You are on page 1of 11

Alimentatia sanatoasa este importanta din mai multe motive.

A. Alimentele sanatoase furnizeaza nutrienti O dieta sanatoasa si echilibrata furnizeaza nutrientii necesari organismului. Nutrientii furnizeaza la randul lor energie, tinand inima si creierul active, iar muschii in stare de maxima functionare. Nutrientii ajuta, de asemenea, la intarirea oaselor, a muschilor si a tendoanelor si mentine functiile organismului in limite normale, cum ar fi, de exemplu, presiunea sanguina. Pentru o dieta sanatoasa se recomanda: - echilibru: o dieta echilibrata asigura toti nutrientii de care are nevoie o persoana - diversitate: consumati diverse alimente; nici un aliment, consumat independent, nu poate furniza toti nutrientii necesari; alegeti alimente cat mai diverse din toate grupurile alimentare - moderatie: folositi moderatia in tot ce consumati, inclusiv in numarul de calorii consumate zilnic, in activitatea fizica, deserturi, dulciuri si chiar in alimentele restrictionate; puteti consuma orice aliment atat timp cat nu exagerati. Nutrientii esentiali (macro-nutrientii) sunt proteinele, carbohidratii si grasimile. Acestia furnizeaza energie organismului (masurata in calorii).

Nutrienti

Functie
Furnizeaza energie, refac celulele organismului, sunt parte a diferitelor enzime,

Sursa
Carne de pui, peste, oua, legume, lapte si produse din lapte, cereale Paine, cereale, paste fainoase, orez, fructe, legume, lapte si zahar

Proteine

hormoni si anticorp

Carbohidrati

Furnizeaza energia necesara cereierului, sistemului nervos, globulelor rosii sanguine Furnizeaza energie, transporta alti nutrienti liposolubili (vitamine), reprezinta parte a membranei celulare, a membranelor ce inconjoara nervii, a hormonilor, abilei (pentru digestia grasimilor)

Grasimi

Carne de pui, peste, lapte si produse din lapte, nuci si seminte, uleiuri, unt, margarina, sosuri pentru salate.

Vitaminele si mineralele sunt cunoscute ca micro-nutrienti. Ele joaca un rol important in structura si functia organismului, ajutand la refacerea celulele moarte, promovand astfel,

vindecarea leziunilor. Pe langa nutrientii esentiali, alimentele contin si non-nutrienti, substante ce pot influenta, de asemenea, organismul. Acestia sunt reprezentati de fibre si fitochimicale (care se gasesc in plante), multi avand efect protectiv impotriva bolilor.Antioxidantii sunt alti componenti ai alimentelor, care protejeaza celulele impotriva imbatranirii. B. O dieta sanatoasa reduce riscul de aparitie a bolilor Alimentele sanatoase ajuta la prevenirea si tratarea unor afectiuni. Consumarea fructelor si legumelor ajuta la scaderea presiunii sanguine si reduce riscul aparitiei cancerului pulmonar, esofagian, al cavitatii bucale, al stomacului si colonului. Consumarea unei cantitati mici de grasimi saturate, scade riscul pentru cancer si boli cardiace. O alimentatie sanatoasa reduce, de asemenea, riscul de: - infarcte miocardice si a accidente vasculare cerebrale: un studiu a descoperit ca femeile si barbatii care au urmat sfaturile unor nutritionisti, au redus incidenta infarctelor miocardice cu 28%, iar a accidentelor vasculare cerebrale cu 14%, comparativ cu cei care nu au urmat regulile unei diete sanatoase - hipercolesterolemie: reducerea grasimilor saturate si hidrogenate si a colesterolului din dieta, scade riscul de aparitie a hipercolesterolemiei (nivel crescut al colesterolului in sange) si a bolilor coronariene - hipertensiunea arteriala: consumarea legumelor si fructelor din belsug (8 pana la 10 gustari pe zi), reducerea grasimilor din dieta si consumarea produselor lactate degresate (3 gustari pe zi) scade presiunea sanguina si reduce riscul aparitiei bolilor cardiace si a accidentelor vasculare cerebrale - osteoporoza: o cantitate suficienta de calciu protejeaza impotriva aparitiei osteoporozei; calciul se gaseste in produsele lactate, in anumite legume verzi si in alimente imbogatite cu calciu - spina bifida: femeile insarcinate ar trebui sa consume folati sau acid folic (care se gaseste in legume sau in cereale imbogatite cu acid folic) inainte si in timpul sarcinii, acesta protejand copilul de aparitia acestei malformatii; femeile de varsta fertila ar trebui sa ia un supliment de 400 g de acid folic pe zi. C. O alimentatie sanatoasa ajuta la managementul anumitor boli Diabetul zaharat O dieta sanatoasa este importanta in tratamentul diabetului. Bolnavii cu diabet trebuie sa-si urmareasca cantitatea de carbohidrati consumata zilnic, pentru a mentine nivelul glucozei din sange intr-un interval normal. Hipercolesterolemia Nivelul colesterolului din sange poate fi redus prin consumarea alimentelor cu un continut mic de grasimi saturate, hidrogenate si colesterol si bogate in fibre. Hipertensiunea arteriala Anumite modificari ale dietei pot duce la scaderea presiunii sanguine.

- consumarea a 8 pana la 10 gustari de fructe si legume zilnic - consumarea a 3 gustari zilnic de produse lactate degresate - consumarea unei diete sarace in grasimi saturate si totale - scaderea in greutate pentru cei supraponderali (chiar si 4 kg in minus pot face diferenta) - reducerea cantitatii de sare ingerate.
Piramida alimentara a fost creata de specialisti cu scopul de a orienta individul spre o dieta cat mai echilibrata si sanatoasa. Utilizand recomandarile incluse in aceasta se pot realiza regimuri continand produse variate, bogate in nutrienti in concentratii optime, fara a destabiliza alimentatia prin surplusuri de calorii, lipide (in special grasimi saturate si colesterol), zahar, sare. Alimentele sunt aranjate in piramida, de la baza spre varf, in functie de cantitatea ce trebuie consumata zilnic, astfel: - la baza sunt cerealele integrale (faina de grau integrala, fulgi de ovaz, orez brun) si cereale rafinate (paine alba, orez decorticat); acestea sunt produse bogate in fibre, fier si multe din vitaminele complexului B (tiamina, niacina, acid folic); se recomanda consumul a 6-11 portii/zi (o portie putand contine o felie de paine, un bol mic cu cereale, 100 grame de orez gatit); - urmeaza fructele si legumele (sunt recomandate 2-5 portii/zi), importanta lor fiind data de continutul in fibre, vitamina C, acid folic, potasiu; - grupa proteinelor contine carne, peste, oua, legume uscate - acestea asigura un aport important de fier si zinc, pe langa bogatul continut in proteine; se recomanda 2-3 portii a cate 70-100 grame/zi; pe aceeasi treapta ca importanta sunt plasate produsele lactate (lapte integral, semi sau complet degresat, branzeturi, iaurturi), deserturile pe baza de lapte (inghetata, budinci); datorita continutului in calciu, potasiu, vitamina D, se recomanda consumul a minim 3 portii/zi (mai crescut in cazul copiilor, adolescentilor si femeilor ce alapteaza); - la varful piramidei se afla uleiurile, grasimile si dulciurile: ele reprezinta cel mai mic procent de alimente din dieta si trebuie consumate ocazional deoarece aduc multe calorii, in detrimentul substantelor nutritive, pe care le contin in cantitati reduse. In aceasta categorie sunt incluse uleiurile vegetale, margarina, smantana, zaharul, bauturile carbogazoase si deserturile.

Top 8 alimnte rele 4. Pui prajit Orice este prajit, in general nu este sanatos pentru tine. Chiar daca prajesti puiul fara piele, exista sanse sa ramana grasime care prajita, sa fie o adevarata arma chimica pentru ficatul tau. In timp ce puiul prajit ocazional este bun, evita nuggets-ul de pui, in special in dieta copiilor. 3. Cartofi prajiti Te surprinde? Pe mine nu. Amidon in cantitati industriale, ulei, colesterol. Acestea sunt ingredientele alese pentru a crea alimentul nesanatos perfect. Nu insist pe problema cartofilor prajiti, cunoscuti si sub numele de French Fries, dar de ce nu incerci mai degraba sa ii coci sau sa ii faci piure? 2. Supa la plic Yammynu? Nu te grabi. Nu degeaba este pe locul 2. Principala problema a supei la plic este ca ea contine cantitati uriase de sodiu. Echivalentul a 1000 de miligrame de sare. Yuppy. Si sa nu uitam de monoglutamat. Si de acel pliculet mic de ulei de palmier super aditivat care vine in plicul de supa. Ar fi mult mai bine daca ai incerca varianta de supa facuta in casa. Poti gasi cateva retete aici. 1. Suc acidulat O cutie de suc contine in general echivalentul a 10 lingurite de zahar, 150 de calorii, 25 30 mg

cafeina, coloranti nu atat de naturali si aspartam. Variantele dietetice au si mai mult aspartam. Marea problema este ca sucurile acidulate au ajuns sa inlocuiasca in procente covarsitoare apa. Pentru unii, doi litri de suc pe zi sunt doar inceputul. Dar despre sucuri va voi povesti mai multe intr-un alt articol.

8. Chipsuri de cartofi Nu cred ca este o surpriza foarte mare pentru nimeni prezenta chipsurilor in acest top. Majoritatea chipsurilor pe care le cumperi, cu siguranta nu sunt atat de bune pentru sanatatea si supletea ta. In conditiile in care vorbim de un business de 30 de miliarde de dolari anual, imagineaza-ti numarul impresionant de oameni care aleg in fiecare zi fara griji si cati savureaza gustul irezistibil din fiecare punga. Chiar daca acum au aparut chipsurile de cartofi cu -75% grasimi saturate si fara potentiatori de aroma artificiali, aceste gustari sanatoase iti pot arunca in aer bugetul caloric zilnic. Poti incerca, dar fa-o cu moderatie. 7. Pizza cu salam sau carnaciori Cu toate ca stim ca pizza este o alegere mai mult nesanatoasa decat sanatoasa, majoritatea nu puteam sa renuntam la oportunitatea de a ne delecta cu o delicioasa -yammy yammy pizza. Sunt unele modalitati de a imbraca pizza pentru a o putea face putin mai putin nesanatoasa si sa faci in asa fel incat sa nu te mai simti atat de vinovat. In primul rand incearca sa folosesti cat mai multe legume si carne proaspata (preferabil sa fie pui). Incearca sa reduci cantitatea de carnaciori si salam. Si nu in ultimul rand, nu manca mai mult decat iti trebuie. 6. Hot Dog (sau cremwrust)

Imediat ce afli ce se foloseste la prepararea gustosului cremwurst, s-ar putea sa te ingretoseze pana in punctul in care vei refuza sa ii mai vezi macar. Sunt cateva sfaturi ce le poti urma si anume sa incerci sa cumperi produse ceva mai scumpe, cu un continut cat mai mare de carne (citeste eticheta), pentru a evita problemele ce pot aparea. Sunt diverse modalitati de a manca cremwurstii, dar totusi ar fi indicat sa ii prepari termic, pentru a fi cat mai sigur.

5. Hamburger Cu toate ca suntem inebuniti dupa mirosul si gustul burgerilor la gratar sau la tigaie, fast-foodurile care vand aceste bestii calorice sunt in general in top 10 nesanatoase. Filme precum SuperSize Me, au incercat sa arate ce inseamna in realitate hamburgerii de la fast-food pentru sanatatea ta. Insa, in cantitati normale, recomand din cand in cand un hamburger facut in casa.

Efectele negative ale gumei de mestecat:


-cei care mesteca guma de mai multe ori pe zi isi deformeaza muschii fetei, isi tocesc dintii si isi deregleaza secretia salivara -mestecatul in exces poate fi daunator pentru incheietura maxilarului; 10-15 minute dupa fiecare masa sunt suficiente pentru protejarea dintilor si a stomacului -mestecata mai mult de 20 minute poate duce la aparitia gastritelor sau a ulcerului gastric -desprinderea sau stricarea lucrarilor dentare -indulcitorii artificiali din compozitia unor gume de mestecat incetinesc dezvoltarea copiilor si pot produce tulburari ale sistemului nervos -in compozitia gumei de mestecat exista diverse tipuri de substante chimice: E320, E330, E422 si altele, care sunt responsabile de afectiuni precum boli ale aparatului bucal, colesterol, etc. Medicii stomatologi recomanda ca o guma de mestecat sa isi pastreze rolul de curatare auxiliara care sa fie aplicat doar atunci cand nu exista posibilitatea unui periaj. In comert gasim si gume de mestecat care au un efect de albire. Sunt putin mai scumpe decat gumele de mestecat obisnuite, iar in urma unui tratament de albire sunt o solutie pentru impiedicarea reingalbenirii dintilor.

Orbit guma de mestecat cu substante cangerigene


Posted by acodex on mai 27th, 2010

Orbit Professional, Strong mint Guma de mestecat fara zahar cu indulcitori si arome de menta Pui E 951 (aspartam) , E 950 (acetsulfam) cancerigeni E 414 (acacia) posibil sa produca alergii si usoare iritatii ale mucoaselor E 422 (glicerol) in cantitati mari poate produce dureri de cap, greata, hiperglicemie; intalnit in lichior, fructe uscate, produse slab calorice E 320 (Butil-hidroxi-anisol BHA) conservant gasit in cartofi deshidratati, uleiuri vegetale, margarina, supe concentrate, sosuri, guma de mestecat, arahide; posibilcancerigen (in doze mari a provocat tumori la animalele de laborator), creste nivelul de colesterol; derivat din petrol; in unele tari interzis in mancarea pentru copii, putand provoca reactii alergice si hiperactivitate; interzis in Japonia in 1958; expertii recomanda oficial interzicerea in Marea Britanie; restaurantele McDonalds din SUA au eliminat acest aditiv din produsele lor inca din 1986 E 421 (manitol) posibil sa provoace alergii; interzis in mancarea sugarilor putand provoca diaree si disfunctii renale; provoaca greata, voma; in produse cu continut redus in calorii.

OMG-urile:

Avantaje Productii medii mai mari cu 15-30%. Simplitatea procesului de productie, din care sunt eliminate 3 din 4 ierbicidari si este redusa drastic utilizarea altor substante chimice. Majorarea semnificativa a profitului obtinut de fermieri. La piata, preturile alimentelor ce contin OMG-uri va fi mult mai scazut. Dezavantaje Riscuri potentiale legate de toxicitate, stabilitatea genelor inserate, rezistenta acestora la anumite antibiotice, dereglari ale functiilor de reproducere si nutritie. Haosul domneste in productia agricola genetica. Paradoxal, la congrese internationale si simpozioane stiintifice cu staif se sustine sus si tare ca viitorul umanitatii depinde in tot mai mare masura de rezultatele biotehnologiei. Or, tocmai aceste rezultate - concretizate si prin culturile de OMG-uri - sunt privite cu suspiciune si, chiar cu adversitate. Tara noastra a intrat in acest veritabil razboi al alimentatiei pe usa de din dos. Fara nici o pregatire, nici prealabila, nici ulterioara, fara un cadru legal operant, fara nici un interes pentru o prompta si corecta informare a opiniei publice, intr-un cuvant fara minimum de precautie si responsabilitate. Singurul domeniu in care autoritatile romane au fost bine pregatite a constat in incasarea castigului financiar din aceasta afacere. Nimic altceva nu le-a interesat. Organizatii ecologiste, mass-media occidentale le acuza direct de aceasta mostra de venalitate, fara perdea. Asa ca in materie de OMG-uri domneste un nebulos provizorat. El nu a aparut de ieri, de azi, ci de acum sapte ani. Rastimp in care Romania a ajuns sa cultive cu soia, in scopuri comerciale, in peste 90.000 de hectare dintr-un total de 130.000, fiind plasata printre primii 11 cultivatori din lume de plante transgenice. Mentionam debandada aproape totala care a pus stapanire, de la inceput, pe acest domeniu atat de sensibil. "Evidenta culturilor este tinuta doar de ochii lumii. Realitatea din teren nu se potriveste cu cea din scripte", remarca Petrica Radulescu, presedintele LAPAR. In luna mai, Greenpeace Romania a descoperit suprafete insemnate de teren cultivate in secret - in Campia Burnazului cu soia transgenica de catre una din firmele grupului Grivco. Fara sa existe vreo comunicare in acest sens si, implicit, o autorizare oficiala. Ironia sortii, pentru ve-rificare culturii s-a apelat la un laborator din Viena. Ministerul roman al Agriculturii nu s-a indurat, pana acum, sa gaseasca niscaiva fonduri pentru infiintarea unor asemenea laboratoare in tara. Si de ce ar cheltui banii, atata timp cat mai marilor agriculturii le este absolut indiferent ce se cultiva si, mai ales, ce mananca romanii. Intamplare sau nu, expertul numarul 1 din minister pe probleme de OMG-uri se ocupa deschis de lobby-ul in favoarea companiilor americane interesate de Romania. Uniunea Europeana schimba directia: ce respingea ieri, accepta azi.

Alarma specialistilor
Daca influenta plantelor genetice asupra sanatatii ramane inca o chestiune nedeslusita, gustul si, probabil, calitatile lor hranitoare raman criticabile. Importurile de fructe si legume, mai cu seama in extrasezon, de care abunda pietele sunt dovada cea mai solida a acestei constatari. Karl Otkrul, fost director la Pioneer Romania, binecunoscuta companie multinationala care cultiva organisme modificate genetic, si-a schimbat radical pozitia: din promotor s-a transformat in adversar al OMG-urilor. "Am distrus agricultura din Vest, acum urmeaza sa o distrugem si pe cea din Romania", afirma el. Dl. Karl O. lauda fara retinere calitatea net superioara a legumelor romanesti, care n-au intrat inca in "morisca" globalizarii. Au scapat pana acum de "binefacerile" ei. Si ii dam dreptate 100% atunci cand comparam legumele autohtone cu cele importate estetice, e drept, dar seci si fara gust - de care abunda pietele si supermarketurile. Produsele romanesti sunt infinit mai gustoase, lamureste lucrurile fostul manager de la Pioneer, pentru ca sunt rezultatul unei agriculturi facute in conditii ecologice. "Cred ca totul se va schimba, trage semnalul de alarma dl. Karl O. Marile concerne o sa distruga ce a creat natura. Standardul alimentar o sa scada. Lumea n-o sa mai stie ce inseamna un produs alimentar gustos". Iar ce se-ntampla in alte parti ale Europei, unde s-a realizat deja aceasta "performanta", este de natura sa ne puna pe ganduri. Cat de iminente sunt pentru Romania asemenea prevestiri sumbre, este greu de spus. In ce masura face fostul director evaluari corecte si in ce masura fabuleaza este iarasi o intrebare dificila. Istoria OMG-urilor nu s-a scris inca. Exista voci sustinand ca se cultiva, in regim comercial, si alte plante: cartofi, porumb, prune etc. Cu ceva timp in urma, si Ungaria, si Serbia au acuzat public Romania ca pro-duce asemenea soiuri de porumb, iar replicile si contrareplicile ulterioare au capatat, ca de obicei, o tenta nationalista, lasand intreaga poveste in coada de peste. Dan Craioveanu, din partea Federatiei Agriculturii Ecologice, considera fara echivoc ca fenomenul OMG a scapat de mult de sub control, devenind tot mai periculos nu numai pentru sanatatea publica, dar si pentru interesele economice si politice ale Romaniei. Grav este faptul, semnalat de numerosi analisti in domeniu, ca toate aceste lucruri se intampla intr-o tara cu o agricultura inapoiata, dar care depinde foarte mult de ea.

MINCIUNI despre organismele modificate genetic (OMG)


Posted on iunie 14, 2011

Organismele modificate genetic (OMG) Au nceput s apar tot mai multe studii tiinifice doveditoare ale impactului dezastruos pe care l au organismele modificate genetic (OMG) asupra sntii. Cu toate acestea, legislaia european i american evolueaz, mpins cu putere de la spate de concernele productoare de OMG, spre aprobarea acestora ca sigure pentru consum. Deficitul de informare i face pe cei mai muli s fie nepstori i complet pasivi la aceast evoluie a lucrurilor. Prezentm, n continuare, cteva aspecte dramatice legate de organismele modificate genetic. MINCIUNA NR. 1: Ingineria genetic nu este nou. Ea este doar o selecie artificial accelerat. ADEVRUL: Ingineria genetic i cultivarea convenional a plantelor snt TOTAL i COMPLET DIFERITE. Polenizarea ncruciat i selecia soiurilor nu implic Modificarea Genetic, adic manipularea artificial a genelor, ci ncruciarea unor prini selectai din specii strns nrudite. Dimpotriv, Modificarea Genetic (MG) implic extragerea unor anumite gene dintr-un organism (bacterie, virus, plant, insect, animal) i apoi inserarea artificial a acestora ntr-un organism complet diferit (de exemplu, o plant de cultur). Este nclcat astfel, n mod necugetat, bariera de specie, cu scopul declarat de a obine organisme vii cu alte proprieti. MG folosete de obicei gene ale unor virusuri pentru a introduce i promova genele inserate, precum i aa-numitele gene marker (gene rezistente la antibiotice care snt folosite pentru a identifica celulele sau esuturile modificate genetic chiar n timpul dezvoltrii lor). Toate aceste gene inserate sunt apoi prezente n fiecare celul a plantei modificate genetic. Deloc ntmpltor, majoritatea experimentelor genetice eueaz. Prin combinarea aa-zis reuit a genelor a dou exemplare din specii diferite rezult montri n toat regula, a cror evoluie nu este controlabil. Riscurile snt imposibil de evaluat. Cum v-ai simi dac orezul din pung ar lua-o la fug dup dumneavoastr prin cas? MINCIUNA NR. 2: Ingineria genetic este ceva exact, precis, tiinific. ADEVRUL: Nimic mai puin adevrat. Modul n care funcioneaz ADN-ul la organismele superioare este cunoscut doar pentru o foarte mic parte din acesta. Genetica modern a demonstrat c genele nu lucreaz izolat, ci interacioneaz n mod complex, schimbndu-i comportamentul ca rspuns la influena altor gene. Chiar dac o gen poate fi extras, mai mult sau mai puin exact, dintr-un organism, inserarea n ADN-ul altui organism se face aproape complet aleator, fr ca experii s poat controla n vreun fel procesul. Rezultatul este ruptura ordinii genelor cromozomiale i poate conduce la schimbri complet neateptate ale funcionrii celulelor. Richard Lewontin, profesor de genetic la Universitatea Harvard, a afirmat despre modificarea genetic: Avem o nelegere att de srccioas a modului n care se dezvolt organismul pornind de la ADN-

ul su, nct a fi uimit s nu suferim ocuri cumplite, unele dup altele, cu aceste experimente genetice iresponsabile, n care cercettori dezaxai, lipsii de contiin, se joac de-a Dumnezeu. MINCIUNA NR. 3: Alimentele modificate genetic difer de cele nemodificate genetic doar prin caracteristica genei inserate. ADEVRUL: Afirmaia este o ncercare de inducere n eroare a celor neinformai. Inserarea aleatoare a genelor strine n materialul genetic al unui organism-gazd poate cauza schimbri cu totul neateptate n funcionarea genelor. Moleculele existente pot fi create n cantiti greite, n momente nepotrivite, sau pot aprea chiar molecule noi, necunoscute. Plantele modificate genetic sau alimentele produse din ele pot conine prin urmare toxine sau molecule alergene care pun n grav pericol sntatea adulilor i, cu att mai mult, a copiilor. MINCIUNA NR. 4: Hrana modificat genetic este testat extensiv, iar cea care se afl deja pe rafturile supermarket- urilor este absolut sigur pentru alimentaie. ADEVRUL:Nici o testare a alimentelor modificate genetic, cu publicarea rezultatelor, nu s-a efectuat de ctre autoriti n Romnia. Ne bazm aproape n ntregime pe aa-zisele teste efectuate de companiile specializate n inginerie genetic, care au cheltuit miliarde de dolari pentru a dezvolta plantele MG i care intenioneaz, evident, s i recupereze investiia i s fac profit vnzndu-ne aceste produse. Exist serioase ndoieli referitoare la onestitatea testrilor i la validitatea concluziilor trase pe baza rezultatelor. Snt necesare ndelungi testri independente nainte de a avea certitudinea c alimentele modificate genetic snt sigure pentru consum. Alt problem este accelerarea dezvoltrii rezistenei bacteriale la antibiotice, datorit folosirii genelor rezistente la antibiotice n producerea alimentelor MG. Unul din cele mai interesante studii tiinifice efectuate, care ne privete i pe noi, a fost realizat n Rusia pe soia MG aceeai varietate de soia MG cultivat i n Romnia din 1998 i pn n 2006, oficial. Spunem oficial, pentru c, neoficial i ilegal, ea nc se mai cultiv. Efectele asupra celor 2 generaii de cobai testai, care au consumat soia MG, a fost absolut impresionant, inclusiv oamenii de tiin care au participat la realizarea studiului au fost ocai. Astfel, la animalele testate sau observat malformaii ale organelor interne (ficat, creier, testicole), o cretere a agresivitii n comportament la a doua generaie, reducerea natalitii la jumtate i pierderea instinctului matern la femelele de cobai, care i omorau puii i le devorau creierul. Vezi i un alt articol de pe site-ul nostru aici. MINCIUNA NR. 5: Alimentele modificate genetic au o valoare nutritiv mai mare. ADEVRUL: Ar fi naiv i prostesc din partea noastr s ne nchipuim c plantele i caracteristicile lor genetice, care au evoluat prin selecie natural de-a lungul a milioane de ani, pot fi mbuntite prin simpla nlocuire sau adugare a unei gene, despre care nici nu tim n realitate mare lucru. Interaciunea dintre gene i proteine este mult prea complex. Tocmai de aceea eueaz att de multe experimente genetice. Nu s-a demonstrat pn n prezent c vreun aliment MG ar fi mai nutritiv dect hrana convenional, non-MG. Cele mai multe plante MG snt create doar ca s reziste mai bine la anumite ierbicide, s i produc propriile

insecticide sau s reziste mai mult n rafturile magazinelor, aa cum se petrece, dealtfel, cu toate alimentele artificiale, chimizate fr msur i n realitate necomestibile. MINCIUNA NR. 6: Dac nu ne convine, putem pur i simplu s nu mncm hrana MG. ADEVRUL: n 1998, cnd a nceput cultivarea plantelor MG n ara noastr, nu exista un cadru legal specific pentru reglementarea acestor culturi. Aadar, seminele MG au fost nregistrate cu viclenie n catalog ca semine obinuite, nu s-a fcut vreo diferen n evaluarea i eliberarea n mediu a acestor semine fa de cele convenionale. Plantele MG i produsele din acestea arat pe dinafar absolut la fel ca cele normale i nu le putem distinge dup vreo proprietate vizibil, drept pentru care vnztorii i productorii trebuie, prin lege, s le eticheteze, astfel consumatorul putndu-le deosebi i evita dac dorete. Legislaia este n vigoare nc din 30 iunie 2006, i tot de atunci este flagrant nclcat; practic nici un produs din magazine care conine plante MG nu este etichetat corespunztor. Greenpeace a testat n 2007 diverse produse coninnd soia, aflate la vnzare n magazine. La fiecare din acestea s-a gsit atunci un coninut de peste 50% soia MG, ns nici unul din produse nu avea etichet conform legii! Analizele efectuate la un laborator independent de ctre Greenpeace au fost ns ignorate de autoriti, ai cror reprezentani au inventat cu tupeu infinit o prelevare necorespunztoare a probelor ntre timp, situaia a evoluat n bine, ca urmare a eforturilor singulare ale membrilor Green Peace Romnia, iar supermarket- urile gen Cora au nceput s aib produse din soia etichetate corespunztor. n prezent, n magazinele din rile anglofone cele mai multe alimente coninnd ingrediente modificate genetic nu snt etichetate, aa c nu exist pentru consumatori nici un mijloc de a alege i de a ti sigur dac mnnc sau nu hran MG. Ingredientele MG se afl, cel mai adesea, n fina i uleiul de soia (care figureaz n reeta multor alimente comune, ca pine, crnai), n lecitina din soia (care apare n reeta ciocolatelor, a ngheatelor, etc.), n siropul de glucoz din porumb MG, n uleiul de cnep i n extractele de porumb. MINCIUNA NR. 7: Fermierii vor beneficia prin cultivarea plantelor MG. ADEVRUL: Seminele plantelor MG snt mai scumpe dect cele ale plantelor convenionale. Fermierii din Marea Britanie i SUA au raportat c recoltele culturilor MG nu snt n general mai bune, snt mai puin productive i n final nu au profitabilitate mai mare, n ciuda propagandei denate care le susine. Culturile non-MG sunt pltite acum mai bine i, pe msur ce tot mai multe ri resping alimentele MG, oportunitile de a se vinde diminueaz. Din cauza riscurilor grave pentru sntate asociate cu culturile MG, companiile de asigurri din SUA i Marea Britanie au acum reineri s le asigure. Fermierii care cultiv plante MG trebuie s semneze contracte extrem de constrngtoare cu productorii de biotehnologie. Acestea i oblig s foloseasc numai ierbicide produse de compania cu care au contract i interzic practica pstrrii seminelor pentru sezonul urmtor, fermierii pierznd dreptul firesc de a-i folosi smna pstrat de la o cultur la alta i fiind obligai s

cumpere an de an un nou lot de semine de la compania productoare.. Cei mai muli dintre fermierii lumii a treia nu au nici un beneficiu, dac nu cumva snt ruinai. O alt problem care apare este cea a contaminrii culturilor non-MG cu polen de la plantele culturilor modificate genetic. Culturile unui fermier care nu dorete s cultive plante MG pot fi accidental contaminate prin polenizarea pe ci naturale (vnt, insecte) pe care omul, evident, nu o poate controla. Exist cazuri incredibile, n care productorii de semine MG au solicitat i au obinut n instan daune de la fermieri ale cror culturi clasice fuseser, evident fr voia lor, contaminate cu polen provenind de la culturi modificate genetic. n mod absurd i strigtor la cer, fermierii obinuii nu beneficiaz de protecie legal, n timp ce coloii productori de semine MG s-au acoperit sub un noian de patente nregistrate sub protecia unor legi aberante. MINCIUNA NR. 8: Culturile MG vor conduce la reducerea folosirii ierbicidelor i pesticidelor. ADEVRUL: Productorii de semine MG pretind c pentru culturile realizate cu seminele lor se folosesc mai puine ierbicide/chimicale . Acestea snt, ns, extrem de puternice i de neselective cum ar fi Roundup, de exemplu, cel mai folosit ierbicid n culturile MG. S-a constatat ns c pn i acestea au generat rezisten n rndul florei spontane, al buruienilor i aa-ziilor duntori. Aadar, apare o rezisten a mediului i la aceste ierbicide, deci ideea c fermierul va folosi mai puine ierbicide este complet fals, n timp ajungndu-se la mrirea cantitii de chimicale folosite pentru obinerea aceluiai efect. Acest fapt a fost anticipat de un productor, care a fcut cerere la Autoritatea pentru Alimente din Australia i Noua Zeeland s i se permit creterea cantitii-limit permise a reziduului de glifosat (Roundup) din alimentele vndute cu pn la 200 de ori. Aceasta nseamn c respectivele alimente devin o adevrat otrav n zonele din SUA unde culturile au fost modificate genetic astfel nct s i produc propriul insecticid, folosirea pesticidelor nu a sczut deloc. Ele distrug solul i contamineaz pnza freatic, ce este sursa noastr de ap potabil. Putem accepta folosirea fertilizatorilor artificiali, dar numai dac acetia mbuntesc calitatea solului, iar nu dac l distrug. Toate tehnologiile noi ar trebui s treac un test al firii: nu este normal ca ele s afecteze ciclurile i procesele naturale, care snt stabile i binefctoare. Agricultura organic, ecologic nu mai reprezint astzi un lux. n realitate, ea este singura speran care ne-a mai rmas. MINCIUNA NR. 9: Nu exist nici o dovad c plantele MG snt duntoare mediului. ADEVRUL: Insectele, psrile i vntul poart polenul alterat genetic n cmpurile nvecinate cu ale culturilor MG i chiar mult mai departe. Astfel, apare polenizarea ncruciat ntre plantele MG, pe de o parte, i plantele non-MG i cele slbatice nrudite cu ele, pe de alt parte. n acest mod, rezistena la ierbicide, de exemplu, poate fi transmis buruienilor, ceea ce le face i mai dificil de controlat dect nainte. Exist, de asemenea, dovezi c plantele MG care i produc propriul insecticid provoac moartea unor insecte benefice.. MINCIUNA NR. 10: Culturile modificate genetic vor salva omenirea de foamete. ADEVRUL: Foametea n rile n curs de dezvoltare este, de fapt, rezultatul unei distribuii nedrepte a alimentelor care defavorizeaz sracii. Adevrul este c astzi, n lume se produce mai mult hran dect oricnd, dar cu toate acestea snt i mai muli oameni care mor de foame dect nainte. A produce tot mai multe

alimente nu nseamn deloc c cei sraci vor beneficia vreodat de ele. Acetia pur i simplu nu au bani s cumpere alimente. Ingineria genetic nu are cum s schimbe acest lucru Modul nedrept de distribuie a hranei este cel care trebuie s se schimbe. Nu exist nici o frm de studiu tiinific sau dovad statistic prin care s se demonstreze c recoltele culturilor modificate genetic ar fi mai mari dect cele convenionale sau c produsele MG ar fi mai ieftine. Se poart multe discuii n acest sens, ns nu exist nici o dovad c aceste plante sunt mai prolifice. Marile companii au, de fapt, cu totul alte scopuri dect cele pe care le declar: ele vor s ofere fermierilor specii care snt imune la anumite pesticide, tocmai pentru c ele snt dependente de aceste pesticide, adic nu pot fi cultivate fr ele. i atunci cultivatorul pltete de dou ori Aceast industrie mai are i un al doilea scop: s obin controlul asupra seminelor i rezervelor genetice ale rilor n curs de dezvoltare, pentru ca, n final, s aib monopol. Strategia este ntotdeauna aceeai: companiile ofer ntr-o prim etap gratuit semine, pn cnd fermierii i epuizeaz propriile resurse sau acestea devin inutilizabile, iar apoi ncep s pretind bani grei pentru ele. A controla piaa seminelor i a pretinde apoi, cu viclenie, bani fermierilor sraci pentru servicii nu nseamn ctui de puin rezolvarea problemei foametei, ci agravarea ei ntr-o msur i mai mare. MINCIUNA NR. 11: Putem avea ncredere n declaraiile oamenilor de tiin c hrana modificat genetic este sntoas pentru consum. ADEVRUL: Banii pentru cercetarea tiinific asupra modificrii genetice provin de la companiile care se ocup cu biotehnologiile sau de la guvern. Doar n Europa, fondurile pentru promovarea MG snt de 4 ori mai mari dect bugetele nsumate ale tuturor rilor membre! Aceasta nseamn c acei oameni de tiin care ndrznesc s i exprime ngrijorarea cu privire la gradul de siguran al tehnologiilor pentru alimentaie i risc postul i cariera. Un respectat om de tiin din Marea Britanie, considerat cel mai mare expert n nutriie pe plan mondial, (Arpad Pusztai, vezi link-ul), care a publicat un studiu despre efectele dezastruoase ale alimentrii cu cartofi modificai genetic asupra cobailor, a fost imediat concediat i supus unei campanii de calomniere i defimare public de ctre marile trusturi media. MINCIUNA NR. 12: Nu ne putem mpotrivi progresului. ADEVRUL: Desigur c nu putem, i de ce am vrea s facem asta? Progresul implic transformare spre binele tuturor. Dar trebuie s fim ncredinai c produsele modificate genetic snt benefice pentru consumatori i sigure dac snt introduse n hrana noastr. Este inadmisibil s acceptm rezultatele unei tehnologii dubioase, care pe deasupra nici nu este reversibil. Aa c s nu confundm progresul cu regresul, oameni buni! MINCIUNA NR. 13: Exist lucruri mult mai grave dect alimentele modificate genetic. ADEVRUL: Muli oameni de tiin cred contrariul. De exemplu, Joseph Rotblat, fizicianul englez care a ctigat premiul Nobel n 1995, a spus: ngrijorarea mea este aceea c aceste aa-zise progrese n tiin pot conduce la noi mijloace de distrugere n mas, poate chiar mai la ndemn dect armele nucleare. Ingineria genetic este unul din aceste domenii, datorit nspimnttoarelor rezultate la care s-a ajuns.

You might also like