Cap.6 Reglarea vitezei motoarelor de c.a.

prin variatia frecventei cu ajutorul unui convertizor static

Pe scara mai larga dect procedeul prezentat anterior, se utilizeaza reglarea frecventei pe cale electronica. Acesta metoda implica anumite restrictii pentru valoarea efectiva a tensiunii de alimentare a motorului si nu implica pierderi de energie. n schimb pentru obtinerea frecventei variabile sunt necesare instalatii speciale, fie un generator propriu. Daca sursa de energie este de c.a., se poate utiliza un convertizor static de c.a. care da la iesire frecventa variabila si tensiune variabila. Convertizorul static poate fi: direct sau cicloconvertizor, obtinndu-se nemijlocit o frecventa mai coborta dect cea a sursei, sau indirect sau convertizor cu circuit intermediar de c.c., in care caz se realizeaza mai inti o redresare si apoi cu ajutorul unui mutator in regim de invertor frecventa de c.a. Daca sursa de energie este de c.c. este nevoie numai de un invertor. Acest invertor se distinge de cel utilizat anterior in asociatie cu o masina de c.c. prin faptul ca tiristoarele sale componente sunt comutate independent de vreo sursa de c.a., comutatia fiind fortata si nu naturala (in sensul ca la aprinderea unui nou tiristor, celalalt in functiune nu se stinge printr-un proces natural in instalatie, ci prin circuite suplimentare de stingere). Acest tip de invertor care poate functiona in principiu la frecventa variabila si care utilizeaza comutatia fortata poate fi denumit invertor autonom. Convertizorul static direct (cicloconvertizorul) de c.a. La baza schemei electrice se afla schema de mutator reversibil antiparalel pentru alimentarea motoarelor de c.c. . in fig1 a se prezinta un exemplu de schema pentru o sarcina monofazata. Pentru m = 3, schema necesita doua grupuri a cte trei tiristoare conectate in antiparalel. n cazul unei sarcini trifazate, de exemplu un motor asincron cu rotorul in colivie sau motor sincron, schema se complica. Pentru fiecare infasurare de faza sunt necesare cte doua grupuri de cte trei tiristoare, adica in total 18 tiristoare pentru m = 3, conform fig. 1 b. Daca se utilizeaza pentru un grup de tiristoare puntea trifazata atunci o sarcina trifazata va avea nevoie de 36 tiristoare.

46

Fig. 1. - Cicloconvertizor cu m = 3 a sarcina monofazata; b sarcina trifazata O infasurare de faza oarecare a motorului trifazat conectat la iesirea cicloconvertizorului, de exemplu faza U1 U2 (fig. 1. a) va fi alimentata ciclic cnd de grupul I de tiristoare cnd de grupul II, asigurndu-se astfel un curent alternativ prin faza. Cele doua grupuri de tiristoare I si II produc respectiv tensiunile instantanee uU I si uU II si sunt comandate simultan conform schemelor reversibile, cu conditia ca unghiurile de intrziere la aprindere a tiristoarelor de pe aceeasi faza a sursei sa indeplineasca relatia I + II = 1800. n aceasta situatie apar curentii de circulatie intre grupurile de tiristoare I si II. Acesti curenti de circulatie ar putea fi limitati, prin bobine de inductie, care ar mai prezenta avantajul de a micsora pulsatiile curentului din infasurarea de faza a motorului. La motorul de c.c. prezenta curentilor de circulatie, limitati, mai aduc avantajul modificarii caracteristicilor mecanice in zona cuplurilor reduse, asigurnd trecerea lina a mutatorului din regimul de invertor in cel de redresor si invers. La motoarele de c.a., acest ultim aspect nu se pune si este de dorit evitarea curentilor de circulatie, prin separarea functionarii celor doua grupuri de tiristoare I si II, in sensul ca atunci cnd conduce grupul I, grupul II este complet blocat si invers. Bobinele pentru limitarea curentilor de circulatie nu mai sunt astfel necesare. Se simplifica astfel constructia instalatiei, dar se complica insa partea de comanda acicloconvertizorului, fiind necesar un sistem electronic logic care sa sesizeze trecerea prin zero a curentului de sarcina comandnd blocarea unui grup de tiristoare si intrarea in functiune a celuilalt, cu o pauza de siguranta intre cele doua situatii (functionarea simultana a celor doua grupuri de tiristoare in lipsa bobinelor de limitare a curentilor de circulatie ar insemna punerea in scurtcircuit a sursei de alimentare). Pentru prezentarea principiului de functionare se va folosi schema din fig. 2. n fig. 2. a sunt redate tensiunile de referinta ura, urb, urc in forma de dinte de fierastrau pentru cele trei faze a, b, c ale sursei. Faza acestor tensiuni de referinta este

47

perfect sincronizata cu tensiunile ua, ub, uc de faza ale sursei. Se folosesc tensiuni in dinti de fierastrau, deoarece acestia pot fi controlati mult mai strict ca amplitudine si faza cu ajutorul unor generatoare electronice de pulsuri si sunt mai usor si mai precis sincronizati cu fazele sursei de alimentare. Tensiunea de

Fig. 2. Variatia in timp a marimilor functionale pentru cicloconvertizorul din fig. 1. a tensiunile de referinta si tensiunea unica de comanda; b tensiunea la iesirea primului grup de tiristoare; c tensiunea la iesirea celuilalt grup de tiristoare comanda UCI a grupului I de tiristoare este o sinusoida de frecventa si amplitudine variabila conform cerintelor impuse de reglarea vitezei motorului sincron (sau asincron). Frecventa f1 a acestei tensiuni de comanda va impune frecventa armonicii fundamentale a tensiunii la bornele unei faze statorice; iar amplitudinea ei va dicta amplitudinea tensiunii fazei. n cazul fig. 2. se considera ca amplitudinea tensiunii de comanda este egala cu amplitudinea dintelui de fierastrau, iar frecventa sa f0 = f0/12, f0 fiind frecventa sursei de alimentare. Impulsurile pentru aprinderea tiristorului din grupa de pe faza a a sursei se obtin ori de cte ori diferenta u ra uc devine negativa, adica ori de cte ori sinusoida uc1 intersecteaza panta dintelui de fierastrau. Aceasta afirmatie este valabila si pentru celelalte tiristoare ale grupului I. n felul acesta, fiecare tiristor se

48

aprinde cu o intrziere diferita, obtinndu-se in final o tensiune uUI la bornele infasurarii U de faza a motorului conform fig. 2. b. Armonica fundamentala u(1) UI a acestei tensiuni se vede in fig. 2. b. Frecventa fundamentalei f1 este aceeasi cu cea a tensiunii de comanda ucI. Tensiunea de faza uUI mai contine si o serie intreaga de armonici superioare, care insa nu influenteaza sensibil functionarea motorului asincron. Variindu-se frecventa tensiunii de comanda ucI se modifica si frecventa armonicii fundamentale u(1) UI. Daca se schimba la aceeasi frecventa, amplitudinea tensiunii de comanda ucI si se pastreaza forma dintilor de referinta, se obtin alte unghiuri de intrziere a tiristoarelor aceluiasi grup I, rezultnd o alta unda uUI, cu o fundamentala u(1) UI de amplitudine diferita, la aceeasi frecventa. A se vedea fig. 2 si 3. Pentru grupul II de tiristoare se utilizeaza aceeasi dinti de fierastrau de referinta pentru diferitele faze a, b, c dar alta tensiune de comanda si anume ucII (fig. 7.6 a) care are aceeasi amplitudine si frecventa ca ucI dar se afla in opozitie de faza. Tensiunea uUII obtinuta la iesirea celui de-al doilea grup de tiristoare arata ca in fig. 7.6 c. Armonica fundamentala u(1) UII a acestei tensiuni este exact de aceeasi amplitudine si frecventa ca si u(1) UI dar in perfecta opozitie de faza. Cele doua grupuri I si II de tiristoare care concura la alimentarea unei singure faze a motorului nu functioneaza simultan. La o ipotetica functionare simultana, ar aparea curenti de circulatie, pentru ca desi u(1) UI = u(1) UII in orice clipa, totusi uUII nu urmareste exact pe uUI ceea ce este clar chiar si numai din comparatia figurilor 2. b si c. Ar fi necesara inserierea unei bobine de inductie de limitare in calea acestor curenti. n fig. 4. se prezinta pe aceeasi diagrama variatia in timp att a tensiunii unei faze a motorului, ct si a curentului absrbit, cu armonicile fundamentale respective. Att timp ct i(1)>0 si u(1)>0 functioneaza numai grupul I de tiristoare in regim de redresor, fluxul de energie avnd sensul sursa faza motor. n intervalul de timp cnd i(1)>0 si u(2)<0 functioneaza tot numai grupul I, dar in regim de invertor, fluxul de energie avnd sens invers, de la motor spre sursa. Cnd curentul tinde spre zero, un sistem electronic logic blocheaza functionarea ambelor grupuri de tiristoare I si II. Dupa o pauza necesara blocarii grupului I de tiristoare, se comanda intrarea in functiune a grupului II in regim de redresor pentru situatia i(1)<0 si u(1)<0 si in regim de invertor cnd i(1)<0 si u(1)>0.

49

Fig. 3. Variatia in timp a marimilor functionale pentru o tensiune de comanda de amplitudine mai redusa

Fig. 4. Variatia in timp a tensiunii si curentului de sarcina La o noua trecere prin zero a curentului acelasi sistem logic interpune o pauza, dupa care functionarea este preluata din nou de grupul I. Cicloconvertizorul poate asigura reglarea vitezei motoarelor asincrone sau sincrone prin variatia continua a frecventei f1, cu respectarea la valoare constanta a ctului U1/f1.Schema de principiu, continnd principalele elemente ale unui cicloconvertizor este conform fig. 5. unde S este sursa trifazata, EE elementul de executie. Elementele de comanda sunt: dispozitivul DS de sincronizare si formare a tensiunilor de referinta, generatorul GFM pentru formarea tensiunii de modulare (de comanda) primind prin regulatorul RU de tensiune si regulatorul RF de frecventa marimile prescrise U1 si f1; formatorul FI de impulsuri pentru aprinderea tiristoarelor si amplificatoarele de iesire AE care aduc impulsul la amplitudinea necesara. Schema

50

trebuie completata cu circuite de limitare a curentului, circuite de masura. De multe ori, pentru a mari numarul m de pulsuri a tensiunii redresate pentru o perioada a tensiunii sursei, se utilizeaza grupaje de transformatoare, care prin defazajele introduse de diferitele tipuri de conexiuni, produc sisteme hexafazate si dodecafazate ale tensiunii. Se complica schema de alimentare a cicloconvertizorului ca si convertizorul insusi, dar se obtine o forma mai buna de tensiune. Cicloconvertizorul permite si schimbarea numarului de faze si se poate utiliza la reglarea vitezei unor motoare sincrone de mare putere si viteze foarte joase. La cicloconvertizoare, comutarea curentului de la un tiristor la altul se realizeaza pe cale naturala, nefiind necesare mijloace suplimentare pentru fortarea comutatiei (cazul invertoarelor autonome sau a convertizoarelor cu circuit intermediar de c.c.). Puterea reactiva necesara magnetizarii motoarelor nu provoaca dificultati cicloconvertizorului, care poate asigura fluctuatia energiei intre sursa si motor, fara nici un circuit suplimentar. Cicloconvertizoarele gasesc o aplicare de mare importanta, atunci cnd sursa de c.a. da o frecventa variabila, iar sarcina necesita o frecventa constanta sau variabila. Aceasta este situatia pe avion, nava, vehicule de mare putere, in care generatorul de c.a. este antrenat de un motor primar cu viteza variabila.

Fig. 5. Schema bloc pentru reglarea vitezei unui motor asincron trifazat prin modificarea frecventei Reglarea vitezei motoarelor asincrone cu rotor bobinat prin introducerea unei t.e.m. in circuitul rotoric cu ajutorul mutatoarelor statice. Cascadele Krmer si Scherbius Cascada KRMER Are schema principala din fig. 6. Un motor asincron trifazat m1 cu rotor bobinat alimenteaza prin circuitul rotoric cu ajutorul unui redresor u in punte trifazata un motor de c.c. cu excitatie independenta m2.

51

Acest motor de c.c. este cuplat rigid cu arborele motorului asincron prin intermediul unui reductor cu roti dintate. Pornirea cascadei se realizeaza astfel: se inchide contactorul C1 si apoi contactorul C2 al reostatului trifazat de pornire, contactoarele C3 si C4 fiind deschise. Dupa ce motorul asincron a ajuns in regim stationar se conecteaza motorul de recuperare de c.c., m2 neexcitat (prin declansarea contactorului C2 si inchide-rea simultana a contactoarelor C3 si C4). Reglarea vitezei se obtine prin variatia curentului de excitatie IE al motorului m2.

Fig. 6. Schema electrica a cascadei Krmer cu convertizor static 1 viteza de sincronism

52

 2 turatia motorului asincron 2 = 1 (1 s0) unde s0 este alunecarea; E fluxul de excitatie Prin cresterea curentului de excitatie al motorului de c.c. cu ajutorul unui simplu reostat de cmp (fig. 6) este posibil sa se micsoreze viteza 2 a cascadei pna la aproximativ jumatate din viteza 1 de sincronism, in mod continuu si practic fara pierderi de energie. Puterea motorului de c.c. P1 sP1N in care relatia s se ia la valoarea maxima atinsa de cascada, adica 0,5. Pentru s = 0,5, E = EN valoarea maxima posibila, deoarece fluxul nominal nu se poate depasi, dect supraincarcnd circuitul de excitatie a motorului de c.c. Familia de caracteristici mecanice ale sistemului celor doua motoare cuplate rigid pe aceeasi sarcina functie de fluxul de excitatie E este conform fig. 7. a. Pe ordonata s-a luat cuplul total la arborele motorului asincron, adica suma dintre cuplul M~ al motorului asincron si cuplul iM al motorului de c.c. raportat la arborele motorului asincron. Cascada Krmer cu mutator static se utilizeaza la actionarea masinilor de lucru care necesita cupluri mari la viteze reduse de lucru (exemplu laminoare, mori de ciment).

Fig. 7. Caracteristicile cascadei Krmer: a curbele cuplului total functie de alunecare; b caracteristicile mecanice CASCADA SCHERBIUS Pentru unele masini de lucru (ventilatoare pompe) al carui cuplu rezistent este de tip ventilator si care necesita reglarea vitezei, cuplul cel mai mare se cere la viteza cea mai mare. n acest caz este rationala utilizarea unor scheme de reglare la cuplu constant, cum ar fi cascada Scherbius. Schema electrica de principiu este conform fig. 8. unde m1 motor asincron, Rp reostat de pornire, ML masina de lucru, u1 redresor, u2 invertor, m2 transformator, C1, C2, C3 contactoare, DCG dispozitiv de comanda pe grila.

53

Fig. 8. Schema electrica a cascadei Scherbius cu convertizoare statice Transformatorul m2 serveste la adaptarea tensiunii rotorice a motorului asincron la valoarea impusa de retea. Viteza motorului asincron se regleaza cu ajutorul unghiului de intrziere la aprindere a tiristoarelor invertorului u2. Impulsurile pe poarta la tiristoare sunt furnizate de DCG, sincronizat cu reteaua de alimentare a motorului asincron. n felul acesta t.e.m. indusa in transformator se reflecta in circuitul rotoric al motorului la o valoare impusa prin unghiul . Alunecarea maxima admisa este de 0,5 pentru a nu dimensiona redresorul, invertorul si transformatorul la puteri prea mari. Familia de caracteristici mecanice care se obtine pentru diferite valori ale unghiului sunt conform fig. 9. a, b. Avantajele cascadelor cu mutatoare statice sunt: lipsa masinilor electrice cu colector; randament inalt; comanda prin putere foarte redusa; inertie redusa; posibilitatea obtinerii unei actionari de foarte mare putere reglabila in domeniul 1:2.

Fig. 9. Caraceristicile cascadei Scherbius: a curbele cuplului functie de alunecare; b caraceristicile mecanice

54