Cuprins

Structura primara a acizilor nucleici

Structura secundara a
Fenomenul de denaturare-renaturare
Hibrizi moleculari
Tipuri de
Replicarea
Repararea
Bibliografie
Structura primara a acizilor nucleici
cizii nucleici sunt substante polimere, macromoleculare, alcatuite din
unitati structurale care se repeta, numite nucleoide.
O nucleoida este alcatuita dintr-o molecula baza azotata (purinica sau
purimidinica), o molecula de glucid (pentoza) si o molecula de radical acid
fosforic.
ucleosidita, este alcatuita dintr-o
molecula baza azotata si o molecula
pentoza. Principalele tipuri de baze
azotate purinice din molecula de acizi
nucleici sunt adenina si guanina, iar
dintre bazele azotate pirimidinice sunt
citozina si uraciIuI la R si
citozina si timina la .
Pentoza din este 2'-dezoxi-riboza, obtinuta
prin eliminarea unui atom de oxigen din pozitia
C2'. n molecula de pentoza, atomii de carbon se
noteaza cu specificarea prim, respectiv de la C1'
la C5'
eoarece in fiecare tip de acid nucleic exista 4
tipuri de baze azotate, rezulta ca fiecare tip de
acid nucleic contine 4 tipuri de nucleotide. La
nivelul bazelor azotate purinice sau purimidinice
este prezent fenomenul de izomerie de pozitie
tautomerie. Bazele azotate purinice prezinta un
atom de hidrogen la , iar bazele azotate
pirimidinice prezinta un atom de hidrogen la .
ceasta dispozitie fovorizeaza formarea
moleculei de nucleosida. n cazul unei baze
azotate pirimidinice, formarea unei nucleoside
are loc prin legarea atomului C1' al pentozei la
atomul al bazei pirimidinice. n cazul bazei
azotate purinice, formarea unei nuclesoide are
loc prin legarea atomului C1' al pentozei la
atomul al bazei azotate si eliminarea unei
molecule de apa
ucleotida se obtine prin atasarea radicalului
fosfat la atomul C5' al pentozei sau la atomul C'
al pentozei cu eliminarea unei molecule de apa.
Legatura dintre doua nucleotide
se realizeaza cu ajutorul grupului
fosfat care uneste moleculele de
pentoza a doua nucleotide
alaturate in pozitiile C5'-C' sau
C'-C5'. stfel daca radicalul
fosfat este legat la propria pentoza
in pozitia C5', se leaga de atomul
C' al nucleotidului vecin, iar daca
este legat la atomul C' al
pentozei proprii, se leaga la
atomul C5' al pentozei alaturate,
cu eliminarea unei molecule de
apa. Se obtin astfel catene
macromoleculare.
cizii nucleici sunt polimeri de
nucleotide, avand greutatea
moleculara de 10000 daltoni.
Structura secundara a
-ul a fost descoperit in anul 18, in
nucleii celulelor albe ale sangelui. Functia lui
era necunoscuta. cest compus, denumit
acid nucleic, a fost izolat din nucleii diferitelor
tipuri de celule. nalizele chimice, efectuate
in anul 110 au identificat doua clase de acizi
nucleici si R. n anul 124, studiile
micrascopice si utilizarea colorantilor specifici
pentru si proteine au demonstrat ca
amandoua substantele se gasesc in
cromozomi.
Structura secundara a a fost stabilita in
anul 15 de catre J.. Watson, F.H.C. Crick
si M.H.F. Wilkins si corespunde tipului B de
, prezent in regiunile de eucromatina, cu
gene active metabolic. Conform acestui
model, molecula de este alctuita din
doua catene macromoleculare, antiparalele
cu directie diferita de inaintare, rasucite in
jurul unui ax comun avand forma unei scari in
spirala.
Cele doua balustrade ale scarii sunt reprezentate printr-un schelet glucido-
fosforic, treptele scarii fiind reprezentate prin bazele azotate intre care se
stabilesc punti de hidrogen de tipul T, respectiv G=C. Prin asezarea in
interior a bazelor azotate, acestea sunt protejate la actiunea diferitilor factori
de mediu, asigurandu-se stabilitatea moleculei si implicit a informatiei
genetice, conferita de ordinea nucleotidelor dintr-o catena. atorita faptului
ca pot exista numai patru tipuri de legaturi de hidrogen, T, G=C,
respectiv T, C=G, se asigura reproducerea cu mare fidelitate a
informatiei genetice in urma procesului de replicare. Pasul elicei este de 4
. eoarece la un pas al elicei se afla 10 perechi de nucleotide, distanta
dintre doua perechi alaturate de nucleotide este de ,4 . iametrul
elicei, la tipul B al , este de 1 fata de 20 stabilita initial. ublul
helix prezinta rasucirea spre dreapta, fiind usor asimetric avand doua
scobituri: cobitura mare si scobitura mica. cestea reprezinta locurile unde
actioneaza factiorii mutageni.
Fenomenul de denaturare-
renaturare Hibrizi moleculari.
Prin incalzirea unei solutii de la o
temperatura de 850-50
o
C, sau prin
mentinerea la o concentratie mare de
saruri, legaturile de hidrogen dintre
cele doua catene complementare se
pot rupe. Procesul este numit
denaturare, rezultand denaturat.
Fig.1
Renaturarea reprezinta capacitatea
catenelor complementare de a reface
dublul helix. Procesul are loc printr-o
racire treptata, lenta, care permite
refacerea puntilor de hidrogen si
reasocierea catenelor rezultand
renaturat
Temperatura de denaturare difera de
la o specie la alta, fiind dependenta de
procentul de legaturi triple de
hidrogen, fiind proportionala cu
procentul acestora in molecula de
. Fig.2
Procesul de renaturare se produce in doua etape. n prima etapa, catena de din
solutie se imperecheaza cu alta catena, la intamplare, formandu-se scurte regiuni
bicatenare. n etapa urmatoare regiunea de baze imperecheate se extinde de-a lungul
moleculei, intreaga molecula devenind bicatenara.
ibridizarea implica refacerea unui dublu helix, pornind de la catene de de origine
diferita, sau de la o catena de si o catena de R. Hibridizarea se poate realiza pe
doua cai: hibridizare lichida si hibridizare de filtru
ibridizarea lichida, se face atunci cand doua preparate de monocatenar
sunt amestecate in solutie. Procesul de hibridizare poate fi stabilit prin
determinarea schimbarilor in densitatea optica sau cu ajutorul unor izotopi
radioactivi, prin determinarea cantitatii de care contine izotopi radioactivi.
ibridizarea de filtru, se utilizeaza pentru a stabili daca una din catenele originale
de , hibridizeaza cu alte secvente. Pentru aceasta, dupa denaturarea are
loc imobilizarea unei catene pe un filtru de nitroceluloza. poi, o alta catena de
, marcata cu izotopi radioactivi este absorbita pe filtru. ceasta va ramane pe
filtru numai daca va forma legaturi de hidrogen cu prima catena. Hibridizarea are
loc prin secvente complementare, fomandu-se duplexuri imperfecte, care sunt
intrerupte in regiunile unde nu exista corespondenta de baze azotate.
Pe baza acestor proprietati ale moleculei de , se pot stabili relatiile filogenetice
dintre specii, precum si modalitatile utilizate in tehnologia - recombinat.
stfel s-a stabilit ca procentul de comun dintre diferite specii este dependent de
distanta separarii filogenetice dintre specii: omul are in comun cu cimpanzeul 75% din
, cu soarecele 25% si numai 5% cu pestii.
Tipuri de
Forma clasica de descrisa de Watson, Crick si Wilkins, reprezinta tipul B de
. n alte conditii, duplexul de se poate gasi si sub alte forme structurale.
Tipul A
Este foarte apropiat de conformatia regiunilor dublu
catenate din molecula de , unde prezenta
grupului hidroxil-2' impiedica adoptarea formei B
uplexurile hibride -R apartin structural
formei .
Tipul B
Reprezinta structura generala a macromoleculei de
in celule active metabolic.ceasta forma
prezinta o scobitura principala mare si o scobitura
mica. iferentele dintre baze sunt de obicei usor de
evidentiat in scobitura principala, care reprezinta
locul principal de contact pentru proteine, care leaga
specific secventekle de .
Tipul C
u se afla in conditii in vivo.
lte doua forme, tipul si pot reprezenta variante
extreme ale aceleiasi forme. Ele contin mai putine
elemente pe pas ale elicei, fiind prezente in vivo
numai la secventele de din care lipseste
guanina.
Tipul Z, singurul cu rasucire la stanga, este in
contrast cu forma clasica, respectiv cu tipul B. Este
o forma compacta, avand cele mai multe perechi de
baze pe rotatie. umele ii este dat de la forma in
zig-zag a catenei fosfo-glucidice. Scobitura mica
este adanca si ingusta, iar scobitua mare este
practic absenta. Este intalnit la polimerii care au
secvente de baze purinice si pirimidinice alterate.
Replicarea
Replicarea AD bicatenar.
Procesul de replicare a , constituie
functia autocatalitica a materialului genetic,
care are loc in timpul fazei S a ciclului celular
mitotic. Watson si Crick, au emis ipoteza
replicarii dupa modelul 802icon807vato7.
nitial are loc ruperea puntilor de hidrogen,
rezultand monocatenar. Ulterior, fiecare
catena originala serveste ca matrita pentru
sinteza unei catene noi. Vor rezulta doua
molecule noi, fiecare avand o catena veche si
o catena nou sintetizata.
atorita puntilor de hidrogen complementare
de tipul T, G=C si invers, secventa
nucleotidelor din cele doua molecule
rezultate, este identica cu secventa de
nucleotide din molecula originala. stfel, cele
doua molecule, respectiv cele doua fiice, vor
avea aceeasi baza ereditara.
Replicarea incepe de la punctul de
origine al repliconului.
ceasta constituie o regiune in care are loc o
trecere de la duplexul parental la noile
duplexuri fiice replicate.
riginea repIicarii este reprezentata printr-o
secventa scurta de , pana la 00 perechi de
baze, constituind furca de replicare, bogata in T.
poi actioneaza enzima helicaza, care desface
puntile de hidrogen dintre cele doua catene.
Regiunea monocatera rezultata, este camplexata cu
o proteina denumita single-standard binding-
protein, care stabilizeaza regiunea cu -
monocatenar, impiedicand refacerea puntilor de
hidrogen. Sinteza celor doua catene fiice noi, este
diferita de cele doua catene matrita.
Catena veche '-5', serveste ca matrita pentru
sinteza unei catene complementare noi, 5'-',
denumita catena leading. Catena initiala '-5', are
liber grupul '-OH, la care se pot adauga nucleotide
complementare noi. Sinteza unei catene noi, are loc
la capatul '-OH, sub actiunea enzimei AD-
polimeraza III. Sub actiunea enzmei AD-giraza
are loc rasucirea catenei nou formate fata de cea
originala formand structura bicatemara.
Catena initiala 5'-', serveste ca matrita pentru
sinteza unei catene noi, catena '-5', denumita
catena lagging (catena discontinua, segmantara
sau intatziata). ntrucat catena matrita nu are liber
capatul '-OH, siteza este discontinua, avand loc
dupa un alt mecanism, de la furca de replicare spre
capatul liber al catenei.
Primaza este inlocuita cu AD-polimeraza III,
sub actiunea careia se ataseaza nucleotide noi,
de la furca de replicare spre capatul liber al
catenei lagging, formandu-se un fragment
Okazaki.
Fragmentul Okazaki este un fragment de ,
alcatuit din cateva mii de nucleoide la procariote
si 100-200 nucleoide la eucariote. upa sinteza
unui fragment Okazaki, AD-polimeraza III este
inlaturata. mediat actioneaza AD-polimeraza
I,avand loc atasarea ultimului nucleoid. upa
aceasta sub actiunea unei exonucleaza are loc
indepartarea primerului R, proces umat d
indepartarea AD-polimeraza I. oua fragmente
Okazaki alaturate sunt legate sub actiunea
enzimei AD-ligaza, dupa care sub actiunea
girazei, are loc rasucirea fragmentului nou format
in jurul matritei.
Viteza de atasare a noilor nucleotide, respectiv
viteza de replicare a este de 1000
nucleotide pe secunda. La aceasta viteza au loc
erori de imperechere, respectiv de atasare a
unor nucleotide noi, intr-un procent de
1eroare/100000 perechi de nucleotide. n acest
fel, bacteriile care au x10

perechi de baze
azotate in molecula de , contin 00 erori pe
celula.-ul din celula umana contine circa
x10

perechi de baze, numarul de erori fiind

0000 nucleotide pe celula.
Topoizomerazele, sunt enzime care regleaza
procesul de de replicare. Ele au rolin taierea
uneia dintre catenele moleculei de .
Repararea
Cand procesele de replicare si reparare a
esueaza, apar schimbari permanente in structura
si functiile . ceste schimbari nucleotidice
permanente sunt numite mutatii. Uneori o
mutatie care afecteaza o singura pereche de
nucleotide poate sa distruga un organism, daca
are loc intr-o pozitie vitala a secventei .
Celula are un sistem de siguranta numit sistem
de reparare a nepotrivirilor AD, care
corecteaza eventualele graseli de copiere.
ispozitivul de reparare face o greseala la 107
nucleodide copiate; sistemul de reparare a
nepotrivirilor corecteaza % dintre aceste erori,
crescand precizia totala la o eroare din 10
nucleotide copiate (Kolodner 15).
Ori de cate ori masina de replicare lasa un
nucletid gresit imperecheat. aca aceasta
nepotrivire nu este corectata la urmatoarea
replicare a se va transforma in mutatie.
Fig.1
Un complex de reparare recunoaste aceste
nepotriviri, indeparteaza una sin cele doua catene
implicate si reinsereaza catena lipsa. Fig.2
ecanismele de deteriorare a AD
Ca orice alta molecula a celulei, sufera
continuu coliziuni termice cu alte molecule.
cestea determina modificari chimice
importante la . Reactia de depurinare
nu rupe scheletul fosfodiesteric, dar da
nastere unor leziuni care seamana cu dintii
lipsa. O alta schimbare majora este
dezaminare consta in pierderea spontana a
unor grupari amino, din citoza care se
transforma in uracil. Unii produsi de
metabolism reactioneaza cu bazele
alterandu-le, astfel incat proprietatile lor de
imperechere se modifica. aca aceste
modificari n-ar fi reparate multe dintre ele ar
duce dupa replicarea - fie la
substituirea unei perechi de baze, ca rezultat
al imperecherii incorecte a bazelor in timpul
replicarii, fie la deletia unora sau mai multor
perechi nucleotidice din catena fiica.
tapele mecanismului de reparare a AD
Majoritatea mecanismelor de reparare sunt
dependente de existenta a doua copii ale
informatiei genetice, cate una in fiecare
catena a dublului helix de .
Mecanismul de baza pentru repararea
implica trei etape :
deteriorat este recunoscut si
indepartat de catre o nucl0aza, care
cliveaza legaturile covalente ce leaga
nucleotidele avariate de restul moleculei
de lasand un mic spatiu intr-o catena
din dublul helix al din aceasta zona ;
O polimeraza reparatorie se leaga la
capatul lui 'OH al catenei de taiat.
poi ea umple spatiul gol prin sinteza unei
copii complementare a informatiei din
catena intacta.
Cand polimeraza reparatorie a
umplut spatiul gol, in scheletul
dezoxiriboza-fosfat al catenei reparate
ramane o crapatura care este astupata de
catre ligaza.
atorita mecanismelor de reparare care conserva
secventa , modificarile in molecula se
acumuleaza extrem de incet in cursul evolutiei. Rata de
modificari in -ul unei specii depinde de selectia
naturala: erorile de copiere ale care au un
rezultat daunator pentru organism sunt eliminate din
populatie prin moartea sau infertilitatea indivizilor care
poarta replicat gresit. Multumita acuratetei replicarii
si repararii , in peste o suta de milioane de ani s-a
schimbat foarte putin in continutul acestor procese
esentiale. eci, in genomurile noastre, noi si animalele
inrudite purtam sau primim un mesaj din timpuri
stravechi.
Bibliografie
Colectia Hipocrate 25
Mihai Cruce, Biologie celulara si moleculara
Mihaela Corneanu, Genetica
Manual Biologie clasa a X-a