.

STATICA  PUNCTULUI MATERIAL
 
2.1.Echilibrul punctului material liber
2.1.1. Punct material liber. Punct material supus la legături
        
Un punct material este liber atunci când poate ocupa orice poziţie
în spaţiu. Poziţia lui va fi determinată de forţele care vor acţiona asupra
lui. Algebric, poziţia unui punct material este determinată de trei
parametri scalari, spre exemplu coordonatele carteziene x,y,z ale
acestuia. Dacă nu există constrângeri de natură geometrică asupra
punctului, poziţia lui este definită de trei parametri scalari independenţi
şi spunem că punctul material are trei grade de libertate.
         Dacă punctul material este supus unor constrângeri de natură
geometrică, spre exemplu este obligat să rămână pe o suprafaţă sau pe o
curbă, atunci spunem că punctul material este supus la legături. În acest
caz numărul de parametri independenţi necesari pentru a descrie poziţia
corpului va determina numărul de grade de libertate ale acestuia. Dacă
este obligat să rămână pe o suprafaţă spunem că are două grade de
libertate întrucât sunt necesari doi parametri independenţi pentru a-i
descrie poziţia pe suprafaţă, dacă este obligat să rămână pe o curbă
spunem că are un singur grad de libertate întrucât este necesar numai un
parametru independent pentru a descrie poziţia punctului material pe
curbă. 

1.2. Rezultanta unui sistem de forţe

a) Suma a două forţe (compunerea forţelor)
         Dacă avem un sistem de forţe care acţionează asupra unui punct
material, întrucât punctul de aplicaţie al forţelor este acelaşi, spunem că
avem un sistem de forţe concurente. Principiul paralelogramului ne
spune că, dacă avem două forţe care acţionează asupra unui punct
material, acestea pot fi înlocuite cu una singură, denumită rezultantă,
obţinută prin regula de compunere a doi vectori (fig.2.1). Avem
(teorema lui Pitagora generalizată):
                                               
        (2.1)                                                        

unde:     .    Dacă utilizăm un sistem de coordinate

carteziene,  putem exprima componentele rezultantei sub forma:
 
                                    
 

Fig.2.1. Compunerea a două forţe

 
Unghiul făcut de rezultantă cu axa Ox este dat de relaţia:

        (2.2)                                      

Dacă considerăm un caz particular în care axa Ox este aleasă în

prelungirea forţei F1, rezultatele se simplifica şi devin:
 
                                                   
   

       (2.2’)                                                   
     
 
b) Descompunerea unei forţe după două direcţii
         Am spus că forţele sunt vectori, deci toate proprietăţile vectorilor
se pot aplica forţelor, inclusiv compunerea şi descompunerea acestora.
Pentru importanţa lor în probleme, tratăm totuşi separat câteva dintre
aceste proprietăţi. Astfel, utilizând regula paralelogramului, se poate
face descompunerea unei forţe după două direcţii date.  Prin punctul de
aplicaţie al forţei se duc două drepte paralele cu direcţiile date (fig.2.2).
Se mai duc paralele la direcţiile date prin vârful vectorului.
 

Se obţine astfel un paralelorgram ale cărui laturi sunt componentele

forţei după cele două direcţii. Valorile proiecţiilor se obţin din teorema
sinusului:
 

                                                                
 
Dacă se aleg axele de coordonate, componentele forţei sunt proiecţiile
după cele două axe. Menţionăm că în acest caz  se ataşează mărimii
proiecţiei şi semnul plus sau minus care indică dacă proiecţia este în
acelaşi sens sau în sens opus cu sensul pozitiv al axei considerate. 
.

Deci dacă     cel puţin una din componente va fi negativă.

 
c) Suma mai multor forţe  (poligonul forţelor)
Dacă avem mai multe forţe care acţionează asupra unui punct
material, prin inducţie matematică, forţa rezultantă se obţine ca fiind
segmentul care închide poligonul alcătuit din aceste forţe, puse cap la
cap (poligonul forţelor). În acest caz modulul rezultantei va fi dat de
expresia:
 
                                
      (2.3)          

      
 
 Algebric, componentele X,Y,Z ale rezultantei sunt date de
expresiile:
 
                                                

cu rezultanta: