You are on page 1of 5

Scopul lucrarii: Studierea schemelor constructive si principiul de functionare a diferitor tipuri de transmsii

pentru automobile , de asemenea studierea constructiilor transmisiilor mecanice si a agregatelor care intra in component (ambreiajul, cutia de viteze, redactor distribuitor , transmisia cardanica, transmisia principala , diferentialul semiaxele).

Utilaj si echipament : Planse de studii , standuri si machete ale agregatelor transmisiei mecanice , carti si
material ilustrativ, set de instrumante ale lacatusului.

5.1.Tpurile de transmisii la automobile


2. Transmisii hidraulice (hidrostatice si hidrodinamice ). Destinatia, constructia generala , principiul de functionare si utilizarea lor. Transmisiile hidraulice si cele pneumatice utilizeaz lichide, respective gaze, pentru transferul de energie intre intrare si iesire, care sunt supuse unei duble transformari energetice. In prima faza, fluidul primeste energie mecanica, marindu-si energia specifica intr-o masina hidraulica sau pneumatica de lucru (pompa sau compresor); ulterior, fluidul cedeaza energia dobandita unui motor hidraulic sau pneumatic. Transformarile energetice sunt afectate de pierderi inerente de energie. Intr-o transmisie hidraulica, o pompa transforma energia mecanica furnizata de masina de forta in energie hidraulica. Aceasta este retransformata in energie mecanica de un motor hidraulic care antreneaza masina de lucru. Parametrii energiei mecanice furnizate de aceste transmisii pot fi reglati continuu si in limite largi prin mijloace relativ simple. Flexibilitatea constituie un avantaj esential al transmisiilor hidraulice si pneumatice fata de cele mecanice, asigurandu-le o larga utilizare, desi principiul lor de functionare implica randamente relativ mici. In functie de tipul masinilor hidraulice utilizate, transmisiile hidraulice pot fi: hidrostatice (volumice), hidrodinamice sau hidrosonice. Daca mainile hidraulice (pompa si motorul), care constituie elementele fundamentale ale transmisiei hidraulice, sunt de tip volumic, transmisia se numeste uzual hidrostatica sau volumica, deoarece energia mecanica furnizata de masina de forta este utilizata de o pompa volumica practic numai pentru cresterea energiei de presiune a lichidului vehiculat; aceasta este retransformata in energie mecanica de un motor hidraulic volumic. Schema structurala a transmisiei hidrodinamice este prezentata in fig. 1,e). Pompa 9, care este actionata de motorul de ardere interna, este conectata prin conductele cu hidromotoare 10, arborii carora sunt conectate cu rotile motoare. Presiunea hidrostatica a lichidului produsa de pompa este realizat in momentul de torsiune pe arborii hidromotoarelor. Rotile motoare cu hirdomotoare sunt numite hidrorotile.

Fig.1. Schema structurala a transmisiei hidrodinamice

Mod Coala Nr. Docum. . Elaborat Brsanu C Verificat Beiu I.

Semn.

Data

UTTA 527.1 2.2 674


Litera Coala 1 Coli 12

Transmisia automobilului

Aprobat

U.T.M. F.I.M.M. ITTA-092

Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice . Datorita costructiei simple si a greutatii reduse acest
ambreiaj este cel mai raspindit la autmobile. Organele conducatoare ale ambreiajului sunt: volantul 2, carcasa 9 discul de presiune 6, arcurile de presiune 20 si pirghii de decuplare 12. Discul de presiune 6 este solitar la rotatie cu volantul prin intermediul carcasei si se poate deplasa axial. Arcurile de presiune 20, care realizeaza forta de apasare ,sunt asezate intre discul de presiune si carcasa ambreiajului . Pirghiile de decuplare 12 sunt prevazute cu doua puncte de articulatie cu rulmenti cu role ace: 7 in dicul de presiune su 8 pe carcasa. Pirghiile de decuplare sunt articulate cu carcasa ambreiajului prin furcile 11 prevazute cu piulite de reglaj.

fig.2 Ambreiaj
1-arbore ambreiaj, 2-volant, 3-arc element elastic suplimentar, 4-garnitura de frictiune, 5-disc condus, 6-disc de presiune, 7 si 8 articulatie cu rulmenti role-ace, 9-carcasa ambreiaj, 10-arc de prindere inel de debriere, 11-furca de articulatie a pirghiei de debriere, 12pirghie de debriere,13-rulment de presiune,14-tub de ungere,15-carter,16-manson de debriere, 17-carcasa rulment de debriere, 18-disc, 19-surub de fixare, 20-arc de presiune, 21-bosaj, 22-garnitura termoizolanta ,23-rulmant de debriere, 24-garnitura de frecare a

Coala

UTTA 527.1 2.2 674


Mod Coala N. Document Semnat Data

amortizatorului de oscilatiide torsiune, 25-carter volant, 26-flansa, 27-furca de debriere, 28-tija, 29-pompa receptoare, 30-contrapiuta, 31-piulita, 32-conducta de legatura, 33-pompa centrala, 34-burduf de protectie, 35-suport pedala,36-pedala.

Capetele interioare ale pirgiei de debriere nu sunt apasate direct de rulmentul de presiune 13, ci prin intermediul inelului de debreiere 23, fixat cu arcurile de prindere 10 pe pirghiile de debreiere. Organele conduse ale ambriajului cuprind : discul condus 5 si arborele ambreiajului 1. Discul condus 5 are posibilitatea sa se deplaseze axial pe arborele ambreiajului prevazut cu ceneluri , la fel ca si butucul discului. Pe discul condus sunt fixate prin nituri doua garnituri de frecare 4 ce au un coeficient de frecare mare. Pentru inlaturarea aparitiei fenomenului de rezonanta , dicul condus al ambreiajului este prevazut cu arcurile 3 (elemente elastice care contribuie si la o cuplare progresiva ) si cu garniturile de frecare 24 dispuse intre discul propriu zis si flansa butucului in scopul amortizarii oscilatiilor de torsiune. Mecanismul de actionare se compune din: mansonul de debriere 16 ( prevazut cu rulment de presiune 13) ,furca de debriere 27, tija 28, pompa receptoare 29 , pompa centrala 33 si pedala ambreiajului 36.Cind ambreiajul este cuplat ,intre rulmentul de presiune su inelul dispus pe capetele interioare ale pirghiilor de decuplare este necesar sa existe un joc de 2-4 mm. Acest joc permite o cuplare sigura a ambreiajuuli atunci cind garniturile sunt uzate. Da asemenea ,acest joc mai permite ca rulmentul de presiune sa nu se rotesca in timpul cit ambreiajul este cuplat, reducind pron aceasta uzura lui. Ambreiajul monodic cu arc central tip diafragma.Rolul arcurilor de prisiune , la unele tipuri de ambreiaje ,este indeplinit de un arc central sub forma de diafragma format dintr-un disc subtire ,prevazut cu taieturi radiale . Arcul diafragma functia arcurilor periferice cit si functia pirghiilor de decuplare. In stare libera ,arcul are oforma tronconica, iar la motaree in ambreiajul el este deformat in raport cu inelul exterior 3 si apasa cu partea exterioara pe discul de presiune 1. La decuplaj ,arcul 4, fiind actionat de rulmentul de presiune 5 ,se deformeaza in raport de inelul interior 2 ,iar partea lai exterioare se deplaseaza spre dreapta impreuna cu discul 1 Prin intermediul elementului de legatura 6.

fig.3 Constructia si functionare arcului tip


diafragma

Acest tip de ambreiaj este monodisc cu comanda macanica, prin cablu flaxibil, prin care se transmite forta maxima de debriere de 160 N realizindu-se o cursa de debriere de 7,5,-8.5 mm, pentru o cursa la pedala de 150 mm ( cursa nominala necasara debrierii fiind de 96,3-109 mm).In pozitia ambreiaj cuplat, discul de presiune 14 apasa discul condus 5 pe suprafata volantului 2, asigurind astfel tranmiterea momentului motor la cutia de viteze. Prin apasarea pedalei ambreiajului, cablul flexibil 12 actioneaza furca 11 , care ,prin intermediul rulmentului de presiune 6, apasa asupra partii interioare a diafragmei 15, astfel incit zona exterioara a acestuia elibereaza discul de presiune . Acesta este pozitia ambreiaj decuplat.

5.3 Cutiile de viteze in trepte


2. Sincronizatoarele. Destinatia, constructia si principiul de functionare. Prin sincronizatoare se urmareste ca inainte de cuplarea mufei cu roata dintata, vitezela unghiulare sa se egaleze , astfel incit cuplarea rotilor sa se faca fara socuri .

Coala

UTTA 527.1 2.2 674


Mod Coala N. Document Semnat Data

Sincronizatorul conic cu inertie cu inele de blocare. Pinionul 1 al arborelui primar se afla in angrenare permanenta cu roata dintata a arborelui intermediar . Roata dintata 8 este montata liber pe arborele secundar 9 si este in angrenare permanenta cu alta roata dintata a arborelui intermediar.

fig. 4 Sincronizatorul conic cu inertie cu inelei de blocare (sectiune) Sincronizatorul conic cu inertie cu bolturi de blocare Coroana 6 culiseaza pe ccanelurile exterioare 14 ale mansonului 13, ce este solidarizat la rotatie cu arborele 11, prin intermediul unor caneluri. Intre coroana 6 si ansamblul format din bolturile de blocare 5 si discurile conice de frictiune 4 si 8 , exista o legatura elastica data de un fixator din din stifturile elastice 16 prevazute cu arcuri. Datorita acestei legaturi , coroana si ansamblul discurilor se deplaseaza axial impreuna.

fig.5 Sincronizatorul conic cu inertie cu bolturi de blocare (sectiune)

Coala

UTTA 527.1 2.2 674


Mod Coala N. Document Semnat Data

5.4 Transmisiile principale si diferentialul Transmisia principala dubla . Constructia, principiul de functionare .
In cazul autocamioanelor grele si la autobuze, unde este nevoie de un raport de transmitere mare, ce nu poate fi realizat cu o transmisie principala simpla , cu mentinerea unei garzi la sol ridicate ,se utilizeaza transmisia principala dubla . Prima treapta este formata din perechea de roti dintate conice cu dantura curba 1 si 2 ,iar a doua treapta de perechea rotilor dintate cilindrice 3 si 4 cu dinti inclinati. Arborele intermediar 6 se sprijina in carcasa transmisiei principale prin intermediul a doi rulmenti cu role conice.

Bibliografie 1) Gh. Fratila si altii, Automobile.Cunoastere, intretinere si exploatare. Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 2001, 2) www.wikipedia.org ;

Coala

UTTA 527.1 2.2 674


Mod Coala N. Document Semnat Data

You might also like