You are on page 1of 12

Universitatea Stefan cel Mare- Suceava Facultatea de Inginerie Alimentara Specializarea : Ingineria Produselor Alimentare Anul Grupa Studenta : :

2007

Alimentatia si bolile cardiovasculare


O alimentatie corecta asigura o dezvoltare normala armonioasa a organismului in crestere, sanatate si rezistenta la factorii nocivi ai mediului, o inalta capacitate intelectuala si fizica, o longevitate activa. Se vorbeste in ultimul timp de asa numita foame ascunsa generata de carente de micronutrienti ce afecteaza grav o cincime din populatia globului, mai ales copii si femei. Comparand omul modern cu omul din paleolitic progresele sunt indiscutabile cu o singura obiectie aspectul nutritional al alimentatiei : omul primitiv consuma de 3 la 10 ori mai multe vitamine si in medie 75 soiuri de plante salbatice . Astazi 3 plante, graul, orezul si porumbul hranesc majoritatea omenirii, desi nici una dintre ele nu contine aminoacizii esentiali in formatie completa si nici spectrul vitaminic necesar. Revolutia Neolitica a insemnat aparitia cerealelor si domesticirea animalelor. Cerealele inseamna faina, trecandu-se de la o dieta variata la o alimentatie bazata pe una sau doua plante, societatea moderna a trecut la obtinerera caloriilor ieftine cu pretul unei nutritii deficitare. Genele noastre sunt extrem de semanatoare cu cele ale omului din paleolitic, dar genele omului in noile conditii au soarta cobrei- pretul inadaptarii, bolile cronice ale civilizatiei : arteroscleroza si infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, diabetul adultului, multiplele forme de cancer, hipertensiune arteriala, emfizem, obezitate. Omul se afla astazi in fata unei situatii critice de sanatate a speciei, alimentatia avand un rol esential. Efort muscular mic consumul de energie este de 90-110 kcal pe ora sau 1800-2400 kcal n 24 ore. Asupra sanatatii si capacitatii de munca a persoanelor ce ndeplinesc munci intelectuale o mare nsemnatate are hipodinamia, insuficienta reflexelor visceromotorice, suprasaturarea, surplusul masei corpului si dezvoltarea precoce a modificarilor ateros-clerotice n organism. Hipochinezia se caracterizeaza prin activitatea motorie redusa si ncetarea aproape definitiva a oricarui alt lucru fizic. Sistemul muscular, care functioneaza activ, este un factor ce asigura functionarea normala a altor sisteme ale organismului, n primul rnd -nervos si cardiovascular, normalizeaza schimbul de substante. Este bine cunoscut ca miscarile reprezinta cel mai eficient mijloc n reabilitarea bolnavilor de diferite maladii, inclusiv a celor cu infarct miocardic. Indicii functionali ai capacitatii de munca a miocardului, vascularizarea si contractia se micsoreaza considerabil n conditiile hipochineziei si insuficientei de miscari
2

musculare. n lipsa lucrului fizic si insuficientei reflexelor visceromusculare se accelereaza procesele de ateroscleroza. Conform unor date hipodinamia este un factor de risc n nefrolitiaza. Reflexele visceromusculare, aparute n procesul de munca, regleaza schimbul de substante si functia sistemelor organismului. Astfel, se regleaza functia cordului, contractiile lui devin mai puternice si mai rare, ceea ce asigura muschilor miocardului un efort mai rational si mai econom. Reflexele visceromusculare normalizeaza si stimuleaza functia organelor digestive, amelioreaza activitatea sucurilor digestive, micsoreaza procesele de putrefactie n intestin, favorizeaza peristaltismul si evacuarea intestinului. Pe fondul activitatii musculare se normalizeaza schimbul de substante, substantele nutritive fiind consumate cu eficacitate maxima pentru necesitatile organismului. Insuficienta de efort muscular n conditii de alimentatie cu valoare energetica nalta duce la cresterea masei corpului si la aparitia aterosclerozei. Principiul de baza al alimentatiei rationale este reducerea valorii energetice a alimentatiei pna la nivelul cerintelor energetice n conditiile de munca sau marirea efortului fizic si sporirea pierderilor energetice pna la nivelul calorajului hranei consumate. Un numar mai mare de mese cu folosirea unor cantitati mici de hrana prentmpina dezvoltarea surplusului masei corporale si aterosclerozei. Alimentatia limitata ca un factor antiaterogen este indicata n lucrul intelectual, hipochinezie, surplus al masei corporale, persoanelor vrstnice. Ea trebuie sa fie balantata si calitativa, sa asigure necesitatile organismului. Limitarea moderata a alimentatiei presupune o varietate nalta cu folosirea unui asortiment bogat de alimente. In limitarea moderata a ratiei alimentare n 24 ore norma de proteine constituie 60 (femei) - 75 g (barbati), lipide 60 (femei) -80 g (barbati), glucide 260 (femei) - 350 g (barbati), valoarea energetica 1800 (femei) - 2500 kcal (barbati). Proteinele animale trebuie sa constituie 50% din norma, jumatate din aceasta cantitate fiind asigurata cu proteine din produse lactate. Totodata, 25% din grasimi le vor constitui untul si 25% uleiul vegetal, 50% grasimile ce intra n componenta produselor alimentare. Zaharurile din glucide vor alcatui nu mai mult de 15%; glucidele cartofilor, legumelor si fructelor nu mai mult de 25% din cantitatea totala de glucide (80-100 g). In alimentatia echilibrata a oamenilor grasimile trebuie sa fie combinate rational cu proteine, glucide, vitamine, saruri minerale. Grasimile servesc ca sursa reala de factori antisclerotici, datorita acizilor grasi polinesaturati, fosfolipidelor, vitaminelor (A; E, D) pe care le contin. n efort fizic limitat se micsoreaza cantitatea de glucide, ndeosebi de cele usor asimilabile. Consumul de zahar n conditii de lucru fizic limitat mareste masa corpului si provoaca obezitate. n alimentatia moderat limitata pentru a satisface cerintele organismului n glucide se recomanda a folosi mai multe fructe. n efort fizic limitat se
3

recomanda produse alimentare bogate n factori lipotropi si antiaterogeni, ca metionina ce intra n componenta brnzei de vaci, cascavalului, carnii de gaina, pestelui. O deosebita atentie se va acorda alimentatiei balantata n vitamine. La lucrul organismul are nevoie de vitamine care stimuleaza reactiile de oxidoreducere (vitaminele B2,B6, C, P, PP). Nu mai putin importante sunt vitaminele cu actiune antiaterogena (colina, inozita, vitaminele E, B12, acidul folie, acizii grasi polinesaturati). Sunt periculoase formele latente de hipovitaminoza, fara o clinica vadita, dar care provoaca dereglari metabolice, micsoreaza capacitatea de munca mintala, au drept consecinta ateroscle-roza, hipertensiunea arteriala. Nerespectarea regimului alimentar, intervalele mari ntre mese provoaca sporirea nivelului colesterolului n snge si contribuie la aparitia aterosclerozei. Cel mai indicat este regimul alimentar de 4 mese pe zi. n acest caz hrana se digereaza bine si substantele nutritive se asimileaza usor. n acest regim alimentar intervalele ntre mese sunt de 4-5 ore si se creeaza efort uniform de activitate a organelor digestive, se asigura prelucrarea completa a hranei cu sucurile digestive. Pentru restabilirea activitatii glandelor tractului digestiv este necesara o pauza de 10-11 ore. Masa de seara, servita trziu, lipseste aparatul excretor de acest repaus si provoaca suprancarcarea si istovirea glandelor digestive. Din aceste considerente se recomanda ca cina sa fie luata cu 3 ore nainte de culcare. Regimul alimentar n alimentatia rationala si dietetica o deosebita atentia se acorda regimului alimentar, prin care se subntelege divizibilitatea luarii mesei n timpul zilei, cantitatea de mncare repartizata la fiecare masa (gustare de dimineata, prnz, cina s.a.). n conditiile contemporane, cel mai fiziologic este regimul alimentar cu luarea mesei de 4 ori pe zi. Nerespectarea regimului alimentar actioneaza negativ asupra organismului, provoaca tulburari ale organelor digestive si ale starii generale a organismului. S-a constatat ca intervalele mari dintre mese deregleaza metabolismul colesterolului si contribuie la dezvoltarea aterosclerozei. Principiile de baza ale regimului rational de alimentatiei prevad mese mai dese si hrana fractionata n cantitati mai mici. Intervalele ntre mese nu vor depasi 4-5 ore. n aceste conditii se creeaza efort uniform al organelor digestive cu actiune nalta a fermentilor asupra hranei si prelucrarea ei maxima de catre sucurile digestive, se respecta reflexul de eliminare a sucului gastric, bogat n fermenti, n anumit timp. Organele digestive au nevoie de odihna n timpul noptii. Lucrul necontenit al sistemului de secretie reduce forta de digestie a sucurilor si deregleaza eliminarea lor normala. Glandele digestive pentru restabilirea functiei lor necesita un repaus de 8-10 ore n 24 ore. Luarea trzie a mesei de seara lipseste organele digestive de acest repaus ceea ce duce la suprancarcarea si istovirea lor. Cina trebuie luata cu 2-3 ore nainte de culcare. Repartizarea ratiei alimentare n timpul zilei se face diferentiat tinnd cont de
4

caracterul activitatii de munca. La un regim alimentar format din 4 mese pe zi se recomanda a repartiza valoarea energetica a ratiei zilnice n felul urmator: dimineata 25%, la prnz - 35%, la gustare - 15% si la cina 25%. Persoanele care se afla la odihna, la pensie se pot alimenta mai des (de 5-6 ori pe zi) si n cantitati mai mici. Produsele, bogate n proteine (carne, peste, leguminoase) se recomanda a fi consumate dimineata, n timpul zilei, iar pentru cei care lucreaza n schimbul de noapte - pna la lucru din cauza ca proteinele excita procesele metabolice si sistemul nervos. Nu se recomanda a consuma seara trziu produse care excita sistemul nervos (cafea, cacao, ciocolata, ceai concentrat, bucate picante s.a.). Folosirea lor e mai rationala dimineata si ziua. Cina trebuie sa fie usoara - se vor prefera produsele lactate, bucatele din fructe, legume, crupe, care nu solicita prea mult organele digestive. Este daunatoare mncarea abundenta precum si foamea nainte de culcare. In aceste conditii se deregleaza somnul si poate aparea insomnie. Persoanele cu pofta de mncare scazuta e bine sa includa n ratie gustari (salata, vinegreta, conserve de peste, salamuri, cascaval). Excitanti puternici ai secretiei gastrice care maresc pofta de mncare sunt bulionul de carne, de peste, supa de ciuperci. Nu se recomanda a consuma la nceputul mesei bucate grase din cauza ca grasimile inhiba secretia gastrica. Temperatura bucatelor: felul nti - cel putin 55-65C, felul doi - 50-60C, bucatele reci 10-14C. Hrana trebuie mestecata fara graba si minutios. Masa trebuie servita n conditii placute, cu buna dispozitie, fara zgomot. Se exclud cititul n timpul mesei, convorbirile serioase care inhiba secretia organelor digestive si scad pofta de mncare. Supraponderabilitatea devine un factor de risc in conditiile in care foarte multe persoane nu reusesc sa arda excesul caloric ingerat iar consecintele sunt multiple: dispnee(gafaiala) dureri in regiunea cardiaca dureri de cap umflarea picioarelor tulburari ale scaunului tensiune arteriala ridicata creste nivelul colesterolului in sange arteroscleroza varice, hemoroizi gastrita,colita,constipatie,colecistita ,probleme ale pancreasului diabet nefrita dereglarea sistemului nervos: insomnii, depresii, nervozitate, intoleranta la stress afectarea potentei afectarea ciclului menstrual

depuneri de saruri(calculi) imunitate scazuta longevitatea vietii se reduce cu 12-15 ani .

Persoanele obeze se supun la riscuri si mai mari: Mortalitate mai mare cu 20% la diabetici Sunt afectate sistemul respirator, cardiovascular, gastrointestinal, endocrin si hepatic; Subiectii prezinta osteoartrita, sciatica, dilatarea varicoasa a venelor, tromboembolism , hernii, colelitiaza, guta; Obezitatea este asociata cu leziuni ale organelor interne ; Obezul este candidat la moarte cardiaca subita ; Pentru fiecare kg. de tesut adipos debitul cardiac creste cu 100 ml/minut iar implicatiile asupra aparatului cardiovascular sunt multiple (aritmii ventriculare) ; Infiltratia grasa a ficatului, ciroza ; 57% din cazurile de diabet sunt cauzate direct de obezitate ; fertilitatea la femei este cu 60% mai redusa prezentand adesea un ciclu menstrual neregulat si perturbari de ovulatie ; Cercetarile in domeniu arata ca intre 10-70% din cancere au origine alimentara. OMS estimeaza ca pana in 2020 asa numitele boli netransmisibile (crize cardiace, accidentul vascular cerebral, diabetul de tip II, cancerul) vor fi responsabile pentru mai mult de 70% din totalul morbiditatii la nivel mondial.

Educatia in nutritie presupune ca omul sa decida constient in optiunile sale alimentare si sa evalueze corect atunci cand sunt riscuri. In planul mental al oricarui individ exista o permanenta disputa intre : utilitate si placerea pe termen scurt si valoarea de perspectiva a oricarui comportament alimentar. Deseori riscul paleste in fata placerii. Adesea manifestam tulburari de comportament alimentar,devenind sclavii cantitatii cand hrana nu mai e destinata sa calmeze senzatia de foame ,ci alte hiperexcitatii,agreabile sau dezagreabile,sa echilibreze stari emotionale perturbante,sa evite prin substitutie stari de angoasa,apropiate atacului de panica. OMS estimeaza ca obiceiurile alimentare bune si o activitate fizica moderata pot reduce riscul unei crize cardiace, a accidentelor vasculare cerebrale, pot preveni 60% din cazurile de diabet zaharat de tip II, 1/3 din cancere ar putea fi evitate. Privind prin aceasta prisma ceea ce mancam si cat mancam ne face sa castigam ani de viata sau sa ii pierdem. Prin obezitate se intelege o stare anormala ce se caracterizeaza prin aceea ca in organism se depoziteaza o cantitate mai mare de grasimi decat este necesara pentru desfasurarea in conditii optime a functiilor sale. Obezitatea este o tulburare cronica de nutritie cu ample consecinte asupra starii de sanatate, esteticii si longevitatii. Se traduce printr-un exces de greutate si marirea grosimii cutei pielii (cresterea tesutului grasos subcutanat). Obezitatea este cea mai frecventa tulburare de nutritie la adolescent. Nu exista diferenta de frecventa intre cele doua sexe. In aprecierea obezitatii trebuie sa se tina seama de aspectul, greutatea si inaltimea copilului si parintilor sai, de cuta grasimii. Dupa unele definitii se considera obezitate cand greutatea reala a copilului depaseste cu 20% greutatea ideala. Supraincarcarea grasoasa se datoreaza: - fie cresterii dimensiunilor adipocitelor (celulele de stocaj ale grasimilor) fara cresterea numarului de celule adipoase; incepe de obicei la varsta adulta; -fie cresterii dimensiunilor celulelor adipoase, alaturi de care se constata si o crestere numerica; debuteaza in copilarie. Tratamentul Este interzisa restrictia alimentara totala. In cazul impunerii unui post total, organismul infantil, in crestere, pierde numai 50% pe seama grasimii corporale. Restul scaderii in greutate se face pe seama masei corporale lipsita de grasime.Dieta trebuie sa fie saraca din punct de vedere caloric, dar este absoiut necesar sa contina toate principiile nutritive necesare cresterii organismului infantil. Se aleg potrivit varstei, traditiilor locale si standardului economic al familiei alimente sarace caloric, dar variate si cu o compozitie care sa asigure principiile de baza ale alimentatiei
7

organismului in crestere (proteine, minerale, vitamine). Dieta trebuie asociata cu un program intensiv de exercitii fizice. Supravegherea medicala trebuie sa fie asigurata cel putin 5-6 luni, cu controale la fiecare 4 saptamani. In tratamentul obezitatii la copil si adolescent nu se recomanda medicamentele. Alimente ce nu trebueie sa consume un obez

Cartofi prajiti, alune, nuci, placinta, prajituri, bomboane, zahar, miere, gem, stafide, jeleuri, covrigi, gogosi, chips, peste prajit, legume prajite, budinca, bacon, slanina, costita, siropuri, creme, bauturi racoritoare cu zahar, cereale cu zahar, clatite, napolitane,inghetata, unt de arahide, conserve de carne, hot dogs, serbet, iaurt cu fructe, branza, supe-crema, pizza, lasagne, macaroane cu branza, paine integrala, carnati, hamburger, biscuiti, omleta cu branza. Alimente ce trebuie sa consume un obez

Lapte degresat, salata verde, fructe proaspete si conservate fara zahar, legume, oua, peste fara ulei, carne (vita, slaba de porc), pui fara piele, muraturi, cereale fara unt, paine neagra (de preferat Graham), mamaliga, macaroane, orez, cartofi (nu prajiti), branza de vaci, telemea de vaca desarata, ridichi, ardei, castraveti, andive, praz, ceapa verde, spanac, conopida, varza, fasole verde.

1.

Cele mai frecvente afeciuni cardiovasculare

Cardiopatia ischemic -tulburri de circulaie la nivelul vaselor inimii, din cauza insuficientei irigri a inimii i a lipsei de oxigen. Cauze: ateroscleroza, fumatul etc. Insuficiena cardiac - este rezultatul mai multor boli ce afecteaz valvele (supapele) i muchiul inimii, care, n timp, produc scderea puterii de contracie a inimii (inima nu mai bate destul de puternic). Hipertensiunea arterial - creterea tensiunii arteriale peste 13,5/8,5. Factorii favorizani sunt: ereditatea, obezitatea, stresul, fumatul, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, cafea, sare; mai rar: afeciuni renale sau endocrine. Hipotensiunea arterial - scderea tensiunii arteriale sub 9/7. Cauze: consumul medicamentelor vasodilatatoare, diuretice sau emoii, suprare, oboseal cronic, cldur excesiv, deshidratare, spasmofilie etc. Boala varicoas - dilatarea venelor i scderea vitezei de circulaie a sngelui la acest nivel. Cauze: perete venos mai slab (motenit de la prini), obezitate, statul n picioare timp ndelungat, cldur excesiv, traumatisme ale zonei respective, sarcina, ridicarea de greuti.

Dislipidemiile - creterea nivelului grsimilor n snge (la analize: colesterol mai mare de 200, trigliceride mai mari de 150). n cazul colesterolului se difereniaz 2 fracii: HDL - protectoare (care trebuie s fie mai mare de 45-50) i LDL - agresiv (atac vasele i trebuie s fie mai mic de 130). Cauze: obezitatea, stresul i consumul mare de grsimi animale.
2.

Cele mai periculoase afeciuni acum, n sezonul rece

Se pot agrava manifestrile cardiopatiei ischemice, hipertensiunea arterial, arteriopatiile obliterante, insuficiena cardiac, mai ales dac ai mncat mai srat sau mai gras i dac iei afar n ger.
3.

Prevenirea acestor afeciuni prin regimul alimentar i de via

Meninerea greutatii normale a corpului, micare zilnic (30 de minute de mers alert sau exerciii fizice uoare), odihna mai multa (n special nainte de miezul nopii), nu se supraaglomereaza programul, nu se fumeza, nu se consuma alcool i cafea mult, consumul de sare redus (sub 5-6 g/zi), mai puine grsimi animale (sub 30 g, cantitate coninut ntr-un ou). Pentru a preveni apariia varicelor trebuie evitat: statul prelungit n picioare, nclmintea sau hainele prea strmte, cu tocuri mai mari de 5 cm, bile prea fierbini la picioare, prevenirea constipaiei i obezitatii.
4.

Alimentele contraindicate i cele cu efecte benefice n bolile cardiovasculare

de evitat: carne de porc, mezeluri, prjeli, condimente, maioneze, produse de tip fast-food, smntn, fric, unt (maxim 5-10 g/zi), ou (cel mult 2 ou/sptmn), margarin, finoase, dulciuri rafinate, zahr. benefice: petele (somon, macrou, hering), fructele i legumele colorate (morcovi, roii, caise, pepene galben, afine), pine integral, fulgi de cereale, musli, grsimi vegetale (uleiuri neprjite, fructe oleaginoase - cu pruden la obezi, deoarece aportul caloric este mare.
5.

Remedii naturale sunt benefice n tratarea bolilor cardiovasculare

Pe lng tratamentul medicamentos i regimul alimentar se poate apela la: ceai calmant cardiac, ceai diuretic, tincturi sau ceaiuri de talpa-gtei, pducel, valerian, capsule de Cardiovit, Antistres din plante, Valerian, Extraveral, Passiflora. Investigaii moderne se fac astzi pentru a diagnostica o afeciune cardiovascular
6.

EKG, ecografie cardiac, test de efort, holter de EKG i de tensiune, analize de snge, iar n cazuri izolate poate fi necesar efectuarea unei coronarografii sau a unui cateterism cardiac. n stadiile incipiente: duuri zilnice cu ap rece la nivelul gambei, odihna cu piciorul ridicat pe perne, practicarea notului, mersul pe biciclet, mersul pe clcie sau pe vrfuri, purtarea ciorapilor elastici, unguente de tipul Lioton, Venoruton, Troxevasin i medicamente ce conin extract de castane (Detralex). n cazurile grave se poate ajunge la o intervenie chirurgical (eventual laser).
7.

Simptomele unei posibile afeciuni cardiovasculare

Aceste simptome sunt: durere n coul pieptului sau n dreptul inimii, spre braul stng, durere ce apare la efort, emoii puternice, frig sau cldur excesiv i dureaz cteva minute, senzaii de sufocare, palpitaii, transpiraii reci, durere la nivelul gambei dup mers sau stat ndelungat n picioare, nvineirea buzelor sau a extremitilor, umflarea picioarelor, cordon rou dureros la nivelul gambei i/sau al fesei, vene dilatate, vizibile sub forma unor cordoane de culoare mov-albastr la nivelul gambei i/sau feselor, durere de cap, ameeli, senzaie de grea sau vrsturi, iuituri n urechi, tulburri de vedere. Cheam salvarea dac ai tensiune mai mare de 17/9, durere violent n coul pieptului sau n dreptul inimii ce dureaz mai mult de 10-15 minute, la nivelul braului stng (mai rar la nivelul abdomenului sau n spate), nsoite de transpiraii reci, senzaie de sufocare.
8.

Factori care favorizeaz apariia infarctului i semnele care l pot anuna

10

Factorii ce favorizeaz apariia infarctului sunt: emoiile puternice, efortul mare, frigul sau cldura excesive, fumatul, consumul de alcool, mesele copioase.Infarctul miocardic se poate produce i brusc, fr ca nainte s te mai fi durut inima, dar, de obicei, ncepi s ai mai multe crize de angin pectoral, durata lor crete sau ncep s apar i n repaus.

BOLILE CARDIOVASCULARE

Una dintre principalele cauze ale mortii in lumea de astazi sunt bolile de inima. Pana acum se credea ca acestea reprezinta o stare cronica ce poate fi cel mult ameliorata, dar nu vindecata.

Bolile de inima sunt cauzate in principal de acumularea de grasimi in interiorul vaselor de sange, acumulare despre care se credea ca nu poate fi decat incetinita. Un nou studiu, realizat de o echipa internationala de cercetatori, arata insa ca acest lucru
11

nu este neaparat adevarat. Oamenii de stiinta au descoperit ca un tratament intensiv cu un medicament de scadere a colesterolului poate inclusiv sa reduca depozitele de grasimi din artere. Cercetatorii au folosit cel mai puternic medicament de reducere a nivelului colesterolului disponibil pe piata, Crestor, dandu-l unui grup de 349 de pacienti in cea mai mare doza permisa - de patru ori mai mare decat cea uzuala. Rezultatele au fost ca, dupa doi ani, in cazul a patru din cinci pacienti (78%) arterele s-au largit cu 6,8 la suta. Asa ceva nu a mai fost observat niciodata. Pana acum se credea ca ingustarea arterelor este ireversibila.Infarctul are loc cand o artera este atat de ingustata incat se blocheaza. Pana acum, tratamentul impotriva bolilor de inima presupunea reducerea nivelului de colesterol si deci a incetinirii gradului de acumulare de grasimi in artere. Medicamentul a redus nivelul de colesterol din sange cu 52,5%, pana la 60,8 miligrame la decilitrul de sange. "Din cate stiu, acesta e cel mai scazut nivel de colesterol de pana acum. In mod traditional, ateroscleroza este vazuta ca o boala progresiva si inexorabila, pe care cele mai bune terapii o pot incetini foarte putin. Studiul prezent sugereaza ca exista potential pentru o strategia mai optimista, in care tratamentele pentru scaderea colesterolului pot face boala sa dea inapoi," a spus Dr. Steven Nissen, cardiolog la Clinica din Cleveland. Neal Uren, un cardiolog de la Infirmeria Regala din Edinburgh a spus ca acest studiu "sugereaza ca o scadere foajrte agresiva a nivelului de colesterol poate chiar sa produca o scadere a depozitelor de grasimi din fiecare vas de sange". Dr. Sarah Jarvis, de la Colegiul Regal din Londra a spus si ea: "Pentru prima data avem un medicament care nu numai ca opreste inaintarea bolii, dar, in cazul celor mai multi pacienti, el si face boala sa dea inapoi." Totusi, in jur de 20% dintre pacienti au avut o acumulare crescuta de placa. Acest risc ar putea sa merite pentru pacientii in stadiile de inceput ale aterosclerozei. Medicamentul Crestor nu este lipsit de controverse, dat fiind ca un grup de consumatori a declarat ca prezinta si cele mai multe efecte negative dintre concurentii sai. Cercetatorii spun si ei ca totusi, cu toate ca rezultatele sunt incurajatoare, inca mai este nevoie de teste suplimentare. Cu toate ca tratamentul actioneaza in directia potrivita asupra cauzelor infarctului, ei nu au demonstrat inca un impact efectiv asupra numarului de infarcturi (studiul nu a acoperit un numar suficient de mare de persoane, de-a lungul unei perioade de timp sufiecint de lungi incat sa poata arata asa ceva).

12

You might also like