4 +} RISCUL DE CURS DE SCHIMB 1. Aspecte teoretice 4.4. Definirea riscului de CURS DE SCHIMB 4.2, Surse ale expunerilor bancilor fafa de variagia prefului unei devize 4.3. Instrumente de mésurare a riscului de curs de schimb 1.4, Metode de acoperire a riscului valutar de caz privind riscul de curs de schimb 4. Aspecte teoretice 4.4, Definirea riscului de curs de schimb Riscul de CURS DE SCHIMB reprezint& riscul evolutiei nefavorabile a rezultatelor ca urmare a evolufiei pretului devizelor. 4.2. Surse ale expunerilor bancilor fata de variatia pretului unei devize Globalizarea serviciilor financiare a determinat cresterea expunerii institujiilor Ginanciare fafa de riscul de curs de schimb (sau valutar), Riscul valutar este generat de lipsa echivalenfei intre activele angajate si pasivele atrase pentru o anumitt deviza. Aceste discrepante pot aparea atat prin tranzaclionarea devizelor, acordarea de credite in valuta, plasamentul in titluri de valoare exprimate in moneda extema (obligafiuni) cat si prin atragerea de resurse precum depozitele in valuta si emisiunea, in valute denominate, de titluri (certificate de depozit). Pierderile pot fi inregistrate datorita indexari unor valori dupa un anumit curs valutar sau datorita modificarii valorii activelor si pasivelor exteme in urma modifica cursului valutar. Riscul valutar cuprinde atat operatiunile desftsurate de banc& pentru clienfii sti cat si propriile operat ji. El este cu atdt mai important cu cat ponderea activelor si pasivelor exteme in bilan} este mai mare. 341.3. Instrumente de masurare a riscului de curs de schimb Expunerea unei binci fata de variafia prejului unei devize este determinata de pozijia valutari. Pozifia valwar& intr-o anumit& devizi este definiti ca soldul net al patrimoniului in deviza respectiva gi se calculeazsi ca sua algebricd intre pozitia valutard bilanjier’ si povtia valutard extrabilanfier’: Sar, 7 =poria vata Blangora Meals Ve porta valuara extabilaniors Pozitia valutar’ a bancii induce céstiguri sau pierderi in functie de evolujia cursului valutar', Astfel: ‘Cursulvalutar cresie ‘Cursul valutar seade ‘valutard sour pierdere. cistig alutard lung i pierdere EXEMPLUL 1: Fie 0 baned care are in USD active tn voloare de 500.000 i pasive tn valoare de 900.000. Daca ccursul de schimb ROLUSD se depreciazé de la 33,000 ta 33.500 atunci banca va swert 0 pierdere potential de 2 mld. ROL, A= (Aes — Piso) X (Cho —Co) = (500.000 - 900.000) (33.500 — 33.000) = —2mild ROL Aceasta plerdere rezultd din cresterea mai ropida a valorit datorillor in raport cu cea a éreantelor pe fondulcreserlcursuld valuta i condifilewnel posit valutare scurte EXEMPLUL 2: Fie 0 banca care are in EURO active tn voloare de 800.000 si pasive tn valoare de 600.000. Dacd cursul de schinb ROLTEURO se opreciazd de la 41.500 fa 41.000 ature banca va suferi 0 perdere potenalé de 1 mld. ROL. A= (eum — Pevno)* (C' uno ~ Cena) = (800.000 600.000) (41.000 41.500) ROL ceast® pierdere rezltS din reducerea moi rapida a valoritereanfelor in raport cu cea a atoilor pe fondelscddertcursului valuta in conde unei posit waluare hugh. Pozipia valutard bilangierd intt-o anumita deviza reprezint& suma evidengiatd in soldul creditor sau debitor al contului 3721 .Pozitie de schimb”, deschis pe valuta respectiva. Pozitia valutard extrabilantierd intt-o anumita devizd este suma evidentiata in soldul creditor sau debitor al contului 9361 ,Pozifie de schimb”, deschis pe valuta in eauz8, * cursul de schimb este exprimat in numar de untati de moneda nationsla pentru o unitate de valuta XoDimensiunea expunerii unei binci fafa de riscul de pre} a unei valute este data de produsul dintre pozifia valutar4 individuala ajustata si volatilitatea cursului de schimb: 4 , - pierderea/ cdytigul in devina | Q, =¥IA,xo, 174,~ posita valutara individuala ajusiata ©, -olatttatea cursului de sehimb Positia vahuard individucl® ojustard se determina reducind din valoarea positiel valutare individuale echivatentul in lei actualizat al capitalului social subscris si varsat gi al primetor de emisiune platite in deviza respectiva, calculat in funcjie de diferenjele de curs valutar aferente. Pocitia valuard individual este considerata, dupa caz, fie pozitie valutari long” atunci cfnd prin insumarea algebrica a soldurilor previzute in contul +3721 si 9361 se objine un rezultat poziiy, fie pozi Valutard short” atunci cdnd prin insumarea algebrici a aceloragi elemente se obfine un rezultat negativ, Conform ‘Normelor nr. 4 din 25.09.2001, in scopul determinarii pocijilor valutare pe fiecare deviz8, soldurle debitoare ale conturilor precizate anterior vor fi considerate cu semnul ‘minus (), iar soldurile ereditoare vor fi considerate cu semnul plus (+), La nivelul unei binci expunerea agregata falé de siscul de curs de schimb este misurati prin pozifia valutara totald, Pozitia valutard total seprezinti-veloarea-cea mai mare, in modul, dintre totalul pozifi F valutare individuale ajustate Jong” si totalul pozifiilor valutare individuale ajustate , short {n acest sens, sumele reprezentand poriii valutare individuale ajustate lungi vor fi considerate cu semnul plus (+), iar sumele reprezentind porifii valutare individuale ajustate scurte vor fi considerate cu semnul minus (-). Pentru Banca BP, ale edsei fonduri proprii reprezintt 500 mld. ROL, iar echivalentul in lei actualizat al capitalului social subscris gi varsat si al primelor de emisiune platite in USD, caleulat in funcjie de diferenjele de curs valutar aferente este de 35;4 mld. ROL, situajia pozifiei valutare se prezint& pe 04.11.2003 astfe: mii um, S-6 Tenet ten ala 7 Deviza {Vj ¥, YS | cmiy_| ‘cap. soc @tote tate GAT tain a agora goes as fgg eee Us| 1000 2 | #800 | 33000 | —2ea00 | 35400 EURO. =o0|—to0-|=300| 0000 | 36000 ° oP 100 2001110052700 5720 o Toa x x Dx txt x 1x [x 1x