You are on page 1of 14

INSTALATIA DE ALIMENTARE A CALDARILOR NAVALE

Prin combustibil se ntelege substanta carburant care prin ardere degaja o mare cantitate de cldura. Combustibilii pot fi naturali atunci cnd se folosesc n starea n care se gsesc n natura sau artificiali atunci cnd se folosesc produsele prelucrrii combustibililor naturali.

Dup starea lor fizica, combustibilii pot fi: solizi, lichizi sau gazosi. Combustibilii se caracterizeaza printr-o serie de indici fizicochimici, cunoasterea crora este necesara pentru folosirea lor rational. Una din caracteristicile de baz ale combustibililor o constituie componenta elementar a acestuia, determinata prin analiz de laborator petru fiecare combustibil. Astfel s-a constatat cci combustibilul se compune din: carbon (C), hidrogen (H), oxigen (O), azot (N), sulf (S), cenus (A) si umiditate (W), adic: C+H+O+N+S+A+W=100%. Carbonul, hidrogenul si sulful constituie elementele carburante ale combustibilului. Combustibilii contin 8085 % carbon, 1214 % hidrogen si circa 0,1 % sulf. Oxigenul nu este element carburant, dar contribuie la ntretinerea arderii combustibililor. Azotul, fiind gaz inert, nu particip n procesul arderii, iar continutul lui n combustibil nu depseste 2 %. Azotul si oxigenul alctuiesc asa numitul balast interior chimic al combustibilului. Cenusa constituie elementul necarburant al combustibilului si este compus din oxizi de fier, de Al, Si, precum si din sulfati de Mg. Umiditatea mpreun cu cenusa constituie balastul exterior (mecanic) al combustibilului si nruttesc calitatea acestuia. Conditiile de exploatare ale instalatiilor de fort la nav au impus anumite cerinte combustibililor ce urmeaz a fi folositi n instalatiile de cldri navale.

Combustibililor navali pentru cldri li se cer urmtoarele: aprindere usoar; ardere prin folosirea oxigenului atmosferic; produsele arderii s fie gazoase; produsele arderii s nu distrug metalele cu care intr n contact; prin ardere s degaje o cantitate ct mai 848b13i mare de cldura; s-si pstreze timp ndelungat calitatile sale chimice; s poat fi usor nmagazinat la nav; s poat fi usor transportat la bord.

Cldrile navale moderne folosesc n calitatea de combustibil, un combustibil special, cu amestec de 75 % motorin, 10% petrol si 15% pcur. Acest combustibil corespunde cerintelor relatate mai sus. Trecerea de la folosirea combustibililor solizi la cei lichizi a fost determinata de: marea putere caloric a combustibilului lichid. n felul acesta s-a micsorat considerabil rezerva de combustibil pe care trebuie s o poarte nava sau la aceeasi rezerv de combustibil, nava si mreste considerabil raza de actiune; posibilitatea pulverizrii combustibilului lichid n particule foarte mici, asigurndu-se arderea total a acestuia cu degajarea maxima de cldura; posibilitatea asigurarii unei arderi fr fum; inexistenta cenusii si a altor reziduuri n urma arderii; buna nmagazinare la bord si transportarea usoar prin conducte de la tanc la cldri.

Combustibilii lichizi folositi la cldrile navale se caracterizeaza prin urmtoarele caracteristici fizice:

Vscozitatea reprezinta calitatea lichidului de a opune rezistent la naintarea particulelor sale sub actiunea unei forte exterioare. Aceasta este caracteristica de baz a combustibililor, deoarece de valoarea ei depind: scurgerea prin tubulaturi, trecerea prin canalele nguste ale pulverizatorului, pulverizarea n particule ct mai mici si separarea apei si a altor impuritati mecanice ale combililor. Vscozitatea se msoar n grade Engler (oE). Combustibilii lichizi folositi la cldri trebuie s aib vscozitatea cuprins n o limitele 612 E. Temperatura de aprindere reprezinta temperatura la care vaporii formati prin evaporarea combustibilului se aprind. Aceast caracteristic constituie indice de baz n ceea ce priveste pericolul de incendiu, iar pentru combilii lichizi folositi la cldrile navale, temperatura de aprindere trebuie s aib valoarea mai mare de 90 oC. Temperatura de congelare reprezinta tempertura minima la care combustibilul si pierde calitatile sale fluide. Temperatura de congelare pentru combustibilii lichizi care se folosesc la cldri trebuie s fie n limitele 5-8 o C. Continutul de cenus reprezinta cantitatea de sruri: clorura de sodiu (NaCl), clorura de potasiu (KCl), clorura de calciu (CaCl2) care se gsesc n combustibili si care n timpul combustiei nu ard. Combustibilii navali pentru cldri nu trebuie s contin mai mult de 0,15% cenus. Continutul de sulf reprezinta cantitatea de sulf n componenta combustibililor care nu particip la formarea bioxidului de sulf. Sulful actioneaz puternic asupra metalelor cu care vine n contact, determinind corodarea acestora. Dup continutul de sulf n combustibili, acestia se mpart n: combustibili sulfurosi, cnd contin circa 34 % sulf si, slab sulfurosi cnd contin mai putin de 0,5 % sulf. Combustibilii folositi la cldrile navale nu trebuie s contin mai mult de 0,8% sulf. Continutul de ap reprezinta cantitatea de ap continut n unitatea de volum a combustibilului. Apa reduce considerabil din puterea caloric a combustibilului, deoarece consum o cantitate de cldura pentru vaporizarea ei. n plus, apa contribuie la corodarea tancurilor si a altor elemente ale instalatiei de combustibil. n combustibilii navali pentru cldri continutul de ap nu trebuie s depseasc 1 %.

PUTEREA CALORICA A COMBUSTIBILILOR

n functie de continutul cantitativ al elementelor chimice care alctuiesc combustibilii, acestia se deosebesc prin puterea caloric, specific fiecrui gen de combustibil. Puterea caloric a combustibilului pooate fi superioara sau inferioara.

Prin putere caloric superioara QS se ntelege cantitatea de cldura degajat prin arderea total a unui kg. de combustibil. Prin putere caloric inferioara Qi se ntelege cantitatea de cldura degajat prin arderea unui kg de combustibil, mai putin cldura consumat pentru vaporizarea apei, care se formeaz n timpul arderii combustibilului.

Rezult c puterea caloric superioara este mai mare dect puterea caloric inferioara QS > Qi. n practic se utilizeaz numai notiunea de putere caloric inferioara, ntruct ea reprezinta cantitatea real de cldura degajat prin arderea unui kilogram de combustibil. Determinarea puterii calorice a combustibililor se face cu aparate speciale n laborator. Exist totusi si formule care cu suficient aproximatie determina puterea caloric a combustibililor, cunoscnd componenta chimica a acestora. Dup valoarea puterii calorice, combustibilii se mpart n: combustibili cu puterea caloric mic: Qi < 5000 [Kcal/Kg]; combustibili cu puterea caloric medie: Qi=50008000 [Kcal/Kg]; combustibili cu puterea caloric mare: Qi > 8000 [Kcal/Kg].

INSTALATIA DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL Instalatia de alimentare cu combustibil asigura aducerea combustibilului sub presiune si pulverizarea lui n focarul cldrii. Instalatia de alimentare cu combustibil se compune din: tancuri de combustibil (de bunker, de decantare), pompe de combustibil (de transfer, de alimentare), filtre grosiere si fine: calde si reci, prenclzitoare de combustibil, valvule, tubulaturi, si, pulverizatoare:

Fig. 1. 1 tanc de decantare; 2 tanc de serviciu; 3 filtru grosier (rece);

4 prenclzitor de combustibil; 5 pompa de alimentare cu combustibil; 6 baterie de filtre calde; 7 pulverizatoare; 8 tubulatura de retur; F focar. Tancurile de combustibil sunt dispuse n apropierea compartimentului cldri (n dublul fund sau n borduri). Capacitatea lor este aleas astfel ncit s poat depozita o cantitate suficient de combustibil care s asigura functionarea cldrii un timp bine stabilit. Instalatia de combustibil a cldrii trebuie s aib posibilitatea executiei manevrei de combustibil ntre diferite tancuri ale instalatiei, att pentru asigurarea n permanent a tancurilor de serviciu ct si pentru mentinerea asietei navei. Pompele de combustibil sunt de 2 feluri: pompe de transfer si pompe de alimentare. Cele de transfer asigura aspiratia combustibilului din tancurile de bunker si trimiterea lui n tancurile de serviciu sau alte tancuri. Cele de alimentare aspir combustibilul din tancurile de serviciu imprimndu-i o anumit presiune, necesar pentru o bun pulverizare si pentru o dozare corect a combustibilului n procesul de ardere, functie de sarcina cldrii la un moment dat. Se utilizeaza pompe cu piston, centrifuge, cu roti dintate sau pompe cu surub melc. Utilizarea unui tip sau altul de pomp se face functie de natura combustibilului si de vscozitatea acestuia. Pentru instalatiile de combustibil ale cldrii n care se foloseste un combustibil de viscozitate mare, se utilizeaza pompe cu roti dintate sau cu surub. Filtrele de combustibil sau filtre reci si filtre calde. Cele reci asigura filtrarea combustibilului la temperatura mediului sau la o temperatura apropiat temperatura din tancul de serviciu. Bateria de filtre este dispus naintea prenclzitorului. Filtrele calde asigura filtrarea dup ce combustibilul a trecut prin prenclzitor. Acestea au rolul de a retine impuritatile ce nu au fost retinute n filtrele reci. Prenclzitorul de combustibil este un schimbtor de cldura destinat nclzirii combustibilului naintea intrrii n pulverizatoare. nclzirea este necesara pentru reducerea vscozitatii, ceea ce asigura mbunttirea pulverizrii. Pentru asigurarea prenclzirii combustibililor se utilizeaza cldura aburului

prelucrat n diferite masini si mecanisme auxiliare de la bord. Functie de natura combustibilului folosit temperatura de prenclzire este cuprins ntre 70110 oC. Armturile si valvulele asigura legtura, cuplarea si decuplarea tuturor celorlalte elemente ale instalatiei de alimentare a caldarii. Tubulatura de combustibil este izolat termic pentru reducerea pierderilor de cldura din instalatie. Pulverizatoarele sunt aparate pentru realizarea unui bun proces de combustie n cldare, combustibilul trebuie introdus n particule ct mai fine, omogen, distribuit n masa de aer din focar, acestor particule trebuie s li se imprime o anumit viteza pentru a asigura un front de flacr pe toat adncimea focarului. Pentru realizarea acestor conditii se utilizeaza pulverizatoare cu jet de vapori sau jet de aer sau pulverizatoare mecanice. Pulverizatoarele cu jet de vapori sau cu jet de aer folosesc energia cinetica a jetului n scopul asigurarii unei bune pulverizri a combustibilului. Aceste pulverizatoare necesit o instalatie pentru introducerea aburului sau aerului comprimat. Pulverizatoarele mecanice folosesc energia cinetica a jetului de combustibil ce trece prin pulverizator prin comprimarea combustibilului cu ajutorul unor pompe. Aceste pulverizatoare pot asigura reglarea calitativ sau cantitativ a debitului de combustibil necesar procesului de ardere la variatia sarcinii cldrii. Reglarea cantitativ const n reglarea cantittii de combustibil ce prseste pulverizatorul, mentinnd presiunea constanta. Reglarea calitativ a debitului de combustibil pulverizat se asigura prin variatia presiunii combustibilului n tubulatura la care este racordat pulverizatorul. Reglarea cantitativ este cea mai des utilizat si se realizeaza cu ajutorul valvulei de nchidere a combustibilului spre pulverizator si a unor duze. Ambarcarea si pstrarea combustibilului la bord implic urmtoarele operatiuni: primirea certificatului de analiz a combustibilului solicitat si studierea lui; efectuarea msurtorilor n tancurile proprii, si, stabilirea cantitatii totale de combustibil existent la bord;

stabilirea tancurilor ce urmeaz a fi umplute cu combustibilul solicitat si stabilirea modalittii de livrare, aceasta presupunnd legtura cu furnizorul, cunoasterea debitului de livrare (a ratei de pompare), stabilirea nceputului si sfirsitului livrrii; asigurarea pe tot parcursul ambarcrii a unor msuri deosebite privind normele PSI; dup livrare, recoltarea unei probe din combustibilul furnizat si sigilarea acestei probe n vederea efecturii unor eventuale analize in laborator. PULVERIZAREA COMBUSTIBILULUI

n scopul asigurarii unei bune combustii, focarele cldrilor navale n care se ard combustibili lichizi sunt alimentate cu particule mrunte de combustibil. Frmitarea combustibilului n particule mici se face cu ajutorul unor aparate numite pulverizatoare. n functie de modul n care se realizeaza pulverizarea combustibilului, pulverizatoarele se mpart n: pulverizatoare cu abur sau aer si pulverizatoare mecanice. Pulverizatoarele cu abur sau aer folosesc energia cinetica a jetului de abur sau de aer pentru pulverizarea combustibilului. Pulverizatoarele mecanice folosesc energia cinetica a jetului de combustibil care trece prin pulverizator, avnd o presiune mare creat de pompa de combustibil sau folosesc fortele centrifuge, care apar prin rotatia unei duze de pulverizare. n primul caz, pulverizatoarele se numesc simplu pulverizatoare mecanice, iar n al doilea caz se numesc pulverizatoare mecanice rotative. La cldrile navale fluviale se folosesc cu prioritate pulverizatoarele cu aburi. Se explic aceasta prin faptul c pulverizatoarele cu aburi sunt mai simple din punct de vedere constructiv, mai sigure n functionare, permit o bun reglare a debitului pulverizatorului si asigura o bun pulverizare a combustibilului. La cldrile navale maritime se folosesc pulverizatoare mecanice, ntruct sunt mai economice dect pulverizatoarele cu aburi si nu necesit consum de abur pentru pulverizarea combustibilului. Pentru navele maritime, economia de abur si combustibil are o mare important, deoarece rezervele de ap si combustibil sunt limitate si bine determinate n functie de raza de actiune a navei. Aburul folosit n pulverizatoarele cu aburi nu se mai ntoarce n ciclu si avnd n

vedere c fiecare kilogram de combustibil necesit circa 0,5 Kg abur pentru pulverizarea sa rezult pierderi importante de ap distilat din rezerva navei. PULVERIZATOARE CU ABUR

Fig. 2. Pulverizator cu abur: Pulverizatorul cu abur (Figura 2.) se compune din: 1. corpul interior 2. corpul exterior 3. Stut racordat la tubulatura de combustibil 4. distantiere 5. roata de reglaj

6. orificii radiale 7. canal central 8. stut racordat la tubulatura de abur

Corpul interior are un canal central pentru scurgerea combustibilului. Acest canal este pus n comunicatie prin orificiile radiale cu camera stutului de combustibil. ntre corpurile 1 si 2 se formeaz un canal prin care circul aburul. Combustibilul ptrunde n pulverizator prin tubulatura racordat la stutul 3 printro piulit olandez si trecnd prin orificiile radiale 6 se scurge prin canalul central 7 spre iesire. Stutul 8 este racordat la tubulatura de abur. Aburul ptrunde n canalul dintre corpul interior si exterior si trecnd prin canalele formate de distantierele 4 se ndreapt spre iesire. La iesire aburul trece printrun ajutaj circular, format ntre cele 2 corpuri si si mreste considerabil viteza. Jetul de abur iesind din ajutaj cu viteza mare si avnd nclinarea spre axa pulverizatorului, ntlneste jetul de combustibil pe care l frmiteaz n particule foarte mici. n felul acesta, la iesirea din pulverizator se formeaz un con de combustibil pulverizat, avnd virful putin deprtat de extremitatea pulverizatorului. Distantierele 4 au rolul de a asigura pozitia coaxial a celor dou corpuri. Corpul interior prin nfiletare n corpul exterior se poate deplasa axial fat de corpul exterior, reglnd astfel cantitatea de abur destinat pulverizrii. Acest reglaj se face prin roata de reglaj (manevr) 5. Reglarea combustibil se face printr-o valvula dispus pe tubulatura la care este racordat pulverizatorul. Aceste pulverizatoare sunt recomandate pentru cldri cu debit de abur pn la 200 Kg/h. Pulverizatoarele cu aer, se aseamn cu pulverizatoarele cu abur. Deosebirea const n faptul c acestea folosesc energia cinetiva a aerului si nu a aburului. Pulverizatoarele cu aer sunt utilizate numai n instalatii terestre (centrale termoelectrice), ntruct acolo exist posibilitatea de a asigura cantitatea de aer necesara pulverizarii.

PULVERIZATOARE MECANICE Pulverizatoarele mecanice, sunt destul de rspndite pe toate navele din lume. Ele pot fi centrifuge sau rotative, dup principiul de pulverizare a combustibilului.

La pulverizatoarele mecanice centrifuge combustibilul este introdus prin canale tangentiale ntr-o camer de amestec. n aceast camer combustibilul capt o miscare circular si iesind prin ajutajul practicat n peretele paharului (partea din pulverizator n care este montat duza), si mreste considerabil viteza. Sub influenta fortelor centrifuge aprute n camera de amestec, combustibilul prseste pulverizatorul formnd un con de combustibil pulverizat. La pulverizatoarele mecanice rotative, combustibilul sub actiunea fortelor centrifuge si datorit posibilittii de rotatie a camerei de amestec se deplaseaz spre focar, unde prsind paharul formeaz un con de combustibil pulverizat. n peretele focarului este practicat asa numitul con de flacr, unde odat cu combustibilul pulverizat se introduce si cantitatea de aer necesara combustiei. Debitul unor astfel de pulverizatoare este de 1000 3000 Kg/h si asigura o ardere bun la un coeficient de exces de aer . Pentru o mai bun pulverizare paharul si camera de amestec trebuie s se roteasc cu aproximativ 5000 rot/min. Vscozitatea optim de pulverizare este de 25 oE, ceea ce corespunde unei temperaturi a agentului termic (abur) de 100...130 oC. Pentru functionarea cu debite partiale, reglarea pulverizatoarelor simple, se face prin reglarea presiunii, ceea ce duce la mbunttirea calittii pulverizrii la sarcini partiale. Pentru a se mentine calitatea pulverizrii la debite partiale si s avem o reglare cantitativ, trebuie s se realizeze o viteza tangentiala constanta, aceasta necesitnd o duz cu configuratie complicat, pentru a permite rentoarcerea unei cantitati de combustibil din pulverizator n tancul de serviciu. Pulverizatoarele cu reglare cantitativ, au prevzute o valvula care regleaz cantitatea de combustibil n circuitul de rentoarcere a combustibilului. n figura 3 este prevzut o sectiune printr-un pahar de pulverizator cu debit reglabil pn la 1000 Kg/h.

Figura 3. Sectiune printr-un pahar de pulverizator 1 niplu; 2 canae trecere combustibil; 3 duza; 4 canale tangentiale trecere combustibil; 5 camera de amestec; 6 camera de presiune; 7 canal scurgere combustibil; 8 canal scurgere combustibil; 9 canal scurgere combustibil.

Figura 4. Pulverizator centrifug: 1 camera de amestec; 2 orificii tangentiale Dup cum se vede, n figura 3, tubul central al pulverizatorului, prin care vine combustibilul sub presiune constanta, este prevzut cu niplul 1, care permite trecerea combustibilului prin canalele 2 n duza 3, de unde prin canalele tangentiale 4 ptrunde n camera de amestec 5. Din aceast camera, combustibilul se scurge prin ajutajul duzei in camera de presiune 6 si mai departe paraseste pulverizatorul prin orificiul central al diuzei. Prsind pulverizatorul, combustibilul, care are o presiune mare si, acumulat cu o mare energie de rotatie, se mprstie sub forma unui con in particule foarte mici. O parte din combustibilul ajuns n camera de presiune 6, tinde s se scurg prin canalele 7, 8 si 9 spre stutul tubulaturii de ntoarcere (retur). Daca valvula de reglare pe tubulatura de ntoarcere (retur) este obturata (nchis), combustibilul va fi fortat s prseasc pulverizatorul numai prin orificiul central exterior al duzei si n felul acesta se asigura debitul maxim al pulverizatorului. Daca ns, aceast valvula nu este nchis, o bun parte din combustibil se va scurge din camera camera de presiune 6, prin canalele 7, 8 si 9 n tubulatura de retur (intoarcere) si mai departe n tancul de serviciu, din care aspir pompa de combustibil. Reglarea cantitatii de combustibil care se intoarce in tanc se face prin reglarea valvulei de pe tubulatura de retur (intoarcere).

In acest fel se regleaza si cantitatea de combustibil introdusa in focarul caldarii.