Codul sanguin: Amprenta grupei sanguine SANGELE ESTE O FORTA A NATURIL, ELANUL VITAL CARE ne-a sustinut din timpuriimemoriale. O singura picatua de singe, prea mic8 pentru a fi vzibila eu ochiul liber, confine intregul cod genetical une! finje umane, Armprenta ADN este intactasireplicaté in noi la nest ~ prin singe ‘Singele confine si conii memoriei genetice~ ferime gi but de programare specifica, transmise de Ia strimogii nostri sub formé de oduri, pe care ined incercim sé le descifrim. Un astfel de cod determina si grupa noastrsanguind, Probabil este cel mai important cod pe care il pulem descifa in incercarea noasird de a dezvalui misterele legete de singe si de roll stu vital in existenta noastr Pentru ochiul liber, angele este un lichid roy omogen. La microscop ina el se dovedeste a fi compus din multe elemente diferite. Numaroasee celle rosi contin un tip special de fier pe care organismele noaste il folosese pentru a transporta oxigenul si care dau culoarea ruginie, caracteristica sangelui. Celulele sanguine albe, cut mult mai putin numeroase decat cele osi, patruleaza in fiaxul postr sanguin asemenca unor tape vesnie vigilente,proteindu-ne de infect CODUL SANGUIN ” Acest complex fluid viu contine si proteine ~ care due substantele nutritive la niyelul jesuturilor, plachete ~ care ajuta la coagularea séngelui gi plasma ~ care contine gardienii sistemului nostru imunitar Importanta grupei sanguine S-AR PUTEA SA NU VA CUNOASTETI grupa sanguina decat daca afi donat singe sau afi avut nevoie de o transfuzie. Majoritatea camenilor considera grupa sanguind drept un factor inert, ceva care dobandeste importants doar in cazul unei urgenje medicale. Dac ati citit dramatica poveste a evolutiei grupelor sanguine, veti incepe sa infelegeti ca grupa sanguin a fost intotdeauna forja motrice ce a stat Ja baza supraviefuirii umane, schimbandu-se si adaptindu-se la noi conditi, medii inconjuratoare si rezerve de hrand. De ce este grupa sanguina atét de puternica? Care este rolul sential pe care il joaca in supraviequirea omului — nu doar cu mii de ani in urma, ci gi in prezent? Grupa sanguina este cheia intregului sistem imunitar al corganismului, Ea controleaza influena virusurilor, bacterilor, a altor infeetii, a substanjelor chimice, a siresului si a intregii game de factori $i conditii externe ce ar putea compromite sistemul imunitar. ‘Cuvaintul imun provine din latinescul immunis, care desemna un ras in Imperiul Roman care nu era obligat s& plateascd taxe. (Ce bine ar fi daca grapa sanguin ne-ar putea da o astfel de imunitate!) Sistemul imunitar actioneaz pentru a defini structurile proprii — »selt* sia le distruge pe cele strdine — ,non-self*. Aceasta reprezinta © funetie esentiald, deoarece, fara ea, sistemul imunitar ar putea ataca din greseala propriile dumneavoastra fesuturi sau ar putea permite Uunor organisme primejdioase s& patrundé in zone vitale ale organismului. in ciuda complexitatii sale, sistemul imunitar se reduce, in ultima instants, 1a dous fimetii de baz&: a ne recunoaste pe .noi"'§i a+ ucide pe ,ei In aceasta privinté organismul nostru este ©a.0 petrecere cu accesul doar pe baa de invitatie. Dect potentialul ‘usafir prezinta invitetia corecta, garzile responsabile ii permit sa intre gi s8 se simta bine. Daca im falsificata, oaspetele este inlaturat Cu forta. ‘u securitatea tia Tipseste sau este18 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Accesafi grupa sanguint NATURA A INZESTRAT sistemul imunitar cu metode foarte sofis- ticate pentru a stabili daca o substanté din organism este straina sau nu. Une dintre metode implied existenta de markeri chimici denumiti antigene, care se gisesc pe suprafata celulelor organismului nostru. Fiecare formA de viafa, de la cel mai simplu virus pana la oamenii ‘ngisi, posedi antigene unice care formeazé o parte a amprentei cchimice prop. Unul dintre cele mai puternice antigene ale organis- ‘mului uman este cel care determina grupa sanguina. Diferitele anti- gene ale grupelor sanguine sunt atat de sensibile incat, atunci cand ‘operea:. efficient, ele sunt sistemele de securitate cele mai impor- tante ale organismului, Cénd sistemul imunitar sesizeazf un personaj suspect (adiea, un antigen bacterian strain) unul dintre primele lucruri pe care le cauta este antigenul grupei sanguine, penta a stabili daca intrusul este prieten sau dusman. Fiecare grupa sanguind poseda un alt antigen, iar fiecare antigen are 0 structuri chimied proprie. Grupa dumneavoastra sanguind este denumita dupa antigenul de grupé sanguina pe care fl posedati pe hhemat | DAGKAVE]T POSEDATTACEST(E) ANTIGEN) f ~ PECELULELE | DUMNEAVOASTRA | GRUPA'SANGUINAA ee | GRUPA'SANGUINAB ir 8 GRU?A SANGUINA'AB AGB GRUPA SANGUINA'0 |" _NICLUN ANTIGEN Imaginati-va structura chimic& a grupelor sanguine ca niste antene ale speciilor, proiectindu-se spre exterior, de la suprafata celulelor in spatiul adanc, Aceste antene sunt construite din fanturi lungi ta care se leaga doar o glucida numita fucoza, formand cea mai simpla grupa sanguind, grupa O. Primii descoperitori ai grupelor sanguine au denumit-o ,O pentru a sugera ,zero" sau nici un CODUL SANGUIN 19 antigen real". Accasta antena serveste, de asemenea, ca baza pentru celelalte grupe sanguine: A, B si AB + Grupa sanguin A se formeaza atunci cand antigenului O, sau fucozei, i se altura un alt glucid numit N-acetil-galacto- zamina. Astfel, fucoza plus N-acetil-galactozamina dau ‘grupa sanguina A. + Grupa sanguina B se bazeaza, de asemenea, pe antigemul O, sau fucoza, dar la care se adauga un alt glucid, numit D-galac- tozamina. Astfel, fucoza plus D-galactozamina dau grupa sanguina B, + Grupa sanguina AB se bazeaza pe antigenul O, fuicoza, la care se adauga cele doua glucide, N-acetil-galactozamina gi D-galactozamina. Astfel, fucoza plus N-acetil-galactozamina plus D-galactozamina dau grupa sanguina AB, Cele patru grupe sanguine gi antigenele lor D cam Pi repens acne SS tee ames A, psec te acpi # pce ar Cele patru grupe sanguine si antigenele lor. Grupa O este tulpina, fucoza; Grupa A este fucoza plus glucida N-acetil-galactozamina Grupa B este facoza plus lucida D-galactozamina; Grupa AB este fucoza plus glucida grupei A si glucide grupei B._ 20 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4GRUPE SANGUINE {n acest moment v-afi putea fntreba despre alti determinanti de grupe sanguine, cum ar fi pozitiv si megativ sau secretor/non- seeretor. De obicei, cand oamenii igi declaré grupa sanguind ei spun: Am grupa A pozitiv" sau ,Am grupa O negativ*, Aceste variante, sau subgrupe, in interiorul grupelor sanguine joaca roluri relativ nesemnificative. Mai mult de 90% dintre toti factorii asociati cu ‘grupa sanguind sunt legati de grupa principala - O, A, B sau AB (vezi anexa D pentru detalii privitoare la semnificatia subgrupelor) Ne vom concentra asupra grupei sanguine propriu-zise. Antigenele genereaz& formarea de anticorpi (bombe inteligente ale sistermului imunitar) ATUNCI CAND ANTIGENUL GRUPEI DUMNEAVOASTRA. sanguine simte cd un antigen strain a patruns in sistem, primul lucru pe care il face este sa formeze anticorpi fata de acel antigen. Acesti anticorpi, substanfe chimice specifice produse de celulele sistemului imunitar, sunt construite in aga fel incdt sa se atageze gi sf urma- reasca antigenul strain pentru a fi distrus. Anticorpii sunt echivalentul celular al bombei inteligente din domeniul militar. Celulele sistemului nostra imunitar produc nenu- marate varietsti de anticorpi si fiecare dintre acestia este construit special pentru # identifica gia se ataga la un anumit antigen strain. Se poarta 0 batalie continua intre sistemul imunitar si intrusii care fnceares s4 schimbe sau si produc mutafii la nivelul antigenclor proprii, pentru a le transforma in structuri noi care sa nu fie recu- noscute de organism. Sistemul imunitar rispunde la aceasta provo- ccare cu un inventar mereu crescut de anticorpi. (Cand un anticorp intalneste antigenul unui intrus microbian, se produce o reactie numita aglutinare (propriu-zis, o lipire). Anticorpul se atageazi antigenuluimicrobian, facdndu- foarte adeziv. Cand celulele, virusurile, parazitii si bacteriile sunt aglutinate, ele aderd unele Ia altel si se aglomereazs, ceea ce ugureaza mult indepartarea lor. Deoarece microbii trebuie sa se bazeze pe versatila lor capacitate de adeziume, acesta reprezintt un mecanism de apérare foarte puternic. Este ca gi punerea c&tuselor la criminali: ei devin mai putin CODUL SANGUIN a periculogi decdt atunci cdind sunt lasati liberi. Curayéind sistemul de celule neobignuite, de virusuri, paraziti si bacteri, anticorpii aduna aceste elemente nedorite laolalta pentru o identificare si o debarasare soar. Sistemul de antigene si anticorpi de grupa sanguind are gi alte roluri pe Langa detectarea intrusilor microbieni si intrusilor de alta natura. Cu aproape 0 sutd de ani in urma, Dr. Karl Landsteiner, un stralucit medic gi om de stiinja austriac, a descoperit 4 grupele sanguine produc anticorpi si pentra alte grupe sanguine. Revolutionara sa descoperire a explicat de ce unii oameni puteau face schimb de singe, in timp ce alfii nu, Pand la descoperirea Dr Landsteiner, transfuziile de singe erau un domeniu cu reusite sporadice. Uneori erau acceptate", alteori nu gi nimeni nu gtia de ce. Multumita Dr. Landsteiner, stim acum care dintre grupele sanguine este recunoscuta drept prieten si care drept dugman, de eatre alte ‘grupe sanguine Dr. Landsteiner a aflat c&: ‘Grupa sanguina A prezinta anticorpi anti-B. Grupa sanguina B ar fi respinsé de grupa A ‘+ Grupa sanguina B prezinta anticorpi anti-A. Grupa sanguina A ar fi respinsa de grupa B. Astfel, indivizii cu grapa sanguina A si cei cu grupa sanguind B nu ar putea face schimb de sdnge. Grupa sanguin AB nu prezinta anticorpi. Receptor universal, a ar accepta orice alta grupa sanguina! Dar deoarece prezinta atét antigene A, cat i B, ar fi respinsa de orice alta grupa sanguin. Aste, indivizii cu grupa sanguina AB ar putea primi singe de la oricine, dar nu ar putea dona nimanui. Cu exceptia unui alt individ cu grupa sanguind AB, desigur. + Grupa sanguina © prezinta anticorpi anti-A si anti-B. Grupele sanguine A, B si AB ar fi respinse.