You are on page 1of 9

ASEAN - Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est

Cap. I Prezentarea generalǎ a statelor componente

ASEAN - Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est, a fost înfiinţată la


data de 8 august 1967 în Bangkok. Componenţa originalǎ era formatǎ din
cinci ţări membre, şi anume, Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore şi
Thailanda. Apoi au aderat şi statele Brunei Darussalam, Vietnam, RDP Laos,
Myanmar şi Cambogia.

INDONEZIA
Republica Indonezia are capitala la Jakarta. Vecinii cu care are
frontiere terestre sunt Papua Noua Guinee, Timorul de Est şi Malaezia. Alte
ţări vecine sunt Singapore, Filipine, Australia, India, precum şi Insulele
Andaman şi Nicobar.
Indonezia cuprinde 17508 de insule şi are o populaţie estimată de
circa 237 de milioane de oameni. Este a patra ţarǎ din lume în funcţie de
mǎrimea populaţiei şi are cea mai mare populaţie musulmanǎ.
De-a lungul numeroaselor insule, Indonezia este alcǎtuitǎ din grupuri
distincte etnice, lingvistice, precum şi religioase. Etnia Javaneză sunt de cea
mai mare şi cea mai dominantǎ politic.
Indonezia a dezvoltat o identitate împǎrţitǎ, definită printr-o limba
naţională, diversitate etnicǎ, religioasǎ, într-o populaţie majoritarǎ
musulmanǎ, precum şi o istorie a colonialismului plinǎ de revolte. Motto-ul
naţional este "unitate în diversitate"
Ţara este bogat inzestrata cu resurse naturale, însă sărăcia este o
caracteristică definitorie a Indoneziei contemporane.
Produsul intern brut estima(PIB) al Indoneziei pentru 2007 este de 408
miliarde dolari americani. În 2007,estimarea nominală a PIB pe cap de
locuitor este de 1.812 dolari americani. Sectorul cel mai mare al economiei
este cel al serviciilor şi bancar cu 45,3% din PIB (2005). Acesta este urmat de
industrie (40,7%) şi agricultură (14,0%). Cu toate acestea, în agricultura sunt
angajaţi mai mulţi oameni decât în alte sectoare, reprezentând 44,3% din cele
95 de milioane de persoane cu forţă de muncă. Acesta este urmat de sectorul
serviciilor (36,9%) şi industrie (18,8%). Cea mai mare parte a industriei
include industria de petrol şi gaze naturale, textile, îmbrăcăminte şi miniereǎ.
Majoritatea produselor agricole includ ulei de palmier, orez, ceai, cafea,
condimente şi cauciuc.
Principalele pieţe de export ale Indoneziei sunt Japonia (22,3%), Statele Unite
(13,9%), China (9,1%) şi Singapore (8,9%). Cei mai mari furnizori de importuri
pentru Indonezia sunt Japonia (18,0%), China (16,1%) şi Singapore (12,8%).
În 2005, Indonezia a înregistrat un excedent comercial al exportului de 83.64
miliarde dolari şi importuri de 62.02 miliarde de dolari. Ţara dispune de mari
resurse naturale, inclusiv ţiţei, gaze naturale, cositor, cupru, şi aur. Majoritatea
importurilor includ maşini şi echipamente, produse chimice, combustibili,
precum şi produsele alimentare.
MALAEZIA
Malaezia este o ţară formatǎ din treisprezece state federale şi trei
teritorii în Asia de Sud-Est, cu suprafaţǎ totalǎ de 329847 de kilometri pătraţi.
Capitala este Kuala Lumpur, în timp ce Putrajaya este sediul guvernului
federal.
Populaţia se ridică la peste 27 de milioane de locuitori. Teritoriul ţării
este separat în două regiuni - Malaezia peninsularǎ şi Borneo malaiezian. Se
învecineazǎ cu Tailanda, Indonezia, Singapore, Brunei şi Filipine.
Ca fostǎ colonie britanică, este, de asemenea, membrǎ al
Commonwealth-ului Naţiunilor.
Sub administraţia Britanica au fost introduse în scopuri comerciale
producţia de cauciuc şi ulei de palmier. În timp, Malaezia a devenit cel mai
mare producător de cositor, cauciuc, şi ulei de palmier din lume. Aceste trei
mărfuri, împreună cu alte materii prime, au stabilit un ritm bun economiei
malaeziane pentru mijlocul secolului 20.
În anii 1970, Malaysia a început să imite cele patru economii tigru
asiatice (Taiwan, Coreea de Sud, Hong Kong şi Singapore) şi s-a angajat să
treacǎ de la a o economie bazatǎ pe minerit şi agricultură la o economie care
depindea mai mult producţie.
Malaezia a continuat sǎ înregistreze creşteri de aprox 7% a produsului
intern brut şi inflaţie scǎzutǎ
de-a lungul anilor ’80 şi ’90.
În prezent, Malaezia este considerată o ţară recent industrializatǎ.

FILIPINE
Republica Filipine este o ţară în Asia de Sud-Est cu capitala Manila.
Situatǎ în Oceanul Pacific de Vest este alcatuita din 7107 insule.
Fostǎ colonie a Spaniei şi a Statele Unite, Filipine, este una din cele
două ţări predominant creştine din Asia, celelaltǎ fiind Timorul de Est. Există,
de asemenea, o serie de grupuri religioase minoritare, inclusiv islam, budism,
hinduism şi de alte convingeri. Mai multe etnii şi culturi se găsesc de-a lungul
insulelor. Din punct de vedere ecologic, Filipine este una dintre cele mai
diverse tari din lume.
Filipine este al 12-lea stat din lume dupǎ numǎrul populaţiei,
aproximativ 90 de milioane de locuitori. Economia naţionalǎ este a 47-a ca
marime din lume, cu o valoare estimată în 2008 a produsului intern brut (PIB)
de 168.6 miliarde $.
Filipine este o ţară nou industrializatǎ, cu o economie ancoratǎ pe
agriculturǎ, dar cu contribuţii substanţiale din industria prelucratoare, industria
minieră şi servicii, cum ar fi turismul.
Dezvoltarea regionalǎ este, de asemenea, oarecum inegală, Luzon şi
Manila, în special, au beneficiat cel mai mult de creşterea economică, în
detrimentul celorlalte regiuni, deşi guvernul a luat măsuri pentru a distribui
creşterea economică, prin promovarea de investiţii în alte regiuni ale ţării.

SINGAPORE
Republica Singapore, este o insulǎ oraş-stat, situatǎ la sud de vârful
Peninsulei Malaeziene, la 137 de kilometri nord de ecuator, la sud de statul
malaezian Johor şi la nord de Insulele Riau ale Indoneziei. Cu 710.2 kilometri
pǎtraţi, Singapore este un microstat şi cea mai mică naţiune în Asia de Sud-
Est.
Singapore este pe locul 5 între mai bogate ţări din lume în ceea ce
priveşte produsul intern brut pe cap de locuitor. În decembrie 2008, rezervele
valutare ale aceastei mici naţiuni insulare erau de aproximativ 174.2 miliarde
$.
În 2009, Economist Intelligence Unit a clasat Singapore pe locul al
zecelea ca cel mai scump oraş din lume în care se poate locui, pe locul trei în
Asia, după Tokyo şi Osaka.
Populaţia din Singapore este de aproximativ 4.86 milioane de
persoane. Singapore este foarte cosmopolit şi populaţia este alcǎtuitǎ din:
chinezi (care alcǎtuiesc o majoritate etnică), malaezieni, indieni şi alte
naţionalitǎţi. Limbile oficiale sunt engleza, malaeziana, tamil şi chineza.
Singapore are o foarte dezvoltată economie de piaţǎ. O economie
bazatǎ pe exportul cǎtre alte ţǎri. Alǎturi de Hong-Kong, Corea de Sud şi
Taiwan este al patrulea tigru asiatic.
Producţia a constituit 26% din produsul intern brut în anul 2005.
Singapore a fost evaluat ca fiind economia cu cel mai prietenos mediu de
afaceri din lume, cu mii de străini expatriaţi care lucrează în companii multi-
naţionale.
Ca urmare a recesiunii, economia a crescut cu numai 1,1% în anul
2008, cu mult mai puţin decât era preconizatǎ, în timp ce rata şomajului a
crescut la 2,8%. Economia este preconizat de mai mulţi economişti din
sectorul privat să se contracte foarte mult cu până la 8% în 2009 şi rata
şomajului s-ar putea ridica la 5% în acest an.

TAILANDA
Regatul Tailanda este un stat independent, care se află în inima Asiei
de Sud-Est. Este mǎrginit la nord de Laos şi Myanmar, la est de Laos şi
Cambodgia, la sud de Golful Tailandei şi Malaezia, şi la vest de Marea
Andaman si Myanmar. Capitala, şi cel mai mare oras din Thailanda, este
Bangkok. Este de asemenea centrul politic, comercial, industrial şi cultural al
ţǎrii.
Tailanda este a 51-a ţară din lume în ceea ce priveşte suprafaţa totală,
aproximativ egalǎ în mărime cu Spania, cu o suprafaţǎ de aproximativ
513.000 kilometri pǎtraţi, şi cea de-a 20-a ţară în funcţie de populaţie, cu
aproximativ 63 de milioane de locuitori. Aproximativ 75% din populaţie este de
etnie tailandezǎ, 14% este de origine chineză şi 3% este etnie Malaeziană,
Restul aparţin grupurilor minoritare. Limba oficială a ţării este tailandeza.
Tailanda este una dintre cele mai devotate ţări budiste din lume.
Religia naţionalǎ este Budismul Theravada, care este practicat de mai mult de
95% din populaţie. Cultura şi tradiţiile din Tailanda sunt influenţate în mod
semnificativ de cele din India, China şi multe ţări occidentale.
Thailanda este consideratǎ ca o ţarǎ cu economie în curs de
dezvoltare.
Thailanda înregistreazǎ o creştere a exporturilor de bunuri şi servicii în
valoare de peste 105 miliarde dolari pe an. Majoritatea exporturilor includ
orez, textile şi încălţăminte, produse de pescuit, cauciuc, bijuterii, autoturisme,
calculatoare si aparate electrice. Thailanda este exportatorul nr.1 din lume de
orez, exportă mai mult de 6.5 milioane de tone de orez albit anual. Orezul
este cea mai importantǎ cultură în această ţară. Thailanda are cel mai mare
procent de teren arabil, 27.25%, din subregiunea Mekong, din care 55% din
suprafata terenului disponibil este folosit pentru producţia de orez.

BRUNEI DURASSALAM
Brunei Darussalam, oficial Statul Bruneiului, este o ţară situată pe
coasta nordică a insulei din Borneo, în Asia de Sud-Est. În afară de litoralul cu
Marea Chinei de Sud este complet înconjurat de către statul a Sarawak,
Malaesia, şi separat în două părţi de Limbang, care face parte din Sarawak.
Brunei, în trecut un foarte puternic sultanat, şi-a recâştigat
independenţa din Regatul Unit al Marii Britanii la 1 ianuarie 1984 şi este un
membru al Commonwealth-ului Naţiunilor.
Economia micǎ, bogatǎ este un amestec al spiritului antreprenorial
extern şi intern, reglementǎri ale guvernului, măsuri de asistenţă socială,
precum şi tradiţii ale satului. Producţia de ţiţei şi gaze naturale formeazǎ
aproape jumătate din PIB-ul său.

VIETNAM
Republica Socialistă Vietnam este cea mai esticǎ ţarǎ din Peninsula
Indochina în Asia de Sud-Est. Este marginitǎ de China la nord, Laos la nord-
vest, Cambodgia la sud-vest, şi de Marea Chinei de Sud la est. Cu o
populaţie de peste 86 milioane de locuitori, Vietnam este a 13-a ţară din lume.
A fost colonizatǎ de francezi de la jumătatea secolului 19. Eforturile de
a rezista francezilor, a dus la expulzarea lor din ţară la mijlocul secolului 20,
lǎsând în urmǎ o naţiune divizată politic în două ţări. Lupta dintre cele două
pǎrţi a continuat în timpul războiului din Vietnam, care se încheie cu victoria
Vietnamului de Nord in 1975.
În 1986, Vietnamul a instituit reforme economice şi politice şi a început
drumul spre reintegrarea internaţionalǎ. În anul 2000, a stabilit relaţii
diplomatice cu cele mai multe ţǎri. Creşterea economică a fost printre cele
mai mari din lume in ultimii zece ani. Aceste eforturi au culminat în Vietnam
prin aderarea la Organizaţia Mondială a Comerţului, în 2007 şi a ofertei sale
de succes pentru a deveni un non-permanent membru al Consiliului de
Securitate al ONU în 2008. Aproximativ 20% din populaţie trăieşte cu mai
puţin de 1.25 dolari americani pe zi.

LAOS
Republica Populară Democrată Laos, este o ţară enclavizatǎ în Asia
de Sud-Est. Mǎrginitǎ de Birmania şi China la nord-vest, Vietnam la est,
Cambodgia la sud şi la vest de Tailanda.
După o perioadă ca un protectorat francez, şi-a câştigat independenţa
în 1949. Un lung război civil s-a încheiat oficial, atunci când stalinistul Pathet
Lao a venit la putere în 1975, dar protestul între fracţiuni a continuat timp de
mai mulţi ani. 10,6% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei internaţionale,
de 1.25 dolari americani pe zi.

MYANMAR
Birmania, oficial Uniunea Myanmar, este cea mai mare ţară dupǎ aria
geografică de pe continentul Asia de Sud-Est, sau Indochina. Ţara este
marginitǎ de Republica Popularǎ a Chinei la nord-est, Laos la est, Tailanda
pe regiunea de sud-est, Bangladesh la vest, India pe la nord-vest, şi Golful
Bengal la sud-vest cu Marea Andaman definesc periferia sudicǎ. O treime din
perimetrul total de 1930 de kilometri a Birmaniei, formează o neîntreruptă
coastă.
Religia ţării, puternic influenţatǎ de către vecinii ei, se bazează pe
Budism Theravada împletit cu elemente locale.
Calea birmaneză cǎtre socialism a condus prospera ţarǎ de odinioară
în sărăcie profundă. Birmania rămâne sub control militar strâns condus de
Consiliul de Stat pentru Pace şi Dezvoltare.

CAMBOGIA
Regatul Cambogia este o ţară în Asia de Sud-Est, cu o populatie de
peste 14 milioane de locuitori. Capitala regatului, şi totodatǎ cel mai mare
oraş, este Phnom Penh. Cambogia este statul succesor al fostului puternic
Imperiu Khmer, care a condus cea mai mare parte din Peninsula Indochina
între secolele 11 şi 14.
Ţara se învecineazǎ cu Tailanda la vest şi nord-vest, Laos la nord-est
şi Vietnam la est şi sud-est. În partea de sud se invecineazǎ cu Golful
Tailandei. Geografia Cambodgiei este dominatǎ de Mekong River, precum şi
Tonlé SAP ("lac de apǎ dulce"), o sursă importantă de peşte.
Tabel 1.
Indicatori de baza ASEAN la 30 aprilie 2008

Creşterea Produsul Intern Brut Comerţul cu mǎrfuri


Densitatea Produsul Intern Brut
Suprafaţa Populatie anualǎ a pe cap de locuitor Investiţii strǎine directe
populaţiei la preţurile curente Total
populaţiei la preţurile curente Exporturi Importuri
Ţara schimburi
persoane pe
km2 mii procente milioane US$ US$ milioane US$ milioane US$ milioane US$ milioane US$ milioane US$
km2
2007 2007 2007 2007 2007 2007 2006 2006 2006 2005 2006
Brunei Darussalam 5.765 396 69 3,5 12.317,0 31.076,1 7.619,4 1.488,9 9.108,3 288,5 433,5
Cambodia1/ 181.035 14.475 80 2,2 8.662,3 598,4 3.514,4 2.923,0 6.437,4 381,2 483,2
Indonesia 1.890.754 224.905 119 1,2 431.717,7 1.919,6 100.798,6 61.065,5 161.864,1 8.336,0 5.556,2
Lao PDR 236.800 5.608 24 2,8 4.128,1 736,1 402,7 587,5 990,2 27,7 187,4
Malaysia 330.252 27.174 82 2,0 186.960,7 6.880,2 157.226,9 128.316,1 285.543,0 3.964,8 6.059,7
Myanmar2/ 676.577 58.605 87 2,3 12.632,7 215,6 3.514,8 2.115,5 5.630,3 235,9 143,0
The Philippines 300.000 88.875 296 2,0 146.894,8 1.652,8 47.410,1 51.773,7 99.183,8 1.854,0 2.345,0
Singapore 704 4.589 6.518 2,3 161.546,6 35.206,1 271.607,9 238.482,0 510.089,9 15.001,9 24.055,4
Thailand 513.120 65.694 128 4,6 245.701,9 3.740,1 121.579,5 127.108,8 248.688,3 8.957,0 10.756,1
Viet Nam 329.315 85.205 259 1,2 71.292,1 836,7 37.033,7 40.236,8 77.270,5 2.020,8 2.360,0
ASEAN 4.464.322 575.525 129 1,9 1.281.853,9 2.227,3 750.708,0 654.097,8 1.404.805,8 41.067,8 52.379,5

Sursa: www.asean.org
Cap. II Înfiinţarea şi obiectivele ASEAN

ÎNFIINŢAREA
Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est sau ASEAN a fost înfiinţată la
data de 8 august 1967 în Bangkok, iniţial de cinci ţări membre, şi anume,
Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore şi Thailanda. Brunei Darussalam
aderat la data de 8 ianuarie 1984, Vietnam la 28 iulie 1995, RDP Laos şi
Myanmar la data de 23 iulie 1997 şi Cambodgia la data de 30 aprilie 1999.
După anul 2006, regiunea ASEAN are o populatie de aproximativ 560
milioane de locuitori, o suprafaţă totală de 4,5 milioane de kilometri pătraţi, un
produs intern brut combinat de aproape 1100 de miliarde de dolari americani
şi un total al schimburilor comerciale de 1,400 miliarde de dolari americani.

OBIECTIVE
Declaraţia ASEAN afirmă că obiectivele şi scopurile asociaţiei sunt:
1) cu scopul de a accelera creşterea economică, progresul social şi cultural
de dezvoltare în regiune
2) pentru a promova pacea şi stabilitatea regională pentru a respecta acordul
pentru justiţie şi a statului de drept în relaţiile dintre ţările din regiune şi
respectarea principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Viziunea ASEAN 2020, adoptatǎ de către liderii de la a 30-a aniversare
a ASEAN, au fost de acord cu privire la o viziunea ASEAN ca fiind un concert
al Naţiunilor din Asia de Sud-Est, care privesc spre exterior, care trăiesc în
pace, stabilitate şi prosperitate, împreună în parteneriat de dezvoltare
dinamică şi într-o comunitate de îngrijire a societăţii.
In 2003, liderii Asean considerǎ trebuie înfiinţatǎ o Comunitate ASEAN
care sǎ cuprindǎ trei piloni, anume, Comunitatea de Securitate ASEAN,
Comunitatea Economicǎ ASEAN şi Comunitatea Socio-Culturalǎ ASEAN.

Cap. III Structurile şi mecanismele de funcţionare a ASEAN

Cel mai înalt organ de decizie din cadrul ASEAN este întâlnirea
preşedinţilor şi sefilor de guvern ale statelor membre. Summit-ul ASEAN se
ţine în fiecare an, la fel şi Întâlnirea Ministerialǎ la care iau parte miniştrii de
externe.
Au loc în mod regulat întâlniri ministeriale pentru urmǎtoarele sectoare:
agriculturǎ şi silviculturǎ, economie (comerţ), energie, mediu, finanţe,
sǎnǎtate, investiţii, muncǎ, drept, dezvoltare ruralǎ şi combaterea sǎrǎciei,
ştiinţǎ şi tehnicǎ, ştiinţe sociale, telecomunicaţii, crima organizatǎ, transport,
turism, tineret.
Pentru a susţine şi conduce relaţiile externe ale ASEAN, s-au stabilit
comitete compuse din şefi ai misiunilor diplomatice în urmǎtoarele capitale:
Beijing, Berlin, Brussels, Canberra, Geneva, Islamabad, London, Moscow,
New Delhi, New York, Ottawa, Paris, Riyadh, Seoul, Tokyo, Washington D.C.
şi Wellington.
Secretarul general al ASEAN este numit pe merit şi i se acordǎ statut
ministerial. Secretarul general al ASEAN, care are un mandat de 5 ani, este
mandatat sǎ iniţieze, sfǎtuiascǎ, coordoneze şi sǎ implementeze activitǎtile
ASEAN. Membrii Secretariatului ASEAN sunt numiţi pe principiul liberei
recrutǎri şi competiţiei.
ASEAN are câteva structuri specializate în promovarea inter-
guvernamentalǎ în diferite domenii cum ar fi: Centrul ASEAN de Planificare şi
Dezvoltare în Agriculturǎ, Centrul ASEAN-EC Mangement, Centrul ASEAN
pentru Energie, Centrul ASEAN de Informare despre Cutremure, Fundaţia
ASEAN, Centru ASEAN Regional pentru Conservarea Biodiversitǎţii, Centrul
ASEAN de Dezvoltare a Tineretului din Zona Ruralǎ, Centrul ASEAN de
Meteorologie, Centrul ASEAN de Tehnologii de Prelucrare a Lemnului,
Centrul de Informare Turisticǎ ASEAN şi Reţeaua de Universitǎţi ASEAN.
ASEAN promoveazǎ şi dialogurile şi consultǎrile organizaţiile
profesionale şi de afaceri cu scopuri şi obiective asemǎnǎtoare precum:
Camera de Comerţ şi Industrie ASEAN, Forumul de Afaceri ASEAN, Asociaţia
de Turism ASEAN, Consiliul Petrolului ASEAN, Asociaţia Porturilor ASEAN,
Federaţia Armatorilor ASEAN, Confederaţia ASEAN a Angajatorilor, Asociaţia
Pescarilor ASEAN, Institutul pentru Strategii şi Studii Internaţionale.

TRATATE ASEAN

• ASEAN Declaration, Bangkok, 8 August 1967;


• Zone of Peace, Freedom and Neutrality Declaration, Kuala Lumpur, 27 November
1971;
• Declaration of ASEAN Concord, Bali, 24 February 1976;
• Treaty of Amity and Cooperation in Southeast Asia, Bali, 24 February 1976;
• ASEAN Declaration on the South China Sea, Manila, 22 July 1992;
• Treaty on the Southeast Asia Nuclear Weapon-Free Zone, Bangkok, 15 December
1997;
• ASEAN Vision 2020, Kuala Lumpur, 15 December 1997; and
• Declaration of ASEAN Concord II, Bali, 7 October 2003.
CUPRINS

Cap. I Prezentarea generalǎ a statelor componente


Cap. II Înfiinţarea şi obiectivele ASEAN
Cap. III Structurile şi mecanismele de funcţionare a ASEAN

BIBLIOGRAFIE

www.wikipedia.com
www.asean.org