisteme de
autofluorescenta in clinicile de referinta si aproximativ 20 de sisteme pentru
endosmicroscopie.
Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza
patologia (imunohistochimie si imunocitochimie, hibridizarea in situ, microdisectie laser,
microscopia laser cu doi fotoni) si biologia moleculara (real-time PCR, microarray cu
densitate mare, CGH, etc.), respectiv biochimia (MALDI-TOF-MS, AFM, etc.), nu sunt foarte
raspandite sau lipsesc din Romania, in special din regiunea Oltenia. Trebuie mentionat ca
tehnicile de microdisectie laser si microscopie confocala laser sunt tehnici de ultima ora ele
reprezentind o noutate absoluta in tara noastra.
INCOMPATIBILITATEA SCENARIULUI:
a) Alternativa desfasurarii cercetarilor in laboratoare similare din centre de cercetare din
strainatate nu este viabila deoarece in momentul de fata NU exista centre de cercetare care
sa abordeze integrat teme precum cele propuse.
b) Multi cercetatori nu sunt dispusi sa se deplaseze in strainatate pentru a dezvolta aceste
cercetari
c) Costurile deplasarilor ar fi imense, Univeritatea de Medicina si Farmacie din Craiova
neavand posibilitatea sutenii financiare a unui astfel de tip de scenariu.
Scenariul 2: Realizarea infrastructurii de cercetare etapizat, cu ajutorul finantarilor

interne si internationale.
OPERABILITATEA SCENARIULUI
Plecad de la premisa ca Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova poate participa
la programele nationale de cercetare PNCDI2: capacitati si parteneriate, precum si la
programele internationale de cercetare, FP7: capacitati si cooperare, estimam ca, aplicand
cu proiecte mai mici (din punct de vedere valoric) pentru fiecare dintre aceste programe, si
obtinand finantari maxime, se poate crea infrastructura similara celei propuse prin proiectul
TARGET in aproximativ sase ani si noua luni:
o PNCDI2:
- Programul Capacitati- se estimeaza obtinerea unei finantari cu valoare maxima,
adica 2.000.000 RON
- Programul Parteneriate- se estimeaza castigarea a cel putin trei proiecte de
cercetare cu valoarea maxima de 600.000 RON, deci o valoare totala de
1.800.000 RON
o FP 7:
- Programul Capacitati- se estimeaza obtinerea unei finantari de aproximativ
3.600.000 RON
- Programul Cooperare- se estimeaza obtinerea unei finantari de aproximativ
1.260.000 RON
Calculand, putem ajunge la realizarea infrastructurii propuse etapizat: cu un total de
8.660.000 RON/an putem ajunge la investitia maxima propusa de proiectul de fata –
aproximativ 60.000.000 RON- in sase ani si noua luni.
INCOMPATIBILITATEA SCENARIULUI:
a) Nici unul din aceste Programe (fie national sau international) nu finanteaza constructia de
infrastructuri de cercetare;
b) Nici unul din aceste programe nu finanteaza achizitia de echipamente cu valori mai mari
de 2.000.000 RON (aproximativ 540.000 Euro)
c) Perioada de timp necesara realizarii infrastructurii este prea mare (sase ani si noua luni).
Exista posibilitatea ca cercetarile propuse sa nu mai fie de actualitate.

Scenariul 3: Dezvoltarea infrastructurii Centrului de Cercetare TARGET.
Crearea infrastructurii presupune constructia unei cladiri cu specificatii constructive speciale,
realizarea de amenajari normale si speciale pentru spatiile care vor gazdui modulele de
cercetare componente ale infrastructurii TARGET, achizitia de echipamente de cercetare.
Din punct de vedere tehnic acest scenariu presupune investitia in:
· constructia unei cladiri cu urmatoarele caracteristici:S+P+3E, Hmax 14.50 m (fata de
cota terenului), suprafata construita de 445 mp, suprafata construita desfasurata de
2250 mp
NOTA!!! Informatii referitoare la cladire puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Constructie

cladire (DEPARTAMENT DE IMAGISTICA) in Locatia B”
· realizarea de amenajari speciale si amenajari normale pentru locatiile A si B - se

propune realizarea de amenajari normale si amenajari speciale reglemantate prin
standardul SR EN 12 128/2003
NOTA!!! Informatii referitoare la amenajari puteti gasi la punctul 2.b.3.-

„Amenajarea spatiilor din Locatia A si Locatia B”
· achizitia de echipamente de CD si mobilier- se propune achizitia de echipamente de

CD necesare dezvotarii cercetarilor precum si achizitia de mobilier de specialitate.
NOTA!!! Informatii referitoare la echipamente de CD, echipamente IT si

mobilier puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Dotarea cu echiamente de CD”; - „Dotarea
cu hardware si software”; -„Dotarea cu mobilier”
Scenariul recomandat de către elaborator
Scenariul 3: Dezvoltarea infrastructurii Centrului de Cercetare TARGET.

Scenariul recomandat de laborator presupune constructia unei cladiri noi care sa
corespunda caracteristicilor echipamentelor de cercetare (Locatia B), realizarea de
amenajari speciale (pentru camera alba) in laboratoare din Locatia A si realizarea de
amenajari normale pentru laboratoarele din Locatia A si B.
Se propune achizitia de echipamente de CD , IT si mobilier de specialitate necesare dotarii
constructiei noi din Locatia B, precum si pentru dotarea laboratoarelor de cercetare existente
in Locatiile A si B.
Informatii despre constructie(memoriu constructie), despre echipamente si despre mobilier
vetiti putea gasi la punctul 2.b.3- unde am detaliat urmatoarele:
- pentru constructie - memoriu tehnic
- pentru echipamente – caracteristicile minime de functionare, utilitatile necesare
pentru buna functionare a echipamentelor, spatiile fizice destinate amplasarii
echipamentelor si utilizare echipamentelor in fluxul de cercetare.
Avantajele scenariului recomandat
· perioada in care putem realiza infrastructura nu va depasi 3 ani, fata de Scenariul doi in
care perioada de realizarea a unei infrastructuri similare poate dura, daca caluclele
raman constante, sase ani si noua luni;

· se poate realiza intreaga infrastructura in conditiile finantarii proiectului prin POS-CCE,
Axa 2, Domeniul 2, Operatiunea 1, intr-o perioada de maxim trei ani;
· dezvoltarea integrata a temelor de cercetare propuse;
· crearea de noi locuri de munca in Regiunea defavorizata socio-economic Oltenia;
· realizarea unei infrastructuri cu echipamente „state of the art”, multe din ele unicate in
Romania si chiar in partea Central Sud-Estica a Europei;
· posibilitatea dezvoltarii unor cercetari in parteneriat cu centre de cercetare din
strainatate;
· posibilitatea ca dupa implementarea proiectului si dezvoltarea cercetarilor sa se obtina
rezultate cu impact direct asupra cresterii sanatatii populatiei si deci asupra calitatii vietii
oamenilor
2.b.3 Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz
Descrierea constructiva
· Constructie cladire in locatia B (Departament de Imagistica)
I. GENERALITĂŢI
I.1 OBIECTUL PROIECTULUI

Prezenta documentaţie, întocmită în conformitate cu prevederile Legii 453/2001, cuprinde
piesele scrise si desenate pentru faza de proiectare S.F. si se referă la realizarea lucrarilor
de construire a DEPARTAMENTULUI DE IMAGISTICA. Potrivit P100/92, imobilul se
încadrează în clasa II de importanţă. Categoria de importanţă a construcţiei este C.
I.2 DATE DE TEMĂ
Conform temei de proiectare, documentaţia se referă la proiectarea integrala a cladirii.
Funcţiunea imobilului este de pavilion de laboratoare pentru activitatea de cercetare.
- Regim de construcţie: Constructie individuală.
- Sistem constructiv:
- sistem constructiv: cadre din BA şi planşee din BA;
- sistem acoperire: învelitoare – terasă termoizolată şi hidroizolată.
I.3 DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL
Parcela, este situată în Craiova, Bvd. 1 Mai, nr. 66-68.
- regim juridic: proprietate a UMF Craiova
I.4 ACCESE ŞI CIRCULAŢII
- accesul auto pe parcelă: direct din stradă.
- accesul pietonal: direct din strada
- circulaţie staţionară: rezolvată în cadrul parcelei (locuri de parcare pe parcela).
I.5 REGIM DE I NĂLŢIME
Clădirea existentă se încadrează în regimul de înălţime al zonei, fiind o construcţie:
S + P + 3E cu inaltime maxima la cornişă: Hmax = 14.50m (fata de cota terenului)
II.DESCRIERE A SOLUŢIILOR DE ARHIT ECTURĂ

II.1 ORGANIZARE FUNCŢIONALĂ
Schema funcţională majoră cuprinde:
- spaţii destinate activităţilor de cercetare (laboratoare),
- spaţii destinate administratiei cladirii.
II.2 SUPRAFEŢELE CONSTRUCŢIEI
SC = 445 mp
SCD = 2250 mp
II.3 ADAPOST PROTECTIE CIVILA
Conform ordinului ministrului administratiei locale si internelor nr. 602 / 02 decembrie 2003,
pentru constructia propusa nu este necesara prevederea unui adapost de protectie civila.
II.4 SISTEM STRUCTURAL
- sistem constructiv: fundaţii din B.A., cadre din B.A., grinzi şi planşee din BA;
- sistem acoperire: terasă termoizolată şi hidroizolată
II.5 ÎNCHIDERI ŞI COMPARTIMENTĂRI
II.5.1 Închideri
- Faţadă cortină pe structură de aluminiu
- inchideri opace cu placaje pe structură ventilată
II.5.2 Compartimentări
compartimentările interioare sunt realizate din pereţi cu rol nestructural din zidărie de 12,5 –
25 cm şi pereţi despărţitori uşori din gips-carton cu tratament acustic 15cm.
II.6 FINISAJE EXTERIOARE ŞI INTERIOARE
II.6.1 Finisaje exterioare
Soclu: tencuiala decorative şi placaje cu piatră naturală;
Pereţi: tencuială hidrofugă tip Baumit, perete cortină pe structură de aluminiu şi placaje pe
structură ventilată;
Tâmplării: uşi si ferestre din aluminiu cu geam PVC, prevăzute cu ruperea punţii termice;
Învelitoare: terasă termoizolată şi hidroizolată.
II.6.2 Finisaje interioare
Pardoseli: mochetă de trafic intens pentru birouri, plăci ceramice sau piatră naturală pentru
holuri, grupuri sanitare şi scări. Pardoseala din PVC – antistatic si antibacterii in laboratoare.
Pereţi: vopsitorie lavabilă; placaj de faianţă până la inaltimea plafonului pentru grupurile
sanitare.
Tavane: zugrăveală lavabilă pe placaje de gips carton si plafon fals casetat.
Tâmplării: tâmplărie lemn (uşi plăci celulare / lemn masiv - furniruite), tâmplărie din aluminiu
cu geam PVC.
II.7 INSTALAŢII AFERENTE CONSTRUCŢIEI
Construcţia este prevăzuta cu instalaţii electrice, sanitare, canalizare, gaze branşate la
reţelele edilitare. Încălzirea spaţiilor interioare ale construcţiei se va asigura prin centrală
termică proprie. Centrala termică este amplasată la nivelul subsolului şi beneficiază de
suprafaţă de explozie conform P-118/1999.
Instalaţii:
- alimentare cu apa - bransament;
- canalizare ape uzate menajere - bransament;
- canalizare ape pluviale - bransament;
- energie electrică / telefonie: - bransament;
- alimentare cu gaze - bransament.
II.8 AMENAJĂRI EXTERIOARE
Amenajările exterioare sunt după cum urmează:
- spaţii libere: gazon şi arbori,
- spaţii destinate circulaţiilor auto: placă de beton armat,
- spaţii destinate circulaţiilor pietonale: trotuare de beton,
- spaţii destinate colectării gunoiului menajer şi a reziduurilor rezultate din fluxurile
tehnologice: platformă betonată, pubele etc.
- împrejmuiri: se vor folosi cele existente.
III. ORGANIZARE DE ŞANTIER

Organizarea de şantier se va face în sistemul „fluxuri în lanţ” - desfăşurarea fluxurilor
tehnologice fiind următoarea:
- lucrări de constructie a infrastructurii,
- lucrări de constructie a suprastructurii,
- lucrări de montare a faţadelor cortină,
- lucrări de executie hidroizolaţiilor.
- lucrări de executie a compartimentarilor interioare,
- lucrări de tâmplărie şi finisaje,
Deşeurile rezultate din lucrările de construcţii vor fi transportate la cea mai apropiată groapă
de împrumut indicată de autorităţi (cu acordul scris al acestora).
Întreaga organizare de şantier se va desfăşura pe parcelă, nefiind necesare alte suprafeţe
de teren (ale vecinilor sau din domeniul public).
CONDIŢII MINIMALE PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII
IV. ASIGURAREA CERINŢELOR DE CALITATE CONF. LEGII NR. 10/1995

IV.1 LISTA MINIMALĂ DE CONTROL
IV.1.1 CLASIFICAREA REGIMULUI JURIDIC (TEREN, CONSTRUCŢII EXISTENTE)
- teren: proprietate A UMF CRAIOVA
IV.1.2 INVESTITOR, BENEFICIAR DE INVESTIŢII (UTILIZATOR), DESTINAŢIE
- investitor: UMF CRAIOVA.
- destinaţie: CENTRU DE CERC ETARE SI IMAGISTICA
IV.1.3. REGIM TEHNIC
IV.1.3.a. Accese, circulaţie (auto), asigurare parcaje proprii si pentru vizitatori
- accese auto şi pietonale sunt realizate prin racordarea la trama stradală existentă în zonă
- parcajele proprii şi pentru vizitatori sunt rezolvate în cadrul parcelei.
IV.1.3.b. Aliniere, retrageri, înălţime (număr de etaje)
- sunt respectate aliniamentele prevazute in certificatul de urbanism.
IV.1.3.c. Asigurare utilităţi (electrice, apa, canalizare, telefon etc.)
- imobilul va beneficia de toate utilităţile prin racordare la reţelele tehnico-edilitare existente
în zonă.
IV.1.3.d. Expresivitate integrată ansamblului
- întregul ansamblu se încadrează în caracterul vecinătăţilor,
IV.1.3.e. Influenţa construcţiei asupra mediului (natural si amenajat)
- nu sunt necesare intervenţii majore asupra cadrului natural sau amenajat,
- însorire / umbrire: sunt respectate prevederile Regulament Local de Urbanism.
IV.1.3.f. Măsuri pentru protecţia faţă de noxele exterioare
- nu există noxe exterioare: construcţia nu are fuctiuni poluante.
IV.1.3.g. Climat radiativ
- nu există emanaţii radioactive, câmpuri electrice, magnetice etc.
IV.1.4 Modificări in flora, fauna
- nu sunt necesare defrişări, degajări agenţi biologici,
IV.1.5 Modificări in sol si subsol (calitatea solului, pante )
- solul nu face parte din clasa de fertilitate I sau II, în plus, este situat în intravilan si a fost
scos definitiv din circuitul agricol,
- panta terenului natural este amenajată pentru evacuarea apelor pluviale spre reţeaua de
canalizare existentă in cadrul parcelei.
IV.1.6 Mod de colectare, evacuare
- deşeuri solide: pubele + serviciul de salubritate orasenesc,
- deşeuri lichide: la reţeaua de canalizare de care dispune zona.
Prin proiect se asigură cerinţele de calitate prevăzute în Legea nr. 10/1995 privind calitatea
construcţiilor.
In execuţie se vor respecta soluţiile cuprinse în proiect precum şi legislaţia şi prescripţiile
tehnice în vigoare care reglementează execuţia lucrărilor de construcţii-montaj.
IV.2 CERINŢA SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE
IV.2.1. Siguranţa utilizatorilor
Documentaţia prevede pardoseli (conf. normativ C37), înălţimi de siguranţă (conf. STAS
6131) şi înălţimi utile (conf. Norme Generale de Protecţia Muncii 1996).
IV.2.1.a. Circulaţia exterioară
pavele din beton prefabricat cu striaţii.
IV.2.1.b. Circulaţia interioară orizontală
pardoselile prevăzute sunt antiderapante şi antifoc.
IV.2.1.c. Circulaţia interioară verticală
- scara în două rampe conf. 2h + l = 62÷64, pantă aproximativ 57%, lăţime rampă 1,20m,
- balustradă 90cm,
- suprafaţa de călcat: treptele sunt prevăzute cu striaţii.
IV.2.1.d. Siguranţa cu privire la agresiuni provenite din instalaţii
- instalaţia electrică: în întregime sub tencuială, prize şi întrerupătoare ST; în încăperile
umede măsuri suplimentare.
IV.2.1.e. Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere
- pardoseli antiderapante (a se vedea finisaje interioare).
IV.2.2. Siguranţa construcţiei
Se prevede ²Urmărirea curentă în timp a construcţiei², conform Regulamentului aprobat prin
HGR 766/1997 şi Normativ P130-88.
Rezistenţa şi stabilitate
- asigurate de structura (cadre din B.A.),
- organizarea spaţială este subordonată tramei structurale.
Cerinţa Siguranţa la foc
Protecţia faţă de vecinătăţi:- distanţa faţă de clădiri: min. 10,00m
Protecţia împotriva propagării incendiului:- sunt asigurate căi de evacuare şi salvare: lăţime
minimă circulaţie orizontală 1.50m, uşi evacuare 1.00m etc.
Acces echipaje intervenţie: - maşinile de pompieri pot interveni pe reţeaua stradală existentă
cât şi din incintă,
IV.3 Cerinţa Igiena şi sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului
IV.3.1. Posibilităţi de menţinere a igienei
- finisajele interioare sunt lavabile,
- evacuarea apelor uzate către reţeaua de canalizare propusă,
- evacuarea deşeurilor menajere: în afara imobilului în pubele dispuse în cadrul unei
platforme gospodăreşti.
IV.3.2. Igiena şi sănătatea oamenilor
Sunt asigurate toate condiţiile de microclimat: temperatură, umiditate, iluminat natural şi
artificial, ventilaţie naturală şi mecanică.
Condiţii de iluminat, ventilare
- iluminarea spaţiilor: pentru toate încăperile sunt asigurate condiţiile necesare de iluminare
naturală (norma de min. 2h/zi la solstiţiul de iarnă este mai mult decât satisfăcută) (şi
ventilare); orientarea spaţiilor respectă RGU.
- ventilarea spaţiilor: pentru toate încăperile sunt asigurate condiţiile necesare de ventilare
naturală; volumul de aer luat în calcul: 2m3 aer / oră 1persoană.
IV.3.3. Refacerea şi protecţia mediului
Nu există surse de poluare: apă, aer, sol. Nu sunt degajate noxe. Microclimatul local
se va îmbunătăţi prin plantarea de arbori, arbuşti şi gazon pe terenurile neocupate de
construcţie.
IV.4 CERINŢA PROTECŢIA TERMICĂ, HIDROFUGĂ ŞI ECONOMIA DE ENERGIE
IV.4.1. Izolarea termică
Condiţii climatice:
- temperatură iarna: -15°
- temperatură vara: +25°
Soluţiile constructive şi materialele prevăzute asigură izolarea termică.
Punţi termice: evitate (placare cu polistiren extrudat 5cm).
IV.4.2. Izolarea hidrofugă
Este asigurată de învelitoare şi închideri (garantate de constructor).
IV.5 CERINŢA PROTECŢIA LA ZGOMOT
IV.5.1. Măsuri de protecţie acustică faţă de zgomotul din exteriorul clădirii
IV.5.1.a Orientarea spaţiilor
- spaţiile destinate activitatilor de cercetare sunt orientate spre partea insorita,
Asigurarea schimbului de aer în condiţiile izolării faţă de zgomotul din exterior:
- schimbul de aer în condiţiile izolării faţă de zgomotul din exterior este asigurat prin
intermediul golurilor (tâmplării).
IV.5.1.b. Măsuri de protecţie acustică în interiorul clădirii
- pereţii de compartimentare între funcţiuni similare pe acelaşi etaj: zidarie caramida si gips
carton + vată minerală + gips carton = 15cm.
IV.5.1.c. Spaţii propuse pentru insonorizare
- spaţiile propuse pentru insonorizare: spaţiile de birouri şi sălile de şedinţe şi protocol,
- organizarea spaţială asigură condiţii optime pentru „izolarea” spaţiilor protejate,
- spaţii protejate : nivel sonorizare luat în calcul max. 35Db.
Alcătuirile constructive existente sunt corespunzătoare destinaţiei construcţiei.
Activităţile desfăşurate în exploatare nu impun măsuri speciale de fonoizolare a închiderilor
sau compartimentărilor.
V. OBSERVAŢII
La proiectarea elementelor de închidere s-au respectat prevederile normativului P118/1999.
Lucrările necesar a fi executate şi tehnologiile propuse sunt uzuale pentru orice antreprenor,
motiv pentru care nu s-au prevăzut prin proiect masuri speciale care să necesite cheltuieli
suplimentare.
Constructorul, prin serviciul sau persona împuternicită cu protecţia muncii, va asigura
personalului de execuţie condiţiile necesare evitării accidentelor de munca sau îmbolnăvirilor
profesionale.
Se vor respecta normele de protecţie a muncii specifice locului de munca şi operaţiei ce o
executa la un moment dat muncitorii respectivi, precum şi Regulamentul privind protecţia
muncii în construcţii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 conform Buletinului
Construcţiilor nr. 5/1993.
Se vor respecta prevederile Legii nr. 90 din iulie 1996.
Menţionăm că materialele puse în operă vor trebui sa aibă caracteristicile prevăzute in
standardele în vigoare, pentru care ofertantul va prezenta agrementele tehnice emise de
MLPAT-INCERC.
Controlul calităţii lucrărilor se va efectua în conformitate cu programul de control pe faze
determinate.
VI. MĂSURI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR

Documentaţia a fost întocmită în conformitate cu normele PSI in vigoare.
Clădirea se încadrează în gradul de rezistenţă la foc conform Normativului P118/1999.
Se vor respecta următoarele norme:
Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului,
Indicativ P 118 / 1999,
Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate de MI nr. 381/1994,
Ordinul nr. 225 al MI pentru aprobarea procedurilor de eliberare a avizului şi a autorizaţiei de
prevenire şi stingere a incendiilor,

Norme tehnice privind ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din lemn şi textile
utilizate în construcţii Indicativ C 58 / 1996, aprobat cu Ordinul MLPAT nr.24/N
VII. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII

În timpul executării lucrărilor se vor respecta prevederile cuprinse în normativele aflate în
vigoare:
– Legea protecţiei muncii nr. 90/1996,
– Norme generale de protecţia muncii – 1996,
NDPM 1968, NSPM 1969, NRPM 1975, NPM 1980 ş.a.,
– Regulamentul privind protecţia muncii în construcţii – MLPAT 9/N/1993.
Pentru asigurarea protecţiei muncii în timpul exploatării, se vor prevedea balustrade de
protecţie împotriva căderii in gol, conf. STAS 6131/73.
Aceste instrucţiuni nefiind limitate, constructorul la execuţie şi beneficiarul în exploatare vor
lua măsuri suplimentare de protecţie a muncitorilor de câte ori va fi necesar, astfel încât să
se evite producerea de accidente.
Este obligatorie respectarea Legii 10/1996 privind asigurarea durabilităţii, siguranţei în
exploatare, funcţionalitate şi calitate a construcţiei.
Memoriul constructiei il puteti vizualiza in Anexa 7.
· Amenajarea spatiilor in locatia A si locatia B
Ø Amenajari speciale
Pentru Submodulul de Biologie Moleculara, care isi propune sa dezvolte cercetari la nivel de
gena si ADN sunt necesare realizarea de amenajari speciale (camera curata), conform
Standardului SR EN 12128/aprilie 2003, standard referitor la nivelurile de siguranta ale
laboratoarelor microbiologice, zone de risc, situatii si cerinte de siguranta, amenajari
menite sa asigure atat protectia vietii cercetatorilor, cat si mediul optim de lucru din punct de
vedere al dezvoltarii cercetarilor.
Tabelul urmator prezinta principalele operatiuni de amenajare si caracteristicile
echipamentelor de amenajare.
Amenajari speciale
I. Demolare infrastructura existenta
II. Reamenajare infrastructura existenta si dotarea cu:
a. Echipament pentru asigurarea parametrilor de aclimatizare
Nr. Caracteristici
Echipament
Crt
1. - Structura panouri autoportante, cu suprafata lipsa;
- debit de aer tratat: D=2, 7.000m³/h, presiune disponibila
Centrala modulara de dP=500Pa;
tratare aer- CTA - capacitate de incalzire Qinc=30Kw pentru agent primar
T=65/55ºC;
- capacitate de racire Qrac=16,30Kw
2. Ventilator dublu aspirant 650m³/h; presiune disponibila dP=200
pentru evacuare si
reciclare aer D=2
3. Filtru HEPA, c lasa de eficienta H13; 610x610x150 mm;
Filtre absolute
650x305x150 mm
4. Dispozitiv de introducere Anemostat cu refulare aer pe 4 directii, inclusive sistem
aer din aluminiu individual de regenerare
anodizat -450x450 mm
5 Dispozitiv aspiratie si Prefiltru grosier G4, inclusiv sistem individual de

Amenajari speciale
reciclare aer regenerare 300x600 mm
6 Aferent Centrala modulata de tratare aer- CTA;
Umidificator aer asigurarea nivelului de umiditate impus la nivelul camerei
M=5,00kg/h; rampa de distributie abur oe tubulatura
b. Linoleum
1 Antistatic Particule de 5µm/ft³: 650-100.000; 65-10.000
2 Bacteriostatic
3 Fungicid
Astfel vor avea nevoie de amenajari speciale pentru camera alba laboratoarele notate in
Schema spatiilor Submodulului de Biologie Moleculara (vizualizarea releveelor o puteti face
la punctul urmator ”Dotarea cu echipamente de CD”) cu SS, SR, SC, LCG, LCC, LG, CR, si
in Schema spatiilor Submodulului de Biochimie, cu MLD, LPP, SD, MCF.
Ø Amenajari normale
In cadrul amenajarilor normale se vor realiza zugraveli, inlocuirea pardoselii, a geamurilor si
usilor, inlocuirea instalatiilor electrice si termice.

· Dotarea cu echipamente de CD
In tabelele de mai jos (coloana intai) sunt prezentate echipamentele celor patru module ale
centrului de cercetare TARGET cu sumodule si laboratoare.
In coloana a doua sunt prezentate caracteristicile minime de functionare pe care trebuie sa
le indeplineasca echipamentele. Aceste caracteristici corespund cel mai bine nevoii de
cercetare.
Coloana a treia prezinta utilitatile necesare pentru functionarea echipamentelor.
Coloana patru prezinta legatura dintre echipamentele si spatiile functionale unde vor fi
amplasate. De precizat este faptul ca, dupa fiecare tabel vom plasa releveele spatiilor
functionale.
A cincea coloana prezinta legatura dintre echipamente si implicarea lor in cercetari. Pentru a
vizualiza tipurile de cercetari in care sunt implicate echipamentele va rugam sa vizualizati
punctul 2.b.1 (justificarea stiintifica) al studiului de fezabilitate.
S-a dorit, prin realizarea acestui tabel, demonstrarea nevoii de cercetare prin corelarea
dintre cercetari (notate mai jos cu „Cercetarea n”), echipamentele necesare pentru
cercetare, utilitatile necesare pentru ca echipamentele sa poata functiona, precum si spatiile
functionale destinate echipamentelor.
Am definit ca si utilitate elementele de care un echipament/sistem de echipamente are
nevoie pentru a functiona (ex.: numar de oameni, tipul de energie electrica, gaze naturale,
internet, softuri si programe speciale, etc).
I Modul Imagistica
I.1 Submodul Radiologie-Imagistica

I. MODUL IMAGISTICA DIGESTIVA
Spatiul
Echipament/aparatura/ Parametri tehnici minimi de Implicarea in
Utilitati necesare destinat
sistem aparate functionare cercetare
infrastructurii
I.1 SUBMODUL DE RADIOLOGIE - IMAGISTICA
A. LABORATOR DE IMAGISTICA DE FUZIUNE (PET-CT)
- energie electrica
1. Sistem PET-CT cu a) Sistem PET cu detector (220 V)
combinarea multi-LSO, dimensiunea - apa potabla
tomografiei prin cristalelor 4.0 x 4.0 mm, - evacuare
PET-CT
emisie de pozitroni diametrul gantry 70 cm, FOV reziduuri biologice
cu tomografia axial 21,6 cm, posibilitati de si radioactive
computerizata achizitie si reconstructie 3D - sistem C a.1, C a.2,
conditionare aer C a.3, C a.4
b) Sistem CT multislice (6 slice- - energie electrica
uri), diametrul gantry 70 cm, (220 V)
adaptive array detector, tub Rx - apa potabla
de 130 kV, 345 mA, FOV extins - evacuare PET-CT
la 70 cm, prelucrare 3D a reziduuri
imaginilor, soft colonoscopie - sistem
virtuala conditionare aer
- energie electrica
(220 V)
Accelerator automat ionic
- apa potabla
negativ optimizat pentru
- evacuare C a.1, C a.2,
2. Sistem cyclotron productia radionuclizilor PET-CT
reziduuri C a.3
emitatori de pozitroni, cyclotron
radioactive
cu autoprotectie
- sistem
conditionare aer

Spatiul
infrastructurii
Imprimare prin fototermografie,
rezolutie 320 dpi, rezolutie
scala gri 12 bits (4096),
- energie electrica
rezolutie scala culori 16,7
3. Imprimanta color (220 V)
milioane, dimensiune maxima PET-CT C a.1, C a.2
pentru filme - sistem
de printare 24 x 30 cm,
conditionare aer
capacitate de printare 100
foi/ora, compatibilitate DICOM
si cu sistem PET-CT
B. LABORATOR IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA (MRI)

Camp magnetic 3T, magnet
superconductibil inchis-lung
(198 cm), diametrul gantry 70
- energie electrica
cm, 102 elemente de antena
(220 V)
integrate cu 18 canale de RF
- apa potabla
1. Sistem rezonanta independente, F OV pana la 181 C b.1, C b.2,
- evacuare MRI
magnetica cm, puterea campului magnetic C b.3, C b.4
reziduuri
45 mT/m, achizitie paralela a
- sistem
imaginilor, scanare corporeala
conditionare aer
totala (total imaging matrix),
soft colonoscopie virtuala, soft
MRCP, soft analiza vasculara
Rezolutie 325 dpi, rezolutie
scala gri: 4096, dual scan,
- energie electrica
2. Imprimanta cu capacitate de printare 70
(220 V)
tiparire uscata filme/ora, dimensiune filme MRI C b.1, C b.2
- sistem
pentru filme 35x43 cm, 28x35 cm, 35x35
conditionare aer
cm, interfata DICOM integrata,
compatibilitate cu sistemul RM
Sistem compatibil cu camp
magnetic 3T, injectare
programata multifaza, rata de
3. Injector automat injectare 0.01-10 ml/s, suport - energie electrica
de substanta de dual pentru seringi, set seringi (220 V) MRI C b.1
contrast 65 ml /115 ml (substanta de
contrast/ ser fiziologic), optiune
prevenire ocluzie vasculara
(KVO)
C. LABORATOR DE RADIOLOGIE DIGITALA (DRX)

Generator 65-100kW, tub anod
rotativ dual focus cu capacitate
crescuta de incarcare si stocare
termica pentru leziuni focale
- energie electrica
mici, voltaj tub 40-150kV, timp
(220 V)
de expunere 1 ms, inclinarea
1. Sistem radiologie - apa potabla
mesei +90°/-17°, ansamblu C c.1, C c.2,
digitala cu doua - evacuare DRX
telescopic de tuburi cu rotatie C c.3, C c.4
posturi scopie/grafie reziduuri
±90°/-180°, sistem digital de
- sistem
stocare imagini (2000 imagini),
conditionare aer
achizitie in timp real si
postprocesare a imaginii,
conectare DICOM la statia de
prelucrare a imaginii
2. Imprimanta cu Rezolutie 325 dpi, rezolutie - energie electrica
DRX C c.1, C c.2
tiparire uscata scala gri: 4096, dual scan, (220 V)
Spatiul
infrastructurii
pentru filme capacitate de printare 70 - sistem
filme/ora, dimensiune filme conditionare aer
35x43 cm, 28x35 cm, 35x35
cm, interfata DICOM integrata,
compatibilitate cu sistemul RM
Schema cu amplasarea fizica a echipamentelor o puteti gasi in Anexa 8
I.2. Submodul de Endoscopie Digestiva

Spatiul
infrastructurii
I.2 SUBMODUL ENDOSCOPIE DIGESTIVA
A. LABORATOR AUTOFLORESCENTA ENDOSCOPIA (AFI)
- energie electrica
posibilitati de autofluorescenta (220 V)
1. Gastroscop + si magnificatie (AFI, NBI, - apa potabla
colonoscop cu HDTV), compatibilitate cu - evacuare reziduuri AFI C a.1, C a.2
autofluorescenta; sistemul de endoscopie cu biologice
autofluorescenta aflat in dotare - sistem
conditionare aer
consola sistem, cu laser,
componente electronice de - energie electrica
receptie a semnalului (220 V)
2. Sistem pensa
fluorescent emis, calculator - apa potabla
biopsie optica tip
LIFS (life induced
pentru analiza semnalului - evacuare reziduuri AFI C a.3
tisular + forceps biopsie cu fibra biologice
fluorescence)
optica incorporata, cu posibilitati - sistem
de utilizare prin canalul de conditionare aer
biopsie al endoscopului
3. Software si
- energie electrica
hardware integrativ image & video recording,
(220 V)
al imaginilor DICOM + HL7 format, statistics, AFI C1, C2, C3
- sistem
medicale tip browser based application
conditionare aer
Endobase
B. LABORATOR DE CROMOENDOSCOPIE CU MAGNIFICATIE (MCE)

- energie electrica
mod de lucru NBI si HDTV;
1. Sistem (220 V)
gastroscop si colonoscop cu
videoendoscopic de - apa potabla
magnificatie 1.5x, compatibil C b.1, C b.2,
inalta rezolutie - evacuare reziduuri MCE
NBI (narrow band imaging) si C b.3
(HDTV) cu posibilitati biologice
cu sistemul de pozitionare
NBI - sistem
magnetica
conditionare aer
- energie electrica
(220 V)
2. Sistem de compatibilitate cu sistemele de - apa potabla
C b.1, C b.2,
coagulare in plasma endoscopie digestiva - evacuare reziduuri MCE C b.3
argon; superioara si inferioara biologice
- sistem
conditionare aer
3. Sistem de Unitate centrala pentru - energie electrica
pozitionare detectarea pozitiei (220 V)
magnetica 3D a colonoscopului, compatibilitate - sistem MCE C b.3, C b.4
colonoscopului cu colonoscopul sistemului NBI; conditionare aer
Spatiul
infrastructurii
posibilitate de vizualizare a
pozitiei colonoscopului in timp
real
4. Software si
- energie electrica
hardware integrativ image & video recording,
(220 V) C1, C2, C3,
al imaginilor DICOM + HL7 format, statistics, MCE
- sistem C4
medicale tip browser based application
conditionare aer
Endobase
C. LABORATOR DE ENDOSCOPIE ULTRASONOGRAFICA (EUS)

compatibilitate cu sistemul de
ecografie specializat cu
1. Sistem de - energie electrica
posibilitati de substanta de
videoecoendoscop ie (220 V)
contrast; ecoendoscopie radiala
radiala si liniara, cu - apa potabla C c.1, C c.2,
360 grade; ecoendoscopie
posibilitati de - evacuare reziduuri EUS C c.3, C c.4,
liniara terapeutica, cu prototip
ecoendoscopie cu biologice C c.5, C c.6
de ecoendoscop cu posibilitati
substanta de - sistem
de examinare cu substanta de
contrast; conditionare aer
contrast (contrast-enhanced
harmonic EUS)
- energie electrica
2. Sistem de compatibilitate cu sistemul de
(220 V)
ecografie specializat videoecoendoscopie radiala si C c.1, C c.2,
- apa potabla
cu posibilitati de liniara specializat; real-time 3D; EUS C c.3, C c.4,
- evacuare reziduuri
substanta de contrast harmonic echo + e- C c.5, C c.6
- sistem
contrast; flow; extended field of view.
conditionare aer
compatibil cu sistemul de - energie electrica
elastografie ecoendoscopica (220 V)
3. Ecoendoscop
din dotare, ecoendoscop radial - apa potabla
radial si liniar cu C c.1, C c.2,
360 grade, ecoendoscop liniar - evacuare reziduuri EUS
posibilitati de C c.3
terapeutic cu posibilitati de biologice
elastografie,
elastografie si substanta de - sistem
contrast conditionare aer
real-time 3D imaging, advanced
4D ultrasound imaging
technology, 2D and Spectral
- energie electrica
4. Sistem de ultrasound technology, B/W and
(220 V)
ecografie specializat color panoramic imaging, Touch
- apa potabla
cu posibilitati de Elasticity imaging, contrast EUS C c.4, C c.7
- evacuare reziduuri
elastografie si pulse sequencing technology,
- sistem
imagine panoramica direct ultrasound research
conditionare aer
interface, full suite of array
transducers, Hanafy Lens
transducer technology
5. Simulator GI Mentor II, simulator pt. - energie electrica
examinari investigatiile endoscopice (220 V)
endoscopice si gastro-intestinale, ERCP si - sistem EUS C c.8
ecoendoscopice ecoendoscopie conditionare aer
6. Software si
- energie electrica
hardware integrativ image & video recording, C c.1, C c.2,
(220 V)
al imaginilor DICOM + HL7 format, statistics, EUS C c.3, C c.4,
- sistem
medicale tip browser based application C c.5
conditionare aer
Endobase
D. LABORATOR ENDOMICROSCOPIE CONFOCALA LASER (CLE)

1. Sistem dedicat de endomicroscopie confocala in - energie electrica C d.1, C d.2,
endomicroscopie vivo cu magnificatie x1000, cu (220 V) CLE C d.3, C d.4,
Spatiul
infrastructurii
(videoprocesor identificarea structurilor tisulare - apa potabla C d.5, C d.6
digital HD + observate prin histologie - evacuare reziduuri
gastroscop + conventionala biologice
colonoscop), in - sistem
completarea conditionare aer
sistemului actual
- energie electrica
2. Sistem miniprobe
laser scanning unit (488 nm), (220 V)
endomicroscopice
micro si miniprobe (300 µm - - apa potabla
compatibile cu C1, C2, C3,
2.8 mm), lungime variabila (2- - evacuare reziduuri CLE
gastroscop, C4, C5, C6
6m), software de prelucare a biologice
colonoscop si
imaginilor (Cellvizio GI) - sistem
enteroscop
conditionare aer
3. Software integrativ - energie electrica
image & video recording, C d.1, C d.2,
al imaginilor (220 V)
medicale tip
DICOM + HL7 format, statistics,
- sistem CLE C d.3, C d.4,
browser based application C d.5
Endobase conditionare aer
Mai jos, reprezentat cu rosu in releveu, sunt pozitionate locatiile aferente

laboratoarelor si spatiilor suport aferente Submodulului de Endoscopie Digestiva

Spatiile Submodulului de Endoscopie Digestiva contin:
AFI = Laborator de Autofluorescenta Endoscopica (suprafata 30 mp)

MCE = Laborator de Cromoendoscopie cu Magnificatie (suprafata 45 mp)
CLE = Laborator de Endomicroscopie Confocala Laser (suprafata 30 mp)
EUS = Laborator de Endoscopie Ultrasonografica (suprafata 30 mp)
MON AFI MCE = Sala monitorizare AFI si MCE (suprafata 34 mp)
MON CLE EUS = Sala monitorizare CLE si EUS (suprafata 34 mp)
SS = Sala de sterilizare (suprafata 6 mp)
SA = Sala asteptare (suprafata 21 mp)
SEDIU = Sediu Centru de Cercetare Gastroenterologie si Hepatologie (suprafata 63 mp)
TMED = Sala de imagistica - telemedicina (suprafata 21 mp)
DBSLAN = Sa la server baza de date + LAN (suprafata 16 mp)
ARHIVA = Arhiva materiale multimedia (suprafata 10 mp)
DEPOZIT = Depozit materiale modul imagistica (suprafata 7 mp)
MAGAZIE = Magazie modul imagistica (suprafata 7 mp)
SECR = Sec retariat (suprafata 43 mp)
WC = grup sanitar (suprafata 26 mp)
Holuri (suprafata 40 mp)
I.3. Submodul de Chirurgie Endoscopica
I.MODUL IMAG ISTICA

Spatiul Implicarea
Echipament/aparatura/ Parametri tehnici minimi de
Utilitati necesare destinat in
sistem aparate functionare
infrastructurii cercetare
I.3 SUBMODUL DE CHIRURGIE ENDOSCOPICA
A. LABORATOR CHIRURGIE EXPERIMENTALA (CEX)
- energie electrica C a.1, C
1. Lampa scialitica Lampa 150.000 lux, 1 singur spot (220 V) a.2, C a.3,
luminos, fixare in tavan - sistem CEX C a.4, C
conditionare aer a.5
- energie electrica
C a.1, C
(220 V)
2. Aparat de Aparat de anestezie cu circuit a.2, C a.3,
anestezie inchis
- sistem CEX C a.4, C
conditionare aer
a.5
- oxigen
C a.1, C
- energie electrica
a.2, C a.3,
3. Monitor Monitor puls, tensiune (220 V) CEX C a.4, C
a.5
C a.1, C
- energie electrica
Aparat pentru monitorizarea a.2, C a.3,
4. Pulsoximetru (220 V) CEX
oxigenului arterial C a.4, C
a.5
Monitor TV
- energie electrica
Camera video high-definition
(220 V)
Sursa de lumina rece C a.1, C
- apa potabla
5. Coloana video Insuflator automat cu reglarea a.2, C a.3,
laparoscopi e presiunii automata
- evacuare CEX C a.4, C
reziduuri biologice
Unitate de electrocauterizare: a.5
- sistem
coagulare mono si bipolara
conditionare aer
Unitate de irigatie-aspiratie
6. Trusa de Laparoscop 0 grade - energie electrica C a.1, C
interventii Laparoscop 30 grade (220 V) CEX a.2, C a.3,
I.MODUL IMAG ISTICA
Spatiul Implicarea
laparoscopi ce Tija aspirator - apa potabla C a.4, C
Carlig de disectie - evacuare a.5
Foarfeca monopolara tip reziduuri biologice
Metzenbaum - sistem
Foarfeca bipolara tip metzenbaum conditionare aer
Foarfeca cioc de papagal
Pense atraumati ce fenestrate 24
mm
Pense atraumati ce dinti 24 mm
Pense de disectie 24 mm
Pensa bipolara de coagulare
- energie electrica
(220 V)
C a.1, C
- apa potabla
7. Sistem de sigilare a.2, C a.3,
vasculara
Sistem de sigilare vasculara - evacuare CEX C a.4, C
reziduuri biologice
a.5
- sistem
conditionare aer
- energie electrica
(220 V)
C a.1, C
- apa potabla
8. Coagulator cu a.2, C a.3,
plasma-argon
Coagulator cu plasma -argon - evacuare CEX C a.4, C
reziduuri biologice
a.5
- sistem
conditionare aer
- energie electrica
(220 V)
- apa potabla
9. Morselator Morselator cu ultrasunete - evacuare CEX
reziduuri biologice
- sistem
conditionare aer
B. LABORATOR NOTES
- energie electrica C b.1, C
1. Lampa scialitica Lampa 150.000 lux, 1 singur spot (220 V) b.2, C b.3,
luminos, fixare in tavan - sistem NOTES C b.4, C
conditionare aer b.5
- energie electrica
C b.1, C
(220 V)
2. Aparat de Aparat de anestezie cu circuit b.2, C b.3,
anestezie inchis
- apa potabla NOTES C b.4, C
- sistem
b.5
conditionare aer
C b.1, C
- energie electrica b.2, C b.3,
3. Monitor Monitor puls, tensiune NOTES
(220 V) C b.4, C
b.5
C b.1, C
Aparat pentru monitorizarea - energie electrica b.2, C b.3,
4. Pulsoximetru NOTES
oxigenului arterial (220 V) C b.4, C
b.5
Monitor TV - energie electrica
Camera video high-definition (220 V) C b.1, C
5. Coloana video Sursa de lumina rece - apa potabla b.2, C b.3,
laparoscopi e Insuflator automat cu reglarea - evacuare NOTES C b.4, C
presiunii automata reziduuri biologice b.5
Unitate de electrocauterizare: - sistem

I.MODUL IMAG ISTICA
Spatiul Implicarea
coagulare mono si bipolara conditionare aer
Unitate de irigatie-aspiratie
- energie electrica
Turn complet endoscopie, cu
(220 V)
aspirator, sursa de lumina, C b.1, C
- apa potabla
6. Sistem procesor video, gastroscop b.2, C b.3,
videoendosco pic terepeutic cu un canal si dublu
- evacuare NOTES C b.4, C
reziduuri biologice
canal, duodenoscop terapeutic si b.5
- sistem
colonoscop terapeutic
conditionare aer
- energie electrica
(220 V)
C b.1, C
7. Sistem de compatibilitate cu sistemele de - apa potabla
b.2, C b.3,
coagulare in plasma endoscopie digestiva superioara si - evacuare NOTES C b.4, C
argon; inferioara reziduuri biologice
b.5
- sistem
conditionare aer
8. Software si
- energie electrica C b.1, C
hardware integrativ image & video recording, DICOM +
(220 V) b.2, C b.3,
al imaginilor HL7 format, statistics, browser NOTES
- sistem C b.4, C
medicale tip based application
conditionare aer b.5
Endobase
Mai jos, reprezentat cu violet in releveu, sunt pozitionate locatiile aferente

laboratoarelor si spatiilor suport aferente Submodulului de Chirurgie Endoscopica

Spatiile Submodulului de Chirurgie Endoscopica contin:
PA = receptie, pregatire animal (suprafata 27 mp)
BPS = biopsii (suprafata 8 mp)
DS = dezinfectie, spalare instrumentar (suprafata 17 mp)
SS = sterilizare (suprafata 17 mp)
V = vestiar (suprafata 17 mp)
CP = camera personal (suprafata 35 mp)
NOTES (suprafata 35 mp)
S = spalator (suprafata 17 mp)
CEX = Laborator de chirurgie experimentala (suprafata 35 mp)
MAGAZIE (suprafata 17 mp)
HOL (suprafata 88 mp)
TB. EL = tablou electric = (suprafata 7 mp)
II Modul de patologi e si imunologie
II.1 Submodul patologie

II. MODUL PATOLOGIE SI IMUNOLOGIE
Spatiul Implicarea
II.1 SUBMODUL PATOLOGIE
A. LABORATOR HISTOPATOLOGIE (HP)
• Domeniu de sectionare 0,5-60 µm;
1. Microtom rotativ - energie
• Cursa mai mare de 100 µm la
(Echipament pentru electrica (220 V)
retractia port piesei;
sectionarea - apa potabla
- Posibilitate de orientare a piesei pe C p.1, C
fragmentelor de - evacuare
cele 3 axe; HP p.2, C p.3,
tesuturi si a reziduuri
• 2 trepte la avansul de degrosare; • C p.4
concentratelor celulare biologice
Menghina clasica si Mengina pentru
din fluide incluse in - sistem
prindere rapida a casetelor de
blocuri de parafina) conditionare aer
biopsie
• Domeniul de taiere: 0 - 60 µm
• Racire pina la –40ºC in pasi de 1ºC
• Sistem pt. racire rapida la -60ºC
• Statii multiple de congelare
• Sistem de sterilizare complet
automat, continind 1 container
pentru mediul de sterilizare
(formalina), 1 container pentru
- energie
reziduuri, o pompa si 2 injectoare
2. Criotom rotativ electrica (220 V)
• Orientarea port-piesei pe axele X,Y
(Echipament pentru - apa potabla
15º min. si pe Z 360º
sectionarea tesuturi lor - evacuare C p.1, C
• Cursa verticala port-piesa min. 55 HP
extemporanee sau a reziduuri p.2, C p.3
mm
celor neprocesate si biologice
• Avans orizontal port-piesa min. 40
neparafinate) - sistem
mm
conditionare aer
• Taiere cu cutit si lame microtom
• Unghi de inclinare reglabil 0 – 30º
• Sistem anti-roluire, protectia
operatorului contra taisului
• Avansul / retractia motorizate, cu 2
viteze
• Mecanismul de microtom sa
permita miscarea de retractie/cursa.
Spatiul Implicarea
Mecanismul amplasat in afara
camerei de lucru
• Iluminare cu lampa fluorescenta
• Panoul de vizitare protejat contra
condensului
• Sistemul de racire amplasat in
piciorul criomicrotomului
• Dezghetare automata la intervale
prestabilite sau la comanda
B. LABORATOR IMUNOHISTOCHIMIE SI IMUNOCITOCHIMIE

- energie
1. Autostainer pentru
electrica (220 V)
imunohistochimie
- apa potabla
(Echipament automat Caracteristici similare cu ale
- evacuare C p.3, C
pentru colorarea autostainerului pentru coloratii IHCICC
reziduuri p.6
preparatelor histo- uzuale
biologice
patologice prin tehnica
- sistem
de imunohistochimie)
conditionare aer
C. LABORATOR DE ANALIZA COMPUTERIZATA A IMAGINII

a) Microscop erect pentru examinari
in contrast normal prin transmisie si
in epi-fluorescenta
• Obiective universale plan
apocromate, cu corectie infinita 2x,
4x/0.16, 10x/0.40, 20x/0.75,
40x/0,95 si 100x/1.40,
• Camp vizual min. 22 mm,
1. Sistem de • Cap trinocular cu tija de dirijare a - energie
microscopie fasciculului luminos, electrica (220 V)
cu sursa clasica si • Condensor cu lentila frontala si - apa potabla
sursa UV apertura reglabila, - evacuare
ACI
pentru examinare, • Filtre pentru conversia la lumina reziduuri
achizitie si prelucrare naturala si densitate neutra incluse, biologice
a imaginilor • Iluminare cu halogen 100W si - sistem
histopatologice pentru epifluorescenta cu lampa conditionare aer C p.1, C
HBO 100W, p.2, C p.3,
• Condensor epi-fluorescenta cu C p.4, C
turela filtre automata, ecran de p.5, C p.6,
protectie UV, C p.9
• Diafragme de camp si apertura
reglabile
• Seturi de filtre pentru excitatii
albastra, verde si UV
b) Sistem de achizitie - energie
• Camera foto/video digitala color cu electrica (220 V)
ACI
rezolutie min. 5 Mpxl - sistem
• Placa de conversie a semnalului conditionare aer
c) Modul de prelucrare:
• Calculator Pentium 4, in
- energie
configuratie actualizata
electrica (220 V)
• Software de preluare si analiza a ACI
- sistem
imaginii si control al camerei digitale,
conditionare aer
cu functii de morfometrie pentru
analiza automata

Spatiul Implicarea
2. Sistem de a) Microscop inversat motorizat,
- energie
Microdisectie Laser • Obiective cu corectie infinita si
electrica (220 V)
(Echipament pentru corectie de planitate 4x, 10x, 20x si
- apa potabla
selectarea tintita de 40x,
- evacuare
material tisular si • Masa cu deplasare automata, ACI
reziduuri
celular de examinat; • Sistem de focalizare automat
biologice
prin tehnicile • Oculare 10x cu camp larg min. 22
- sistem
Microarray si patologie mm
conditionare aer
moleculara) • Sistem epi-fluorescenta
b) Modul de disectie cu raza laser
UV-A 355 nm, rata de impuls la nivel
picosecunda,
•Taiere precisa si rapida, repetitie
min. 5 KHz,
• Diametru raza <1µm,
• Energie laser < 1 µJoule pentru
protectia termica a tesutului,
• Sistem de colectare cu protectie
ridicata impotriva contaminarii ariei
microdisecate prin tehnologie “capac
adeziv”,
• Pozitionare/ridicare/coborare
motorizata a colectorului, controlata
prin software,
• Presiunea de contact a capacului
reglabila, - energie
C p.7, C
• Posibilitatea de izolare a portiunilor electrica (220 V)
p.8, C p.9
de tesut cu diametre de pana la 1 - apa potabla
mm intr-o singura etapa, - evacuare
ACI
• Posibilitatea de taiere a oricarei reziduuri
forme perimetrale de tesut si biologice
indiferent de tipul de coloratie, - sistem
• Creion de marcare a traseului de conditionare aer
taiere pe ecran tactil (monitor min.
20” cu functii tactile, care permite
operarea software-ului pentru
microdisectie in mod tactil),
• Camera video digitala de ultra
inalta sensibilitate, transmisie prin
tehnologie FireWire, CCD min.
1/1.8”, tehnologie super HAD,
scanare progresiva rezolutie min. 3,2
Mpxl, functia “binning” pentru
cresterea nr. de cadre /sec, balansul
de alb automat si manual, setari
pentru aplicatiile in fluorescenta,
controlabila prin software-ul de
microdisectie, calculator Pentium 4
in configuratie actualizata.
c) Modul de control digital - energie
• Calculator Pentium 4, in electrica (220 V)
ACI
configuratie actualizata - sistem
• Software de microdisectie dedicat conditionare aer
d) Masa antivibratii pentru - energie
amortizarea dinamica a vibratiilor electrica (220 V)

Mai jos, reprezentat cu cyan in releveu, sunt pozitionate locatiile aferente
laboratoarelor si spatiilor suport aferente Submodulului de Patologie
Spatiile Submodulului de Patologie contin:
PMDF = Laborator pregatire material documentar pentru formare (suprafata 35 mp)

TMED = Sala de telepatologie - telemedicina (suprafata 55 mp)
ACI = Laborator de analiza computerizata a imaginii (suprafata 27 mp)
TB.EL = tablou electric (suprafata 7 mp)
DMR = Depozit materiale si reactivi (suprafata 21 mp)
CITHIS = Laborator de Microdisectie Laser, Hibridizare in situ si Citologie (suprafata 47 mp)
HIS = Laborator de Hibridizare in situ (suprafata 12 mp)
IHCICC = Laborator de imunohistochimie si imunocitochimie (suprafata 10 mp)
HP = Laborator de histopatologie (suprafata 35 mp)
CDDA = Cabinete de documentare si diagnostic - CDD (suprafata 17 mp)
CDDB = Cabinete de documentare si diagnostic - CDD (suprafata 17 mp)
SSLAN = Secretariat/server LAN (suprafata 17 mp)

II.1 Submodul Imunologie
MODUL PATOLOGIE
Spatiul
infrastructurii
II.2 SUBMODUL IMUNOLOGIE
a) Laborator Flowcitometrie
• 3 lasere solid-state cuplate
cu sistem de fibra optica,
care sa analizeze minim 10
parametri
• 10 detectori – 6
parametri/laser 1: lumina
imprastiata la unghi mic
(FSC – forward scatter),
lumina imprastiata la unghi
mare (SSC – side scatter) si
4 fluorescente; 2
parametri/laser2; 2 parametri
/laser 3, in total 8 detectori
- energie electrica
pentru emisia fluorescenta la
(220 V)
diferite lungimi de unda din
1. Analizor automat - apa potabla
spectrul vizibil (albastru,
de citometrie de flux - evacuare FLWC C i.1
violet si rosu)
reziduuri biologice
• procesarea semnalelor
- sistem
(pana la 70000 evenimente
conditionare aer
/sec) si achizitia datelor este
100% digitala
• compensare matrice 100%
inter- si intra- laser
• compensare automata pre
si post achizitie date
• soft de analiza ce permite
aplicatii din cercetare,
aplicatii pe ciclu celular/ADN
• soft pentru analiza (achizitie
/ analiza ) automata pe 6
culori in aceeasi proba /tub
(fluorocromi )
b) Laborator Investigare ELISA

• Analize calitative si
cantitative
• Capacitate de lucru: 4 placi
simultan /12 parametri/placa
• Pina la 96 de probe on line
cu incadrare continua -walk
away pentru tuburi cu
1. Linie ELISA - energie electrica
diametre intre 11 si 12,5 mm
automata (220 V)
si intre 50 si 100 mm
(Echipament automat - apa potabla
lungime;
de identificare a unor
• Pina la 50 pozitii pentru
- evacuare ELISA C i.2
structuri moleculare cu reziduuri biologice
tuburi cu diametre de 16 mm
ajutorul reactiilor - sistem
si 100 mm lungime
imunoenzimatice) conditionare aer
• Lucreaza din tuburi primare
si secundare
• Cititor CCD de cod de bare
• Pozitii dedicate de reactivi
si de standarde si controale
• Dilutii si predilutii de probe
si reactivi
MODUL PATOLOGIE
Spatiul
infrastructurii
• Senzori de detectie nivel
probe si reactivi
• Senzor de cheag de singe
• Alarma pentru waste si
solutii de spalare
• Program de control de
calitate CE MARK
Mai jos, reprezentat bleumarin in releveu, sunt pozitionate locatiile aferente

laboratoarelor si spatiilor suport aferente Submodulului de Imunologie
Spatiile Submodulului de Imunologie contin:

ELISA = Laborator Elisa (suprafata 35 mp)
DIP = Documentare, interpretare si prelucrare date (suprafata 17 mp)
FLWC = Laborator flowcitometrie (suprafata 13 mp)
CPP = Camera de primire inregistrare probe (suprafata 13 mp)
TB.EL = tablou electric (suprafata 7 mp)

III Modul de biologie moleculara si biochimie
III.1 Submodul Biologie Moleculara
III. MODUL BIOLOGIE MOLECULARA SI BIOCHIMIE

Spatiul Implicarea
III.1 SUBMODUL DE BIOLOGIE MOLECULARA
A.1 LABORATOR DE GENOMICA (LG)
Sistemul cuprinde: - energie
- Real-time PCR termocicler cu electrica (220 V)
1. Sistem automat de termobloc (minim 4 canale), PC si - apa potabla
C g.1, C
pipetare cuplat cu software dedicat; - evacuare
Real- time PCR - Platforma automata de pi petare cu reziduuri LG g.2, C g.3,
C g.4
termocicler (minim 4 protocoale si aplicatii setabile biologice
canale) (sistem deschis). Precizie in - sistem
pipetare de la 1 µl la 1000 µl; conditionare aer
- energie
electrica (220 V)
Sistemul cuprinde:
- apa potabla
2. Sistem complet de - Scanner dedicat chip-urilor,
- evacuare
pregatire si analiza a - Statie de spalare si colorare a C g.1, C
microarray-urilor cu chip-urilor genice,
reziduuri LG g.2
biologice
densitate mare - Incubator pentru hibridizare;
- sistem
- Statie de lucru cu soft de operare;
conditionare aer
- energie
electrica (220 V)
3. Sistem - apa potabla
Sistemul cuprinde: C g.1, C
microfluidic automat - evacuare
- Statie de pregatire a chip-urilor; g.2, C g.3,
de analiza a acizilor reziduuri LG
- Sistem dedicat de vortexare; C g.4, C
nucleici biologice
- Sistem de analiza a chip-urilor; g.5
- sistem
conditionare aer
Protectie probe si operator;

mecanism deplasare ferestre in plan
- energie
vertical si pivotare; panou frontal cu
4. Hota cu flux electrica (220 V) C g.1, C
manusi; sistem de siguranta pentru
laminar vertical, - apa potabla g.2, C g.3,
portabila, clasa III
viteza fluxului de aer, pozitia
- evacuare LG C g.4, C
ferestrei si schimbarea filtrelor;
Biohazard, reziduuri g.5
etansare completa in timpul
biologice
procesului de dezinfectie; afisaj
LCD; filtru purificare a aerului;
C g.1, C
5. Concentrator acizi Concentrator cu pompa de vid, cu - energie g.2, C g.3,
ADN, ARN, proteine rotor pentru tuburi de 1.5 si 0.2ml. electrica (220 V) LG C g.4, C
g.5
B. LABORATOR CITOGENETICA (LCG)

-microscop motorizat de baza cu - energie
masa XY, revolver cu 6 pozitii, electrica (220 V)
1.Echipament
trinocular cu trei cai, oculare, - apa potabla
complet pentru FISH,
condensor si iluminare 30 W, - evacuare
MFISH, CGH si LCG C cg.1
fluorescenta cu turela rotativa cu 6 reziduuri
examinare in epi-
pozitii, iluminare 130 W cu durata de biologice
fluorescenta
viata 2000 ore, tr ansmisie prin fibra - sistem
optica si filtre fluorescenta, obiective conditionare aer

Spatiul Implicarea
speciale de fluorescenta X10 si
X100 si obiective plan-achromate
X4, 20, 40, camera video digitala
specializata 2 Mpx; cu racire, unitate
de control cu ecran cu posibilitatea
de cuplare direct la ecran si trans-
mitere a imaginilor in retea, adaptor
C-mount, software FISH, MFISH si
CGH, calculator (PIV, 3,5GHz,
2GRAM, 200 GB), monitor TFT
(LCD19 inch), imprimanta laser
color.
- energie
2. Sistem de - efectuarea automata a operat iilor
electrica (220 V)
denaturare si de denaturare si hibridizare pentru
- apa potabla
hibridizare automata efectuarea lamelor necesare tehnicii
- evacuare
a lamelor FISH, mentine temperatura LCG C cg.2
reziduuri
uniforma a lamelor,operare pana la
biologice
12 lame, programare timp de
- sistem
procesare control al temperaturii
conditionare aer
- energie
-microscop trinocular cu masa electrica (220 V)
ergonomica, obiective plan - apa potabla
3. Sistem de acromate, iluminare cu LED, port - evacuare
LCG C cg.3
cariotipare auto mata DSC,camera video digitala 2MPx, reziduuri
unitate de control, soft cariotipare, biologice
calculator - sistem
conditionare aer
- energie
- sistem automat de pretratament,
electrica (220 V)
bandare G, spalarea de rutina a
- apa potabla
4. Sistem procesare lamelor, special pentru pre-
- evacuare C cg.1, C
automata a lamelor tratamentul probelor din tumori LCG
reziduuri cg.2
solide; include PC computer, UPS,
biologice
VP 200 software si VP 2000
- sistem
procesor
conditionare aer
-protectie probe; mec anism
deplasare ferestre in plan vertical si
pivotare; sistem de siguranta pentru
5. Hota - energie
viteza fluxului de aer, pozitia C cg.1, C
microbiologica, electrica (220 V) LCG
ferestrei si schimbarea filtrelor; cg.2
clasa II de siguranta
etansare completa in timpul
LCD; filtru purificare a aerului.
Domeniul de temperaturi de lucru de
la 7°C deasupra temperaturii
camerei, pana la 60°C, cu o
acuratete de 0.3°C la 37°C; interfata
- energie
seriala de comunicare; dispozitiv de
6.Termostat culturi electrica (220 V) C cg.1, C
celulare
siguranta termica; sistem de auto-
- sistem LCG cg.2
diagnosticare cu alarmare; sistem
conditionare aer
de control pentru temperatura;rafturi
perforate realizate din otel
inoxidabil; usa interioara cu
inchidere etansa
Viteza maxima: 5.000 rpm, Afisaj - energie
7.Centrifuga digital: RPM SI TIMP(min, sec.) electrica (220 V) LCG C cg.2
- sistem
Spatiul Implicarea
conditionare aer
Domeniul de viteze de agitare 0...
1500 rpm,Viteza de incalzire
8. Agitator magnetic 7°C/min.; Temperatura maxima - energie
cu incalzire si 340°C; Acuratetea temperaturii fara electrica (220 V) C cg.1, C
control de sensor extern 10°C; Sensor de - sistem LCG cg.2
temperatura temperatura extern ETS-D 4 fuzzy; conditionare aer
Acuratetea controlului temperaturii
folosind sensorul extern 1°C
Reglaj independent la fiecare post;
Reglaj al temperaturii la fiecare
- energie
post; Otel-inox; Termoregulator
electrica (220 V)
9. Baie de apa bimetalic gradat in °C; Posturi C cg.1, C
- apa potabla LCG
termostatata (variante):4; Domeniu de cg.2
- sistem
emperature°C:Amb.+120; Gradul de
conditionare aer
precizie °C:± 1,5; Putere de incalzire
W: 1600
C. LABORATOR CULTURI CELULARE (LCC)

Lampa UV; pereti interiori,rafturi din - energie
C c.1, C
aliaj de otel-inox-crom; sistem de electrica (220 V)
1. Incubator cu CO2 LCC c.2, C c.3,
circulatie a aerului asistat de - sistem
C c.4
calculator; senzor CO2; conditionare aer
protectie probe si opreator;
mecanism deplasare ferestre in plan
vertical si pivotare; sistem de - energie
2. Hota C c.1, C
siguranta pentru viteza fluxului de electrica (220 V)
microbiologica, LCC c.2, C c.3,
aer, pozitia ferestrei si schimbarea - sistem
clasa II de siguranta C c.4
filtrelor; etansare completa in timpul conditionare aer
LCD; filtru purificare a aerului;
sa indeplineasca conditiile
metodelor de lucru impuse in
laboratoarele de culturi
celulare;microprocesor si display cu
afisaj digital; dispozitiv ergonomic la
inchidere si deschidere; sistem anti-
condens; motor de inductie;
programarea vitezei de rotatie cu - energie
3. Centrifuga cu increment de 10 rot/min; electrica (220 V) C c.1, C
racire cu motor programarea fortei centrifuge cu - apa potabla LCC c.2, C c.3,
interschimbabil increment de 10 RCF; incinta de - sistem C c.4
centrifugare din otel inoxidabil; 9 conditionare aer
nivele de preselectie de
accelerare/intrerupere; protec tie a
motorului si a camerei de
centrifugare la supraincalzire;
recunoastere automata a rotorul ui si
reglare automata a vitezei maxime
de lucru impuse de acesta.
echipare cu microprocesor si display
- energie
electronic; blocare automata a
electrica (220 V)
4. Microcentrifuga de capacului; camera de centrifugare C c.3, C
laborator din otel-inox; viteza de rotatie sa
- apa potabla LCC c.4
- sistem
poata fi programata cu increment de
conditionare aer
10 rot/min; viteza maxima/RCF:

Spatiul Implicarea
1800 rpm/23. 907; capacitate 6*50
ml; programare timp functionare
1....99 min (functionare continua),
pulsuri (cicluri scurte)
- energie
trebuie sa permita observarea
electrica (220 V)
5. Microscop evolutiei culturilor de celule,
- apa potabla
inversat cu modiicarile aparute flacoanele de C c.1, C
- evacuare
fluorescenta pentru cultura (numarul sau morfologia LCC c.2, C c.3,
reziduuri
culturi,cu camera celulelor); camera digitala care sa C c.4
biologice
foto conectata la PC permita datelor in computer si
- sistem
analiza
conditionare aer
calibrare interna, control al timpului
si ajustabil, in cazul schimbarii - energie
C c.1, C
temperaturii cu mai mult de 3ºC; electrica (220 V)
6. Balanta analitica LCC c.2, C c.3,
determinare densitatii lichidelor si - apa potabla
C c.4
fluidelor; afisare directa a densitatii
calculate
III.2 Submodul Biochimie

Sistem de focalizare izoelectrica
compus din: sursa de putere (10000
V, 2.4 mA); platforma care sa se
poata adapta unui numar de pana la
24 stripuri de 7 cm sau 12 de 11,
17, 24 cm care sa aiba un control
o
precis in intervalul 10-25 C cu
sistem Peltier; tavi de rehidratare si
echilibrare care sa poata include
pana la 12 stripuri; cuva de
focalizare isoelectrica cu electrozi
de platina inglobati, care sa asigure
integritatea probelor; colectarea
datelor via RS-232 serial port;
interfata care sa permita
- energie
programarea metodei si sa
electrica (220 V)
furnizeze informatii continue asupra
- apa potabla
1. Sistem pentru procesului de migrare; IPG strips cu C p.1, C
- evacuare
electroforeza gradient de pH in diferite variante MLD p.2, C p.3,
reziduuri
bidimensionala (3–6, 5–8, 7–10), marcate pentru C p.4
biologice
identificarea rapida a polaritatii si
- sistem
intervalului de pH
conditionare aer
sistem de electroforeza verticala
compact care sa permita analiza
simultana a 12 geluri; dotat cu
sistem de racire, pompa de
recirculare a tamponului;electrozi tip
placa care sa creeze un camp
electric uniform; capacitate de
adaptare la dimensiuni variate ale
gelului (18,3x19,3 cm, 18,5x20 cm,
20x20,5 cm, 25x20,5 cm) si grosime
variata (1-3 mm); placi spatiatoare;
accesoriu de stabilizare a gelurilor in
timpul incarcarii;sursa putere
adecvata (250 V, 3 A, 300 W):
scanner cu rezolutie ridicata pentru

Spatiul Implicarea
evaluarea cantitativa a spoturilor si
soft adecvat pentru analiza
proteinelor identificate.
- sursa de ioni microScout extractie
prin puls ionic (PIE™); tinta exact un
sfert dintr-o microplaca; 96 tipuri de
tinte spot pentru diferite aplicatii; - energie
laser cu azot cu rata variabila electrica (220 V)
repetitiva pana la 20 Hz; - apa potabla
2. Sistem pentru C p.1, C
- analizor TOF: configuratie de inalta - evacuare
spectrometrie tip MLD p.2, C p.3,
rezolutie; optiune MS/MS cu auto reziduuri
MALDI -TOF-MS C p.4
PSD (automated post-source decay) biologice
incluzand dispozitiv de selectie a - sistem
conditionare aer
ionilor; design modular;
WhisperMode™ pentru reducerea
zgomotului; software adecvat pentru
analiza datelor
- energie
electrica (220 V)
- apa potabla
3.Sistem de C p.1, C
sistem de sonicare; sistem de - evacuare
omogenizare a MLD p.2, C p.3,
omogenizare cu azot lichid reziduuri
probelor C p.4
biologice
- sistem
conditionare aer
analiza spectrelor de luminiscenta,
excitatie, fosforescenta, detectie cu
fotomultiplicator; corectie automata
a spectrelor; posibilitati de analiza in
lumina polarizata; de masurare a
- energie
bioluminiscentei; control al
electrica (220 V)
temperaturii; posibilitatea de
- apa potabla
modificare a parametrilor
4. Spectrometru de - evacuare
luminiscenta
masuratorii: gate, delay; flow-
reziduuri RL C p.5
cytometry; software de achizitie a
biologice
datelor +calculator pentru comanda
- sistem
si control Pentru
conditionare aer
chemiluminiscenta: imagini 2D;
detectie CCD, control al temperaturii
detectorului; filtru UV; Functionare in
timp real, software de prelucrare si
analiza a imaginilor
sistem dual de excitatie si emisie
pentru detectarea proteinelor de - energie
interes prin Western blot; lungimi de electrica (220 V)
5. Sistem de detectie unda de emisie:488 si 560 nm; - apa potabla
C p.1, C
cu realizare de imagini 2D; detectie - evacuare
chemiluminiscenta CCD; control al temperaturii reziduuri MCF p.2, C p.3,
C p.4
pentru Western blot detectorului; filtru UV; functionare in biologice
timp real, transiluminator, EPI- - sistem
iluminator; software adecvat de conditionare aer
prelucrare si analiza a imaginilor
microscop de forta atomica, - energie
modular, moduri de operare: contact electrica (220 V)
6. Microscop AFM AFM C p.6
si true non-contact – Atomic Force - apa potabla
Microscopy, LFM (contact), mod de - evacuare

Spatiul Implicarea
lucru AFM -SPM pentru probe reziduuri
lichide, lateral force microscopy, biologice
mod rezonant, semicontact si - sistem
noncontact AFM) Phase Imaging conditionare aer
Modulatie de forta –
vâscoelasticitate EFM –
Electrostatic Force Microscopy,
Adhesion Force Imaging, soft care
asigura vizualizare 3D si analiza
micrografiei AFM, cuplaj cu
microscop optic, vizualizare XY > 90
microni,
sistem de incalzire al probei, sistem
de izolare a vibratiilor, calculator
pentru control, Zgomot Z:<0,03 nm
– RMS banda 1000 Hz, Zgomot
XY:<0,01 nm – RMS banda 200 H z;
cuplat la un microscop optic inversat
- energie C p.1, C
2 usi, no-frost, anti-bacteria, temp - electrica (220 V) p.2, C p.3,
7. Frigider - 80°C o SD
20 C +4°C - sistem C p.4, C
conditionare aer p.5
0-300g, afisaj digital cu cristale
- energie C p.1, C
lichide, calibrare interna, interfata
electrica (220 V) p.2, C p.3,
8. Balanta analitica RS 232 C; incinta de cantarire din LPP
- sistem C p.4, C
sticla cu usi laterale glisante,
conditionare aer p.5
rezolutie 0.1 mg, precizie 0.1 mg
- energie
electrica (220 V)
- apa potabla C p.1, C
pentru sterilizare umeda; capacitate
- evacuare p.2, C p.3,
9. Autoclav 40L; temperatua de lucru: 120°C; CAD
reziduuri C p.4, C
presiunea de lucru: 1,2-2 atm
biologice p.5
- sistem
conditionare aer
- energie
electrica (220 V)
domeniu de operare: 30-100°C; - apa potabla C p.1, C
10. Baie d e apa capacitate: 20L; acuratetea - evacuare p.2, C p.3,
termostatata controlului temperaturii folosind reziduuri CAD C p.4, C
sensorul extern 1°C biologice p.5
- sistem
conditionare aer
- energie
electrica (220 V)
- apa potabla C p.1, C
pentru sterilizare uscata; capacitate
- evacuare p.2, C p.3,
11. Etuva 120L; temperatura de lucru: 40- CAD
reziduuri C p.4, C
300°C; timp de lucru programabil
biologice p.5
- sistem
conditionare aer
pentru analiza longitudinala a - energie
12. Microscop laser dinamicii markerilor genetici si electrica (220 V)
cu doi fotoni proteici; permite analiza unei probe - apa potabla
(Two-photon laser mici fara afectarea regiunilor - evacuare MCF C p.6
scanning adiacente; excitare cu laser cu safir; reziduuri
microscopy) domeniu spectral: 720-920 nm; biologice
sistem de detectie: multi- - sistem
Spatiul Implicarea
fotomultiplicator; sistem de conditionare aer
sectionare optica in axele X-Ycu
reconstructie tridimensionala a
structurilot celulare; software pentru
deconvolution
c3.1 Submodul Biologie Moleculara (reprezentat cu verde deschis)
Spatiile Submodulului de Biologie Moleculara contin:
SS = spatiu sterilizare (suprafata 15 mp)

SR = spatiu recoltare (suprafata 12 mp)
SV = spatiu vestiar (suprafata 12 mp)
SC = spatiu crioconservare (suprafata 16 mp)
SCAD = s patiu secretariat analiza si documentare (suprafata 24 mp)
LCG = laborator citogenetica (suprafata 68 mp)
LCG1 = spatiu prelucrare probe (suprafata 16 mp)
LCG2 = spatiu cariotipare standard (suprafata 17 mp)
LCG3 = spatiu FISH (suprafata 12 mp)
LCG4 = spatiu CGH (suprafata 12 mp)
Hol = (suprafata 11 mp)
LCC = laborator culturi celulare (suprafata 52 mp)
LCC1 = spatiu prelucrare probe (suprafata 17 mp)
LCC2 = spatiu incubare (suprafata 12 mp)
LCC3 = spatiu microscopie (suprafata 12 mp)
LG = laborator genomica (suprafata 79 mp)
LG1D = spatiu pre-amplificare ADN (suprafata 6 mp)
LG2D = spatiu amplificare ADN (suprafata 8 mp)
LG3 = spatiu post PCR (suprafata 28 mp)
LG1R = spatiu pre-amplificare ARN (suprafata 6 mp)
LG2R = spatiu amplificare ARN (suprafata 9 mp)
CR = camera reactivi (suprafata 5 mp)
III.2 Submodul de Biochimie (reprezentat cu verde inchis)
Spatiile Submodulului de Biochimie contin:
MCF = Laborator pentru microscopie confocala cu doi fotoni (suprafata 51 mp)

SS = Sala Server (suprafata 17 mp)
CAD = Centru de analiza datelor (suprafata 30 mp)
MLD = Laborator pentru analiza MALDI-TOF (suprafata 50 mp)
SD = Spatiu depozitare (suprafata 25 mp)
LPP = Laboratoare prelucrare probe (suprafata 65 mp)
Holuri (suprafata 53 mp)
AFM = Laborator pentru microscopie cu forta atomica (suprafata 35 mp)
LL = Laborator masuratori de luminiscenta (suprafata 50 mp)
· Dotarea cu hardware si software
Tabelul urmator prezinta echipamentele IT necesare dotarii Modulelor TARGET.

Prima coloana prezinta tipul de echipament hard/soft, a doua coloana prezinta
caracteristicile minime de functionare ale echipamnetelor hard/soft, iar a treia coloana
prezinta legatura cu tipurile de cercetari in care sunt utilizate echipamentele.
NOTA!!! Pentru a vizualiza tipurile de cercetari in care sunt utilizate

echipamentele IT va rugam vizualizati punctul 2.b.1”justificarea stiintifica a
investitiei”, identificarea facandu-se dupa codificare

MODUL IMAGISTICA DIGESTIVA
Echipament/aparatura/ Implicarea in
Parametri tehnici minimi de functionare
sistem aparate cercetare
P4 quad-core 2.6 GHz, 4Gb RAM, 2xHDD 500 Gb, DVD Writer, C t.1, C t.2, C
1. Server PC x 1
placa captura video, Windows preinstalat t.3, C v.1
2. Statii de lucru PC P4 quad-core 2.6 GHz, 2Gb RAM, 2xHDD 250 Gb, DVD Writer, C t.1, C t.2, C
x2 Windows preinstalat v.1
C t.1, C t.2, C
3. Monitor x 3 LCD; diagonala 20”
v.1
C t.1, C t.2, C
4. UPS x 2 2500 VA
v.1
C t.2, C t.3, C
5. Imprimanta x 2 laser color A4 600dpi
v.1
6. Imprimanta C t.2, C t.3, C
laser A4, printer/scanner/copiator/fax
multifunctionala x 1 v.1
7. Scanner x 1 inalta rezolutie A3 2400 dpi 24bit C t.1
8. Switch/router x 1 1000Mbps layer 3 cu management C t.1, C t.3
9. Wireless gateway 4 UTP 100Mbps, wireless, USB hub, HDD 500Gb, print server, C t.1, C t.3
x1 port SATA
10. Echipament Terminal, camera incorporata cu zoom, conectivitate LAN/ISDN, C t.1, C t.3
video-conferinta x 2 intrari video multiple, dual-stream
LCD; diagonala 37”, 16:9 PIP/POP, intrari RGB/Composite/S- C t.1, C t.3
11. Monitor/tuner x 2
video/DVI, prindere perete
12. Swich C t.1, C t.3
composite; video; RGB
audio/video x 1
13. DVD x 2 recorder PAL VHS/HDD/DVD/card C t.1, C t.3
Procesor Core 2 Duo 1.8GHz, 2GB, 250GB SATA, 128MB C t.1, C t.2, C
VRAM, monitor WXGA TFT, DVD-RW/CD-RW (Multiburner), v.1
14. Notebook x 2
Modem, Wi reless 11a/b/g, Bluetooth, placa retea 10/100/1000,
Camera, Microfon, 3xUSB, Windows preinstalat
400MHz, 64Mb, IrDA, USB, serial, Mini SD, display 3” 64k color, C t.1, C t.2, C
15. PDA x 2 camera 1.3Mpi x, GSM/GPRS/EDGE, Bluetooth, wireless, v.1
Windows Mobile preinstalat
16. MS Office x 9 Program aplicatii office C t.2, C v.1
17. Corel Draw x 1 Editare imagini 3D C t.2, C v.1
18. Adobe C t.2, C v.1
Editare imagini
Photoshop x 1
19. Adobe Premiere C t.2, C v.1
Editare imagini video
x1
20. Antivirus x 9 Protectie PC, firewall C t.2, C v.1
21. Windows x 9 buc Program

MODUL PATOLOGIE SI IMUNOLOGIE
1. Server PC x 1
placa captura video, Windows preinstalat t.3, C v.1
2. Statii de lucru x 2
Windows preinstalat v.1
C t.1, C t.2, C
v.1
C t.1, C t.2, C
4. UPS x 2 2500 VA
v.1
C t.2, C t.3, C
v.1
6. Imprimanta C t.2, C t.3, C
multifunctionala x 1 v.1
9. Wireless gateway 4 UTP 100Mbps, wireless, USB hub, HDD 500Gb, print server, C t.1, C t.3
x1 port SATA
10. Echipament Terminal, camera incorporata cu zoom, conectivitate LAN/ISDN, C t.1, C t.3
audio/video x 1
Procesor Core 2 Duo 1.8GHz, 2GB, 250GB SATA, 128MB C t.1, C t.2, C
VRAM, monitor WXGA TFT, DVD-RW/CD-RW (Multiburner), v.1
13. Notebook x 2
Modem, Wi reless 11a/b/g, Bluetooth, placa retea 10/100/1000,
Camera, Microfon, 3xUSB, Windows preinstalat
400MHz, 64Mb, IrDA, USB, serial, Mini SD, display 3” 64k color, C t.1, C t.2, C
14. PDA x 2 camera 1.3Mpi x, GSM/GPRS/EDGE, Bluetooth, wireless, v.1
Windows Mobile preinstalat
Editare imagini
Photoshop x 1
x1
20. Windows x 9 Sistem de operare C t.2, C v.1

MODUL BIOLOGIE MOLECULAR A SI BIOCHIMIE
P4 quad-core 2.6 GHz, 4Gb RAM, 2xHDD 500 Gb, DVD Writer, C t.1, C t.2,
1. Server PC x 1
placa captura video, Windows preinstalat C t.3, C v.1
P4 quad-core 2.6 GHz, 2Gb RAM, 2xHDD 250 Gb, DVD Writer, C t.1, C t.2,
2. Statii de lucru x 2
Windows preinstalat C v.1
C t.1, C t.2,
C v.1
C t.1, C t.2,
4. UPS x 2 2500 VA
C v.1
C t.2, C t.3,
C v.1
6. Imprimanta C t.2, C t.3,
multifunctionala x 1 C v.1
9. Wireless gateway 4 UTP 100Mbps, wireless, USB hub, HDD 500Gb, print server, port C t.1, C t.3
x1 SATA
10. Echipamen t Terminal, camera incorporata cu zoom, conectivitate LAN/ISDN, C t.1, C t.3
audio/video x 1
Procesor Core 2 Duo 1.8GHz, 2GB, 250GB SATA, 128MB VRAM, C t.1, C t.2,
monitor WXGA TFT, DVD-RW/CD-RW (Multiburner), Modem, C v.1
13. Notebook x 2
Wireless 11a/b/g, Bluetooth, placa retea 10/100/1000, Camera,
Microfon, 3xUSB, Windows preinstalat
400MHz, 64Mb, IrDA, USB, serial, Mini SD, display 3” 64k color, C t.1, C t.2,
14. PDA x 2 camera 1.3Mpi x, GSM/GPRS/EDGE, Bluetooth, wireless, Windows C v.1
Mobile preinstalat
Editare imagini
Photoshop x 1
x1
20. Windows x 9 Sistem de operare C t.2, C v.1

IV Modul de Telemedicina si Inteligenta Artificiala
4.1 Submodul Telecomunicatii si Baze de Date
IV. MODUL TELEMEDICINA SI INTELIGENTA ARTIFICIALA

Spatiul
infrastructurii
4.1.SUBMODUL TELECOMUNICATII SI BAZE DE DATE
Server; stocare date;
configuratie back-up cu baterie SGBD C t.1, C t.2,
- energie electrica
1. DB server x 2 de stocare de masa 2xP4 C t.3, C v.1,
(220 V)
3GHz, 8Gb RAM, 4x500Gb C v.4
HDD, DVD-writer
2xP4 3GHz, 8Gb RAM,
2. Server
4x500Gb HDD, DVD-writer, - energie electrica
web/ftp/mail/servicii TCOM C t.1, C t.3
placa real-time video (220 V)
de internet x 1
streaming
2xP4 3GHz, 8Gb RAM,
3. Router/g ateway x 4x500Gb HDD, DVD-writer, - energie electrica
TCOM C t.1, C t.3
1 placa real-time video (220 V)
streaming
- energie electrica SGBD, C t.1, C t.2,
(220 V) TCOM C v.1
- energie electrica SGBD, C t.1, C t.2,
5. UPS x 2 3000 VA
(220 V) TCOM C v.1
- energie electrica C t.2, C t.3,
6. Imprimanta x 1 laser color A4 600dpi SGBD
(220 V) C v.1
7. Imprimanta laser A3, - energie electrica C t.2, C t.3,
SGBD
multifunctionala x 1 printer/scanner/copiator/ fax (220 V) C v.1
C t.1, C t.2,
8. Sistem integrat de imprimanta/copiator/scanner - energie electrica C t.3, C v.1,
SGBD
proiectare x 1 A0 color (220 V) C v.2, C v.3,
C v.4
1000Mbps layer 3 cu - energie electrica
9. Switch/router x 1 SGBD C t.1, C t.3
management (220 V)
4 UTP 100Mbps, wireless,
10. Wireless gateway - energie electrica
USB hub, HDD 500Gb, print SC C t.1, C t.3
x1 (220 V)
server, port SATA
- energie electrica
11. Router x 1 profesional, dedicat TCOM C t.1, C t.3
(220 V)
Server, camera incorporata cu
12. Echipament zoom, conectivitate LAN/ISDN, - energie electrica
SC C t.1, C t.3
video-conferinta x 1 intrari video multiple, dual- (220 V)
stream
LCD; diagonala 37”, 16:9
PIP/POP, intrari - energie electrica
13. Monitor/tuner x 1 SC C t.1, C t.3
RGB/Composite/S-video/DVI, (220 V)
prindere perete
14. Swich - energie electrica
composite; video; RGB SC C t.1, C t.3
audio/video x 1 (220 V)
15. Video-proiector x XGA/WXGA minim 1024x768 - energie electrica
SC C t.1, C t.3
1 minim 3000 ore, distanta 12m (220 V)
conectivitate IP, senzor
- energie electrica SGBD,
16. Camera video x 2 miscare, color pe timpul noptii, C t.1, C t.3
(220 V) TCOM
montare perete
recorder PAL - energie electrica
17. DVD x 1 SC C t.1, C t.3
VHS/HDD/DVD/card (220 V)
Spatiul
infrastructurii
Procesor Core 2 Duo 1.8GHz,
2GB, 250GB SATA, 128MB
VRAM, monitor WXGA TFT,
DVD-RW/CD-RW
18. Notebook x 1 (Multiburner), Modem, SGBD
(220 V) C v.1
Wireless 11a/b/g, Bluetooth,
placa retea 10/100/1000,
Camera, Microfon, 3xUSB,
Windows preinstalat
19. Rack x 1 42U, cu ventilatie/racire TCOM
(220 V) C v.1
400MHz, 64Mb, IrDA, USB,
serial, Mini SD, display 3” 64k
20. PDA x 1 color, camera 1.3MPix, SGBD
(220 V) C v.1
GSM/GPRS/EDGE, Bluetooth,
wireless
wireless IEEE 802.11g - energie electrica C t.1, C t.2,
21. Accesss point x 2 SC, TCOM
56Mbps omnidirectional 500m (220 V) C v.1
canal cablu, cabluri UTP, prize
duble UTP, mufe UTP, cleste - energie electrica
22. Infrastructura TCOM C t.1
sertizare, tester cablu UTP, (220 V)
media convertor
C t.1, C t.2,
40kVA/32kW, trifazat, - energie electrica C v.1, , C
23. UPS x 1 UPS
mentinere 25 min (220 V) v.2, , C v.3, ,
C v.4
C t.1, C t.2,
30kVA/24kW, trifazat, - energie electrica C v.1, , C
24. UPS x 1 UPS
mentinere 25 min (220 V) v.2, , C v.3, ,
C v.4
Centrala IP, 4 trunchiuri
analogice, 2 ISDN, minim 100
25. Centrala - energie electrica
telefoane IP, minim 100 TCOM
telefonica x 1 (220 V)
extensii analogice, optional
linie T1/E1
- energie electrica
26. MS Office x 5 Program aplicatii office SGBD C t.2, C v.1
(220 V)
- energie electrica
27. Corel Draw x 1 Editare imagini 3D SGBD C t.2, C v.1
(220 V)
28. Adobe - energie electrica
Editare imagini SGBD C t.2, C v.1
Photoshop x 1 (220 V)
29. Adobe Premiere - energie electrica SGBD
Editare imagini video C t.2, C v.1
x1 (220 V)
30. Antivirus for - energie electrica SGBD
Protectie PC, firewall C t.2, C v.1
server x 4 (220 V)
31. Windows 2003 - energie electrica SGBD
Server C t.2, C v.1
server x 4 (220 V)
- energie electrica SGBD
32. SQL server x 4 Server C t.2, C v.1
(220 V)

Mai jos, reprezentat galben in releveu, sunt pozitionate locatiile aferente
laboratoarelor si spatiilor suport aferente Submodulului de Patologie
Spatiile Submodulului de Telecomunicatii si Baze de Date contin:
TCOM = Centrul gestiune comunicatii (suprafata 35 mp)

UPS = surse alimentare neintreruptibila (suprafata 39 mp)
DEPOZIT (suprafata 6 mp)
HOL = (suprafata 5 mp)
SGBD = Sala gestiune baze de date (suprafata 174 mp)
SC = Sala comandã teleconferinte (suprafata 36 mp)
ARHIVA = Arhiva materiale multimedia (suprafata 36 mp)
4.2 Submodul Procesare Video si Prelucrare Statistica

Spatiul
infrastructurii
4.2 SUBMODUL PROCESARE VIDEO SI PRELUCRARE STATISTICA
P4 quad-core 2.6 GHz, 4Gb
C t.2, C t.3, C
RAM, 2xHDD 500 Gb, DVD - energie
1. Server PC x 1 IA/VR v.1, C v.2, C
Writer, placa captura video, electrica (220 V)
v.3, C v.4
Windows preinstalat
P4 quad-core 2.6 GHz, 2Gb C t.2, C v.1, C
- energie
2. Statii de lucru x 6 RAM, 2xHDD 250 Gb, DVD IA/VR v.2, C v.3, C
electrica (220 V)
Writer, Windows preinstalat v.4
C t.2, C v.1, C
- energie
3. Monitor x 7 LCD; diagonala 20” IA/VR v.2, C v.3, C
electrica (220 V)
v.4
C t.2, C v.1, C
- energie
4. UPS x 2 2500 VA IA/VR v.2, C v.3, C
electrica (220 V)
v.4
C t.2, C t.3, C
- energie
5. Imprimanta x 1 laser color A4 600dpi IA/VR v.1, C v.2, C
electrica (220 V)
v.3, C v.4
C t.2, C t.3, C
6. Imprimanta laser A4, - energie
IA/VR v.1, C v.2, C
multifunctionala x 1 printer/scanner/copiator/fax electrica (220 V)
v.3, C v.4
C t.1, C t.2, C
multilaser color 3D scanner, - energie
7. Scanner 3D x 1 IA/VR v.1, C v.2, C
200dpi, field size 13.5”x10.1” electrica (220 V)
v.3, C v.4
4 UTP 100Mbps, wireless, USB C t.2, C t.3, C
8. Wireless gateway - energie
hub, HDD 500Gb, print server, IA/VR v.1, C v.2, C
x1 electrica (220 V)
port SATA v.3
Procesor Core 2 Duo 1.8GHz,
2GB, 250GB SATA, 128MB
VRAM, monitor WXGA TFT,
C t.2, C v.1, C
DVD-RW/CD-RW (Multiburner), - energie
9. Notebook x 2 IA/VR v.2, C v.3, C
Modem, Wireless 11a/b/g, electrica (220 V)
v.4
Bluetooth, placa retea
10/100/1000, Camera, Microfon,
3xUSB, Windows preinstalat
400MHz, 64Mb, IrDA, USB,
serial, Mini SD, display 3” 64k
color, camera 1.3Mpix, - energie C t.2, C v.1, C
10. PDA x 2 IA/VR
GSM/GPRS/EDGE, Bluetooth, electrica (220 V) v.2, C v.3
wireless, Windows Mobile
preinstalat
11. Drivere + SDK kit Drivere pentru Windows XP si - energie
IA/VR C v.4
x1 SDK pentru dezvoltare electrica (220 V)
- energie C t.2, C v.1, C
12. MS Office x 9 Program aplicatii office IA/VR
electrica (220 V) v.2, C v.3
13. Corel Draw x 1 Editare imagini 3D IA/VR
14. Adobe - energie C t.2, C v.1, C
Editare imagini IA/VR
Photoshop x 1 electrica (220 V) v.2, C v.3
15. Adobe Premiere - energie C t.2, C v.1, C
Editare imagini video IA/VR
x1 electrica (220 V) v.2, C v.3
16. Antivirus x 9 Protectie PC, firewall IA/VR
17. Microsoft C++ x 1 Programare web IA/VR
Spatiul
infrastructurii
Program analiza corelatii - energie C t.2, C v.1, C
18. SPSS x 1 IA/VR
statistice electrica (220 V) v.2, C v.3
19. Program - energie C t.2, C v.1, C
Program analiza date IA/VR
Statistica x 1 electrica (220 V) v.2, C v.3
dezvoltare de aplicatii mission-
critical, multi-tier, smart client, - energie C t.2, C v.1, C
20. Visual Studio x 1 IA/VR
Web, mobile sau bazate pe electrica (220 V) v.2, C v.3
Microsoft Office
Spatiile Submodulului Procesare Video si Prelucrare Statistica contin:
IA/VR = Laborator inteligenta artificiala / realitate virtuala (suprafata 35 mp)

· Dotarea cu mobilier
Este necesara achizitionarea de mobilier special pentru modulele Centrului de Cercetare
TARGET. Astfel s-a realizat tabelele de mai jos in care sunt trecute tipurile de mobilier si
caracteristicile lor.
Caracteristici
Necesar mobilier
H=inaltime, W=latime, D=adincime
I.MODUL IMAGISTICA DIGESTIVA
I.1. SUBMODUL RADIOLOGIE SI IMAGISTICA (CONSTRUCTIE NOUA)
SUBSOL
Intretinere
Birou cu noptiera cu 3 sertare (2 buc ) Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm
Scaun birou (2 buc) Scaun birou
Dulapuri tip vestiar cu usi Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm
Corpuri biblioteca cu usi si rafturi (2 buc) Corp biblioteca H 185 cm / W 75 cm / D 35 cm
Depozit uleiuri
Dulapuri metalice cu rafturi (2 buc) H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm
PARTER
Intretinere
Asteptare pacienti
Scaune (40 buc) Scaune plastic
Inregistrare pacienti
Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm
Birou cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm
Scaun mobil, rotativ cu spatar (2 buc) Cu cotiere
Corpuri biblioteca cu usi si rafturi, cu usi Corp biblioteca H 185 cm / W 75 cm / D 35 cm
transparente de sti cla (2 buc)
Scaun ergonomic (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil
Camera asteptare pacienti activi
Camera asteptare pacienti inactivi
Camera medicului de serviciu
Scaun birou (2 buc) Scaun birou piele
transparente de sticla
Labor
Scaun ergonomic Scaune de plastic cu suport textil
Analiza rezultatelor PET
Depozit izotopi
Dulapuri metalice cu rafturi (4 buc) H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm

Intretinere
Camera de comanda PET
Scaun mobil, rotativ cu spatar (4 buc) Piele, cu cotiere
Pregatire
Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare (2 Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm
buc)
transparente de sticla (2 buc)
ETAJ 1
Intretinere
Birou fizician
Birou tehnician
Depozit livrari
Dulapuri superpozabile cu usi si sertare (6 Dulap cu usi in partea superioara si sertare in partea
buc) inferioara: H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm
Controlul calitatii
Intretinere, deservire tehnica, depozit gaz
Scaun birou Scaun birou piele
Camera de comand a ciclotron
Productie, laborator clasa C
Productie, laborator clasa B

ETAJ 2
Intretinere
Inregistrare pacienti
Scaun mobil, rotativ cu spatar (2 buc) Cu cotiere
Asteptare pacienti
Asteptare pacienti
Camera de comanda
ETAJ 3
Intretinere
Garderoba femei
Dulapuri tip vestiar cu usi (2 buc) Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm
Garderoba barbati
Dulapuri tip vestiar cu usi (2 buc) Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm
Bucatarie
Masa (2 buc) H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm
Scaun (8 buc) Scaun
Dulap cu usi si rafturi H 185 cm / W 75 cm / D 35 cm
Camera de seminar, biblioteca
buc)
Birou cu noptiera cu 3 sertare (2 buc) Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm

Camera medici 1
Camera medici 2
Birou fizician
Birou fizician-LTG
Arhiva
Server
Dulap cu uşi glisante din sticlă temperată şi L 120 cm/l 45 cm/H 200 cm
patru rafturi
Superpozabil cu uşi glisante din sticlă L 120 cm/l 45 cm/H 74 cm
temperată şi un raft
Rack vertical cu ventilatie Rack 19” 42U
Birou de lucru L 150 cm/ l 75 cm /H 75 cm
Tabelul urmator prezinta caracteristicile minime pe care trebuie sa le aiba mobilierul special
pentru dotarea laboratoarelor Submodulului de Imagistica Digestiva:
I Mobilier Modul Imagistica Digestiva

I.2 Submodul Endoscopie Digestiva (constructie existenta)
Necesar mobilier Caracteristici: D =adincime, W=latime, H=inaltime
Laborator de Autofluorescenta Endoscopica (AFI)
Canapea examinare Canapea mobila pe orizontala si verticala, cu actionare
endoscopica electrica, cu stativ pentru perfuzii

Modul pentru medicatie de urgenta cu usi din Dulap cu usi usi glisante din sticla temperata: H 185 cm/ W
sticla transparenta. 75 cm/ D 35 cm
Scaune de examinare pentru medici si Scaune rotative, cu inaltime reglabila, H 60 cm
asistente (3 buc)
Dulapuri superpozabile cu usi Dulap cu usi in partea superioara si sertare in partea
inferioara: H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm
Dulap endoscopie Dulap cu structura metalica H 200 cm / W 105 cm / D =
35 cm, cu aerisire speciala, suport pentru 4 endoscoape
Sistem de prindere turn endoscopie Sistem de prindere pentru turn endoscopie, cu fixare in
plafon (ceiling mounting system)
Jaluzele (2 buc) 1.5x2.5
Laborator de Cromoendoscopie cu Magnificatie (MCE)
Modul pentru medicatie de urgenta cu usi Dulap cu usi usi glisante din sticla temperata: H 185 cm/
din sticla transparenta. W 75 cm/ D 35 cm
asistente
Dulapuri superpozabile cu usi Dulap cu usi in partea superioara si sertare in partea
Dulap endoscopie Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm, cu aerisire
speciala, suport pentru 4 endoscoape
Jaluzele 1.5x2.5
Sala Monitorizare postprocedurala Autofluorescenta Endoscopica si
Cromoendoscopie cu Magnificatie (MON AFI MCE)
Canapele pentru pacienti in sala de Paturi mobile prevazute cu aparatori laterale si stativ
monitorizare (3 buc)
Fotolii pentru sala de asteptare Fotolii simple de piele
Canapele pentru sala de asteptare Canapele cu 3 locuri din piele
Scaune simple (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil
Usa PVC (2 buc) H 200 cm, W150
Modul anestezie aparat anestezie + monitor functii vitale + butelii O2
Sala de Sterilizare (SS)
Jaluzele 1.5x2.5
Masina de spalat endoscoape 1.5x0.4 (masina automata, c u 2 endoscoape)
(2 bucati)
Sistem de dezinfectie endoscoape + Sistem de curatire ultrasonic controlat prin
accesorii microprocesor (ciclu de curatare 1-30 minute)
Instalatie de ventilatie Ventilare aer 20 mc/min
Laborator de Endoscopie Ultrasonografica (EUS)
Endoscopica electrica, cu stativ pentru perfuzii
Modul pt medicatie de urgenta cu usi din sticla Dulap cu usi glisante din sticla temperata: H 185 cm/ W 75
transparenta. cm/ D 35 cm
asistente (3 buc)
Corp masca chiuveta Dulap cu 4 usi H 70 cm / W 160 cm / D 35 cm, cu polita
depozitare
Dulapuri superpozabile cu usi si sertare Dulap cu usi in partea superioara si sertare in partea
Laborator de Endomicroscopie Confocala Laser (CLE)
Modul pt medicatie de urgenta cu usi din Dulap cu usi glisante din sticla temperata: H 185 cm/ W
sticla transparenta. 75 cm/ D 35 cm
asistente (3 buc)
depozitare
Sala Monitorizare postprocedurala Endoscopie Ultrasonografi ca si
Endomicroscopie Confocala Laser (MON EUS CLE)
Canapele pentru pacienti in sala de Paturi mobile prevazute cu aparatori laterale si stativ
monitorizare (2 buc)
Fotolii pentru sala de asteptare Fotolii simple de piele
Canapele pentru sala de asteptare Canapele cu 3 locuri din piele
Usa PVC (2 buc) H 200 cm, W150
Modul anestezie aparat anestezie + monitor functii vitale + butelii O2
Sala asteptare
Scaune (20 buc) Scaune de plastic
Usa PVC H 200 cm, W150
Secretariat
Canapea pentru se diu Canapea cu 3 locuri din piele
Masuta Masuta diverse
Usa PVC (2 buc) H 200 cm/W120
Sediu TARGET
Canapea pentru se diu Canapea cu 3 locuri din piele
Masa conferinta Masa ovala 12 locuri
Scaune conferinta (12 buc) Scaune de piele
Sala server
Scaun birou (2) Scaun birou piele
Dulapuri superpozabile cu usi (2 buc) Dulap cu usi in partea superioara si sertare in partea
Usa PVC H 200 cm/W120
Jaluzele 1.5x2.5
Sala Telemedicina
Canapea Canapea cu 3 locuri din piele
depozitare
Spatiu arhivare
Dulapuri superpozabile cu usi (6 buc) Dulap cu usi temperate de st icla in partea superioara si
sertare in partea inferioara: H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm
Jaluzele 1.5x2.5
Depozit imagistica
Dulapuri superpozabile cu usi (8 buc) Dulap cu usi temperate de st icla in partea superioara si
sertare in partea inferioara: H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm
Jaluzele 1.5x2.5
Hol acces
Grup sanitar
Instalatie de ventilatie (2 buc) Ventilare aer 20 mc/min
Tablou electric + centrala telefonica
pentru dotarea laboratoarelor Submodulului de Chirurgie Endoscopica:

I.3 Submodul Chirurgie Endoscopica
Necesar mobilier Caracteristici: D=adincime, W=latime, H =inaltime
Laborator de Chirurgie Laparoscopica
- speciala pentru uz veterinar, permite asezarea si fixarea
Masa de operatie de uz veterinar animalului de experienta (porc 40-50kg) in decubit dorsal
- permite pozitionarea in ruliu dreapta stanga, inclinare
Trendelenburg / antiTrendelenburg
Modul pentru medicatie de urgeta cu usi Dulap cu usi glisante din sticla temperata: H 185 cm/ W 75 cm/ D
din sticla transparenta. 35 cm
Dulap cu usi in partea superioara si sertare in partea inferioara: H
Dulapuri superpozabile cu usi
220 cm/ W 75 cm / D 35 cm
Troliu cu etajere metalice si roti cu Troliu 1,80m/60cm/30cm cu 5 etajere pentru dispunerea
dispozitiv de autoblocare componentelor turnului de video laparoscopie
Jaluzele (2 buc) 0,5/1m
Masuta instrumentar Masuta instrumentar reglabila pe inaltime 150/60/30
Masa instrumentar Masa de instrumetar pe roti autoblocante 90/90/60
Laborator de N.O.T.E.S.
- speciala pentru uz veterinar, permite asezarea si fixarea
Masa de operatie de uz veterinar animalului de experienta (porc 40-50kg) in decubit dorsal
- permite pozitionarea in ruliu dreapta stanga, inclinare
Trendelenburg / antiTrendelenburg
Modul pentru medicatie de urgenta cu Dulap cu usi usi glisante din sticla temperata: H 185 cm/ W 75 cm/
usi din sticla transparenta D 35 cm
Dulap cu usi in partea superioara si sertare in partea inferioara: H
Dulapuri superpozabile cu usi
220 cm/ W 75 cm / D 35 cm
Troliu cu etajere metalice si roti cu Troliu 1,80/60/30cm cu 5 etajere pentru dispunerea
dispozitiv de autoblocare componentelor turnului de video laparoscopie
Dulap cu structura metalica H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm, cu
Dulap endoscopie
aerisire speciala, suport pentru 4 endoscoape
Jaluzele (2 buc) 100/180
Masuta instrumentar Masuta instrumentar reglabila pe inaltime 150/60/30
Masa instrumentar Masa de instrumetar pe roti autoblocante 90/90/60
Camera pentru personal
Canapea extensibila Canapea extensibila de trei locuri
Masa de tip conferinta dreptunghiulara sau ovala cu lungimea de
Masa conferinta
2-3 m si latimea de 1 m
Scaune de birou Scaunde de birou cu spatar reglabil si cu inaltimea ajustabila
Birou de calculator Birou de calculator cu 1 sertar culisabil pentru tastatura
Etajera Etajera cu 3 sertare pentru biroul de calculator
Dulap de biblioteca cu rafturi, sertare, casete
Dulap de biblioteca
200/400/30 cm
Dulap de bucatarie cu blat la inaltimea de 90 cm, sertare in
Dulap de bucatarie portiunea inferioara si casete cu usi in portiunea superioara
2/3/0,3 m
Jaluzele (2 buc) 100/180
Cuier Cuier perete 6 suporturi
Sterilizator
Etajera metalica mobila Etajera metalica 90/90/60 cm pe roti cu dispozitiv de autoblocare
Autoclav Aparat de sterilizare cu caldura umeda
Pupinel Aparat de sterilizare cu caldura uscata
Aparat de sigilat pungi Aparat de sigilare pungi
Sterilizator ultrasunete Aparat de sterilizare cu ultrasunete
Sterilizator oxid de etilena Aparat de sterilizare cu oxid de etilena
Uscator maini Uscator maini cu jet de aer cald
Dispenser Dispenser servetele de hartie
Oglinda baie Oglinda baie – 50/30 cm
Cabina de dus Cabina de dus de colt cu sticla mata 180/90
Cuier perete Cuier perete 2 suporturi
Cada de dus 90/90 cm
Dulap cu rafturi si sertare Dulap 200/400/60 cm cu multiple casete, sertare, rafturi
Grup sanitar
Scaune de toaleta Scaune de toaleta cu evacuare laterala
Suport hartie igienica Suport hartie igienica cu fixare in perete
Suport sapun Suport sapun cu fixare in perete
Chiuveta Chiuveta cu fixare in perete
Masca Chiuveta Masca chiuveta – 90/50/30 cm
Etajera Etajera
Uscator maini Uscator maini cu jet de aer cald
Dispenser Dispenser servetele de hartie
Oglinda baie Oglinda baie – 50/30 cm
Cabina de dus cabina de dus de colt cu sticla mata 180/90
Cada de dus Cada de dus poliacrilat 90/90 cm
Cuier perete Cuier perete 2 suporturi
Lavoar
Lavoar chirurgical metalic cu adancimea de 50 de cm 2 unitati de
Lavoar chirurgical
spalare cu apa calda si rece
Camera pentru prelucrare instrumentar
Chiuveta metalica Chiuveta metalica cu adancimea de 50 cm apa calda si rece
Masa metalica Masuta metalica 90/90/60 cu raft
Camera prelu crare biopsii
Masa metalica Masuta metalica 90/90/60 cu raft
Frigider Frigider 150/80/70
Vestiar person al
Dulap cu usa 220/90/60 cm si incuietoare
Dulap cu usa
rafturi inferior si suport umeras
pentru Modulul de Patologie si Imunologie:
II Mobilier Modul de Patologie si Imunologie

Necesar mobilier Caracteristici L=lungime, l=latime, H=inaltime
Histopatologie
Dulap inalt cu vitrina L 120 cm/l 52 cm/H 19,2 cm
Dulap produse chimice Polipropilen rezistent la acizi
L 90 cm/l 52 cm/H 72 cm
Kit Extractie Kit de accesorii pentru relizarea ventilatiei incintei dulapului
Chiuveta speciala de laborator Material Inox, adinca
L 70 cm/l 50 cm/H 66 cm
Dulap Suspendat cu doua usi L 60 cm/ l 36 cm/H 63
Dulap Suspendat cu doua usi sticla L 120 cm/ l 36 cm/H 63
Scaun mobil, rotativ cu spatar Poliuretan, suport pentru picioare
Inaltime ajustabila 56-82 cm
Jaluzele 1.5x2.5
Imunohistochimie si Imunocitochimie
Banc de lucru cu suprafata de ceramica L 240 cm/ l 75/H 90 cm
L 70 cm/l 50 cm/H 66 cm
Scaun mobil, rotativ cu spatar Poliuretan, suport pent ru picioare
Scaun mobil, rotativ cu spatar Piele, cu cotiere
Jaluzele 1.5x2.5
Citologie si Hibridizare
Banc de lucru cu suprafata de ceramica: L 120 cm/ l 75/H 90 cm
Dulap metalic pentru depozitare reactivi L 120 cm/l 52 cm/H 19,2 cm
L 70 cm/l 50 cm/H 66 cm
Jaluzele 1.5x2.5
Analiza Computerizata a Imaginii
Coltar
Dulap metalic cu usi glisante din sticla
L 180 cm/l 45 cm/H 200 cm
temperata si patru rafturi
Superpozabil metalic cu usi glisante din sticla
L 180 cm/l 45 cm/H 74 cm
temperata si un raft
L 150 cm/l 45 cm/H 200 cm
L 150 cm/l 45 cm/H 74 cm
Jaluzele 1.5x2.5
Sala de Telepatologie- Telemedicina
Dulap metalic cu usi glisante din sticla L 120 cm/l 45 cm/H 200 cm
L 120 cm/l 45 cm/H 74 cm
Jaluzele 1.5x2.5
Laborator Pregatire Material Documentar pentru Formare
L 180 cm/l 45 cm/H 200 cm
Dulap metalic cu usi glisante si patru rafturi L 180 cm/l 45 cm/H 200 cm
L 150 cm/l 45 cm/H 200 cm
Jaluzele 1.5x2.5
Cabinete de Documentare si Diagnostic
Histoteca de mare capacitate L 102,3 cm/ l 72,5 cm /H 145 cm
Jaluzele 1.5x2.5
Secretariat/Server LAN
L 120 cm/l 45 cm/H 200 cm
L 120 cm/l 45 cm/H 74 cm
Superpozabil metalic cu usi glisante si un raft L 120 cm/l 45 cm/H 74 cm
depozitare
Jaluzele 1.5x2.5
Depozit Materiale Reactivi
Kit Extractie Kit de accesorii pentru realizarea ventilatiei incintei
dulapului
Jaluzele 1.5x2.5
Camera de Primire-Inregistrare Probe
Jaluzele 1.5x2.5
Laborator Flowcitometrie
Jaluzele 1.5x2.5
Cabinet de Documentare, Interpretare si Prelucrare a Datelor
Superpozabil metalic cu usi glisante si un raft L 120 cm/l 45 cm/H 74 cm
L 120 cm/l 45 cm/H 200 cm
L 120 cm/l 45 cm/H 74 cm
Jaluzele 1.5x2.5
Laborator ELISA
pentru dotarea laboratoarelor Submodulului de Biologie Moleculara:
III Mobilier Modul Biologie Moleculara si Biochimie

Necesar mobilier Caracteristici D=adincime, W=latime, H=inaltime
Submodul culturi celulare
Suprafata de lucru, blat ceramic Modular
(Lxl) 1200x700
(A0214)
Suprafata de lucru, blat PAL cu suprafata
(Lxl) 1200x700
HPL-R (A0202)
Corpuri sub blat, 1 loc, 4 sertare postament
(LxlxH) 600x550x660 mm
HPL (C0103+C0103)
Corpuri sub blat, postament HPL, 1 loc, usa,
polita (C0001+C0101)
Masa balanta, PAL, placa de granit si
amortizoare de cauciuc (L0001)
Birou simplu din Pal, cu patru sertare (B0021) 1200x700x750 mm
Scaune profesionale de laborator normal
(T0011)
Masa de laborator fixa (N0001) 1200x700x37mm
Corp suspendat, PAL, 2 usi si polita (S0021) (LxlxH) 600x300x700 mm
Corp suspendat, PAL, 4 usi sticla si polita
(LxlxH) 1200x300x700 mm
(S0012)
Corp mobil cu rotire, 2 locuri, usi HPL (E0002) 1200x550x690
Corp dulap PAL, cu usi de sticla in partea de (LxlxH) 800x370x2000 mm
sus, usi de PAL in partea de jos (D0041)
Dulap vestiar Dimensiuni
(D0002) (LxlxH) 400x500x2000 mm
Chiuveta dubla ceramica cu baterie dubla
(K0012)
Jaluzele 1.5x2.5
Submodul citogenetica
Suprafata de lucru, blat ceramic modular
(Lxl) 1200x700
(A0214)
Suprafata de lucru, blat PAL cu suprafata
(Lxl) 1200x700
HPL-R (A0202)
Corpuri sub blat, 1 loc, 4 sertare postament
HPL (C0103+C0103)
Corpuri sub blat, postament HPL,
1 loc, usa, polita(C0001+C0101)
Scaune profesional de laborator normal
(T0011)
Masa de laborator fixa (N0001) 1200x700x37mm
Corp suspendat, PAL, 2 usi si polita (S0021) (LxlxH) 600x300x700 mm
Corp suspendat, PAL, 4 usi sticla si polita
(LxlxH) 1200x300x700 mm
(S0012)
Corp dulap PAL, cu usi de sticla in partea de (LxlxH) 800x370x2000 mm
sus, usi de PAL in partea de jos (D0041)
Jaluzele 1.5x2.5
Submodul de genomica
Scaun profesional de laborator, reglaj multiplu
(T0021)
Masa de laborator, fixa (N0001) 1200x700x900mm (L xlxH)
Corp modular cu sertare si usi (M002) 1800x700x900
Chiuveta dubla, ceramica (K0011)
Birou simplu de pal, cu patru sertare (B0021) 1200x700x750
900x700x900
Dulap vestiar din PAL (D0002) 400x500x2000
Corp dulap din PAL, usi, sertar cu sina
800x370x2000
(D0081)
Corp dulap din PAL, usi de sticla, rama de
800x370x2000
aluminiu, doua sertare cu sina (D0051)
Corp suspendat, PAL, 4 usi si polita (S0012) 1200x300x700
Corp mobil cu rotire, 2 locuri, usi HPL (E0002) 1200x550x690
Corp mobil cu rotire, 1 loc, usi HPL (E0003),
600x550x690
sertare HPL (E 0023)
Corp pentru blat postament HPL 1 loc, usa,
600x550x660
polita (C0001 + C0101)
Corp pt blat 1 loc, 4 sertare, postament HPL
600x550x660
(C003+C0103)
Blat HPL-R (pentru chimie, foarte rezistent
1800x700
chimic) alb (A0302)
Blat ceramic modular alb (A0314) 1800x700
Jaluzele 1.5x2.5
Submodul de proteomica
(T0021)
Masa de laborator, fixa (N0001) 1200x700x900
Masa de mijloc cu gaze si prize si cu chiuveta 1800x700
in capat (M0001) capetele 1400x700
Chiuveta dreptunghiulara ceramica (K0002)
Birou simplu de PAL, cu patru sertare (B0021) 1200x700x750
900x700x900
Corp dulap din PAL usi (D0011) 800x350x2000
aluminiu (sus), doua sertare cu sina jos 800x370x2000
(D0051)
Corp mobil cu rotile, 2 locuri, usi HPL (E0022) 1200x550x690
Corp mobil cu rotile, 1 loc, usi HPL (E0003),
600x550x690
sertare HPL (E 0023)
Corp pentru blat postament HPL 1 loc, usa,
600x550x660
polita (C0001 + C0101)
600x550x660
(C003+C0103)
1800x700
chimic) alb (A0302)
Blat ceramic modular alb 3 locuri (A0314) 1800x700
Jaluzele 1.5x2.5

Laborator Proteomica (prelucrare probe)
Dulap înalt cu vitrină L 120 cm/l 52 cm/H 19,2 cm
L 90 cm/l 52 cm/H 72 cm
Chiuvetă specială de laborator Material Inox, adinca
L 70 cm/l 50 cm/H 66 cm
(T0021)
Masa de laborator, fixa (N0001) 1200x700x900
Masa de mijloc cu gaze si prize si cu chiuveta 1800x700
in capat (M0001) capetele 1400x700
Chiuveta dreptunghiulara ceramica (K0002)
Birou simplu de PAL, cu patru sertare (B0021) 1200x700x750
900x700x900
Corp dulap din PAL usi (D0011) 800x350x2000
aluminiu (sus), doua sertare cu sina jos 800x370x2000
(D0051)
Corp mobil cu rotile, 2 locuri, usi (E0022) 1200x550x690
Corp mobil cu rotile, 1 loc, usi HPL (E0003),
600x550x690
sertare HPL (E0023)
Corp pentru blat postament HPL 1 loc, usa, 600x550x660
polita (C0001 + C0101)
600x550x660
(C003+C0103)
1800x700
chimic) alb (A0302)
Blat ceramic modular alb 3 locuri (A0314) 1800x700
Jaluzele 1.5x2.5
Secretariat / Server LAN
Dulap metalic cu uşi glisante din sticlă
L 120 cm/l 45 cm/H 200 cm
temperată şi patru rafturi
Superpozabil metalic cu uşi glisante din sticlă
L 120 cm/l 45 cm/H 74 cm
Dulap metalic cu uşi glisante şi patru rafturi L 120 cm/l 45 cm/H 200 cm
Superpozabil metalic cu uşi glisante şi un raft L 120 cm/l 45 cm/H 74 cm
Jaluzele 1.5x2.5
Depozit Materiale Reactivi
Jaluzele 1.5x2.5
Laborator Microscopie Con focala cu doi fotoni
Masa optica L 200 cm/ l 100/H 90 cm
Banc de lucru cu suprafata de ceramica: L 150 cm/ l 75/H 90 cm
Scaun mobil, rotativ cu spatar Poliuretan, suport pentru picioare
Jaluzele 1.5x2.5
Laborator pentru analiza MALDI-TOF
Dulap înalt cu vitrină L 120 cm/l 52 cm/H 19,2 cm
L 90 cm/l 52 cm/H 72 cm
Chiuvetă specială de laborator Material Inox, adinca
L 70 cm/l 50 cm/H 66 cm
Dulap Suspendat cu doua usi x 3 L 60 cm/ l 36 cm/H 63
Dulap Suspendat cu doua usi sticlă x2 L 120 cm/ l 36 cm/H 63
Laborator de Luminiscen ta
Coltar
L 180 cm/l 45 cm/H 200 cm
L 180 cm/l 45 cm/H 74 cm
L 150 cm/l 45 cm/H 200 cm
L 150 cm/l 45 cm/H 74 cm
Jaluzele 1.5x2.5
Laborator de Microscopie cu Forta Atomica
Coltar
L 180 cm/l 45 cm/H 200 cm
L 180 cm/l 45 cm/H 74 cm
L 150 cm/l 45 cm/H 200 cm
L 150 cm/l 45 cm/H 74 cm
Jaluzele 1.5x2.5
al Modulului de Telemedicina si Inteligenta Artificiala:
Necesar mobilier Caracteristici H=inaltime, W=latime, D=adincime

Sala serverelor TCOM
Birou cu noptiera cu 3 sertare (3 buc) Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm
Usa PVC (2 buc) H 200/W120
Sistem de alarma si supraveghere Supraveghere, securitate baza de date
Incuietoare cu cod/cartela Securitate retea electrica si comunicatii
Sala UPS
Usa PVC H 200/W120
Depozit
Usa PVC H 200/W120
Hol
Usa PVC H 200/W120
Sala gestiune baza de date (SGDB)
buc)
Dulap metalic cu usi glisante din sticla L 180 cm/l 45 cm/H 200 cm
temperata si patru rafturi (12 buc)

Necesar mobilier Caracteristici H=inaltime, W=latime, D=adincime
Superpozabil metalic cu usi glisante din sticla L 180 cm/l 45 cm/H 74 cm
temperata si un raft (12 buc)
depozitare
Sistem de alarma si supraveghere Supraveghere, securitate baza de date
Incuietoare cu cod/cartela Securitate baza de date
Usa PVC (3 buc) H 200/W120
Sala comanda SC
Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare (2
Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm
buc)
Corpuri biblioteca cu usi si rafturi, cu usi
Corp biblioteca H 185 cm / W 75 cm / D 35 cm
Canapea Canapea cu 3 locuri din piele
Usa PVC H 200/W120
Arhiva
Usa PVC H 200/W120
Usa metalica de exterior H 200/W120
Submodul Inteligenta Artificiala si Prelucrare Statistica
buc)
Usa PVC H 200/W120
Crearea infrastructurii Centrului de Cercetare TARGET, achizitionarea echipamentelor si

aparaturii pentru laboratoarele propuse in acest proiect, vor putea determina initierea
temelor de cercetare propuse pentru a fi studiate.
Rezultatele activitatii de cercetare pot contribui in mod cert la diminuarea unor pierderi de
natura financiara, materiala, dar mai ales umane. Totodata rezulatele cercetarii pot duce la o
crestere a calitatii sanatatii populatiei. Percepute ca modalitati de sporire a randamentului in
numeroase activitati practice, ele vor putea fi valorificate. Prin astfel de rezultate susceptibile sa
contribuie la cresterea sanatatii populatiei, proiectul, prin temele de cercetare pe care si le
propune, raspunde cerintei obiectivului de baza al Programului Operational Sectorial pentru
Cresterea Competitivitatii Economice
Sistemul educational din Romania este si el un mare beneficiar al acestui proiect, intrucat
tinerii studenti, masteranzi si doctoranzi din domeniu isi pot desavarsi studiile in cadrul
Centrului de Cercetare TARGET. In urma implicarii tinerilor in cercetare putem preconiza o
crestere a gradului de pregatire si cunoastere, din partea tinerilor, in domeniul patologiei
digestive maligne.
Mediul social este cel mai mare beneficiar, populatia din Zona Defavorizata Oltenia, putand
avea acces la un servicii de diagnostic si tratament in conditii decente si cu o eficacitate
maxima.

2.c Date tehnice ale investitiei
2.c.1 Zona si amplasamentul

LOCATIA A
Cladirea Veche a UMF Craiova, Str Petru Rares, Nr 2-4, Craiova – 200349
LOCATIA B
Cladirea Noua a UMF Craiova, B-dul 1 Mai, Nr 66-68, Craiova – 200638
2.c.2 Statutul juridi c al terenului

Terenul se afla in proprietare Universitatii de Medicina si Farmacie Craiova, potrivit Ordinului
Ministrului Educatiei Nr.3388/10.03.2008
2.c.3 Situatia ocuparilor definitive de teren
Ordin MECT Nr. 3388/10.03.2008 privind atestarea dreptului de proprietate
2.c.4 Studii de teren

Am atasat in Anexa 9 studiile de teren
2.c.5 Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii si variantele
constructive de realizare a investitiei
Varianta constructiva:
Varianta constructiva alternativa, fata de cea prezentata in memoriul de arhitectura, poate

fi urmatoarea:
1. SISTEM STRUCTURAL
- sistem constructiv: fundaţii din B.A., stalpi si grinzi metalice, planşee din tabla
cutata si B.A., circulatia verticala va fi in intregima realizata din diafragme din B.A.;
- sistem acoperire: terasă termoizolată şi hidroizolată
2. ÎNCHIDERI ŞI COMPARTIMENTĂRI
2.1. Închideri
- faţadă cortină pe structură de aluminiu
- inchideri opace din panouri termo si hidroizolatoare, si placaje pe
structură ventilată
2.2. Compartimentări
- compartimentările interioare sunt realizate din pereţi despărţitori uşori, nestructurali,
din gips-carton cu tratament acustic 15cm.
3. FINISAJE EXTERIOARE ŞI INTERIOARE
3.1. Finisaje exterioare
Soclu: tencuiala decorative şi placaje cu piatră naturală;
Pereţi: perete cortină pe structură de aluminiu şi placaje pe structură ventilată;
Tâmplării: uşi si ferestre din aluminiu cu geam PVC, prevăzute cu ruperea punţii
termice;
Învelitoare: terasă termoizolată şi hidroizolată.
3.2. Finisaje interioare
Pardoseli:
- mochetă de trafic intens pentru birouri,
- plăci ceramice sau piatră naturală pentru holuri, grupuri sanitare şi scări.
- Pardoseala din PVC – antistatic si antibacterii in laboratoare.
Pereţi:
- vopsitorie lavabilă;
- placaj de faianţă până la inaltimea plafonului pentru grupurile sanitare.
Tavane:
- zugrăveală lavabilă pe placaje de gips carton si plafon fals casetat.
Tâmplării:
- tâmplărie lemn (uşi plăci celulare / lemn masiv - furniruite),
- tâmplărie din aluminiu cu geam PVC.
Acesta varianta constructiva are avantajul unui timp de executie mai rapid, decat cea
prezentata in memoriu, dar are si o serie de dezavantaje:
- cost ridicat de executie datorita datorita problemelor de satisfacere a urmatoarelor
cerintelor de calitate conf. legii nr. 10/1995:
- in exploatare
- protecţia termică, hidrofugă şi economia de energie
- protectia la zgomot
- masurile de protectia muncii, pe perioada desfasurarii constructiei, mai dificil de
realizat;
- lucrari speciale pentru satisfacerea masurilor de protectie contra incendiilor;
- solutii de executare a fundatiilor si structurii portante a cladirii, complexe si implicit mai
costisitoare, pentru a raspunde in siguranta regimului seismic din Romania;
Avand in vedere toate acestea sugeram adoptarea solutiei constructive prezentate in

memoriul de arhitectura.
Varianata tehnologica
Pentru analiza de optiuni au fost luate in considerare acele aparate/sisteme de aparate care
NU sunt UNICAT, deci cele care pot face obiectul unei analize de optiuni. In cazul de fata,
selectia variantelor tehnologice optime se poate face doar pentru cateva
echipamente/sisteme de echipamente, restul fiind unicate pe piata.
In cazul aparaturii/sistem de aparate care nu este unicat, pentru alegerea alternativelor
optime, s-au avut in vedere stabilirea unor parametri tehnici minimi de functionare,
avantajele pe care le prezinta aparatura/sistemul de aparatura, gradul de interes pe care ii
reprezinta parametrii pentru cercetatori, precum si costul estimativ al aparaturii/sistemului de
aparate. In final fiecare aparat/sistem de aparate a primit un anumit punctaj.
Aparatul/sistemul de aparate care a avut cel mai mare punctaj a fost ales ca fiind cel optim
pentru dotarea infrastructurii TARGET.
Urmatoarele echipamente vor face obiectul unei analize de optiuni:
- Sistem combinat PET-CT, sistem propus spre achizitionare in cadrul Modulului de
Imagistica Digestiva
- Sistem rezonanta magnetica 3T, sistem propus spre achizitionare in cadrul
Modulului de Imagistica Digestiva
- Completare sistem autofluorescenta (AFI) + magnificatie (MCE) + mod NBI , sistem
propus spre achizitionare in cadrul Modulului de Imagistica Digestiva
- Laser induced fluorescent spectroscopy (LIFS) , aparat propus spre achizitionare in
cadrul Modulului de Imagistica Digestiva
- Completare sistem dedicat endomicroscopie confocala laser (CLE) , sistem propus
spre achizitionare in cadrul Modulului de Imagistica Digestiva
- Sistem miniprobe endomicroscopice confocale laser, sistem propus spre
achizitionare in cadrul Modulului de Imagistica Digestiva
- Sistem dedicat evaluarii expresiei genice prin tehnologia microarray, sistem propus
spre achizitionare in cadrul Modulului Biologie Moleculara si Biochimie
- Sistem dedicat evaluarii expresiei genice prin tehnologia qReal-time PCR, sistem
propus spre achizitionare in cadrul Modulului Biologie Moleculara si Biochimie
- Microscop de forta Atomica AFM, aparat propus spre achizitionare in cadrul
Modulului Biologie Moleculara si Biochimie
- Sistem microscopie fluorescenta confocala cu doi fotoni, sistem propus spre
achizitionare in cadrul Modulului Biologie Moleculara si Biochimie
Tabelele urmatoare prezinta analiza facuta in vederea alegerii variantei optime de

echipament/sistem de echipamente care sa corespunda cel mai bine nevoii de cercetare.
In realizarea analizei s-au avut in vedere criteriile tehnice, criteriile economice, impactul
asupra mediului si conformitatea cu cerintele legale.
In definirea caracteristicilor tenice(parametri minimi de functionare) s-a avut in vedere acele
caracteristici minime de functionare pe care trebuie sa le indeplineasca un
echipament/sistem de echipamente pentru a corespunde nevoilor de cercetare. Astfel au
primit punctajul cel mai mare (cinci) acele echipamente care au avut caracteristicile tehnice
definite de cercetatori.
Pentru definirea caracteristicilor economice s-au avut in vedere acele caracteristici care au
influenta semnificativa asupra deciziei de investitie. Astfel, au primit punctaje mari acele
caracteristici relevante pentru cercetatori.
Impactul asupra mediului – am dorit sa stim daca echipamentul/sistemul de echipamente
are un impact nefavorabil asupra mediului si daca el influenteaza puternic mediu.
Echipamentele/sistemele de echipamente care au impact puternic negativ asupra mediului
au primit punctaje slabe.
Conformitatea cu cerintele legale- au primit punctaj maxim acele echipamente/sisteme de
echipamente care sunt omologate sau sunt realizate in conformitate cu standardele din
domeniile pentu care au fost realizate.

TABEL ANALIZA OPTIUNILOR OPTIME
Sistem Combinat PET-CT
Pct pon-
Varianta 1 pct Varianta 2 pct Varianta 3 pct
max dere
Sistem combinat Sistem conventional Sistem conventional
PET-CT PET CT multislice
1. Criterii tehnice (parametri minimi de functionare)
a. CT (numar
DA (6) 3 NU 0 DA (6) 3 3 30%
achizitii/ rotatie)
b. PET (tipul
cristalelor, DA (LSO; 4.0 DA (GSO; 4.0
dimensiunea x 4.0 m; 21,6 3 x 6.0 mm; 18 2 NU 0 3 30%
cristalelor, FOV cm) cm)
axial)
c. Diametrul gantry-
70 cm 0 85 cm 1 70 cm 0 1 10%
ului
d. Achizitie 3D DA 1 DA 1 DA 1 1 10%
e. Soft colonoscopie
DA 2 NU 0 DA 2 2 20%
virtuala
2. Criterii economice
a. Costuri de
DA 2 DA 2 DA 2 2 20%
investitie
b. Costuri de operare DA 2 DA 2 DA 2 2 20%
c. Pret Mare 1 Mare 1 Mediu 2 2 20%
d. Provenienta UE 2 UE 2 UE 2 2 20%
e. Observatii NU 2 NU 2 NU 2 2 20%
3. Impactul asupra mediului

DA/NU DA 5 DA 5 DA 5 5 100%
4.Conformitatea cu cerintele legale

Standarde, norme,
DA (omologat) 5 DA (omologat) 5 DA (omologat) 5 5 100%
legi, HG, OG, OM
Punctaj total 28 23 26 30
Punctaj: 1=f.slab, 2=slab, 3=acceptabil, 4=bun, 5=f.bun
Dintre cele trei variante, varianta 1 este cea optima, obtinand un punctaj maxim de 28 de
puncte, in timp ce variantele 2 si 3 au obtinut 23, respectiv 26 puncte.

Sistem rezonant a magnetica 3T
Pct pon-
max dere
Sistem rezonanta Sistem rezonanta Sistem rezonanta
magnetica 3T magnetica 1.5T magnetica 1.2T (open)
Foarte mare
a. Camp magnetic 4 Mare (1.5T) 2 Mediu (1.2T) 1 4 40%
(3T)
b. Configuratie Inchis - lung Inchis – scurt
0 0 Deschis 1 1 10%
gantry-ului (>1.5 m) (<1.5 m)
c. Diametrul gantry-
70 cm 1 60 cm 0 Deschis 1 1 10%
ului
d. Scanare
DA (TIM) 2 DA (TIM) 2 NU 0 2 20%
corporeala totala
e. Soft
colonoscopie DA 2 DA 2 NU 0 2 20%
virtuala
a. Costuri de
DA 2 DA 2 DA 2 2 20%
investitie
b. Costuri de
DA 2 DA 2 DA 2 2 20%
operare
c. Pret Mare 1 Mare 1 Mediu 2 2 20%
e. Observatii NU 2 NU 2 NU 2 2 20%

a. Da/NU NU 5 NU 5 NU 5 5 100%

Standarde, norme,
legi, HG, OG, OM, DA (omologat) 5 DA (omologat) 5 DA (omologat) 5 5 100%
etc
puncte, in timp ce variantele 2 si 3 au obtinut 25, respectiv 23 puncte.

Sistem autofluo rescenta (AFI) + magnificatie (MCE) + mod NBI
Varianta 1 pct Varianta 2 pct Pct max Pondere
Sistem autofluorescenta (AFI)
Endoscopie cu lumina alba
+ magnificatie (MCE) + mod
(white-light endoscopy)
NBI
a. Rezolutie Mare 2 Mare 2 2 20%
b. Vizualizare
DA (MCE, 1.5x) 2 Partial 1 2 20%
structura
c. Vizualizare
DA (NBI) 1 NU 0 1 10%
vascularizatie
d. Diagnostic in timp
DA (MCE, NBI) 3 NU 0 3 30%
real
e. Observatii Sistem independent 2 Sistem independent 2 2 20%
a. Costuri de
2 2 2 20%
investitie NU NU
b. Costuri de
2 2 2 20%
operare NU NU
c. Pret Mare 1 Mediu 2 2 20%
d. Provenienta UE 2 UE 2 2 20%
e. Observatii NU 2 NU 2 2 20%

a. Da/NU NU 5 NU 5 5 100%

Standarde, norme,
legi, HG, OG, OM, DA (omologat) 5 DA (omologat) 5 5 100%
etc
Punctaj total 29 25 30
Dintre cele doua variante, varianta 1 este cea optima, obtinand un punctaj maxim de 29
in timp ce varianta 2 a obtinut 25 puncte, fiind in plus o metoda conventionala cu utilitate
clinica, dar fara utilitate deosebita in cercetare.

Sistem Laser induced fluorescent spectroscopy (LIFS)
Laser induced fluorescent Endoscopie cu lumina alba
spectroscopy (LIFS) (white-light endoscopy)
a. Rezolutie Mica 1 Mare 2 2 20%
b. Vizualizare
NU Partial 1 2 20%
structura 2
c. Vizualizare
NU NU 0 1 10%
vascularizatie 1
d. Diagnostic in timp
DA NU 0 3 30%
real 3
a. Costuri de
NU NU 2 2 20%
investitie 2
b. Costuri de
NU NU 2 2 20%
operare 2

a. Da/NU NU 5 NU 5 5 100%

Standarde, norme,
etc

Sistem endomicroscopie confocala laser
Sistem dedicat
endomicroscopie confocala
laser
a. Rezolutie Foarte mare 2 Mare 2 2 20%
b. Vizualizare
DA (1000x) Partial 1 2 20%
structura 2
c. Vizualizare
DA (fluoresceina) NU 0 1 10%
vascularizatie 1
d. Diagnostic in
DA NU 0 3 30%
timp real 3
a. Costuri de
NU NU 2 2 20%
investitie 2
b. Costuri de
NU NU 2 2 20%
operare 2

a. Da/NU NU 5 NU 5 5 100%

Standarde, norme,
legi, HG, OG, OM, DA (omologat) DA (omologat) 5 5 100%
etc 5

Sistem Laser ind uced fluorescent spectroscopy (LIFS)
Sistem miniprobe
endomicroscopice confocale
laser
a. Rezolutie Foarte mare 2 Mare 2 2 20%
b. Vizualizare
DA (800x) 2 Partial 1 2 20%
structura
c. Vizualizare
DA 1 NU 0 1 10%
vascularizatie
d. Diagnostic in
DA 3 NU 0 3 30%
timp real
2. Criterii econo mice

a. Costuri de
NU 2 NU 2 2 20%
investitie
b. Costuri de
NU 2 NU 2 2 20%
operare
3. Impactul asupra med iului

a. Da/NU NU 5 NU 5 5 100%

Standarde,
norme, legi, HG, DA (omologat) 5 DA (omologat) 5 5 100%
OG, OM, etc

Sistem dedi cat evaluarii expresiei genice prin tehnologia microarray
Sistem dedicat evaluarii Sistem dedicat evaluarii
expresiei genice prin tehno- expresiei genice prin
logia microarray tehnologia macroarray
a. Numar gene
Foarte mare 2 Mare 1 2 20%
analizate simultan
b. Utilitate in
screening-ul si
Foarte mare 2 mare 1 2 20%
validarea expresiei
genice
c. Specificitate Da 1 DA 1 2 20%
d. Evaluare in timp
DA 2 NU 0 2 20%
real
a. Costuri de
NU 2 NU 2 2 20%
investitie
b. Costuri de
NU 2 NU 2 2 20%
operare
c. Pret Mare 1 Relativ mic 2 2 20%

a. Da/NU NU 5 NU 5 5 100%

Standarde, norme,
etc
in timp ce varianta 2 a obtinut 25 puncte.

Sistem dedi cat evaluarii expresiei genice prin tehnologia qReal-time PCR
Varianta1 pct Varianta 2 pct Pct max Pondere
Sistem dedicat evaluarii Sistem dedicat evaluarii
expresiei genice prin expresiei genice prin
tehnologia qReal-time PCR tehnologia macroarray
a. Numar gene
Mare 1 Mare 1 2 20%
analizate simultan
b. Utilitate in
screening-ul si
Foarte mar e 2 mare 1 2 20%
validarea expresiei
genice
c. Specificitate Da 2 DA 1 2 20%
d. Evaluare in timp
DA 2 NU 0 2 20%
real
a. Costuri de
NU 2 NU 2 2 20%
investitie
b. Costuri de
NU 2 NU 2 2 20%
operare
c. Pret Mare 1 Relativ mic 2 2 20%

a. Da/NU NU 5 NU 5 5 100%

Standarde, norme,
etc
in timp ce varianta 2 a obtinut 25 puncte.

Microscop de forta Atomica AFM
Pct pon-
max dere
Microscop de forta Microscop electronic
Atomica AFM SEM
Mare (nm-zeci Mare (nm-zeci
2.5 2.5 2.5 25%
a. Rezolutie de nm) de nm)
b. Vizualizare
DA, proteine 2.5 DA, proteine 2.5 2.5 25%
structura
c. Pregatirea
DA, normala 2 Da, speciala 0 2 20%
probelor
d. Masuratori de
DA 1 NU 0 1 10%
vascoelasticitate
Sistem Sistem
2 2 2 20%
e. Observatii independent independent
a. Costuri de
NU 2 NU 2 2 20%
investitie
b. Costuri de
DA 1 DA 1 2 20%
operare
c. Pret Mare 1 Foarte mar e 0 2 20%

a. Da/NU NU 5 NU 5 5 100%

Standarde, norme,
etc
de puncte, in timp ce varianta 2 a obtinut numai 34 puncte.

Sistem microscopi e fluorescenta confocala cu doi fotoni
Pct pon-
max dere
Sistem microscopie Sistem microscopie Sistem microscopie
fluorescenta cu fluorescenta fluorescenta confocala
lampa de mercur confocala cu laser cu doi fotoni
a. Rezolutie mica 0 mare 2 mare 2 2 20%
b. Lezarea structurii DA 0 Partial 1 NU 3 3 30%
c. Penetratie
Partial 1 Partial 1 DA 3 3 30%
structura
d. Imagine 3D in timp
NU 0 DA 3 DA 2 2 20%
real
a. Costuri de
NU 2 NU 2 NU 2 2 20%
investitie
b. Costuri de operare NU 2 DA 2 DA 2 2 20%
c. Pret Mic 1 Mediu 1 Mare 2 2 20%

a. Da/NU NU 5 NU 5 NU 5 5 100%

Standarde, norme,
legi, HG, OG, OM, DA (omologat) 5 DA (omologat) 5 DA (omologat) 5 5 100%
etc
puncte, in timp ce variantele 1 si 2 au obtinut numai 18, respectiv 24 de puncte.

2.c.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum
Necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării;

Utilitatile vor fi asigurate de catre furnizorii locali de utilitati, dupa cum urmeaza:
· energia electrica este asigurata de reteaua locala, gestionata de Electrica; se poate face
alimentarea din doua surse: 1. de la Spitalul Judetean (aproximativ 50 m distanta). 2. de
la UMF (distanta de 200 m)
· apa si canalizarea sunt asigurate de la reteaua locala de distributie si colectare (50 m
distanta)
· alimentarea cu gaze se va face de la reteaua locala de distributie, Distrigaz (distanta de
20 m)
· incalzirea se va realiza cu ajutorul punctului termic al UMF (distanta de 50 m)
· conexiunea la internet se va realiza prin cablu optic (distanta de 50 m)
2.c.7 Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

Intrucat prin Certificatul de Urbanism nu se solicita Acord de Mediu, iar Legea 111/1996 (r2)
stipuleaza ca Avizele speciale se obtin numai dupa implementarea proiectului, consideram
ca pentru proiectul de fata aceasta evaluare se va raliza doar daca autoritatile o vor cere.

2.d Durata de realizare si et apele principale; graficul de realizare a invest itiei
Graficul activitatilor
Nr. Nr Anul 1 Anul 2 Anul 3 Alocare buget
Denumire activitate
Crt. luni An 3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 An 1 An 2
A1 Activitati administrative ale proiectului
A1.1 Managementul proiectului

36 # # # # # # # # # 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 33% 33% 33%
Pregatirea si aprobarea DL pentru selectarea
unui consultant in vederea pregatirii DL-urilor si
A1.2
consultanta pentru management de proiect pe 1
perioada implementarii proiectului
# 100% 0% 0%
Selectarea unui consultant pentru pregatirea DL
pentru achizitiile de servicii/bunuri/lucrari si
A1.3 3
consultanta pentru management de proiect pe
perioada implementarii proiectului
# # # 100% 0% 0%
Pregatirea si aprobarea DL pentru crearea la
A1.4 1
"Cheie" a Modulului IMAGISTICA # 100% 0% 0%
Pregatirea si aprobarea DL pentru achizitia de
A1.5 1
echipamente si mobilier # 100% 0% 0%
Pregatirea si aprobarea DL pentru servicii de
A1.6 1
amenajare # 100% 0% 0%
Pregatirea si aprobarea DL pentru servicii de
A1.7 1
publicitate # 100% 0% 0%
A1.8 Selectarea unui auditor financiar 1 1 0% 0% 100%
A1.9 Realizarea auditului financiar 1 1 0% 0% 100%
2 Crearea infrastructurii Centrului TARGET
2.a Constructie cladire Imagistica la "Cheie"

Derularea procedurii de licitatie pentru proiect la
2.a1 4
"cheie" a cladirii de Imagistica # # # # 100% 0% 0%
Constructia, amenajarea si dotarea la "cheie" a
2.a2 21
Cladirii de Imagistica 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 14% 57% 29%
2.a3 Receptia finala a cladirii de Imagistica la "Cheie" 1 1
2.b Amenajare spatii existente

Derularea procedurii de licitatie de lucrari si
2.b1 4
selectarea executantului lucrarilor # # 1 1 100% 0% 0%
2.b2 Executia lucrarilor de amenajare 12
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 8% 92% 0%
2.b3 Receptia lucrarilor 1 1 0% 100% 0%
3 Dotarea Modulelor TARGET 0

Derularea procedurii de licitatie de bunuri si
3.1 4
selectarea furnizorului / furnizorilor de bunuri 1 1 1 1 0% 100% 0%
3.2 Livrarea echipamentelor si mobilierului 11
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0% 0% 100%
3.3 Instalare, testare si receptie 5.5
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0% 0% 100%
Instruire personal in vederea utilizarii
3.4 5.5
infrastructurii noi 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0% 0% 100%
0
4 Intarirea capacitatii administrative 0
Achizitia de bunuri pentru intarirea
4.a 0
capacitatii administrative
Derularea procedurii de licitatie de bunuri si
4.a1 2
selectarea furnizorului/furnizorilor de bunuri # # 100% 0% 0%
4.a2 Livrarea bunurilor 4 # # # # 100% 0% 0%
4.a3 Instalare testare si receptie 0.4 # # # # 100% 0% 0%
Graficul activitatilor
Nr. Nr Anul 1 Anul 2 Anul 3 Alocare buget
Denumire activitate
Crt. luni An 3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 An 1 An 2
Instruire personal in vederea utilizarii
4.a4 0.4
infrastructurii noi # # # # 100% 0% 0%
0
4.b Publicitate 0
4.b1 Selectarea furnizorului de servicii de publicitate 0.5 # 100% 0% 0%

Realizarea si aplicarea de insemne pe
4.b2 2
echipamentele achizitionate 1 1 0% 0% 100%
4.b3 Realizarea de spoturi audio-video 3 # # # 100% 0% 0%
4.b4 Realizarea de postere si brosuri 3 # # # 100% 0% 0%
4.b5 Distribuirea posterelor si brosurilor 2.7
# 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 15% 44% 41%
Legenda: Activitatea se deruleaza continuu in perioada indicata

Activitatea se desfasoara in perioada indicata, dar nu in mod constant
Activitatea se desfasoara conform cu nevoile/oportunitatile in perioada indicata

3 COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI
3.a Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general
Valoarea totala a investitiei pentru proiectul propus „TARGET – Centru de Cercetare si Tratament
in Gastroenterologie Bazat pe Metode Imagistice si Studii Moleculare” este de
70.331,13 Mii RON inclusiv TVA si cuprinde costuri pentru constructia unei cladiri noi destinate
Departamentului de Imagistica, amenajarea unor spatii existente, precum si pentru imbunatatirea
infrastructurii de cercetare-dezvoltare prin dotarea cu echipamente a centrului.
Costul total al obiectului de investitii propus este prezentat conform noii structuri a devizului general,
dupa cum urmeaza:
DEVIZUL GENERAL conform HG nr.28/2008 privind cheltuielile necesare realizarii "TARGET - Centru de Cercetare si
Tratament in Gastroenterologie Bazat pe Metode Imagistice si Studii Moleculare" in mii Lei/mii Euro
curs 3.6 Lei/Euro
Denumirea capitolelor si Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
Nr.crt.
subcapitolelor de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului - - - - -
1.2 Amenajarea terenului 84.60 23.50 16.07 100.67 27.97

Amenajari pentru protectia mediului si
1.3 aducerea la starea initiala - - - - -
TOTAL CAPITOL 1 84.60 23.50 16.07 100.67 27.97
2 CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor
2.1 necesare obiectivului 36.00 10.00 6.84 42.84 11.90
TOTAL CAPITOL 2 36.00 10.00 6.84 42.84 11.9
CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1 Studii teren 7.56 2.10 1.44 9.00 2.50

Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri
3.2 si autorizatii 166.53 46.26 31.64 198.17 55.05
3.3 Proiectare si inginerie 460.59 127.94 87.51 548.10 152.25
3.4 Organizarea procedurilor de achizitie 12.86 3.57 2.44 15.30 4.25
3.5 Consultanta 1,102.94 306.37 25.76 1,128.71 313.53
3.6 Asistenta tehnica 13.22 3.67 2.51 15.73 4.37
TOTAL CAPITOL 3 1,763.71 489.92 151.31 1,915.01 531.95
CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii 15,810.24 4,391.73 3,003.94 18,814.18 5,226.16

4.2 Montaj utilaje tehnologice 15.71
DEVIZUL GENERAL conform HG nr.28/2008 privind cheltuielile necesare realizarii "TARGET - Centru de Cercetare si
Tratament in Gastroenterologie Bazat pe Metode Imagistice si Studii Moleculare" in mii Lei/mii Euro
curs 3.6 Lei/Euro
Denumirea capitolelor si Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
Nr.crt.
subcapitolelor de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
47.52 13.20 9.03 56.55
Utilaje, echipamente tehnologice si
4.3 functionale cu montaj 36,422.28 10,117.30 6,920.23 43,342.51 12,039.59
Utilaje fara montaj si echipamente de
4.4 transport 32.40 9.00 6.16 38.56 10.71
4.5 Dotari 1,898.46 527.35 360.71 2,259.17 627.55
4.6 Active necorporale 227.70 63.25 43.26 270.96 75.27
TOTAL CAPITOL 4 54,438.60 15,121.83 10,343.33 64,781.93 17,994.98
CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli

5.1 Organizare de santier 455.57 126.55 86.56 542.13 150.59
5.1.1 Lucrari de constructii 373.81 103.84 71.02 444.83 123.56
5.1.2 Cheltuieli conexe organizarii de santier 81.76 22.71 15.53 97.30 27.03
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 212.58 59.05 0.00 212.58 59.05
5.2.1 Comisioane, cote, taxe legale 212.58 59.05 0.00 212.58 59.05
Cota aferenta ISC ((0.7%+0.1%) x
5.2.1.1 (C+M)) 130.82 36.34 - 130.82 36.34
Cota aferenta Casei Sociale a
5.2.1.2 Constructorilor (0.5% x (C+M)) 81.76 22.71 - 81.76 22.71
Taxe acorduri, avize si autorizatia
5.2.1.3 de construire (1% x (C+M)) - - - - -
Costul creditului (0.1% x
5,2,2 (1.2+1.3+2+3+4+5. 1+5.2.1)) - - - - -
Cheltuieli diverse si neprevazute
5.3 (max.10% x (1.2+1.3+2+3+4)) 2,252.92 625.81 428.05 2,680.97 744.71
TOTAL CAPITOL 5 2,921.06 811.41 514.61 3,435.68 954.35
CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologi ce si teste si predare la beneficiar
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 29.41 8.17 5.59 35.00 9.72
6.2 Probe tehnologice si teste 16.81 4.67 3.19 20.00 5.56
TOTAL CAPITOL 6 46.22 12.84 8.78 55.00 15.28
TOTAL GENERAL 59,290.18 16,469.50 11,040.95 70,331.13 19,536.43
Din care C+M

(1.2+1.3+2+4.1+4.2+5.1.1) 16,352.17 4,542.27 3,106.91 19,459.08 5,405.30
SC INTERGROUP ENGINEERING SRL

Economist,
Ana Vasile
Capitolele de cheltuieli componente ale devizului general precum si devizele pe obiect sunt
prezentate detaliat in Anexa 1.

3.b Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a invest itiei
Pentru a descrie valoarea totala a investitiei pe categorii de activitati ce compun proiectul propus, s-a realizat un tabel care cuprinde esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei, dupa cum se poate
observa mai jos:
Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a
investitiei
TOTAL Anul 1 Mii RON/luna Anul 2 Mii RON/luna Anul 3 Mii RON/luna
UM /
Nr. Denumire COST
Nr.lu
crt. activitate fara
ni
TVA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
Activitati
Mii
administrative ale 28.1 29.9 29.9 29.9 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 38.9
RON
1 proiectului 989.96 3 5 5 5 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
Managementul Mii
26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8 26.8
proiectului RON
1.1 967.35 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
Pregatirea si
aprobarea DL
pentru selectarea
unui consultant in
vederea pregatirii
Mii
DL-urilor si
RON
consultanta pentru
management de
proiect pe perioada
implementarii
1.2 proiectului 1.26 1.26 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Selectarea unui
consultant pentru
pregatirea DL
pentru achizitiile de
servicii/bunuri/lucrar
Mii
i si consultanta
RON
pentru management
de proiect pe
perioada
implementarii
1.3 proiectului 9.24 0 3.08 3.08 3.08 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Pregatirea si
aprobarea DL
Mii
pentru crearea la
RON
"Cheie" a Modulului
1.4 IMAGISTICA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Pregatirea si
aprobarea DL
Mii
pentru achizitia de
RON
echipamente si
1.5 mobilier 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Pregatirea si
aprobarea DL Mii
pentru servicii de RON
1.6 amenajare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Pregatirea si
aprobarea DL Mii
pentru servicii de RON
1.7 publicitate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Selectarea unui Mii
1.8 auditor financiar RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Realizarea auditului Mii 12.1
1.9 financiar RON 12.10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 01
Constructie cladire
Mii
Imagistica la 15,740. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749.
RON
2.a "Cheie" 66 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.22 1.22 1.22 1.22 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Derularea procedurii
de licitatie pentru Mii
proiect la "cheie" a RON
2.a1 cladirii de Imagistica 4.87 0 0 0 0 0 1.22 1.22 1.22 1.22 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Constructia,
amenajarea si
Mii
dotarea la "cheie" a
RON
Cladirii de 15,735. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749. 749.
2.a2 Imagistica 79 0 0 0 0 0 0 0 0 0 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 0 0 0 0 0 0
Receptia finala a
Mii
cladirii de Imagistica
RON
2.a3 la "Cheie" 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Amenajare spatii Mii

1,513.2 125. 125. 125. 125. 125. 125. 125. 125. 125. 125. 125. 125.
existente RON
2.b 0 0 0 0 0 0 0 0 0.53 0.53 0.53 0.53 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
de licitatie de lucrari Mii
si selectarea RON
2.b1 executantului 2.10 0 0 0 0 0 0 0 0.53 0.53 0.53 0.53 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
lucrarilor
Executia lucrarilor Mii

1,511.1 125. 125. 125. 125. 125. 125. 125. 125. 125. 125. 125. 125.
de amenajare RON
2.b2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Mii
Receptia lucrarilor
2.b3 RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dotarea Modulelor Mii

38,472. 3497 3497 3497 3497 3497 3497 3497 3497 3497 3497 3497
TARGET RON
3 85 0.00 0.00 0.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.42 0.42 0.42 0.42 .38 .38 .38 .38 .38 .38 .38 .38 .38 .38 .38 0.00
de licitatie de bunuri
si selectarea Mii
furnizorului / RON
furnizorilor de
3.1 bunuri 1.68 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.42 0.42 0.42 0.42 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Livrarea
Mii
echipamentelor si 38,437. 3,49 3,49 3,49 3,49 3,49 3,49 3,49 3,49 3,49 3,49 3,49
RON
3.2 mobilierului 56 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4.32 4.32 4.32 4.32 4.32 4.32 4.32 4.32 4.32 4.32 4.32 0
Instalare, testare si Mii
3.3 receptie RON 11.76 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.07 1.07 1.07 1.07 1.07 1.07 1.07 1.07 1.07 1.07 1.07 0
Instruire personal in
Mii
vederea utilizarii
RON
3.4 infrastructurii noi 21.85 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.99 1.99 1.99 1.99 1.99 1.99 1.99 1.99 1.99 1.99 1.99 0
Achizitia de bunuri
pentru intarirea Mii
capacitatii RON 55.3 55.3 55.3 55.3
4 administrative 222.67 0 0 0.63 0.63 5 5 5 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
de licitatie de bunuri
Mii
si selectarea
RON
furnizorului/furnizoril
4.1 or de bunuri 1.26 0 0 0.63 0.63 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Mii
Livrarea bunurilor
4.2 RON 208.80 0 0 0 0 52.2 52.2 52.2 52.2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Instalare testare si Mii
4.3 receptie RON 5.04 0 0 0 0 1.26 1.26 1.26 1.26 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Instruire personal in
Mii
vederea utilizarii
RON
4.4 infrastructurii noi 7.56 0 0 0 0 1.89 1.89 1.89 1.89 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Mii 1.68 30.9 30.9 30.9

Publicitate
5 RON 97.93 0 0 07 - 0 61 61 61 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.68 1.68 - 0
Selectarea
furnizorului de Mii
servicii de RON
5.1 publicitate 1.68 0 0 1.68 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Realizarea si
aplicarea de
Mii
insemne pe
RON
echipamentele
5.2 achizitionate 3.36 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.68 1.68 0 0
Realizarea de Mii
5.3 spoturi audio-video RON 82.80 0 0 0 0 0 27.6 27.6 27.6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Realizarea de Mii
5.4 postere si brosuri RON 10.08 0 0 0 0 0 3.36 3.36 3.36 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Mii
2,252.9 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5 62.5
RON
Diverse si neprevazute 2 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
Mii
TOTAL fara TVA 59,290. 90.7 92.5 94.8 93.1 144. 176. 176. 177. 91.2 839. 839. 964. 964. 964. 964. 964. 964. 964. 964. 964. 965. 965. 965. 839. 4336 4336 4336 4336 4336 4336 3586 3586 3588 3588 3586 101.
RON
18 1 3 4 6 80 98 98 51 0 30 30 70 70 70 70 70 70 70 70 70 12 12 12 20 .15 .15 .15 .15 .15 .15 .83 .83 .51 .51 .83 55

In continuare, in tabelele alaturate sunt prezentate componentel e majore ale investitiei:
Costul component elor majore ale

UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 TOTAL
investitiei fara TVA
Mii
Constructie TARGET RON/an 2,042.73 8,170.93 4,085.47 14,299.14
Mii
Amenajare module RON/an 125.93 1,385.18 - 1,511.10
Mii
Echipamente noi RON/an - - 36,502.20 36,502.20
Mii
Dotari RON/an 190.80 - 1,935.36 2,126.16
Mii
Total RON/an 2,359.46 9,556.11 42,523.03 54,438.60
Costul component elor majore ale

UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 TOTAL
investitiei fara TVA
Mii
Constructie TARGET EURO/an 567.43 2,269.70 1,134.85 3,971.98
Mii
Amenajare module EURO/an 34.98 384.77 - 419.75
Mii
Echipamente noi EURO/an - - 10,139.50 10,139.50
Mii
Dotari EURO/an 53.00 - 537.60 590.60
Mii
Total EURO/an 655.41 2,654.47 11,811.95 15,121.83

4 ANALIZA COST BENEFICIU
4.a Identificarea investitiei si definirea obiectivelor
Costul total cu investitia pentru proiectul de investitii “TARGET- CENTRU DE CERCETARE SI
TRATAMENT IN GASTROENTEROLOGIE BAZAT PE METODE IMAGISTICE SI STUDII
MOLECULARE ” cuprinde cheltuieli aferente real izarii unei constructii, realizarii de amenajari si
achizitionarii de echipamente necesare infrastructurii de cercetare-dezvoltare.
Activitatea de construire si dotare ”la cheie” a Cladirii de Imagistica se va desfasura pe parcursul a

21 luni calendaristice si amenajarea spatiilor existente se va realiza pe parcursul a 12 luni
calendaristice.
In continuare, sunt prezentate in tabelul alaturat principalele elemente ale costurilor de capital
aferente investitiei:
Valoare Mii Valoare Mii
Componentele de capital RON fara EURO fara
TVA TVA
Constructie Cladirea Cnerului de Imagistica 14,299 3,971.98
Amenajare module 1,511 419.75
Achizitie echipamente 36,502 10,139.50
Achizitie sisteme de calcul 1,386.36 385.10
Achizitie aplicatii software 227.70 63.25
Achizitie mobilier 321.30 89.25

Achizitie dotari intarirea capacitatii
administrative 190.80 53.00
TOTAL 54,438.60 15,121.83
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra viabilitatii proiectului de investitii este necesara
previzionarea evolutiei intrarilor si iesirilor aferente acestuia pe termen mediu si lung. Astfel, avand in
vedere natura proiectului de infrastructura s-a considerat un orizont de timp pentru perioada de
analiza de 15 ani.
In ceea ce priveste perioada de referinta, anul 2007 este considerat anul de referinta al proiectului,
iar analiza economico - financiara are ca punct de referinta anul 2007.

4.b Analiza optiunilor
In cadrul acestui subcapitol se va realiza o analiza a optiunilor posibile pentru prezentul obiect de
investitii si se va concluziona prin precizarea alternativei selectate.
Pentru proiectul de investitii “TARGET- CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN

GASTROENTEROLOGIE BAZAT PE METODE IMAGISTICE SI STUDII MOLECULARE ” s-au luat
in considerare trei alternative:
1. alternativa zero (varianta fara investitie)
2. alternativa medie (varianta cu investitie medie)
3. alternativa maxima (varianta cu investitie maxima)
In scopul indeplinirii obiectivului proiectului propus, alternativa zero sau varianta fara investitie
reprezinta acea optiune in care se utilizeaza spatiile si dotarile existente ale Unievrsitatii de Medicina
si Farmacie din Craiova, nu se realizeaza nici o investitie de tipul reinnoirii, imbunatatirii sau crearii
de spatii pentru cercetare sau achizitionarii de echipamente noi.
Actuala retea seismica are o vechime de 20 ani, avand in componenta echipamente care sunt
depasite din punct de vedere fizic si moral. In consecinta, sistemul seismic national nu mai este
competitiv cu alte retele seismice si nu se poate utiliza pentru implementarea obiectivului proiectului.
Alternativa medie sau varianta cu investitie medie presupune imbunatatirea partiala a

echipamentelor si infrastructurii prin reparatii ale echipamentelor sau achizitionarea anumitor
echipamente, precum si amenajari provizorii ale spatiilor dedicate cercetarii-dezvoltarii.
Nici aceasta optiune nu asigura indeplinirea obiectivului proiectului de investitii deoarece
infrastructura care se va imbunatati partial nu poate sa dezvolte temele de cercetare propuse.
Alternativa maxima sau varianta cu investitie maxima propune constructia unei cladirii de imagistica,
amenajarea spatiilor de cercetare precum si achizitionarea unei infrastructuri care nu exista la nivel
national.
Aceasta optiune propune un sistem integrat precum infrastructura TARGET care sa asigure
obtinerea rezultatelor dorite prin implementarea proiectului de investitii.
In concluzie, varianta selectata in urma analizarii alternativelor este cea cu investitie maxima.

4.c Analiza financiara
Analiza financiara pentru proiectul de investitii propus a fost intocmita in baza Ghidului pentru
Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investitii (Fondul European pentru Dezvoltare Regionala,
Fondul de Coeziune si ISPA) si a Documentului Cadru nr.4 pentru „Guidance on the Methodology for
Carrying out Cost Benefit Analysis”.
Analiza financiara are ca scop utilizarea previziunilor fluxului de numerar al proiectului pentru a
determina indicatorii de performanta financiara precum: fluxul cumulat, rata interna de rentabilitate a
investitiei sau a capitalului si valoarea neta actualizata corespunzatoare.
Avand in vedere ca proiectul propus nu aduce venituri directe cuantificabile, o analiza financiara este
utila doar pentru evaluarea fluxurilor de numerar. Pe de alta parte termeni financiari ca rentabilitate,
rata cost-beneficiu, valoare neta actualizata sunt inaplicabili pentru proiecte de infrastructura de
cercetare.
Astfel, analiza financiara realizata pentru proiectul de fata este alcatuita dintr-o serie de tabele care
furnizeaza informatii cu privire la detalierea datelor financiare ale investitiei de capital pe categorii de
activitati, la costurile si veniturile aferente perioadei de exploatare, la sursele de finantare, la analiza
fluxului de numerar pentru sustenabilitatea financiara a proiectului.
Costuri de exploatare
Cheltuielile de exploatare au fost fundamentate pe baza costurilor efectuate de institutie in ultimii ani,
acestea fiind estimate pe intreaga perioada de anal iza de 15 ani.
Costurile de exploatare reprezinta cheltuieli anuale cu materialele folosite in procesul de cercetare,

costurile salariale ale personalului implicat in activitatea de cercetare, cheltuielile administrative
precum si cheltuielile aferente intretinerii si reparatiilor infrastructurii de C/D. De asemenea, costurile
de exploatare includ si cheltuielile cu activitatea de baza a institutului, precum si cheltuieli aferente
activitatilor auxiliare.
Cheltuielile salariale cuprind costurile corespunzatoare salariilor brute ale angajatilor si alte cheltuieli
cu personalul (tichete de masa, tichete cadou, ajutoare materiale, prime de 8 Martie, Paste, Craciun,
concedii odihna etc.).
Cheltuielile salariale au avut la baza plafoanele salariale pe baza carora se calculeaza costurile
salariale directe la contractele de finantare incheiate incepand cu luna mai 2007 din fonduri bugetare
alocate Planului National II, asa cum au fost ele stabilite in cadrul anexei 3 din cadrul HG nr.475 din
data de 23 mai 2007.
Costurile administrative sunt detaliate in costuri pentru utilitati (energie, apa, telefon etc.).
In calculul fiecarei categorii de cheltuieli s-a luat in considerare evolutia preturilor pe intreaga
perioada estimata conform prognozei evolutiei PIB-ului facuta de Comisia Nationala de Prognoza
pentru urmatorii 10 ani, previzionandu-se o crestere anuala de 5%.
Evolutia costurilor este prezentata in Anexa 2.
Venituri de exploatare
Rezultatele activitatii de cercetare desfasurate folosind infrastructura nou creata prin acest proiect,
vor genera venituri pe termen mediu si lung prin participarea in proiecte de dezvoltare de noi teme
de cercetare, venituri care vor constitui resurse financiare pentru derularea si dezvoltarea altor
activitati de cercetare.
Valoarea proiectelor si serviciilor atrase in urma implementarii TARGET a fost estimata in functie de
participarea atat la proiecte nationale cat si internationale utilizand noua infrastructura creata pentru
abordarea unor noi probleme legate de patologia digestiva maligna.
De mentionat este faptul ca beneficiile obtinute din participarea la proiecte nationale si internationale
reprezinta surse de venit pentru care s-a previzionat o crestere anuala de 5%.
Prin implementarea obiectului de investitii TARGET se vor obtine si venituri din activitati economice
si anume se vor incheia contracte cu spitale si banci prin care se vor pune in aplicare rezultatele
proiectului.
Veniturile astfel obtinute vor fi folosite in dezvoltarea activitatilor in domeniul patologiei digestive
maligne.
Evolutia veniturilor este prezentata in Anexa 2.
4.d Analiza economica

Conform HG nr.28/2008 intrata in vigoare incepand cu data de 23 februarie 2008, analiza economica
este obligatorie doar in cazul investitiilor publice majore.
Definirea investitiei publice majore prezentata in HG nr.28/2008 descrie termenul ca fiind acea
investitie publica al carei cost total depaseste echivalentul a 25 milioane euro, in cazul investitiilor
promovate in domeniul protectiei mediului, sau echivalentul a 50 milioane euro, in cazul investitiilor
promovate in alte domenii.
In concluzie, drept urmare celor mentionate anterior, pentru proiectul propus nu este necesar a se
elabora o analiza economica.
4.e Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele
modificari ale variabilelor cheie, ce pot aparea in cursul exploatarii sale viitoare si se concretizeaza in
variatii ale indicatorilor privind rentabilitatea financiara si economica a proiectului – RIR (rata interna
de rentabilitate) si VNA (venitul net actualizat).
Acesti indicatori nu se pot calcula pentru proiectul de fata, intrucat domeniul cercetarii nu este un
domeniu care aduce venituri certe masurabile, iar sursele de finantare atrase au menirea de a
sustine activitatea de cercetare si nu de a aduce profit.
Drept urmare celor spuse mai sus, nu este cazul a se realiza o analiza de senzitivitate.

4.f Analiza de risc
In cadrul acestui capitol au fost prezentate riscurile ce pot aparea pe parcursul derularii implementarii
proiectului precum si masurile ce pot fi aplicate pentru reducerea acestora.
Riscurile de tip financar si tehnic asupra proiectului sunt prezentate in matricea alaturata:
Crt Tip risc Descriere Masuri de reducere Evaluare

Monitorizarea continua a
preturilor de piata
Costurile de investitie vor fi
1 Financiar Ajustarea investitiei Redus
mai mari decat bugetul alocat
Atragerea de fonduri
complementare
Costurile de operare ulterioare Identificarea de noi surse de
2 Financiar Redus
nu vor putea fi sustinute finantare / parteneri
Specificatiile tehnice indicate Monitorizarea continua a
vor corespunde unor progresului tehnologic
3 Tehnic Redus
echipamente uzate moral in Modificarea specificatiilor
momentul derularii achizitiei minime
Elaborarea specificatiilor
tehnice si documentelor de
Echipamentele achizitionate licitatie va urmari
4 Tehnic Redus
sunt incompatibile compatibilitatea tuturor
echipamentelor incluse in
proiect
In cadrul licitatiilor organizate in vederea achizitiei echipamentelor pot fi identificate urmatoarele

riscuri:
Ø Obligativitatea repetarii procedurilor de achizitii datorita numarului redus de oferte conforme
primite – lucru ce va influenta in mod negativ planul de actiune al proiectului;
Ø Nerespectarea termenelor stabilite pentru predarea echipamentelor - din cauza unor motive
ce depind sau nu de executant.
Riscuri interne:
Aceasta categorie de riscuri depinde direct de modul de desfasurare al activitatilor prevazute in
planul de actiune al proiectului:
a) Erori in instalarea echipamentelor achizitionate;

b) Slaba planificare a activitatilor din partea echipei de management a proiectului;
c) Dificultati in instruirea personalului specializat in utilizarea noilor echipamente.
Riscuri interne in faza de livrare:
d) Etapizarea eronata a perioadei de livrare;
e) Nerespectarea normativelor si legislatiei in vigoare
f) Comunicarea defectuoasa intre entitatiile implicate in implementarea proiectului si furnizorii
de echipamente.
Administrarea riscurilor interne ale proiectului:
a) In planificarea logica si cronologica a activitatilor cuprinse in planul de actiune au fost

prevazute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului
b) Se va pune mare accent pe etapa de verificare a instalarii noilor echipamente;
c) Managerul de proiect se va ocupa direct de colaborarea in bune conditii cu partile implicate
in realizarea proiectului;
d) Se va urmari respectarea specificatiilor tehnice referitoare la echipamentele achizitionate.
e) Se va urmari incadrarea proiectului in standardele de calitate si in termenele prevazute;
f) Se va solicita furnizorilor echipamentelor instruirea personalului responsabil cu utilizarea
acestora.
Riscul contractual
In scopul reducerii riscului contractual se vor institui reguli stricte pentru a asigura capacitatea de
livrare la timp de catre furnizori. Astfel, se vor incheia contracte cat mai exacte cu furnizorii.
5 SURSELE DE FINANTARE ALE INVESTITIEI

Finantarea pentru valoarea asistentei publice nerambursabile aferenta proiectului se va face 100%
prin programul POS-CCE/CDI si anume :
- 76,7% contributie comunitara
- 23,3% contributie publica nationala (bugetul de stat).
Surse de finantare
Costul total cu investitia (inclusiv TVA) Mii RON 70,331.13
Costuri eligibile Mii RON 59,290.18
100%
Finantare buget program POS-CCE/CDI %
(76,7%+23,3%)
Costuri neeligibile Mii RON 0
Contributie beneficiar % 100%
Costuri neeligibile aferente TVA Mii RON 11,040.95
Contributie de la bugetul ordonatorului principal de credite in
% 100%
coordonarea/subord onarea careia se afla beneficiarul
Conform Ghidului Solicitantului pentru Dezvoltarea Infrastructurii Publice pentru Cercetare-

Dezvoltare existente si Crearea de noi Infrastructuri, taxa pe valoarea adaugata va fi suportata din
fonduri publice prin bugetele ordonatorilor principali de credite in coordonarea/ subordonarea carora
se afla beneficiarul.
Avand in vedere natura proiectului si perspectiva de a se obtine venituri din prestari de servicii de
cercetare catre terti, pentru proiecte generatoare de venituri din astfel de activitati se impune
calcularea deficitului de finantare .
Astfel, conform metodologiei de calcul a ratei de interventie, impusa de Working Document 4 pentru
„Guidance on the Methodology for Carrying out Cost Benefit Analysis”, a fost calculata rata co-
finantarii proiectului propus.
Intrucat veniturile anuale obtinute de la terti nu sunt in masura sa acopere cheltuielile anuale de
operare ale centrului ce va fi amenajat si dotat cu echipamente, beneficiul net actualizat pe 15 ani
este negativ ceea ce duce la o rata de co-finantare de 100%.
Modul de calcul al asistentei nerambursabile in cazul proiectului generator de venit TARGET este
prezentat in Anexa 3.

6 ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA
INVESTITIEI
6.a Numar de locuri de munca create in faza de executie
In faza de executie vor fi create cinci locuri de munca, cele aferente echipei e management
a proiectului
6.b Numar de locuri de munca create in faza de operare

Necesarul de locuri de munca estimat dupa implementarea proiectului este de 49, dupa cum urmeaza:
- Modul Imagistica digestiva:
Submodul A:
PET-CT: 2+2 medici (2 / tura, adica 1 imagistica si 1 medicina nucleara); 2 operatori, 1 fizician; 1
chimist; 2 asistenti medicali
RM: 2 medici (1 / tura); 2 operatori; 1 asistent medical; 1 fizician
Rx digital: 1 medic; 1 asistent
SubModul B: 3 medici, 1 operator, 6 asistenti
SubModul C: 2 medici, 1 operator, 1 laborant animale, 2 asistenti
- Modul Patologie si Imunologie: 2 medici; 1 operator; 2 asistenti
- Modul Biologie moleculara si biochimie: 3 medici; 1 biochimist; 1 operator; 2 asistenti
- Modul Telemedicina si Inteligenta Artificiala: 2 ingineri IT; 1 tehnician

7 PRINCIP ALII INDICATORI TEHNICO-ECONOM ICI AI INVEST ITIEI
In cadrul acestui capitol se vor detalia indicatori tehnico-economici ai investitiei precum: valoarea totala a investitiei esalonata pe luni si ani de realizare a proiectului, durata de realizare a proiectului exprimata in luni, capacitati
prezentate in unitati fizice si valorice si alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz.
Valoarea totala a investitiei

Valoarea totala a investitiei esalonata pe luni de realizare a proiectului se prezinta in tabelul urmator:
Esalonarea investitiei pe ani
Anul 1 / Mii RON/luna Anul 2 / Mii RON/luna Anul 3 / Mii RON/luna COST TOTAL
COST TOTAL
Nr.crt. Etape in realizarea investitiei UM / Nr.luni inclusiv TVA Mii
inclusiv TVA
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 EURO
1 Activitati administrative ale proiectului Mii RON 994.25 276.18
1.1 Managementul proiectului Mii RON 967.35 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 268.71
Selectarea unui consultant in vederea pregatirii
DL-urilor si consultanta pe perioada
1.2 implementarii proiectului Mii RON 1.50 1.50 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.42
1.3 Pregatirea documentatiilor de licitatie Mii RON 11.00 0 3.67 3.67 3.67 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3.06
1.4 Auditul financiar Mii RON 14.40 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 14.4 4.00
2 Organizarea procedurilor de achizitie publica Mii RON 13.80 0 0 2.75 0.75 0 1.45 1.45 2.08 2.08 0.63 0.63 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.5 0.5 0.5 0.5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3.83
3 Etapa de constructii Mii RON 66,451.16 18,458.65
3.3 Investitia de baza Mii RON 66,451.16 0 0 0 0 56.763 56.763 56.763 56.763 0 889.77 889.77 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 889.77 5,048.02 5,048.02 5,048.02 5,048.02 5,048.02 5,048.02 4,158.25 4,158.25 4,158.25 4,158.25 4,158.25 0 18,458.65
3,3,1 Constructie TARGET Mii RON 18,685.20 0 0 0 0 0 0 0 0 0 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 0 0 0 0 0 0 5,190.33
3,3,2 Amenajare Module Mii RON 1,798.21 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 499.50
3,3,3 Montaj echipamente Mii RON 56.55 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5.14 5.14 5.14 5.14 5.14 5.14 5.14 5.14 5.14 5.14 5.14 0 15.71
3,3,3 Echipamente noi Mii RON 43,381.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 0 12,050.30
3,3,4 Dotari Mii RON 2,032.12 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 184.74 184.74 184.74 184.74 184.74 184.74 184.74 184.74 184.74 184.74 184.74 0 564.48
3,3,5 Active necorporale Mii RON 270.96 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 24.63 24.63 24.63 24.63 24.63 24.63 24.63 24.63 24.63 24.63 24.63 0 75.27
Dotari privind intarirea capacitatii
3,3,6 administrative Mii RON 227.05 0 0 0 0 56.76 56.76 56.76 56.76 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 63.07
4 Publicitate proiect Mii RON 135.95 0 0 0 0 29.99 33.99 33.99 33.99 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 2 0 0 37.76
5 Diverse si neprevazute Mii RON 2,680.97 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 744.71
6 Darea in exploatare Mii RON 55.00 0 0 0 0 3.75 3.75 3.75 3.75 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3.64 3.64 3.64 3.64 3.64 3.64 3.64 3.64 3.64 3.64 3.64 0 15.28
TOTAL GENERAL inclusiv TVA Mii RON 70,331.13 102.84 105.01 107.76 105.76 191.84 197.29 197.29 197.92 103.42 991.74 991.74 1,140.96 1,140.96 1,140.96 1,140.96 1,140.96 1,140.96 1,140.96 1,140.96 1,140.96 1,141.46 1,141.46 1,141.46 991.61 5,153.00 5,153.00 5,153.00 5,153.00 5,153.00 5,153.00 4,263.22 4,263.22 4,265.22 4,265.22 4,263.22 115.74 19,536.43
Din care C+M: Mii RON 19,459.08 5,405.30

Esalonarea investitiei
Esalonarea investitiei totale pe ani de realizare a obiectului de investitii este prezentata in tabelul de
mai jos:
COST
Nr.crt. Etape in realizarea investitiei UM / an Anul 1 Anul 2 Anul 3 TOTAL
inclusiv TVA
1 Activitati administrative ale proiectului Mii RON 994.25
1.1 Managementul proiectului Mii RON/an 322.45 322.45 322.45 967.35

Selectarea unui consultant in vederea
pregatirii DL-urilor si consultanta pe perioada
1.2 implementarii proiectului Mii RON/an 1.50 0 0 1.50
1.3 Pregatirea documentatiilor de licitatie Mii RON/an 11.00 0 0 11.00
1.4 Auditul financiar Mii RON/an 0 0 14.40 14.40
13.80
2 Organizarea procedurilor de achizitie publica Mii RON/an 11.80 2.00 - 13.80
3 Etapa de constructii Mii RON 66,451.16
3.3 Investitia de baza Mii RON/an 3,046.22 12,325.61 51,079.32 66,451.16
3,3,1 Constructie TARGET Mii RON/an 2,669.31 10,677.26 5,338.63 18,685.20
3,3,2 Amenajare Module Mii RON/an 149.85 1,648.36 0 1,798.21
3,3,3 Montaj echipamente Mii RON/an 0 0 56.55 56.55
3,3,4 Echipamente noi Mii RON/an 0 0 43,381.07 43,381.07
3,3,5 Dotari Mii RON/an 0 0 2,032.12 2,032.12
3,3,6 Active necorporale Mii RON/an 0 0 270.96 270.96

Dotari privind intarirea capacitatii
3.4 administrative Mii RON/an 227.05 0 - 227.05
Mii
4 Publicitate proiect RON/an 131.952 0 4.00 135.95
Mii
5 Diverse si neprevazute RON/an 893.66 893.66 893.66 2,680.97
Mii
6 Darea in exploatare RON/an 15 0 40.00 55.00
TOTAL GENERAL inclusiv TVA Mii RON 4,433.58 13,543.72 52,353.83 70,331.13
Din care C+M: Mii RON 19,459.08
Durata de realizare
Durata de realizare a proiectului de investitii „TARGET – Centru de Cercetare si Tratament in
Gastroenterologie Bazat pe Metode Imagistice si Studii Moleculare” este de 36 luni.
Durata activitatilor majore ale proiectului este descrisa alaturat:
§ constructia „la cheie” a Cladirii de Imagistica se va desfasura pe parcursul a 21 luni
calendaristice;
§ amenajarea spatiilor existente se va realiza pe parcursul a 12 luni calendaristice;
§ achizitionarea echipamentelor pentru proiect se va realiza pe parcursul a 11 luni
calendaristice.
Capacitati (in unitati fizice si valorice)
Capacitatile in unitati valorice reprezinta acele beneficii socio-economice asteptate, efectul
multiplicator, iar capacitatile in unitati fizice sunt reprezentate de indicatorii fizici de infrastructura.
In cazul proiectului evaluat se vor prezenta atat indicatori calitativi, cat si cantitativi care se
incadreaza in definitiile mentionate mai sus.

Nr.Crt Capacitati in unitati valorice
Instruirea si lucrul in comun cu studenti, doctoranzi si tineri cercetatori pentru
1 specializarea acestora in activitatile de C/D in sectorul patologiei maligne digestive
va duce la dezvoltarea resurselor umane angrenate in acest sector.
Ameliorarea starii de sanatate a popul atiei prin crearea unor programe de educatie
2
in vederea diminuarii riscului de aparitie a bolilor aparatului digestiv.
Crearea Centrului TARGET va permite realizarea unor progrese semnificative care
3
ar putea avea drept consecinta scaderea morbiditatii si mortalitatii.
Centrul TARGET va da posibilitatea efectuarii unor examinari endoscopice prin
4 infrastructura nou creata, populatia va beneficia astfel de asistenta medicala de
inalta performanta in domeniul gastroenterologiei.
Se vor utiliza aparaturi care vor avea drept rezultat o suferinta mai mica asupra
5
pacientului, precum si dezvoltarea de noi metode de de interventie.

INDICATORI Valoare la începutul Valoare la sfârşitul
perioadei de perioadei de
implementare implementare
Indicatori de realizare
Constructie noua 0 1
Constructii amenajate 0 2
Laboratoare nou create 0 15
Laboratore si spatii suport amenajate cu

0 19
amenajari normale
Laboratoare si spatii suport cu amenajari

0 11
speciale (camera curata)
Echipamente CD în valoare de peste 100.000

0 15
euro achiziţionate pe proiect (număr)
Total echipamente achizitionate, inclusiv IT 0 314
Indicatori de rezultat
Locuri de munca create în CD datorită

0 20
proiectului (număr)
Locuri de munca menţinute în CD datorită

0 20
proiectului (număr)
Numar de tineri implicati in cercetare 0 15
Numar de femei implicate in cercetare 0 8
Teme de cercetare abordate 0 4
Proiecte internaţionale în care va fi implicată

0 2
infrastructura (număr)
Regiuni defavorizate afectate de implementarea

proiectului
0 1
Impact transnational (regional) 0 da
Numar de cercetatori atrasi din strainate 0 3
Posibilitatea de a initia politici publice in domeniul

sanatatii
0 1
Alti indicatori specifici

o Amenajare speciala (camera curata)- Se vor realiza amenajari speciale (camera
curata) pe o suprafata de 438mp (Laboratoare si spatii suport din cadrul Modulului
de Biologie Moleculara si Biochimie)

8 AVIZE ŞI ACORDURI
8.a Avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea si oportunitatea investitiei

Avizul beneficiarului cu privire la necesitate si oportunitatea investitiei il puteti vizualiza in
Anexa 4.
8.b Certificatul de urbanism

Il puteti vizualiza in Anexa 5.
8.c Avize de principiu privind asigurarea utilităţiilor (energie termică şi electrică, gaz
metan, apă-canal, telecomunicaţii etc)
In Anexa 6, fisele cu numerele de intrare pentru avize specifice, solicitate in cadrul
Certificatului de Urbanism.
8.d Acordul de mediu

Nu este solicitat prin Certificatul de Urbanism.
8.e Alte avize şi acorduri de principiu specifice

Potrivit Legii 111/1996 (r2) , Art. 8 , Alin. (7) Autorizarea unei faze de realizare sau de
funcţionare a oricărei instalaţii nucleare ori radiologice se poate face numai dacă fazele
anterioare au primit toate tipurile de autorizaţii necesare; respectiv Alin. (8).
În înţelesul prevederilor alin. (7), fazele de autorizare a instalaţiilor nucleare sau radiologice
sunt, după caz, următoarele:
a) proiectarea;
b) amplasarea;
c) producerea;
d) construcţia şi/sau montajul;
e) punerea în funcţiune;
f) funcţionarea de probă;
g) exploatarea;
h) repararea şi/sau întreţinerea;
i) modificarea;
j) conservarea;
k) dezafectarea.
In aceste conditii, obtinerea avizelor speciale se va face numai dupa realizarea

infrastructurii.

Exemplu Studiu de Fezabilitate

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Exemplu Studiu de Fezabilitate

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

PROIECTANT GENERAL:

S.C. INTERGROUP ENGINEERING S.R.L.

Program Operaţional Sectorial

Axa Prioritara 2: Cresterea competitivitatii economice

CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN

BENEFICIAR: UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL – CRESTEREA COMPETITIVITATII

Studiu de fezabilitate – TARGET SF 2

Studiu de fezabilitate – TARGET SF 3

Studiu de fezabilitate – TARGET SF 4

1.a Denumirea obiectivului de investitii

TARGET – CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN GASTROENTEROLOGIE BAZAT

TARGET – CENTRE FOR TREATMENT AND RESEARCH IN GASTROENTEROLOGY

1.b Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul)

1.c Titularul investitiei

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

1.d Beneficiarul investitiei

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

1.e Elaboratorul studiului

S.C. INTERGROUP ENGINEERING S.R.L.

2 INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.a Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea

Situatia cercetarii si a infrastructurii de cercetare la nivel international, national si la

Studiu de fezabilitate – TARGET SF 7

Studiu de fezabilitate – TARGET SF 8

Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

2.b.1 Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe

Justificarea stiintifica a investitiei

TEME Module Submodule

NOTA!!! In cadrul fiecarei teme de cercetare vor exista (dupa imple-

Studiu de fezabilitate – TARGET SF 11

TEMA I. OBTINEREA UNUI DIAGNOSTIC PRECOCE IN TIMP REAL SI

Studiu de fezabilitate – TARGET SF 12

I.1. Submodul Radiologie si Imagistica

I.1.A. Laborator de Imagistica de Fuziune (PET-CT)

I.1.B. Laborator de Imagistica prin Rezonanta Magnetica (MRI)

I.1.C Laborator de Radiologie Digitala (DRX)

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul

I.2. Submodul Endoscopie Digestiva

I.2.A. Laborator de Autofluorescenta Endoscopica (AFI)

I.2.B. Laborator de Cromoendoscopie cu Magnificatie (MCE), inclusiv mod NBI

I.2.C. Laborator de Endoscopie Ultrasonografica (EUS)

Studiu de fezabilitate – TARGET SF 16

I.2.D. Laborator de Endomicroscopie Confocala Laser (CLE)

NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul

Studiu de fezabilitate – TARGET SF 17

Submodulul de Chirurgie Endoscopica va avea doua laboratoare, care vor fi conectate

I.3.A. Laborator de Chirurgie Experimentala (CEX)

Studiu de fezabilitate – TARGET SF 18

NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul

Studiu de fezabilitate – TARGET SF 19

II. Modulul Patologie si Imunologie

Studiu de fezabilitate – TARGET SF 21

NOTA!!! Datorita conexiunilor si fluxurilor de cercetare care exista intre dife-

II.1. Submodulul de Anatomie Patologica

Va avea in componenta urmatoarele laboratoare si spatii suport:

NOTA!!! Datorita conexiunilor de cercetare puternice care exista intre laboratorare

Submodulul isi propunde sa dezvolte urmatoarele tipuri de cercetari:

NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul

Studiu de fezabilitate – TARGET SF 23