Professional Documents
Culture Documents
4 2
3 4
2 profilul teoretic 1
profilul real profilul real
3
v1 profilul teoretic
ω1
1
a b
Figura 1
1. Cama – care poate avea o mişcare de rotaţie (fig. 1a) sau o mişcare de
translaţie (fig. 1b);
2. Tachetul – poate avea diverse forme constructive şi poate executa mişcări
de translaţie (fig. 1a) sau de rotaţie (fig. 1b);
3. Rola sau galetul – un element suplimentar, a cărui prezenţă este
opţională. Rolul acestui element este de a micşora pierderile prin frecare
şi de a reduce uzura elementelor în contact şi, nu în ultimul rand, de a
realiza curbura minimă a profilului camei în scopul asigurării unghiurilor de
transmitere a mişcării;
4. Arc sau un element elastic care asigură prin forţă contactul dintre camă şi
galet sau dintre camă şi tachet.
Cercul de rază rb se numeşte cerc de bază, iar valoarea minimă a razei
acestui cerc se determină din condiţia ca unghiul de presiune să fie inferior unei
valori admisibile, aşa cum se va vedea mai departe.
Profilul teoretic (Pt) al camei este un profil echidistant faţă de profilul real şi
reprezintă înfăşurătoarea familiei de cercuri ce au raza egală cu raza rolei
(galetului) şi centrul pe profilul real al camei.
Analizând funcţionarea unui mecanism cu came, se pot evidenţia mai
multe faze sau etape.
Reprezentarea grafică a succesiunii fazelor (etapelor) se numeşte
ciclograma mişcării şi poate fi polară (fig.2a), carteziană (fig. 2b) sau sub formă
tabelară (fig. 2c).
h
ϕr
ϕu
ϕc
ϕr
O ϕu ϕr ϕc ϕr ϕ
a b
c
Figura 2
Unghiurile ϕ cu care se roteşte cama se numesc unghiuri de fază şi au
următoarele semnificaţii:
ϕ u - unghiul corespunzător fazei de ridicare (urcare) a tachetului;
2 A
2
B B
3
ω1
e O
O
1
ω1 1
A 2
B
B
2
O
O
ω1 1 ω1 1
2
2
B
3
1 ω1 1
2 2
3
1 1
v1
v1
2
2
B
3
3
e O
ω1
1 ω1 1
1
1
2 2
1
1
ω1
1
a) plane b) plane
ω1
1
a) exterioare b) exterioare
c) interioare d) interioare
Figura 8
3 2
2
3
1
ω1 1
2
2
B
3
2ωh 2h 2 hω
v = − ϕ+ ω= (ϕ u − ϕ ) (10)
(1 − K )ϕ 2
u (1 − K )ϕ u (1 − K )ϕ 2
u
2ω 2 h
a = −
(1 − K )ϕ u2
Deci, legea de variaţie a cursei tachetului este parabolică, a vitezei
tachetului este liniară, iar acceleraţia este constantă.
8 5 6 7 8
s
7
5
A 4
h
3
kh
1
0
0 1 2 3 4
ϕu ϕ
ϕ'u=kϕu
vmax
0 ϕ
ϕ'u=kϕu ϕu
amax
ϕ'u=kϕu
0 ϕu ϕ
Figura 10
În figura 10 este arătat modul de construcţie grafică a parabolelor. În
punctul A( Kϕu , Kh ) cele două parabole se racordează şi admit tangentă
ds 2ωh
comună a cărei valoare este dt = vmax = ϕ . (11)
u
hω 2π ϕ
v=
1 − cos (24)
ϕu ϕu
2πhω 2 2π ϕ
a= sin (25)
ϕu
2
ϕu
ϕu 2h
Viteza tachetului este maximă atunci când ϕ = şi are valoarea vmax = ϕ ω
2 u
(26)
ϕu 2 ⋅π ⋅ h 2
Acceleraţia tachetului este maximă pentru ϕ = şi are valoarea amax ⋅ω
4 ϕu2
(27)
În figura 11 sunt reprezentate grafic variaţiile spaţiului parcurs de tachet,
vitezei şi acceleraţiei tachetului. Pentru reprezentarea acestor curbe s-a ţinut
cont de faptul că pentru a obţine variaţia spaţiului, se scade o sinusoidă dintr-o
dreaptă înclinată, pentru viteze se scade o cosinusoidă dintr-o constantă, iar
acceleraţia este o sinusoidă.
s
h
h/2 π
6
7 5
0
14 2 3 4 5 6 7 8
1
2
3 ϕu ϕ
v/ ω
4
3 5
4h/ ϕu
6
2
7
1
0 1 2 3 4 5 6 7 8
ϕu ϕ
a/ ω
2
2
2
2πh/ϕu
3=1
4=0
0 1 2 3 4 5 6 7 8
ϕu ϕ
7=5
6
Figura 11
Observaţie:
În cazul legii de mişcare sinusoidale, funcţionarea mecanismului cu camă
nu este însoţită de şocuri.
h
3
2
1
0 1 2 3 4 5 6 7 8
ϕu ϕ
v/ ω
4
3
2 5
πh/2ϕu
6
1
7
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8
8 ϕu ϕ
a/ ω 2
0
1
2
πh/2ϕu
2
2
4
0 1 2 3 4 5 6 7 8
ϕu ϕ
5
6
7
8
Figura 12
Pentru acest tip de lege de mişcare se constată apariţia şocurilor moi la
începutul şi la sfârşitul etapelor active, ca urmare a salturilor finite ale acceleraţiei
în aceste puncte.
Observaţie:
Pentru acelaşi unghi de rotaţie a camei, se constată că valoarea maximă
a acceleraţiei se atinge pentru legea sinusoidală, ceea ce constituie un
dezavantaj. Această lege nu conduce la apariţia şocurilor moi.
ϕ = ϕ u ⇒ s = h
şi au valorile:
C2 = 0;
h (53)
C1 = ϕ
u
Expresiile spaţiului parcurs de tachet, ale vitezei şi acceleraţiei devin:
ϕ
s = h ⋅ ϕ ;
u
h
v = ; (54)
ϕu
a = 0
În figura 15 sunt reprezentate grafic variaţiile spaţiului parcurs de tachet,
ale vitezei şi acceleraţiei tachetului, în funcţie de unghiul de rotaţie a camei.
La această lege de mişcare salturile finite de viteză, la capetele etapei,
atrag salturi infinite ale acceleraţiei şi acest lucru conduce la apariţia şocurilor
dure. De aceea, se recomandă utilizarea acestei legi de mişcare numai la
camele cu viteze de rotaţie mici ( ω ≤ 25 s −1 ). Când condiţiile tehnologice impun
acest tip de lege de mişcare şi când vitezele sunt mari, se pot adopta legi de
mişcare combinate, în scopul evitării producerii şocurilor.
s
0 ϕu ϕ
0 ϕu ϕ
+
8
ϕu
0 ϕ
8
Figura 15
3.1.2.Alegerea semifabricatelor
Semfabricatele de arbori de distributie se confectionează din fontă sau
oţel si se pot obtine prin turnare sau matriţare. Pentru piesele unicat se practica
forjarea.
Se toarnă arbori cu came din fontă cenuşie sau fontă cu grafit nodular
având un continut mediu de 3,2 % C si ca principale elemente de aliere Si, Mn,
Mo, Cr. Turnarea se face in cochilie sau in coji de bachelită, ceea ce reprezinta
procedee de precizie ridicată, deci semifabricatul va avea o forma apropiata de
forma finită, prelucrarile mecanice necesare fiind într-un numar mai redus. Alte
avantaje constau in faptul ca se poate turna semifabricat tubular si că, prin
montare in forma de turnare a unor bare metalice cu rol de răcitoare în dreptul
camelor si fusurilor, se poate obtine o duritate superficiala sporita a lor, ceea ce
usureaza procesul de tratament termic de durificare. Principalul dezavantaj al
turnări, rămâne dificultatea mare a procedeului, dificultate care decurge din
forma complicată a axei cu came, care creeaza pericolul umplerii incomplete (in
special in zona virfului camelor) a formei de turnare. Deaceea se practica
turnarea simultană prin mai multe orificii de turnare.
Semifabricatele confecţionate din oţel se obţin aproape exclusiv prin
matriţare în mai multe etape (foarte rar ele se toarnă).
În cazul autovehiculului Logan semifabricatul folosit pentru fabricarea
arborelui cu came este din OLC 45 şi se obţine prin matriţare.
Axul culbutorilor se obţine din semifabricat laminat OLC 15.
Roata de curea şi culbutorii se toarnă din fontă.
b. Rectificare ebos
Diametrul nominal d=58.4mm dupa rectificarea ebos
Lungimea de rectificare l=18 mm
In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.6(Vlase)adaosul de
prelucrare
Ap=0.4mm
Diametrul palireului inainte de rectificare de finisare va fi
d sem = d + Ap = 58 .4 + 0.4 = 58 .8mm
c. Strunjire de finisare
Diametrul nominal d=58.8mm dupa strunjirea de finisare
Lungimea de rectificare l=18 mm
Clasa de precizie asemifabriatului matritat I
In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.48(Vlase)adaosul de
prelucrare
Ap=3.1mm
Diametrul palireului inainte de srunjirea de finisare va fi
d sem = d + Ap = 58 .8 +1.1 = 59 .9mm
d. Strunjire de degrosare
Diametrul nominal d=59.9mm dupa strunjirea de derosare
Lungimea de rectificare l=18 mm
Clasa de precizie asemifabriatului matritat I
In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.48(Vlase)adaosul de
prelucrare
Ap=3.1mm
Diametrul palireului inainte de srunjirea de degrosare va fi
d sem = d + Ap = 59 .9 +1.1 = 61mm
e. Pentru forjare
Se recomanda un adaos de 3.25mm pentru dimensiunea piesei si precizia
matritariidi tab 8.23 cu abatere pediametru de 0.9 mm
Din matritare piesa va avea diametrul maxim d max = d sem +1.25 + 0.9 = 63 .15 mm
Iar diametrul minimva fi d min = d sem +1.25 − 0.9 = 61 .35 mm
b. Rectificare ebos
Diametrul nominal d=37.35mm dupa rectificarea de ebos
Lungimea de rectificare l=15mm
In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.6(Vlase)adaosul de
prelucrare
Ap=0.35mm
Diametrul intervalelor dintre came inainte de rectificare de finisare va fi
d sem = d + Ap = 41 .35 + 0.35 = 37 .7 mm
c. Strunjire de finisare
Diametrul nominal d=37.7mm dupa strunjirea de finisare
Lungimea de rectificare l=15mm
Clasa de precizie asemifabriatului matritat I
In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.48(Vlase)adaosul de
prelucrare
Ap=3.0mm
Diametrul intervalelor dintre came inainte de srunjirea de finisare va fi
d sem = d + Ap = 37 .7 +1.0 = 38 .7 mm
d. Strunjire de degrosare
Diametrul nominal d=38.7mm dupa strunjirea de derosare
Lungimea de rectificare l=15mm
Clasa de precizie asemifabriatului matritat I
In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.48(Vlase)adaosul de
prelucrare
Ap=3.0mm
Diametrul intervalelor dintre came inainte de srunjirea de degrosare va fi
d sem = d + Ap = 38 .7 +1.0 = 39 .7 mm
e. Pentru forjare
Se recomanda un adaos de 3.0mm pentru dimensiunea piesei si precizia
matritariidi tab 8.23 cu abatere pediametru de 0.5 mm
Din matritare piesa va avea diametrul maxim d max = d sem +1.0 + 0.5 = 41 .3mm
Iar diametrul minimva fi d min = d sem +1.0 − 0.5 = 40 .2mm
total de 4 +3
−2 mm tabelul 8.23
Lungimea arborelui va fi
• Lmax = 524 + 2 ⋅1 + 4 + 3 = 533 mm
• Timpul de deservire
Td = Top ⋅ 8 / 100 = 0.8 ⋅ 8 / 100 = 0.064 min
7.Strunjire de Strung
finisare a fusului
palier din mijloc
8.Strunjire de Strung
finisare a celor
doua fusuri paliere
13.Rectificare de Masina de
degrosare a rectificat
fusurilor paliere
15.Rectificare de Masina de
finisare a fusurilor rectificat
paliere rotund
16.Rectificare de Masina de
finisare a camelor rectificat prin
copiere