Actele necesare pentru succesiunea notariala

Ori de cate ori este cazul realizarii procedurii succesorale prin intermediul notarului public, va sunt utile informatiile privind modul de deschidere a succesiunii, dar si cele privind actele de care veti avea nevoie in cadrul acestei proceduri. Intotdeauna, indiferent de tipul mostenirii, deschiderea acesteia are loc la decesul unei persoane. Astfel, la cerere, notarul public va elibera un certificat de mostenitor legal sau testamentar, prin care persoanele interesate isi stabilesc calitatea de succesor (si tipul acesteia), relaizandu-se in acelasi timp si un inventar clar al bunurilor defunctului. Fara exceptie, cererea pentru deschiderea succesiunii se depune numai la unul dintre notarii publici de la locul unde se afla ultimul domiciliu al persoanei decedate. Mostenitorii sunt obligati ca in termen de 6 luni de la decesul autorului lor, sa isi manifeste expres (ori tacit) acceptarea succesiunii sau renuntarea la ea. Nerespectarea acestui termen atrage sanctiunea decaderii din dreptul de a mai exercita dreptul de optiune succesorala, iar persoana devine straina de succesiune. Acceptarea este expresa atunci cand se face prin declaratie in fata notarului public sau tacita daca succesorul efectueaza acte de dispozitie din care sa reiasa faptul ca a acceptat mostenirea. Un astfel de act este spre exemplu vanzarea unui bun mostenit, intrucat este un act de dispozitie pe care o persoana il poate face numai in legatura cu bunurile proprii. In acelasi termen se face si declaratia expresa prin care succesorul renunta la mostenire. Succesorii datoreaza taxe succesorale si timbru judiciar la bugetul statului si onorariul notarului public. Atunci cand mostenitorii au cunostinta sau motive sa creada ca datoriile succesiunii sunt mai mari decat ceea ce a lasat defunctul ca bunuri, se recomanda acceptarea mostenirii sub beneficiu de inventar, caz in care succesorii vor raspunde pentru datoriile mostenirii numai in limita a ceea ce au dobandit. Actele necesare pentru deschiderea mostenirii in cadrul procedurii notariale 1. Cererea. Procedura succesorala se deschide, dupa caz, la cererea oricarei persoane interesate, a procurorului, precum ti a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu. Cererea va cuprinde: data decesului si ultimul domiciliu al defunctului; numele, prenumele si domiciliul succesibililor, bunurile succesorale si eventualele datorii ale defunctului; daca cererea se introduce de secretarul consiliului local, se va mentiona si valoarea de impozitare a bunurilor ce compun masa succesorala. 2. Actele de stare civila: certificatul de deces al autorului, certificatul de nastere al succesorilor, si, dupa caz, certificatul de casatorie. 3. Actele de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile ale defunctului si adeverinta (certificat) de rol, fiscal sau agricol eliberata de Primarie (administratia financiara) referitoare la bunurile imobile ale defunctului.

4. Martor(i), in completarea probelor privind existenta mostenitorilor si a bunurilor succesorale. 5. Pentru cei ce nu pot lua parte personal la dezbateri se va prezenta procura succesorala de reprezentare in forma autentica. 6. Pentru succesibilii incapabili (minori, interzisi judecatoresti si alienati mintal), se va numi prin dispozitia primarului un curator special (in lipsa unui tutore neinteresat in succesiune). 7. Testament (autentic sau olograf), daca defunctul a lasat.
Vanzarea intre parinti si copii este prezumata a fi tot o donatie pana la proba contrara.

Un contract de vanzare-cumparare intre parinti si copii se poate anula prin demonstrarea faptului ca nu s-a platit pretul. Pentru inceput, iti spun ca in majoritatea contractelor de vanzare-cumparare se arata ca pretul a fost platit in fata notarului. In cazul contractelor incheiate intre parinti si copii, situatia este exact pe dos, in sensul ca se precizeaza in contract faptul ca pretul a fost platit anterior in majoritatea cazurilor. Deja, de la acest aspect pleaca o prezumtie de donatie deghizata. In sprijinul acestei prezumtii se mai poate aduce argumentul ca fiul/fiica nu a realizat niciodata venituri, pana la momentul vanzarii-cumpararii, care sa-i permita achitarea imobilului. In acest moment, i se poate solicita cumparatorului sa faca dovada faptului ca a avut disponibila suma achitata (un extras de cont etc.), iar de cele mai multe ori nu se poate face aceasta dovada. Mai pot fi aduse si alte probe, spre exemplu pretul derizoriu (minimul despre care vorbesti a fost introdus relativ recent, iar uneori si acesta contrasteaza puternic cu pretul zonei), ba chiar si martori, care cunosc situatia reala, depinde de la caz la caz. Cele de mai sus nu trebuie sa duca la concluzia ca orice vanzare-cumparare intre parinti si copii poate fi atacata, ori ca aceasta ar fi interzisa, insa pana la proba contrarie, planeaza aceasta suspiciune de donatie deghizata, ceea ce implica, cel putin teoretic, sanse mai mari de anulare, decat in cazul unui contract de vanzare-cumparare incheiat intre necunoscuti. Sediul materiei este art. 751 Cod Civil, completat cu prevederile art. 845 si 846, tot din Codul Civil. Nu se prevde expres faptul ca vanzarile intre copii si parinti sunt considerate a fi donatii deghizate, dar asta este interpretarea data in practica si doctrina, pe care o consider justificata, pentru ca intodeauna se pune problema "trecerii" bunurilor pe numele copiilor si nu problema vanzarii bunurilor catre copii, respectiv de a incasa un pret pentru aceste bunuri. Practic, in cazul de fata, este preferabila vanzarea-cumparare dontiei, tocmai pentru ca este mai greu atacabila, dar atentie, nu imposibil de atacat,
Conform legii, sunt considerate bunuri proprii ale unuia dintre soti si care NU vor face obiectul partajului:

a) bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei; bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, in afara cazului in care dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune; c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiunii unuia din soti; d) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri; e) indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei; f) valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare Inteleg ca aveti un contract de intretinere cu parinti dvs asupra terenului la care faceti referire. probabil, este un contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere. daca asa stau lucrurile, problema pentru dvs este foarte simpla. Nu este nevoie sa dezbateti succesiunea la notar, decat daca, in afara acestui teren pe care vi l-a dat dvs prin acel contract, mai exista si alte bunuri care pot forma masa succesorala. Cat priveste trecerea terenului pe numele dvs., este suficient sa mergeti cu contractul in cauza si certificatele de deces ale parintilor pentru intabularea dreptului de proprietate. asemenea, trebuie sa mergeti la rolul fiscal pentru inscriere. Repet: daca este vorba de un contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere. Altfel, trebuie sa deschideti si sa deybateti succesiunea, caz in cae vor fi chemati toti frati dvs ori copii acestora, in caz de deces al vreunuia dintre ei.
Art. 77 (1) La transferul dreptului de proprietate i al dezmembrmintelor acestuia, prin acte juridice ntre vii asupra construciilor de orice fel i a terenurilor aferente acestora, precum i asupra tereneurilor de orice fel fr construcii, contribuabilii datoreaz u impozit care se calculez astfel: a) pentru construciile de orice fel cu ternurile aferente acestora, precum i pentru terenurile de orice fel fr construcii, dobndite ntr-un termen de pin la 3 ani inclusiv: 3% pn la valoarea de 200 000 lei inclusiv; Exemplu: peste 200 000 lei, 6 000 lei + 2% calculate la valoarea ce depete 200 000 lei inclusiv; dac vindem un imobil la preul de 200 000 lei, vom plti un impozit fix de 3% din valoare care este de 6 000 lei; n situaia vnzrii un imobil la preul de 300 000 lei , vom plti un impozit fix de 6 000 lei + 2 % din cei 100 000 lei care sunt peste cumantulul de 200 000 lei, adic nc 2 000 lei, deci suma total va fi de 8 000 lei. b) pentru imobilele descrise la litera a) dobndite la o dat mai mare de 3 ani: 2% pn la valoarea de 200 000 lei inclusiv;

peste valoarea de 200 000 lei, 4 000 lei + 1 % calculate la valoarea ce depete 200 000 lei inclusiv.

(2) Impozitul prevzut la alin (1) nu se datoreaz n urmtoarele cazuri: a) b) la dobndirea dreptului de proprietate asupra terenurilor i construciilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de propietate n temeiul legilor speciale,

la dobndirea dreptului de propietate cu titlul de donaie ntre rude i afini pn la gardul al IIIlea inclusiv, precum i ntre soi.

(3) Pentru transmiterea dreptului de proprietate i a dezbrmintelor acestuia cu titlul de motenire nu se datoreaz impozitul prevzut la alin. (1), dac succesiunea este dezbtut i finalizat n termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. n cazul nefinalizrii procedurii succeorale n termenul prevzut mai sus, motenitorii datoreaz un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale. (4) Impozitul prevzut la alin. 1 i 3 se caluleaz la valoarea decalart de pri n actul prin care se transfer dreptul de proprietate sau dezmembrmitele sale. n cazul n care valoarea declarat este inferioar valorii orientative stabilite prin expertiza ntocmit de camera notarilor pulbici, impozitul se va calula la aceast valoare. (5) Camarele notarilor publici vor actualiza, o dat pe an, expertizele privind valoarea de circulaie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la direciile teritoriale ale Ministerului Finanelor Publice. (6) Impozitul prevzut la alin 1i 3 se va calcula i se va ncasa de notarul pulbic nainte de autentificarea actului sau, dup caz, ntocmirea ncheierii de finalizare a succesiuni. n cazul n care transferul dreptului de proprietate sau la dezmembrmintelor acestuia, pentru situaiile prevzute la alin. 1 i 3 se va realiza printr-o hotrre judectoreasc, impozitul prevzut la alin 1 i 3 se va calcula i se va ncasa de ctre instanele judectoreti la data rmneri definitive i irevocabile a hotrrii. Impozitul calculat i ncasat se vireaz pn la date de 25 iclusiv a lunii urmtoare celei n care fost reinut. Pentru nscrierea drepturilor dobndite n baza actelor autentificate de notarii publici ori a cretificatelor de motenitor sau, dup caz, a hotrrilor judectoreti, registratorii de la birourile de carte funciar vor verifica ndeplinirea obligaiei de plat a impozitului prevzut la alin. 1 i 3 i, n cazul nu se va face dovada achitrii acestui impozit, vor respinge cerear de nscriere pn la plata impozitului. (7) Impozitul stabilit n condiiile alin (1) i (3) se distribuie astfel: a) b) c) cota de 40% se face venit la bugetul consolidat; cota de 50% se face venit la bugetul unitilor administrativ-teritoriale crora se afl bunurile imobile ce au fcut obiectul nstrinrii; cota de 10% se face venit la bugetul Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate Imobilar pentru ndeplinirea activitii de publicitate imobiliar.

(8) Procedura de calucare, ncasare i virare a impozitului perceput n condiiile alin 1 i 3, precum i obligaiile declarative se vor stabili prin norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului finanelor publice i ministrului justiiei, cu consultarea Uniunii Notarilor Publici din Romnia. Art. 772 stabilirea i plata impozitului pe veniturile din transferul proprietii imobiliare. (1) Impozitul se calculeaz prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil determinat potrivit art.77, 1.