ANEXAC Glosar de termeni SISTEMUL GRUPELOR SANGUINE ABO: CEL MAI IMPORTANT dintre sistemele de grupare sanguina, sistemul ABO, ste hotarator pentru reacjile transfuzionale i transplantul de organe. Spre deosebire de celelalte sisteme de clasificare ale singelui, grupele sanguine ABO au o semnificatie mult mai extinsa decit cea in domeniul transfuziei gi transplantului, incluzand deter minarea multor caracteristici digestive gi imunitare ale organismnului, Sistemul sanguin ABO este constituit din patra grupe sanguine: O, A, B si AB. Grupa sanguina O nu poseda nici un antigen real, dar oartd anticorpi atat fata de sangele cu grupa A, cAt si faté de cel eu grupa B. Grupele sanguine A si B poarta antigenele denumite dupa grupa sanguina respectiva gi produc anticorpi una faté de alta. Grupa sanguind AB nu produce nici un fel de anticorpi fata de alte grupe sanguine, deoarece poseda atdi antigene A, cat si B. ‘Antropologii folosesc grupele sanguine ABO pe scara larga, ea ghid pentru dezvoltarea primelor populati. Multe boli, mai ales tulburiri digestive, cancer $i infectii, prezinta preferinfe, in funcfie de grupele sanguine ABO. Aceste expresii nu sunt in general injelese sau apreciate nici de medici, nici de populatia generalé Aglutinarea: Termen derivat din cuvantul latin ,a lipi*. Procesul prin care celulele adera una la cealalté, de obicei prin intermediul actiunil uunei aglutinine, cum ar fi un anticorp saw o lectina, Anumite virusuti si bacterii sunt capabile sa aglutineze gi celulele sanguine. Multe aglutinine, mai ales lectinele din alimente, au specificitate de grup sanguina, Anumite alimente aglomereazi doar celulele anumitel grupe sanguine si nu reactioneaza cu celulele altei grupe sanguine, Antropologia: Studiul rasei umane’ in corelajie cu distribulia, si clasificarea. Antropologii studiaza earacteristicile ice, sociale, ngwine din sistemul ABO. relajiile dintre rase, relatiile cu mediul exter gi relal oarecum si relatiile culturale. Grupe GLOSAR DE TERMEN1 353 sunt folosite pe scar’ larga de citre antropologi pentru studieres primelor populatii umane. Anticorp: © clasa de substante chimice, nurmite imunoglobuline, produse de celulele sistemului imunitar pentra a capta sau identifica materialul strain in interiorul organismului gazda. Anticorpii se leaga de markeri specifici — antigene ~ care se gasesc pe suprafaja virusu rilor, bacterilor sau a unor toxine gi le aglutineaza. Sistemul imunitar este capabil sa fabrice milicane de anticorpi diferiti impotriva unei largi varietati de invadatori potentiali. Indiviaii cu grupa sanguina O, A sau B prezinta anticorpi faé de alte grupe sanguine. Grupa sanguin AB, primitorul universal, nu fabricd anticorpi. fata de celelalte grape sanguine Antigen: Orice substanté chimica ce genereaz un anticorp fabricat de sistemul imunitar ca raspuns fata de ea, Markerii chimici care determina grupa sanguiné sunt considerati antigene de grupa sanguind, deoarece alte grupé Sanguine pot prezenta anticorpi fata de ei. Antigenele se gasesc de obicei pe suprafata germenilor si sunt folosite de cétre sistemul imunitar pentru a detecta materialul strain Antigene specializate sunt adesea fabricate de catre celulele cance roase, acestea find denutnite antigene tumorale. Multe antigene microbiene si tumorale sunt impostori vicleni care pot mima grupa sanguina a gazdei, in incercarea de 2 scapa de detectare Antioxidant: Vitemine care se considera ca intaresc sistem, imu nitar si previn cancerul, inlaturdnd compusii toxici (numii,radicali liberi) care ataca celulele. Vitaminele C, E gi beta-carotemul sunt considerate cei mai puternici antioxidanti Cré-Magnon: Prima fiinia umand moderna. Avand originile fatre 70,000 si 40.000 7. C., oamenii de Crd-Magnon au migrat masiv din Africa tn Europa si'Asia, Vanstor foarte iscusit, omul de Cro Magnon ducea o existenta de vanator-culegator. Majoritatea caracte: risticiler digestive ale oamenilor cu grape sanguina O sunt derivate de la omul de Crd-Magnon. Diferentiere: Procesul, celular prin care celulele isi dezvolta i funetille specializate. D este de mecanismul genetic al celulei. Celulele canceroase care au a n obicet gi pierd multe din varacteris-354 GLOSAR DE TERMENI ticile nei celule normale, transformandu-se 1 mai timpurii, indelung repri n forme embriologice mate, din stadiile initiale ale dezvoltari, Gena: © componenta a celulei care controleaza transmiterea carac terelor ereditare specificdnd construirea unei anumite enzime sau proteine. Genele sunt compuse din lungi lanfuri de acid deoxiribo. nucleic (ADN) confinut in cromozomii nucleului cetulei Indo-curopean: © popalatie timpurie de rasa alba care @ migrat spre vest in Europa pornind din zonele originare initiale din Asia $i Orientul Mijlociu in perioeda 7.000-3.500 1. C. Indo-europenii au fost probabil stramosii_persoanelor cu grupa sanguina A in Europa de vest Cetozi: O stare care se realizeaza cu o dieta hiperproteica si cu continut scazut de glucide. Dictele hiperproteice ale strémosilor nostri indepirtaji cu grupa sanguin’ O fortau arderea grisimilor pentru a obfine energie si producerea de cetone ~ un semn de activitate metabolica rapid’, Starea de cetozd le permitea primilor oameni sa tsi mentind un nivel energetic ridicat, eficienta metabolica si puterea fizica — calitati necesare pentru vandtoare. Lectina: Orice compus, de obicei o protein®, care se giseste in natura si Care poate interactiona cu antigenele de suprafaji de pe celulele organismului, determindnd aglutinarea acestora. Lectinele sunt adesea prezente in alimentele obisnuite si multe dintre ele au specificitate de grupi sanguind. Deoarece celulele canceroase adesea produc cantititi imense de antigene de suprafata, multe lectine le Vor aglutina preferential fafa de celulele normale. Mucus: Secretie produsé de esuturi specializate, care este folositl pentru a lubrefia si proteja delicatele inveliguri interme ale organis- mului, Mucusul contine anticorpi protector: i seeretori, mari cantitaqi de antigene jpotriva microbilor. La grupa sanguin sunt secretate in mucus, ceea ce serveste la fitrarea bacterilor, a fungilor gi @ paraziilor cu caracterstci opuse de grupa sanguina Medic naturist (engl. naturopathic doctor - N.D.): Medic p. domeniul metodelor naturale de_ vis regatit fare. Medicii naturigti GLOSAR DE TERMEN 355 efectueazi 0 pregitire postuniversitara de 4 ani la un colegiu sau © universitat acreditata gi functioneaza ca medici de rejea sanitara primara, Neolitic: Perioada de dezvoltare man timpurie caracterizati prin dezvoltarea agriculturi, folosirea oalelor sia uneltelor slefuite. Schim- barca radicalé a stilului de viayé uman, de la precedenta existenta de vanator-culegitor, a fost probabil un stimul major pentru dezvoltarea grupei sanguine A. Panhemaglutinant: Lectine care aglutineaz4 toate grupele sanguine, Un exemplu este lectina din rogii. Polimorfism: Literal inseamna multe forme". Polimorfisraul este orice manifestare fizici la o specie de organisme vii care este variabili prin influen{é genetica. Grupele sanguine sunt un exemplu bine cunoscut de polimorfism, Substanfa fitochimica: Orice produs natural cu aplicatii 5 domeniul sin&tatii, Majoritatea substantelor fitochimic si ierburi traditionale. ecifice in sunt plante Thigliceride: Depozitele de grasimi ale organismului, prezente si in torentul sanguin. Nivelul crescut al trigliceridelor — sau nivelul erescut al grisimilor in singe — este considerat un rise pentru afectiunile cardiace.ANEXAD Note asupra. antropologiei grupei sanguine ANTROPOLOGIA UDIUL” DIFERENTELOR CULTURALE §i biologice intre oameni. Majoritatea antropologilor impart domeniul in doua categori: antropologia culturald, care se adreseaza manifestarilor culturale, cum ar fi limbajul sau ritualurile, si antropologia fiziea, studiul biologiei evolutioniste ‘a. specie! noastre, Homo sapiens. Specialist de antropologie fizicd incearca si detecteze dezvoltarea istorica umana prin metode stiinfifice solide, cum ar fi grupele sanguine. O sarcind centrala a antropologiei fizice a fost documentarea suecesiunii de evenimente ale evolutiei linet umane din primele primate originare: Folosirea grupelor sanguine Pentru studierea socictatilor timpurii a fost denumita paleoserologie studiy] singelui stravechi. Antropologia fizica este, de asemenes, preocupata de modu cum oamenii s-au adaptat la presiunea mediutui extern. Antropologia fizicd tradisionala’ sa bazat’ mult pe’ masurarea:formei craniului Stalurii gi allor earacterstii fice. Grupa sanguind a devenit 6 unealta puternica pentru aces tip de analiza. In anit 1950, pe masura ce crestea accentul pus pe caracterstic concentra genctice, interesul sa asupra grupelor sanguine gi a altor markeri cu baze Mourant A.E doua lucrari de baza, Grupel snetice cunoscute medic si antropolog, a publicat une $i boala (1978) si Corelatii sanguine: Grupele sanguine si Antropologia (1985), care au adunat mult din materiale Pe linga Moura bibliografice logice mai ti disponibile cu privire la acest subiect. , eu an © varietate de alte ea lui William Boyd, Ge diferit 145, 7 NOTE 357 Este posibila cara incidentei diferitelor grupe. sanguin populafile stravechi prin analiza grupelor sanguine la probele obinute la exhumari. Mici cantitati de materiale de grup sanguina pot fi reconsttuite din ramasie i se poate determina grupa sanguind. Prin studierea grupelor sanguine ale populatilor umane, antropologii obtin informatii cu privire la istoria locala a ‘unei populatii: migcare populationalé, c&stiori tn cadral grupului poputational si diversificare. Malte grupuri nationale gi etnice prezinta distributii unice ale ‘grupelor sanguine. in cadrul anumitor grupuri culturale mai izolate, se poate inca observa o predominanta clara @ unei grape sanguine fata de celelatte. In alte societati, distributia poate fi mai uniform, in Statele Unite, de exemplu, proportiile egale de singe cu grupa sanguind O $i A reflects valurile de imigrare. In Statele Unite e de asemenea, un procent mai ridicat de singe cu grupa B dec tarile din Europe de vest, ceea ce reflects, probabil, infuzia de nationalitati estice fn scopul acestei analize, puter imparyi specia umana in doua 74 ~Btiopiana $i Palearctic. Cea palearttica poate fila lasificata in Mongol (Caueazieni in orig., 1 trad.), desi: majoritatea “oamenilor se’ incadreazd undeva intre acestea. Fiecare rast se caracterizeaz fizic prin’ intermediul mediului ineonjurator ¢i ocupa zone geografice distincte, Etiopicnii = probabil cea mai veche rasa ~ sunt afticani cu pielea tnchisa la culoare, care ocupé treimea sudicd a Arabiei si Africa sub-Sahariana, Regitunea Palearctica cuprinde zona Afficii situata lanord de Sahara, apoi Europa, ‘cea mai mare parte a Asiei (cu exceptia. sudului Arabiei), India, Asia de sud-est gi sudul Chinei, Deductia cea mai grosiera plaseaz4 inceputirle migratiei umane din Africa spre Asia cam cu 1 milion de anit in urma. In As probabil, specia moderna Homo sapiens s-a desprins dintr-un trunchit al stramosilor etiopieni, rezulténd rasa alba gi cea mongola, dar nu stim aproape nitnic cu privire la momentul gi motivele pentru care s- produs acest lueru. Fiecare dintee rasele de baza are propria sa zoné natala geografica in care predomina. Zona natala etiopian’ era A fri Asia o zona a taseilalbe > Europ si Asia de nord, arcea mongol side sud P evoluat pop purile umane au