Havarna, Botosani

Havarna este o localitate in judetul Botosani, Moldova, Romania. Pozitionare geografica: Comuna Havarna este situata in partea de nord-est a judetului Botosani, la 23 km distanta de orasul Dorohoi si 16 km distanta de orasul Darabani; Componenta: Havarna (resedinta de comuna), Garbeni,Tataraseni, Balinti, Galbeni si Niculcea. Cai de acces: DJ 293; Suprafata: 9565 ha ; Prin satul Havarna, resedinta de comuna, trece drumul judetean ce leaga municipiul Dorohoi de orasul Darabani. Teritoriul comunei a fost locuit inca din neolitic, facand parte din aria de raspindire a culturii Cucuteni, urme ale acestei culturi fiind descoperite in raza satelor Havarna, Tataraseni si Balinti. Comuna se numeste Havarna, dupa numele unui paraias ce izvoraste de sub un delusor aflat la 7-8 km de vatra satului si care e mai mult secat vara. Comuna, ca toate satele tarii, este asezata pe malul unui rau numit Baseu, care pana a ajunge aici mai strabate alte doua comune, Suharau si Hudesti, se va varsa in Prut la Stefanesti. Pe acest rau sunt iazuri, unele cu vechime seculara: Axinte, Tataraseni, Negreni; altele noi: Calul Alb, Ibanesti. Havarna este situata in partea de nord-est a tinutului Dorohoiului, tinut de legenda avand in vedere pe Sendrea, portarul Sucevei, din timpul marelui Stefan. In acest tinut se mai situeaza si targul Siret, capitala de scurta durata a Moldovei, cu renumita sosea Mihailoiu, cu dureroasa Herta, cu Livenii autorului Rapsodiei romane inspirata din cantecul Am un leu si vreu sa-l beu fredonat si astazi de lautarii din zona , cu Miorcanii lui Ion Pillat si, de ce nu, cu Bordeenii lui Mihail Sadoveanu . Toate satele sunt vechi, vin din negura si vor dainui; afirmatia nu e gratuita - pe raza comunei sunt asezari neolitice, de exemplu Valea Tiganului, Blezniuc, Ostrete sau Bulgarie. De asemenea sunt multe morminte de incineratie; acestea se confunda uneori cu cele de semnalizare din timpul marelui Stefan . Din timpul stapanirii romane, s-au gasit monezi de aur la locul numit Pod de piatra din 1964 sau Podul lui Stefan, desi, stiut este ca pe aici nu au trecut romanii, insa populatia a avut legaturi cu stapanirea romana. Ele au fost depuse la Muzeul de istorie din Botosani. Constructia unui baraj de acumulare pe paraul Podriga insa, a maturat batranul si legendarul pod . Dar nu numai marele Stefan a trecut pe aici ci, probabil, si marele Mihai Viteazul sau capeteniile sale , din moment ce lupta cu Ieremia Movila s-a dat la Verbia, nu departe de localitatea Havarna. Afirmatia este intarita de faptul ca Petriceicu Voda urmas al movilenilor isi avea la inceputul secolului XVII crescatorie de vite pe valea Baseului, la Tataraseni, loc unde a mai fost decimata o oaste tatara , dupa cum spune criticul Miron Costin in Litopisetul Tarii Moldovei . Tot aici au mai fost amintite si

1/3

numele unor familii ca Misloschi sau Buhaschi, nume de rezonanta chiar si astazi in comuna . Despre vremurile mai noi, adica mai apropiate de secolul XXI, de asemenea se pot spune multe: comuna a avut delegat la divanurile ad-hoc si a participat la razboiul de independenta din 1877. Taranii pastreaza cu sfintenie pamanturile de la 1864, din timpul marii reforme agrare a lui Cuza, sunt chiar titulari de proprietate. Eusebiu Camilar relateaza in romanul Negura , cum in refugiul din primavara anului 1944, a fost cantonat cu armata in aceasta comuna. Satul Havarna, pana a fi la locul de astazi, adica pe malul drept al Baseului, a mai cunoscut doua vetre de sat. Prima vatra de sat a fost Valea Tiganului, iar apoi aceasta a fost mutata putin spre est, cu expunere la soare si cu deal domol, in spate cu parau, in fata, cu drum comercial Darabani Botosani, cu popasul Podul Grecilor. Aceasta vatra este cunoscuta cu numele de Ciumas- de la ciuma. Aceasta a bantuit la finele secolului XV. Asezarea a fost arsa, spune legenda, locuitorii mutandu-se pe Valea Havarnei, dar nu unde se afla acum, ci mai sus, la izvor, intre doua dealuri dulci. Tot legenda spune ca o parte din locuitori au trecut Prutul si au format localitatea Havarna, dar pe harta Basarabiei nu am gasit o astfel de localitate. Din aceasta vatra de sat, devenita apoi proprietatea Institutului Sofian, locuitorii s-au mutat odata cu stapanii, boierii romani Bobu si Babic si armeanul Goilav la actuala vatra, tot din cauza unei molime. La vatra veche au mai ramas totusi bisericuta din lemn si cimitirul ce poarta inca pietre funerare. Vechea vatra avea si doua paduri, la sud si nord, cunoscute astazi sub numele de rediuri, paduri mici, noi, nu seculare. Din acest motiv si biserica au construit-o tot din lemn. Piatra nu exista in zona. La actuala vatra, primii au fost adusi tiganii. De altfel, zona s-a numit candva Porosnic, dupa numele unui tigan. Locuitorii ii alinta si astazi pe tigani ca provenind din Valea Boierimii, probabil pentru ca ei se imbracau cu pantaloni si surtuc (haina) si nu cu itari, camasi si opinci. Tiganii satului sunt renumiti muzicanti si agricultori prin partile locului. Doi fii de-ai lor au ajuns departe: o cantareata la flaut si un profesor universitar la Facultatea de Teologie din Bucuresti. In actuala vatra locuitorii nu aveau biserica. Taranii au adus bisericuta de lemn din vechea vatra, ctitorita la 1795, de la Odaie sau Valea lui Ion, cum i se mai spune, prin translatie, pe roti sau pe butuci, cale de 8 km. Astazi comuna beneficiaza de o biserica noua in curtea careia se odihneste vechea bisericuta din lemn. Hramul bisericii din comuna este atunci cand crestinii ortodocsi sarbatoresc Inaltarea la Cer a Mantuitorului Isus Hristos, cade mereu intr-o zi de joi, a patruzecea zi dupa Sfintele Pasti si este o sarbatoare cu data schimbatoare. Satul Garbeni a apartinut de mosia comunei Hudesti, proprietate a fostului boier Bolder Latescu, cu incrangatura ginecologica pana la Stefan cel Mare. Proprietatea de la Garbeni a vandut-o Boldur Latescu din varii motive: fie ca era prea departe 10 km sau pentru ca aici avea numai animalele, sau fie pentru ca dorea sa intre in circuitul cultural-comercial. Numele satului Garbeni vine de la un pastor numit Garbea. Boierul Boldur, cu banii proveniti din vanzarea mosiei de la Garbeni, a construit la Hudesti un local de scoala cu etaj numit si Scoala Costacheasca, iar pentru a progresa agricultura, a pus in functiune pentru fii de tarani din acele locuri, o scoala de meserii. Mosia de la Garbeni a luat-o un alt boier numit Babic care a lasat in urma sa o casa ceva mai aratoasa de cat

2/3

a taranilor, azi amenajata ca local de scoala impropriu, insa pentru uz didactic. Localul vechi de scoala inceput in 1926 si neterminat complet o sala de clasa si cancelarie, a fost daramat. Satul Balinti a fost mosie a manastirii Voronet. E cel mai vechi sat din comuna. Numele se spune ca ar veni de la Balinteanu reprezentant al manastirii aici. Chiar si biserica este o constructie a legendarei manastiri.Mosia a trecut in arenda pe la diversi imbogatiti sau dornici de imbogatire. Pamantul nefiind productiv si de ajuns pentru locuitori, a fost parasit de catre stapanii care au lasat in urma lor o casa modesta care pe parcurs a devenit scoala.Satul Balinti se afla pe aceeasi parte cu satul Havarna, despartiti fiind de paraul ce a dat numele comunei paraul Havarna. Satul Tataraseni a apartinut de comuna Mileanca. Impartirea satului si a administratiei din 1952 l-a atribuit comunei Havarna. Acest sat, spre deosebire de Havarna, Balinti si Galbeni, se afla pe malul stang al Baseului, ca si Garbeniul si Niculcea. Satul este atestat in cronica lui Miron Costin ca sat unde a fost omorata o ceata de tatari, ceata alungata din padurea Ibanestilor. Mosia satului a fost pentru multi ani proprietatea bunicilor din partea mamei a marelui om de stat Mihail Kogalniceanu. La inceputul secolului XX, mosia a devenit proprietatea familiei Rosetti (nu are nici o legatura cu familia istorica). Aceasta familie a lasat in Tataraseni un locas religios din caramida, la constructia caruia au avut specialisti din Austria. De la acelasi boier a ramas si o constructie a anilor 1912-1916, un frumos conac boieresc in stil modern, cu canalizare, baie, terenuri de tenis si hipo. Boierul statea putin aici. Fiica lui s-a casatorit cu un belgian. Conacul a fost construit de asemenea cu specialisti din Viena. Satul are astazi o scoala noua construita prin autoimpunere. El este cunoscut prin cantitatea piscicola de care dispune iazul Tataraseni, cu un luciu de apa de 128 ha. Locuitorii comunei sunt romani. La inceput au venit cu ei si tigani, dar in numar mic. Satenii sunt oameni muncitori, agricultori care in trecut au practicat si fieraritul. In primii ani comuna a fost locuita si de evrei care astazi nu mai locuiesc aici. Cu ambele etnii din Havarna satenii au fost in relatii foarte bune. In sat au mai fost aduse cateva familii de bulgari care se ocupau probabil cu gradinaritul.Ca personalitati marcante din comuna Havarna se pot aminti: Ioan Hirjoaba - profesor universitar la Facultatea de Geografie a Universitatii A.I. Cuza din Iasi, formand numeroase generatii de profesori. Petru Achiteni - profesor universitar, a ajuns prin munca si talent sa reprezinte Romania in arta decorativa bisericeasca ortodoxa. In comuna sa natala a efectuat impreuna cu un grup de studenti, pictura interioara si exterioara a bisericii cu hramul Inaltarea Domnului, iar in municipiul Botosani a pictat biserica USPENIA, biserica in care a primit botezul sfant, geniul poeziei romanesti, MIHAI EMINESCU.

Acest referat a fost downloadat de pe referate-ok.com

3/3