PARTEA I IDENTITATEA GRUPEI SANGUINEGrupa sanguina: Adevarata revolutie a evolutici SANGELE ESTE iNSASI VIATA. ESTE FORTA PRIMORDIALA care’ alimenteazé puierea i misterul uasterii, oivrile boli, ale izboiului si ale mori violente. Civilizatit fntregi au fost construite pe baza legaturilor de singe. Triburi, clanuri si monachii depind de ele, Nu putem existe fard singe ~ la propriu sau la figurat. Saingele este magic, Sangele este mistc, Sangele este alchimie Apare dea lungu! istoriei umane drept un simbol profund religios gi cultural, Popoarele antice il amestecau si fl beau ca simbol al unitaii si loialitati, Din cele mai vechi timpuri, vanatorli efectuau ritualuri pentru a linisti spiritele animalelor ucise, adaugind ca ofranda sin gele animal si manjindu-si fefele gi trupurile cu acesta. Sangele miclului era plasat ca semn pe colibele robilor evrei in Egipt estfl inedt ingerul Morti sa treaca peste ele. Se spune ca Moise ar fi tran- sformat apele Egiptului fm singe’ in lupte sa pentru a-si elibera Poporul. Séngele simbolic al lui [sus Cristos a fost, timp de aproape dowd mii'de ani, un punct central in majoritatea riturilor sacre ale crestinatati. tinier i gi sacra deoarece este complexe de extraordinar. Nu numai cé el asigura sistemele ierare: si aparare ce sunt sare pentru insds4 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE existenta noastra, dar este gi o piatra de temelic pentru umanitate — © oglinds in care putem recunoaste slabele urme ele cilitoriei noastre. in ultimii patruzeci de ani am putut utiliza markeri biologici, ‘cum ar fi grupele sanguine, pentru a intocmi o harta cu migcarile gi grupirile strimosilor nostri. Afland modul cum acesti oameni din vechime s-au adaptat la provocérile ridicate de clima, germeni si hand, aflate in continui schimbare, invajém despre noi ingine. Modificarile climaterice si hrana disponibila au produs noi grape sanguine. Grupa sanguina este cordonul neintrerupt care ne leaga unii de alti fn ultima instania, diferenfele intre grupele sanguine reflect capacitatea de adaptare a omului la diferite solicitéri din partea mediului exter. In cea mai mare parte, aceste solicitari au avut impact asupra sistemului digest gi a celui imunitar: de exemplu, 0 singurd bucati de came stricatd ar putea s8 va fie fatald, o taieturé sau o zgirieturi ar putea evolua spre o infectie letala. Totusi, rasa uman a supraviejuit, Iar povestea acestei supravietuiri este indisolubil legata de sistemul nostra digestiv, precum gi de cel imunitar. In aceste dou zone se regasesc majoritatea diferenjelor dintre grupele sanguine. Istoria umanitiii ISTORIA umanitatii este istoria supraviejuirii. Mai exact, este povestea locurilor in care traiau oamenii gi a ceca ce puteau manca acolo. Este povestea hranci — a gaisiri sia deplastrii necesare pentru escoperirea ei. Nu stim cu siguran(a cand a inceput evolutia umana. Neanderthalienii, primii humanoizi pe care fi cunoastem, poate 8 se fi dezvoltat cu 500,000 de ani fn urma. Ceea ce stim este c& preistoria umand a inceput in Africa, unde am evoluat de la fiinfele bumanoide. Viaqa in timpurile stravechi era scurta, grea si brutal, Oamenii mureau intr-o mie de feluri - de infectii, paraziti, atacuri ale animalelor, fracturi osoase, nastere ~ si rmureau tineri Primii oameni webuie sa fi petrecut momente ingrozitoare asigurdndu-si existenta in acest mediu salbatie. Dinti lor erau scurti GRUPA SANGUINA si meascutiti - nepotriviti pentru 2 ataca, Spre deosebire de ‘majoritatea concurentilor lor in lantul trofic, ei nu posedau abilitagi speciale in ceca ce priveste viteza, puterea sau agilitatea. Iniial, calitatea principala a oamenilor a fost viclenie inngscuta, care mai tirziu ¢-a dezvoltat spre gndirea rational. Neanderthalienii probabil aveau o alimentatie constind din rand cruda, respectiv din plante sélbatice, larve si resturi descompuse ale victimelor animalelor de prada. Ei crau mai mult prada decat pradator, mai ales in privinja infectiilor si « calamitatii Teprezentate de paraziti. (Multi dintre parazitii, viermii, capusele si icroorganismele infectioase gasite in Aftica nu stirmuleaza sistemul imunitar pentru a produce -anticorpi specifici, deoarece probabil Primii cameni, avand grupa sanguin O, beneficiau deja de protectic prin anticorpii dobanditi Ia nastere.) Pe misurd ce rasa umanii a migrat sia fost fortata sa-si adapteze alimentatia la conditiile in schimbare, noua alimentajie a provocat adaptiri la nivelu! tractului digestiv gi al sistermului imunitar, initial necesare pentru supravietuire, iar apoi pentru fortificare, in ficcare nou habitat. Aceste modificari sunt reflectate in dezvoltarea grupelor sanguine, care par sé fi survenit in momente critice ale dezvoltarii uumane 1. Ascensiunea oamenilor in varful lantului trofic (evolutia gmupei O spre expresia sa deplin), 2. Schimbarea stilului de viaja de la cel de vandtor-cul Ja unul agrarian, mai domestic (aparitia grupei A). 3. Fuziunea si migrarea raselor din Africa de bastina spre Europa, Asia si cele doua Americi (dezvoltarea grupei B). 4. Procesul contemporan de amestec al grupurilor disparate (aparitia grupei AB), Fiecare grupa sanguind con{ine mesajul genetic al alimentatiei gi comportamentelor stramosilor nostti si, desi ne gasim lao mare Gistanta de istoria timpurie; multe dintre caracteristicile lor inca ne afecteazd: Cunoasterea acestor predispozitii ne ajuta sé intelegem logica alishentatiei corespunzaivure urupelor sangui